RIM Siloz Canopus F PDF

RAPORT PRIVIND IMPACTUL
ASUPRA MEDIULUI
pentru
„Port Constanta Nord. Extinderea capacitatii Terminalului de
Cereale de la Dana de Gabare de pe Digul de Larg”
Incinta Port Constanta
Beneficiar:
S.C. CANOPUS STAR S.R.L.
Elaborator:
CABINET EXPERT MEDIU -PETRESCU TRAIAN
Raport privind Impactul asupra Mediului
Port Constanta Nord. Extinderea capacitatii Terminalului de Cereale de la
Dana de Gabare de pe Digul de Larg
RAPORT PRIVIND IMPACTUL

ASUPRA MEDIULUI
pentru
„Port Constanta Nord. Extinderea capacitatii

Terminalului de Cereale de la Dana de Gabare de
pe Digul de Larg”
Beneficiar:
S.C. CANOPUS STAR S.R.L.
Elaborator:
CABINET EXPERT MEDIU -PETRESCU TRAIAN
PROPRIETATE INTELECTUALA:
Acest material nu poate fi reprodus sau utilizat fara acordul scris al autorului
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

Constanta, Strada Decebal, Nr. 75
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: traian_orimex@yahoo.com; petrescutraian@expert-mediu.ro; www.expert-mediu.ro
_____________________________________________________________________________________
CUPRINS
1. INFORMATII GENERALE ...................................................................................................................... 10
1.1. Date despre titularul proiectului............................................................................................................. 10
1.2. Autorul lucrarii ........................................................................................................................................ 10
1.3. Denumirea proiectului ............................................................................................................................. 15
1.4. Amplasamentul obiectivului .................................................................................................................... 15
1.4.1. Localizarea amplasamentului .................................................................................................................. 15
1.4.2. Accesul pe amplasamentul obiectivului .................................................................................................. 17
1.4.3. Vecinatati /zone locuite ........................................................................................................................... 18
1.4.4. Infrastructuri publice existente in zona (sub 5 km distanta fata de amplasament ) ................................. 19
1.4.5. Regimul juridic al terenului..................................................................................................................... 19
1.4.6. Regimul economic al terenului................................................................................................................ 20
1.4.7. Tip de vegetatie in zona si semne de afectare a acesteia ......................................................................... 21
1.4.8. Directia si debitul scurgerilor de apa de suprafata si prezenta baltirilor.................................................. 21
1.5. Descrierea proiectului .............................................................................................................................. 22
1.5.1. Date specifice investitiei ......................................................................................................................... 22
1.5.2. Situatia propusa ....................................................................................................................................... 25
1.5.3. Durata etapei de functionare.................................................................................................................... 29
1.5.4. Instalatii utilizate aferente constructiilor si asigurarea cu utilitati ........................................................... 29
1.5.5. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii energiei.......... 30
1.5.6. Informatii despre materii prime, substante sau preparate chimice .......................................................... 30
1.5.7. Descrierea solutiei si regimul tehnic ....................................................................................................... 30
1.5.8. Descrierea echipamentelor existente si a celor necesare a fi achizitionate in vederea implementarii
proiectului ......................................................................................................................................................... 33
1.5.9. Durata etapei de functionare.................................................................................................................... 34
1.5.10. Informatii despre poluanti fizici si biologici, care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa... 34
1.5.10.1. Zgomotul ............................................................................................................................................ 35
1.5.10.2. Surse de zgomot in perioada de executie a componentelor obiectivului ............................................ 35
1.5.10.3. Surse de zgomot in perioada de exploatare ........................................................................................ 37
1.5.10.4. Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotelor si vibratiilor ..................................... 37
1.5.11. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea alegerii uneia dintre ele
........................................................................................................................................................................... 38
1.5.12. Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta, valori naturale, istorice,
culturale, arheologice, arii naturale/zone protejate, zone de protectie sanitara ................................................. 39
1.5.13. Informatii despre documentele/reglementarile existente privind planificarea/amenajarea teritoriala in
zona amplasamentului proiectului..................................................................................................................... 39
1.5.14. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea la infrastructura existenta ........................... 40
2. PROCESE TEHNOLOGICE.......................................................................................................................41
2.1. Procese tehnologice de productie ............................................................................................................ 41
2.2. Activitati de dezafectare .......................................................................................................................... 42
2.2.1. Echipamente, instalatii, utilaje, cladiri ce urmeaza a fi dezafectate ........................................................ 42
2.2.2. Substante continute / stocate (inclusiv azbest si PCB) ............................................................................ 43
2.2.3. Tehnologia de dezafectare aferenta ......................................................................................................... 43
2.2.4. Masuri, echipamente si conditii de protectie ........................................................................................... 44
3. DESEURI ..................................................................................................................................................... 45
3.1. In perioada de executie ............................................................................................................................ 45
3.1.1. Deseuri inerte si nepericuloase................................................................................................................ 45
3.1.2. Deseuri toxice si periculoase ................................................................................................................... 46
3.2. In perioada de exploatare ........................................................................................................................ 47
3.3. Deseuri rezultate in organizarea de santier ........................................................................................... 50
4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR
MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA ....................................................................... 53
4.1. Apa............................................................................................................................................................. 53
4.1.1. Consideratii hidrogeologice ale amplasamentului................................................................................... 53
4.1.2. Alimentarea cu apa a obiectivului ........................................................................................................... 65

2
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
4.1.2.1. Apa potabila si pentru serviciile igienico-sanitare................................................................................ 65

4.1.2.2. Apa stingerea incendiilor...................................................................................................................... 65
4.1.2.3. Motivarea metodei propuse de alimentare cu apa ................................................................................ 66
4.1.2.4. Indicatii privind calitatea apei folosite, indicatori fizici, chimici si biologici. ..................................... 66
4.1.2.5. Motivarea folosirii apei potabile subterane in scopuri de productie, daca este cazul ........................... 66
4.1.2.6. Alti utilizatori de apa curenti sau prognozati in zona de impact a activitatii propuse .......................... 66
4.1.2.7. Protectia calitatii apelor........................................................................................................................ 66
4.1.3. Managementul apelor uzate.................................................................................................................... 67
4.1.3.1. Descrierea surselor de generare a apelor uzate..................................................................................... 67
4.1.3.2. Cantitati si caracteristici fizico – chimice ale apelor uzate evacuate (menajere, industriale, pluviale,
etc.).................................................................................................................................................................... 68
4.1.4. Prognozarea impactului ........................................................................................................................... 71
4.1.4.1. Impactul secundar asupra componentelor de mediu, cauzat de schimbari previzibile ale conditiilor
hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului .......................................................................................... 76
4.1.4.2.Impactul secundar asupra componentelor de mediu, cauzat de schimbari previzibile ale conditiilor
hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului .......................................................................................... 76
4.1.4.4.Impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de apa si asupra zonelor de coasta, provocat de
apele uzate generate si evacuate ........................................................................................................................ 76
4.1.4.5. Folosinte de ape (zone de recreere, prize de apa, zone protejate, alti utilizatori) in zona de impact
potential provocat de evacuarea apelor uzate .................................................................................................... 77
4.1.4.6. Posibile descarcari accidentale de substante poluante in corpurile de apa (descrierea pagubelor
potentiale).......................................................................................................................................................... 77
4.1.4.7. Impactul transfrontier ........................................................................................................................... 77
4.1.5. Masuri de diminuare a impactului ........................................................................................................... 77
4.1.5.1.Masuri pentru reducerea impactului asupra caracteristicilor cantitative ale corpurilor de apa.............. 79
4.1.5.2. Alte masuri de diminuare a impactului asupra corpurilor de apa si a zonelor de mal ale acestora....... 79
4.1.5.3. Masuri de prevenirea poluarilor accidentale ale apelor ........................................................................ 80
4.1.5.4. Zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrologica in jurul surselor de apa, lucrarilor de
captare, al constructiilor si instalatiilor de alimentare cu apa potabila, zacamintelor de ape minerale utilizate
pentru cura interna, al lacurilor si namolurilor terapeutice, conform Hotararii de Guvern nr.101 / 1997 pentru
aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara ............................... 80
4.1.6. Harti si desene la capitolul “ APA” ......................................................................................................... 81
4.2. Aerul .......................................................................................................................................................... 81
4.2.1. Date generale........................................................................................................................................... 81
4.2.1.2.Informatii despre temperatura, precipitatii, vant dominant, radiatie solara, conditii de transport si
difuzie a poluantiilor ......................................................................................................................................... 82
4.2.2. Surse de poluanti generati ....................................................................................................................... 87
4.2.2.1. Identificarea si caracterizarea surselor de poluanti atmosferici aferente obiectivului: activitati,
instalatii, echipamente generatoare de poluanti, caracteristici fizice ale surselor/emisiilor asociate acestora –
inclusiv geometria surselor, poluanti atmosferici emisi de fiecare sursa........................................................... 87
4.2.3. Prognoza poluarii aerului ........................................................................................................................ 95
4.2.4. Masuri de diminuare a impactului ......................................................................................................... 101
4.2.5. Harti si desene la capitolul”Aer” ........................................................................................................... 103
4.2.5.1. Harta potentialului eolian al Romaniei............................................................................................... 103
4.2.5.2. Harta climatica a Romaniei ............................................................................................................... 104
4.3. Solul ......................................................................................................................................................... 104
4.3.1. Caracteristicile solurilor dominante (tipul, compozitia granulometrica, permeabilitatea, densitatea)... 104
4.3.2. Conditii chimice din sol (pH, cantitatea de material organic-humus,etc.), activitate biologica, poluarea in
zona ................................................................................................................................................................. 106
4.3.3. Vulnerabilitatea si rezistenta solurilor dominante ................................................................................. 106
4.3.4. Tipuri de culturi pe sol, din zona respectiva.......................................................................................... 106
4.3.5. Poluarea existenta; tipuri de poluanti si concentratii ............................................................................. 106
4.3.6. Surse de poluare a solurilor: surse de poluare fixe sau mobile ale activitatii economice propuse (chimice,
entomologice, parazitologice, microbiologice, radiatii ), tipuri si cantitati / concentratii estimate de poluanti
......................................................................................................................................................................... 107
4.3.7. Prognoza impactului.............................................................................................................................. 109
4.3.7.1. In timpul perioadei de executie a lucrarilor de investitie.................................................................... 109

3
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
4.3.7.1. Suprafata, grosimea si volumul stratului de sol fertil care este decopertat in timpul diferitelor etape ale
implementarii proiectului; locul depozitarii temporare a acestui strat, perioada de depozitare, impactul
prognozat al acestei decopertari asupra elementelor mediului ........................................................................ 112
4.3.7.2. Impactul prognozat cauzat de poluare, luandu-se in considerare tipurile dominante de sol; acumulari si
migrari de poluanti de sol................................................................................................................................ 112
4.3.7.3. Impactul fizic (mecanic) asupra solului, provocat de activitatea propusa (proiect) ........................... 112
4.3.7.4. Modificarea factorilor care favorizeaza aparitia eroziunilor .............................................................. 113
4.3.7.5. Compactarea solurilor, tasarea solurilor, amestecarea straturilor de sol, schimbarea densitatii solurilor
......................................................................................................................................................................... 113
4.3.7.6. Modificari in activitatea biologica a solurilor, a calitatii, vulnerabilitatii si rezistentei...................... 113
4.3.7.7. Impactul transfrontiera ....................................................................................................................... 113
4.3.8.1. Propuneri de refolosire a stratului de sol decopertat........................................................................... 113
4.3.8.2. Masuri de diminuare a impactului ...................................................................................................... 114
4.3.8.3. Masuri de diminuare a impactului fizic asupra solului....................................................................... 117
4.3.8.4. Alte masuri ......................................................................................................................................... 117
4.3.9. Harti la capitolul „SOL”........................................................................................................................ 117
4.3.9.1.Harta „Forme de relief”....................................................................................................................... 117
4.3.9.2. Harta „Soluri”..................................................................................................................................... 118
4.4. Geologia subsolului ................................................................................................................................ 118
4.4.1. Caracterizare generala ........................................................................................................................... 118
4.4.1.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus; compozitie, origini, conditii de formare ......... 120
4.4.1.2. Structura tectonica, activitatea neotectonica, activitatea seismologica............................................... 122
4.4.1.3. Protectia subsolului si a resurselor de apa subterana.......................................................................... 124
4.4.1.4. Poluarea subsolului, inclusiv a rocilor................................................................................................ 124
4.4.1.5. Calitatea subsolului ............................................................................................................................ 124
4.4.1.6. Resursele subsolului – prospectate preliminar si comprehensiv, preconizate, detectate .................... 124
4.4.1.7. Conditii de extragere a resurselor naturale ......................................................................................... 124
4.4.1.8. Relatia dintre resursele subsolului si zonele protejate, zonele de recreere sau peisaj......................... 124
4.4.1.9. Conditii pentru realizarea lucrarilor de inginerie tehnologica ............................................................ 125
4.4.1.10. Procese geologice – alunecari de teren, eroziuni, zone carstice, zone predispuse alunecarilor de teren
......................................................................................................................................................................... 125
4.4.1.11. Obiective geologice valoroase protejate........................................................................................... 125
4.4.2. Impactul prognozat................................................................................................................................ 125
4.4.2.1. Impactul direct asupra componentelor subterane – geologice............................................................ 125
4.4.2.2. Impactul schimbarilor in mediu geologic asupra elementelor de mediu – conditii hidro, reteaua
hidrologica, zone umede, biotipuri, etc. produse de proiectul propus ............................................................. 125
4.4.2.3. Impactul transfrontiera ....................................................................................................................... 126
4.4.4. Harti si desene la capitolul “ SUBSOL”................................................................................................ 126
4.4.4.1. Harta „Geologie - Unitati de relief” .................................................................................................. 126
4.4.4.2. Localizarea resurselor subterane ........................................................................................................ 126
4.4.4.3. Vulnerabilitatea subsolului................................................................................................................. 126
4.4.4.5. Localizarea obiectivelor geologice protejate, a proceselor geologice sau a altor zone problematice. 127
4.5. Biodiversitatea ........................................................................................................................................ 127
4.5.1. Caracterizare generala ........................................................................................................................... 127
4.5.1.1. Informatii despre biotipurile de pe amplasament: paduri, mlastine, zone umede, corpuri de apa de
suprafata – lacuri, rauri, helesteie - si nisipuri................................................................................................. 132
4.5.1.2. Informatii despre flora locala: varsta si tipul padurii, compozitia pe specii ....................................... 132
4.5.1.3. Informatii despre fauna locala; habitate ale speciilor de animale; specii de pasari, mamifere, pesti,
amfibieni, reptile, nevertebrate, vanat, specii rare de pesti.............................................................................. 133
4.5.1.4. Habitate ale speciilor de plante si animale incluse in Cartea Rosie; specii locale si specii aclimatizate;
specii de plante si animale cu importanta economica, resursele acestora; zone verzi protejate; pasuni.......... 157
4.5.1.5. Rute de migrare; adaposturi de animale pentru crestere, hrana, odihna, iernat. ................................. 163
4.5.1.6. Informatii despre speciile locale de ciuperci; cele mai valoroase specii care se recolteaza in mod
obisnuit, resursele acestora.............................................................................................................................. 167

4
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
4.5.2.1. Modificari ale suprafetelor de paduri, mlastini, zone umede, corpuri de apa (lacuri, rauri,etc.) si plaje,
produse de proiectul propus ............................................................................................................................ 168
4.5.2.2. Modificarea/ distrugerea populatiei de plante .................................................................................... 168
4.5.2.3. Modificarea suprafetei zonelor impadurite (%ha) produsa din cauza proiectului propus; schimbari
asupra varstei, compozitiei pe specii si a tipurilor de padure, impactul acestor schimabri asupra mediului ... 168
4.5.2.4. Distrugerea sau alterarea habitatelor speciilor de plante incluse in Cartea Rosie............................... 168
4.5.2.5. Modificarea compozitiei pe specii; specii locale sau aclimatizate, raspandirea speciilor invadatoare169
4.5.2.6. Modificari ale resurselor speciilor de plante cu importanta economica ............................................. 169
4.5.2.7. Degradarea florei din cauza factorilor fizici (lipsa luminii, compactarea solului, modificarea
conditiilor hidrologice, etc.) si impactul potential asupra mediului ................................................................ 169
4.5.2.8. Distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de animale incluse in Cartea Rosie ...................... 169
4.5.2.9. Alterarea speciilor si populatiilor de pasari, mamifere, pesti, amfibii, reptile, nevertebrate .............. 169
4.5.2.10. Dinamica resurselor de specii de vanat si a speciilor rare de pesti; dinamica resurselor animale .... 170
4.5.2.11. Modificarea / distrugerea rutelor de migrare .................................................................................... 170
4.5.2.12. Modificarea / reducerea spatiilor pentru adaposturi, de odihna, hrana, crestere, contra frigului...... 170
4.5.2.13. Alterarea sau modificarea speciilor de ciuperci / fungi; modificarea celor mai valoroase specii de
ciuperci............................................................................................................................................................ 170
4.5.2.14. Pericolul distrugerii mediului natural in caz de accident.................................................................. 170
4.5.2.15. Impactul transfrontiera ..................................................................................................................... 170
4.5.3.1. Masuri pentru diminuarea impactului provocat de schimbari ale suprafetelor impadurite, mlastinilor,
zonelor umede – deltei, corpurilor de apa (lacuri, rauri, etc.) si plajelor......................................................... 171
4.5.3.2. Protectia si reconstructia resurselor biologice .................................................................................... 171
4.5.3.3. Protectia si reconstructia speciilor incluse in Cartea Rosie ................................................................ 171
4.5.3.4. Masuri de protectie si restaurare a rutelor de migrare ........................................................................ 171
4.5.3.5. Masuri de protectie si reducerea degradarii florei .............................................................................. 171
4.5.3.6. Masuri de protectie sau reconstructie a adaposturilor pentru animale................................................ 171
4.5.3.7. Replantarea arborilor sau a ierbii ....................................................................................................... 172
4.5.3.8. Masuri de protejare a faunei acvatice in timpul prelevarii apei.......................................................... 172
4.5.3.9. Alte masuri pentru reducerea impactului asupra biodiversitatii ......................................................... 172
4.6. Peisajul .................................................................................................................................................... 173
4.6.1. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune,..................................................................................... 173
diversitatea acestuia......................................................................................................................................... 173
4.6.1.1. Caracteristicile si geomorfologia reliefului pe amplasament ............................................................. 176
4.6.1.2. Caracteristicile retelei hidrologice...................................................................................................... 176
4.6.1.3. Zone impadurite in arealul amplasamentului ..................................................................................... 176
4.6.2.1. Tipuri de peisaj, utilizarea terenului, modificari in utilizarea terenului; implicarea acestor schimbari
asupra peisajului; explicarea utilizarii terenului pe amplasamentul propus .................................................... 177
4.6.2.2. Raportul dintre teritoriul natural sau cel putin antropizat si cel din zonele urbanizate (drumuri,
suprafete construite), schimbari ale acestui raport .......................................................................................... 178
4.6.2.3. Impactul proiectului asupra cadrului natural, fragmentari biotipului, valoarea estetica a peisajului,
inclusiv cel de transfrontiera ........................................................................................................................... 178
4.6.2.4. Relatia dintre proiect si zonele protejate (rezervatii, parcuri naturale, zone tampon, etc.); impactul
prognozat asupra acestor zone, stadiul de protectie si stadiul folosirii lor ...................................................... 178
4.6.2.5. Relatia dintre proiect si zonele naturale folosite in scop recreativ (paduri, zone verzi, parcuri in zonele
impadurite, campinguri, corpuri de apa); impactul prognozat asupra acestor zone si asupra folosintei lor .... 185
4.6.2.6. Vizibilitatea amplasamentului proiectului din diferite locuri de observare........................................ 185
4.6.2.7. Numarul (abundenta) si diversitatea punctelor de observare si rezistenta acestora la un numar mare de
vizitatori; stabilirea punctelor de observare..................................................................................................... 185
4.6.3.1. Fezabilitatea, dimensiunile si masurile de .......................................................................................... 186
recultivare sau renaturalizare a terenului degradat din interiorul si din afara amplasamentului ..................... 186
4.6.3.2. Folosirea terenului din amplasamentul propus in scop recreativ........................................................ 186
4.6.3.3. Masuri de evitare a impactului – alegerea amplasamentului obiectivului, planificarea pe amplasament,
alegerea proiectului potrivit, a materialelor si tipului de constructie, modelarea interactiunii dintre relief si
cladiri, zone verzi pe amplasament, cresterea potentialului estetic ................................................................. 186
4.6.4. Harti si desene la capitolul “ PEISAJ ” ................................................................................................. 187

5
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
4.6.4.1. Harta cu indicarea folosintei terenului, schimbarilor si masurilor de protectie .................................. 187
4.6.4.2. Harta cu indicarea impactului produs de proiect asupra cadrului natural si asupra zonelor protejate 188
4.6.4.3. Harta / schita cu indicarea impactului asupra resurselor estetice si care asigura recreerea ................ 188
4.7. Mediul social si economic....................................................................................................................... 188
4.7.1. Impactul potential al activitatii propuse asupra caracteristicilor demografice, populatiei locale .......... 188
4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural ................................................................................ 191
4.8.1. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor etnice si culturale.................................................. 191
4.8.2. Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic, sau asupra
monumentelor istorice..................................................................................................................................... 191
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR............................................................................................................ 192
5.1. Descrierea alternativelor, amplasamentul alternativ, alt moment pentru demararea lucrarilor alte
solutii tehnice si tehnologice, masuri de ameliorare a impactului asupra mediului, etc., cu indicarea
motivelor care au condus la alegerea facuta ............................................................................................... 192
5.2. Analiza marimii impactului, durata reversibilitatii, viabilitatea si eficienta masurilor de ameliorare
pentru fiecare alternativa a proiectului si pe fiecare componenta de mediu ........................................... 192
6. MONITORIZAREA ................................................................................................................................. 193
7. SITUATII DE RISC.................................................................................................................................. 196
7.1. Riscuri naturale (cutremur, inundatii, seceta, alunecari de teren, etc.) ............................................ 196
7.2. Accidente potentiale (analiza de risc) ................................................................................................... 198
7.2.1. Factori de risc identificati...................................................................................................................... 198
7.3. Analiza posibilitatilor aparitiei unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra mediului,
inclusiv cu impact negativ semnificativ dincolo de granitele tarii............................................................. 202
7.4. Planuri pentru situatii de risc................................................................................................................ 202
7.5. Masuri de prevenire a accidentelor. Protectia si stingerea incendiilor.............................................. 202
7.5.1. Masuri PSI............................................................................................................................................. 203
7.5.2. Masuri de prevenire a accidentelor........................................................................................................ 204
7.5.3.Modul de realizare a securitatii obiectivului .......................................................................................... 206
8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR....................................................................................................... 207
9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ............................................................................................ 207
9.1. Descrierea activitatii............................................................................................................................... 207
9.2. Metodologiile utilizate in evaluarea impactului si daca exista incertitudini semnificative despre
proiect si efectele sale asupra mediului........................................................................................................ 207
9.4. Identificarea si descrierea zonei in care se resimte impactul.............................................................. 212
9.5. Masuri de diminuare a impactului pe componente de mediu ............................................................ 212
9.6. Prognoza asupra calitatii vietii, standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile
afectate de impact.......................................................................................................................................... 222
9.7. Enumerarea, dupa caz, a altor avize, acorduri, sau documente obtinute ......................................... 222
9.8. Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului................................. 223

6
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
PREZENTA LUCRARE A FOST REALIZATA NUMAI PE

BAZA DOCUMENTELOR PUSE LA DISPOZITIE DE CATRE
BENEFICIAR SI PRIN OBSERVATII DIRECTE LA FATA
LOCULUI DE CATRE ELABORATORII LUCRARII.
INTREAGA RESPONSABILITATE PENTRU
CORECTITUDINEA DATELOR PUSE LA DISPOZITIA
ELABORATORULUI REVINE BENEFICIARULUI.

7
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
INTRODUCERE
Romania ca tara membra a Uniunii Europene, trebuie sa se alinieze si sa
respecte toate exigentele si criteriile impuse de aceasta aderare, printre care si cele
ale Protectiei Mediului, un domeniu cheie de care depinde viitorul si sanatatea
natiunii.
Metodologia de elaborare a lucrarii respecta prevederile Ordinului MAPPM
nr. 863 din 26 sept. 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile
etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului.
Pentru elaborarea lucrarii si identificarea arealelor potential poluate si ale
surselor de poluare , au fost analizate datele puse la dispozitie de catre beneficiar.
Elaboratorii prezentei lucrari au analizat intreaga documentatie tehnica a
proiectului de investitii.
NECESITATEA SI OPORTUNITATEA INVESTITIEI

Traficul de cereale si seminte uleioase din portul Constanta a inregistrat o
crestere exploziva in ultimii 12 ani.
Cresterea traficului de cereale a fost cu mult mai rapida decat cea a traficului
general, care s-a majorat cu doar 24,17%, in perioada amintita. In acelasi timp, a
avut loc o schimbare de structura a fluxurilor de marfuri. Daca in 2001, ponderea
cerealelor era de doar 8,24% in traficul total, in 2012 a ajuns la 31,22%. Practic,
Constanta a devenit un port cerealier, cu un rol tot mai important pe piata granelor
de la Marea Neagra.
Evolutia traficului de grane din portul romanesc are la baza mai multi
factori. Trebuie amintit faptul ca el reprezinta poarta de iesire la mare a Ungariei si
Serbiei, importanti producatori de cereale. La randul lor, Austria, Slovacia, chiar si
Cehia ori Bulgaria tranziteaza cantitati tot mai mari de cereale prin Constanta.

8
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
In ultimii 10 - 15 ani, in fostele state comuniste din Europa au avut loc

reforme structurale in agricultura. Schimbarea relatiilor de proprietate, aparitia
fermelor organizate pe baza capitalului privat, investitiile in utilaje agricole,
ajutoarele guvernamentale acordate producatorilor s-au reflectat in cresterea
recoltelor de cereale. Aderarea la Uniunea Europeana a adus un plus de finantare
pentru fermieri. Ca urmare, disponibilitatile pentru export au crescut de la un an la
altul.
Portuarii au profitat de aceasta oportunitate si au investit din timp in
capacitatile de operare a cerealelor, investitia analizata aliniindu-se si ea in aceasta
tendinta: sporirea capacitatii de stocare a cerealelor, marirea capacitatii de primire
a cerealelor sosite pe „uscat” si diversificarea posibilitatii de receptie a cerealelor
in sensul de a putea primi simultan 2 sorturi de marfa. Posibilitatea primirii a doua
sorturi sau doua tipuri de marfa simultan se impune datorita suprapunerii in ultimii
ani a perioadelor de recoltare a diferitelor sortimente de cereale.

9
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
1. INFORMATII GENERALE
1.1. Date despre titularul proiectului
Titular:
S.C. CANOPUS STAR S.R.L.s
Datele firmei:
Tipul de proprietate: societate cu capital privat
Adresa : Incinta Port (Digul de Nord km 1 + 100 Sediul), Judetul
Constanta;
Inregistrat la Oficiul Registrului Comertului sub nr : J13/1742/2001
Cod Unic de Inregistrare : 14204639
1.2. Autorul lucrarii

Elaborator: Petrescu Traian - Cabinet Expert Mediu – elaborator inregistrat
in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia
Mediului , Certificat de inregistrare epentru elaborare de RM,
RIM, BM, RA – conform Ordinului Ministerului Mediului si
Padurilor nr. 1026/2009.
Adresa: Constanta, B-dul Mamaia intersectie Str. Decebal nr 75

Persoana de contact: Petrescu Traian
Telefon: 0721/283.395;
Fax: 0241/514.178
E-mail: traian_orimex@yahoo.com;
petrescutraian@expert-mediu.ro
www.expert-mediu.ro

10
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Colaboratori: Elaboratori inregistrati in Registrul National al Elaboratorilor de

Studii pentru Protectia Mediului conform Ordinului Ministerului
Mediului si Padurilor nr. 1026/2009.
Elaborator pentru urmatoarele

Numele
Nr. Crt. tipuri de studii pentru protectia
Persoanei Juridice/ Fizice
mediului:
1 S.C. As Orimex New S.R.L. RM, RIM, BM, EA, RA, RS
S.C. House Construct Invest
2 RM, RIM, BM, RA, EA, RS
Environment S.R.L.
3 Ing. Postolache Georgeta RIM, BM
4 Ing. Petrescu Traian – Razvan RM, RIM
5 Ing. Blinda Antonia – Irina RM, RIM
6 Dr. Ing . Postolache Danut BM
7 S.C Ecomed Consulting S.R.L
8 Ing. Blanda Raluca
9 Biolog drd. Jianu Loreley
10 Biolog drd. Buhaciuc Elena
11 Biolog Iordache Daniela
12 Ecolog Muntean Alina
13 Ecolog drd. Vasile Daniela
14 Ecolog Cugut Artur

11
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________

12
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________

13
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________

14
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
1.3. Denumirea proiectului

Obiectivul investitiei este: „Port Constanta Nord. Extinderea capacitatii
Terminalului de Cereale de la Dana de Gabare de pe Digul de Larg”, incinta Port
Constanta.
1.4. Amplasamentul obiectivului

1.4.1. Localizarea amplasamentului
Obiectivul este amplasat in intravilanul municipiului Constanta, incinta Port
Constanta.
Suprafata care se va amenaja in cadrul prezentului proiect este de circa
8760 m2.
Amplasamentul obiectivului

15
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Evidentierea zonei amplasamentului
In continuare sunt prezentate Coordonatele geografice ale amplasamentului

lucrarii in coordonate STEREO 1970:

16
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
1.4.2. Accesul pe amplasamentul obiectivului

Accesul pe amplasamentul obiectivului se face pe digul de nord al portului
Constanta, prin reteaua existenta in Incinta Port.
Accesul este controlat de catre personal specializat.
In continuare sunt prezentate cele doua cai de acces pe amplasament

17
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
1.4.3. Vecinatati /zone locuite

Obiectivul analizat urmeaza a se realiza intr-o zona industriala, in Incinta
Portului Constanta aflat in intravilanul orasului Constanta.
Cea mai apropiata zona locuita se afla la o distanta de peste 1,5 km si este
reprezentata de unul dintre cartierele orasului Constanta.
In zona amplasamentului sau in zona imediat limitrofa acestuia nu exista
zone istorice, arheologice, zone de protectie sanitara.
Amplasamentul pe care se va realiza obiectivul are ca vecinatati:
- S - E – silozuri apartinand SC Canoplus SRL;
- N - V – Unitate militara;
- N - E - Digul de Nord, cladire administrativa – SC CANOPLUS SRL;
- S - V – bazin portuar.

18
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Imagine cu cele doua silozuri
1.4.4. Infrastructuri publice existente in zona (sub 5 km

distanta fata de amplasament )
1 Conducta alimentare cu apa ;
2 Linie electrica de medie tensiune;
3 Cale fereata industriala;
4 Retea ape pluviale;
5 Retea energie termica;
6 Retea gaze naturale.
1.4.5. Regimul juridic al terenului

Terenul pe care se va executa lucrarea este situat in intravilanul orasului
Constanta, in Incinta Port Constanta.
Terenul care va fi ocupat prin realizarea investitiei este teritoriu portuar.
Teritoriul portuar, impreuna cu alte lucrari de infrastructura portuara (cheuri,
diguri, bazine) apartine domeniului public al statului pentru care Ministerul
Transporturilor si Infrastructurii este titularul dreptului de administrare si care a
fost concesionat Companiei Nationale – Administratia Porturilor Maritime – S.A.

19
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Teritoriul portuar este domeniu public al statului, inchiriat de SC CANOPUS

STAR –SRL de la CN – APM – S.A. Constanta in baza contractului de inchiriere
nr. 2719/05.09.2002 pentru zona de Sud si actele aditionale ulterioare la acest
contract, pentru zona de Nord.
1.4.6. Regimul economic al terenului

In conformitate cu certificatul de urbanism nr. 3236/04.12.2012 folosinta
actuala a terenului este de activitate portuara.
Starea actuala a locatiei si vecinatatile este prezentata in imaginile
urmatoare:

20
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
1.4.7. Tip de vegetatie in zona si semne de afectare a acesteia

Amplasamentul este unul antropizat, fara vegetatie. Pe amplasament nu se
gasesc specii sau habitate sensibile. Zona are caracter industrial, activitatea
industriala desfasurandu-se pe platforme amenajate artificial
1.4.8. Directia si debitul scurgerilor de apa de suprafata si

prezenta baltirilor
In conditiile ploilor de mare intensitate, nu apar baltiri in zonele imediat
invecinate amplasamentului, datorita pantelor de scurgere a terenului si preluarea
apei pluviale de reteaua de ape pluviala perimetrala.
Canal perimetral ape uzate
Camin colector ape uzate

21
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
1.5. Descrierea proiectului

1.5.1. Date specifice investitiei
Situatia actuala
S.C. CANOPUS STAR – SRL Constanta detine un Terminal de cereale, de
circa 12.000 m2, amplasat pe teritoriul aflat in spatele frontului de acostare de la
“dana de gabare”.
Activitatea principala desfasurata in cadrul amplasamentului este cea de
manipulare si depozitare cereale, constand in receptie, depozitare temporara in
siloz si livrare, de la si catre mijloace de transport terestre (masini, vagoane),
respectiv maritime (nave, barje).
Regimul de lucru: functionarea in regim permanent de 24/24 ore, 7
zile/saptamana, 365 zile pe an.
Terminalul de cereale existent la Dana de gabare are o capacitate de
depozitare simultana de 50.000 t si se compune din:
- 2 (doua) magazii cu o capacitate de stocare simultana de 25.000 t fiecare;
- sistem primire produse;
- sistem transport intre magazie si frontul de expeditie;
- sistem de expeditie CF;
- sistem de expeditie pe nave maritime a produsului;
- utilitati;
-instalatii operare nave;
- imprejmuire.
Prin terminalul existent, operatorul Canopus Star SRL desfasoara activitati
de trafic de cerale cu depozitare temporara. Cerealele sosesc in terminal atat de pe
uscat cu mijloace de transport auto si pe calea ferata cu vagoane specializate, cat si
pe apa cu barje de pana la 3.000 t.

22
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Pentru descarcarea cerealelor sosite pe uscat sunt realizate 2 (doua) cuve de

descarcare, una pentru mijloace de transport auto si una pentru descarcarea
vagoanelor CF. Printr-un sistem de benzi transportoare si elevatoare, cerealele sunt
depozitate temporar in cele 2 (doua) magazii.
Magaziile de depozitare cereale – 2 silozuri au o suprafata totala de 9885 m2,

dotate corespunzator pentru stocarea temporara a cerealelor.
Expedierea cerealelor se poate face pe uscat cu mijloace de transport auto si
vagoane de cale ferata specializate, dar si pe apa cu nave maritime de pana la
65.000 tdw. Cerealele extrase din magazii prin intermediul unor goluri practicate in
pardoseala acestora sunt transportate printr-un sistem de benzi si elevatoare la
buncarele pentru incarcare in auto si CF shiploaderele pentru incarcarea in nave.

23
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
In cadrul Terminalului mai sunt o seama de constructii si instalatii necesare

derularii fluxului tehnologic, precum platforme de stocare a mijloacelor de
transport auto, punct de prelevare automata a probelor de laborator pentru
determinarea caracteristicilor cerealelor sosite, cantar auto si CF, cladire de
exploatare, post de transformare, retele electrice de alimentare a utilajelor si de
iluminat exterior si interior si o Cladire Administrativa.
Cladirea administrativa este P+2E, cu o suprafata total construita de 350 m2.
Cladirea statie de pompe incendiu are o suprafata de 43 m2 iar cladirea
postului de transformare are o suprafata de 79 m2.
Sistem incarcare descarcare

24
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Cantar
Statie PSI
1.5.2. Situatia propusa

Descrierea lucrarilor
Prezenta documentatie se refera la lucrarile noi care sunt destinate
dezvoltarii capacitatii terminalului, atat in ceea ce priveste marirea capacitatii de
depozitare prin realizarea a 10 celule de depozitare de 6000 t capacitate
fiecare, marirea capacitatii de primire pe auto precum si imbunatatirea sistemului
de incarcare a cerealelor in nave.
Investitia promovata de SC CANOPUS STAR – SRL este necesara deoarece
vine in intampinarea cerintei comerciantilor de a expedia cereale cu nave cat mai

25
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
mari (65.000 tdw) si este oportuna deoarece raspunde cresterii traficului de cereale
derulat prin portul Constanta.
Dezvoltarea Terminalului consta in principal in sporirea capacitatii de
stocare a cerealelor, marirea capacitatii de primire a cerealelor sosite pe „uscat” si
diversificarea posibilitatii de receptie a cerealelor in sensul de a putea primi
simultan 2 sorturi de marfa. Posibilitatea primirii a doua sorturi sau doua tipuri de
marfa simultan se impune datorita suprapunerii in ultimii ani a perioadelor de
recoltare a diferitelor sortimente de cereale.
Pentru dezvoltarea Terminalului sunt necesare urmatoarele lucrari:
1. Mutarea cantarului (existent) amplasat la Sud de cuva de descarcare
auto
In noile fluxuri de circulatie a mijloacelor de transport auto si a necesitatii
ca, atat la primire cat si la plecare mijloacele de transport auto sa fie cantarite cu
acelasi cantar, trabuie ca, punctul de prelevare probe existente la capatul de Sud al
magaziilor si cantarul auto sa fie mutate in zona de Nord a Terminalului, creind
astfel un nou flux de acces si operare in Terminal.
Cantarul va fi montat pe latura de Vest a platformei existente la Sud de
punctul existent de prelvare probe, situat la Nord-Est de coltul Cladirii
Administrative.
2. O noua cuva de descarcare din auto
Prin realizarea unei noi cuve de descarcare din auto se dubleaza capacitatea
de primire pe auto, dar se creeaza si posibilitatea primirii simultane a doua sorturi
de cereale. Aceasta noua cuva va fi amplasata adiacent cuvei de descarcare din
auto existente la Vest de acestea.
Cuva va fi echipata cu un redler de 400 t/h pentru scoaterea cerealelor din
cuva si va fi protejata cu o copertina pentru a putea fi descarcate cerealele si pe
timp nefavorabil.

26
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
3. Elevator aferent cuvei auto si banda de legatura cu celulele

Pentru transmiterea cerealelor extrase din cuva la celule este prevazut un
elevator cu capacitatea de 400 t/h. Montarea elevatorului se va face intr-o cuva
speciala ce se va realiza adiacent cuvei auto. Structura metalica de sustinere a
elevatorului va fi galvanizata.
Intre elevator si celule este prevazuta o banda transportoare inchisa cu
capacitate de 400 t/h. Banda si inchiderea se vor monta pe o estacada metalica
sustinuta de stalpi metalici montati pe fundatie din beton armat. Confectia metalica
a estacadei si stalpilor va fi galvanizata.
4. Sistem de conditionare a cerealelor
In special, cerealele sosite direct din camp, dar nu numai, pot avea impuritati
si sa nu aiba umiditatea admisa pentru insilozare. Sistemul de conditionare a
cerealelor functioneaza astfel:
- cerealele sosite trec prin curatitor si daca sunt uscate (au umiditatea sub cea
maxima acceptabila) se trec in celule de depozitare;
- daca umiditatea este mai mare decat umiditatea maxima acceptabila,
acestea dupa ce sunt curatate se depoziteaza in celulele de stocare boabe umede.
Din celulele de stocare boabe umede, acestea se trec prin uscator si apoi
insilozate.
In cazul in care cerealele sunt curate (confirmare de la laborator) au si
umiditatea sub cea maxima acceptabila, acestea trec direct in celulele de depozitare
Celulele de stocare boabe umede au o capacitate de 600 t fiecare, iar
uscatorul o capacitate de 50 t/h pentru o reducere a umiditatii cu 3 %.
Acest sistem de conditionare este interconectat si cu sistemul de golire a
celulelor de depozitare si sistemul de transmitere a cerealelor spre sistemul de
benzi existente aferent magaziilor si de aici catre cele 2 incarcatoare mobile in
nave.

27
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
5. Celule de depozitare (siloz)

Silozul este compus din 2 siruri a cate 5 celule, fiecare de 6000 t capacitate.
Diametrul celulelor este de 20 m, inaltimea partii verticale de 23 m, iar inaltimea
totala de cca. 29,0 m.
Celulele sunt montate pe un radier din beton armat de circa 1,0 m grosime.
Avand in vedere caracteristicile terenului de fundare rezultate din studiul
geotehnic, radierul fiecarei celule va fi fundat pe 28 coloane forate din beton armat.
Coloanele vor avea lungimea de 35 m si diametrul de 1,0 m.
In radier sunt prevazute canale de aerisire, iar aerarea cerealelor se face cu
cate 2 ventilatoare pentru fiecare celula. Celulele sunt prevazute cu senzori de
temperatura conectate la ventilatoare, acestea intrand in functiune automat cand
temperatura cerealelor din celule admisa a ajuns la limita maxima.
Golirea celulelor se face in cea mai mare parte gravitational prin intermediul
unor goluri cu clapeti (subere) practicate in radierul celulei, iar curatarea se face cu
un snec. Curatarea completa a celulelor se face manual.
De sub radier, celulele sunt preluate de o banda transportoare cu capacitatea
de 800 t/h, montata intr-un canal din beton avand la interior latimea de 3,0 m si
inaltimea de 2,15 m.
6. Sistemul de incarcare in nave
Pentru incarcarea cerealelor in nave sunt prevazute 2 (doua) shiploadere cu o
capacitate de incarcare de 800 t/h. Shiploaderele vor fi dispuse de o parte si de alta
a elevatoarelor existente amplasate in coltul de Nord-Vest al magaziei nr.1. Pentru
alimentarea cu cereale a shiploaderelor sunt prevazute benzi cu capacitatea de 800
t/h, montate pe estacade metalice. Fiecare shiploader poate fi alimentat atat din
magaziile existente, cat si de la celulele care se vor construi.
Calea de rulare pentru shiploadere a facut obiectul altei investitii.

28
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
7. Platforme
In jurul celulelor si a celorlalte lucrari se va executa o platforma de beton
care sa asigure atat circulatia utilajelor de intretinere si reparatii, cat si scurgerea
apelor pluviale catre canalele colectoare.
Practic, noua platforma va asigura inchiderea suprafetei existente delimitata
la Sud si Est de platformele existente, iar spre Vest de platforma existenta
adiacenta cheului.
8. Organizare de santier
Constructorul va folosi cea mai apropiata organizare de santier pe care o are
in zona sau un amplasament selectat in incinta portuara unde sunt asigurate utilitati
precum si o platforma betonata.
1.5.3. Durata etapei de functionare

Obiectivul este prevazut sa functioneze pana in septembrie 2023.
1.5.4. Instalatii utilizate aferente constructiilor si asigurarea cu

utilitati
Zona dispune de retele de utilitati (alimentare cu apa, canalizare, energie
electrica si termica, gaze naturale).
Alimentarea cu energie electrica
Energia electrica este furnizata de catre Administratia Porturilor Maritime
Constanta, puterea instalata fiind de circa 300kW.
Alimentarea cu energie electrica a instalatiilor si utilajelor se va realiza de
la Postul de transformare 6/0,4 kV existent, care dispune de rezerva necesara.
Reteaua de iluminat
Reteaua de iluminat exterior va fi asigurata de reflectoarele montate pe stalpi
de iluminat si pe celule.

29
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Alimentarea cu apa
Apa este furnizata de catre Administratia Porturilor Maritime Constanta, din
sursa de apa potabila din Portul Constanta.
1.5.5. Informatii privind productia care se va realiza si

resursele folosite in scopul producerii energiei
Terminalul de cereale existent la Dana de gabare are o capacitate de
depozitare simultana de 50.000 t si se compune din 2 (doua) magazii cu o
capacitate de stocare simultana de 25.000 t fiecare.
Lucrarile noi sunt destinate dezvoltarii capacitatii terminalului, respectiv
marirea capacitatii de depozitare prin realizarea a 10 celule de depozitare de 6000 t
capacitate fiecare.
1.5.6. Informatii despre materii prime, substante sau

preparate chimice
Materiile prime si auxiliare sunt urmatoarele:
- cereale;
- combustibil pentru mijloacele de transport – se vor cuantifica lunar;
- energie electrica – de la postul de transformare propriu;
1.5.7. Descrierea solutiei si regimul tehnic

Terminalul nou proiectat va avea posibilitatea receptionarii simultane a doua
sorturi de marfa.

30
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Receptia cerealeleor atat la primirea lor cat si la livrare se va face prin

intermediul cantarelor realizandu-se cantarirea mijloacelor auto cu acelasi cantar
atat la sosirea lor cat si la plecare.
Vor exista doua fluxuri :
- un flux pe latura de Est a platformei existente si care va utiliza cantarul
existent, cuva de descarcare existenta, iar dupa descarcare vehiculele vor intoarce
pe terenul existent aflat la Sud de cuva, vor trece pe spatiul existent in exteriorul
copertinei, cantar existent, vor fi cantarite pe acelasi cantar si vor iesi din Terminal
- un flux pe latura de Vest a platformei existente si care va utiliza noul
cantar (de fapt cantarul existent in capatul de Sud, repozitionat), cuva de
descarcare noua, apoi autovehiculele vor intoarce la Sud de magazie, vor trece din
nou prin spatiul dintre copertina cuvei si magazie, vor fi cantarite pe acelasi cantar,
apoi vor iesi din Terminal.
Cerealele sosite direct din camp, dar nu numai, pot avea impuritati si sa nu
aiba umiditatea admisa pentru insilozare. Se va realiza o analiza a calitatii acestora
in laboratorul propriu.
Sistemul de conditionare a cerealelor functioneaza astfel:
- Cerealele sosite trec prin curatitor si daca sunt uscate (au umiditatea sub
cea maxima acceptabila) se trec in celule de depozitare.
- Daca umiditatea este mai mare decat umiditatea maxima acceptabila,
Din celulele de stocare boabe umede, acestea se trec prin uscator si apoi insilozate;

31
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Dana de Gabare de pe Digul de Larg _____________________________________________________________________________________

32
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
- In cazul in care cerealele sunt curate (confirmare de la laborator) au si

umiditatea sub cea maxima acceptabila, acestea trec direct in celulele de
depozitare.
Acest sistem de conditionare este interconectat si cu sistemul de golire a celulelor
de depozitare si sistemul de transmitere a cerealelor spre sistemul de benzi
existente aferent magaziilor si de aici catre cele 2 incarcatoare mobile in nave.
Cele 5 celule de depozitare sunt prevazute cu senzori de temperatura conectate la
ventilatoare, acestea intrand in functiune automat cand temperatura cerealelor din
celule admisa a ajuns la limita maxima.
Golirea celulelor se face in cea mai mare parte gravitational prin intermediul
unor goluri cu clapeti (subere) practicate in radierul celulei, iar curatarea se face cu
un snec. Curatarea completa a celulelor se face manual.
Incarcarea la nave se realizeaza cu 2 (doua) shiploadere alimentate atat din
magaziile existente cat si de la celulele care se vor construi.
1.5.8. Descrierea echipamentelor existente si a celor necesare a

fi achizitionate in vederea implementarii proiectului
Cuva va fi echipata cu un redler de 400 t/h pentru scoaterea cerealelor din
cuva si va fi protejata cu o copertina pentru a putea fi descarcate cerealele si pe
timp nefavorabil.
Pentru transmiterea cerealelor extrase din cuva la celule este prevazut un
elevator cu capacitatea de 400 t/h. Montarea elevatorului se va face intr-o cuva

33
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
speciala ce se va realiza adiacent cuvei auto. Structura metalica de sustinere a

elevatorului va fi galvanizata.
Intre elevator si celule este prevazuta o banda transportoare inchisa cu
capacitate de 400 t/h. Banda si inchiderea se vor monta pe o estacada metalica
sustinuta de stalpi metalici montati pe fundatie din beton armat. Confectia metalica
a estacadei si stalpilor va fi galvanizata.
Silozul este compus din 2 siruri a cate 5 celule, fiecare de 6000 t capacitate.
Diametrul celulelor este de 20 m, inaltimea partii verticale de 23 m, iar inaltimea
totala de cca. 29,0 m.
Celulele sunt montate pe un radier din beton armat de cca. 1,0 m grosime.
Avand in vedere caracteristicile terenului de fundare rezultate din studiul
geotehnic, radierul fiecarei celule va fi fundat pe 28 coloane forate din beton armat.
Coloanele vor avea lungimea de 35 m si diametrul de 1,0 m.
Activitati care pot aparea ca urmare a proiectului
Prin realizarea investitiei, ca urmare a activitatii desfasurate in cadrul
acesteia, apar noi activitati, la amenajarea unei infrastructuri corespunzatoare
noului obiectiv.
1.5.9. Durata etapei de functionare

Extinderea capacitatii terminalului este preconizata sa inceapa in luna aprilie
a anului 2013 , finalizarea fiind preconizata la sfarsitul anului 2014.
1.5.10. Informatii despre poluanti fizici si biologici, care

afecteaza mediul, generati de activitatea propusa
Activitatea ce se va desfasura in zona nu va modifica in nici un fel valoarea
fondului natural de radiatii si nu va produce nici un fel de poluare biologica.

34
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
1.5.10.1. Zgomotul
Dintre poluantii fizici care afecteaza mediul, generati de activitatile din
cadrul obiectivului se retine zgomotul.
Ceilalti poluanti fizici si biologici cum sunt: radiatiile electro – magnetice,
radiatiile ionizante, poluare biologica (prin microorganisme, virusi) nu sunt
generati intr-o masura cuantificabila astfel incat sa afecteze mediul.
Sursele de zgomot, generate de activitatile desfasurate in cadrul obiectivului
studiat, difera in functie de etapele de realizare a proiectului, respectiv: etapa de
executie si perioada de operare.
1.5.10.2. Surse de zgomot in perioada de executie a

componentelor obiectivului
Sursele de zgomot prezente pe amplasamentul proiectului sunt reprezentate
de fondul natural si de activitatile portuare specifice (incarcare –descarcare
marfuri).
In perioada de executie a investitiei sursele de zgomot se grupeaza dupa cum

urmeaza:
In incinta obiectivului zgomotul este produs in fazele de executie a

lucrarilor la platforme, fundatii, montare instalatii etc;
Circulatia utilajelor
In cele ce urmeaza prezentam utilajele folosite si puterile acustice asociate:
buldozere Lw ≈ 115 dB(A)
incarcatoare Lw ≈ 112 dB(A)
excavatoare Lw ≈ 117 dB(A)
compactoare Lw ≈ 105 dB(A)

35
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
basculante Lw ≈ 107 dB(A)

macarale Lw ≈ 105 dB(A)
autocamioane Lw≈ 107 dB(A)
Nivelul de zgomot variaza functie de tipul si intensitatea operatiilor, tipul
utilajelor in functiune, regim de lucru, suprapunerea numarului de surse si
dispunerea pe suprafata orizontala si/sau verticala, prezenta obstacolelor naturale
sau artificiale cu rol de ecranare.
Din masuratori, efectuate la societati cu activitati similare, nivelul de zgomot
definit, in zona utilajelor, la o distanta de 10 – 15 m prezinta valori de:
• 60 –115 dB(A) – zona de actiune a mijloacelor auto;
• 70 –75 dB(A) –zona incarcator frontal.
Suplimentar impactului acustic, utilajele de constructie, cu mase proprii
mari, prin deplasarile lor sau prin activitatea in punctele de lucru, constituie surse
de vibratii.
Distanta cea mai apropiata de zonele locuite este de aproximativ 1,5 km, iar
nivelurile de vibratii se atenueaza cu patratul distantei astfel incat nu vor fi sesizate
in zonele locuite.
Pe baza datelor privind puterile acustice ale surselor de zgomot se estimeaza
ca in santier, in zona fronturilor de lucru nu vor exista niveluri de zgomot care sa
ajunga la 90 dB(A) pentru anumite intervale de timp.
Traficul mijloacelor de lucru prin localitati trebuie sa respecte valorile
impuse prin STAS 10144/1- 80, si anume mai putin de 65 dB. Pentru a nu fi
depasita aceasta valoare se impune evitarea pe cat posbil a traficului mijloacelor de
lucru prin localitati, precum si esalonarea numarului trecerilor acestor mijloace de
transport. Incinta portului Constanta se incadreaza in categoria incintelor
industriale din mediul urban pentru care se admite la limita incintei maxim
Leq=65dB(A).

36
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
1.5.10. 3. Surse de zgomot in perioada de exploatare

Principala sursa generatoare de zgomot datorata functionarii obiectivului
este reprezentata de traficul auto in port si functionarea instalatiilor aferente noilor
instalatii.
In perspectiva implementarii proiectului, nivelul de zgomot in port si la
limita incintei se va amplifica. In cazul mai multor puncte de lucru in lungul
platformei, ceea ce corespunde mai multor surse se zgomot, suprapunerea efectelor
acestora conduce la amplificarea nivelului de zgomot corespunzator unei singure
surse cu 2-3dB(A), ceea ce permite prognozarea unui nivel de zgomot la marginea
incintei sub (Leq) 65dB(A), valoare admisibila.
In cazul neimplementarii proiectului, nivelul de zgomot se va pastra, avand
in vedere faptul ca amplasamentul studiat se situeaza intr-o zona deja afectata de
activitati industriale.
Principala sursa de zgomot in perioada de operare a sistemului de incarcare
cereale in nave ce va opera pe dana de pe digul de larg este data de activitatea
navelor ce vor acosta la cheu pentru incarcare cu cereale. Aceasta sursa nu
afecteaza locuitorii din zona portului, distanta pana la zonele locuite fiind foarte
mare. Activitatea de descarcare a cerelelor si sistemele aferente se incadreaza in
nivelul actual de zgomot al portului Constanta.
1.5.10.4. Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva

zgomotelor si vibratiilor
Reducerea riscurilor generate de expunerea la zgomot trebuie sa se bazeze
pe principiile generale de prevenire prevazute de legislatia nationala care transpune
Directiva 89/391/CEE, luand in considerare mai ales urmatoarele:
- alegerea unor echipamente de munca adecvate, care sa emita tinand seama
de natura activitatii desfasurate, cel mai mic nivel de zgomot posibil;

37
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
- proiectarea si amplasarea locurilor de munca si a posturilor de lucru;

- informarea si instruirea personalului privind utilizarea corecta a
echipamentelor de lucru in scopul reducerii expunerii minime la zgomot
- mijloace tehnice pentru reducerea zgomotului aerian, cum ar fi ecrane,
carcase, captuseli fonoabsorbante, precum si reducerea zgomotului structural prin
amortizare sau prin izolare;
- organizarea muncii astfel incat sa se reduca zgomotul prin limitarea duratei
si intensitatii expunerii prin stabilirea unor pauze suficiente de odihna in timpul
programului de lucru.
Activitatile urmeaza sa se efectueze in zona digului de larg, departe de zona
locuita a orasului, astfel incat zgomotul produs de mijloacele de transport a
materialului de umplutura si ulterior de navele ce vor acosta la cheu, nu va fi
perceput de locuitorii din Constanta.
1.5.11. Descrierea principalelor alternative studiate de

titularul proiectului si indicarea alegerii uneia dintre ele
Avand in vedere specificul proiectului de extindere a capacitatii terminalului
(atat in ceea ce priveste marirea capacitatii de depozitare prin realizarea a 10 celule
de depozitare de 6000 t capacitate fiecare, marirea capacitatii de primire pe auto,
precum si imbunatatirea sistemului de incarcare a cerealelor in nave), pentru
implementarea proiectului s-a mentinut locatia pe care in prezent se desfasoara
activitatea.
In analiza solutiilor propuse drept alternative, initial s-a propus realizarea
unor magazii clasice, asemanatoare celor existente, apartinand aceleiasi societati.
S-a renuntat la aceasta varianta deoarece noile sisteme alese sunt mai prietenoase
cu mediul atat in faza de constructie a lor cat si in faza de exploatare.

38
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
1.5.12. Informatii despre utilizarea curenta a terenului,

infrastructura existenta, valori naturale, istorice, culturale,
arheologice, arii naturale/zone protejate, zone de protectie
sanitara
Terenul care va fi ocupat prin realizarea investitiei este teritoriu portuar.
Teritoriul portuar, impreuna cu alte lucrari de infrastructura portuara. Teritoriul
portuar este domeniu public al statului, inchiriat de SC CANOPUS STAR –SRL de
la CN – APM – SA Constanta.
actuala a terenului este de activitate portuara.
Zona dispune de echipare edilitara, respectiv: alimentare cu apa, energie
electrica, telefonie, cai de comunicatie rutiera.
Mentionam ca in zona nu au fost identificate alte tipuri de monumente
istorice, valori ale patrimoniului arheologic, zone de protectie sanitara care sa
ingradeasca promovarea unui astfel de proiect.
1.5.13. Informatii despre documentele/reglementarile existente

privind planificarea/amenajarea teritoriala in zona
amplasamentului proiectului
Pentru zona amplasamentului proiectului a fost emis Certificatul de
urbanism nr. 3236/04.12.2012 emis de Primaria Orasului Constanta.
Obiectivul dispune de urmatoarele avize:
- Autorizatie de gospodarire a apelor nr. 21 din 27.02.2012 emisa de Administratia
Nationala Apele Romane, ABADL Constanta.

39
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
1.5.14. Informatii despre modalitatile propuse pentru

conectarea la infrastructura existenta
Apa potabila
Alimentarea cu apa potabila a societatii se face din conducta principala Ol
cu diametrul de 100 mm, apartinand CN APM SA Constanta conform Contractului
de inchiriere nr. 2719/05.09.2002 si a actului aditional nr. 2179/01.07.2006.
Apa tehnologica (subteran)

Apa tehnologica pentru societate este asigurata din surse subterane prin 3
puturi forate.
Apa pentru stingerea incendiilor

Apa pentru stingerea incendiilor se face cu apa de mare ce se asigura din
acvatoriul portuar al Marii Negre cu ajutorul unei statii de pompare.
Racordul la reteaua electrica

Alimentarea cu energie electrica a instalatiilor si utilajelor se va realiza
de la postul de transformare 6/0,4 kV existent, care dispune de rezerva necesara.
Reteaua de iluminat exterior

Reteaua de iluminat exterior va fi asigurata de reflectoarele montate pe
stalpii de iluminat si pe celule.

40
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
2. PROCESE TEHNOLOGICE
2.1. Procese tehnologice de productie
Terminalul nou construit va vehicula cerealelor sosite pe „uscat” si
diversificarea posibilitatii de receptie a cerealelor in sensul de a putea primi
simultan 2 sorturi de marfa.
Receptia cerealeleor atat la primirea lor cat si la livrare se va face prin
intermediul cantarelor realizandu-se cantarirea mijloacelor auto cu acelasi cantar
atat la sosirea lor cat si la plecare prin doua fluxuri tehnologice:
- un flux pe latura de Est a platformei existente si care va utiliza cantarul
existent, cuva de descarcare existenta, iar dupa descarcare vehiculele vor intoarce
pe terenul existent aflat la Sud de cuva, vor trece pe spatiul existent in exteriorul
copertinei, cantar existent, vor fi cantarite pe acelasi cantar si vor iesi din Terminal
- un flux pe latura de Vest a platformei existente si care va utiliza noul
cantar (de fapt cantarul existent in capatul de Sud, repozitionat), cuva de
descarcare noua, apoi autovehiculele vor intoarce la Sud de magazie, vor trece din
nou prin spatiul dintre copertina cuvei si magazie, vor fi cantarite pe acelasi cantar,
apoi vor iesi din Terminal.
Cerealele sosite direct din camp, dar nu numai, pot avea impuritati si sa nu
aiba umiditatea admisa pentru insilozare. Se va realiza o analiza a calitatii acestora
in laboratorul propriu.
Sistemul de conditionare a cerealelor functioneaza astfel:
- Cerealele sosite trec prin curatitor si daca sunt uscate (au umiditatea sub
cea maxima acceptabila) se trec in celule de depozitare;
- Daca umiditatea este mai mare decat umiditatea maxima acceptabila,
Din celulele de stocare boabe umede, acestea se trec prin uscator si apoi insilozate;

41
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
- In cazul in care cerealele sunt curate (confirmare de la laborator) au si

umiditatea sub cea maxima acceptabila, acestea trec direct in celulele de
depozitare.
Acest sistem de conditionare este interconectat si cu sistemul de golire a
celulelor de depozitare si sistemul de transmitere a cerealelor spre sistemul de
benzi existente aferent magaziilor si de aici catre cele 2 incarcatoare mobile in
nave.
Cele 5 celule de depozitare sunt prevazute cu senzori de temperatura
conectate la ventilatoare, acestea intrand in functiune automat cand temperatura
cerealelor din celule admisa a ajuns la limita maxima.
Golirea celulelor se face in cea mai mare parte gravitational prin intermediul unor
goluri cu clapeti (subere) practicate in radierul celulei, iar curatarea se face cu un
snec. Curatarea completa a celulelor se face manual.
Incarcarea la nave se realizeaza cu 2 (doua) shiploadere alimentate atat din
magaziile existente cat si de la celulele care se vor construi.
2.2. Activitati de dezafectare

2.2.1. Echipamente, instalatii, utilaje, cladiri ce urmeaza a fi
dezafectate
actuala a terenului este de activitate portuara iar cea viitoare este de constructii
portuare, depozitare, industriale , CF si nu rezulta ca pentru zonele destinate din

42
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
punct de vedere urbanistic activitatilor de productie ar exista obligatia de

demontare a manufacturilor si de renaturalizare, intrucat la sfarsitul ciclului de
productie ramane oricum destinatia urbanistica industriala a terenului care
constituie o valoare economica la care nu se poate renunta, terenul fiind destinat
reutilizarii in scopuri industriale.
Necesitatea dezafectarii rezulta numai din obligatiile care revin din
contractul de inchiriere pentru terenul pe care este amplasat obiectivul.
Daca la sfarsitul ciclului de viata al obiectivului se hotaraste scoaterea/
incetarea activitatii, se poate lua decizia de dezafectare a obiectivului.
In aces caz se va intocmi un Plan de Dezafectare in care vor fi descrise toate
operatiunile necesare cu termene precise pe baza carora se va obtine avizul de
mediu pentru inceperea dezafectarii.
2.2.2. Substante continute / stocate (inclusiv azbest si PCB)

Orice substante/deseuri periculoase trebuie gestionate conform legislatiei
specifice, operatiunile fiind finalizate prin valorificare/eliminare prin firme
specializate si autorizate in domeniu.
2.2.3. Tehnologia de dezafectare aferenta

Operatiile de dezafectare constau in:
- selectarea utilajelor ce urmeaza a fi conservate si valorificate:
macarale, cuve, benzi transportoare, motoare electrice, ventilatoare, pompe,
robineti, etc.;
- deconectarea de la reteaua de energie electrica;
- demolarea fundatiilor, platformelor si reteleleor subterane;
- demolarea constructiilor existente;
- demolarea si dezafectarea echipamentelor existente;

43
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
- dezafectarea elementelor metalice : stalpi, panouri, postamente

echipamente;
- dezafectare silozurilor propriuzise, etc.
2.2.4. Masuri, echipamente si conditii de protectie

Masuri ce trebuie luate si instructiunile de lucru in vederea dezafectarii
instalatiilor si utilajelor tehnologice sunt urmatoarele:
- delimitarea zonei de lucru;
- instruirea personalului executant asupra pericolului si a masurilor de
prevenire si stingere a incendiilor cat si a masurilor de protectia muncii;
- scoaterea de sub tensiune eventualii consumatori de energie electrica din
incinta in care se afla instalatiile si din incintele ce urmeaza a fi
demolate;
- verificarea starii utilajelor.
Inceperea lucrarilor de demolare nu este admisa decat dupa luarea tuturor
masurilor de siguranta si verificarea acestora de catre factorii de conducere ai
societatii ce executa aceste lucrari.
In timpul lucrarilor de dezafectare se vor respecta normele de securitate si
sanatate in munca in vigoare.
In baza situatiei reale existente in teren, firma care va executa lucrarile de
dezafectare va elabora un grafic de desfasurare a lucrarilor, din care sa rezulte
succesiunea operatiilor de dezafectare, depozitare temporara si transport a
materialelor rezultate, precum si masurile de sanatate si securitate in munca
specifice acestor tipuri de lucrari.
Incarcarea, transportul, preluarea si tratarea/eliminarea finala a deseurilor
rezultate in urma lucrarilor de demolare vor fi executate cu respectarea H.G.
1061/2008 si H.G. 856/2002.

44
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
3. DESEURI
Deseurile produse ca urmare a realizarii obiectivelor proiectate se estimeaza
separat pe cele doua etape astfel:
• in perioada de executie;
• in perioada de exploatare.
3.1. In perioada de executie

3.1.1. Deseuri inerte si nepericuloase
Prin H.G. nr.856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru
aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase se stabileste
obligativitatea pentru agentii economici si pentru orice alti generatori de deseuri,
persoane fizice sau juridice de a tine evidenta gestiunii deseurilor. Evidenta
gestiunii deseurilor se va tine pe baza listei nationale de deseuri acceptate In
fiecare clasa de depozit de deseuri prezentata In H.G.856/2002.
Conform listei nationale deseurile din constructii se clasifica dupa cum
urmeaza:
• 17.01.07: beton, caramizi, materiale ceramice si tigle;
• 10.11.03: deseuri din fibra de sticla;
• 17.02.01 – 17.02.03: lemn, sticla, materiale plastice;
• 17.04.07: metale (inclusiv aliajele lor) amestecuri metalice;
• 17.05.00: pamant si materiale excavate sau dragate;
• 17.09: deseuri amestecate nespecificate ;
• 13.02: uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere de la
utilajele de constructii si mijloacele de transport; deseuri periculoase
• 20.01.08: deseuri biodegradabile;
• 16.01.03: anvelope uzate.

45
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Modul de gospodarire a deseurilor din timpul executiei obiectivului va fi

reglementat prin reglementarile in vigoare la data respectiva.
Deseurile reciclabile vor fi colectate si predate unitatilor specializate pentru

valorificare.
Deseurile periculoase vor fi colectate si predate unitatilor autorizate pentru

eliminare.
Deseurile nepericuloase care nu pot fi valorificate vor fi eliminate in

depozite autorizate din apropiere.
Antreprenorul are obligatia, conf. H.G. mentionate mai sus, sa tina evidenta
lunara a producerii, stocarii provizorii, tratarii si transportului, reciclarii si
depozitarii definitive a deseurilor.
Pentru obiectivele proiectate, tipurile de deseuri rezultate din activitatea de
constructii se incadreaza in prevederile H.G. nr.856/2002.
O parte a acestor deseuri, respectiv cele metalice pot fi valorificate.
Toate deseurile rezultate in urma lucrarilor vor fi transportate, valorificate,
depozitate sau eliminate numai prin societati autorizate, beneficiarul lucrarilor, are
obligatia incheierii de contracte cu astfel de societati autorizate.
Este dificil de facut o evaluare cantitativa a acestor deseuri, tehnologiile
adoptate de antreprenor fiind prioritare in evaluarea naturii si cantitatii de deseuri.
3.1.2. Deseuri toxice si periculoase

Conform listei nationale deseurile din constructii se clasifica dupa cum
urmeaza:
• 17.01.06.*: amestecuri sau fractii separate de beton, caramizi, tigle si
materiale ceramice cu continut de substante periculoase;
• 17.05.03*: pamant si pietre cu continut substante periculoase;

46
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
• 20.03.01: deseuri municipale periculoase

Pentru aceasta investitie alte deseuri periculoase pot fi:
- uleiul proaspat folosit pentru ungerea motoarelor;
- uleiul uzat provenit de la ungerea motoarelor;
- uleiul de racire a transformatorului electric.
Conform HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate, substantele
periculoase generate pe amplasament sunt:
• 13 02 06* - uleiuri sintetice de motor, de transmisie si de ungere;
• 13 02 07* - uleiuri de motor, de transmisie si de ungere usor
biodegradabile;
• 13 02 08* - alte uleiuri de motor, de transmisie si de unge
Utilajele si mijloacele de transport vor fi aduse pe santier in stare normala de
functionare avand efectuate reviziile tehnice si schimburile de ulei In ateliere
specializate.
Aceiasi procedura se va aplica si pentru operatiile de intretinere si incarcare
acumulatori, etc.
Vopseaua pentru finisaje va fi adusa in recipienti etansi din care va fi
descarcata in instalatiile de lucru. Bidoanele goale vor fi restituite producatorilor.
Dintre substantele si preparatele clasificate prin legea 451/2001 ca
periculoase, pe perioada constructiei va fi utilizat doar carburantul diesel
(motorina) pentru utilajele specifice utilizate.
Pentru cazuri de urgenta (deversari accidentale), pe amplasament trebuie sa
fie disponibile materiale absorbante, nisip si lopeti.
3.2. In perioada de exploatare

In perioada de exploatare a obiectivului vor rezulta urmatoarele categorii de
deseuri:

47
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
- deseuri menajere;
- deseurile de tip stradal;
- deseuri tehnologice.
Deseuri de tip menajer

Deseurile menajere sau asimilabile cu acestea rezulta din activitatea de
birou si din intretinerea curateniei la locurile de munca. Ele contin hartie (cod
15.01.01), sticla, plastic (cod 15.01.02), resturi alimentare si alte deseuri
biodegradabile. Sunt deseuri nepericuloase.
Managementul deseurilor menajere constituie o problema de mare
actualitate datorita faptului ca volumul lor creste proportional cu cresterea
numarului de locuitori si a nivelului lor de trai. Datorita faptului ca aceste deseuri
au o mare varietate in ceea ce priveste substantele organice si anorganice existente
in continutul lor, iar procesul lor de degradare este dificil de urmarit, unele dintre
ele fiind nebiodegradabile (peturi), ele pot declansa un proces de poluare a aerului,
apei si solului ducand, uneori la infectii si afectand sanatatea publica. De aceea,
este necesar, sa se efectueze o activitate de precolectare si sortare a deseurilor,
actiune premergatoare colectarii. Aceasta activitate consta intr-o colectare primara
si sortare a deseurilor menajere de la locul de producere, in recipienti mici,
amplasati in spatii speciale si o precolectare secundara in care continutul
recipientilor mici este deversat in recipienti mai mari ecologici, constand in pubele
sau containere, care se depoziteaza in puncte de colectare de unde sunt recoltate si
transportate de unitati specializate.
Colectarea deseurilor se va face selectiv, conform legislatiei in vigoare.
Administratorul obiectivului va avea obligatia sa puna la dispozitie, containerele
specializate, inscriptionate si colorate diferit, conform codului de culori legal.

48
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Pentru colectarea deseurilor menajere va fi amplasat un sistem de colectare

ce va prelua toate deseurile rezultate din activitatea obiectivului. Deseurile
menajere vor fi colectate in recipienti speciali (pubele) amplasati in spatiile
functionale ale cladirii.
Depozitarea se va face in pubelele menajere sau in containere amplasate in
incita gospodariei de deseuri. Acestea vor fi preluate de o firma de salubritate pe
baza de contract si depuse la rampa ecologica .
Deseurile recuperabile (hartie, carton, sticla) vor fi valorificate prin vanzarea
la societati de profil. Uleiurile uzate vor fi valorificate prin unitati de profil.
Sortarea deseurilor se va face in functie de tipul de deseu colectat (uleiuri,
resturi menajere, sticla, hartie, resturi rezultate din instalatiile interioare sanitare
etc.)
Sistemul de gestionare a deseurilor face parte din sistemul de management
de mediu si se refera la totalitatea procedurilor de colectare, depozitare
intermediara, transport si neutralizare finala a acestora.
Deseurile de tip stradal (cod 17.05.04) vor rezulta din intretinerea cailor de
transport (deseuri vegetale, deseuri de hartie, sticla, plastic, resturi alimentare).
Aceste deseuri sunt de asemenea nepericuloase.
Deseurile menajere si stradale vor fi gospodarite in functie de natura lor,
incercandu-se pe cat posibil recuperarea celor valorificabile.
Deseurile menajere care rezulta (fiind nevalorificabile si nepericuloase) vor
fi colectate si transportate la depozitul de deseuri autorizat.
Deseurile tehnologice (cod 17.04.05) vor proveni din urmatoarele surse:
- activitatea de intretinere /reparatii - piese metalice sau nemetalice defecte,
care se vor inlocui, uleiuriuzate;
- resturi cereale, praf rezultate in urma functionarii obiectivului.

49
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
O parte din cantitatile de marfuri operate in cadrul operatiilor de

transbordare si expediere pot suferi pierderi. Aceste pierderi pot constitui o sursa
de deseuri.
In perioadele de revizie si reparatii vor rezulta deseuri metalice si
nemetalice, etc. Acestea se vor colecta separat si se vor preda firmelor specializate,
conform reglementarilor in vigoare.
Deseurile menajere vor fi colectate in cosuri si europubele. Se vor amplasa
cosuri pe traseele pietonale, astfel incat deseurile volatile sa nu se raspandeasca pe
spatiile verzi. Societatea nu va importa sau exporta deseuri de natura periculoasa.
Uleiul ars/uzat – este depozitat temporar in butoaie metalice/plastice si este
predat pentru reconditionare la unitati de profil.
Namoluri – rezultat din decolmatarea canalelor de colectare a apei pluviale
este preluat de firma de salubritate si predat la un depozit specializat.
Resturile de cereale vor fi colectate si vor fi eliminate prin firme
specializate.
3.3. Deseuri rezultate in organizarea de santier
Mod de colectare /
OBSERVATII
Tip deseu evacuare
Menajer sau asimilabile In interiorul incintei se vor Se vor incheia contracte cu
(inclusiv resturi de la organiza puncte de colectare
unitatile specializate
prepararea hranei) prevazute cu conteinere de
tip pubela. Periodic (cel
putin saptamanal) acestea
vor fi golite la depozitul
local..
Deseuri metalice Se vor colecta temporar in Se vor incheia contracte cu
incinta, pe platforme si/sau
unitatile specializate
in conteinere specializate.
Vor fi valorificate in mod
obligatoriu prin unitati
specializate de prestari
servicii

50
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Din punct de vedere al

potentialului contaminant
aceste deseuri sunt inerte
(resturi de beton, steril
Se precizeaza ca materialul
excavatii, etc). Pentru
Deseuri materiale de rezultat din excavatii se
valorificarea si eliminarea
constructii valorifica in lucrare la
lor, propunem:
umpluturi intermediare
• valorificarea locala in
gropile de imprumut
ajunse la cota finala;
.
Materiale cu potential
periculos atat asupra
mediului inconjurator cat si
a manipulantilor.
Vor fi predate unitatilor de
Acumulatori uzati Vor fi stocate si depozitate
recuperare specializate.
corespunzator, in vederea
valorificarii. Se va pastra o
evidenta stricta.
In cadrul spatiilor de
depozitare pe categorii a
deseurilor va fi rezervata o
suprafata si anvelopelor.
Deseuri tipice pentru
Se recomanda ca in cadrul
organizarile de santier din
caietelor de sarcini,
Romania. Se recomanda
Anvelope uzate antrepenorului sa-i fie
interzicerea in mod expres
solicitata prezentarea cel
prin acordul de mediu a
putin a unei solutii privind
arderii acestor materiale.
eliminarea acestor deseuri
catre o unitate economica de
valorificare.
Se vor colecta selectriv, o

parte fiind refolosita iar o
Uleiuri uzate
parte utilizata ca material
combustibil.
Sistemul de gestionare a deseurilor face parte din sistemul de management

de mediu si se refera la totalitatea procedurilor de colectare, depozitare
intermediara, transport si neutralizare finala a acestora.
Pentru toate categoriile de ambalaje vor fi pastrate evidente privind
cantitatile eliminate, datele calendaristice, identificatorii mijloacelor de transport

51
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
conform H.G. nr.621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de

ambalaje cu modificarile si completarile ulterioare.
Pe baza unui contract de prestari de servicii cu administratia portului,
colectarea si transportul deseurilor la depozitul de deseuri este asigurata de o firma
de salubritate (S.C. SALPORT S.A.).

52
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL

TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR
MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA
4.1. Apa
4.1.1. Consideratii hidrogeologice ale amplasamentului
Reteaua hidrografica
Reteaua hidrografica a Dobrogei este formata din: Dunare, raurile interioare
ale podisului, Canalul Dunare-Marea Neagra, lacuri, ape, subterane si Marea
Neagra.
Reteaua hidrografica a apelor de suprafata
Reteaua apelor de suprafata de pe teritoriul judetului se imparte in doua
unitati distincte:
♦ grupa danubiana;
♦ grupa maritima.
Raurile din grupa danubiana dreneaza partea vestica a judetului majoritatea
lor terminandu-se prin limane fluviale.
Raurile din grupa maritima dreneaza in general partea estica a judetului
Constanta. Cel mai important rau dintre acestea este Casimcea care isi are izvorul
langa comuna Razboieni, in platforma inalta din judetul Tulcea, la o altitudine de
300 m si se varsa in Lacul Tasaul .
Suprafata totala a bazinului de receptie este de 737 km², lungimea raului
fiind de 60 km, cu o panta medie de la izvor spre varsare de 5,1 ‰. Pe teritoriul
judetului Constanta, suprafata bazinului sau de receptie este de circa 550 km², iar
lungimea de 45 km. Afluentul sau principal este Cantalul, pe partea dreapta cu o
suprafata de 1280 km² si o lungime de 15 km.
Tot din aceasta grupa mai pot fi mentionate raurile: Istria, Nuntasi si Corbu
toate la nord de raul Casimcea si care se varsa in lacurile cu acelasi nume.

53
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
In general, judetul Constanta are o retea de rauri saraca a carei densitate

medie este sub 0,1 km/km².
Toate raurile se caracterizeaza prin pante foarte acentuate pe distante scurte
in zona de izvoare, dupa care pantele scad rapid, albiile majore devenind foarte
largi.
Debitele medii multianuale specifice sunt scazute sub 1 l/s.km².
Debitele medii multianuale sunt relativ mici comparative cu marimea
suprafetelor bazinelor de receptie.
Asa, de exemplu, debitul mediu multianual al raului Casimcea la statia
Casian este de 0,52 m³/s si a raului Topolog la statia Sarain de 0,31 m³/s. De la an
la an debitele medii anuale variaza mult functie de conditiile meteorologice ale
anului respectiv.
In timpul verii, caracterul puternic torential al acestor rauri se face de
asemenea simtit, regimul hidrogeologic caracterizandu-se prin viituri puternice si
dese, de durata foarte scurta, urmate de perioade cu debite scazute sau de secare
completa.
Pe sezoane, valoarea maxima de apa se produce obisnuit la sfarsitul iernii si
la inceputul primaverii (februarie – aprilie), iar cel minim, la sfarsitul toamnei -
inceputul iernii (noiembrie - ianuarie), cand se scurg in medie 33 % respectiv 17 -
18 % din volumul anual.
Lunar, volumul maxim se scurge obisnuit in luna februarie, ceea ce
reprezinta in medie circa 18 % din volumul anual, iar cel minim in luna noiembrie
cand se realizeaza in medie circa 5 % din cel anual.
Urmare a ploilor torentiale, viiturile care se produc sunt de scurta durata
(uneori de cateva ore) si au debite de varf foarte ridicate. De exemplu, in 1975, la
statia Sarain pe Topolog, viitura produsa a avut un debit de varf de 138 m³/s si o
durata de 17 ore, timpul de crestere fiind de 5,5 ore.

54
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Pe teritoriu, valoarea debitelor maxime specifice corespunzatoare cu

probabilitatea de producere de 1 %, au valori de ordinul a 10.000 l/s.km² pentru
suprafata de bazin de 10 km² si de ordinul a 1.000 l/s.km² pentru suprafata de bazin
de 350 km².
Debitul maxim cu probabilitatea de depasire de 1 % pe Casimcea, la statia
Casian este 545 m³/s, iar pe Topolog la statia Sarain de 310 m³/s.
Debitele medii zilnice minime pe raurile din cuprinsul judetului sunt foarte
scazute, sub cele care prezinta fenomenul secarii.
Trebuie mentionat insa ca, in situatia unor masive lucrari de irigare, in
podisul Cobadin se contureaza doua zone semiendoreice, carstice cu o suprafata de
circa 100 km², care influenteaza evident regimul scurgerii apelor de suprafata, dar
mai ales al celor subterane.
Relatiile de generalizare referitoare la scurgerea medie multianuala cu
aluviuni in suspensie arata pentru intreg teritoriul valori reduse de sub 1 t/ha.
Debitul mediu multianual de aluviuni in suspensie pe Casimcea, la statia
Casian este de 3,4 kg/s.
Regimul de inghet arata ca fenomenele de inghet obisnuite ca, gheata la
mal, curgeri de sloiuri, apar in fiecare iarna si au o durata medie de circa 40 de
zile, durata maxima inregistrata fiind de 82 zile, iar cea minima de 11 zile.
Podul de gheata apare, de asemenea, in mod obisnuit, in fiecare iarna si are
durate mai reduse in medie 25 - 30 zile, iar cea mai mare durata inregistrata fiind
de 71 zile, iar cea mai mica de 6 zile.
Lacurile
Exista patru tipuri de lacuri:
● limane fluviatile;
● limane fluvio-marine;
● lagune;

55
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
● iazuri.
Limanele fluviatile formate prin bararea gurilor de varsare a raurilor de
catre aluviunile Dunarii, sunt situate de-a lungul malului drept al fluviului si au
adancimi sub 1,5 m.
Cele mai importante sunt:
♦ Buceagul sau Garlita (S = 13,86 km²)
♦ Oltina (S = 19 km²)
♦ Marleanu(S = 7,7 km²)
La acestea s-ar putea mai putea adauga fostele limanuri: Cochirleni,
Seimenii Mari si Seimenii Mici, in prezent desecate.
Limanele fluvio-marine, situate pe latura estica a judetului Constanta, s-au
format prin anastomozarea gurilor de varsare a raurilor de catre cordoanele marine.
Din aceasta categorie fac parte:
1 Corbu sau Gargalac (S = 5,39 km²)
• Tasaul (S = 22,8 km²)
- situate in zona Navodari
1 Agigea (S = 0,55 km²)
2 Techirghiol (S = 10,68 km²) - cu mineralizare ridicata si namol
terapeutic
3 Tatlageac (S = 1,41 km²) si Mangalia (S = 2.61 km²)
- situate in zona litorala, la sud de Constanta
Lagunele, foste golfuri de mare, sunt reprezentate prin:
1 Lacul Sinoie (S = 165,6 km²) cu anexele sale Istria si Nuntasi - Tuzla
(S = 3 ÷ 4 km) - la NE de Navodari
2 Lacul Siutghiol (S = 19,56 km²) - la sud de Navodari (1,5 km) cu
anexa Tabacaria (S = 0,96 km²), din care sunt separate printr-un grind nisipos,
lezerul Mangaliei si Comorova, in zona de NE de Navodari.

56
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Iazurile sunt in general mici si de importanta locala.

Studiile de bilant hidrogeologic efectuate asupra unor lacuri, ca de exemplu:
Siutghiol, Tasaul, Agigea, Corbu, Techirghiol, Tatlageac, Nuntasi – Tuzla si
Tabacaria au condus la concluzia ca acestea au un bilant excedentar, datorita
influentelor antropice.
In regim natural, singurele lacuri cu bilant excedentar (Precipitatii +
Scurgere Superficiala + Aport Subteran > evaporatia + infiltratia) par a fi Siutghiol
si Tabacaria.
Fenomenele de inghet, reprezentate prin gheata la mal, sloiuri sau pod de
gheata cu ochiuri si pod de gheata compact - analizate pe lacurile care dispun de
observatii directe si pe perioade relativ reduse - apar in fiecare iarna si au o durata
totala medie de circa 50 - 60 zile (podul de gheata complet avand o durata mai
mica de 25 ÷ 45 zile). Exceptie face lacul Tabacaria, unde durata medie a
fenomenelor de inghet, considerate in totalitate, cat si a podului de gheata sunt mai
mici, respectiv de 42 si 12 zile.
Temperatura medie anuala a apei lacurilor - stabilita pe baza datelor
masurate pe perioade relativ reduse, variaza intre 10,8 ºC si 12,9 ºC, cea mai mica
fiind a Lacului Agigea, iar cea mai ridicata a Lacului Tabacaria .
In ceea ce priveste temperatura maxima masurata, aceasta variaza intre
27-36 ºC.
Apele de suprafata - zona de interes a obiectivului analizat
In zona aferenta amplasamentului obiectivului analizat nu exista ape de
suprafata dar societatea se invecineaza cu bazinul maritim al Portului Constanta,
care poate fi afectat de activitatea societatii.
Marea Neagra
Marea Neagra este o mare din bazinul atlantic planetar, care este situata
intre Europa si Asia si se invecineaza cu Rusia, Ucraina, Romania, Bulgaria,

57
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Turcia si Georgia. Prin Stramtoarea Cherci se ajunge in Marea Azov, prin Bosfor
in Marea Marmara, iar prin stramtoarea Dardanele in Marea Egee si deci in
Mediterana. Ea este un rest al Marii Sarmatice si prezinta o serie de aspecte unice
in lume.
Marea se intinde pe o suprafata de 423.488 km². Cel mai adanc punct se afla
la 2211 m sub nivelul marii in apropiere de Ialta. Mareele sunt in general de mica
amploare (cca. 12 cm). Salinitatea apei este in larg de 17-18 la mie, fata de 24-34
la mie in alte mari si oceane. In zona litoralului romanesc salinitatea scade si mai
mult, in mod obisnuit fiind intre 7 si 12 la mie.
Face parte din categoria ecosistemelor statatoare de apa sarata. Din punct de
vedere al salinitatii, Marea Neagra se imparte in:
• zona de suprafata;
• zona de adancime;
Sub aspect biocenotic gasim trei zone:
• zona litorala;
• zona pelagica;
• zona abisala.
Biotopul Marii Negre poate fi impartit in 6 etaje principale:
1. Etajul supralitoral - acesta este format din zonele de tarm acoperite ori stropite
de valuri in mod ocazional. Zona prezinta o umiditate accentuata, inundabilitate, o
cantitate in general mare ori macar semnificativa de materii organice aduse de
valuri sau de origine locala. De obicei materiile organice se afla in descompunere,
formand depozite rau mirositoare. Flora este formata mai ales din anumite forme
de alge - rar licheni - ca matasea broastei si altele similare, cu rezistenta la variatii
de mediu si hidrofile. Cu o frecventa mai redusa se intalnesc si angiosperme, mai
ales in partea dinspre uscat a etajului supralitoral. Fauna include numeroase
crustacee, insecte si viermi, bacterii aerobe si - mai putin - anaerobe. Mare parte

58
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
din aceste vietati se hranesc din depozitele de materie organica. O parte mai mica
este formata din mici pradatori. La acestea trebuie adaugate vietatile pasagere, in
special pasarile de mare.
2. Etajul mediolitoral - ce cuprinde zona de spargere a valurilor (intre cca. 0 si -
0,5 m altitudine). Dupa substratul solului se imparte in zone pietroase si respectiv
nisipoase ori maloase. Zonele medioliterale pietroase adapostesc organisme
capabile a rezista perioadelor scurte de uscare si care se pot fixa bine de substrat.
Aici intra unele specii de alge si scoici. La ele se adauga vietuitoare care vin
periodic din etajul supralitoral sau infralitoral. In anumite conditii si in acest mediu
apar depozite de materie organica, facand legatura cu biotopul prezentat mai sus.
Cele mai cunoscute vietuitoare ale etajului mediolitoral pietros sunt bancurile de
midii si stridii. Etajul mediolitoral nisipos cuprinde in special animale capabile de
ingropare rapida in substrat.
3. Etajul infralitoral - aflat la adancimi de 0,5 pana la 12 (maximum 18) metri.
Este zona cea mai favorabila vietii, in care se afla majoritatea speciilor de plante si
cea mai mare parte a biomasei organismelor multicelulare.
4. Etajul circalitoral - ce se intinde de la -12 (-18) metri pana la adancimi de 100
(rar 150, uneori insa chiar 50) metri. In general solul este malos ori (mai putin)
nisipos. Principalul biotop in acest etaj este format din asociatii de scoici si viermi
ce constituie hrana preferata a numeroase specii de pesti (care vin aici din zona
infralitorala pentru a se hrani).
5. Etajul perizoic - aflat intre 100 (uneori chiar 50!) si 150 (rar 200) metri
adancime. Acesta face trecerea intre zona cu apa de mare oxigenata si zona
specifica Marii Negre, a sulfobacteriilor. In etajul perizoic se intalnesc asociatii de
tanatocenoze (animale moarte recent) sau subfosile, pe care traieste un restrans
numar de vietati. Microbiologic zona prezinta un amestec intre bacteriile aerobe si
respectiv anaerobe.

59
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
6. Etajul azoic - se gaseste de la 150 (rar 200) metri pana la 2466 metri adancime.
El cuprinde biotopul unic format de sulfobacterii si prezentat mai sus.
Analiza indicatorilor fizico-chimici utilizati in monitoringul calitatii apelor
tranzitorii, costiere si marine din zona litoralului romanesc al Marii Negre in anul
2009 se bazeaza pe un numar de 104 probe de suprafata colectate dintr-o retea
alcatuita din 44 de statii localizate intre Sulina si Vama Veche.
Au fost analizati indicatorii generali si cei de stare care caracterizeaza
nivelul eutrofizarii si anume: transparenta, temperatura, pH-ul, salinitatea, oxigenul
dizolvat, nutrientii anorganici si clorofila a.
Transparenta apei, masurata in-situ cu discul Secchi, a oscilat intre 0,5-
10,8m.
Principalele valori ale transparenei apelor de la litoralul romanesc -
2011 sunt prezentate in tabelul urmator:
In intervalul mai – iunie 2011, temperatura apei a inregistrat de-a

lungul intregului litoral romanesc valori cuprinse intre 5.4 0C si 25,00C.
Salinitatea corpurilor de apa din zona litoralului romanesc a inregistrat valori
cuprinse intre 0,12-19,11‰.
Salinitatea apelor tranzitorii, marine si costiere din zona litoralului romanesc a

60
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
inregistrat valori cuprinse intre 1,72 – 18,91 PSU (media 15,68 PSU, mediana
16,83 PSU si deviatia standard 2,99 PSU). Minimele s-au determinat in apele de
suprafata ca urmare a aportului fluvial sau antropic de apa dulce.
Distributia spatiala a salinitiapei de-a lungul litoralului romanesc evidentiza
gradientul crescator dinspre zona gurilor Dunarii spre zona sudica si spre larg
indiferent de perioada de prelevare cu deosebirea ca aria de influenta este mai
extinsa in luna mai 2011 .
pH-ul apelor costiere din zona Constanta a inregistrat valori medii lunare
cuprinse intre 8.02 in luna decembrie si 8.30 in luna iunie.
Pe litoralul romanesc, concentratiile oxigenului dizolvat au oscilat intre

61
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
152,3 µM (3,41 cm3/l) si 495,1 µM (11,09 cm3/l), cu media 306,2 µM (6,86

cm3/l),mediana 304,6 µM (6,82 cm3/l) si deviatia standard 22,3 µM (0,50 cm3/l).
Indicatori de eutrofizare
Nutrientii
Concentratiile fosfatilor, (PO4)3-, au inregistrat in lunile mai si iulie 2011,
Valori cuprinse in intervalul „nedetectabil” – 7,30 µM (media 0,22µM,
mediana 0,10µM si deviatia standard 0,7µM). Valorile minime ale tuturor
tipologiilor s-au inregistrat in luna mai, ca urmare a consumului de care
fitoplancton, fenomen specific acestei perioade a anului. 50% din valorile msurate
in luna mai (N = 53) au fost sub limita de detectie a metodei (0,01 µM) inclusiv in
apele tranzitorii aflate in zona de directa influenta a aportului fluvial
Principalele valori ale concentratiilor fosfatilor in apele de la litoralul
romanesc – 2011 sunt prezentate in tabelul urmator:

62
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Azotitii, (NO2)-, forme intermediare din procesele redox in care sunt

implicate speciile anorganice ale azotului, au prezentat concentratii in intervalul
0,02 –6,17 µM (media 0,63 µM, mediana 0,29 µM si deviatia standard 0,98µM) .
Amoniul, (NH4)+, ionul poliatomic in care azotul detine numarul de oxidare

maxim, +3, reprezinta cea mai usor asimilabila forma de azot anorganic.
Concentratiile acestuia au inregistrat valori cuprinse in domeniul „nedetectabil”-
63,94µM (media 4,62µM, mediana 2,83µM si deviatia standard 7,31µM) .
Silicatii, (SiO4)4-, au avut concentratii cuprinse in intervalul 0,3-24,2 µM (media

4,8µM, mediana 3,1µM si deviatia standard 5,0µM) cu valori mai ridicate vara, in
coloana de apa.
Indicatori de contaminare
Metale grele
- distributia metalelor in apele si sedimentele din zonele tranzitorii, costiere si
marine a evidentiat diferente intre diferite sectoare ale litoralului, in general
observandu-se concentratii usor crescute in anumite zone costiere supuse
diferitelor presiuni antropice (porturi, evacuari ape uzate), dar si in zona marina
aflata sub influenta Dunarii;

63
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
- concentratiile majoritatii metalelor grele in apa, sedimente si biota s-au

incadrat in general in domeniile de valori medii multianuale (2007 – 2010), desi
unele tendinte de diminuare sau, in alte cazuri, crestere, au fost remarcate pentru
anumite elemente.
Hidrocarburi petroliere totale
Concentratia hidrocarburilor petroliere totale in probele de sedimente a
variat de la 4,2 pana la 316,8 µg/g avand o valoare medie de 66,6 µg/g ( pentru 69
de probe). Valori ridicate ale concentratiilor in domeniul 100,0 – 320,0 µg/g s-au
determinat in 20% din probele de sediment atat in sectorul nordic (statiile Sulina -
20,30 m, Mila9 -20,30, Sf.Gheorghe - 30m) cat si in cel sudic (statiile Constanta
Sud-20m, Constanta Nord-20m). Nivelul de poluare cu hidrocarburi petroliere
inregistrat in 2011 este semnificativ mai scazut ( testul t, interval de incredere 95%,
p <0,0102, t=2,61, df=107, dev.std. a diferentei=17,58) comparativ cu anul 2010 )
In 2011 continua tendinta de scadere a hidrocarburilor petroliere inregistrata in
ultima perioada 2008-2010 in componentele de mediu investigate.
Incarcatura microbiologica
Incarcatura microbiologica a apelor marine de imbaiere este direct
dependenta de conditiile hidro-meteorologice deosebite din ultimii patru ani (2008-
2011), caracterizate prin vreme caniculara in cursul verii, cu temperaturi deosebit
de ridicate ale apelor marine de mica adancime.
Valorile maxime ale indicatorilor bacterieni analizati (>16.000 germeni /
100 ml) au fost identificate, ca si in anii anteriori, in zonele aflate sub influenta
deversorilor de ape uzate, cu posibil impact negativ asupra mediului marin si
asupra sanataii umane.

64
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
4.1.2. Alimentarea cu apa a obiectivului

4.1.2.1. Apa potabila si pentru serviciile igienico-sanitare
Apa potabila
Alimentarea cu apa potabila a societatii se face din conducta principala Ol
cu diametrul de 100 mm, apartinand CN APM SA Constanta conform Contractului
de inchiriere nr. 2719/05.09.2002 si a actului aditional nr. 2179/01.07.2006.
Caracteristici cantitative ale sursei de apa in sectiunea de prelevare: debit
mediu, debit mediu lunar/zilnic cu diverse asigurari (95%,80%,etc.)
Volume debite de apa potabile autorizate:
- zilnic mediu =6,9 m3;
- zilnic maxim = 7,9 m3;
- anual = 2518,5 m3.
Functionarea este permanenta, 365 zile pe an si 24 ore/zi.
Apa tehnologica (subteran)

Apa tehnologica pentru societate este asigurata din surse subterane prin 3
puturi forate.
Volumul si debitele de apa tehnologica autorizate:
- zilnic mediu= 540 m3;
- zilnic maxim= 606 m3;
- anual= 197.100 m3.
4.1.2.2. Apa stingerea incendiilor

acvatoriul portuar al Marii Negre cu ajutorul unei statii de pompare dotata cu 2
motopompe cu urmatoarele caracteristici : Q=144 m3, H=60mCA.
Reteaua de apa de incendiu cu apa de mare este realizata inelar.
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN 65

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Apa pentru stingerea incendiilor din reteaua CN APM SA Constanta pentru

2 hidranti de incendiu pozati langa cladirea administrativa.
4.1.2.3. Motivarea metodei propuse de alimentare cu apa

Alimentarea cu apa a obiectivului se face de la CN APM Constanta,
instalatiile hidrotehnice ale SC CANOPLUS SRL fiind deja racordate la retelele de
alimentare ale platformei portului.
4.1.2.4. Indicatii privind calitatea apei folosite, indicatori

fizici, chimici si biologici.
Pentru apa refurnizata de la RAJA Constanta – nu este cazul;
4.1.2.5. Motivarea folosirii apei potabile subterane in

scopuri de productie, daca este cazul
Apa potabila nu este utilizata in scopuri de productie.
4.1.2.6. Alti utilizatori de apa curenti sau prognozati in

zona de impact a activitatii propuse
Nu este cazul.
4.1.2.7. Protectia calitatii apelor

Din desfasurarea normala a activitatii nu se produce poluarea apelor freatice.
Societatea evacueaza in receptori naturali (bazinul portuar Constanta) apele
uzate care inainte de evacuare vor respecta limitele indicatorilor de calitate
prevazute de H.G. 188/2002, NTPA 001/2002 modificat si completat de HG
352/2005 privind conditiile de evacuare a apelor uzate in receptorii naturali.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
4.1.3. Managementul apelor uzate

4.1.3.1. Descrierea surselor de generare a apelor uzate
Indiferent de factorul de mediu - aer, apa, sol, subsol, impactul de mediu are
loc, in principal, datorita manipularii marfurilor pulverulente .
Sursele de poluanti pentru ape se pot imparti in doua categorii distincte:

Surse care produc impurificarea in urma evacuarii unor substante in
apa prin intermediul unor instalatii destinate acestui scop: in cazul

obiectivului analizat, aceasta se produce prin evacuarea apelor
menajere/pluviale in sistemul de canalizare a portului. Apele menajere
nu fac obiectul prezentului proiect.
surse care produc impurificarea prin patrunderea necontrolata a unor
substante in resursele de apa: in cazul obiectivului analizat aceasta se

produce prin manipularea, in vrac, a unor marfuri pulverulente
(cereale)
Dupa modul de actiune sursele de poluare ale apei se pot grupa astfel:
* surse permanente;
* surse nepermanente;
* surse accidentale.
Pe baza clasificarii de mai sus activitatea obiectivului presupune existenta a
tuturor celor trei categorii de surse, astfel:
- surse permanente: apele menajere (nu fac obiectul prezentului proiect);
- surse nepermanente: apele pluviale si manipularea marfurilor
pulverulente, in vrac.
Manipularea marfurilor pulverulente a fost clasificata ca sursa
nepermanenta deoarece este o activitate discontinua ce se deruleaza in functie de
existenta contractelor.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Aceasta este situatia in prezent si va ramane in acest mod si in continuare, dar

fara probleme de poluare a mediului.
In cazul apelor pluviale impurificarea acestora se produce prin antrenarea
pulberilor emise in aerul atmosferic in cadrul functionarii fluxului si sedimentate
pe platformele/zonele aferente obiectivului analizat.
Prin dotarea fluxurilor cu instalatii de desprafuire performantesi a
copertinelor protectoare, emisiile de pulberi si implicit poluarea apelor vor fi mult
diminuate situandu-se in limite admisibile.
- surse accidentale
Aceste surse provin din situatiile de risc, constand in avarii la utilajele si
echipamentele ce compun cele fluxurile de manipulare, manipulari gresite ale
marfurilor in zonele de incarcare/descarcare, etc.
4.1.3.2. Cantitati si caracteristici fizico – chimice ale

apelor uzate evacuate (menajere, industriale, pluviale, etc.)
Apele uzate, inainte de evacuare in Marea Neagra ,vor respecta
limitele indicatorilor de calitate prevazute de H.G. 188/2002, NTPA 001/2002
modificat si completat de HG 352 /2005 privind conditiile de evacuare a apelor
uzate in receptorii naturali.
Categoria apei Indicatori de calitate Valori admise
Ape menajere epurate + ape pH 6,5-8,5
tehnologie care nu necesita
Temperatura 350C
epurare+ape pluviale evacuate
in Marea Neagra Materii in suspensie 35 mg/l
CBO5 25mg/l
CCOCr 125 mg/l
SET 20 mg/l
Azotat amoniacal (NH4+) 2 mg/l
Azotat total 10 mg/l

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Fosfor total 1 mg/l

Detergenti sintetici 0,5 mg/l
Produs petrolier 5 mg/l
Conform HG 188/2002,
Ape pluviale preepurate NTPA 001/2002 cu
evacuate modificarile si completarile
ulterioare
Concentratii privind indicatorii de calitate a apelor pluviale la deversarea
in reteaua de canalizare
Evacuarea apelor uzate

In conformitate cu Autorizatia de gospodarire a apelor nr. 21 din
27.02.2012, din activitatea unitatii rezulta apa provenita de la instalatia de
climatizare (ape uzate tehnologice) si ape uzate menajere de la grupurile sanitare
ale cladirii administrative si cladirii operationale.
Reteaua de canalizare exterioara este din PVC cu diametrul de 200 mm.
Lungimea totala a retelei de canalizare este de 205.9 m. din care aferenta cladirii
administrative 115,3 m si aferenta cladirii operationale 90,6 m.
Admisia apei uzate menajere in statia de epurare se face prin intermediul
unei statii de pompare ape uzate echipata cu 2 pompe submersibile (1 + 1R) cu
urmatoarele caracteristici: Q = 1,9 mc/h. H = 5 m CA. P = 0.6 kW.
Conductele de refulare (pentru fiecare pompa cate o conducta) sunt din otel
cu Dn 50 si sunt prevazute cu vane de inchidere si clapete de retinere
Evacuarea apei epurate din statia de epurare se face gravitational in reteaua
de canalizare pluviala din incinta printr-o conducta din PVC cu Dn = 150 mm si
L= 5 m.
Volume de ape uzate evacuate:

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Volum total evacuat (m3)

Categoria de ape uzate Receptor Zilnic
anual
mediu maxim
Ape uzate epurate Marea Neagra 4,56 5,24 1664,4
Ape uzate tehnologice
Marea Neagra 540 560 197.100
(care necesita epurare)
Total 544,56 565,24 198.764,44
Statia de epurare este de tip AS - MONOCOMP 75m (mecano-biologica cu

namol activ) . Este o instalatie compacta containerizata cu o capacitate de
prelucrare 11,25 m3/zi, montata intr- un bazin betonat prevazut cu capac etans
termoizolant.
Instalatia de epurare AS - MC-NOCOMP 75A este conceputa astfel incat sa
corespunda integral conditiilor impuse prin NTPA 001/2002. Instalatia este
agreata prin Avizul Tehnic nr. 007- 11/0051999, elaborat de INCERC Cluj.
Apele uzate epurate de la statia de epurare sunt evacuate in reţeaua pluviala
de pe latura vestica a amplasamentului ce preia si ape pluviale din zona cladirii
administrative) , se amesteca cu apele uzate tehnologie prevenite de la sistemele
de climatizare, se decanteaza intr-un decantor cu dimensiunile
(1,5mx1,5mx1.5m,. dupa care se evacueaza in bazinul portuar al Marii Negre.
Conducta de evacuare de la staţia de epurare pana la cheu este din PVC cu
diametrul de 450 mm si are o lungime de circa 220 m
Namolul in exces va fi preluat de firme de specialitate.
Apele pluviale de pe platformele perimetrale amplasamentului si apele
pluviale de pe acoperisurile magaziilor de cereale, se decanteaza printr-un
decantor prevazut cu separator de grasimi (2 m x1.5m x 1.5 m), dupa care sunt
evacuate in bazinul portuar al Marii Negre.
Conducta de evacuare (de la decantor la limita cheiului este do PVC cu
diametrul de 315x9,2 mm si lungimea de 43 m).

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Canalele pluviale au fost prevazute din beton armai clasa C 18/22.5

realizate monolit. Canalele din zonele circulabile sunt acoperite cu gratare
metalice. Lungimea totala a canalelor pluviale de pe suprafaţa societaţii este de
cca 853.5 m din care:
- canale colectoare din beton 703 m (355 m in jurul magaziilor de cereale si
315 m in jurul platformei adiacente cladirii):
- conducte ce canalizare pluviala: 150.5 m in zona magaziiler de cereale
105 m cu De 315 m si 45.5 m in zona cladirii administrative cu De 250 mm).
Alte masuri pentru micsorarea cantitatii de ape uzate si de

poluanti, etc.
Prin utilizarea noii tehnologii , prevazute cu echipamente performante de
ultima generatie, cantitatile de apa uzata vor fi mult reduse si se vor incadra in
limitele admisibile prevazute de NTPA 002/2005.
Gospodarirea namolului rezultat

Namolul rezultat din decolmatarea canalelor de colectare a apei pluviale este
preluat si transportat la un depozit specializat, de catre firma de salubritate in baza
unui contract.
4.1.4. Prognozarea impactului

A. In timpul executarii lucrarilor de investitie ale obiectivului
In timpul executiei lucrarilor de investitie nu se poate produce nici un fel de
impact major asupra factorului de mediu "apa".
Sursele de poluare a apelor in faza de constructie sunt reprezentate de:
• tehnologiile de constructie propriu-zise;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
• utilajele terasiere si cele de transport;

• activitatea umana.
Tehnologiile de constructie propriu-zise.
Executia lucrarilor de realizare a obiectivelor proiectate, constituie
principalele tipuri de activitati cu impact direct asupra apelor de suprafata si
subterane.
O executie neingrijita a lucrarilor proiectate poate antrena pierderi de materiale
si poluanti, de exemplu pierderi de carburanti si produse petroliere de la utilajele
de constructii si transport, care pot migra in apa subterana.
Trebuie mentionat ca o mare parte din obiectele din componenta obiectivului
necesita executie in situ, pentru care se fac excavatii si sapaturi pentru fundatii,
santuri pentru pozare instalatii, turnari beton pe loc, etc.
Lucrarile prevazute in proiect au in vedere excavarea si depozitarea unor
cantitati de pamant.. Aceste depozite pot fi antrenate de apa meteorica. Ca urmare
a precipitatiilor, scurgerile de suprafata spala si antreneaza fractiuni de material sau
mase de pamant.
Manipularea si punerea in opera a materialelor de constructii (beton, agregate
etc.) determina emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii de
constructie, emisii care se pot depune pe sol si pot fi antrenate de apele meteorice,
poluand apele subterane.
Utilajele terasiere si de transport.
Modul de lucru, vechimea utilajelor si starea lor tehnica sunt elemente care
pot provoca in timpul constructiei poluari ale apelor.
Principalii poluanti sunt motorina si uleiurile arse.
Acestea pot ajunge sa afecteze calitatea apei prin:
spalarea utilajelor sau a autovehiculelor pe suprafete neamenajate,
direct pe sol;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din masinile si

utilajele santierului;
repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei in spatii
neamenajate;
stocarea motorinei sau a uleiurilor arse in depozite sau recipiente
improprii.
Traficul greu, specific santierului, determina diverse emisii de substante
poluante in atmosfera (NOx, CO, SOx - caracteristica carburantului motorina -
particule in suspensie etc.). De asemenea, vor fi si particule rezultate prin frecare si
uzura (din calea de rulare, din pneuri). Atmosfera este si ea spalata de ploi astfel
incat poluantii din aer sunt transferati in ceilalti factori de mediu (apa de suprafata
si subterana, sol, etc.).
Activitatea umana.
Activitatea salariatilor din santier este la randul ei generatoare de poluanti cu
impact asupra apelor, deoarece:
produce deseuri menajere care, depozitate in locuri necorespunzatoare pot fi
antrenate de ape sau pot produce levigat care sa afecteze apa subterana;
evacuarile fecaloid menajere aferente organizarii de santier, pot si ele sa
afecteze calitatea apelor, daca grupurile sanitare sunt improvizate;
manipularea neglijenta a materialelor de constructie si depozitarea acestora
in locuri de unde pot fi antrenate in apa de suprafata si subterana;
manevrarea defectuoasa a autovehiculelor care transporta materialele
necesare sau a utilajelor in apropierea cursurilor de apa poate conduce la
producerea unor deversari accidentale de poluanti in acestea.
B. In timpul functionarii obiectivului
In timpul functionarii obiectivului, impactul asupra apei se produce datorita
surselor potentiale de poluare identificate anterior.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Impactul asupra apei se produce pe doua cai :

• calea directa : manipularea marfurilor vrac (cereale) pe cele doua fluxuri
modernizate, care totusi gernereaza cantitati mici de pulberi (de natura
organica), care purtate de vant ajung in mare;
• calea indirecta: evacuarea apelor pluviale impurificate cu pulberi, ca
urmare a functionarii fluxurilor tehnologice, in reteaua de canalizare si
in caminul decantor si in final tot in mare si evacuarea apelor uzate catre
statia de decantare si apoi in mare.
Particolele de natura organica ajunse in mare vor contribui la o crestere
locala si de scurta durata a turbiditatii. Impactul produs de cresterea turbiditatii in
apa se manifesta pe o arie limitata si pe o perioada scurta de timp.
O alta cauza a unor posibile poluari pot fi determinate de evacuarile
controlate sau scurgeri accidentale.
In etapa de functionare, avand in vedere natura operatiilor, in zona
amplasamentului exista posibilitatea sa fie stocate materiale si substante
periculoase, produse chimice asociate tratarii apei de alimentare, detergenti.
Scurgeri accidentale ca urmare a operatiunilor din zona studiata ar putea avea un
impact potential asupra apelor de suprafata si subterane daca nu sunt administrate
corespunzator.
Trebuie subliniat ca orice substanta s-ar afla in suspensie, provenind din
activitatea societatii, fie se va depune in timp - daca este insolubila in apa - fie va fi
supusa transportului in restul bazinului portuar prin intermediul curentilor. Practic
nu se vor inregistra cresteri continue ale concentratiei unui element, cel mult
variatii intre un minim si un maxim, functie de frecventa activitatii societatii si
variabilitatea conditiilor hidrodinamice.
O alta sursa potentiala de poluare o poate constitui poluarea accidentala cu
produse petroliere datorata prezentei navelor la incarcarea si descarcarea

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
produselor cerealiere.
O posibila poluare are impact in special asupra desfasurarii vietii
organismelor subacvatice, plantele si animalele care pot fi influentate direct sau
indirect, individual sau ca membri ai unei comunitati de organisme ce
interactioneaza intre ei sau cu habitatul pe care il ocupa. Impactul rezultat este
complex si variabil, iar gravitatea acestuia depinde de diferiti factori.
Criteriile de calitate pentru apa marina din zona de amplasare a obiectivului
au in vedere sunt urmatoarele:
- continutul de oxigen;
- gradul de oxidabilitate;
- continutul de nutrienti;
- continutul de suspensii;
- continutul de sulfuri;
- continutul total de hidrocarburi.
Toate aceste criterii de calitate sunt in stransa corelare cu reducerea efectelor
poluarii accidentale cu produse petroliere ale mediului marin.
Evolutia acestor parametrii este influentata de regimul hidrologic si climatic
din zona cat si de influenta anotropa exercitata.
Cauzele unor asemenea posibile poluari accidentale pot fi:
- defectiuni la nave;
- fenomene extreme meteo;
- greseli umane.
Trebuie respectate masurile prevazute in Planul de interventie in caz de
poluare accidentala si Planul de interventie pentru situatiile de risc pentru
eliminarea efectelor acestor accidente.
Zona marina de amplasare a complexului este expusa impactului furnizat de
activitatea de exploatare propriuzisa, traficul naval si aportul fluvial.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Avand in vedere ca activitatile pe fuxurile tehnologice vor genera cantitati

de pulberi in limite admisibile, datorita utilajelor si sitemelor de desprafuire
performante, prin respectarea normelor de securitate si prevenire a poluarilor
accidentale cu hidrocarburi consideram ca prin functionarea obiectivului nu va
exista un impact semnificativ asupra factorului de mediu apa.
4.1.4.1. Impactul secundar asupra componentelor de

mediu, cauzat de schimbari previzibile ale conditiilor
hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului
Nu este cazul.
4.1.4.2.Impactul secundar asupra componentelor de

mediu, cauzat de schimbari previzibile ale conditiilor
hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului
Prin lucrarile ce se executa, nu sunt afectate conditiile hidrologice si
hidrogeologice ale amplasamentului.
4.1.4.4.Impactul previzibil asupra ecosistemelor

corpurilor de apa si asupra zonelor de coasta, provocat de
apele uzate generate si evacuate
Proiectul propune ca apele uzate sa fie neutralizate si apoi evacuate in
emisar (Marea Neagra). Debitele evacuate si activitatile care genereaza ape uzate
nu sunt de natura sa influenteze cuantificabil calitatea ecosistemului din zona de
influenta, in conditiile utilizarii unor echipamente performante si a urmaririi
calitatii efluentului evacuat (astfel incat nutrientii evacuati sa fie in concentratii
minime permise de lege).

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
4.1.4.5. Folosinte de ape (zone de recreere, prize de apa,

zone protejate, alti utilizatori) in zona de impact potential
provocat de evacuarea apelor uzate
Nu este cazul.
4.1.4.6. Posibile descarcari accidentale de substante

poluante in corpurile de apa (descrierea pagubelor potentiale)
In cazul situatiilor accidentale (de risc), de avarii la echipamentele ce
inzestreaza fluxurile tehnologice, pot rezulta intr-o zona limitata, emisii de pulberi
in aerul atmosferic, care pot fi antrenate si dispersate de vanturi puternice in apa
bazinului portuar.
Efectele care decurg sunt cresteri ale continutului de substante , cu
consecintele descrise anterior asupra mediului marin.
Planul de interventie in caz de poluare accidentala si Planul de interventie
pentru situatiile de risc sunt cele care trebuie sa prevada masurile care se iau pentru
eliminarea efectelor acestor accidente.
4.1.4.7. Impactul transfrontier

Nu este cazul.
4.1.5. Masuri de diminuare a impactului

A. In timpul executiei lucrarilor de investitie ale obiectivului
Masuri de reducere a impactului asupra apelor recomandate sunt:
• Executia sapaturilor pe zone mici si finalizarea lor in perioade cat
mai scurte, dar cu respectarea timpilor tehnologici necesari;
• Realizarea lucrarilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru

apele din precipitatii;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
• Se va impune depozitarea carburantilor in rezervoare etanse,

intretinerea utilajelor (spalarea lor, efectuarea de reparatii,
schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea cu carburanti etc.)
numai la unitati specializate de profil;
• Pentru apele uzate care vor rezulta din santier, se va impune
respectarea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate
evacuatein conformitate cu Autorizatia de gospodarire a apelor .
• Conditiile de contractare trebuie sa cuprinda masuri specifice

pentru managementul apelor din zona pentru a evita poluarea.
• Folosirea oricaror substante toxice in procesul de constructie se va

face doar dupa obtinerea aprobarilor necesare, functie de
caracteristicile acestora, inclusiv masurile de depozitare.
• Depozitarea substantelor inflamabile sau explozive se va face cu
respectarea stricta a normelor legale specifice.
• Manipularea combustibililor se va face astfel incat sa se evite

scaparile si imprastierea acestora pe sol.
• Manipularea materialelor, a pamantului si a altor substante folosite

astfel incat sa se evite antrenarea lor de catre apele de precipitatii.
• Utilizarea de cabine ecologice.
• Orice activitate sau lucrare prin care se va afecta dinamica naturala

a apelor va fi realizata doar dupa obtinerea aprobarilor din partea
organelor abilitate.
• In plus, constructorul va fi obligat sa asigure colectarea si

descarcarea controlata a apelor de precipitatii din platformele
afectate de lucrarile de santier astfel incat apele incarcate cu

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
compusi solizi sau substante dizolvate contaminante sa nu afecteze

mediul.
• Va fi necesar ca pe toata durata constructiei sa se asigure masuri de

verificare a apelor descarcate si sa se identifice solutiile de
remediere.

In timpul functionarii obiectivului se vor lua urmatoarele masuri:
• Supravegherea prin monitorizare a parametrilor de calitate ai
apelor pluviale pentru incadrarea in limitele prevazute de
Normativul NTPA 002 /2005;
• Decolmatarea retelei de canalizare pluviala si intretinerea acesteia
pentru functionare la parametrii necesari;
• Asigurarea functionarii corecte a tuturor instalatiilor si
echipamentelor instalatiilor;
• Monitorizarea apei din bazinul portuar , prin programul de
monitorizare stabilit cu autoritatea de mediu
4.1.5.1.Masuri pentru reducerea impactului asupra

caracteristicilor cantitative ale corpurilor de apa
Nu este cazul.
4.1.5.2. Alte masuri de diminuare a impactului asupra

corpurilor de apa si a zonelor de mal ale acestora
Nu este cazul.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
4.1.5.3. Masuri de prevenirea poluarilor accidentale ale

apelor
In conditiile respectarii proiectelor de constructii si instalatii nu vor fi
poluari accidentale ale apelor, iar poluarile accidentale vor fi neutralizate prin
tratarea lor conform legislatiei in vigoare si a „Planului de interventie in caz de
poluare accidentala” .
4.1.5.4. Zone de protectie sanitara si perimetre de

protectie hidrologica in jurul surselor de apa, lucrarilor de
captare, al constructiilor si instalatiilor de alimentare cu apa
potabila, zacamintelor de ape minerale utilizate pentru cura
interna, al lacurilor si namolurilor terapeutice, conform
Hotararii de Guvern nr.101 / 1997 pentru aprobarea Normelor
speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie
sanitara
Nu se admite trecerea conductelor de apa potabila prin caminele de vizitare
ale canalizarii si prin canalele de evacuare a apelor uzate.
Sunt interzise legaturile ocazionale sau permanente intre conductele de apa
potabila si alte conducte.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
4.1.6. Harti si desene la capitolul “ APA”
4.2. Aerul
4.2.1. Date generale
Clima judetului Constanta evolueaza pe fondul general al climatului
temperat continental, prezentand anumite particularitati legate de pozitia
geografica si de componentele fizico-geografice ale teritoriului. Existenta Marii
Negre si a fluviului Dunarea, cu o permanenta evaporare a apei, asigura umiditatea
aerului si totodata provoaca reglarea incalzirii acestuia. Circulatia maselor de aer
este influentata iarna de anticiclonul siberian care determina reducerea cantitatilor
de precipitatii, iar vara anticiclonul Azorelor provoaca temperaturi ridicate si
secete. Influentele Marii Negre se resimt prin toamne lungi si calduroase, ca si prin
primaveri tarzii si racoroase. Vantul predominant este cel care bate in directia N-
NE, caracterizandu-se printr-o umiditate redusa vara, in timp ce iarna aduce viscole
si ger.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Harta climatica a intregii tari
Amplitudinea termica anuala este destul de diferentiata: 23-24°C in

jumatatea „dunareana” a Dobrogei si 21-22°C in jumatatea „maritima” a climatului
litoral. In mod similar se ajunge pe litoral la 10-20 zile tropicale, fata de 30-40 zile
spre Campia Romana. Durata de stralucire a soarelui atinge, vara, 10-12 h/zi.
4.2.1.2.Informatii despre temperatura, precipitatii, vant

dominant, radiatie solara, conditii de transport si difuzie a
poluantiilor
Cea mai apropiata statie meteo fata de amplasament este cea de la
Constanta.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Valorile medii lunare ale temperaturilor in anul 2011
Valorile medii si extreme anuale ale temperaturilor pe 2011
Incalzirea climei este un fenomen unanim acceptat de comunitatea stiintifica

internationala, fiind deja evidentiat de analiza datelor observationale pe perioade
lungi de timp.
Cresterea concentratiei gazelor cu efect de sera in atmosfera, in mod special
a dioxidului de carbon, a fost cauza principala a incalzirii pronuntate din ultimii 50
de ani ai secolului 20 (0.13 ºC/deceniu), fiind aproximativ dublul valorii din ultimii
100 de ani (0.74ºC pe perioada 1906-2005)), asa cum arata cel de-al patrulea
Raport de Evaluare al Comitetului Interguvernamental pentru Schimbarile
Climatice (IPCC, 2007). 11 din ultimii 12 ani (1995-2006) au fost printre cei mai
calzi din sirul de date inregistrate dupa anul 1850.
Regimul precipitatilor
Regiunea se caracterizeaza printr-un climat secetos, cu precipitatii

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
atmosferice rare, dar reprezentate prin ploi torentiale. Volumul precipitatiilor

anuale sunt cuprinse intre 300 - 400 mm/an. Astfel, la Constanta se inregistreaza
378,7 mm precipitatii, dupa datele multianuale. Studiind cantitatile de precipitatii
cazute in intervalul de timp considerat, se observa o crestere a cantitatilor de la
acelasi timp, respectiv o crestere ciclica a precipitatiilor fata de media multianuala.
Diferenta destul de mare a cantitatilor de precipitatii si caderea neregulata in
decursul anilor, coroborata cu temperaturile medii anuale ridicate, indica un climat
de nuanta continentala, care in anumite perioade poate duce la aparitia unor
substantiale deficite de apa in sol.
Cele mai reduse cantitati lunare se constata in perioada februarie-aprilie si la
sfarsitul verii, iar cantitatile cele mai mari in mai, iunie, iulie (cu predominare
iunie) si in decembrie-ianuarie (cu predominare in decembrie). Zapada si lapovita
se produc in sezonul rece octombrie-martie si intamplator si in septembrie pana in
mai.
Valorile pentru volumul de precipitatii in Judetul Constanta sunt prezentate
tabelul de mai jos (sursa: institutul Meteorologic Bucuresti):
Regimul lunar al precipitatiilor inregistrate in 2011
Regimul mediu al precipitatiilor in anul 2011

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Regimul eolian
Si acest component climatic reflecta un aspect de individualitate climatica a
Podisului Dobrogean din doua puncte de vedere: pe de o parte, datorita contrastului
termic cel mai accentuat din tara, dintre uscatul dobrogean si acvatoriul marin,
care genereaza vanturile locale, cu caracter de briza, iar pe de alta parte, datorita
vitezei medii anuale, care atinge cotele cel mai mari in zona litorala, comparabile
cu cele din regiunile carpatice inalte.
Frecventa medie anuala a vanturilor pe directii arata ca in Podisul Dobrogei
aceasta este influentata de altitudinile reduse (sub 500 m), de prezenta Marii Negre
si a Culoarului Dunarii, care dirijeaza curentii de aer. Astfel, in timp ce, pe latura
de vest, la Harsova, vantul dominant este cel de nord (18.9%), pe latura de est, in
sectorul nordic, dominante sunt vanturile de nord (Sulina 18.5%, Jurilovca 27.9%)
si de sud (16.7% si respectiv 10.7%); in sectorul sudic al litoralului, vanturile
dominante sunt cele din vest (Constanta 15.1%) si nord-vest (Mangalia 16.7%). In
interiorul podisului, la Corugea, sunt cele din est (15.1%) si de vest (14.4%), iar la
Adamclisi sunt cele din nord (13.5%) si de vest (12.0%).
Calmul atmosferic este mai mare in sud (Adamclisi 22.5% anual) si mai
redus in nord (Corugea 10.9%), ca urmare a cresterii frecventei vantului.
Vara, din cauza uscaciunii atmosferice, se produc vanturi locale fierbinti,
denumite suhoveiuri, cu aspect de minicicloni, care „spulbera” pamantul uscat
generand furtuni de praf (de unde deriva si alta denumire de Vantul Negru) si
afectand recoltele.
Clima din zona studiata
Regimul climatic in zona studiata este de tip continental – marin si se
datoreaza circulatiei vestice a aerului peste care se suprapune influenta Marii
Negre. Regimul climatic se caracterizeaza prin veri calduroase, uneori toride si
secetoase precum si ierni putin friguroase, marcate adeseori de viscole puternice in

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
arealul continental. Influenta Marii Negre asupra regimului termic se manifesta in

sezonul cald al anului prin scaderea usoara a mediei termice lunare iar in anotimpul
rece prin actiunea ei moderatoare, care determina temperaturi mai putin coborate.
Arealul prezinta o clima arida - temperat continentala, avand ca principali
parametrii:
− temperatura medie a aerului + 11,20 C
− temperatura medie a lunii ianuarie - 3,00 C
− temperatura medie a lunii iulie + 22,40 C
− temperatura maxima anuala a aerului + 38,50 C
− temperatura minima anuala a aerului - 25,00 C
− precipitatii medii anuale 378,7 mm/mp
− vanturi dominante NE - E - SV
Iernile sunt relativ blande si scurte.
Precipitatiile sunt foarte variabile si in general sub forma de averse.
Cea mai mare cantitate de precipitatii cade in cursul verii, ploile fiind
repezi si bogate.
Precipitatii atmosferice:
cantitati medii anuale 378,7 mm
cantitati medii lunare cele mai mari 43,5 mm
cantitati medii lunare cele mai mici 23,8 mm
cantitatea maxima cazuta in 24 de ore 130 mm
In anii secetosi, precipitatiile scad sub 200 mm.

Riscurile climatice din Dobrogea
Din Romania, Dobrogea prezinta cea mai diversificata paleta
de riscuri climatice. Fenomenul se explica prin faptul ca aceasta reprezinta zona de
interferenta sau de transformare a aerului polar in aer tropical si a aerului tropical

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
in aer polar. Este domeniul susceptibil in permanenta de invazii ale maselor de aer
foarte reci si uscate de origine arctica sau polara, care atrag dupa sine intregul
cortegiu de riscuri climatice de iarna (raciri masive, viscole, ingheturi si brume
etc.), ca si de invazii ale maselor de aer fierbinte tropical dinspre tropice care aduc
cu sine cortegiul riscurilor climatice de vara (incalziri masive, secete prelungite,
ariditate etc.). In cazul interferentei acestor mase de aer, pot avea loc fenomene
deosebit de spectaculoase in diferite sezoane din an prin modul de manifestare si
consecinte (ninsori abundente, viscole violente etc.)
Ele sunt cu atat mai periculoase cu cat se produc mai mult in
afara sezonului lor caracteristic, limitand perioada de vegetatie.
Evolutia sezoniera si multianuala a acestor fenomene are un caracter
neperiodic si, de aceea, nu totdeauna pot fi prevazute si preintampinate.
4.2.2. Surse de poluanti generati

4.2.2.1. Identificarea si caracterizarea surselor de
poluanti atmosferici aferente obiectivului: activitati, instalatii,
echipamente generatoare de poluanti, caracteristici fizice ale
surselor/emisiilor asociate acestora – inclusiv geometria
surselor, poluanti atmosferici emisi de fiecare sursa
Un inventar de emisii este o descriere calitativa si cantitativa a procesului,
prin care anumite substante sunt aruncate in atmosfera din surse antropice si
naturale.
Inventarul se caracterizeaza prin specificitati referitoare la patru
componente:
• timpul (adica perioada cuprinsa de inventar) si rezolutia temporala
(intervalul de timp) pentru care trebuie sa se stabileasca emisiile in aer;
• spatiul (adica aria geografica cuprinsa in inventar) si rezolutia spatiala

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
(adica entitatile teritoriale) pentru care se determina emisiile in aer;

• emitorii (adica ansamblul de surse inscrise in inventar) si categoriile de
surse (sau sectoare) pentru care se calculeaza emisiile in aer;
• substantele cuprinse in inventar si, daca este nevoie, diferitele forme
fizice si chimice sub care ele pot fi emise.
Agentii poluanti din atmosfera provin, in mare masura, de la surse care
prezinta o mare diversitate, independent de intensitatea emisiei ce depinde de
activitatea sursei, deoarece poluarea are loc in moduri diferite
In momentul de fata sunt, in mod obisnuit, luate in considerare mai multe
categorii de surse de poluanti atmosferici, dintre care cele mai importante sunt
marile surse punctuale, sursele de suprafata si sursele lineare.
Sursele de poluare a aerului atmosferic in cadrul obiectivului analizat pot fi
clasificate astfel:
• dupa forma: sursa liniara, punctuale si de suprafata;
• dupa inaltime: la sol si cu h < 50 m (sursa joasa);
• dupa mobilitatea: sursa fixa (prin activitatea de manipulare marfuri
pulverulente) si respectiv mobila (prin mijloacele de transport
utilizate);
• dupa regimul de functionare: sursa intermitenta datorita functionarii
cu intreruperi semnificative ca durata, emisiile fiind, de regula,
variabile.
In categoria marilor surse punctuale (SP) intra sursele fixe, canalizate sau
difuzate, ale caror emisii potentiale sau efective in atmosfera, depasesc anumite
praguri. Aceste praguri constituie o specificatie proprie fiecarui inventar si provin
din mai multi parametri (obiectivele inventarului, zona studiata, substantele
analizate, resursele si timpul acordat pentru inventariere).
Categoria surse de suprafata (SS) cuprinde, pe de o parte, sursele fixe

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
neincluse in categoria marilor surse punctuale si, pe de alta parte, sursele mobile
(in special circulatia urbana), cu exceptia surselor lineare care sunt diferentiate la
nevoie.
Sursele lineare (SL) sunt alcatuite, in majoritate, de principalele cai de
comunicatie (rutiera, fluviala, maritima, etc). Asadar, ele sunt de obicei legate de
sursele mobile si doar in mod ocazional de sursele fixe (precum gazoduct,
oleoduct, etc.). In numeroase inventare, sursele lineare sunt asimilate cu sursele de
suprafata, atunci cand nu se justifica diferentierea lor.
Unele surse punctuale sunt, de fapt, alcatuite din mai multe subansamble
referitoare la fabrici, ateliere, diferite procedee (de exemplu, o rafinarie este in
general subdivizata intr-o serie de parti: cazane, cuptoare de distilare, recuperatori
de sulf, stocare, statia de epurare,…).
Surse fixe canalizate sunt surse la care gazele poluante traverseaza un strat
fizic materializat. Debitul gazelor si concentratia poluarii, cat si emisia in unitatea
de timp, pot fi destul de bine evaluate.
Surse fixe fugitive sunt surse la care emisiile sunt necanalizate si sunt
datorate scurgerilor de gaze (pompe, vane, bride) si a activitatilor speciale
(incarcare, indepartarea cenusii, evaporarea dintr-un rezervor) ce au loc intr-un
mod mai mult sau mai putin aleatoriu. Ele se caracterizeaza prin conditii de
poluare slab identificate (delimitarea fluxului, a concentratiei)
A. In timpul executiei lucrarilor de investitie

In perioada de constructie a obiectivelor proiectate, activitatile din santier au
impact asupra calitatii atmosferei din zonele de lucru si din zonele adiacente
acestora.
Executia lucrarilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursa de emisii de
praf, iar pe de alta parte, sursa de emisie a poluantilor specifici arderii

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
combustibililor fosili (produse petroliere distilate) atat in motoarele utilajelor

necesare efectuarii acestor lucrari, cat si ale mijloacelor de transport folosite.
Emisiile de praf, care apar in timpul constructiei lucrarilor proiectate, sunt
asociate lucrarilor de excavatii (pentru fundatiile obiectelor si pentru
impermeabilizarea depozitului), de vehiculare si punere in opera a materialelor de
constructie, precum si altor lucrari specifice. Degajarile de praf in atmosfera
variaza adesea substantial de la o zi la alta, depinzand de nivelul activitatii, de
specificul operatiilor si de conditiile meteorologice.
Natura temporara a lucrarilor de constructie, specificul diferitelor faze de
constructie, modificarea continua a fronturilor de lucru diferentiaza net emisiile
specifice acestor lucrari de alte surse nedirijate de praf, atat in ceea ce priveste
estimarea, cat si controlul emisiilor.
Modul de abordare privind estimarea emisiilor de la lucrarile de executie a
constructiilor, utilizat si recomandat de Agentia Europeana de Mediu (EEA) se
bazeaza pe luarea in considerare a lucrarilor care se executa pe intreaga arie
implicata, fara urmarirea in detaliu a planului de lucrari sau obiecte industriale.
In zona obiectivului, sursele de poluare existente sunt de importanta redusa,
iar concentratiile de substante poluante din aer sunt inferioare CMA.
Activitatile de constructie vor inregistra pe plan local, niveluri mai ridicate
de praf. Acest lucru poate afecta cel mai apropiat receptor sau medii sensibile care
se afla in imediata apropiere a obiectivului. Concentratiile de praf existente in aer
se gasesc intr-o cantitate destul de scazuta in zona respectiva. Efectele potentiale a
emisiilor de praf de pe zona respectiva, vor fi reduse in mod semnificativ de o
gestionare atenta si punerea in aplicare a masurilor de atenuare, pentru a reduce
emisiile de praf.
Sursele principale de poluare a aerului, specifice constructiei lucrarilor pot fi
grupate dupa cum urmeaza:

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Activitatea de constructie.
Sursele de emisie a poluantilor atmosferici specifice obiectivului studiat sunt
surse la sol, deschise (cele care implica manevrarea materialelor de constructii si
prelucrarea solului) si mobile (utilaje si autocamioane – emisii de poluanti). Toate
aceste categorii de surse sunt nedirijate, fiind considerate surse de suprafata.
O proportie insemnata a acestor lucrari include operatii care se constituie in
surse de emisie a prafului.
Este vorba despre operatiile aferente manevrarii pamantului, materialelor
balastoase si a cimentului/asfaltului, precum si despre cele aferente perturbarii
suprafetei terasamentului.
Acestea sunt:
• sapaturi, incluzand:
- excavarea si strangerea pamantului si balastului in gramezi;
- incarcarea pamantului in basculante;
• umpluturi, care includ procese ca:
- descarcarea materialului (pamant, balast) din basculante;
- imprastierea materialului;
- compactarea materialului;
• infrastructura - lucrari suplimentare.
Poluantul specific operatiilor de constructie prezentate anterior este
constituit de particule cu un spectru dimensional larg, incluzand si particule cu
dimensiuni aerodinamice echivalente de 10µm (pulberi respirabile).
Degajarile de praf in atmosfera variaza adesea substantial de la o zi la alta,
depinzand de nivelul activitatii, de specificul operatiilor si de conditiile
meteorologice.
O sursa de praf suplimentara este reprezentata de eroziunea vantului,
fenomen care insoteste lucrarile de constructie. Fenomenul apare datorita

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
existentei, pentru un anumit interval de timp, a suprafetelor de teren neacoperite

expuse actiunii vantului.
Cantitatea de pulberi emisa in timpul etapei de constructie depinde de o serie
de factori care includ:
- tipul activitatilor de constructie care se executa ;
- conditiile climaterice (umiditate, vant);
- volumul materialelor vehiculate;
- suprafata expusa a materialelor depozitate;
- continutul de umiditate si continutul in silt al materialelor;
- distantele parcurse;
- masurile de diminuare a impactului aplicate.
Alaturi de aceste surse de impurificare a atmosferei, in aria de desfasurare a
lucrarilor exista a doua categorie de surse, si anume utilajele cu ajutorul carora se
efectueaza lucrarile:
• buldozere;
• excavatoare;
• sisteme de transport.
Utilajele, indiferent de tipul lor, functioneaza cu motoare Diesel, gazele de
esapament evacuate in atmosfera continand intregul complex de poluanti specific
arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compusi organici volatili
nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3),
particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice
policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2).
In vederea analizarii emisiilor de poluanti in atmosfera din aria pe care se
vor desfasura lucrarile si a cantitatii acestora, se iau in considerare urmatoarele
elemente:
• categoriile de lucrari ce urmeaza a fi executate;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
• cantitatile de materiale (pamant, balast, ciment/astfalt) manevrate pe

categorii de lucrari;
• intensitatea lucrarilor;
• numarul de kilometri parcursi si viteza autovehiculelor;
• durata lucrarilor/perioada de functionare a sursei;
• tehnologia de fabricatie a motorului;
• puterea motorului;
• consumul de carburant pe unitatea de putere;
• capacitatea utilajului;
• varsta motorului/ utilajului.
Particulele rezultate din gazele de esapament de la utilaje se incadreaza, in
marea lor majoritate, in categoria particulelor respirabile.
Particulele cu diametre ≤ 15 µm se regasesc in atmosfera ca particule in
suspensie. Cele cu diametre mai mari se depun rapid pe sol.
In general, sursele de emisie a poluantilor atmosferici specifice obiectivului
sunt surse la sol sau in apropierea solului, deschise (cele care implica manevrarea
pamantului) si mobile. Caracteristicile surselor si geometria obiectivului inscriu
amplasamentul, in ansamblu, in categoria surselor de suprafata si liniare.
In ceea ce priveste nivelul de zgomot, pentru utilajele folosite in constructii
puterile acustice asociate sunt: buldozer – cca. 80- 115dB(A); incarcatoare Wolla –
cca. 80-112dB(A); excavatoare –cca. 80-117dB(A); compactoare –cca.105dB(A);
basculante- cca. 80- 107dB(A).
Suplimentar nivelului acustic, utilajele de constructie cu mase proprii mari,
constituie surse de vibratii in timpul deplasarilor lor sau prin activitatea
desfasurata. Astfel, a doua sursa de zgomot si vibratii este reprezentata de
circulatia mijloacelor de transport. Pentru transportul pamantului, betonului,

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
balastului etc. se vor folosi autovehicule grele, cu sarcina mai mare de cateva tone.
Nivelul echivalent de zgomot la transport este determinat de volumul traficului in
zona, structura fluxului de vehicule, conditiile meteorologice, etc.
Apreciem ca poluarea aerului in cadrul activitatilor de alimentare cu
carburant, intretinere si reparatii ale mijloacelor de transport este redusa si poate fi
neglijata.
Activitatea din organizarea de santier.
Poluarea atmosferei specifica organizarilor de santier este determinata de
pulberile antrenate de pe suprafetele nebetonate. Poluarea este redusa si localizata.

Emisiile atmosferice
Sursele si factorii poluanti sunt :
• emisii de pulberi in din procesele de descarcare, transport si incarcare
aferente fluxurilor tehnologice.;
• emisii rezultate din activitatea de transport personal si transport
cereale.
Emisiile poluante ale mijloacelor auto sunt:
- emisii evaporative de la mijloacele auto echipate cu motoare pe
benzina/motorina ca urmare a circulatiei/stationarii in perimetrul centrului (cu
motor cald sau rece);
- emisii la esapament ca urmare a arderii de carburanti in motoarele pe
benzina/motorina ce echipeaza mijloacele auto;
- emisiile datorate functionarii navelor la incarcarea/descarcarea cerealelor.
Emisiile de praf (particole organice) se produc in special in zonele de
incarcare descarcare a produsului si in zonele de transport deschis. Emisiile de praf
sunt reduse datorita dotarii instalatiei de incaracre descarcare cu desprafuitoare.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Concentratiile de SOx, CO, NOx, particule de hidrocarburi, sunt mici in

comparatie cu concentratiile maxime admise, conform Ordinului nr.592/2002 al
MAPM
Dispersia in atmosfera se face imediat fara a polua mediul in zona
obiectivului, intrucat vanturile de pe litoral au viteze mari.
4.2.3. Prognoza poluarii aerului

A. In timpul executiei lucrarilor de investitii
Principalii poluanti emisi in atmosfera pe durata de executie a lucrarilor de
investitii sunt:
particule de pulberi in suspensie;
monoxid de carbon (CO);
oxizi de azot (NOx);
oxizi de sulf (SOx);
hidrocarburi (VOC).
In incinta santierului si in lungul culoarului de transport, repartizarea
poluantilor se considera uniforma. Mijloacele de transport sunt asimilate cu surse
liniare de poluare.
Utilajele, in schimb se deplaseaza pe distante reduse, in zona fronturilor de
lucru.
Evaluarile consumurilor de carburanti pe perioada executiei au fost efectuate
pe baza volumelor de lucrari si a informatiilor privind productia si necesarul
resurselor energetice.
Conform acestor date, consumurile zilnice de carburanti in perioadele cele
mai active, au rezultat:
Pentru mijloacele de transport 140 l.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Pentru utilaje 120 l.

----------------------------------------------------
TOTAL 260 l
Trebuie precizat ca alegerea utilajelor, organizarea santierului, tehnologia de
executie, fluxul lucrarilor, toate acestea intra in atributiile antreprenorului general.
Evaluarea noxelor rezultate din arderea carburantilor in motoarele utilajelor
si ale mijloacelor de transport.
Noxele emise in atmosfera prin functionarea utilajelor sunt prezentate in
tabelul uramator.
Consumul zilnic de motorina al utilajelor a fost calculat la 120 l (108 kg).
Debitele masice ale poluantilor emisi in atmosfera rezultati din arderea
carburantilor in motoarele utilajelor.
Emisii Emisii
Natura Emisii
zilnice orare
poluantului (gr/kg)
(g) (g)
NOx 50 5400 540
CO 20 2160 216
VOC 8 864 86,4
Pulberi 4 432 43,2
SO2 10 1080 108,0
CH4 0,243 26,24 2,62
N2O 0,122 13,18 1,32
Consumul zilnic de motorina al mijloacelor de transport a fost apreciat la

140 l (126 kg). Noxele emise in atmosfera prin circulatia mijloacelor de transport
sunt prezentate in continuare.
Debitele masice ale poluantilor emisi in atmosferarezultati din circulatia
mijloacelor de transport.
Emisii Emisii
Natura Emisii
zilnice orare
poluantului (gr/kg)
(g) (g)
NOx 42,3 5330 533
CO 36,4 4586 458,6
VOC 8,16 1028,2 102,8
Pulberi 4,0 504 50,4
SO2 10,0 1260 126

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
CH4 0,243 30,62 3,06

N2O 0,122 15,37 1,54
In ipoteza concentrarii activitatilor de constructie emisiile din arderea

carburantilor rezulta conform datelor din tabelul de mai jos.
Emisiile specifice rezultate din arderea carburantilor.
Emisii zilnice (g/zi) Emisii orare (g/ora)
Natura
poluantului Mijloace Mijloace
Utilaje Total Utilaje Total
de transport de transport
Nox 5330 5400 10730 533 540 1073
CO 4586 2160 6746 458,6 216 674,6
VOC 1028,2 864 1892,2 102,8 86,4 189,2
Pulberi 504 432 936 50,4 43,2 93,6
SO2 1260 1080 2340 126,0 108 234
CH4 30,62 26,24 56,86 3,06 2,62 5,68
N2O 15,37 13,18 28,55 1,54 1,32 2,86
O prima apreciere a emisiilor specifice in perioada de constructie conduce la
concluzia ca acestea, in punctele de lucru sunt foarte reduse si nu vor avea un
impact notabil.
Trebuie evidentiat ca dispersia in atmosfera din zona obiectivului este
favorizata de circulatia atmosferica de pe litoral.
Principalele utilaje care se folosesc in mod normal pe santier sunt macarale,
motostivuitoare, autocamioane, excavatoare, dumpere.
Aceste utilaje pot functiona in cateva loturi pe santier, grupate cate 2-3 la o
pozitie de lucru (dar lucrand alternativ), deci dispersate in diferite zone.
Programul necesar de lucru este de cca.8 ore/zi.
In aceste conditii, un calcul facut conduce la o cantitate totala zilnica de
noxe de maximum 0,12 t/zi.
Comparand aceasta valoare cu cantitatea de noxe inregistrate pe o strada din
mediul urban cu circulatie medie, conform literaturii de specialitate, respectiv de
1,0-2,5 t/zi, rezulta ca poluarea aerului in zona obiectivului este nesemnificativa.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Concentratiile de substante poluante in zona de activitate a utilajelor si pe

traseele de circulatie a mijloacelor de transport pot fi cuprinse in urmatoarele
intervale:
- NOx 0,03 – 0,05 mg/m3.
- COV 0,15– 0,30 mg/m3.
- CO 0,5 – 1,0 mg/m3.
Aceste valori se pot realiza pe perioade scurte de timp, in conditii
meteorologice defavorabile (vant perpendicular pe drum cu viteza sub 2 m/sec).
Lateral cailor de circulatie, concentratiile de poluanti scad pe masura
departarii de sursa, la 20 – 30 m distanta reprezentand 50% si la 50 m cca. 30% din
cele maxime.
La cca. 100 m distanta concentratiile de poluanti in aer sunt neglijabile (sub
10% din cele de la sursa).
In afara surselor principale de poluare a aerului, prezentate anterior, in
cadrul unui santier sunt si alte activitati potential poluatoare pentru aer, de exemplu
alimentarea cu carburanti a utilajelor si a mijloacelor de transport, intretinere si
reparatii utilaje.
Aceste activitati au o pondere redusa in poluarea aerului in perioada de
constructie.
Poluarea de fond in zona santierului poate fi apreciata prin concentratii de
poluanti de 3 -10 ori mai mici comparativ cu CMA.
Efectele concentratiilor ridicate de pulberi in aer se manifesta, pentru
oameni, prin senzatii neplacute, de jena, prin iritatii ale cailor respiratorii si, la
expuneri prelungite, chiar prin imbolnaviri.
Zonele de poluare a aerului cu pulberi/praf sunt relativ limitate ca extindere,
in vecinatatea punctelor de lucru si a cailor de transport. Conform aprecierilor US
– EPA/AP – 42, particulele cu diametrul mai mare de 100 µm se depun in timp

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
scurt, zona de depunere nedepasind 10 m de la marginea drumului sau frontului de

lucru. Particulele cu dimensiunile cuprinse intre 30 µm si 100 µm se depun pana la
100 m lateral drumului. Particulele cu dimensiuni mai mici de 30 µm respectiv
pulberile in suspensie, se depun la distante mai mari de 100 m.
Rezulta ca poluarea aerului in zona de executie a lucrarilor de investitii este
nesemnificativa.
B. In perioada de functionare a obiectivului
In perioada de functionare a obiectivului, factorul de mediu „Aer „ va fi
influentat de sursele si factorii potentiali de poluare, identificate si descrise
anterior, astfel :
• emisii de pulberi rezultate din procesele de descarcare, transport si
incarcare in vagoane/auto aferente modernizarii fluxurilor de
descarcare uree si incarcare fosfati.
Prin captarea prafului degajat pe cele doua fluxuri, in instalatiile de
desprafuire performante din dotarea obiectivului, emisiile in suspensie
de pulberi, in aerul atmosferic se vor incadra in limitele admisibile
prevazute de reglemetarile legale in vigoare ( CMA = 0,5 mg/m3).
Pentru protejarea sanatatii salariatilor care-si vor desfasura activitatea
pe cele doua fluxuri, documentatia tehnica a proiectului prevede ca in
punctele sensibile generatoare de praf, nu vor exista oameni, procesele
fiind automatizate.
• Mirosuri datorate fermentarii cerealelor in urma ploilor, in conditiile
in care nu sunt adunate cerealele din zona canalelor perimetrale.
• emisiile poluante ale utilajelor si autovehicolelor din dotare care
functioneaza cu motorina/benzina.
Emisiile poluante ale mijloacelor auto sunt:
monoxid de carbon (CO);

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
oxizi de azot (NOx);

oxizi de sulf (SOx);
hidrocarburi .
In conditiile amplasarii obiectivului intr-o zona izolata, nelocuita, fara
cladiri care ar putea constitui un obstacol in dispersia pulberilor si gazelor de
esapament auto , cu un trafic auto redus, nu se depasesc concentratiile medii
anuale calculate, avand in vedere caracteristicile climatologice si datele de emisie
prevazute in limitele STAS-12574/87 si standardele internationale pentru emisii
poluante.
STANDARDE INTERNATIONALE PENTRU EMISIILE POLUANTE
(valorile sunt raportate la 11%O2 si 9%CO2 -T=273ºK si P= 101,3 Kpa)
U.S. EPA Standard Standard European Directiva
Agenti poluanti
(5/12/1999) EV 2000/76/EC
Particule de praf (mg/Nm 3) 34 10
CO (µg/Nm3) 125 50
SOx (µg/Nm3) - 50
400 (< 3 t/h)
NOx (µg/Nm3 ) -
200 (> 3 t/h)
In perioada de functionare a obiectivului, in conditii de functionare normala,

impactul asupra aerului se situeaza in limitele admisbile prevazute de legislatia in
vigoare.
In perioada de dezafectare
In perioada de dezafectare a obiectivului se vor produce aceleasi tipuri de
emisii ca cele analizate in perioada de constructie a obiectivului, impactul asupra
mediului fiind acelasi ca in perioada de implementare a obiectivului .

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________

A. In timpul executiei lucrarilor de amenajare
Sursele de impurificare a atmosferei asociate activitatilor care vor avea loc
in perioada de executie in amplasamentul studiat sunt surse libere, deschise,
diseminate pe suprafete mari, avand cu totul alte particularitati decat sursele
aferente unor activitati industriale sau asemanatoare. Ca urmare, nu se poate pune
problema unor instalatii de captare - epurare - evacuare in atmosfera a aerului
impurificat/gazelor reziduale.
Masurile pentru emisiile de particule sunt masuri de tip operational,
specifice acestui tip de surse.
• Referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie sa
corespunda conditiilor tehnice prevazute la inspectiile tehnice care se
efectueaza periodic pe toata durata utilizarii tuturor autovehiculelor.
• Excavarea pentru realizarea fundatiei si a santurilor pentru cabluri

electrice se va executa cu mijloace mecanice, depozitarea
materialului efectuandu-se in zone special amenajate.
• Pentru a se limita poluarea atmosferei cu praf, materialul se va
transporta in conditii care sa asigure acest lucru prin stropirea
materialului, acoperirea acestuia etc.
• Pe timpul depozitarii se vor stropi depozitele de sol pentru a
impiedica poluarea factorului de mediu aer cu pulberi sedimentabile.
• Etapele din procesul tehnologic care produc mult praf (de exemplu
umpluturile de pamant) vor fi reduse in perioadele cu vant puternic
sau se va realiza o umectare mai intensa a suprafetelor.
• De asemenea manipularea materialelor de constructie pulverulente, in
timpul lucrarilor de constructie, se va face astfel incat pierderile in

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
atmosfera sa fie minime.
• Lucrarile de organizare a santierului trebuie sa fie corect concepute si

executate, cu dotari moderne, care sa reduca emisia de noxe in aer,
apa si pe sol. Concentrarea lor intr-un singur amplasament este
benefica diminuand zonele de impact si favorizand o exploatare
controlata si corecta.
• Pentru perioada de iarna, utilajele si mijloacele de transport vor fi

dotate cu roboti electrici de pornire, pentru a se evita evacuarea de
gaze de esapament pe timpul unor demarari lungi sau dificile.
Asemenea instalatii se vor prevedea si la punctele de lucru.
• Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce
priveste nivelul de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in
gazele de esapament si vor fi puse in functiune numai dupa
remedierea eventualelor defectiuni.
• Se recomanda ca la lucrari sa se foloseasca numai utilaje si mijloace
de transport dotate cu motoare Diesel care nu produc emisii de Pb si
foarte putin monoxid de carbon.
• Alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport sa se faca in statii

centralizate.

Se recomanda urmatoarele masuri de diminuare a impactului:
• Urmarirea functionarii conform manualelor de functionare a
sistemelor desprafuitoare;
• Controlul emisiilor de praf in aerul din zona amplasamentului;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
• Pentru micsorarea cantitatilor de noxe auto, traseele pentru

autovehicule se vor realiza in baza unui sistem de tranzit cu sens unic,
iar viteza maxima va fi de 20 km/h;
• Spalarea periodica a componentelor instalatiei si a zonelor aferente, a
platformelor pentru eliminarea prafului acumulat . Pentru aceasta se
va executa o retea de hidranti pe teritoriul obiectivului analizat;
• Controlul permanent al etanseitatii componentelor obiectivului, pentru
a nu permite pulverizarea in aer a materialelor din cadrul fluxurilor ;
• Dotarea componentelor fluxurilor generatoare de zgomot cu sisteme
de reducere a emisiilor acustice
4.2.5. Harti si desene la capitolul”Aer”

4.2.5.1. Harta potentialului eolian al Romaniei

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
4.2.5.2. Harta climatica a Romaniei
4.3. Solul
4.3.1. Caracteristicile solurilor dominante (tipul, compozitia
granulometrica, permeabilitatea, densitatea)
Solurile din judetul Constanta prezinta o mare diversitate de conditii
genetice si de mediu. In general, in conditii naturale fertilitatea si potentialul de
productie al acestor soluri permit diversificarea structurii culturilor. In ultima
perioada, datorita atat modificarilor climatice cat si factorului uman starea
fertilitatii solurilor a scazut, crescand suprafetele cu terenuri degradate. Din punct
de vedere genetic majoritatea solurilor au ca material parental loessul care
contribuie la degradarea mai rapida a solurilor.
Repartitia in teritoriu a principalelor tipuri si subtipuri de soluri este
conditionata de factorii climatici, de relief si antropici: volumul edafic util,
compactarea, panta terenului, toate acestea se regasesc in formula unitatii de sol.
Conditia climatica si de vegetatie a tinutului de stepa a favorizat o mineralizare
accentuata a partii organice.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Repartitia geografica a unitatilor teritoriale de soluri respecta configuratia

pedologica din Dobrogea, unde se gasesc soluri de tipul: aluviosoluri, regosoluri,
psamosoluri, kastanoziomuri, cernoziomuri, gleiosoluri si erodosoluri.
Strans corelate cu rocile, clima, vegetatia si solurile prezinta o raspandire
zonala. Astfel, specifice sunt solurile argiloiluviale (formate prin depunere) si
solurile brune si brun-roscate; in restul teritoriului sunt caracteristice, detinand
ponderea cea mai mare, cernoziomurile de fertilitate ridicata. Dintre solurile
azonale, specifice sunt lacovistele (soluri hidromorfe) si saraturile (soluri
halomorfe).
Harta distributiei solurilor in zona studiata

Cernoziomuri levigate(inclusiv
cernoziomuri levigate podzolite si soluri
cernoziomoide levigate)
Soluri argiloiluviale cenusii
Soluri balane
Rendzine, terra rossa, erubaziomuri si

soluri brune
Regosoluri, soluri diferit erodate si roci
Nisipuri nesolificate si slab solificate

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Zona analizata este o zona recuperata din mare, astfel o parte a danei a fost
obtinuta prin umplutura , fiind veche de 25 ani iar cealata parte a fost obtinuta prin
umplutura acum zece ani (zona amplasamentului).
4.3.2. Conditii chimice din sol (pH, cantitatea de material

organic-humus,etc.), activitate biologica, poluarea in zona
Acestea se prezinta diferentiat dupa tipul actual de folosinta al terenului:
teren agricol, zona industriala, etc.
Salinizarea este specifica solurilor din zona ca urmare a influentei Marii
Negre, dar si datorita structurii culturilor si irigarii irationale.
Toate aceste procese nespecifice s-au accentuat sub influenta, in timp, a
interventiei omului in activitatea sa economica.
4.3.3. Vulnerabilitatea si rezistenta solurilor dominante

Nu este cazul.
4.3.4. Tipuri de culturi pe sol, din zona respectiva

Nu este cazul.
4.3.5. Poluarea existenta; tipuri de poluanti si concentratii

In ceea ce priveste aspectele legate de poluarea existenta putem vorbi
despre :
• pulberi de crereale, praf depuse pe soluri/platformele din imediata
vecinatate a fluxurilor existente;
• posibilitatea antrenarii acestor pulberui prin actiunea apelor pluviale si
vantului puternic in canalizarea pluviala, bazinul portuar aferent danelor de
lucru, solurilor din vecinatate.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
4.3.6. Surse de poluare a solurilor: surse de poluare fixe sau

mobile ale activitatii economice propuse (chimice,
entomologice, parazitologice, microbiologice, radiatii ), tipuri
si cantitati / concentratii estimate de poluanti
Proprietatile fizico-chimice ale solului variaza atat spatial, in plan orizontal si
vertical, cat si temporal, ca raspuns la actiunea factorilor externi. Aceste variatii
determina un comportament diferit fata de fiecare poluant in parte.
Ca o remarca suplimentara, trebuie subliniat faptul ca diversii compusi sau
elementele prezente la un moment dat in sol nu constituie implicit un factor
perturbator, poluant; unul si acelasi element poate fi un element indispensabil
vietii, sau unul extrem de nociv, in functie de concentratia acelui element in sol, la
un moment dat.
Activitatea desfasurata in conditii normale, pe amplasament, nu presupune
poluarea solului/subsolului, toate activitatile derulandu-se pe platforme betonate,
impermeabile, sau in spatii inchise sau in incinte impermeabilizate/etansate.
In consecinta la cele de mai sus, si din analiza desfasurarii practice a
proceselor fizice in zona amplasamentului, rezulta ca poluarea solului se poate
produce in felul urmator, excluzand situatiile accidentale de poluare locala:
(i) prin depunerea normala a poluantilor existenti in atmosfera (datorita
fortei de gravitatie): din activitatea proprie dar si ca urmare a altor
activitati, desfasurate in vecinatate sau mult mai departe, in acest ultim
caz contributia la poluarea locala fiind mult mai importanta. Aceasta
pentru ca sedimentarea are loc la o anumita distanta de localizarea
sursei generatoare, in functie de:
a. forma si dimensiunea particulei;
b. viteza particulei,
c. fluiditatea aerului.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
(ii) prin depunerea poluantilor din atmosfera ca urmare a spalarii acesteia

de catre precipitatii.
A. In perioada de executie a lucrarilor de investitie
In timpul constructiei lucrarilor proiectate pentru realizarea obiectivului,
principalele surse de poluare ale solului sunt reprezentate de:
• poluari accidentale prin deversarea unor produse (adezivi, vopsele,
produse petroliere) direct pe sol;
• depozitarea necontrolata a deseurilor sau a diverselor materiale de
constructie provenite din activitatile de constructie desfasurate in
amplasament;
• scaparile accidentale de produse petroliere de la utilajele de
constructie; in timpul manipularii acestea pot sa ajunga in contact cu
solul;
• depozitarea direct pe sol a materialelor excavate in cadrul diverselor
lucrari necesare;
• depunerea pe sol a noxelor datorate gazelor emise din functionarea
utilajelor de constructii;
• spalarea agregatelor, utilajelor de constructii sau a altor substante de
catre apele de precipitatii poate constitui o alta sursa de poluare a
solului;
• pulberile fine rezultate la manevrarea utilajelor de constructii si
depuse pe sol;
• deseurile menajere si alte tipuri de deseuri depozitate
necorespunzator.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
B. In perioada de functionare a obiectivului

Sursele de poluare ale solului datorate functionarii obiectivului sunt:
• emisii fugitive si dirijate de poluanti in atmosfera rezultate in timpul
proceselor de incaracre/descracare de la nave si autovehicole;
• materialele si materiile prime auxiliare la incarcarea si descarcara lor
din mijloacele de transport;
• manipularea neglijenta a materiilor prime si a celor auxiliare;
• intretinerea necorespunzatoare a spatiilor de depozitare ;
• pierderile de produs in timpul proceselor tehnologice;
• deteriorarea copertinelor care acopera cuvele;
• deteriorarea, fisurarea sistemelor de evacuare ape uzate;
• deseurile menajere si alte tipuri de deseuri care pot fi aruncate in
locuri nepermise, in zona lucrarilor sau in vecinatate, fenomenul
avand o amploare nationala.
4.3.7. Prognoza impactului

4.3.7.1. In timpul perioadei de executie a lucrarilor de
investitie
Impactul asupra solului in perioada de constructie se manifesta fie direct, fie
prin intermediul mediilor de dispersie.
Formele de impact asupra solului ce pot fi identificate in perioada de
constructie a lucrarilor sunt:
• poluarea chimica prin continutul de substante toxice din
pulberile depuse pe sol;
• modificari calitative ale solului sub influenta poluantilor
prezenti in aer; modificari calitative si cantitative ale circuitelor
geochimice locale;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Tipurile de poluare mentionate anterior pot determina modificarea

urmatoarelor caracteristici ale solului:
• modificari ale pH-ul solului;
• impurificarea solului cu metale grele si hidrocarburi, local, in
zona amplasamentului unde se realizeaza lucrarile, sau a celor
riverane.
Pulberile rezultate in procesele de excavare, incarcare, transport, descarcare
a pamantului pentru lucrarile de terasamente, sedimentate gravitational pe sol, nu
trebuie considerate agenti poluanti. Probleme pot ridica asocierea acestora cu alte
substante poluante prezente in aerul atmosferic in acea perioada, in cantitati mari.
Particulele de praf
In aceasta categorie s-ar putea incadra pulberile fine rezultate in urma
manevrarii utilajelor de constructie. Suprafetele de sol pe care se realizeaza o
depunere de 100 – 200 g/mp/an pot fi afectate de modificari ale pH-ului precum si
susceptibile de modificari structurale.
Din punct de vedere al poluarii solului, depasirile CMA in aer ale
particulelor in suspensie nu ridica probleme, atata timp cat acestea sunt generate la
manevrarea volumelor de pamant.
Alte particule, in afara celor de pamant, generate in perioada de constructie
sunt provenite de la materialele de constructie, dintre care ponderea cea mai mare o
au particulele de ciment.
Oxizii de azot si sulf.

Acesti oxizi sunt considerati a fi principalele substante raspunzatoare de
formarea depunerilor si ploilor acide. Depunerile acide pot apare insa la distante

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
variabile, in general fiind greu de identificat sursa exacta si de cuantificat

concentratiile la nivelul solului.
Efectul acestor depuneri, in special al ploilor acide este acidificarea solului,
care atrage dupa sine saracirea faunei din sol, crearea unor conditii de anabioza
fata de unele specii de plante, respectiv, scaderea capacitatii productive a solului.
Ocuparea temporara a terenului va fi determinata de cerinta amenajarii
spatiilor de campare pentru muncitori, respectiv pentru birourile santierului si
depozitele de materiale.
Contractorului nu i se va permite sa lucreze in afara limitelor date cu
exceptia unor circumstante exceptionale si cu aprobarea specialistului de mediu.
Deseurile menajere
Deseurile menajere aruncate la intamplare in locuri nepermise, in zona
lucrarilor sau in vecinatate constituie surse de poluare a solului.
In cazul respectarii tehnologiilor de executie a lucrarilor de investitie, a
organizarii de santier si a punctelor de lucru, factorul ”sol” nu va putea fi afectat in
mod semnificativ de poluare.
B. In timpul functionarii
Factorul de mediu ”Sol” va fi influentat de sursele potentiale de poluanti,
identificate anterior si descrise detaliat anterior.
Arealul pe care se desfasoara activitatea de manipulare a cerealelor vrac
este in cea mai mare masura betonata. Practic numai transportul si incarcarea
produselor poate afecta unele portiuni de sol aflate la distanta dar si acestea
inglobate intre areale betonate sau constructii.
Solul care poate fi afectat de noxe prin activitatile obiectivului se incadreaza
in categoria „folosinte mai putin sensibile” .

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Avand in vedere observatiile efectuate in teren, estimam ca prezenta

pulberilor se limiteaza la platformele si caile rutiere aflate in zona amlasamentului
Impactul functionarii obiectivului analizat asupra factorului de mediu „Sol”
nu este semnificativ, el incadrandu-se in limite admisibile.
4.3.7.1. Suprafata, grosimea si volumul stratului de sol

fertil care este decopertat in timpul diferitelor etape ale
implementarii proiectului; locul depozitarii temporare a
acestui strat, perioada de depozitare, impactul prognozat al
acestei decopertari asupra elementelor mediului
Intregul obiectiv se va executa pe o zona deja antropizata, fara sol fertil.
4.3.7.2. Impactul prognozat cauzat de poluare, luandu-se

in considerare tipurile dominante de sol; acumulari si migrari
de poluanti de sol
Nu este cazul.
4.3.7.3. Impactul fizic (mecanic) asupra solului, provocat

de activitatea propusa (proiect)
Pe perioada lucrarilor de executare a lucrarilor de investitii si anume lucrari
de excavatii, de sapare a pamantului, de compactare a terenului , de incarcare si
transport cu masini si utilaje grele, se va produce un impact mecanic nerelevant,
situat in limite admisibile asupra solului. Acest fapt este demonstrat de executia
unor obiective similare.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
4.3.7.4. Modificarea factorilor care favorizeaza aparitia

eroziunilor
Nu este cazul.
4.3.7.5. Compactarea solurilor, tasarea solurilor,

amestecarea straturilor de sol, schimbarea densitatii solurilor
Este recomandabil ca lucrarile de infrastructura sa fie executate sub asistenta
tehnica asigurata printr-o unitate specializata.
Amplasarea si functionarea componentelor obiectivului prin respectarea
recomandarilor din studiile geotehnice efectuate pe amplasament nu va determina
compactarea, tasarea sau schimbarea densitatii solului in zona.
4.3.7.6. Modificari in activitatea biologica a solurilor, a

calitatii, vulnerabilitatii si rezistentei
Nu este cazul .
4.3.7.7. Impactul transfrontiera

Nu este cazul.

4.3.8.1. Propuneri de refolosire a stratului de sol
decopertat
Nu este cazul

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
4.3.8.2. Masuri de diminuare a impactului

A. In timpul executiei obiectivului
In faza de constructie impactul asupra factorului de mediu sol poate fi
diminuat prin:
• obligarea antreprenorului la realizarea unei organizari de santier
corespunzatoare din punct de vedere al facilitatilor;
• prevederea de toalete ecologice pentru personalul din santier si din
punctele de lucru;
• in incinta organizarii de santier trebuie sa se asigure scurgerea apelor
meteorice, care spala o suprafata mare pe care pot exista diverse
substante de la eventualele pierderi, pentru a nu se forma balti, care
favorizeaza infiltratiile in subteran, poluand solul si stratul freatic;
• evitarea degradarii zonelor invecinate amplasamentelor din
perimetrele adiacente, prin stationarea utilajelor, efectuarii de
reparatii, depozitarea de materiale, etc.;
• colectarea tuturor deseurilor rezultate din activitatea de constructii,
eventual compartimentate astfel incat odata cu aceasta colectare sa se
realizeze si sortarea deseurilor pe categorii; se va urmari cu
rigurozitate valorificarea tuturor deseurilor rezultate;
• evitarea pierderilor de carburanti la stationarea utilajelor de constructii
din rezervoarele sau din conductele de legatura ale acestora; in acest
sens toate utilajele de constructii si transport folosite vor fi mai intai
atent verificate.
• materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa maniera
incat sa reduca la minim nivelul de particule ce pot fi antrenate de
curentii atmosferici;
• asigurarea functionarii corecte a tuturor utilajelor;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
• materialele rezultate din sapaturi, etc se vor transporta si depozita in

locuri special amenajate si pentru care s-au obtinut toate avizele si
acordurile organelor locale abilitate;
• curatenia pe santier se va asigura prin grija executantului si va fi
controlata de beneficar prin intermediul dirigintelui de santier;
• depozitarea controlata, numai in spatii special amenajate a materiilor
prime folosite, materialelor si a deseurilor pana la valorificarea
acestora sau eliminarea finala;
• impermeabilizarea prin betonare a tuturor zonelor unde exista
posibilitatea unor deversari accidentale;
• interzicerea depozitarii necontrolate a deseurilor de orice natura;
• sistemul de colectare a deseurilor se va face in spatii special
amenajate, in ambalaje speciale in functie de tipul de deseu colectat,
iar evacuarea lor va fi asigurata de serviciul de salubritate.
• In cazurile de poluare accidentala a solului se recomanda indepartarea
imediata a stratului de pamant infestat si depozitarea lui in conteinere
pana la incinerare sau depoluare;
• Pentru perioada de constructie vor fi prevazute fonduri si obligatia
constructorului de a realiza toate masurile de protectia mediului
pentru activitatile poluatoare sau potential poluatoare (bazele de
productie, depozitele de materiale, organizarile de santier);
• Constructorul are de asemenea obligatia reconstructiei ecologice a
terenurilor ocupate sau afectate temporar

In timpul functionarii obiectivului se recomanda urmatoarele masuri de
diminuare a impactului (unele fiind similare celor de la capitolele „Aer” si „Apa”:

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
• verificarea continua a starii tehnice a instalatiilor si cladirilor

aferente proceselor tehnologice;
• suprafetele de contact cu solul/subsolul vor fi mentinute in perfetcta
stare de functionare pentru a nu permite scurgerile prin crapaturi,
sparturi neetanseitati de substante poluante;
• supravegherea cerealelor in fazele de proces tehnologic si in fazele de
depozitare pentru evitarea deversarilor accidentale si posibilelor
poluari;
• pastrarea in buna stare de functionare a suprafeteleor betonate, atat
interioare cat si exterioare;
• respectarea tehnologiilor, mentinerea nivelului de noxe in limite
admisibile;
• in cazul deversarilor accidentale de produse care pot polua solul, sa se
ia masurile necesare in conformitate cu Planul de interventie in caz de
poluare accidentala si Planul de interventie pentru situatiile de risc;
iar evacuarea lor va fi asigurata de serviciul de salubritate;
• eliminarea neetanseitatilor care pot apare in punctele generatoare de
praf ale noilor fluxuri;
• colectarea periodica, dupa fiecare manipulare a pulberilor
pulverulente, a pulberilor sedimentate pe teritoriul obiectivului si
predarea ca deseuri prin neutralizare sau introducerea in circuitul
tehnologic, functie de cerintele beneficiarilor;
• spalarea periodica cu ajutorul hidrantilor a componentelor celor doua
fluxuri analizate si a platformei obiectivului;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
• micsorarea emisiilor de pulberi prin respectarea tehnologiilor si

operatiunilor pe cele doua fluxuri;
• umezirea zonelor in care se genereaza pulberi;
• prelevarea peridica de probe de sedimente din acvatoriul marin si
analiza acestora la un laborator autorizat.
4.3.8.3. Masuri de diminuare a impactului fizic asupra

solului
Nu este cazul.
4.3.8.4. Alte masuri

Nu este cazul.
4.3.9. Harti la capitolul „SOL”

4.3.9.1.Harta „Forme de relief”

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
4.3.9.2. Harta „Soluri”

Nu este cazul.
4.4. Geologia subsolului

4.4.1. Caracterizare generala
Dobrogea se prezinta ca un podis relativ rigid, format pe roci vechi (sisturi
verzi, granite) si structuri sedimentare mezozoice si neozoice, puternic erodat de
actiunea indelungata a factorilor modelatori externi, cu un relief domol, usor
ondulat si cu altitudini relativ reduse (200-300m).
Subdiviziunile principale ale Podisului Dobrogei sunt Masivul Dobrogei de
Nord si Podisul Dobrogei de Sud, despartite de linia Harsova-Cap Midia.
Masivul Dobrogei de Nord este mai inalt (cu altitudine maxima de 401m),
cu un relief mai variat si o inclinare generala de la Dunare spre mare.
Podisul Dobrogei de Sud este larg ondulat dupa cutele calcarelor sarmatiene
si inclina de la mare spre Dunare. Extremitatea sud-vestica, cu altitudini maxime

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
de 204m, poarta denumirea generica de "Deliorman" (continuandu-se in Bulgaria).

Subdiviziunile Podisului Dobrogei de Sud sunt: zona litorala inalta, Podisul
Medgidia (cu Valea Carasu), Podisul Negru Voda si Podisul Oltinei.
Podisul Dobrogei de Sud este un podis structural a carui altitudine absoluta
scade de la 200 m pe dreapta vaii Casimcea, pana la sub 50 m in largul culoarului
transversal al vaii Carasu (in prezent canalul Dunare - Marea Neagra).
Podisul Dobrogei de Sud este constituit dintr-o placa groasa de calcar
cohilifer sarmatian suprapusa peste calcare compacte care la randul lor sunt
deasupra depozitelor de marne.
Aspectul general este de campie inalta, calcaroasa, acoperita cu depozite
groase de loess, care domina prin abrupturi unitatile invecinate mai joase (valea
Dunarii in vest si litoralul maritim in est).
Diferentierile fizico-geografice existente in cadrul Podisului Dobrogei de
Sud au condus la stabilirea mai multor subunitati:
• Valea Carasu
• Podisul Medgidiei
• Podisul Cobadin
• Podisul Oltina
• Podisul Negru Voda
• Podisul Topraisar
Caracteristica reliefului Podisului Dobrogei de Sud o constituie reteaua de
vai ramificate care l-au fragmentat puternic. Pe marginea dinspre Dunare vaile se
termina cu limane fluviatile - Boasgic, Seimeni, Cochirleni, Baciu (Vederoasa),
Limpezisul, Marleanu, Oltina si Buceag.
Zona dunareana este reprezentata de terasele de abraziune lacustra si fluviala
sapate in marginile vestice ale podisurilor - Casimcea, Medgidia, Cobadin si
Oltina.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul apartine Podisului

Dobrogei de Sud, la limita nordica a acestuia, in imediata apropiere a Podisului
Casimcei intr-o zona de campii joase si lunci.
4.4.1.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul

propus; compozitie, origini, conditii de formare
Din punct de vedere geologic, Dobrogea centrala si de sud, constituie un
sector mai ridicat al Platformei Moesice, cu un fundament cutat alcatuit din sisturi
cristaline si sisturi verzi. Cuvertura sedimentara este formata din depozite
paleozoice, mezozoice, tertiare si cuaternare. Aceste depozite sunt slab cutate sau
necutate, caracterizate prin grosimi mici si cu lacune de sedimentare numeroase,
datorita frecventelor miscari pe verticala.
Stratigrafia
Dobrogea fiind, din punct de vedere geologic, o unitate cu structura de
platforma, in alcatuirea acesteia se distinge un soclu si o cuvertura sedimentara.
Limita nordica a acestui compartiment este data de o fractura profunda (crustala)
care se gaseste undeva in zona Palazu, fiind acoperita de depozitele jurasice ale
cuverturii.
Soclul
Soclul a fost deschis prin mai multe foraje in zona localitatii Cocosu si
Palazu Mare. Dupa ce forajele au strabatut formatiunea de Cocosu, la adancimea
de 930m si respective 1730 m, au traversat Falia Palazu care separa Platforma Sud
Dobrogeana de Masivul Central Dobrogean (zona sisturilor verzi) si au intrat in
soclul Platformei Sud Dobrogene.
Acesta este reprezentat printr-un complex inferior alcatuit din gnaise
granitice strabatute de filoane pegmatitice st un complex superior constituit din
sisturi cristaline mezometamorfice, descries drept Cristalinul de Palazu.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Soclul Platformei Sud Dobrogene se afunda spre sud si vest, acesta gasindu-
se la adancimi de cca. 3000-3500 m la Mangalia si respeciv 3000-4000 m la
Cernavoda.
Cuvertura Sedimentara
Cuvertura sedimentara, in cea mai mare parte este cunoscuta numai prin
foraje si pune aceleasi probleme ca pentru intreaga Platforma Sud Dobrogeana, si
anume: care este primul termen al cuverturii sau mai exact, care este primul termen
(cea mai veche formatiune) care acopera normal Cristalinul de Palazu.
Cele mai vechi depozite ale cuverturii apartin tara indoiala Paleozoicului si
eventual Proterozoicului tarziu. Ele au fost deschise prin cateva foraje din care
amintim: Mangalia (5082 si 5083), Cumpana (5070), Siminoc (5052), Palazu Mare
(5026 si 5030) si Cocosu (5051). Pentru ca varsta formatiunilor cuverturii a fost
riguros stabilita paleontologic incepand cu cele Siluriene, formatiunile mai vechi
le-am descries ca formatiuni presiluriene.
In mod firesc, termenul cel mai vechi al cuverturii este acela care se dispune
transgresiv si discordant in pozitie orizontala sau cvasiorizontala, peste soclul
cristalin, respective Cristalinul de Palazu. Intr-o asemenea situatie se gaseste
formatiunea care a fost intalnita in forajele din zona Palazu Mare - Constanta si
care a fost mai bine si complet descrisa in forajul de la Cumpana. Aici, la
adancimea de 535 m., din gresii si nisipuri glauconitice (albiene) s-a patruns intr-o
formatiune prin care a strabatut un interval de 115 m. unde s-a oprit. Incepand de
jos in sus (de la talpa forajului), s-a constatat macroscopic ca forajul s-a oprit intr-o
gresie cenusie, cu pete cafenii, avand un liant cuartos.
Acesteia ii urmeaza pe verticala sisturi aleuropelitice compacte, verzui,
satinate, cu tent saricito - cloritoasa. Suita se continua printr-o alternanta de gresii
de la fine pana la granulare si microconglomerate cuartoase, al caror liant are
aspect satinat, adesea calcaros. Aspectul adesea satinat cu tenta sericito-cloritoasa,

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
culoarea frecvent verzuie si in general starea de maturitate avansata a rocii i-au

facut pe primii cercetatori sa le considere ca ar reprezenta prelungirea sisturilor
verzi neoproterozoice, care sunt specifice Masivului Central Dobrogean. De aici
parerea ca Dobrogea de Sud a fost regenerata in orogeneza cadomiana.
Caracteristici litologice ale zonei amplasamentului obiectivului
Zona analizata in vederea amplasarii obiectivului este o zona de umplutura .
4.4.1.2. Structura tectonica, activitatea neotectonica,

activitatea seismologica
Potrivit codului seismic Romanesc (P100-1/2006), zona este caracterizata

printr-un varf de accelerare al solului (PGA) pentru proiectarea constructilor (ag =
0.16 g), bazat pe o perioada de recurenta de 100 de ani.
Spectrul de raspuns pentru perioada de colt este Tc = 0.7 s.
Locaţia noii centrale

Rompetrol
PGA ≥ 0.16g
IMR = 100 yr
Zone de pe teritoriul Romaniei caracterizate de varfuri ale acceleratiei solului (ag)

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Locaţia noii centrale

Rompetrol
Tc = 0.7 s
IMR = 100 yr
Zone ale Romaniei caracterizate dupa spectrul de raspuns pentru

perioada de control (Tc)
Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale

acceleratiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand
intervalul mediu de recurenta IMR=100 ani

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Din punct de vedere al potentialului de producere al alunecarilor de teren,

amplasamentul se afla in zona de risc mediu, cu probabilitate redusa de
alunecare a terenului.
Din punct de vedere al perioadelor de control (colt), amplasamentul este
caracterizat prin Tc=0,7 sec.
4.4.1.3. Protectia subsolului si a resurselor de apa

subterana
Nu este cazul.
4.4.1.4. Poluarea subsolului, inclusiv a rocilor

Avand in vedere ca platformele arealului studiat sunt betonate, iar apele
pluviale vor fi colectate in canale colectoare, nu exista conditii pentru infiltrarea
apelor infestate in subsol.
4.4.1.5. Calitatea subsolului

Nu este cazul.
4.4.1.6. Resursele subsolului – prospectate preliminar si

comprehensiv, preconizate, detectate
Nu este cazul.
4.4.1.7. Conditii de extragere a resurselor naturale

Nu este cazul.
4.4.1.8. Relatia dintre resursele subsolului si zonele
protejate, zonele de recreere sau peisaj
Nu este cazul.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
4.4.1.9. Conditii pentru realizarea lucrarilor de inginerie

tehnologica
Nu este cazul.
4.4.1.10. Procese geologice – alunecari de teren, eroziuni,

zone carstice, zone predispuse alunecarilor de teren
In arealul obiectivului analizat terenul nu prezinta alunecari, eroziuni, fiind
stabil din punct de vedere geotehnic.
4.4.1.11. Obiective geologice valoroase protejate

Nu este cazul.
4.4.2. Impactul prognozat

Din punct de vedere al factorilor de mediu ce determina indicele de poluare
general, subsolul este tratat impreuna cu solul.
Rezulta ca impactul prognozat asupra subsolului va avea caracteristici
similare cu cele ale solului, acestea fiind descrise detaliat la subcapitolul „Solul”.
4.4.2.1. Impactul direct asupra componentelor subterane

– geologice
Nu este cazul.
4.4.2.2. Impactul schimbarilor in mediu geologic asupra

elementelor de mediu – conditii hidro, reteaua hidrologica,
zone umede, biotipuri, etc. produse de proiectul propus
Nu este cazul.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________

Nu este cazul.

Din punct de vedere al factorilor de mediu ce determina indicele de poluare
general, subsolul este tratat impreuna cu solul.
Rezulta ca masurile de diminuare a impactului prognozat asupra subsolului
vor fi similare cu cele propuse la capitolul „Solul”.
4.4.4. Harti si desene la capitolul “ SUBSOL”

4.4.4.1. Harta „Geologie - Unitati de relief”
4.4.4.2. Localizarea resurselor subterane

Nu este cazul.
4.4.4.3. Vulnerabilitatea subsolului

Nu este cazul.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
4.4.4.5. Localizarea obiectivelor geologice protejate, a

proceselor geologice sau a altor zone problematice
Nu este cazul.
4.5. Biodiversitatea
4.5.1. Caracterizare generala
Pe teritoriul Dobrogei se intalnesc cateva tipuri de ecosisteme majore, care
reprezinta si o caracteristica a diversitatii ecologice a regiunii. Astfel se pot deosebi
ecosisteme de tip silvicol, ecosisteme de stepa, zone umede - atat pe litoralul
maritim cat si in Delta sau lunca Dunarii. O pondere deloc neglijabila in Dobrogea
o au ecosistemele antropizate, cu precadere agroecosistemele ocupand suprafete
extinse in centrul si sudul regiunii. Zonele extinse, care odinioara erau acoperite de
asociatii tipice de stepa, au fost puternic transformate sub influenta antropica in
agroecosisteme. Cel mai puternic afectate de acest proces sunt zonele de sud si
centrala a Dobrogei, unde practic asociatiile naturale au fost inlocuite in cea mai
mare parte. In prezent, doar in zone accidentate - versanti, platouri pietroase, vai -
mai pot fi intalnite mici arii de vegetatie stepica. Insa, si aceste mici petece care au
fost incadrate de specialisti in categoria stepelor pontice, sunt alterate de o serie de
plante introduse accidental de om. Padurile Dobrogei au fost de asemenea afectate
de interventia omului. Zonele de silvostepa aproape ca au disparut, iar din vastele
masive forestiere din sud-vestul Dobrogei nu au mai ramas decat palcuri izolate de
mari suprafete de terenuri agricole. In Dobrogea de Nord, datorita reliefului mult
mai accidentat, padurile continua sa ocupe o suprafata extinsa; totusi, daca se
compara situatia actuala a masivelor forestiere cu cea existenta in urma cu circa
200 de ani se remarca si aici un puternic recul al padurii care odinioara se intindea
compacta de la vest de sistemul lagunar Razelm - Sinoe pana la Dunare.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Ecosistemele de stepa mai bine pastrate se intalnesc in centrul Dobrogei,

acolo unde terenul accidentat a fost mai putin propice agriculturii. Din aceasta
categorie, in Dobrogea se intalnesc stepe instalate pe soluri loessoide si stepe
instalate pe soluri pietroase. O categorie aparte o reprezinta silvostepele - veritabila
zona de intrepatrundere a doua tipuri diferite de ecosisteme, unde atat flora cat si
fauna au trasaturi distincte.
Ecosistemele de stepa sunt dominate pentru solurile loessoide de graminee
ca Stipa capillata, S. lessingiana, Festuca valesiaca si Agropyron cristatum, alaturi
de care vegeteaza si alte specii ierboase - Centaurea orientalis, Cleistogenes
serotina, Thymus marschallianus, Asperula cynanchica, Salvia nutans etc. In
zonele unde apar la zi sisturi cristaline sau calcare, apar alte specii caracteristice de
graminee - Festuca callieri, Agropyron brandzae, Koeleria lobata - alaturi de
specii de dicotiledonate adaptate la conditii de seceta extrema.
Zona costiera a Romaniei este subdivizata din punct de vedere economic si

social in doua zone principale. Zona nordica (aprox. 164 km lungime), care se
intinde de la Golful Musura pana la Capul Midia, si zona sudica (80 km), care se
intinde de la Capul Midia la Vama Veche.
Prezentarea caracteristicilor fizico-chimice si a evolutiei bazinului releva
faptul ca heterogenitatea conditiilor de mediu poate avea consecinte favorabile sau
nefavorabile asupra desfasurarii proceselor biologice din bazin. Cantitatile mari de
substante nutritive aduse de apele fluviale, cat si platforma continentala extinsa,
ofera bazinului conditii optime pentru dezvoltarea organismelor.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Planctonul, nectonul si bentosul in Marea Neagra

Planctonul
Fitoplanctonul cuprinde in sectorul romanesc peste 176 specii, iar in alte
sectoare, ca de exemplu iin cel sovietic (cu Marea de Azov), peste 300 de unitati
taxonomice. Fitoplanctonul este dominat de diatomee si peridinee. Cloroficeele,
cianoficeele si silicoflagelatele sunt slab reprezentate mai ales in sectorul nostru
litoral.
Zooplanctonul este mai sarac in unitati sistematice decat fitoplanctonul. S-au
identificat specii de protozoare (Noctiluca miliaris), copepode, cladocere, rotifere,
ctenophore, larve de moluste etc., icre si pui de peste. Zooplanctonul este mai bine
dezvoltat iarna decat vara.
Fitoplanctonul, care constituie totalitatea formelor vegetale unicelulare din
masa apei, este principalul producator primar ce formeaza baza piramidei trofice
marine, si in acelasi timp, consumatorul nutrientilor anorganici si organici, care
intra in mare prin sistemele fluviale si deversarile de ape uzate. Fitoplanctonul de
la litoralul romanesc este alcatuit din aproape 650 specii de alge (463 diatomee, 78
peridinee, 41 clorofite, 20 crizofite etc.) si 36 cianobacterii. Populatiile
fitoplanctonice variaza sezonier atat calitativ cat si cantitativ. In ultimele decenii,
ca urmare a puternicului aport de nutrienti in apele marine, mai ales in perioadele
de vara cu zile calme si temperaturi ridicate, au loc “infloriri” ale apelor prin
dezvoltarea exploziva a algelor planctonice care uneori ating densitati de aproape
800-1000 milioane celule/litru de apa (apa care capata culoarea rosietica, bruna etc.
in functie de specie). Cele mai spectaculoase infloriri au fost date de speciile
Chromulina sp., Prorocentrum cordatum, Sceletonema costatum, Emiliania sp.,
Emiliania huxleyi etc. Imbogatirea apelor cu nutrienti, dar si cu poluanti,
declanseaza o reactie in lant care incepe cu dezvoltarea exuberanta a
fitoplanctonului si continua cu procese de anoxie/hipoxie care cauzeaza mai

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
departe mortalitati in masa ale organismelor bentale (moluste, crustacei, alte

nevertebrate si pesti, mai ales guvizi). Orice aport de substante “fertilizatoare” in
apa marii, peste capacitatea sistemului planctonic de a recicla aceste substante in
procesele bio-geo-chimice, este daunator si trebuie limitat sau chiar oprit.
Zooplanctonul de la litoralul romanesc al Marii Negre este alcatuit din peste
115 specii din care un cystoflagelat (Noctiluca scintilans), 15 tintinoide, 5
hidromeduze, 2 scifomeduze (Aurelia aurita si Rhizostoma pulmo), 3 ctenofore
(Pleurobrachia rhodopis, apoi speciile recent patrunse in Marea Neagra –
Mnemiopsis leidy – un pradator vorace, care la un moment dat a dus ecosistemul
pelagial in pragul colapsului si Beroe ovata), 57 rotifere, 10 cladocere, 22
copepode etc. In sezonul cald, in masa apei apar masiv larvele organismelor de
fund – meroplanctonul. In timpul marilor viituri ale Dunarii, se remarca prezenta
unor forme dulcicole (rotifere, copepode, cladocere) chiar pana in sudul litoralului
romanesc. Zooplanctonul are o dezvoltare sezoniera, maximele de abundenta
situandu-se in sezoanele calde ale anului.
Noctiluca scintilans
Nectonul este constituit din pesti si din mamifere complet adaptate la viata
acvatica, cum sunt delfinii si focile. Pestii apartin la peste 150 specii, din care 60 %
sunt forme mediteraneene care populeaza bazinul mai ales vara. Formele relicte
reprezinta 18 %. Restul reprezinta forme de origine dulcicola.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Ihtiofauna
Din 170 specii de pesti inregistrati in Marea Neagra, la litoralul romanesc s-
au semnalat doar 108, cele mai frecvente fiind rechinul (Squalus acanthias),
scrumbia de Dunare (Alosa pontica*** - speciile astfel marcate sunt strict protejate
si se afla mentionate in lista Conventiei de la Berna, sau sunt inscrise in “Cartea
Rosie a Marii Negre”), sprotul (Sprattus sprattus), bacaleanul (Merlangius
merlangus), aterina (Atherina boyeri), stavridul de Marea Neagra (Trachurus
mediterraneus), hamsia (Engraulis encrasicholus), barbunul (Mullus barbatus
ponticus), guvizii – guvidul negru, hanosul, guvidul de mare, strunghilul (Gobius
niger, Mesogobius batrachocephalus, Negobius cephalargoides, N.
melenostromus), apoi calcanul (Psetta maxima), cambula (Platichthys flesus***),
limba de mare (Solea nasuta); se mai pot mentiona, mai ales pentru Gurile Dunarii
speciile de sturioni – morunul (Husso husso***), nisetrul (Acipenser
guldenstaedti***) si pastruga (Acipenser stellatus***), apoi speciile de chefali –
laban, singhil si ostreinos (Mugil cephalus, Liza aurata, Liza saliens), lufarul
(Pomatomus saltator***), dragonul (Trachinus draco), boul de mare
(Uranoscopus scaber), speciile de cocosei de mare (Parablenius sanguinolentus,
P. tentacularis).
Structura calitativa si cantitativa a ihtiofaunei Marii Negre s-a schimbat in
ultimele decenii, ca raspuns la schimbarile conditiilor de mediu si, mai ales, ca
rezultat al pescuitului pradalnic. Astazi, in Cartea Rosie a Marii Negre sunt
cuprinse peste 40 de specii disparute, rare sau vulnerabile in diferite zone. Specii
ca scrumbia albastra (Scomber scombrus), palamida (Sarda sarda), tonul rosu
(Thunnus thynnus) sau pestele spada (Xiphia gladius) au disparut aproape complet
din capturi.
Bentosul este extins numai pe zona care nu depaseste adancimea de 200 m;
sub acest nivel, populatia bentonica este in general alcatuita numai din bacterii care

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
intervin in formarea hidrogenului sulfurat. Suprafata totala a zonei bentonice din

dreptul litoralului romanesc este de 23.000 km2. In bentos se semnaleaza cu ceva
deosebit existenta in zonele de fund a unor canioane submarine cu incluziuni de
moluste sub fosile in perfecta stare de conservare, precum si braul de scradis cu o
latime de 25-35 m si la adancime intre 90-100 m, malurile albe ce acopera
suprafete mari si zone cu concretiuni feromanganoase.
Bentosul este constituit din organismele care traiesc fixate de substrat.
Complexul de legi care regleaza distributia organismelor fixate de un anumit
substrat face obiectul bionomiei bentale. In functie de apartenenta la regnul vegetal
sau animal, aceste organisme formeaza fito- si zoobentosul. Fitobentosul marin
cuprinde plantele care traiesc fixate de substrat in mod permanent sau cel putin
intr-una din fazele ciclului lor vital. Ca urmare a organizarii pluri- sau unicelulare,
el se compune din macro- si microfitobentos.
4.5.1.1. Informatii despre biotipurile de pe

amplasament: paduri, mlastine, zone umede, corpuri de apa de
suprafata – lacuri, rauri, helesteie - si nisipuri
Obiectivul nu este situat in interiorul unei arii protejate. Pe amplasament nu
se gasesc specii sau habitate sensibile, deoarece zona are un caracter industrial de
peste 20 de ani.
4.5.1.2. Informatii despre flora locala: varsta si tipul
padurii, compozitia pe specii
Dat fiind faptul ca obiectivul analizat este amplasat in zona portuara ce
reprezinta un habitat antropizat - zona indutriala, flora este una extrem de saraca
compusa din specii ruderale, cu capacitate ridicata de proliferare si adaptata la
impactul antropic.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Aici mentionam prezenta urmatoarelor specii de buruieni identificate la

nivelul zonei studiate: Digitaria sanguinalis, Ambrosia artemisiifolia, Hordeum
murinum, Cynodon dactylon, Salsola kali, Portulaca oleracea, Diplotaxis
tenuifolia, Setaria viridis, Taraxacum officinale, Tragus racemosus, Polygonum
aviculare, Tribulus terrestris, Amaranthus retroflexus, Lolium perenne.
4.5.1.3. Informatii despre fauna locala; habitate ale

speciilor de animale; specii de pasari, mamifere, pesti,
amfibieni, reptile, nevertebrate, vanat, specii rare de pesti
Pe suprafata aferenta obiectivului nu exista cuiburi sau vizuini ale speciilor
de fauna protejata datorita particularitatilor antropice ce caracterizeaza zona
industriala.
In cadrul observatiilor din teren efectuate la nivelul amplasamentului si a
vecinatatilor acestuia, colectivul elaborator a identificat o serie de specii de
avifauna, dominante fiind speciile ce apartin ordinelor Passeriformes,
Charadriiformes si Anseriformes.
Prezentam in continuare speciile de pasari identificate pe suprafata
amplasamentului si in vecinatatea acestuia:
Nr. Categorie Categorie

Denumire stiintifica OUG 57/2007
crt SPEC IUCN
CLASA AVES
Ordinul PASSERIFORMES
Familia CORVIDAE
Corvus corone cornix Anexa 5C Non-Spec LC
1 (cioara griva)
Corvus frugilegus Anexa 5C Non-Spec LC
2 (cioara de semanatura)

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Pica pica
3 (cotofana) Anexa 5 C Non-Spec LC
Familia HIRUNDINIDAE
4 Hirundo rustica (randunica) - 3 LC
Familia PASSERIDAE
Passer domesticus - 3 LC
5 (vrabie de casa)
Familia STURNIDAE
Sturnus vulgaris
6 Anexa 5C 3 LC
(graur)
Ordinul COLUMBIFORMES
Familia COLUMBIDAE
Columba livia
7 domestica(porumbel - Non-Spec LC
domestic)
Streptopelia decaocto
8 (gugustiuc) Anexa 5C 3 LC
Ordinul CHARADRIIFORMES
Familia LARIDAE
Larus cachinnans
9 - Non-SpecE LC
(Pescarusul pontic)
Larus canus - SPEC2 LC
10
(Pescarus sur)
11
Larus ridibundus - Non-SpecE LC
(Pescarus razator)
Larus melanocephalus
12 Anexa 3 Non-SpecE LC
(Pescarus cu cap negru)
Familia STERNIDAE

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Chlidonias niger
13 Anexa 3 3 LC
(chirighita neagra)
Sterna albifrons
14 Anexa 3 3 LC
(chira mica)
Ordinul PELECANIFORMES
Phalacrocorax carbo
15 (cormoranul mare) - Non-Spec LC
Ordinul ANSERIFORMES
Familia Anatidae
Anas platyrhynchos
16 Anexa 5C, 5D Non-Spec LC
(rata mare)
Aythya ferina
17 Anexa 5C, 5E 2 LC
(rata cu cap castaniu)
Tadorna tadorna
18 - Non-Spec LC
(califar alb)
Cygnus cygnus
19 Anexa 3 Non-SpecE LC
(lebada de iarna)
Cygnus olor
20 - - LC
(lebada de vara)
Ordinul GRUIFORMES
Familia Rallidae
Fulica atra
21 Anexa 5C, 5E Non-Spec LC
(lisita)
Prezentam in continuare lista taxonilor observati in zona de studiu (pe

amplasament si in vecinatatea acestuia), precum si informatii referitoare la biologia
si ecologia acestora, conform literaturii de specialitate.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
• Passer domesticus – vrabia de casa

Dimensiuni
- Marime: 14 – 16 cm
- Anvergura aripi: 22 – 25 cm
Statut
- specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC)
conform Listei Rosii IUCN
Distributie
- rezident cu raspandire larga in cea mai mare parte a Europei, acesata
reprezentand mai putin de jumatate din arealul global de reproducere
- populatia la nivel european este mare si a fost estimata la 130 - 270 000 000
indivizi
Habitat
- specie antropofila, asociata asezarilor umane
- zone urbane si suburbane, terenuri agricole
- evita terenurile impadurite, padurile, pasunile, desertul
- densitati mari in regiunile unde o zona urbana se intretaie cu o zona agricola
Biologie
- nu migreaza
- folosesc cuiburile lastunilor, gaurile din ziduri, stanci, arbori, gramezi de paie,
acoperisurile, tufarisurile; pot alunga alte pasari din cuiburile lor, motiv pentru
care cuiburile artificiale sunt construite in asa fel incat vrabiile sa nu poata
patrunde in ele!
- Pot depune pana la 4 ponte pe an, iar o ponta cuprinde 4 -5 oua, ce pot fi depuse
din martie pana in august
- Traiesc in medie 3 ani, cu toate ca pot atinge si varsta de 12 ani
- Dieta consta din materiale vegetale, graunte si insecte, fructe, legume; regim
omnivor
- Isi cauta hrana la sol, in teren deschis, dar si pe scoarta arborilor sau in vegetatie,
dar si in gramezile de gunoi
Amenintari
- specia nu este considerata amenintata in prezent
Conservare
- masuri de conservare recomandate: nu sunt considerate necesare in prezent,
vrabia de casa este considerata o specie comuna.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
• Corvus frugilegus – cioara de semanatura

Dimensiuni
Statut
Distributie
- comuna, raspandita in majoritatea Europei, reprezentand sub 50% din arealul sau
global de distributie
- populatia europeana este foarte mare; a fost estimata la cca. 20 – 35 000 000
indivizi
Habitat
- se reproduce doar in zonele boreale si temperate ale regiunii vest – palearctice;
este prezenta doar iarna in regiunile mai calde
- nu patrunde in regiunile montane
- in regiunile joase continentale si oceanice
Biologie
- reproducerea are loc in martie- aprilie
- cuibareste in varfutile arborilor, in coronament, in grupuri izolate
- cuibul este o semisfera, uneori usor aplatizata; fundatia este alcatuita din ramuri
si bete mari, iar golurile formate de acestea sunt captusite cu ranuri elastice –
salcie, mesteacan, frunze, radacinute, lipite cu argila si captusit cu un alt strat de
muschi, tulpini, pene, iarba, uneori hartie
- ponta cuprinde 2 -6 oua; incubarea dureaza 16 -18 zile si este realizata doar de
femela
- isi cauta hrana in principal pe sol, rar in arbori; ca areal de hranire prefera
pasunile si culturile agricole; primavara se hraneste pe culturi cu seminte si cu
insectele descoperite in timpul lucrarilor agricole, in special larve;
- prefera zonele cu nuci si culturi agricole, in special cerealiere;
- evita zonele cu tufarisuri si impadurite; prefera sa se hraneasca cu insecte, rame si
nuci, iar cand aceste resurse se epuizeaza, pasarile se aduna in stoluri mari si se
hranesc cu porumb, grau, orz, mazare sau fasole
- au obiceiuil sa stranga nuci; acestea sunt culese din copaci si ingropate /ascunse
la anumite distante, in vegetatie, sol sau intre bucati de pamant arat. Pasarea se
intoarce toamna sa se hranesca cu nucile ingropate/ ascunse
- migratoare in iernile aspre, in Eurasia; migreaza ziua in stoluri
Amenintari
- persecutia, utilizarea insecticidelor

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Conservare
- legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul
ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei
salbatice
• Corvus corone cornix – cioara griva

Dimensiuni
Statut
Distributie
- raspandita in N si E Europei
- migreaza din S pana in V Europei, S Iranului si Afganistanului, V Pakistanului si
V Chinei pentru iernat (Sibley Charles G. 1996)
- populatia europeana este imensa si a fost estimata la 14 000 000 – 34 000 000
indivizi
Habitat
- se reproduce in regiunea vest – palearctica, din zona sub-arctica, boreala si
temperata, pana in cea mediteraneana, stepica, desertica si pana la inaltimi de
1000 m in Carpati si Urali
Biologie
- depunerea pontei incepe din martie, pana in mai; este depusa o singura ponta, de
2 – 7 oua, incubatia durand 18 -19 zile
- cuibul este construit in arbori inalti, la marginea padurilor, pe stalpi LEA, piloni,
rar pe stanci, cladiri sau la sol; daca nu sunt arbori disponibili, se pot folosi de
arbusti, tufarisuri sau vegetatie joasa si densa
- cuibul este pozitionat in partea superioara a arborelui, aproape de trunchi sau la
bifurcatia ramurilor
- cuibul este o structura masiva dar elastica, tipica, din 4 straturi: fundatia din
ramuri rigide, uneori cu tot cu frunze, unite cu un strat de muschi si iarba, urmat
de un alt strat, din ramurele, tulpini, radacini, fasii de scoarta, iarba, lana, pene,
blana, materiale moi artificiale; adesea sunt incorporate oase de animale si cabluri
de telefon, pentru fundatie
- dieta: nevertebrate si seminte de cereale, dar si mici vertebrate, oua de pasari,
resturi, carcase, in functie de disponibilitatea hranei din teritoriul ocupat
- se hraneste la sol, in culturi agricole, pajisti, pasuni, terenuri inierbate – in
primavara si vara; toamna si iarna – in culturi, in apropierea padurilor, asezarilor

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
umane(ferme, orase)
Amenintari
- specia nu este amenintata
Conservare
salbatice
• Pica pica - cotofana
Dimensiuni
- lungime: 43-46 cm;
- anvergura aripi: 48-58 cm.
Statut
conform Listei Rosii IUCN.
Distributie
- rezidenta cu raspandire larga in cea mai mare parte a Europei, acesata
reprezentand mai putin de jumatate din arealul global de reproducere;
- populatia la nivel global este mare si a fost estimata la 3 400 000 indivizi.
Habitat
- zone agricole, hatisuri, regiuni usor impadurite sau terenuri deschise, pajisti,
parcuri si gradini, zone urbane.
Biologie
- nu migreaza;
- specie monogama, formeaza perechi pe termen lung;
- perechea se formeaza toamna sau iarna;
- cuibaresc adesea in mici colonii;
- ambii parteneri participa la construirea cuibului;
- cuibaresc pe ramurile arborilor de foioase; cuibul este insusi imbracat intr-un
invelis mare, sferic, cu 2 intrari, alcatuit din bete; in interior, cuibul propriu-zis
este alcatuit din pamant sau gunoi de grajd - la baza, captusit cu material
vegetal, par, blana sau iarba;
- ponta cuprinde 6-7 oua incubate de femela circa 18 zile;
- masculul asigura hrana;
- omnivore, dar se hranesc in principal cu insecte; consuma si seminte de
conifere, mai ales dupa perioada de reproducere; dieta cuprinde si fructe de
padure, alune si alte seminte in timpul iernii; consuma si carcase, pui si oua de

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
pasari dar si mici rozatoare.

Amenintari
- persecutie, utilizarea pesticidelor.
Conservare
salbatice.
• Columba livia domestica - porumbel domestic
Dimensiuni
Statut
Distributie
- specie cosmopolita, cu raspandire larga in Europa.
Habitat
- se intalneste intr-o gama larga de habitate antropice, in special suburbane,
rurale si in regiuni agricole.
Biologie
- specie sedentara;
- reproducerea se poate desfasura pe tot parcursul anului; sunt depuse circa 5
ponte anual (ponta are, in medie, 2 oua);
- cuiburile pot fi amplasate pe o varietate larga de suprafete artificiale;
- cuibul este construit de ambii parteneri: masculul aduce materialele necesare
(fire de iarba, ramuri), iar femela amenajeaza cuibul;
- pe parcursul eclozarii si dezvoltarii puilor, marginile cuibului sunt ridicate
pentru a mari siguranta acestora; se aduce material pentru fiecare pui eclozat;
- incubarea dureaza 16-19 zile si este realizata de ambii parinti; puii sunt ingrijiti
de asemenea de ambii parteneri;
- dieta consta in principal din seminte, dar se pot hrani cu o gama larga de resturi
accesibile in mediile antropice.
Amenintari
- caini si pisici comunitare.
Conservare
- legislativ, specia nu este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si

faunei salbatice;
- masuri de conservare recomandate: nu se considera necesare in prezent.
• Hirundo rustica – randunica

Dimensiuni
Statut
Distributie
- oaspete de vara in cea mai mare parte a Europei, aceasta reprezentand mai putin
de 50% din arealul sau global de distributie
- populatia globala este mare; a fost estimata la cca. 190 000 000 indivizi (Rich et
al. 2003)
Habitat
- terenuri deschise pentru vanat, iar pentru cuibarit – constructii, poduri sau alte
structuri construite de om
- evita padurile dese si zonele foarte aride
- habitatele originale erau constituite cel mai probabil din regiuni muntoase si
tarmuri marine cu pesteri, crevase, arbori putrezi; in prezent, specia este adaptata
la traiul alaturi de oameni si se gasesc in regiuni agricole, suburbii, in lungul
autostrazilor, in apropierea apelor, oriunde sunt terenuri deschise si structuri unde
pot cuibari
Biologie
- cuibul este construit de ambii parteneri si consta intr-o structura din pamant, paie,
pene si bete;
- ponta consta in 4 – 5 oua, incubate de catre ambii parteneri, 12 -17 zile;
- puii sunt hraniti de catre ambii parinti;
- juvenilii parasesc cuibul la 20 -21 zile de la eclozare
- dieta: in principal insecte zburatoare, mai ales muste; ocazional se hranesc cu
fructe de padure, seminte si insecte moarte de pe sol
Amenintari
- deranjarea/ distrugerea cuiburilor
Conservare
- masuri de conservare recomandate: protejarea cuiburilor

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
• Larus cachinnans – pescarus argintiu
Dimensiuni
- anvergura aripilor: 138-155 cm.
Statut
Distributie
- raspandire larga in Europa.
Habitat
- habitate costiere (reproducere), dar si continentale, inclusiv zone urbane.
Biologie
- specie sedentara;
- reproducere: primavara, prin luna Mai;
- femela depune 2-3 oua pe care le clocese circa 28-30 de zile;
- specie sinantropa, oportunista;
- spectrul trofic este extrem de larg, poate profita de o gama larga de resurse
trofice, inclusiv resturi menajere, daca acestea sunt accesibile;
- se hranesc cu pesti, deseuri, cadavre, oua si pui de pasari, alte animale.
Amenintari
- specia nu este amenintata in prezent.
Conservare
faunei salbatice;
- masuri de conservare recomandate:nu sunt considerate necesare.
• Streptopelia decaocto – gugustiuc

Dimensiuni
- Marime: 30 -33 cm
- Anvergura aripi: 47-55 cm
Statut
Distributie
- specie rezidenta in centrul si sudul Europei, Asia Centrala si de Vest

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
- populatia europeana este estimata la aproximativ 9 milioane de perechi, din care

2.5 milioane apartin teritoriilor incluse in UE
Habitat
- zone urbane si rurale, hatisuri, livezi, parcuri
Biologie
- sedentara
- cuibareste in arbori, construindu-si cuibul din crengi uscate, subtiri, captusite cu
iarba
- perioada de reproducere: martie – noiembrie; pot fi depuse 3-5 ponte;
- ponta: 2 oua clocite de catre ambii parteneri; incubatia dureaza 14-16 zile
- puii sunt hraniti cu o secretie generata in gusa parintilor
- dieta cuprinde seminte, muguri, fructe
Amenintari
- utilizarea insecticidelor/ pesticidelor
Conservare
salbatice
- masuri de conservare recomandate: managementul corect al terenurilor agricole
si practici agricole ecologice
• Sturnus vulgaris – graur

Dimensiuni
Statut
Distributie
- raspandire larga in cea mai mare parte a Europei, acesata reprezentand mai putin
de jumatate din arealul global de reproducere
- populatia la nivel european este mare si a fost estimata la 45 - 110 000 000
indivizi
Habitat
- specie asociata cu habitatele disturbate de avtivitatile antropice
- pot fi gasiti practic in toate tipurile de habitate, cu exceptia padurilor masive sau
a regiunilor alpine virgine
Biologie
- au tendinta de a ramane sedentare in regiunile urbane; populatiile migratoare

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
ierneaza in Europa de V si S si in Africa de N

- isi cauta hrana in regiuni agricole(unde pot fi intalniti in efective uriase alaturi de
cioara de semanatura), terenuri deschise, gazon si alte zone dezvoltate antropic,
dar necesita zone cu cavitati pentru cuibarire, in apropiere
- cuibaresc in scorburi sau alte cavitati, dar prefera cavitatile naturale, cum ar fi
vechile cuiburi de ciocanitoare
- cuibul este o structura laxa de bete, ramurele, material vegetal, pene, iarba, cu o
mica adancitura centrala
- ponta consta in 4 -6 oua incubate de ambii parinti pentru cca. 12 zile
- omnivore, prefera insectele, dar si fructe, graunte si seminte; pot fi frecvent
observati hranindu+se din hranitoare artificiale
Amenintari
- specia nu este considerata amenintata in prezent
Conservare
salbatice
• Larus canus – pescarus sur
Dimensiuni
- anvergura aripilor: 109 cm.
Statut
Distributie
- raspandire larga in Nord-Estul Europei.
Habitat
- cuibareste destul de des in perechi izolate sau colonial, pe langa apele de coasta
si continentale.
- este intalnit in numar relativ mare in sezonul rece, mai ales in Delta Dunarii si
pe litoral
Biologie
- specie migratoare;
- cuibareste in stoluri ce variaza intre 2 - 320 de perechi;
- femela depune 2-3 oua pe care le cloceste circa 30-35 de zile;
- puii ajung la maturitate la 2-3 ani;
- dieta variaza in functie de sezon, alcatuita din insecte, pesti mici, crustracei,

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
moluste;
Amenintari
- specia nu este amenintata in prezent.
Conservare
faunei salbatice;
- masuri de conservare recomandate:nu sunt considerate necesare.
• Larus melanocephalus - pescarus cu cap negru
Dimensiuni
- anvergura aripi:100-115 cm.
Statut
Distributie
- raspandire larga in partea de nord-vest a Europei;
- ocazional cuibaresc in sudul Angliei.
Habitat
- cuibaresc in colonii pe lacuri, mlastini de coasta
Biologie
- specie migratoare;
- cuibuirile sunt construite in luna iunie, pe plaje nisipoase, sau grinduri, formand
mici colonii;
- femela depune 3 oua, incubatia dureaza 23-25 de zile; clocitul este asigurat de
ambii parinti;
- dieta de baza consta din insecte acvatice si terestre, rame si nevertebrate
marine.
Amenintari
- reducerea sau afectarea zonelor umede; poluarea cu metale grele.
Conservare
salbatice;
- masuri de conservare recomandate: protectia zonelor umede.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
• Larus ridibundus - pescarus razator
Dimensiuni
Statut
Distributie
- raspandire larga in mare parte a Europei care detine > 50% din populatia sa in
crestere la nivel mondial;
- populatia Uniunii Europene (12 statele membre) este estimata la 900 mii
perechi, populatia totala europeana fiind estimat la 1.9-2.2 milioane de perechi
de reproductie, cele din Rusia nu sunt incluse.
Habitat
- cuibaresc in colonii uneori foarte mari (mii de perechi), pe lacuri si mlastine cu
stufaris, atat continentale cat si de coasta.
Biologie
- periada de reproducere lunile Mai-Iunie;
- cuibareste frecvent in baltile Deltei Dunarii, in stufaris sau pe plantele putrede,
plutitoare;
- cuiburile, de regula in colonii, sunt construite din plante acvatice, fiind instalate
adesea pe insule de stuf vechi plutitoare, fixate;
- femela depune 2-3 oua, incubatia dureaza 22-23 de zile; clocitul este asigurat
cu schimbul, de ambii parinti;
- dieta consta din insecte acvatice si terestre, rame si nevertebrate marine;
- migratoare.
Amenintari
- reducerea sau afectarea zonelor umede; poluarea cu metale grele.
Conservare
faunei salbatice;
- masuri de conservare recomandate: protectia zonelor umede.
• Chlidonias niger - chirighita neagra
Dimensiuni

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________

- anvergura aripi: 63-68 cm;
- greutate: 50-75 g.
Statut
Distributie
- specie raspandita in Europa, din sudul Scandinaviei pana in sudul Spaniei si
catre est in Asia, pana in Mongolia centrala;
- specie migratoare, care ierneaza in principal pe coasta de vest a Africii, pana in
sudul ei.
Habitat
- ocupa diferite habitate in timpul sezonului de reproducere si in afara lui;
- in timpul sezonului de reproducere, este o specie care populeaza zonele umede,
reproducandu-se pe lacurile, mlastinile, raurile cu vegetatie bogata si pe
culturile de orez;
- arata o preferinta pentru zonele cu vegetatie deschisa cum ar fi stuf, papura sau
nuferi plutitori, de obicei acolo unde apa este de doar un sau doi metri;
- iarna se intalneste in zona de coasta, insa poate fi intalnit in estuare, golfuri,
lagune, precum si in apele marine pana la 400-600 km in larg.
Biologie
- cuibareste colonial in mlastini si lacuri, in afara perioadei de cuibarit intalnita
mai ales de-a lungul coastelor
- se hraneste mai ales prinzand insecte de pe suprafata apei, in timp ce zboara
gratios si vioi;
- adesea sta in loc in aer, flutrurand din aripi la foarte mica distanta deasupra
vegetatiei acvatice; prinde de asemenea insecte zburatoare;
- nu se scufunda ca si chirele, cel putin nu pe durata perioadei de cuibarit;
- se reproduce intre lunile Mai si Iunie in colonii, de obicei mai putin de 20
perechi (rar mai mult de 100 perechi) si de obicei in apropierea altor specii;
- specie gregara, hranindu-se in grupuri de 2-20 indivizi in timpul perioadei de
reproducere;
- in perioada de reproducere, dieta consta predominant din insecte (chironomide,
ononate, efemeroptere si coleoptere), precum si pesti mici si amfibieni;
- in pasaj si in timpul iernii dieta speciei consta in mare parte din pesti marini,
precum si insecte si crustacee;
- de obicei specia cuibareste pe ape putin adanci, construind un cuib din
materiale vegetale pe apa sau asupra unei mase de vegetatie plutitoare;
- depunde 2-3 oua si uneori pana la 6 oua; iar cojile lor sunt special adaptate

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
pentru a surpravietui conditiilor de umidiate din cuib;

- atat masculul cat si femela clocesc oualele, care eclozeaza dupa aproape 20-25
de zile, dupa care familia se muta intr-o zona deschisa de apa si isi apara
teritoriul de hranire;
- adultii continua sa iti hraneasca puii pentru inca 2 saptamani sau mai mult.
Amenintari
- in zonele de reproducere, specia este ameninatata de reducerea disponibilitatii
hranei datorita eutrofizarii apelor de suprafata (care reduce diversitatea
insectelor), acidifierea lacurilor (care duce la moartea pestilor), introducerea
speciilor de pesti exotici, poluarea cu pesticide;
- in perioada de reproducere specia este ameninatata de fluctuatii ale nivelului
apei, pierderea si deteriorarea habitatelor de cuibarit.
Conservare
salbatice (Anexa 3 Specii de plante si de animale a caror conservare necesita
desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala
avifaunistica);
- masuri de conservare: protectia zonelor umede, minimalizarea perturbarii
coloniilor reproducatoare, managementul zonelor umede pentru mentinerea
conditiilor potrivite pentru reproducere.
• Sterna albifrons- chira mica
Dimensiuni
- greutate: 45-60 g.
Statut
Distributie
- specie raspandita in Europa si Asia de Sud.
Habitat
- cuibareste in mici colonii in zonele costiere si pe lacuri continentale
Biologie
- cea mai mica specie dintre chire

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
- migreaza incepand cu luna august pana in octombrie

- construiesc cuiburi mici asezate des pe vegetatie acvatica plutitoare
- se reproduce in lunile mai-iunie in colonii mici;
- femela depune 2-3 oua, incubatia dureaza 21-24 de zile;
- dieta consta din insecte acvatice si terestre, crustacee mici, moluste si
nevertebrate marine.
Amenintari
- in zonele de reproducere, specia este ameninatata de reducerea disponibilitatii
hranei datorita eutrofizarii apelor de suprafata (care reduce diversitatea
insectelor), acidifierea lacurilor (care duce la moartea pestilor), introducerea
speciilor de pesti exotici, poluarea cu pesticide.
Conservare
salbatice (Anexa 3 Specii de plante si de animale a caror conservare necesita
desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala
avifaunistica);
- masuri de conservare: protectia zonelor umede, minimalizarea perturbarii
coloniilor reproducatoare, managementul zonelor umede pentru mentinerea
conditiilor potrivite pentru reproducere.
• Phalacrocorax carbo - cormoran mare
Dimensiuni
Statut
Distributie
- ocupa indeosebi zonele din jurul coastei Marii Britanii, lipsind, insa, cu
- desavarsire in partile nord-estice ale Scotiei;
- la nivel global, aceasta specie este foarte raspandita, ocupand marea majoritate
- a zonelor temperate din Lumea Veche.
Habitat
- desi prefera zonele cu apa dulce permanenta, este intlanit si in zone de coasta si
estuare.
Biologie

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
- isi fac cuiburile pe marginile stancoase ale insulelor, folosind ca materie prima:
nuielele, pietrisul, crengile sau guano (ingrasamant fosil);
- ceilalti cormorani cuibaresc in copaci sau pe sol. Traieste in colonii, se
deplaseaza de regula in stoluri, dar vaneaza solitar;
- materiile fecale ale cormoranilor sunt atat de acide, incat arborii in care
- cuibaresc mor in aproximativ 3 ani;
- ouale, in numar de 3 sau 4, de un alb calcaros, cu nuante de un albastru pal sunt
depuse in aceste cuiburi, unde vor sta vreme de 28-31 de zile, incalzite fiind de
corpul parintilor lor;
- in primele zile de viata, puii vor fi hraniti cu lichidul regurgitat din sacul
laringian al pasarilior mature, dupa care vor putea manca si hrana solida, din
gusa parintilor lor;
- dupa 50 de zile puii, apti de zbor, vor parasi cuiburile, intorcandu-se in colonie
dupa ce implinesc varsta de 2-3 ani. In timpul iernii cormoranii se adapostesc
impreuna in fiecare seara, in grupuri ce depasesc cateva sute de exemplare;
- se hranesc in general cu peste, pe care il prind scufunzandu-si gaturile lungi in
apa;
- cei mai aprigi concurenti ai pescarilor, cormoranii sunt considerati a fi pasari
daunatoare, din cauza cantitatii mari de peste pe care o consuma;
- traiesc, in medie 10-15 ani putand, atinge varsta de 30 de ani;
- inoata foarte bine si se scufunda mult in apa, fugarind pestele pe care-l ajunge
din urma ca si vidra;
- dupa efectuarea scufundarilor sta la soare, cu aripile deschise, pentrua-si zvanta
penajul. Acesta, spre deosebire de cel al altor pasari acvatice, nu este protejat
prin ungere, deoarece glanda uropigiana lipseste la cormoran.
Amenintari
- nu exista amenintari care sa reduca efectivul populatiei.
Conservare
faunei salbatice;
- masuri de conservare recomandate: protectia habitatului.
• Anas platyrhynchos - rata mare
Dimensiuni
Statut

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________

Distributie
- larga raspandire in nordul Eurasiei si Americii de Nord; aspecia fost introdusa
si in Australia si Noua Zeelanda;
- populatia de pe teritoriul UE poate fi impartita in trei populatii distincte, in
functie de teritoriile de iernat.
Habitat
- in general, in toate zonele umede: lacuri, iazuri, balti, rauri; habitatele preferate
sunt pajistile naturale, stufarisurile, mlastinile, preerie, lacuri artificiale, parcuri.
Biologie
- reproducere: Martie-Iunie;
- cuibareste fie in apropierea apei, fie la distante destul de mari, de regula pe sol,
in mici depresiuni ale solului; cuibul este captusit cu material vegetal - papura,
stuf, fire de iarba, etc, amplasat la adapost, in vegetatie densa;
- ponta cuprinde de regula 8-12 oua; incubarea incepe abia dupa ce a fost depus
si ultimul ou si dureaza 27-28 zile; in perioada clocitului, femela protejeaza sau
inveleste ponta cu pene sau puf naparlite, in scurtele perioade cand paraseste
cuibul;
- dieta este granivora: seminte, plantute acvatice;
- specie partial migratoare.
Amenintari
- poluare, braconaj.
Conservare
salbatice;
- masuri de conservare recomandate: managementul adecvat al zonelor umede.
• Tadorna tadorna - califar alb
Dimensiuni
Statut
- cu risc scazut (Least Concern - LC) conform Listelor Rosii IUCN.
Distributie
- destul de comuna in nordul-vestul si sud-estul Europei pe coastele intinse;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
- ierneaza in tinuturile din vestul Europei, in jurul Marii Mediterane, in Asia sud-
vestica si in Delta Nilului.
Habitat
- prefera balti, mlastini de apa dulce si sarate, iazuri, lacuri.
Biologie
- perioada de reproducere in lunile Mai-Iunie;
- cuibareste in viziuni in apropierea malurilor;
- cuibareste in gauri de pamânt sau in vizuinile parasite ale diferitelor mamifere,
- de obicei ale vulpilor, pe malurile lacurilor;
- ponta cuprinde 8-12 oua galbui, clocitul este asigurat de femela si dureaza
- circa 28 de zile;
- dupa ecloziune puii sunt capabili sa se caţare pe malurile vizuinii, pentru a iesi
afara;
- masculul, care a stat tot timpul prin apropierea cuibului, se dovedeste un tata
- foarte grijuliu;
- dieta consta din nevertebrate, crustacei, moluste;
- migratoare.
Amenintari
- persecutie, distributie habitatului.
Conservare
faunei salbatice;
• Cygnus cygnus - lebada de iarna
Dimensiuni
- lungime 140-60 cm;
Statut
Distributie
- teritoriile de cuibarire sunt situate in principal in regiunile boreale eurasiatice
din Islanda, Nordul Rusiei, cele pentru iernat fiind insa larg distribuite pe
continentul europen;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
- populatia la nivel global a fost estimata la 180 000 de indivizi (Wetlands

International, 2002).
Habitat
- ierneaza pe terenuri arabile joase, de regula nu foarte indepartate de tarm;
- habitatele de reproducere se regasesc in regiunile nordice, pe suprafete de apa
dulce, putin adanca; rar in tundra.
Biologie
- perechile se formeaza pe viata; masculii participa foarte activ la construirea
cuibului;
- cuibul este masiv, construit in principal din frunze si tulpini, interiorul fiind
captusit cu ramurele, frunze si pene;
- femela depune 4-7 oua prin Aprilie-Mai, incubatia durand 5-6 saptamani;
- puii sunt precoce si sunt transportati pe spatele mamei, sub atenta supraveghere
a masculului (protector si agresiv in aceasta perioada);
- primul zbor al juvenililor are loc la circa 90 de zile de la eclozare;
- hrana: in principal ierbivore: pot consuma plante acvatice dar pot sa si pasca
asemenea gastelor; pot consuma si mici nevertebrate, dar acestea nu au o
pondere semnificativa in dieta lor;
- migratoare; cartierele de iernat sunt localizate la sud, in regiunile temperate; la
noi in tara este oaspete de iarna; soseste spre sfarsitul toamnei, prin Octombrie
si pleaca primavara in Aprilie.
Amenintari
- linii electrice aeriene.
Conservare
salbatice;
- masuri de conservare recomandate: protectia habitatelor cunoscute pentru
reproducere si iernat.
• Fulica atra - lisita
Dimensiuni
Statut
- conform Listei Rosii IUCN.
Distributie

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
- distributie larga in Europa, Asia, Australia si Africa.

Habitat
- comuna pe lacurile si iazurile de la atitudini joase, bogate in vegetatie;
- cuibareste in vegetatie palustra deasa;
- iarna poate fi intalnita in grupuri mari pe lacuri, bazine cu acumulare, estuare si
golfuri.
Biologie
- specie monogama;
- este considerata una dintre cele mai comune pasari acvatice, intalnita din Delta
si Lunca Dunarii pana in zona dealurilor, in aproape toate baltile cu stuf;
- perioada de reproducere Aprilie- August; poate depune chiar doua randuri de
ponte pe an;
- cuibul este suprainaltat fata de nivelul apei, construit din vegetatie uscata,
dinanii precedenti, in zonele mlastinoase, inundate, in stufaris;
- femela depune intre 8-12 oua, oua ce sunt clocite alternativ de ambii parteneri
aproximativ 22 de zile;
- dieta consta din plante acvatice, insecte acvatice si larvele lor, melci, pestisori
bolnavi, icre;
- migratoare, oaspete de vara in tara noastra; soseste in Martie si pleaca in
Septembrie-Octombrie.
Amenintari
- reducerea si poluarea zonelor umede.
Conservare
salbatice;
• Cygnus olor - lebada de vara

Dimensiuni
- lungime: 122 cm;
- anvergura aripi: 185 cm.
Statut
Distributie
- migreaza pe intreaga suprafata a Europei;
- cuibareste in tundra arctica;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
- estimarea populatiei la nivel global este intre 600.000 si 620.000 de indivizi;

Habitat
- zone umede, ape cu adancime mica, lagune, mlastini, lacuri amenajate, canale,
zone cu stufaris, zone cu pietris, pasuni, regiuni agricole.
Biologie
- se hraneste, in special, cu partile verzi ale plantelor acvatice, cu frunze, alge si
nevertebrate acvatice;
- cuibul este confectionat din plante acvatice plasat aproape de apa sau de malul
acesteia dar si printre trestii; masculul aduna materialele iar femela
constructuieste cuibul;
- cuiburile sunt refolosite;
- ating maturitatea sexuala la 3 sau 4 ani;
- in perioada de reproducere formeaza perechi izolate, fiind specii teritoriale;
- ponta este alcatuita din 6 oua, incubatia dureaza 36 de zile;
- puii incep sa zboare la 4 sau 5 saptamani si raman alaturi de parinti peste iarna;
- dupa reproducere masculii naparlesc in grupuri cu un numar mare de indivizi;
- populatiile salbatice isi petrec sezonul rece in regiuni temperate, frecventeaza
lacuri, bazine de acumulare, pajisti inundate si uneori golfuri.
Amenintari
- ingerarea aliajelor de plumb folosite de pescari si ramase in apa;
- braconajul;
- agatarea in plasele de pescuit;
- coliziuni cu liniile electrice.
Conservare
faunei salbatice;
• Aythya ferina - rata cu cap castaniu
Dimensiuni
- lungime: 46 cm;
- anvergura aripi: 79 cm.
Statut
Distributie

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
- cuibareste in sudul si centrul Europei.

Habitat
- zone umede, ape cu adancime mica, lagune, mlastini, zone cu stufaris;
- cuibareste pe lacuri mlastinoase bogate in stufaris.
Biologie
- migratia de primavara incepe in luna Februarie desfasurandu-se pana in Martie-
Aprilie, cel tarziu pana in Mai;
- perioada de reproducere incepe in lunile Aprilie- Mai;
- naparlirea are loc inainte de migratia de toamna, formand grupuri a caror
indivizi devin incapabili de zbor pentru 3-4 saptamani;
- in perioada de reproducere exemplarele se deplaseaza in zonele de coasta,
lagune cu apa salmastra, estuare;
- cuibul este sub forma unei adancituri in sol captusit cu materiale vegetale, sau
poate fi facut pe stuf;
- migratia de toamna are loc incepand cu luna Septembrie si dureaza pana prin
luna Noiembrie, femelele migrand mai tarziu decat masculii;
- in perioada reproducerii formeaza perechi;
- este o specie crepusculara pe perioada iernii hranindu-se adesea noaptea, pe sol
sau efectuand scufundari;
- habitatele optime sunt cele bogate in nutrienti reprezentate de ape cu adancimi
de pana la 6 metri, cu vegetaie submersa;
- in perioada de reproducere populeaza lacurile, lacurile eutrofizate cu zona larga
cu vegetatie bogata, mlastini si ape curgatoare;
- prefera zonele umede costiere;
- este specie omnivora, hranindu-se cu seminte, radacini, rizomi, plante si
nevertebrate acvatice, amfibieni si pesti mici.
Amenintari
- ingerarea de aliaje cu plumb folosite de pescari si ramase in apa;
- braconajul;
- poluarea fonica de la activitatile umane;
- distrugerea habitatului;
- agatarea in plasele de pescuit.
Conservare
faunei salbatice;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
4.5.1.4. Habitate ale speciilor de plante si animale incluse

in Cartea Rosie; specii locale si specii aclimatizate; specii de
plante si animale cu importanta economica, resursele acestora;
zone verzi protejate; pasuni.
Teritoriul judetului Constanta se caracterizeaza printr-un numar important de
habitate naturale si seminaturale cu o vasta diversitate: habitate acvatice (habitate
acvatice dulcicole, salmastre, marine si costiere), habitate terestre (habitate de
padure, de pajisti stepice si tufarisuri, habitate de silvostepa, habitate de mlastini si
turbarii) si habitate subterane (habitate cavernicole sau de pesteri).
Dintre cele 54 de tipuri de habitate naturale prezente sau posibil prezente, 6
sunt habitate naturale prioritare la nivel european si 25 necesita masuri
speciale de conservare la nivel national, fiind caracterizate printr-o valoare
conservativa mare si foarte mare.
Din totalul de 38 de arii naturale protejate, 21 sunt rezervatii naturale
(categoria IV IUCN), 12 sunt monumente ale naturii (categoria III IUCN), iar 5
sunt rezervatii stiintifice (categoria I IUCN) 36 de arii protejate sunt declarate la
nivel national, iar 2 sunt declarate la nivel judetean, prin hotarari locale (Raport
privind starea mediului in judetul Constanta in anul 2009).
Diversitatea biogeografica este mare, pe teritoriul judetului intersectandu-se
caile de migrare a elementelor geografice din zone foarte diferite: pontice, ponto-
caspice, ponto-mediteraneene, balcanice, eurasiatice, continentale etc. Pe teritoriul
judetului se regasesc 2 regiuni biogeografice, stepica si a Marii Negre (pontica) cu
un numar de 25 situri de importanta comunitara (SCI), declarate prin Ord.
MMDD nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a
siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice
europene Natura 2000 in Romania modificat prin Ord. 2387/2011 si un numar de

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
22 arii de protectie avifaunistica (SPA), declarate prin H.G. 1284/2007 privind

declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei
ecologice europene Natura 2000 in Romania modificat si completat prin HG
971/2011.
SITURI DE IMPORTANTA COMUNITARA (SCI) din judetul Constanta

Nr. Codul si Suprafata Unitatile administrativ-teritoriale in care este localizat situl si suprafata
crt. denumirea totala unitatii administrativ-teritoriale cuprinsa in sit (in procente)
sitului - ha -
1. ROSCI0006 20.872 Judetul Braila: Bertestii de Jos (38%), Braila (2%), Chiscani (30%), Gropeni
Balta Mica a (14%), Marasu (5%), Stancuta (35%)
Brailei Judetul Constanta: Harsova (<1%)
Judetul Ialomita: Giurgeni (2%)
2. ROSCI0012 10.235 Judetul Braila: Frecatei (9%), Marasu (1%)

Bratul Judetul Constanta: Ciobanu (2%), Garliciu (5%), Harsova (7%)
Macin Judetul Tulcea: Carcaliu (15%), Daeni (11%), Greci (<1%), Macin (7%),
Ostrov (10%), Peceneaga (7%), Smardan (2%), Turcoaia (27%)
3. ROSCI0022 25.943 Judetul Calarasi: Borcea (9%), Calarasi (5%), Dichiseni (8%), Jegalia (6%),
Canaralele Modelu (1%), Roseti (6%), Unirea (9%)
Dunarii Judetul Constanta: Aliman (6%), Cernavoda (4%), Crucea (<1%),
Ghindaresti (22%), Horia (4%), Harsova (10%), Ion Corvin (1%),
Lipnita (5%), Oltina (14%), Ostrov (22%), Rasova (10%), Seimeni
(14%), Topalu (20%)
Judetul Ialomita: Bordusani (5%), Facaieni (12%), Giurgeni (9%)
4. ROSCI0053 194 Judetul Constanta: Crucea (<1%)

Dealul Alah
Bair
5. ROSCI0065 454.037 Judetul Tulcea: Babadag (21%), Baia (<1%), Betsepe (45%), C.A. Rosetti
Delta (>99%), Ceamurlia de Jos (47%), Ceatalchioi (>99%), Chilia Veche (>99%),
Dunarii Crisan (>99%), Grindu (9%), Isaccea (25%), Jurilovca (67%), Luncavta
(2%), Mahmudia (65%), Maliuc (>99%), Mihai Bravu (2%), Murighiol
(88%), Niculitel (<1%), Nufaru (40%), Pardina (>99%), Sarichioi (49%),
Sfantu Gheorghe (>99%), Somova (54%), Sulina (>99%), Tulcea (31%),
Valea Nucarilor (27%)
Judetul Constanta: Corbu (48%), Istria (57%), Mihai Viteazu (57%),
Sacele (9%)
Judetul Galati: Galati (<1%)
6. ROSCI0066 123.374 Judetul Tulcea: C.A. Rosetti (<1%), Jurilovca (<1%), Sfantu Gheorghe
Delta (<1%), Sulina (<1%)
Dunarii - Judetul Constanta: Corbu (<1%), Istria (<1%), Mihai Viteazu (<1%),
zona marina Sacele (<1%)
7. ROSCI0071 17.971 Judetul Constanta: Adamclisi (17%), Aliman (45%), Chirnogeni (6%),
Dumbraveni Cobadin (5%), Deleni (14%), Dobromir (3%), Dumbraveni (48%),
- Valea Independenta (8%), Ion Corvin (13%), Rasova (5%)
Urluia -

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Lacul
Vederoasa
8. ROSCI0073 11 Judetul Constanta: Agigea (< 1%)

Dunele
marine de la
Agigea
9. ROSCI0083 578 Judetul Constanta: Murfatlar (9%), Ciocarlia (<1%)

Fantanita
Murfatlar
10. ROSCI0094 382 Judetul Constanta: Mangalia (< 1%)

Izvoarele
sulfuroase
submarine de
la Mangalia
11. ROSCI0114 232 Judetul Constanta: Mangalia (4%)

Mlastina
Hergheliei -
Obanul Mare
si Pestera
Movilei
12. ROSCI0131 11.540 Judetul Calarasi: Alexandru Odobescu (1%), Chiselet (13%), Ciocanesti
Oltenta- (11%), Cuza Voda (2%), Calarasi (<1%), Dorobantu (12%), Frasinet (9%),
Mostistea- Gradistea (7%), Independenta (<1%), Manastirea (18%), Oltenita (7%),
Chiciu Spantov (8%), Ulmu (13%), Valea Argovei (9%)
Judetul Constanta: Ostrov (<1%)
13. ROSCI0149 2.966 Judetul Constanta: Lipnita (2%), Ostrov (16%)

Padurea
Esechioi -
Lacul Bugeac
14. ROSCI0157 3.618 Judetul Constanta: Albesti (17%), Limanu (12%), Mangalia (2%),
Padurea Negru Voda (4%), Pecineaga (< 1%)
Hagieni -
Cotul Vaii
15. ROSCI0172 13.631 Judetul Constanta: Aliman (8%), Baneasa (23%), Dobromir (1%), Ion
Padurea si Corvin (17%), Lipnita (21%), Oltina (34%)
Valea
Canaraua
Fetii -
Iortmac
16. ROSCI0191 12 Judetul Constanta: Limanu (< 1%), Mangalia (< 1%)
Pestera
Limanu
17. ROSCI0197 140 Judetul Constanta: Eforie (< 1%)

Plaja
submersa
Eforie Nord -
Eforie Sud

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
18. ROSCI0201 84.812 Judetul Constanta: Vulturu (< 1%), Pantelimon (< 1%)
Podisul Nord Judetul Tulcea: Babadag (38%), Baia (29%), Beidaud (22%), Casimcea
Dobrogean (23%), Ceamurlia de Jos (1%), Cerna (8%), Ciucurova (68%), Daeni (< 1%),
Dorobantu (46%), Frecatei (11%), Hamcearca (39%), Horia (27%), Isaccea
(21%), Izvoarele (48%), Jurilovca (2%), Luncavita (14%), Mihai Bravu
(5%), Nalbant (40%), Niculitel (47%), Ostrov (5%), Peceneaga (14%),
Sarichioi (11%), Slava Cercheza (65%), Somova (4%), Stejaru (45%),
Topolog (24%), Valea Teilor (59%)
19. ROSCI0215 5.686 Judetul Constanta: Cogealac (3%), Gradina (15%), Mihail
Recifii Kogalniceanu (2%), Pantelimon (3%), Targusor (29%)
Jurasici
Cheia
20. ROSCI0269 7.196 Judetul Constanta: Limanu (< 1%)

Vama Veche
- 2 Mai
21. ROSCI0273 1.738 Judetul Constanta: Tuzla (< 1%)

Zona marina
de la Capul
Tuzla
22. ROSCI0281 13.453 Judetul Constanta: Mangalia (< 1%)

Cap Aurora
23. ROSCI0293 4.878 Judetul Constanta: 23 August (< 1%), Costinesti (< 1%)
Costinesti –
23 August
24. ROSCI0353 2.508 Judetul Constanta: Adamclisi (2%), Ciocarlia (2%), Deleni (11%),
Pestera- Pestera (1%)
Deleni
25. ROSCI0398 1.117 Judetul Constanta: Agigea (5%), Baraganu (< 1%), Cumpana (3%),
Straja- Techirghiol (< 1%), Topraisar (6%)
Cumpana
ARII DE PROTECTIE SPECIALA AVIFAUNISTICA (SPA) din jud.Constanta

Suprafata Unitatile administrativ-teritoriale in care este localizat situl si
Nr.
Denumirea sitului totala suprafata unitatii administrativ-teritoriale cuprinsa in sit(in
crt.
- ha - procente)
Judetul Constanta: Adamclisi (71%), Aliman (26%), Deleni

ROSPA0001 Aliman - (12%), Dobromir(2%), Ion Corvin (14%), Pestera (2%), Rasova
1. 19.468
Adamclisi (19%)
ROSPA0002 Allah 11.645 Judetul Constanta: Crucea (23%), Seimeni (16%), Silistea (1%),
Bair - Capidava Topalu (24%)
2.
Judetul Ialomita: Bordusani (5%), Facaeni (7%)

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
3. Judetul Constanta: Harsova (2%)

Judetul Ialomita: Giurgeni (7%)
ROSPA0005 Balta
25.856 Judetul Braila: Bertestii de Jos (42%), Braila (2%), Chiscani (29%),
Mica a Brailei
Gropeni (17%), Marasu (9%), Stancuta (43%)
4. ROSPA0007 Balta 2.144 Judetul Constanta: Adamclisi (< 1%), Aliman (11%), Rasova
Vederoasa (6%)
5. ROSPA0008 Baneasa 6.096 Judetul Constanta: Baneasa (36%), Dobromir (< 1%), Lipnita
- Canaraua Fetei (8%), Oltina (5%)
6. ROSPA0017 7.406 Judetul Constanta: Ghindaresti (13%), Harsova (12%)

Canaralele de la Judetul Ialomita: Facaeni (7%), Giurgeni (20%), Mihail
Harsova Kogalniceanu (< 1%), Vladeni (12%)
7. ROSPA0019 Cheile 10.929 Judetul Constanta: Cogealac (12%), Gradina (21%), Mihail
Dobrogei Kogalniceanu (7%), Pantelimon (12%), Silistea (< 1%), Sacele
(2%), Targusor (41%)
Judetul Tulcea: Casimcea (< 1%)
8. ROSPA0031 Delta 512.820 Judetul Constanta: Cogealac (6%), Corbu (62%), Fantanele
Dunarii si Complexul (1%), Istria (84%), Mihai Viteazu (75%), Mihail Kogalniceanu (<
Razim - Sinoie 1%), Sacele (61%)
Judetul Tulcea: Babadag (21%), Baia (9%), Bestepe (39%), C. A.
Rosetti (97%), Ceamurlia de Jos (83%), Ceatalchioi (92%), Chilia
Veche (> 99%), Crisan (> 99%), Grindu (97%), Isaccea (38%), Jijila
(10%), Jurilovca (85%), Luncavita (38%), Mahmudia (63%), Maliuc
(99%), Mihai Bravu (2%), Murighiol (94%), Niculitel (< 1%), Nufaru
(38%), Pardina (>99%), Sarichioi (49%), Sfantu Gheorghe (> 99%),
Somova (54%), Sulina (> 99%), Tulcea (29%), Valea Nucarilor (2%),
Vacareni (48%)
Judetul Galati: Galati (< 1%)
9. ROSPA0036 2.056 Judetul Constanta: Deleni (< 1%), Dumbraveni (45%), Independenta
Dumbraveni (< 1%)
10. ROSPA0039 Dunare - 16.224 Judetul Constanta: Aliman (6%), Cernavoda (7%), Ion Corvin
Ostroave (1%), Lipnita (6%), Oltina (14%), Ostrov (22%), Rasova (13%)
Judetul Calarasi: Borcea (9%), Cuza Voda (< 1%), Calarasi (5%),
Dichiseni (9%), Jegalia (6%), Modelu (1%), Roseti (6%), Unirea
(9%)
11. ROSPA0040 Dunarea 18.759 Judetul Constanta: Ciobanu (8%), Garliciu (42%), Harsova
Veche - Bratul Macin (7%), Saraiu (< 1%)
Judetul Tulcea: Carcaliu (14%), Cerna (1%), Daeni (24%), Greci (<
1%), Macin (6%), Ostrov (27%), Peceneaga (18%), Smardan (2%),
Topolog (4%),Turcoaia (27%)
Judetul Braila: Frecatei (14%), Marasu (< 1%)
12. ROSPA0053 Lacul 1.392 Judetul Constanta: Lipnita (< 1%), Ostrov (8%)
Bugeac

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
13. ROSPA0054 Lacul 1.261 Judetul Constanta: Aliman (7%), Ion Corvin (4%)
Dunareni
14. ROSPA0056 Lacul 3.303 Judetul Constanta: Baneasa (< 1%), Lipnita (2%), Oltina (24%)
Oltina
15. ROSPA0057 Lacul 1.849 Judetul Constanta: Constanta (15%), Lumina (< 1%), Navodari (<
Siutghiol 1%), Ovidiu (< 1%)
16. ROSPA0060 Lacurile 2.701 Judetul Constanta: Corbu (3%), Lumina (< 1%), Mihail Kogalniceanu
Tasaul - Corbu (1%), Navodari (33%)
17. ROSPA0061 Lacul 2.939 Judetul Constanta: 23 August (< 1%), Eforie (< 1%), Techirghiol
Techirghiol (37%), Topraisar (4%), Tuzla (12%)
18. ROSPA0066 Limanu - 874 Judetul Constanta: Limanu (2%), Mangalia (10%)
Herghelia
19. ROSPA0076 Marea 140.143 Judetul Constanta: Constanta (< 1%), Corbu (< 1%), Costinesti
Neagra (< 1%), Eforie (< 1%), Limanu (< 1%), Mangalia (< 1%), Mihai
Viteazu (< 1%), Tuzla (< 1%)
Judetul Tulcea: Jurilovca (< 1%), Sfantu Gheorghe (< 1%), Sulina (<
1%)
20. ROSPA0094 Padurea 1.374 Judetul Constanta: Albesti (5%), Limanu (9%), Mangalia (<1%),
Hagieni Pecineaga (< 1%)
21. ROSPA0100 Stepa 22.226 Judetul Constanta: Pantelimon (< 1%), Vulturu (< 1%)
Casimcea Judetul Tulcea: Baia (< 1%), Beidaud (32%), Casimcea (53%),
Stejaru (7%), Topolog (13%)
22. ROSPA0101 Stepa 4.186 Judetul Constanta: Crucea (< 1%), Garliciu (3%), Horia (13%),
Saraiu - Horea Saraiu (27%)
Obiectivul analizat este amplasat in afara ariilor naturale protejate de interes

national si comunitar.
Cea mai apropiata arie naturala protejata este ROSPA0076 Marea Neagra,
aflata la o distanta de apoximativ 107 m fata de ampasament.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
- ariile naturale protejate din vecinatatea obiectivul analizat -

Evidentierea habitatelor si speciilor de flora si fauna din cadrul ariilor
naturale protejate invecinate s-a realizat in subcap 4.6.2.4 “Relatia dintre proiect si
zonele protejate…”
4.5.1.5. Rute de migrare; adaposturi de animale pentru

crestere, hrana, odihna, iernat.
Migratia animalelor face parte din comportamentul acestora. Ele migreaza
sau calatoresc de la un habitat la altul, pentru a beneficia de resurse diferite sau
superioare, cum ar fi hrana mai multa sau locuri mai putin ostile si mai sigure
pentru reproducere. Cu toate ca migratiile sunt necesare, acestea consuma foarte
mult din energia si timpul animalului, expunandu-l la pericole, cum ar fi pradatorii
sau epuizarea.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Primavara, pasarile zboara din zonele cu ierni mai calde si cu cantitati mari
de hrana inspre zonele mai reci unde isi depun ouale si-si cresc puii. Aceste regiuni
mai reci au hrana indestulatoare numai primavara si vara. Unele specii migreaza
oricum in zone cu mai putina hrana, dar care ofera mai multa protectie in perioada
reproducerii si cresterii puilor. Pasarile se intorc in fiecare an in aceste locuri de
reproducere. Cea mai lunga distanta este parcursa de chira polara. Ea zboara din
locul in care depune ouale, din zona arctica pina in Antartica si inapoi, in fiecare an
o calatorie dus intors de aproximativ 36000 km.
Pentru ca majoritatea speciilor de pasari isi repereaza hrana folosindu-si
vazul, durata scurta a zilei limiteaza perioada in care se pot hrani, iar aceasta poate
fi o problema foarte mare in special pentru parintii care incearca sa adune hrana
pentru puii lor. Deplasandu-se catre nord sau catre sud, inspre zone cu clima mai
calda, pasarile migratoare se asigura ca pot gasi hrana pe tot parcursul anului,
profitand in acelasi timp de zilele mai lungi din zonele mai apropiate de poli.
Mecanismele care declanseaza migratia pasarilor nu sunt inca pe deplin
intelese de oamenii de stiinta, desi durata zilei, directia vantului si modificarile
hormonale par sa fie elemente determinante esentiale.
Romania se afla pe un mare culoar de migratie. Culoarul principal urmat de
pasarile migratoare este cel care urmeaza Prutul si Siretul spre Delta Dunarii, de
unde pasarile pleaca catre stramtorile Bosfor si Dardanele. Un alt culoar este cel
Vestic, care atinge tangential tara noastra, in zona Oradea-Arad, si merge catre
Campia Panonica, in Ungaria. Exista insa mai multe culoare care traverseaza
central Romania, prin Transilvania. Stolurile pot traversa tara de la Nord fie pe
Valea Oltului, fie pe traseul Zalau-Cluj-Mures - partial Harghita-Sibiu-Brasov,
pasarile facand popas pe baltile Iernut, Cipau, Dumbravita, Rotbav si pe lacurile de
acumulare de pe Olt din zona Fagarasului.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Din Depresiunea Barsei, pasarile salbatice fie traverseaza direct Carpatii si

se indreapta catre sudul Romaniei catre zona Mediteranei, fie urmeaza vaile Rucar
din Depresiunea Barsei, pasarile salbatice fie traverseaza direct Carpatii si se
indreapta catre sudul Romaniei catre zona Mediteranei, fie urmeaza vaile Rucar,
Bran, Buzaului sau Valea Prahovei, iar de aici spre lacurile din Bucuresti si apoi se
indreapta catre Dunare.
In zona Dobrogei, pasarile salbatice ajung atat in timpul migratiei de
toamna, cat si in cea de primavara. Migratia de primavara incepe in lunile
februarie-aprilie, cand sosesc pasarile din Africa Centrala si de Vest si bazinul
Marii Mediterane. Acestea raman la noi peste vara, isi depun ouale si le clocesc,
apoi isi invata puii sa zboare sau sa se hraneasca singuri. In luna septembrie, aceste
pasari pleaca din nou spre zona Africii, urmand a reveni in Delta Dunarii in
primavara urmatoare. Migratia de iarna incepe in luna noiembrie si se incheie in
luna martie. In acest interval ierneaza in Delta Dunarii specii de pasari care isi
petrec vara dincolo de Cercul Polar de Nord, in regiunea Siberiei.
Pasarile migratoare din tara noastra pleaca toamna, in general, in sudul
Africii, parcurgand astfel intre 7000 si 10.000 de kilometri. Berzele au nevoie de
trei luni pentru a parcurge distanta dintre locul de cuibarit si cel de iernat,
randunelele - de doua. Partea cea mai grea a calatoriei o reprezinta traversarea
Marii Mediterane. Berzele, de exemplu, prefera sa o ocoleasca prin Asia Mica si
Gibraltar, pentru ca ele nu se pot odihni pe suprafata apei. Cocorii, desi foarte
asemanatori ca structura cu berzele, rezista sa traverseze Mediterana, pentru ca ei
folosesc falfaitul aripilor alternat cu planarea, si astfel consuma mai putina energie.
Plecarile si sosirile pasarilor sunt in continuare in stransa legatura cu
temperatura, cu dezvoltarea vegetatiei si posibilitatile de hranire. Majoritatea
pasarilor migreaza toamna, iar zilele calde si existenta hranei le poate intarzia
plecarea.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
In ceea ce priveste rutele de migrare din zona analizata s-au avut in vedere
datele si hartile prezentate in lucrarile de referinta in domeniu (ex.: Dinamica si
migratia pasarilor – Ciochia V.) precum si informatiile din diverse studii,
realizandu-se o trasare cu caracter orientativ a acestora.
Principalele rute de migratie fata de zona obiectivului analizat
Concluzia la care a ajuns colectivul elaborator, in urma analizelor de teren,

este ca zona analizata, puternic industrializata, este lipsita de importanta din punct
de vedere al migratiei pasarilor (nu ofera conditii necesare stationarii sau hranirii

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
speciilor de avifauna migratoare); prin urmare, impactul obiectivului analizat

asupra migratiei pasarilor este considerat nesemnificativ.
4.5.1.6. Informatii despre speciile locale de ciuperci; cele

mai valoroase specii care se recolteaza in mod obisnuit,
resursele acestora
NU ESTE CAZUL.

A. In perioada de executie a lucrarilor
Impactul asupra biodiversitatii locale in timpul implementarii proiectului se
manifesta in special datorita activitatilor de constructie, a prafului produs de
lucrarile de santier si datorita zgomotului produs de utilajele folosite.
Dat fiind faptul ca in zona studiata nu au fost identificate specii de plante de
interes conservativ, flora locala fiind reprezentata de plante ruderale, apreciem un
impact nesemnificativ asupra vegetatiei.
De amintit ca pasarile mentionate in Formularul Standard pentru SPA Marea
Neagra nu vor fi afectate intrucat obiectivul nu se suprapune cu aria de protectie
speciala avifaunistica, iar activitatile de constructie vor fi de scurta durata fiind
desfasurate intr-o zona antropizata. Dupa incheierea lucrarilor, nu vor exista
suprafete construite in afara celor prevazute prin proiect.
Transportul materialelor de constructii precum si lucrarile necesare pot
constitui surse de zgomot si de poluare cu praf a aerului atmosferic cu efecte
asupra speciilor locale de avifauna si flora. Luand in considerare faptul ca nu vor fi
desfasurate lucrari ample de constructie, fiind implicat un numar relativ mic de
utilaje si personal, consideram ca nu va exista un impact semnificativ asupra faunei
locale.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
In perioada de functionare a obiectivului

Impactul prognozat asupra factorului de mediu Biodiversitate, in perioada
de functionare a obiectivului este nesemnificativ datorita specificului
operatiunilor din cadrul obiectivului, caracterului industrial al zonei studiate si
respectarea prevederilor legale de desfasurare a activitatilor din acest domeniu.
4.5.2.1. Modificari ale suprafetelor de paduri, mlastini,

zone umede, corpuri de apa (lacuri, rauri,etc.) si plaje,
produse de proiectul propus
Nu este cazul.
4.5.2.2. Modificarea/ distrugerea populatiei de plante

Nu este cazul.
4.5.2.3. Modificarea suprafetei zonelor impadurite

(%ha) produsa din cauza proiectului propus; schimbari
asupra varstei, compozitiei pe specii si a tipurilor de padure,
impactul acestor schimabri asupra mediului
Nu este cazul.
4.5.2.4. Distrugerea sau alterarea habitatelor speciilor de

plante incluse in Cartea Rosie
Nu este cazul, zona analizata este inclusa in interiorul unui parc industrial.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
4.5.2.5. Modificarea compozitiei pe specii; specii locale

sau aclimatizate, raspandirea speciilor invadatoare
Nu este cazul.
4.5.2.6. Modificari ale resurselor speciilor de plante cu

importanta economica
Nu este cazul.
4.5.2.7. Degradarea florei din cauza factorilor fizici

(lipsa luminii, compactarea solului, modificarea conditiilor
hidrologice, etc.) si impactul potential asupra mediului
Prin respectarea masurilor si recomandarilor din Raport privitor la reducerea
impactului si a conditiilor impuse prin autorizatia de gospodarire a apelor precum
si a protocoalelor de desfasurare a operatiunilor la dana se apreciaza mentinerea
conditiilor actuale de mediu pe amplasament.
4.5.2.8. Distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor

de animale incluse in Cartea Rosie
Nu este cazul.
4.5.2.9. Alterarea speciilor si populatiilor de pasari,

mamifere, pesti, amfibii, reptile, nevertebrate
Pe amplasamentul studiat nu s-au evidentiat cuiburi de specii de pasari sau
animale protejate, care ar putea fi afectate de construirea sau functionarea
obiectivului.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
4.5.2.10. Dinamica resurselor de specii de vanat si a

speciilor rare de pesti; dinamica resurselor animale
Nu este cazul.
4.5.2.11. Modificarea / distrugerea rutelor de migrare

Amplasamentul analizat este situat in cadrul bazinului portuar care are o
vechime considerabila, astfel incat constructia noului obiectiv nu va influenta in
nici un fel rutele de migratie ale pasarilor.
4.5.2.12. Modificarea / reducerea spatiilor pentru

adaposturi, de odihna, hrana, crestere, contra frigului
Amplasarea obiectivului nu va avea un efect semnificativ asupra
biodiversitatii (inclusiv pasarile), iar in cadrul zonei analizate nu sunt conditii
prielnice pentru cuibarit, odihna si adapost.
4.5.2.13. Alterarea sau modificarea speciilor de ciuperci /

fungi; modificarea celor mai valoroase specii de ciuperci
Nu este cazul.
4.5.2.14. Pericolul distrugerii mediului natural in caz de

accident
Nu este cazul.

Nu este cazul.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________

4.5.3.1. Masuri pentru diminuarea impactului provocat
de schimbari ale suprafetelor impadurite, mlastinilor, zonelor
umede – deltei, corpurilor de apa (lacuri, rauri, etc.) si plajelor
Nu este cazul.
4.5.3.2. Protectia si reconstructia resurselor biologice

Nu este cazul.
4.5.3.3. Protectia si reconstructia speciilor incluse in

Cartea Rosie
Nu este cazul.
4.5.3.4. Masuri de protectie si restaurare a rutelor de

migrare
Nu este cazul.
4.5.3.5. Masuri de protectie si reducerea degradarii

florei
Masurile de protectie si reducerea degradarii florei sunt:
- eliberarea de deseuri si resturi de materiale pe parcursul si dupa terminarea
lucrarilor de constructii - montaj;
- minimizarea emisiilor de pulberi (praf) pe durata lucrarilor de executie a
componentelor investitiei;
- acoperirea depozitelor temporare de materiale de constructii vrac.
4.5.3.6. Masuri de protectie sau reconstructie a

adaposturilor pentru animale
Nu este cazul.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
4.5.3.7. Replantarea arborilor sau a ierbii

Nu este cazul.
4.5.3.8. Masuri de protejare a faunei acvatice in timpul

prelevarii apei
Nu este cazul.
4.5.3.9. Alte masuri pentru reducerea impactului asupra

biodiversitatii
A. In perioada executarii lucrarilor de investitie
Masurile de protectie a florei si faunei pentru perioada de constructie a
lucrarilor se iau din faza de proiectare si organizare a lucrarilor; astfel:
• amplasamentul organizarii de santier si traseul drumului de acces sunt
astfel stabilite incat sa aduca prejudicii minime mediului.
• Suprafata de teren ocupata temporar in perioada de constructie trebuie
limitata judicios la strictul necesar.
• Traficul de santier si functionarea utilajelor se va limita la traseele si
programul de lucru specificat.
• Se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor ce rezulta in urma
lucrarilor.
• La sfarsitul lucrarilor, proiectantul a prevazut fondurile necesare
refacerii ecologice a suprafetelor de teren ocupate temporar si redarea
acestora folosintelor initiale.
• Reducerea vitezei de deplasare a utilajelor de constructii.
• Stropirea periodica a spatiilor de manevra.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
• Activitatea de constructii pe timp de noapte va necesita alimentarea cu

lumina, sau pentru perioada de iarna, la inceputul si sfarsitul zilei de
lucru.
B. In perioada functionarii obiectivului

• Monitorizarea periodica a calitatii factorilor de mediu aer, apa, sol ce
pot afecta calitatea ecosistemelor invecinate, indeosebi cel marin,
prelevandu-se periodic probe biologice din zona;
• Respectarea cu strictete a tehnologiilor pentru limitarea emisiilor de
noxe in mediu.
4.6. Peisajul
4.6.1. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune,
diversitatea acestuia
Informatii generale
Chiar daca schimbarile progresive pot fi considerate, in anumite conditii,
binevenite, proiectele pot avea efecte asupra caracterului sau calitatii peisajului,
precum si asupra modului in care populatia apreciaza aceste schimbari.
In literatura de specialitate se face diferenta intre peisaj si efecte vizuale
astfel:
-efectele asupra peisajului descriu schimbarile in caracterul si calitatea
acestuia (peisajul considerat ca o resursa a mediului);
- efectele vizuale descriu modul in care sunt percepute schimbarile si efectul
asupra perceptiei vizuale, fiind analizate in relatie cu efectele asupra populatiei;
Adoptata la Florenta (Italia) la 20 octombrie 2000 si intrata in vigoare la
1 martie 2004, Conventia Europeana a Peisajului are ca obiectiv promovarea

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
protectiei, gestiunii si amenajarii peisajelor europene si organizarea cooperarii

europene in acest domeniu. Conventia este primul tratat international consacrat
exclusiv multiplelor dimensiuni ale peisajului european. Ea se aplica pe tot
teritoriul Partilor semnatare si vizeaza spatiile naturale, rurale, urbane si
periurbane. Ea are in vedere nu numai peisajele ce pot fi considerate remarcabile,
dar si peisajele cotidiene sau cele degradate. Statul roman a ratificat Conventia prin
adoptarea Legii nr. 451/2002.
Conventia Europeana asupra Peisajului a definit peisajul ca “o zona sau un
areal, asa cum este el perceput de localnici sau de vizitatori, ale carui insusiri si
caracter sunt rezultatul actiunilor factorilor naturali si/sau culturali (deci, umani)”.
Aceasta definitie reflecta ideea ca peisajele evolueaza in timp, ca un rezultat al
actiunii fortelor naturale si a vointei umane. Se subliniaza, de asemenea, si faptul
ca peisajul formeaza un tot unitar, in care componentele naturale si culturale sunt
luate impreuna, nu separat.
Urmatorii factori pot contribui la definirea peisajului:
-factori naturali: formele de relief, aerul si clima, solul, fauna si flora;
-factori culturali/sociali: utilizarea terenului, asezari umane;
-factori estetici si de perceptie: culori, texturi, forme, sunete, preferinte,
amintiri.
Prin semnarea Conventiei si adoptarea Legii 451/2002 Romania s-a angajat
la respectarea prevederilor acesteia si la parcurgerea unor pasi in vederea unei mai
bune cunoasteri a peisajelor proprii, respectiv: identificarea peisajelor din
ansamblul teritoriului propriu, analizarea caracteristicilor acestuia, precum si a
dinamicii si a factorilor perturbanti, urmarirea transformarilor peisajelor. De
asemenea, un pas important este evaluarea peisajelor identificate la nivel national,
tinand seama de valorile particulare atribuite lor de catre partile interesate si de
populatia implicata.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Incadrarea in regiune
Obiectivul analizat urmeaza a se realiza intr-o zona industriala, in Incinta

Portului Constanta aflat in intravilanul orasului Constanta.
Cea mai apropiata zona locuita se afla la o distanta de peste 1,5 km si este
reprezentata de unul dintre cartierele orasului Constanta.
Amplasamentul pe care se va realiza obiectivul are ca vecinatati:
- S - E – silozuri apartinand SC Canoplus SRL;
- N - V – Unitate militara;
- N - E – Digul de Nord, cladire administrativa – SC CANOPLUS SRL;
- S - V – bazin portuar.
Accesul pe amplasamentul obiectivului se face pe digul de nord al portului
Constanta, prin reteaua existenta in Incinta Port.
Portul Constanta este amplasat in partea de Sud – Est a orasului Constanta,
la aproximativ 3 km de oras.
Zona are un caracter industrial, cu vegetatie spontana sporadica.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
4.6.1.1. Caracteristicile si geomorfologia reliefului pe

amplasament
Caracteristicile si geomorfologia reliefului pe amplasament au fost detaliate
pe larg la Cap. „Sol”.
Amplasamentul analizat este expus vantului, dar nu inundatiilor in conditii
de ploaie normala, sau unor fenomene de instabilitate de tipul alunecarilor si
tasarilor de teren si viiturilor torentiale.
4.6.1.2. Caracteristicile retelei hidrologice

Apele de suprafata din zona sunt reprezentate de bazinul portuar Constanta.
In zona nu sunt cursuri de ape curgatoare.
4.6.1.3. Zone impadurite in arealul amplasamentului

Pe amplasament nu exista zone impadurite. Obiectivul este amplasat intr-o
zona industriala.

A. In perioada de executie a lucrarilor de investitie
Zonele de realizare a lucrarilor proiectate sunt situate intr-un perimetru
industrial cu valoare peisagistica redusa.
Impactul asupra peisajului in perioada de constructie este generat prin
prezenta santierului.
La realizarea lucrarilor de constructii vor apare forme de impact vizual
datorat:
• excavatiilor pentru lucrarile de constructii proiectate;
• prezentei utilajelor de constructii;
• prezentei depozitelor de materiale de constructii;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
• prezentei depozitelor de pamant si steril, rezultate din excavatii;

• prezentei depozitelor de deseuri.
• In perioada de eexcutie a obiectivului nu va exista un impact
negativ asupra peisajului tinand cont de caracterul industrial al zonei.
B. In perioada de exploatare
Proiectul va avea efecte benefice asupra peisajului prin realizarea unor
constructii ingrijite cu un aspect vizual placut, vopsite in culori odihnitoare, care
dau senzatia de modernism industrial si de eficienta.
Se mentioneaza amenajarile spatiilor verzi proiectate, caile de acces in
interiorul incintei sistematizate, care confera aspectul ingrijit al lucrarii si senzatia
de siguranta.
Totodata masurile de ecologizare a zonei dupa executia lucrarilor si
salubrizarea terenului, conduc la refacerea peisajului si imbunatatirea aspectului
vizual.
Lucrarile pentru constructia obiectivului si functionarea acestuia nu vor avea
un impact negativ asupra peisajului, tinand cont de caracterul industrial al zonei in
care se situeaza.
In perioada de exploatare, functionarea obiectivului nu va avea un impact
negativ asupra peisajului, tinand cont de caracterul industrial al zonei in care se
amenajeaza. Asadar impactul asupra peisajului este nesemnificativ.
4.6.2.1. Tipuri de peisaj, utilizarea terenului, modificari

in utilizarea terenului; implicarea acestor schimbari asupra
peisajului; explicarea utilizarii terenului pe amplasamentul
propus
Noul terminal va fi amplasata in zona industriala a orasului Constanta, in
Incinta Port Constanta.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
4.6.2.2. Raportul dintre teritoriul natural sau cel putin

antropizat si cel din zonele urbanizate (drumuri, suprafete
construite), schimbari ale acestui raport
Nu este cazul.
4.6.2.3. Impactul proiectului asupra cadrului natural,

fragmentari biotipului, valoarea estetica a peisajului, inclusiv
cel de transfrontiera
Nu este cazul.
4.6.2.4. Relatia dintre proiect si zonele protejate

(rezervatii, parcuri naturale, zone tampon, etc.); impactul
prognozat asupra acestor zone, stadiul de protectie si stadiul
folosirii lor
Obiectivul analizat este amplasat in afara ariilor naturale protejate de interes
national si comunitar.
Cea mai apropiata arie naturala protejata este ROSPA0076 Marea Neagra,
aflata la o distanta de apoximativ 107 m fata de ampasament.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
- ariile naturale protejate din vecinatatea obiectivul analizat -
In continuare vom prezenta caracteristicile sitului ROSPA0076 Marea

Neagra, conform Formularului Standard din anexa HG 971/2011 pentru
modificarea si completarea HG 1284 din 24.10.2007 privind declararea ariilor de
protectie speciala avifaunistica, ca parte integranta a retelei ecologice europene
Natura 2000 in Romania;
ROSPA0076 Marea Neagra
2.2. Suprafata sit (ha)

140.143
3.2.a. Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Cod Specie Populatie Cui Iernat Pasaj Sit. Conserare Izolare Global
Rezidenta barit Pop
A464 Puffinus 10000- A B A A
yelkouan 17000

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
i
A020 Pelecanus 70-120 C B C C
crispus i
A177 Larus minutus 10000- A B C B
12000
i
A191 Sterna 5200- A B C B
sandvicensis 6000 i
A396 Branta 200- C B C A
ruficollis 300 i
A197 Chlidonias 120- C B C C
niger 140 i
A189 Gelochelidon 320- A A C B
nilotica 350 i
A170 Phalaropus 700- C B C C
lobatus 1200 i
A195 Sterna albifrons 300- B B C B
500 i
A196 Chlidonias 4000- B B C B
hybridus 5000i
A038 Cygnus cygnus 1000- B B C B
1500i
A002 Gavia arctica 250- A B C C
300i
A001 Gavia stellata 100- A B C C
200i
A180 Larus genei 1000- B B C B
1500i
A176 Larus 12000- A B B A
melanocephalus 15000i
A068 Mergus albellus 1000- A B C A
1500i
A190 Sterna caspia 500- A B C B
1000i
A193 Sterna hirundo 8000- A B C B
10000i
3.2.b. Specii de pasari cu migratie regulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului

2009/147/EC
Cod Specie Populatie Cui Iernat Pasaj Sit. Con Izolare Global
Rezidenta barit Pop serare
A008 Podiceps 2000- A B C A
nigricollis 20000 i
A017 Phalacrocorax 10000- B B C B
carbo 27000 i

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
A061 Aythya 6300- A B C A

fuligula 7450 i
A125 Fulica atra 25000- C B C B
40000 i
A050 Anas penelope 1200- B B C C
1500 i
A053 Anas 7000- B B C A
platyrhynchos 9000 i
A051 Anas strepera 340-410 i C B C A
A183 Larus fuscus 200- C B C C
400 i
A179 Larus 20000- B B C C
ridibundus 50000
i
A070 Mergus 120-180 i B B C B
merganser
A069 Mergus 230- C B C C
serrator 340 i
A005 Podiceps 4500- C B C C
cristatus 6000 i
A059 Aythya ferina 18000- A B C B
20000 i
A067 Bucephala 1500- A B C B
clangula 3000 i
A459 Larus 25000- A B C B
cachinnans 30000
i
A182 Larus canus 12000- A B C B
15000
i
A006 Podiceps 500- A B B C
grisegena 1000 i
A004 Tachybaptus 1200- B B C B
ruficollis 1500 i
A156 Limosa limosa 2000- C B C B
5000 i
LEGENDA
STATUT i - indivizi; p - perechi; RC- relativ comun; V - foarte rar; F - frecvent; A - abundent;
C - comun; R - rar; P - prezent
POPULATIE A - 100 p > 15%; B - 15 p > 2%; C - 2 p > 0%; D - populatie nesemnificativa
IZOLARE A - populatie (aproape) izolata; B - populatie neizolata, dar la limita ariei de
distributie; C - populatie ne-izolata cu o arie de raspandire extinsa
CONSERVARE A - conservare excelenta; B - conservare buna; C - conservare medie sau redusa
GLOBAL A - valoare excelenta; B - valoare buna; C - valoare considerabila
POPULATIE - marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu populatiile prezente pe

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
teritoriul national. Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii relative a populatiei in sit
cu cea la nivel national
CONSERVARE - gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru speciile
respective: A - conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea posibilitatii
de refacere; B - conservare buna = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea posibilitatii de
refacere = elemente in stare medie sau partial degradata (i III) si usor de refacut (ii I); C - conservare medie
sau redusa = toate celelalte combinatii
i - gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru specie:
I - elemente in stare excelenta
II - elemente bine conservate
III - elemente in stare medie sau partial degradata
ii - posibilitati de refacere:
I - refacere usoara
II - refacere posibila cue fort mediu
III - refacere dificila sau imposibila
4. DESCRIEREA SITULUI
4.1. Caracteristici generale al sitului
Cod % CLC Clase de habitate
N01 98 523 Zone marine,

insule maritime
N02 2 522,521 Estuare, lagune
4.2. Calitate si importanta

Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protjate. Conform
datelor avem urmatoarele categorii:
a). numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 10
b). numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra spciilor
migratoare (Bonn): 20
c). numar de specii periclitate la nivel global: 2

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Situl este important doar in migratie si iernare

pentru speciile:
Anas platyrhynchos Chlidonias niger

Anas penelope Fulica atra
Ayţya marila Gelochelidon nilotica
Anas strepera Gavia arctica
Ayţya ferina Gavia stellata
Ayţya fuligula Larus melanocephalus
Branta ruficollis Larus minutus
Bucephala clangula Larus genei
Cygnus cygnus Larus cachinnans
Chlidonias hybridus Larus ridibundus
Phalacrocorax carbo Larus fuscus
Phalaropus lobatus Larus canus
Podiceps nigricollis Mergus merganser
Sterna albifrons Mergus serrator
Sterna caspia Mergus albellus
Sterna sandvicensis Podiceps cristatus
Sterna hirundo Puffinus yelkouan
Tachybaptus ruficollis Pelecanus crispus
Podiceps grisegena
Situl este oimportant pentru iernat pentru urmatoarele specii:

- In perioada de migartie situl gazduieste mai mult de 20,000 de
exemplare de pasari de balta, fin posibil candidat ca sit
RAMSAR
4.3. Vulnerabilitate
- Zona costiera si litorala incepand de la Capul Midia pana la
Vama Veche este supusa presiunii factorilor antropici cu impact
major asupra ecosistemelor costiere si marine, prin activitati
portuare, transport maritim, pescuit comercial, mari aglomerari
urbane si statiuni turistice, turism si sporturi nautice, obiective
industriale etc.
- Pe de alta parte factorii naturali specifici contribuie la cresterea
vulnerabilitaţii sitului (de ex. eroziunea, furtunile puternice
caracteristice sezonului rece, infloririle algale etc.)

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
6. ACTIVITATI ANTROPICE SI EFECTELE LOR IN SIT SI IN

VECINATATE
6.1. Activitati antropice, consecintele lor generale si suprafata din sit afectata
Activitati si consecinte in interiorul sitului
Cod Activitate Intensitate % Influenta

210 Pescuit profesionist B 0 0
(industrial)
240 Luare / Indepartare de A 0 -
fauna
520 Navigatie A 0 -
621 Sporturi nautice C 0 0
220 Pescuit sportiv C 0 0
504 Porturi A 0 -
609 Alte complexe A 0 0
sportive/de odihna
Activitati si consecinte in jurul sitului
Cod Activitate Intnsitate % Influenta

220 Pescuit sportiv C 0 0
502 Drumuri, drumuri C 0 -
auto
600 Structuri (complexe) A 0 -
pentru sport si odihna
900 Eroziunea A 0 -
400 Zone urbanizate, A 0 -
habitare umana
503 Linii de cale ferata, C 0 0
TGV
730 Manevre militare A 0 -

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
4.6.2.5. Relatia dintre proiect si zonele naturale folosite

in scop recreativ (paduri, zone verzi, parcuri in zonele
impadurite, campinguri, corpuri de apa); impactul prognozat
asupra acestor zone si asupra folosintei lor
Nu este cazul.
4.6.2.6. Vizibilitatea amplasamentului proiectului din

diferite locuri de observare
Proiectul in discutie are ca amplasament Incinta port – Constanta fiind
vizibil atat din larg cat si dinspre dana.
4.6.2.7. Numarul (abundenta) si diversitatea punctelor

de observare si rezistenta acestora la un numar mare de
vizitatori; stabilirea punctelor de observare
Trasaturile peisajului din zona amplasamentului nu se modifica major prin
introducerea unor structuri noi, obiectivul fiind localizat in interiorul unui zone
industriale.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________

• Amenajarea de spatii verzi in interiorul incintei modernizate;
• Mentinerea ordinii si curateniei in arealul incintei obiectivului.
4.6.3.1. Fezabilitatea, dimensiunile si masurile de

recultivare sau renaturalizare a terenului degradat din
interiorul si din afara amplasamentului
Nu este cazul.
4.6.3.2. Folosirea terenului din amplasamentul propus in

scop recreativ
Nu este cazul.
4.6.3.3. Masuri de evitare a impactului – alegerea

amplasamentului obiectivului, planificarea pe amplasament,
alegerea proiectului potrivit, a materialelor si tipului de
constructie, modelarea interactiunii dintre relief si cladiri,
zone verzi pe amplasament, cresterea potentialului estetic
Proiectul prevede o extindere a activitatii deja existente, prezenta
obiectivului in zona reprezentand o necesitate.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
4.6.4. Harti si desene la capitolul “ PEISAJ ”

4.6.4.1. Harta cu indicarea folosintei terenului,
schimbarilor si masurilor de protectie

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
4.6.4.2. Harta cu indicarea impactului produs de proiect

asupra cadrului natural si asupra zonelor protejate
Nu este cazul.
4.6.4.3. Harta / schita cu indicarea impactului asupra

resurselor estetice si care asigura recreerea
Nu este cazul.
4.7. Mediul social si economic

4.7.1. Impactul potential al activitatii propuse asupra
caracteristicilor demografice, populatiei locale
Investitia este amplasata la aprox. 1,5 km de zonele locuite. Poluantii din
incinta obiectivului au influenta asupra zonelor locuite numai in cazul in care
directia si intensitatea vantului ar permite eventualilor poluanti sa ajunga in
localitatile limitrofe.
Masurile de desprafuire determina scaderea concentratiei de praf evacuat in
atmosfera in limita concentratiei admise, protejandu-se astfel imprejurimile si
orasul Constanta.
A. In perioada executarii lucrarilor de investii:

Impactul negativ asupra asezarilor umane este, practic neinsemnat, deoarece
nu exista asezari umane in apropiere.
Exista si un impact pozitiv, reprezentat de crearea unor noi locuri de munca,
pe santierul de constructie, dar si la unele activitati conexe ce se vor efectua in
afara santierului.
In sensul prevenirii aparitiei imbolnavirilor profesionale, este obligatoriu a
se respecta limitele stabilite prin concentratii admisibile de substante toxice si

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
pulberi in atmosfera zonelor de munca, limite prevazute in cadrul "Normelor

generale de protectie a muncii" elaborate de Institutul National de Cercetare-
Dezvoltare pentru Protectia Muncii si al Institutului de Igiena si Sanatate Publica.
Concentratiile admisibile (medii si de varf) sunt concentratiile maxime
admise in mediul de munca si pentru poluantii de interes sunt prezentate in tabelul
de mai jos.
Concentratia admisibila de varf este concentratia noxelor in zona de munca
ce nu trebuie depasita in nici un moment al zilei de lucru. Concentratia admisibila
medie rezulta dintr-un numar de determinari reprezentative pentru locul de munca
respectiv in diferite faze tehnologice, nu trebuie depasita pe perioada unui schimb
de munca.
In locurile de munca in care se gasesc mai multe substante toxice avand un
efect sinergic de tip aditiv, aprecierea riscului si a masurilor de protectia muncii
necesare se face avand in vedere actiunea combinata a acestora. Se considera ca au
efect sinergic de tip aditiv substantele toxice care au ca tinta a agresivitatii lor
acelasi organ sau sistem al organismului, ori care au acelasi mecanism de actiune.
In perioada de executie a obiectivului nu se estimeaza depasiri ale
concentratiilor maxim admise de substante toxice in atmosfera zonei de munca
pentru nici una din fazele tehnologice si se poate aprecia ca nu exista riscul
aparitiei unor boli profesionale prin expunerea la noxele generate de aceste
activitati.

Promovarea investitiei se va dovedi eficienta doar in masura in care
functionarea obiectivului va fi conforma parametrilor proiectati.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Prin realizarea lucrarilor propuse, impactul estimat nu poate fi decat pozitiv,

de lunga durata si de importanta deosebita asupra mediului in special asupra
comunitatii umane asupra solului si apelor.
Impactul activitatii asupra asezarilor umane este strans legat de modul in

care sunt afectate apa, aerul, solul.
Din analiza potentialelor surse de poluare si a prognozarii impactului asupra
factorilor de mediu Aer, Apa, Sol si Subsol, rezulta ca prin constructia si
functionarea obiectivului analizat nu sunt afectate conditiile demografice ale
populatiei locale.
Impactul activitatilor descrise asupra asezarilor umane sau altor obiective de
interes public este nesemnificativ, minor, el incadrandu-se in limitele admisibile
stabilite de normativele si legislatia interna si europeana.

In perioada executarii lucrarilor de investitii si in timpul functionarii
obiectivului, impactul negativ asupra asezarilor umane este practic neinsemnat
deoarece distantele pana la zonele locuite sunt mari iar investitia este astfel
proiectata pentru a elimina impactul asupra mediului.
Masurile de diminuare a impactului asupra mediului social economic deriva
din masurile de diminuare a impactului asupra factorilor de mediu Aer, Apa, Sol si
Subsol, prezentate pe larg in capitolele precedente.
Exista si un impact pozitiv prin crearea de noi locuri de munca pe perioada
executarii lucrarilor de investitii.
In zona amplasamentului nu exista locuitori, astfel ca nu se pune problema
afectarii populatiei de catre zgomot.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Se considera deci ca activitatile ce se vor desfasura in cadrul

amplasamentului, nu vor aduce modificari cu efecte negative asupra asezarilor
umane sau altor obiective de interes public.
In concluzie, se apreciaza ca impactul produs asupra asezarilor umane sau
altor obiective de interes public este nesemnificativ, incadrandu-se in limite
normale.
4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural

4.8.1. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor
etnice si culturale
Nu este cazul.
4.8.2. Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de

patrimoniu cultural, arheologic, sau asupra monumentelor
istorice
Activitatile industriale din zona se desfasoara pe platforme/terenuri
amenajate, in cadrul unei zone industriale, astfel incat nu se pune problema unui
impact asupra obiectivelor de patrimoniu cultural sau arheologic.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
5.1. Descrierea alternativelor, amplasamentul alternativ, alt
moment pentru demararea lucrarilor alte solutii tehnice si
tehnologice, masuri de ameliorare a impactului asupra
mediului, etc., cu indicarea motivelor care au condus la
alegerea facuta
Avand in vedere specificul proiectului de extindere a capacitatii terminalului
(atat in ceea ce priveste marirea capacitatii de depozitare prin realizarea a 10 celule
de depozitare de 6000 t capacitate fiecare, marirea capacitatii de primire pe auto,
precum si imbunatatirea sistemului de incarcare a cerealelor in nave), pentru
implementarea proiectului s-a mentinut locatia pe care in prezent se desfasoara
activitatea, nu s-a pus problema analizarii unei alte locatii.
5.2. Analiza marimii impactului, durata reversibilitatii,

viabilitatea si eficienta masurilor de ameliorare pentru fiecare
alternativa a proiectului si pe fiecare componenta de mediu
Nu este cazul.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
6. MONITORIZAREA
Monitorizarea factorilor de mediu se va realiza conform unui plan de
monitoring de catre un laborator de specialitate. Planul de monitoring se face de
comun acord cu Agentia de Protectia Mediului Constanta stabilindu-se de comun
acord tipurile indicatorilor urmariti pentru principalii factori de mediu, precum si
frecventa, locul si modul de prelevare a probelor.
In timpul executiei lucrarilor de investitie si in timpul exploatarii se va avea
in vedere :
• supravegherea emisiilor de praf in aerul refulat in atmosfera;

• monitorizarea apelor marine din bazinul portuar aferent ;
• monitorizarea proceselor tehnologice.
o monitorizarea cantitatii de material in intervale de timp;
o istoricul procesului, constand in urmarirea marimilor variabile
in timp, sub forma tabelara sau grafica (exemplu: nivelele in
celulele silozului, debitul de incarcare, etc.);
o raportul de tura care se refera la inregistrarea evenimentelor si a
momentului de aparitie / remediere, deciziilor de operator
(exemplu: trecere de pe „automat” pe „manual”, aparitia
defectelor, analiza si identificarea lor, etc.).
In present monitorizarea calitatii aerului in zona terminalului se face de
specialistii APM Constanta, conform Acordului de mediu nr. 22 din 05.09.2006,
emis pentru investitia initiala.
Atat in perioada de executie a lucrarilor cat si in perioada de operare a
sistemului de incarcare a cerealelor in nave se vor respecta cerintele de
monitorizare cuprinse in actele de reglementare emise pentru investitia propusa.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Monitorizarea emisiilor in apa evacuata

Monitorizarea emisiilor in apa se va efectua conform prevederilor din HG
nr. 352/ 2005 privind modificarea si completarea HG 188/ 2002 pentru aprobarea
unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate
(NTPA 001/ 2005, NTPA 002/2005)
- Emisiile in apa nu trebuie sa depaseasca valorile limita de emisie mentionate in
reglementarile in vigoare ;
- Se interzice deversarea neautorizata a oricaror substante care polueaza mediul
in apele de suprafata, apele freatice sau in canalele de scurgere a apei pluviale.
- In situatia in care orice analize sau observatii privind calitatea sau aparitia unor
scurgeri in apa pluviala ar putea indica faptul ca a avut loc contaminarea,
titularul autorizatiei trebuie sa :
o realizeze imediat o investigatie pentru a identifica si izola sursa de
contaminare
o ia masuri pentru prevenirea extinderii contaminarii si minimizarea
efectelor de contaminare a mediului;
o notifice incidentul la organele abilitate
- Orice alte analize privind emisiile de poluati in ape, solicitate de autoritatile de
gospodarire a apelor sau de protectie a mediului se vor efectua conform acestor
solicitari.
Monitorizarea zgomotului
Pe perioada de realizare si in perioada de functionare a obiectivului vor
trebui respectate prevederile Ordinului nr. 536 din 23 iunie 1997 (*actualizat*)
pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al
populatiei.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Monitorizarea deseurilor
Societatea va tine o evidenta a gestiunii deseurilor generate pe amplasament,
conform prevederilor HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru
aprobarea listei ce cuprinde deseuri, inclusiv deseurile periculoase.
Evidenta deseurilor va contine urmatoarele informatii:
- tipul deseului
- codul deseului
- instalatia producatoare
- cantitatea produsa
- data evacuarii deseului din instalatie
- modul de stocare
- data predarii deseului
- cantitatea predata catre transportator
- date privind expeditiile respinse
- date privind orice amestecare a deseurilor

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
7. SITUATII DE RISC
Riscul este estimarea matematica a probabilitatii producerii de pierderi
umane si pagube materiale pe o perioada de referinta si intr-o zona data, pentru un
anumit tip de dezastru. Riscul este definit ca produs intre probabilitatea de
producere a fenomenului generator de pierderi umane/pagube materiale si valoarea
pagubelor produse.
Riscurile pot fi clasificate:
- naturale
- tehnologice
- biologice
Un risc de tip special, prin frecventa si consecinte, il reprezinta cel de
incendiu.
Din punct de vedere al ariei de manifestare riscurile pot fi transfrontaliere,
nationale, regionale, judetene si locale.
In functie de frecventa si de consecintele situatiilor de urgenta generate de
tipurile de riscuri specifice, riscurile pot fi principale sau secundare. Elementele
caracteristice ale principalelor tipuri de riscuri sunt prezentate in continuare.
7.1. Riscuri naturale (cutremur, inundatii, seceta, alunecari de

teren, etc.)
Riscurile naturale se refera la evenimente in cadrul carora parametrii de stare
se pot manifesta in limite variabile de la normal catre pericol, cauzate de fenomene
meteo periculoase, in cauza ploi si ninsori abundente, variatii de temperatura -
inghet, seceta, canicula - furtuni si fenomene distructive de origine geologica,
respectiv cutremure, alunecari si prabusiri de teren.
In ultima perioada s-a constatat o crestere ingrijoratoare, atat in lume, cat si
in Romania, a manifestarii riscurilor naturale si in special a inundatiilor,

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
alunecarilor si prabusirilor de teren, fapt ce a condus la pierderi de vieti omenesti,

precum si pagube materiale importante.
Desi aparitia celor mai multe riscuri naturale nu poate fi impiedicata,
efectele acestora pot fi reduse printr-o gestionare corecta a situatiei la nivel local,
regional, central.
Riscurile naturale sunt formate din urmatoarele fenomene:
- inghetul;
- fenomene meteorologice extreme: furtuni, tornade;
- fenomene electrice atmosferice: fulger, trasnet;
- cutremure
- alunecari de teren;
- inundatii.
Un risc natural care nu este foarte des intalnit dar care poate avea consecinte
nedorite este cutremurul.
Cutremurele de megnitudini variabile sunt destul de frecvente in lume. Cele
mai multe sunt de intensitati mici, neperceptibile fara instrumentar special.
Cutremurele mari, pot prezenta un risc semnificativ asupra structurii si lucrarilor
de constructii. Timpul mediu intre cutremurele mari este adesea masurat in zeci sau
sute de ani.
Este importanta sa se inteleaga toate caracteristicile riscului seismic pentru a
fi luate toate masurile necesare pentru inlaturarea, diminuarea acestor riscuri.
Pe plan international exista ghiduri care impun masuri ce trebuie respectate
de catre producatori in privinta riscului seismic.
Zona analizata este stabila din punct de vedere al cutremurelor, si de
asemenea, nu se pune problema alunecarilor de teren sau a inundatiilor datorita
caracteristicilor solului si subsolului.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Fenomenele meteorologice extreme, in contextul actual al schimbarilor

climatice poate aparea mai frecvent in ultima perioada de timp.
7.2. Accidente potentiale (analiza de risc)

Riscurile tehnologice cuprind totalitatea evenimentelor negative care au
drept cauza depasirea masurilor de siguranta impuse de reglementari, ca urmare a
unor actiuni umane voluntare sau involuntare, defectiuni ale componentelor
sistemelor tehnice, esecul sistemelor de protectie.
Riscurile tehnologice sunt asociate activitatilor industriale.
Riscul tehnologic, spre deosebire de cel natural, poate fi controlat si redus pe
mai multe cai, necesitand insa un management mult mai elaborat si personalizat pe
fiecare categorie in parte.
Dintre evenimentele generatoare de accidente in perioada de executie a
obiectivului sunt:
a) incendii;
b) accidente de transport;
c) accidente de munca;
d) prabusirea de constructii, instalatii sau amenajari;
e) esecul utilitatilor publice (retele electrice) - avarii;
f) caderi de obiecte din atmosfera sau din cosmos;
g) periclitare intentionata.
7.2.1. Factori de risc identificati

A. Cutremur
Potrivit codului seismic Romanesc (P100-1/2006), zona este caracterizata
printr-un varf de accelerare al solului (PGA) pentru proiectarea constructilor (ag =
0.16 g), bazat pe o perioada de recurenta de 100 de ani.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Spectrul de raspuns pentru perioada de colt este Tc = 0.7 s.

Pe amplasament vor exista constructii si instalatii care trebuie sa corespunda
solicitarilor seismice previzionabile zonei amplasamentului.
B. Riscuri tehnologice
Ca risc tehnologica se poate considera faptul ca beneficiarul sa nu fi ales
tehnologia corespunzatoare conditiilor climaterice ale amplasamentului.
Acest risc se va monitoriza si se va diminua prin alegerea corespunzatoare a
echipamenteleor si instalatiilor, prin asumarea responsabilitatii de catre furnizorii
de echipamente si de catre constructori ca instalatia sa functioneze in parametrii
solicitati.
Un alt tip de risc este cel determinat de functionarea necorespunzatoare a
instalatiilor prin opererea lor necorespunzatoare, datorata slabei pregatiri a
personalului operator sau a unor neglijente in operare.
Eliminarea acestui tip de risc se realizeaza prin instruirea corespunzatoare a
personalului, prin perfectionarea pregatirii acestuia pe tot parcursul functionarii
obiectivului.
Ca riscuri potentiale se pot enumera:
1. Riscul de explozie si de incendiu : amploarea unui asemenea accident poate
fi evaluata numai prin analiza concreta a situatiei probabile, iar ca durata in
timp, efectele imediate sunt de scurta durata, dar efectele socio-economice
pot fi de durata mai mare in functie de amploarea evenimentului.
Ca masuri de prevenire si diminuare a efectelor :
- rezervoarele si transportul substantelor periculoase sunt construite
corespunzator, din materiale rezistente care sa corespunda cerintelor
instalatiei;
- aerisirea corespunzatoare a cerealelor depozitate;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
- supravegherea temperaturii in spatiile de depozitare;

- personalul va fi instruit corespunzator privind pericolele;
- se va elabora un regulament intern cu privire la masurile de prevenire a
incendiilor si exploziilor;
- elaborarea unui plan de urgenta;
- asigurarea in perfecta stare de functionare a instalatiei de stins incendiu;
- instalatia va fi prevazuta cu paratrasnete;
- respectarea planurilor de mentenanta si control a starii tehnice a
instalatiilor si echipamentelor de pe amplasament
2. Riscul de electrocutare si/sau ardere: afecteaza factorul uman
- Posturile trafo sunt protejate conform legislatiei in vigoare;
- Traseele de transport si distributie a energiei electrice vor fi proiectate si
realizate cu respectarea normelor specifice si legislatiei in vigoare;
- Se vor realiza protectii impotriva atingerilor directe : ingradiri mobile,
echipamente cu carcase inchise, folosirea de mijloace de protectie
individuale;
- Se vor realiza protectii impotriva atingerilor indirecte: legarea la pamant,
legarea la nul, egalizarea potentialelor ;
- Prevederea echiopamentelor corespunzatoare mediilor in care se
instaleaza: medii cu pericol de explozie, cu umiditate excesiva, care
contin substante corozive;
- Verificari in vederea punerii in functiune: masurarea rezistentelor
izolatiei, verificarea legaturilor de protectie, masurarea rezistentei de
dispersie in pamant, masurarea tensinunilor de atingere si de pas
- Asigurarea iluminatului de siguranta;
- Interventiile vor fi efectuate numai de personal autorizat;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
- Respectarea planurilor de mentenanta si control a starii tehnice a

instalatiilor si echipamentelor de pe amplasament
- Personalul va fi instruit corespunzator privind electrocutarea ;
3. Risc de otravire/asfixiere: factorul uman, fauna. Amploare –local si
temporar
- Depozitarea materialelor generatoare de substante ce pot provoca otraviri
sau asfixieri sa se realizeze in spatii inchise , din care evacuarea gazelor sa
se faca controlat;
- Instruirea personalului;
- Asigurarea echipamentelor de protectie adecvata;
- Realizarea unor planuri de situatii de urgenta si inteventii intern si extern
care sa prevada masuri de limitare in spatiu si timp a efectelor unui
eveniment.
4. Risc de poluare cu substante generatoare de miros, substante periculoase si
gaze cu efect de sera: factorii de mediu apa, aer, sol, subsol, sanatatea
populatiei si biodiveristatea. Amploare : functie de gradul de poluare, de
marimea accidentului
- Depozitarea de substante generatoare de miros, substante periculoase si
gaze cu efect de sera sa se realizeze in spatii inchise , din care evacuarea
gazelor sa se faca controlat;
- Elaborarea unui plan de control a starii tehnice a spatiilor de depozitare, a
ambalajelor si spatiilor de de depozitare a substantelor periculoase si a
instalatiilor de transport a acestora;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
- Elaborarea unui plan de mentenanta si control a echipamentelor statiei de

epurare si a conductelor ape uzate in scopul prevenirii scurgerilor si
depunerilor de material generator de mirosuri;
- Automonitorizarea si monitorizarea permanenta a factorilor de mediu;
- Elaborarea unui plan de gestiune al deseurilor.
5. Riscuri de accidente de munca : factorul uman
- Toate lucrarile si operatiile se vor executa sub conducerea directa a
responsabilului de lucrare;
- Se vor afisa in locuri vizibile marcaje care sa indice sarcinile maxime
admisibile pe platforme si scari, schele si se va urmari nedepasirea lor de
catre personal;
- Se vor respecta normele de protectia muncii la locul de munca
7.3. Analiza posibilitatilor aparitiei unor accidente industriale

cu impact semnificativ asupra mediului, inclusiv cu impact
negativ semnificativ dincolo de granitele tarii
Nu este cazul.
7.4. Planuri pentru situatii de risc

Se va intocmi „PLANUL DE INTERVENTIE PENTRU SITUATII DE
URGENTA.
7.5. Masuri de prevenire a accidentelor. Protectia si stingerea

incendiilor

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
7.5.1. Masuri PSI

In vederea realizarii protectiei impotriva incendiilor vor fi respectate
reglementarile in vigoare:
P118/1999 – Normativ de siguranta la foc a constructiilor;
Legea nr. 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor;
C 300 – 94 – Normativ de prevenire si stingere a incendiilor.
acvatoriul portuar al Marii Negre cu ajutorul unei statii de pompare dotata cu 2
motopompe cu urmatoarele caracteristici : Q=144 m3, H=60mCA.
Reteaua de apa de incendiu cu apa de mare este realizata inelar.
Apa pentru stingerea incendiilor din reteaua CN APM SA Constanta pentru
2 hidranti de incendiu pozati langa cladirea administrativa.
Obiectivul va fi dotat cu mijloacele tehnice de stins incendiu prevazute de
legislatia in vigoare, cuprinzand :
pichete PSI;
hidranti;
furtune PSI;
monogenerator;
stingatoare de toate tipurile;
motopompe.
Conform legislatiei in vigoare societatea va elabora „Planul de Masuri de
Prevenire si Stingere a Incendiilor”.
Ca particularitati tactice de interventie, interventia fiind definita ca forma
principala de actiune a formatiilor de interventie salvare si prim ajutor din cadrul
serviciilor private pentru situatii de urgenta prin care se realizeaza stingerea
incendiilor, limitarea si lichidarea fenomenelor meteorologice negative, a

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
calamitatilor, catastrofelor si a altor situatii de urgenta, salvarea persoanelor si

evacuarea bunurilor materiale se evidentiaza:
• organizarea activitatii de prevenire si stingere a incendiilor pe locurile
de munca conform reglementarilor in vigoare;
• asigurarea primei interventii, personalului de pe locurile de munca
fiindu-i atribuite urmatoarele sarcini;
- anuntarea formatiei de interventie, salvare si prim ajutor precum si a
sefilor ierarhici(sef tura si inginer dispecer de tura);
- seful echipei conduce operatiile de stingere si impreuna cu personalul
din subordine salveaza persoanele aflate in pericol si evacueaza bunurile materiale
in ordinea stabilita si in locurile dinainte cunoscute, pana la sosirea fortelor
specializate pentru interventie;
- intrerupe alimentarea cu energie electrica a zonei incendiate;
- actioneaza cu mijloacele din dotare pentru localizarea incendiului;
- sprijina formatia de interventie in realizarea dispozitivului de
interventie, evacuarea persoanelor si a bunurilor.
7.5.2. Masuri de prevenire a accidentelor

Conform reglementarilor in vigoare la elaborarea proiectului au fost
respectate prevederile din normele de securitate a muncii precum si prevederile
actelor normative privind proiectarea lucrarilor de constructii care se refera la
masuri de securitatea muncii.
Ca masuri de prevenire a accidentelor se va proceda la oprirea activitatii in
intregime sau numai a unor instalatii tehnologice. Este posibila si necesara pentru
executarea unor lucrari de revizie, reparatii si verificari potrivit unor grafice
prestabilite, cazuri in care pericolul de accident este determinat de unele
particularitati, constand in:

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
• activitati de organizare de santier pe teritoriul unitatii;

• fluctuatie de personal, necunoasterea de catre cei ce lucreaza la
reparatii a specificului unitatii, pericolului de incendiu/explozie si masurilor de
prevenire si stingere ce se impun ;
• lucru cu foc deschis (sudura, taiatul metalelor, lampi de lipit, topitul
smoalei etc.) fara respectarea masurilor de prevenire.
Principala misiune a formatiei de interventie, salvare si prim ajutor in faza
scoaterii din functiune a instalatiilor tehnologice, o constituie prevenirea ori
limitarea efectelor negative, actionand cu precadere pentru:
• identificarea instalatiilor afectate, gradul de avariere si pericolul ce il
reprezinta d.p.v. al stabilitatii, pericolului de incendiu/explozie;
• stabilirea modului de interventie, forta de lucru si utilajele necesare,
cooperarea cu grupele de specialisti si grupele de salvatori;
• asigurarea limitarii propagarii incendiilor, ca si compartimentarea
unor instalatii cu pericol sporit de incendiu sau explozie;
• identificarea sau prevederea unor inchideri hidraulice sau alte
dispozitive de obturare a canalelor, conductelor tehnologice etc.;
• oprirea scurgerii lichidelor din rezervoarele avariate;
• efectuarea de ecrane termoizolante sau perdele de apa pentru protectia
instalatiilor amenintate;
• asigurarea iluminatului, inclusiv cel de siguranta, pe timpul evacuarii
persoanelor si bunurilor;
• stabilirea si asigurarea mijloacelor de protectie adecvate personalului
care lucreaza in zone cu substante toxice.
Impreuna cu specialistii din unitate, verifica si stabilesc in ce masura
instalatiile de prevenire si stingere a incendiilor sunt sau nu avariate, masurile si

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
durata repunerii lor in functiune, consemnandu-se aceasta in registrul instalatiilor

respective.
Formatia de interventie, salvare si prim ajutor executa masurile stabilite de
conducerea unitatii pentru prevenirea pericolului incendiilor pe timpul repunerii in
functiune a instalatiilor tehnologice avariate de calamitati naturale sau catastrofe.
In faza finala pentru repunerea efectiva in functiune, pe timpul probelor
tehnologice, pana la atingerea parametrilor proiectati, formatia de interventie,
salvare si prim ajutor actioneaza pentru controlul si supravegherea punctelor
vulnerabile fiind in masura sa ia primele masuri de protectie .
7.5.3.Modul de realizare a securitatii obiectivului

Securitate aobiectivului este asigurata prin:
a) Serviciu de paza si securitate 24/24, cu firma CANIN GROUP ESCORT
- 3 posturi fixe (1 agent securitate)
- la cele 2 intrari in facilitate (SE si NV)
- in Cladirea Administrativa
- 1 post mobil (patrula) pe perioada noptii – in incinta facilitatii
b) Dispozitive antiefractie, camere de luat vederi:
- Principalele incaperi sunt prevazute cu dispozitive de inchidere cu cititoare
magnetice
- Exista camere fixe si mobile care acopera intreg perimetrul facilitatii
c) Masuri speciale
- Exista “Planul de securitate al facilitatii portuare”, intocmit in conformitate
cu Codul ISPS si Regulamentul (CE) 725/2004
- Declaratia de Conformitate , eliberata de CN APMC in conformitate cu
prevederile celor de mai sus, valabila pana in 16.11.2014

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR
Nu este cazul.
9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

9.1. Descrierea activitatii
S.C. CANOPUS STAR – SRL Constanta detine un Terminal de cereale, de
cca 12.000mp, amplasat pe teritoriul aflat in spatele frontului de acostare de la
“dana de gabare”, pe care se va realiza lucrarile necesare sporirii capacitatii de
primire pe uscat si expedierii pe apa a cerealelor.
Prin terminalul existent, operatorul Canopus Star SRL desfasoara activitati
de trafic de cerale cu depozitare temporara. Cerealele sosesc in terminal atat de pe
uscat cu mijloace de transport auto si pe calea ferata cu vagoane specializate, cat si
pe apa cu barje de pana la 3.000 t.
Lucrarile noi sunt destinate dezvoltarii capacitatii terminalului, atat in ceea
ce priveste marirea capacitatii de depozitare prin realizarea a 10 celule de
depozitare de 6000 t capacitate fiecare, marirea capacitatii de primire pe auto
precum si imbunatatirea sistemului de incarcare a cerealelor in nave.
Investitia promovata de SC CANOPUS STAR – SRL este necesara
deoarece vine in intampinarea cerintei comerciantilor de a expedia cereale cu nave
cat mai mari (65.000 tdw) si este oportuna deoarece raspunde cresterii traficului de
cereale derulat prin portul Constanta.
9.2. Metodologiile utilizate in evaluarea impactului si

daca exista incertitudini semnificative despre proiect si efectele
sale asupra mediului
Pentru evaluarea impactului global asupra mediului inconjurator, s-a utilizat
metoda propusa de V. Rojanschi.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Impactul produs asupra factorilor de mediu s-a apreciat pe baza indicelui de

impact Ip din scara de bonitate, calculat cu relatia:
CE
IP =
CMA
In care:
- CE este valoarea caracteristica efectiva a factorului care influenteaza mediul
fnconjurator,sau in unele cazuri concentratia maxima calculata(Cmax).
- CMA este valoarea caracteristica maxima admisibila a aceluiasi factor
stabilita prin acte normative atunci cand acestea exista, sau prin asimilare cu
valori recomandate in literatura de specialitate, cand lipsesc normativele.
SCARA DE BONITATE
Pentru evaluarea impactului global asupra mediului inconjurator privind
amplasarea obiectivului in zona studiata, s-a utilizat metoda propusa de
V. Rojanschi.
S-au luat in considerare urmatorii factori de mediu:
- apa;
- aer;
- sol-subsol;
- biodiversitatea;
- asezari umane.
Impactul produs asupra factorilor de mediu s-a evaluat printr-o nota in
intervalul 1... 10. Nota 1 corespunde unei poluari maxime a factorului de mediu
respectiv, iar nota 10 unui mediu nepoluat. Notele acordate fiecarui factor de
mediu din cei cinci considerati s-au stabilit din "Scara de bonitate", prezentata in
tabelul care urmeaza.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Tabel – SCARA DE BONITATE

Valoarea Ip
Nota de Cmax
IP = Efectele asupra omului si mediului inconjurator
bonitate CMA
– calitatea factorilor de mediu naturala,de echilibru

10 Ip = 0
– starea de sanatate pentru om naturala
9 Ip = 0,0 – 0,25 – fara efecte
– fara efecte decelabile cazuistic
8 Ip = 0,25 – 0,50
– mediul este afectat in limite admise – nivel 1
– mediul este afectat in limite admise – nivel 2
7 Ip = 0,50 – 1,0
– efectele nu sunt nocive
– mediul e afectat peste limita admisa–nivel 1
6 Ip = 1,0 – 2,0
– efectele sunt accentuate
– mediul este afectat peste limitele admise – nivel 2
5 Ip = 2,0 – 4,0
– efectele sunt nocive
– mediul este afectat peste limitele adm. – nivel 3
4 Ip = 4,0 – 8,0
– efectele nocive sunt accentuate
– mediul degradat – nivel 1
3 Ip = 8,0 – 12,0
– efectele sunt letale la durate medii de expunere
– mediul degradat – nivel 2
2 Ip = 12,0 – 20,0
– efectele sunt letale la durate scurte de expunere
1 Ip = peste 20,0 – mediul este impropriu formelor de viata
Notele de bonitate obtinute pentru fiecare factor de mediu in zona analizata

servesc la realizarea grafica a unei diagrame, ca o metoda de simulare a efectului
sinergic. Avand in vedere ca in cazul de fata au fost analizati cinci factori de
mediu, figura geometrica va fi un pentagon. Starea ideala este reprezentata printr-
un pentagon regulat inscris intr-un cerc ale carui raze corespund valorii 10 a notei
de bonitate. Prin amplasarea pe aceste raze a valorilor exprimand starea reala, se
obtine o figura geometrica neregulata, cu o suprafata mai mica, inscrisa in figura
geometrica ce corespunde starii ideale.
Indicele starii de poluare globala – IPG – reprezinta raportul dintre suprafata
reprezentand starea ideala SI si suprafata reprezentand starea reala SR, IPG = SI/SR

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Cand nu exista modificari ale calitatii factorilor de mediu, deci cand nu exista
poluare, acest indice este egal cu 1. Cand exista modificari, indicele IPG va capata
valori supraunitare din ce in ce mai mari pe masura reducerii suprafetei figurii ce
reprezinta starea reala. Pentru evaluarea impactului s-a intocmit o scara de la 1 la 6
pentru indicele poluarii globale a mediului, astfel:
Tabel – SCARA DE CALITATE
IPG = 1 mediul natural este neafectat de activitatea umana

IPG = 1...2 mediul este supus activitatii umane in limite admisibile
mediul este supus activitatii umane, provocand stare de disconfort
IPG = 2...3
formelor de viata
mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari
IPG = 3...4
formelor de viata
mediul afectat grav de activitatea umana, periculos pentru formele
IPG = 4...6
de viata
IPG = >6 mediul este degradat, impropriu formelor de viata
Valorile Ip calculate sunt:
• pentru factorul de mediu apa:
Ip = 0,50 nota 8
• pentru factorul de mediu aer:
Ip = 0,25 nota 9
• pentru factorul de mediu sol-subsol:
Ip = 0,15 nota 9,5
• pentru factorul de mediu biodiversitate:
Ip = 0,15 nota 9,5

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
• pentru factorul de mediu asezari umane:
Ip = 0 nota 10
APA
10
9
8
7
6
5
4
ASEZARI UMANE 3 AER
2
1
0
BIODIVERSITATE SOL-SUBSOL
Starea reala Starea ideala
suprafata ce corespunde starii ideale a mediului Si = 237.764
suprafata ce corespunde starii reale a mediului Sr= 201.030
IPG = Si/Sr => IPG = 1.183
Calculul pentru stabilirea „Indicelui de poluare globala” - IPG a condus la

urmatoarea valoare: IPG = 1,183

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
In conformitate cu “Scara de calitate” pentru IPG = 1,183 rezulta ca

prin realizarea obiectivului proiectat, mediul este supus activitatii umane in
limite admisibile.
9.4. Identificarea si descrierea zonei in care se resimte

impactul
Zona in care se resimte impactul asupra factorilor de mediu, prin
functionarea fluxurilor este restransa, fiind incadrata in perimetrul societatii ,
cuprinzand si acvatoriul portuar aferent activitatilor desfasurate.
In perioada de executie, pulberile generate de lucrarile de terasamente si
transportul materialelor de constructii, pot evolua prin dispersie la circa 100 m de
fronturile de lucru, insa in concentratii reduse.
De asemenea, zgomotul si vibratiile produse, de utilajele de constructie si de
transport materiale, aduce un aport la poluarea sonora a zonei, estimat la 2-3dB(A).
Impactul cel mai important se resimte asupra aerului si implicit apei.
In conditiile de desfasurare normala a proceselor tehnologice pe noile linii
de flux tehnologic si a inzestrarii cu sisteme de desprafuire de ultima generatie
impactul prognozat asupra factorului de mediu din arealul zonei studiate si
imediata vecinatate se situeaza in limite admisibile.
9.5. Masuri de diminuare a impactului pe componente de

mediu
Este evident faptul ca orice activitate umana aduce modificari asupra starii
actuale a factorilor de mediu. Aceste modifcari pot fi mai mult vizibile sau mai
putin vizibile, pozitive sau negative. Ideal ar fi ca cele negative sa nu existe, sau sa
fie diminuate, astfel incat efectele lor asupra mediului sa aiba consecinte cat mai
mici posibil.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Totusi activitatile obiectivului, cu toate inzestrarile de echipamente

performante la nivel mondial, poate constituie o sursa de poluare a factorilor de
mediu , in limite admisibile si pot afecta sanatatea omului , functie de timpul de
expunere si cantitatea inhalata de pulberi, in situatii de risc (accidentale).
Avand in vedere diminuarea impactului asupra mediului se fac urmatoarele
recomandari:
Factorul de mediu APA

Masuri de reducere a impactului asupra apelor recomandate de proiectant:
• Executia sapaturilor pe zone mici si finalizarea lor in perioade cat
mai scurte, dar cu respectarea timpilor tehnologici necesari;
• Realizarea lucrarilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru

apele din precipitatii;
• Se va impune depozitarea carburantilor in rezervoare etanse,
intretinerea utilajelor (spalarea lor, efectuarea de reparatii,
schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea cu carburanti etc.)
numai la unitati specializate de profil;
• Pentru apele uzate care vor rezulta din santier, se va impune

respectarea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate
evacuate; concentratiile maxime admisibile vor fi cele stabilite de
NTPA 002/2005 - “Normativ privind conditiile de evacuare a
apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor in vederea
vidanjarii”.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
• Conditiile de contractare trebuie sa cuprinda masuri specifice

pentru managementul apelor din zona pentru a evita poluarea
chimica.
• Folosirea oricaror substante toxice in procesul de constructie se va

face doar dupa obtinerea aprobarilor necesare, functie de
caracteristicile acestora, inclusiv masurile de depozitare.
• Depozitarea substantelor inflamabile sau explozive se va face cu

respectarea stricta a normelor legale specifice.
• Manipularea combustibililor se va face astfel incat sa se evite
scaparile si imprastierea acestora pe sol.
• Manipularea materialelor, a pamantului si a altor substante folosite

astfel incat sa se evite antrenarea lor de catre apele de precipitatii.
• Utilizarea de cabine ecologice.
• Orice activitate sau lucrare prin care se va afecta dinamica naturala

a apelor va fi realizata doar dupa obtinerea aprobarilor din partea
organelor abilitate.
• In plus, constructorul va fi obligat sa asigure colectarea si

descarcarea controlata a apelor de precipitatii din platformele
afectate de lucrarile de santier astfel incat apele incarcate cu
compusi solizi sau substante dizolvate contaminante sa nu afecteze
mediul.
• Va fi necesar ca pe toata durata constructiei sa se asigure masuri de

verificare a apelor descarcate si sa se identifice solutiile de
remediere.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________

In timpul functionarii obiectivului se vor lua urmatoarele masuri:
• Supravegherea prin monitorizare a parametrilor de calitate ai
apelor pluviale pentru incadrarea in limitele prevazute de
Normativul NTPA 002 /2005;
• Decolmatarea retelei de canalizare pluviala si intretinerea acesteia
pentru functionare la parametrii necesari;
• Asigurarea functionarii corecte a tuturor instalatiilor si
echipamentelor instalatiilor;
• In conditiile respectarii proiectelor de constructii si instalatii nu vor
fi poluari accidentale ale apelor, iar poluarile accidentale vor fi
neutralizate prin tratarea lor conform legislatiei in vigoare si a
„Planului de interventie in caz de poluare accidentala” ;
• Monitorizarea apei din acvatoriu in conformitate cu prevederile
actelor de reglementare.
Factorul de mediu AER

Sursele de impurificare a atmosferei asociate activitatilor care vor avea loc
in perioada de executie in amplasamentul studiat sunt surse libere, deschise,
diseminate pe suprafete mari, avand cu totul alte particularitati decat sursele
aferente unor activitati industriale sau asemanatoare. Ca urmare, nu se poate pune
problema unor instalatii de captare - epurare - evacuare in atmosfera a aerului
impurificat/gazelor reziduale.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
• Referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie sa

corespunda conditiilor tehnice prevazute la inspectiile tehnice care se
efectueaza periodic pe toata durata utilizarii tuturor autovehiculelor.
• Lucrarile de organizare a santierului trebuie sa fie corect concepute si

executate, cu dotari moderne, care sa reduca emisia de noxe in aer,
apa si pe sol. Concentrarea lor intr-un singur amplasament este
benefica diminuand zonele de impact si favorizand o exploatare
controlata si corecta.
• Pentru perioada de iarna, parcurile de utilaje si mijloace de transport

vor fi sisteme electrice de pornire, pentru a se evita evacuarea de gaze
de esapament pe timpul unor demarari lungi sau dificile. Asemenea
instalatii se vor prevedea si la punctele de lucru.
• Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce
priveste nivelul de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in
gazele de esapament si vor fi puse in functiune numai dupa
remedierea eventualelor defectiuni.
• Se recomanda ca la lucrari sa se foloseasca numai utilaje si mijloace

de transport dotate cu motoare Diesel care nu produc emisii de Pb si
foarte putin monoxid de carbon.
• Alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport sa se faca in statii

centralizate.
• Procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse in

perioadele cu vant puternic, sau se va urmari o umectare mai intensa a
suprafetelor.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________

• Controlul emisiilor de pulberi in punctele generatoare ale celor doua
fluxuri si asigurarea incadrarii in normativele in vigoare;
• Pentru micsorarea cantitatilor de noxe auto, traseele pentru
autovehicule se vor realiza in baza unui sistem de tranzit cu sens unic,
iar viteza maxima va fi de 20 km/h;
• Spalarea zilnica a componentelor instalatiei si a zonelor aferente, a
platformelor pentru eliminarea prafului acumulat . Pentru aceasta se
va executa o retea de hidranti pe teritoriul obiectivului analizat;
• Controlul permanent al etanseitatii componentelor obiectivului
modernizat, pentru a nu permite pulverizarea in aer a materialelor din
cadrul fluxurilor (uree si fosfati);
• Dotarea componentelor fluxurilor generatoare de zgomot cu sisteme
de reducere a emisiilor acustice.
Factorul de mediu SOL - SUBSOL SI SEDIMENTE MARINE

A. In timpul executiei obiectivului
In faza de constructie impactul asupra factorului de mediu sol poate fi
diminuat prin:
• obligarea antreprenorului la realizarea unei organizari de santier
corespunzatoare din punct de vedere al facilitatilor;
• prevederea de toalete ecologice pentru personalul din santier si din
punctele de lucru;
• in incinta organizarii de santier trebuie sa se asigure scurgerea apelor
meteorice, care spala o suprafata mare pe care pot exista diverse

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
substante de la eventualele pierderi, pentru a nu se forma balti, care

favorizeaza infiltratiile in subteran, poluand solul si stratul freatic;
• evitarea degradarii zonelor invecinate amplasamentelor si a vegetatiei
existente, din perimetrele adiacente, prin stationarea utilajelor,
efectuarii de reparatii, depozitarea de materiale, etc.;
• colectarea tuturor deseurilor rezultate din activitatea de constructii,
eventual compartimentate astfel incat odata cu aceasta colectare sa se
realizeze si sortarea deseurilor pe categorii; se va urmari cu
rigurozitate valorificarea tuturor deseurilor rezultate;
• evitarea pierderilor de carburanti la stationarea utilajelor de constructii
din rezervoarele sau din conductele de legatura ale acestora; in acest
sens toate utilajele de constructii si transport folosite vor fi mai intai
atent verificate;
• materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa maniera
incat sa reduca la minim nivelul de particule ce pot fi antrenate de
curentii atmosferici;
• asigurarea functionarii corecte a tuturor utilajelor;
• materialele rezultate din sapaturi, etc se vor transporta si depozita in
locuri special amenajate si pentru care s-au obtinut toate avizele si
acordurile organelor locale abilitate;
• curatenia pe santier se va asigura prin grija executantului si va fi
controlata de beneficar prin intermediul dirigintelui de santier;
• depozitarea controlata, numai in spatii special amenajate a materiilor
prime folosite, materialelor si a deseurilor pana la valorificarea
acestora sau eliminarea finala;
• impermeabilizarea prin betonare a tuturor zonelor unde exista
posibilitatea unor deversari accidentale;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
• racordarea la canalizarea menajera existenta a platformei obiectivului;

• interzicerea depozitarii necontrolate a deseurilor de orice natura;
• In cazurile de poluare accidentala a solului se recomanda indepartarea
imediata a stratului de pamant infestat si depozitarea lui in conteinere
pana la incinerare sau depoluare;
• Pentru perioada de constructie vor fi prevazute fonduri si obligatia
constructorului de a realiza toate masurile de protectia mediului
pentru activitatile poluatoare sau potential poluatoare (bazele de
productie, depozitele de materiale, organizarile de santier);
• Constructorul are de asemenea obligatia reconstructiei ecologice a
terenurilor ocupate sau afectate temporar.

In timpul functionarii obiectivului se recomanda urmatoarele masuri de
diminuare a impactului (unele fiind similare celor de la capitolele „Aer” si „Apa”:
• verificarea continua a starii tehnice a instalatiilor si cladirilor aferente
proceselor tehnologice;
• suprafetele de contact cu solul/subsolul vor fi mentinute in perfecta
stare de functionare pentru a nu permite scurgerile prin crapaturi,
sparturi neetanseitati de substante poluante;
• supravegherea substantelor chimice in fazele de proces tehnologic si
in fazele de depozitare pentru evitarea deversarilor accidentale si
posibilelor poluari;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
• pastrarea in buna stare de functionare a suprafeteleor betonate, atat

interioare cat si exterioare;
• respectarea tehnologiilor de productie, mentinerea nivelului de noxe
in limite admisibile;
• in cazul deversarilor accidentale de produse care pot polua solul, sa se
ia masurile necesare in conformitate cu Planul de interventie in caz de
poluare accidentala si Planul de interventie pentru situatiile de risc;
• prelevarea periodica de probe de sedimente din acvatoriul marin si
analiza acestora la un laborator autorizat.
Factorul de mediu Biodiversitate

Masurile de protectie a florei si faunei pentru perioada de constructie a
lucrarilor se iau din faza de proiectare si organizare a lucrarilor; astfel:
• Amplasamentul organizarii de santier, bazei de productie si traseul
drumului de acces sunt astfel stabilite incat sa aduca prejudicii
minime mediului natural.
• Suprafata de teren ocupata temporar in perioada de constructie trebuie
limitata judicios la strictul necesar.
• Traficul de santier si functionarea utilajelor se va limita la traseele si
programul de lucru specificat.
• Se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor ce rezulta in urma
lucrarilor.
• Reducerea vitezei de deplasare a utilajelor de constructii.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
• Stropirea periodica a spatiilor de manevra.

• Activitatea de constructii pe timp de noapte va necesita alimentarea cu
lumina, sau pentru perioada de iarna, la inceputul si sfarsitul zilei de
lucru.
• Monitorizarea permanenta a calitatii factorilor de mediu aer, apa , sol
ce pot afecta calitatea ecosistemelor invecinate, indeosebi cel marin,
prelevandu-se periodic probe biologice din zona;
• Respectarea cu strictete a tehnologiilor pentru limitarea emisiilor de
noxe in mediu;
• Protejarea si intretinerea spatiilor verzi existente;
• Refacerea vegetatiei pe suprafetele ocupate temporar si asigurarea
folosintelor actuale.
Factorul de mediu Peisaj

• Mentinerea ordinii si curateniei in arealul incintei obiectivului;
• Depozitarea deseurilor in spatii special amenajate;

• Amenajarea de spatii verzi in interiorul incintei modernizate;
• Mentinerea ordinii si curateniei in arealul incintei obiectivului.
Factorul de mediu Asezari umane si alte obiective de interes public

In perioada executarii lucrarilor de investitii si in timpul functionarii
obiectivului, impactul negativ asupra asezarilor umane este practic neinsemnat

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
deoarece distantele pana la zonele locuite sunt mari iar investitia este facuta pentru
a elimina impactul asupra mediului.
Masurile de diminuare a impactului asupra mediului social economic deriva
din masurile de diminuare a impactului asupra factorilor de mediu Aer, Apa, Sol si
Subsol, prezentate pe larg in capitolele precedente.
Exista si un impact pozitiv prin crearea de noi locuri de munca pe perioada
executarii lucrarilor de investitii.
In zona amplasamentului nu exista locuitori, astfel ca nu se pune problema
afectarii populatiei de catre zgomot.
Se considera deci ca activitatile ce se vor desfasura in cadrul
amplasamentului, nu vor aduce modificari cu efecte negative asupra asezarilor
umane sau altor obiective de interes public.
In concluzie, se apreciaza ca impactul produs asupra asezarilor umane sau
altor obiective de interes public este nesemnificativ, incadrandu-se in limite
normale.
9.6. Prognoza asupra calitatii vietii, standardului de viata si

asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact
Nu este cazul.
9.7. Enumerarea, dupa caz, a altor avize, acorduri, sau

documente obtinute
- Certificatul de urbanism nr. 3236/04.12.2013eliberat de Primaria Constanta
- Autorizatia de gospodarire a apelor Nr. 21 din 27.02.2012 eliberata de
ANAP - Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
9.8. Concluzii majore care au rezultat din evaluarea

impactului asupra mediului
• Raportul la Studiul de Impact asupra Mediului privind Realizarea
investitiei Port Constanta Nord. Extinderea capacitatii Terminalului
de Cereale de la Dana de Gabare de pe Digul de Larg, a fost elaborat
pe baza metodologiei Ordinului MAPPM nr. 863/26 sept 2002,
investigandu-se impactul asupra factorilor de mediu „Apa”, „Aer”,
„Sol-Subsol si Sedimente Marine”, „Biodiversitate si asezari umane”
produs de activitatea obiectivului analizat, pe perioada constructiei
sale ca si in perioada de functionare.
• Noile tehnologii utilizate, echipamente si instalatii de desprafuire de
ultima generatie pe plan mondial, vor reduce foarte mult concentratiile
emisiilor de pulberi in suspensie in aerul atmosferic rezultate in
configuratia actuale a obiectivului, situandu-se in limitele admisibile
stabilite de legislatia si normativele europene si nationale, diminuand
impactul obiectivului asupra factorilor de mediu;
• In aceasta etapa, in conformitate cu precizarile proiectantului si
documentatia tehnica inaintata pentru evaluarea impactului asupra
mediului se vor efectua lucrari de extindere a capacitatii Terminalul
existent;
• Din analiza impactului activitatilor desfasurate in cadrul functionariii
obiectivului asupra factorilor de mediu se poate concluziona astfel:
mpactul prognozat asupra factorului de mediu “Aer” , „Apa”, „Sol-
Subsol”, „Biodiversitate ” , „Asezari umane” nu este semnificativ, el
incadrandu-se in limitele admise de normativele si legislatia interna si
europeana in vigoare intrucat :

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
o Instalatiile si echipamentele utilizate sunt performate de ultima

generatie;
o Emisiile de pulberi in suspensie in aerul atmosferic se vor
incadra in limitele admisibile;
o Obiectivul analizat este amplasat intr-o zona industriala;
o In zona nu exista asezari umane sau alte obiective de interes
public;
o Exista si un impact pozitiv prin crearea de noi locuri de munca
in perioada de executie a obiectivului.
Din analiza impactului activitatilor desfasurate in cadrul fuxurilor

modernizate de uree si fosfati vrac asupra factorilor de mediu se poate concluziona
astfel:
Factor de mediu”Aer”
Impactul prognozat asupra factorului de mediu “Aer” nu este
semnificativ, el incadrandu-se in limitele admise de normativele si legislatia
interna si europeana in vigoare intrucat :
• Instalatiile si echipamentele din dotarea noilor fluxuri de operare sunt
extrem de performate de ultima generatie;
• Emisiile de pulberi in suspensie in aerul atmosferic se vor incadra in
limitele admisibile, datorita prevederii in toate punctele de prafuire a
sistemelor de desprafuire.
Factor de mediu”Apa”
Impactul prognozat asupra factorului de mediu “Apa” este
nesemnificativ, incadrandu-se in limitele admise de normativele si legislatia
interna si europeana, intrucat:

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
• Activitatile celor doua fluxuri modernizate vor genera cantitati de

pulberi in aerul atmosferic cu impact nesemnificativ asupra apelor de
suprafata si din panza freatica, situate in limitele admisbile impuse;
• Apele uzate evacuate in canalizarea portului vor fi trecute prin statia
municipala de epurare inainte de evacuare in mare.
Factor de mediu ”Sol – Subsol si Sedimente marine ”

Impactul prognozat asupra factorului de mediu “Sol – Subsol si
Sedimente marine ” este nesemnificativ, incadrandu-se in limitele admise de
normativele si legislatia interna si europeana, intrucat:
Elementele din compozitia pulberilor de uree si fosfati emise de cele doua
fluxuri modernizate de operare, sedimentate pe solul aferent obiectivului si pe
fundul acvatoriului marin, nu constrituie sursa importanta de poluare pentru
factorul de mediu ”Sol – Subsol si Sedimente marine ”
Factor de mediu ”Biodiversitate ”

Impactul prognozat asupra factorului de mediu “Biodiversitate” este
nesemnificativ, incadrandu-se in limitele admise de normativele si legislatia
interna si europeana intrucat:
• Obiectivul analizat este amplasat intr-o zona industriala.
Factor de mediu ”Asezari umane”

Impactul activitatilor descrise asupra asezarilor umane sau altor
obiective de interes public este nesemnificativ, el incadrandu-se in limitele
admisibile stabilite de normativele si legislatia interna si europeana, intrucat:
• in zona nu exista asezari umane sau alte obiective de interes public;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
• exista si un impact pozitiv prin crearea de noi locuri de munca in

perioada de executie a componentelor celor doua fluxuri de operare
uree si fosfati vrac.
Concluzionand:
• In conditiile de respectare riguroasa a tehnologiilor, a mentinerii
starii tehnice a componentelor obiectivului si a monitorizarii
tuturor activitatilor, impactul estimat al obiectivului de investitie
analizat asupra factorilor de mediu nu este semnificativ, el
incadrandu-se in limitele impuse de normativele si legislatia
interna si europeana in vigoare.
• Indicele de poluare globala are valoarea IPG = 1,183 aratand un
mediu supus activitatii umane in limite admisibile.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
In urma acestor concluzii, se propune eliberarea Acordului de

mediu pentru obiectivul:
„Port Constanta Nord. Extinderea capacitatii Terminalului de

Cereale de la Dana de Gabare de pe Digul de Larg”

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
10. BIBLIOGRAFIE–BAZE LEGALE

BIBLIOGRAFIE
1. SULER J., 2005 – Metode de fundamentare pentru elaborarea si
implementarea strategiilor de urbanizare;
2. MOLDOVEANU A. M., 2005 – Poluarea aerului cu particule;
3. POPESCU MARIA, POPESCU MIRON, 2005 – Ecologie aplicata;
4. IONESCU ALEX., s.a. 1982 – Ecologie si protectia ecosistemelor;
5. PUMNEA O., s.a. 1994 – Protectia mediului ambiant;
6. ROSU A., 1980 – Geografia fizica a Romaniei;
7. MUTIHAC V., 1990 – Structura geologica a teritoriului Romaniei;
8. PAUNESCU I., ATUDOREI A., 2002 – Gestiunea deseurilor urbane;
9. BICA LOAN, 2000 – Elemente de impact asupra mediului;
10.VOICU VICTOR, 2002 – Agenda pentru combaterea noxelor in industrie;
11.GODEANU, S., 2004 – Ecotehnie;
12.GODEANU, S., 1997 – Elemente de monitoring ecologic/integrat;
13. CONSILIUL JUDETEAN CONSTANTA, 2000 – Carta verde a judetului
Constanta;
14. ROJANSCHI V., BRAN F., 2002 – Politici si strategii de mediu;
15. ROJANSCHI V., BRAN F., DIACONU GHE. 2002 – Protectia si ingineria
mediului;
16.Ghid pentru elaborarea planurilor regionale de gestionare a deseurilor -
Strategia nationala de gestionare a deseurilor;
17.MUTIHAC V., 1990 - Structura geologica a teritoriului Romaniei.
18.Memoriu de prezentare - IPTANA;
19. Autorizatia de gospodarire a NR. 21 DIN 27.02.2012 eliberata de ANAP -
Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
20.Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului – ECO

SMART Management SRL Constanta
BAZE LEGALE
La elaborarea lucrarii s-au avut in vedere reglementarile specifice din
domeniul protectiei mediului, dintre care enumeram:
Legi
Legea Protectiei Mediului nr. 265 din 29.06.2006; publicata in M.O. 586 din
06.07.2006 pentru aprobarea OUG 195/2005 privind protectia mediului, cu
modificarile si completarile ulterioare;
Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului inconjurator;
publicata in M.O. nr. 452 din 28 iunie 2011;
Legea Apelor nr. 107/ 1996; publicata in M.O. Partea I nr. 244/08.10.1996,
cu modificarile si competarile ulterioare;
Legea nr. 211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul deseurilor; publicata in
M.O. nr. 837 din 25 noiembrie 2011;
Legea nr. 311 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr.
458/2002 privind calitatea apei potabile; publicat in M.O., Partea I nr. 582
din 30 iunie 2004;
Legea nr. 360/02.09.2003 privind regimul substantelor si preparatelor
chimice periculoase, publicat in M.O., Partea I nr. 635 din 05/09/2003, cu
modificarile si completarile ulterioare;
Legea 84/2006 de aprobare a OUG 152/2005 privind prevenirea si controlul
integrat al poluarii, publicata in M.O., Partea I nr. 327/11.04.2006;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Hotarari de guvern
HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si
private asupra mediului in M.O. nr. 481 din 13.07.2009, modificata si
completata de HG nr. 17/2012;
HG nr. 857 din 24 august 2011 privind stabilirea si sanctionarea
contraventiilor la normele din domeniul sanatatii publice; publicata in: M.O.
nr. 621 din 1 septembrie 2011;
HG nr. 1.292 din 15 decembrie 2010 pentru modificarea si completarea HG
nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor; publicata in M.O. nr. 862 din 22
decembrie 2010;
HG nr. 170/12.02.2004 privind gestionarea anvelopelor uzate; publicata in
M.O. nr. 160 din 24.02.2004;
HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de
descarcare in mediul acvatic al apelor uzate, publicat in M.O., Partea I nr.
187/20.03.2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
HG nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si
marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica , publicat in M.O.,
Partea I nr. 800/02.09.2005;
HG nr. 1061/2008 -privind transportul deseurilor periculoase si
nepericuloase pe teritoriul Romaniei, publicat in M.O. , Partea I nr.
672/30.09.2008;
HG nr. 621 din 23.06.2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de
ambalaje, publicat in M.O. 639 din 20.07.2005; modificata si completata de
HG 247/17.03.2011;
HG nr. 856/16.08.2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea
listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase; publicat in M.O.
nr. 659/5.09.2002;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
HG nr. 1470/2004 -privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a

deseurilor si a Planului national de gestionare a deseurilor; modificata de
HG 358/11.04.2007;
HG nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor si acumulatorilor si al
deseurilor de baterii si acumulatori; publicata in M.O., Partea I nr. 667 din
25.09.2008; modificata si completata de HG 1079/26.10.2011;
HG nr. 918 din 30 august 2010 privind reorganizarea si functionarea
Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului si a institutiilor publice aflate
in subordinea acesteia; publicat in: M.O. nr. 643 din 15 septembrie 2010;
HG nr. 1143 din 18.09.2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate;
publicata in M.O. nr. 691 din 11 octombrie 2007;
HG nr. 1284 din 24.10.2007 privind declararea ariilor de protectie speciala
avifaunistica, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in
Romania; modificata si completata de HG 971/5.10.2011 publicata in M.O.
nr. 715 din 11 octombrie 2011;
HG nr. 1.292 din 15 decembrie 2010 pentru modificarea si completarea
Hotararii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor; publicata
in: M.O. nr. 862 din 22 decembrie 2010;
Ordonante de Urgenta
OUG nr. 152 din 10.11.2005 privind prevenirea, reducerea si controlul
integrat al poluarii, publicat in M. Of. nr. 1078 din 30.11.2005 aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 84 din 5 aprilie 2006, publicata in:
M.O. nr. 327 din 11 aprilie 2006
OUG nr. 195 din 22.12.2005 privind protectia mediului , publicat in M.Of.
nr. 1196 din 30.12.2005 cu modificarile si completarile ulterioare;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
OUG nr. 57 din 20.06.2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile
si completarile ulterioare;
Ordine
Ordinul MAPM nr. 863/26 septembrie 2002, privind privind aprobarea

ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a
impactului asupra mediului; publicat in: M.O. nr. 52 din 30 ianuarie 2003;
Ordinul MAPPM nr. 756/1997 - Reglementari privind evaluarea poluarii
mediului; publicat in: MONITORUL OFICIAL nr. 303 bis din 6
noiembrie 1997; cu modificarile si completarile ulterioare
Ordinul MAPPM nr. 1182/18 decembrie 2002 - Aprobarea “Metodologiei de
gestionare si furnizare a informatiei privind mediul, detinuta de autoritatile
publice pentru protectia mediului”; publicat in M.O. Partea I nr. 331 din 15
mai 2003;
Ordinul MS nr. 536/1997 pentru aprobarea normelor de igiena si a
recomandarilor privind mediul de viata al populatiei; publicat in:
MONITORUL OFICIAL nr. 140 din 3 iulie 1997; cu modificarile si
completarile ulterioare;
ORDIN nr. 1.964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de
arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte
integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania; publicat in:
M.O. nr. 98 din 7 februarie 2008; modificat de Ord. 2387/29.09.2011
publicat in M.O. nr. 846 din 29 noiembrie 2011;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Conventii
Conventie (Act International), din 25 iunie 1998, privind accesul la
informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in
probleme de mediu Publicat in MO al Romaniei Partea I, nr. 224 din 22.05.2000;
ratificata prin Legea nr. 86/2000 din 10 mai 2000 (publicata in Monitorul Oficial,
Partea I nr. 224 din 22.05.2000).
Standarde romanesti
• STAS 12574/1988 - Aer din zonele protejate - Conditii de calitate;
• SR EN 12461/2000 - Biotehnologie - Procese si productie la scara
industriala - Ghid pentru manipularea, tratarea si controlul deseurilor;
• STAS 10009/1988 - Acustica urbana.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
ANEXE

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Certificat de urbanism

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Plan de situatie

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Situatia existenta

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Plan de situatie dupa dezvoltare

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Plan depozit celule

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
_____________________________________________________________________________________
Autorizatia de gospodarire a apelor

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178

RIM Siloz Canopus F PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RIM Siloz Canopus F PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT PRIVIND IMPACTUL

RAPORT PRIVIND IMPACTUL

„Port Constanta Nord. Extinderea capacitatii

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

4.1.2.1. Apa potabila si pentru serviciile igienico-sanitare................................................................................ 65

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

PREZENTA LUCRARE A FOST REALIZATA NUMAI PE

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

NECESITATEA SI OPORTUNITATEA INVESTITIEI

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

In ultimii 10 - 15 ani, in fostele state comuniste din Europa au avut loc

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

1.2. Autorul lucrarii

Adresa: Constanta, B-dul Mamaia intersectie Str. Decebal nr 75

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

Colaboratori: Elaboratori inregistrati in Registrul National al Elaboratorilor de

Elaborator pentru urmatoarele

4 Ing. Petrescu Traian – Razvan RM, RIM

5 Ing. Blinda Antonia – Irina RM, RIM

6 Dr. Ing . Postolache Danut BM

7 S.C Ecomed Consulting S.R.L

8 Ing. Blanda Raluca

9 Biolog drd. Jianu Loreley

10 Biolog drd. Buhaciuc Elena

11 Biolog Iordache Daniela

12 Ecolog Muntean Alina

13 Ecolog drd. Vasile Daniela

14 Ecolog Cugut Artur

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

1.3. Denumirea proiectului

1.4. Amplasamentul obiectivului

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

Evidentierea zonei amplasamentului

In continuare sunt prezentate Coordonatele geografice ale amplasamentului

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

1.4.2. Accesul pe amplasamentul obiectivului

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

1.4.3. Vecinatati /zone locuite

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

Imagine cu cele doua silozuri

1.4.4. Infrastructuri publice existente in zona (sub 5 km

1.4.5. Regimul juridic al terenului

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

Teritoriul portuar este domeniu public al statului, inchiriat de SC CANOPUS

1.4.6. Regimul economic al terenului

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

1.4.7. Tip de vegetatie in zona si semne de afectare a acesteia

1.4.8. Directia si debitul scurgerilor de apa de suprafata si

Canal perimetral ape uzate

Camin colector ape uzate

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

1.5. Descrierea proiectului

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

Pentru descarcarea cerealelor sosite pe uscat sunt realizate 2 (doua) cuve de

Magaziile de depozitare cereale – 2 silozuri au o suprafata totala de 9885 m2,

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN