Alfabetul German – Pronuntie Germana

Alfabetul German este compus din 30 de litere, 26 de litere din alfabetul Latin standard plus 4
litere extra. Cele patru litere extra sunt trei vocale cu umlaut (Ä ä, Ö ö, Ü ü) şi simbolul ß numit
eszett sau scharfes S (în Română: S ascutiţ). Diacriticele limbii Germane sunt cele trei vocale
cu umlaut (Ä ä, Ö ö, Ü ü); tremă sau umlaut este un semn diacritic format din două puncte
plasate deasuprea unei litere, de cele mai multe ori litera este o vocală. Simbolul ß în limba
Germană este o ligatură ce înlocuieşte literele ss, el aparţine exclusiv literelor mici şi nu se va
afla niciodată la începutul unui cuvânt, în Elveţia şi Liechtenstein nu mai este folosit deoarece a
fost înlocuit definitiv cu ss. Cele 4 litere extra din alfabetul German pot fi înlocuite în mod
oficial, după cum urmează: litera ä cu ae, litera ö cu oe, litera ü cu ue iar ß cu ss. Cele mai des
folosite litere din limba Germană sunt vocala e şi consoana n, la polul opus litera q. În limba
Germană, literele luate individual sunt de genul neutru: das A , das B… Reguli generale în
limba Germană: Accentul cade, în general pe prima silabă; Substantivele se scriu cu literă mare.

Pronunţie Germană – Pronunţia cuvintelor în limba Germană

În limba Germană, la fel ca în limba Engleză, cuvintele nu sunt citite cum sunt scrise, fapt ce
îngreunează pronunţia acestora pentru vorbitori nativi de limba Română. Pronunţia cuvintelor în
limba Germană este mai uşor de învăţat comparativ cu pronunţia cuvintelor în limba Engleză,
deoarece, literele Germane, luate individual, nu au mai mult de două pronunţii (după cum veţi
vedea în tabelul de mai jos). În continuare, waialo.com vă oferă posibilitatea să studiaţi gratuit
pronunţia literelor Germane citite în mod individual sau în interiorul cuvintelor.
PRONUNŢIA IN CUVINTELE
LITERA PRONUNŢIA EXEMPLU PRONUNŢIA
GERMANE

AA a la fel ca ‘a’ din ‘acum’ aus aus

ÄÄ e la fel ca ‘e’ din ‘sare‘ hätte hetă

BB be la fel ca ‘b’ din ‘bine’ bei bai

la fel ca ‘c’ din ‘cadou’ cousine cuzine

CC ţe
la fel ca ‘ţ’ din ‘ţară’ Celsius ţelsius

DD de la fel ca ‘d’ din ‘da’ das das

EE e la fel ca ‘ă’ din ‘acasă‘ ihre ihră

 la fel ca ‘e’ din ‘sare‘ dem dem

FF ef la fel ca ‘f’ din ‘fier’, Februar februar

GG ghe la fel ca ‘g’ din ‘gard’ ganz ganţ

HH ha la fel ca ‘h’ din ‘haine’ haben habăn

II i la fel ca ‘i’ din ‘inel’ ich ih

JJ iot la fel ca ‘i’ din ‘inel’ jemand iemand

la fel ca ‘c’ din ‘cadou’ kann can

KK ca
înainte de ‘e’ sau ‘i’ ca şi ‘ch’
Kette chetă
din ‘chiar’

LL el la fel ca ‘l’ din ‘lanţ’ Lohn Lon

MM em la fel ca ‘m’ din ‘masă’ mit mit

NN en la fel ca ‘n’ din ‘nas’ Niemand nimand

OO o la fel ca ‘o’ din ‘om’ noch noh

ÖÖ oe la fel ca ‘io’ din ‘avion’ schön şion

PP pe la fel ca ‘p’ din ‘pat’ Personen perzonăn

QQ chiu la fel ca ‘c’ din ‘cadou’ Qualität cualitet

RR er la fel ca ‘r’ din ‘roşu’ richtig rihtig

final – la fel ca ‘s’ din ‘sac’ aus aus

SS es
în rest – la fel ca ‘z’ din ‘zebră’ sagen zagăn

SS es-ţet la fel ca ‘s’ din ‘sac’ groß gros

TT te la fel ca ‘t’ din ‘tablă’ Tiere tire

UU u la fel ca ‘u’ din ‘unde’ und und

ÜÜ iu la fel ca ‘iu’ din ‘iubit’ für fiur

VV fau la fel ca ‘f’ din ‘fier’ Verpacken fepacăn

WW ve la fel ca ‘v’ din ‘vin’ was vas

XX ics la fel ca ‘x’ din ‘xerox‘ xenon xenon

YY iupsilon la fel ca ‘i’ din ‘inel’ Ägypten eghiptăn

ZZ ţet la fel ca ‘ţ’ din ‘ţara’ zurück ţuriuc

Grupurile formate din două litere identice, sunt citite ca şi cum ar fi o singură litera, de exemplu:
ll – l, nn – n, ss – s, tt – t etc. În limba Germană unele litere pot fi citite diferit atunci când sunt
însoţite de anumite litere. În tabelul de mai jos, veţi învăţă cum se citesc grupurile de două şi trei
litere în limba Germană atunci când acestea se află în interiorul unui cuvânt:
SE PRONUNŢĂ / SE CITESC IN CUVINTELE
LITERELE EXEMPLU PRONUNŢIA
GERMANE

ÄU la fel ca ‘oi’ din ‘noi‘ häufig hoifih

CH la fel ca ‘h’ din ‘haine’ ich ih

EI la fel ca ‘ai’ din ‘stai‘ sein zain

final – la fel ca ‘ăn’ din ‘răni’ haben habăn

EN
în rest – la fel ca ‘en’ din ‘mentă’ wenn wen

ER la fel ca ‘ea’ din ‘neam’ der dea

EU la fel ca ‘oi’ din ‘noi‘ neun noin

GE la fel ca ‘ghe’ din ‘gheaţă’ genau ghenau

IE la fel ca ‘i’ din ‘inel’ wieder vida

la început – la fel ca ‘şp’ din ‘şpagă’ spiele şpile

SP
în rest – la fel ca ‘sp’ din ‘aspirină’ Aspirin aspirin

ST la fel ca ‘şt’ din ‘ştiinţă’ Stadt ştat

SCH la fel ca ‘ş’ din ‘şarpe’ schnell şnel

Cum pot să pronunţ cuvintele în Germană cât mai corect cu putinţă?

Cu ajutorul tabelelor din această lecţie puteţi obţine o pronunţie Germană destul de bună, pentru
un începător. Pronunţia cuvintelor nu poate fi mecanică, ea trebuie exprimată într-un mod cât
mai natural posibil, iar acest lucru este realizabil doar în timp prin exemple şi exerciţii. Filmele,
muzica şi dialogul pot fi un factor important dacă doriţi să obţineţi o pronunţie rapidă, dar fără
un vocabular dezvoltat există posibilitatea să fie o pierdere de timp. Pe site-ul nostru majoritatea
lecţiilor conţin si pronunţia cuvintelor, astfel în timpul în care vă formaţi un vocabular de bază,
veţi învăţa şi cum se pronunţă cuvintele cele mai comune în limba Germană.

Numerele in Germana

În această lecţie veţi învăţa numerele în limba Germană de la 1 la 100+.

Ştii cum se spune “zero” în Germană? Dacă răspunsul este “Nu”, atunci, eşti în locul potrivit,
deoarece, pe această pagină, vei învăţa numerele şi expresii de bază cu numere, folosite în limba
Germană. Fără numere, nu puteţi purta conversaţii esenţiale (despre: timp, vârstă, bani, preţuri,
distanţe, etc.), de aceea, când studiaţi o limbă străină, este recomandat, să învăţaţi printre
primele lecţii, denumirile numerelor şi cum sunt acestea folosite în viata de zi cu zi, în limba
respectivă. Înainte să trecem la următorul punct al lecţiei noastre, şi anume “Numerele de la 1
la 1000+ în Germană”, trebuie să răspundem la întrebarea iniţială, şi anume “Cum se spune
zero în Germană?”, zero în limba Germană, este null, şi se pronunţă: “nul”.

Numerele de la 1 la 1000+ în Germană:

În doar trei paşi, cu ajutorul sfaturilor şi tabelelor noastre, veţi învăţa să număraţi în limba
Germană, de la 1 la 1000+. Primul pas, este să studiaţi şi să reţineţi numerele de la 1 la 20,
exact aşa cum sunt, deoarece, aceste numere nu se formează conform nici unui model de
memorare, trebuie să le acordaţi o atenţie sporită. Numerele de la 13 la 19 se sfărşesc în “-
zehn”. În următorul tabel se află numerele de la 1 la 20, traduse în limba Germană, pe ultima
coloană găsiţi sfaturile de pronunţie.

NUMĂRUL ÎN ROMÂNĂ ÎN GERMANĂ PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:

1 unu eins ainţ

2 doi zwei ţvai

3 trei drei drai

4 patru vier fiăr

5 cinci fünf fiunf

6 şase sechs zecs

7 şapte sieben zibăn

8 opt acht aht

9 nouă neun noin

10 zece zehn ţen

11 unsprezece elf elf

12 doisprezece zwölf ţviolf

13 treisprezece dreizehn drai-ţen

14 paisprezece vierzehn fir-ţen

15 cincisprezece fünfzehn fiunf-ţen

16 şaisprezece sechzehn zecs-ţen

17 şaptesprezece siebzehn zib-ţen

18 optsprezece achtzehn aht-ţen

19 nouăsprezece neunzehn noin-ţen

20 douăzeci zwanzig ţvan-ţig

Al doilea pas, este să învăţaţi cum să număraţi de la 21 la 99 în limba Germană. Numerele de la
21 la 99 se formează conform urmatorului model: unităţi + und + zeci. de exemplu:
fünfundsiebzig (şaptezeci şi cinci), achtundneunzig (nouăzeci şi opt). und este folosit doar
pentru separarea unităţilor de zeci, nu este folosit pentru separarea zecilor de sute. Din următorul
tabel este important să reţineţi denumirea zecilor exacte în limba Germană, iar cu ajutorului
modelului precizat anterior, puteţi forma numerele de la 21 la 99, fără nici un fel de probleme. În
tabelul anterior, aţi invăţat denumirile numerelor de la 1 la 20 în Germană, de aceea, următorul
tabel va incepe cu numărul 21.

NUMĂRUL ÎN ROMÂNĂ ÎN GERMANĂ PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:

21 douăzeci şi unu einundzwanzig ain-und-ţvan-ţig

22 douăzeci şi doi zweiundzwanzig ţvai-und-ţvan-ţig

23 douăzeci şi trei dreiundzwanzig drai-und-ţvan-ţig

30 treizeci dreißig drai-sig

40 patruzeci vierzig fir-ţig

50 cincizeci fünfzig fiunf-ţig

60 şaizeci sechzig zecs-ţig

70 şaptezeci siebzig zib-ţig

80 optzeci achtzig aht-ţig

90 nouăzeci neunzig noin-ţig

Observaţie!
Numerele de la 21 la 99 în Germană, traduse literal, pot părea total inversate pentru un vorbitor
nativ de limba Română, deoarece, zecile sunt puse în locul unităţilor iar unităţile în locul zecilor.
de exemplu: einundzwanzig tradus literal înseamnă unu şi douăzeci.

În al treilea pas şi ultimul veţi învăţa să număraţi de la 100 la +1000 în Germană. Toate sutele
exacte de la 100 la 900 în limba Germană, se sfârşesc în “-hundert”. Dacă doriţi să formaţi sute
în Germană, tot ce trebuie să faceţi este să lipiţi numărul unităţilor de cuvântul “-hundert”, să
spunem de exemplu că vrem să formăm numărul 300, vom lua numărul drei (trei) pe care îl vom
alătura cuvântului “-hundert”, rezultatul final va fi dreihundert.

Toate miile exacte de la 1000 la 9000, se sfârşesc în “-tausend”, dacă doriţi să formaţi mii în
Germană, puteţi aplica aceeaşi metodă învăţată în cazul sutelor.

Atentie!
Când formaţi numere complexe în Germană, o mare parte din număr se scrie legat, milioanele,
zecile şi unitătile se scriu separat, de exemplu: 5853 = fünftausendachthundert
dreiundfünfzig.

NUMĂRUL ÎN ROMÂNĂ ÎN GERMANĂ PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:

100 o sută (ein)hundert (ain)hun-dărt

200 două sute zweihundert ţvai hun-dărt

300 trei sute dreihundert drai hun-dărt

1000 o mie (ein)tausend (ain)tau-zănd

2000 două mii zweitausend ţvai tau-zănd

Matematică în Germană:

soluţia – (die) Lösung (pronunţia : di liozung)

este egal cu… – ist gleich… (pronunţia : ist glaih)

adunarea – Addition (pronunţia : adiţion):

plus – plus (pronunţia : plus)

scăderea – Subtraktion (pronunţia : zubtracţion):

minus – minus (pronunţia : minus)

înmulţirea – Multiplikation (pronunţia : multi-plicaţion):

înmulţit cu / ori – mal (pronunţia : mal)
doi ori trei este egal cu şase – zwei mal drei ist gleich sechs

împărţirea – Division (pronunţia : divizion):

împărţit la – geteilt durch (pronunţia : ghetail duih)
împărţit la – dividieren durch / durch (pronunţia : dividirăn duih / duih)
opt împărţit la patru este egal cu doi – acht geteilt durch vier ist gleich zwei

Fraze şi expresii cu numere în limba Germană:

Când este ziua dumneavoastră de naştere? – Wann ist Ihr Geburtstag? (formal)
Când este ziua ta de naştere? – Wann ist dein Geburtstag?
Când sunteţi născut? – Wann sind Sie geboren?
M-am născut pe întăi Septembrie – Ich bin am erste September geboren
M-am născut pe 4 (patru) Februarie – Ich bin am 4 (vier) Februar geboren
M-am născut pe 4 (patru) Februarie 1980 (o mie nouă sute optzeci) – Ich bin am 4 (vier)
Februar 1980 (eintausendneunhundert achtzig) geboren
Eu sunt născut în 1984 (o mie nouă sute optzeci şi patru) – Ich bin in 1984
(eintausendneunhundert vierundachtzig) geboren

Formule de Salut – Expresii in Germana

Salutări sau mai bine spus Grüße. În această lecţie veţi învăţa formule de salut şi expresii în
Germană cu fraze şi pronunţie. Această lecţie este compusă din cinci categorii principale, în
fiecare categorie veţi învăţa:
 1. expresii folosite atunci când doriţi să spuneţi “Bună ziua” în Germană.
 2. expresii folosite atunci când doriţi să spuneţi “La revedere” în Germană.
 3. expresii folosite atunci când doriţi să spuneţi “Mulţumesc” în Germană.
 4. expresii folosite atunci când doriţi să spuneţi “Cu plăcere!” în Germană.
 5. fraze şi expresii în Germană folosite în socializarea dintre două persoane.

În tabelul următor găsiţi traducerea unora dintre cele mai comune expresii şi cuvinte folosite în
limba Germană, de asemenea, pe coloana a treia sunt sfaturile de pronunţie pentru majoritatea
frazelor şi cuvintelor.

CUM SPUN “BUNĂ ZIUA” ÎN LIMBA GERMANĂ?

PRONUNŢIA / SE
ÎN ROMÂNĂ ÎN GERMANĂ
CITEŞTE:

Bună ziua Guten Tag / Hallo gutăn tag / halo

Bună ziua Grüß Gott (Sud Germania şi Austria) grius got

Bună ; Salut Hallo ; Hi halo ; hai

Bună / Salut Servus (între persoane de gen masculin) servus

Bună dimineaţa Guten Morgen gutăn morgăn

Bună seara Guten Abend gutăn abănd

Noapte bună Gute Nacht gute naht

Bine aţi venit! Willkommen vilcomăn

CUM SPUN “LA REVEDERE” ÎN LIMBA GERMANĂ?

PRONUNŢIA / SE
ÎN ROMÂNĂ ÎN GERMANĂ
CITEŞTE:

La revedere Auf Wiedersehen auf vidăr-zen

Auf Wiederhören! (după o conversaţie

La revedere! auf vidăr-hiorăn
telefonică)

Pa Tschüss cius

Ne vedem mai
Bis später bis şpeta
târziu

Ne vedem curând Bis bald bis bald

Ne vedem mâine Bis morgen bis morgăn

Cu bine! Mach’s gut mahs gut

Cu bine! Alles Gute ales gu-tă

Mult noroc! Viel Glück fil gliuc

CUM SPUN “MULŢUMESC” ÎN LIMBA GERMANĂ?

ÎN ROMÂNĂ ÎN GERMANĂ PRONUNŢIA / SE

 CITEŞTE:

Mulţumesc Danke danche

Mulţumesc! Danke schön! danche şiun

Mulţumesc! Danke sehr danche zea

Mulţumesc! Besten Dank (formal) bestăn danc

Mulţumesc! Ich danke Ihnen (formal) ih danche inăn

Mulţumesc! Herzlichen Dank (formal) herţlih danc

Mulţumesc mult! Tausend Dank tauzănd danc

Vă mulţumesc
Vielen Dank (poate fi folosit si formal) filăn danc
mult!

Vă mulţumesc
Danke vielmals (poate fi folosit si formal) danche fil-malţ
mult!

Vă mulţumesc
Schönen Dank (formal) şiunăn danc
mult!

Vă mulţumesc
Haben Sie vielen Dank! (formal)
mult!

Vă mulţumesc
Ich danke Ihnen vielmals (formal)
mult!

Vă mulţumesc
Ein herzliches Dankeschön (formal)
mult!

CUM SPUN “CU PLĂCERE!” ÎN LIMBA GERMANĂ?

PRONUNŢIA / SE
ÎN ROMÂNĂ ÎN GERMANĂ
CITEŞTE:

Vă rog! Bitte! bite

Cu plăcere! Nichts zu danken! nihţ ţu dan-căn

Cu plăcere! Gern geschehen (prescurtat Gern) ghern gheşin

Cu plăcere! Bitte schön! (formal) bite şiun

Cu plăcere! Bitte sehr (formal) bite zea

Cu plăcere! Mit Vergnügen (formal) mit faghenugăn

Scuzaţi-mă Entschuldigung enşuldigung

Îmi pare rău Es Tut mir Leid es tut mia laid

Nu-i nimic Schon gut şon gut

Nu-i nimic Kein Problem cain problem

Da / Nu Ja / Nein ia / nain

În continuare vă oferim posibilitatea să studiaţi fraze şi expresii în Germană folosite în

socializarea dintre două persoane:

Care este numele dvs.? – Wie heißen Sie? (pronunţia : vi haisăn zi?) (formal)
Cum te numeşti? – Wie heißt du? (pronunţia : vi haist du?)
Eu mă numesc… – Ich heiße… (pronunţia : ih haise…) (formal)
Eu mă numesc… – Ich bin… (pronunţia : ih bin…)
Încântat de cunoştinţă – Freut mich (pronunţia : froit mih)
Încântat de cunoştinţă – Sehr erfreut (pronunţia : zea efroit)
Cum îţi merge? – Wie geht es Ihnen? (pronunţia : vi ghet es inăn?) (formal)
Cum îţi merge? – Wie geht es dir? (pronunţia : vi ghet es dia?)
Cum îţi merge? – Wie geht’s? (pronunţia : vi gheţ?)
Mie îmi merge bine. Dar dumneavoastră? – Mir geht es gut und Ihnen? (pronunţia : mia
ghet es gut und inăn) (formal)
Mie îmi merge bine. Dar ţie? – Mir geht’s gut und dir? (pronunţia : mia gheţ gut und dia)
Îmi pare rău. Nu înţeleg. – Es Tut mir Leid. Ich verstehe nicht. (pronunţia : es tut mia laid.
ih farşte-e niht)
Într-adevăr? / Serios? / Adevărat? – Wirklich? (pronunţia : viuclih)
Nu vorbesc aşa bine Germana – Ich kann nicht so gut Deutsch zu reden (pronunţia : ih can
niht so gut doici ţu redăn)
Da. Nici o problema – Ja. Kein Problem (pronunţia : ia. cain problem)

De reţinut! La întrebarea “Wie geht’s?” nu este indicat să răspundeţi cu “Ich bin gut“,
deoarece acest răspuns nu reflectă o stare de spirit, ci mai degrabă o capabilitate a dvs. de
exemplu: Sunt bun la matematică – Ich bin gut in Mathematik

Fructe si legume in Germana

În această lecţie veţi învăţa denumirile fructelor si legumelor în limba Germană.

Cu ajutorul tabelelor noastre vă veţi îmbunătăţi vocabularul German atunci când vine vorba de
cele mai comune: fructe şi legume. Fiecare tabel pe coloana a treia conţine pronunţia cuvintelor
în limba Germană.

Fructe (Obst) în Germană:

Ştii cum se spune “piersică” în limba Germană? Tabelul de mai jos te va ajuta să înveţi
denumirile în limba Germană a celor mai comune fructe.

ÎN ROMÂNĂ ÎN GERMANĂ PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:

ananasul die Ananas di ananas

banana die Banane di banane

capşuna die Erdbeere di erdbea

cireaşa die Kirsche di chirşe

dovleacul der Kürbis dea chiur-bis

lamâia die Zitrone di ţitrone

lamâia verde die Limone di limone

mărul der Apfel dea apfăl

măslina die Olive di olive

para die Birne di birne

piersica der Pfirsisch dea pfir-ziş

portocala die Orange di oranje

strugurii die Traube di traube

zmeura die Himbeere di himbea

Legume (Gemüse) în Germană:

Cum spuneţi “legume proaspete” în Germană? adjectivul “proaspăt” în limba Germană este
cuvântul “frisches” (pronunţia : frişe), dacă vrem să spunem “legume proaspete” în Germană
vom alătura adjectivul “frisches” de substantivul “Gemüse” (pronunţia : ghemiuse) şi vom
obţine propoziţia: frischese Gemüse.

Ştii cum se spune “morcov” în limba Germană? Tabelul de mai jos te va ajuta să înveţi
denumirile în limba Germană a celor mai comune legume.

ÎN ROMÂNĂ ÎN GERMANĂ PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:

cartoful die Kartoffel di cartofăl

castravetele die Gurke di ghiurke

ceapa die Zwiebel di ţvi-băl

conopida der Blumenkohl dea bliumăn-col

fasolea die Bohne di bone

fasolea verde die grünen Bohnen di griunăn Bone

mălai der Mais dea maiz

mazărea die Erbse di erbze

morcovul die Karotte di carote

ridichea der Rettich dea ret-tih

roşia die Tomate di tomate

salata verde der Salat dea zalat

varza der Kohl dea col

În această lecţie veţi învăţa cuvinte şi expresii de bază folosite în momentul în care doriţi să
vă prezentaţi membrii familiei în limba Germană.

În tabelul următor găsiţi traducerea în limba Germană a celor mai comune grade de rudenie:

MEMBRII FAMILIEI VOCABULAR – FAMILIENANGEHÖRIGE WORTSCHATZ

ÎN ROMÂNĂ ÎN GERMANĂ PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:

părinţi die Eltern di eltărn

tată der Vater dea fatăr

mamă die Mutter di mutăr

frate der Bruder dea brudăr

frate vitreg Stiefbruder ştif-brudăr

soră die Schwester di şvestăr

soră vitregă Stiefschwester ştif-şvestăr

bunicul der Groβvater dea gros-fatăr

bunica die Groβmutter di gros-mutăr

bunicuţă Oma oma

străbunic der Urgroßvater dea uăgros-fatăr

străbunică die Urgroßmutter di uăgros-mutăr

unchi der Onkel dea oncăl

mătuşă die Tante di tante

văr der Cousin dea cuzin

verişoară die Kusine di cuzine

soţul der Ehemann dea ehe-man

soţia die Ehefrau di ehe-frau

copii die Kinder di chindăr

gemenii der Zwillinge dea ţivlingă

fiul der Sohn dea son

băiatul der Junge dea iunghe

fiica die Tochter di tohtăr

fata das Mädchen das med-hen

nepotul der Neffe dea nefe

nepoata die Nichte di nihte

naşul der Pate dea pate

naşa die Patin di patin

socru Schwiegervater şviga-fata

soacră Schwiegermutter şviga-muta

cumnat der Schwager dea şvagăr

cumnată die Schwägerin di şvegărin

De reţinut! Când doriţi să vă referiţi la o persoană de genul masculin singular atunci folosiţi der
(pronunţia : dea) iar când doriţi să vă referiţi la o persoană de genul feminin singular atunci
folosiţi die (pronunţia : di). Aceeaşi regulă se aplică şi în cazul în care vreţi să spuneţi: al meu –
mein (pronunţia : main) sau a mea – meine (pronunţia : maine).

În continuare vom învăţa câteva fraze, propoziţii şi întrebări de bază în limba Germană,
toate în strânsă legătură cu subiectul principal al acestei lecţii:

Acesta este tatăl meu | Aceasta este mama mea – Das ist mein Vater | Das ist meine Mutter
(pronunţia : das ist main fatăr / das ist maine mutăr)
Domnul / Doamna – der Herr / die Frau (pronunţia : dea her / di frau)
Masculin / Feminin – männlich / weiblich (pronunţia : menlih / vaiblih)
Am doi fraţi / Am două surori – Ich habe zwei Brüder / Ich habe zwei Schwestern
(pronunţia : ih habe ţvai brudă / ih habe ţvai şvestăn)
Sunteţi casătorit(ă)? – Sind Sie verheiratet? (pronunţia : sind zi ferhairatet)
Starea civilă – der Familienstand (pronunţia : dea Familien-ştand)
Singur / Căsătorit / Divorţat – ledig / verheiratet / geschieden (pronunţia : ledig / ferhairatet /
geşidăn)
Fritz este tatăl lui Aida şi a lui Erica – Fritz ist der Vater von Aida und von Erica (pronunţia
: Fritz ist dea fatăr fon Aida und fon Erica)
Aida este fata lui Fritz – Aida ist die Tochter von Fritz (pronunţia : Aida ist di Tohtăr von
Fritz)

Directii si forme geometrice in Germana

Puncte Cardinale – die Kardinalpunkte:

Nord – der Norden (pronunţia : dea Nordăn)
Sud – der Süden (pronunţia : dea Siudăn)
Vest – der Westen (pronunţia : dea Vestăn)
Est – der Osten (pronunţia : dea Ostăn)
în Nord – im Norden (pronunţia : im Nordăn)
spre Nord – nach Norden (pronunţia : nah Nordăn)
din Nord – aus dem Norden (pronunţia : aus dem Nordăn)

Direcţii – Richtungen:
de-a lungul – entlang (pronunţia : entlang)
Stânga – links (pronunţia : linx)
în apropiere – bei (pronunţia : bai)
Lângă – neben (pronunţia : nebăn)
Peste – über (pronunţia : iubăr)
Dreapta – rechts (pronunţia : rehţ)
Drept înainte – Geradeaus (pronunţia : gheradeaus)

Forme – Formen:
Pătrat – Quadrat / Viereck (pronunţia : cvadrat / fiărec)
Cerc – Kreis (pronunţia : crais)
Triunghi – Dreieck (pronunţia : draiec)
Dreptunghi – Rechteck (pronunţia : rehtec)
Oval – Oval (pronunţia : Oval)
Octogon – Achteck (pronunţia : Ahtec)
Cub – Würfel (pronunţia : viurfăl)
Sferă – Kugel (pronunţia : cugăl)
Con – Kegel (pronunţia : chegăl)
Cilindru – Zylinder (pronunţia : ţilindăr)

Germana in jurul casei – Cuvinte in Germana

În această lecţie veţi învăţa cuvinte de bază în limba Germană, folosite în casă şi în jurul casei.
Această lecţie este compusă din trei categorii principale, în fiecare categorie veţi învăţa cuvinte
de bază traduse în limba Germană, ce fac referire la: zonele casei, aparatura electrică şi mobilier.

Zonele casei în Germană

Cu ajutorul cuvintelor din tabelul următor veţi putea să descrieţi apartamentul / casa în care
locuiţi, de asemenea, veţi putea să deosebiţi într-o conversaţie, cuvintele care fac referire la
subiectele legate de: numărul de camere, zonele casei etc…

ÎN ROMÂNĂ ÎN GERMANĂ PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:

baia das Badezimmer das bade-ţima

balconul der Balkon dea balcon

bucătăria die Küche di chiuhe

camera das Zimmer das ţimăr

dormitorul das Schlafzimmer das şlaf-ţimăr

grădina der Garten dea gartăn

garajul die Garage di garaje

gazonul der Rasen dea razăn

holul der Flur dea flur

parter das Erdgeschoss das erd-ghe-şos

peretele die Wand di vand

podeaua der Boden dea bodăn

primul etaj der erste Stock dea erste ştoc

scările die Treppen di trepăn

subsol der Keller / das Untergeschoss dea kelăr / das untăr-gheşos

sufrageria das Wohnzimmer das von-ţimăr

tavanul das Dach das dah

toaleta die Toilette di toilete

Mobilier şi Decoraţiuni în Germană:

Cu ajutorul cuvintelor din tabelul următor veţi putea purta conversaţii despre mobilier şi
decoraţiuni, de asemenea, veţi putea să deosebiţi într-o conversaţie, cuvintele care fac referire la
aceste subiecte.

ÎN ROMÂNĂ ÎN GERMANĂ PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:

biblioteca das Bücherregal das biuhe-regal

biroul der Schreibtisch dea şraib-tiş

cada die Badewanne di bade-vane

canapeaua das Sofa das sofa

chiuveta din baie das Waschbecken das vaş-becăn

chiuveta din bucătărie das Spülbecken das şpiul-becăn

coşul de gunoi der Papierkorb dea papir-corb

covorul der Teppich dea tepih

dulapul der Schrank dea şranc

duşul die Dusche di duşe

fereastra das Fenster das fenstăr

fotoliul der Sessel dea zesăl

mânerul de la uşa der Türknauf / der Türgriff dea tiur-knauf / dea tiur-grif

masa der Tisch dea tiş

mobila die Möbel di miobăl

oglinda der Spiegel dea şpigăl

patul das Bett das bet

pătura die Decke di deche

perdeaua der Vorhang dea for-hang

perna das Kopfkissen das cof-chisăn

poza das Bild das bild

prosopul das Handtuch das hand-tuh

robinetul der Wasserhahn dea vasăr-han

scaunul der Stuhl dea ştul

sertarul das Regal / die Schublade das regal / di şub-lade

uşa die Tür di tiur

vesela das Geschirr das gheşir

vaza die Vase di vaze

Aparate în Germană – Aparatură electrică în Germană:

Tabelul următor conţine traducerea din Română în Germană, a unora dintre cele mai des
întâlnite aparate electrice de uz casnic:

ÎN ROMÂNĂ ÎN GERMANĂ PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:

aerul condiţionat die Klimaanlage di clima-anlaghe

aparatele die Geräte di gherete

aspiratorul der Staubsauger dea ştaub-zaugăr

ceasul die Uhr di ur

ceasul deşteptător der Wecker dea vecăr

congelatorul der Gefrierschrank dea ghefrir-şranc

cratiţa der Topf dea tof

cuptorul der Backofen dea bac-ofăn

cuptorul cu microunde die Mikrowelle di micro-vele

deschizătorul de conserve der Dosenöffner dea dozăn-eofnăr

fierul de călcat das Bügeleisen / das Eisen das biugăl-aizan / das aizan

fierul de călcat cu aburi das Dampfbügeleisen das damf-biugăl-aizan

frigiderul der Kühlschrank dea chiul-şranc

lampa die Lampe di lampe

maşina de spălat rufe die Waschmaschine di vaş-maşine

maşina de spălat vase die Geschirrspülmaschine di gheşir-şpiul-maşine

mixerul der Standmixer dea ştand-mixăr

radioul das Radio das radio

telecomanda die Fernbedienung di fern-bedinung

telefonul das Telefon das telefon

televizorul der Fernseher dea fen-ţe

uscătorul de păr der Haartrockner dea har-trocnăr

Zilele saptamanii in Germana

În această lecţie veţi învăţa zilele săptămânii în limba Germană, împreună cu unele fraze şi
cuvinte de bază ce sunt în strânsă legătură cu acest subiect.

Tabelul următor conţine traducerea din limba Română în limba Germană, prescurtarea şi
pronunţia în Germană pentru fiecare zi din săptămână.

ZILELE SĂPTĂMÂNII – TAGE DER WOCHE

ZILELE LUCRĂTOARE – WOCHENTAGE / WERKTAGS

ÎN ROMÂNĂ ÎN GERMANĂ PRESCURTAREA: PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:

Luni Montag Mo mon-tag

Marţi Dienstag Di dins-tag

Miercuri Mittwoch Mi mit-voh

Joi Donnerstag Do doners-tag

Vineri Freitag Fr frai-tag

SFÂRŞIT DE SĂPTĂMÂNĂ – WOCHENENDE

ÎN ROMÂNĂ ÎN GERMANĂ PRESCURTAREA: PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:

Sâmbătă Samstag Sa sams-tag

Duminică Sonntag So son-tag

De reţinut! Când scrieţi zilele săptămânii în limba Germană, prima literă este întotdeauna o
majusculă.

În nordul Germanie puteţi întâlni persoane care în loc de Sonntag să spună Sonnabend, aceasta
este varianta locală, folosită pentru ziua de duminică.

Toate cele şapte zile ale săptămânii, în limba Germană sunt de genul masculin (der), exemplu:
der Freitag.

Prima zi din calendarul German este luni (Montag), iar ultima este duminică (Sonntag), la fel
ca în calendarul Românesc.

Pentru a purta conversaţii în limba Germană, aveţi nevoie de un vocabular puternic, dezvoltat pe
diferite subiecte, de aceea, în această lecţie, nu veţi învăţa doar zilele săptămânii, ci şi cuvinte
înrudite cu acest subiect. În tabelul de mai jos, găsiţi cuvinte uzuale, ce vă pot fi de folos în
viitoarele conversaţii, purtate în limba Germană:

ÎN ROMÂNĂ ÎN GERMANĂ PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:

acum jetzt ieţ

cândva irgendwann irgăn-van

astăzi / azi heute hoite

mâine morgen morgăn

poimâine übermorgen iubăr-morgăn

ieri gestern ghestărn

alaltăieri vorgestern for-ghestărn

zilnic täglich tag-lih

În continuare vom învăţa câteva fraze, propoziţii şi întrebări de bază în limba Germană,
toate în strânsă legătură cu subiectul principal al acestei lecţii:

Câte zile sunt într-o săptămână? – Wie viele Tage hat eine Woche? (pronunţia : vi file taghe
hat aine vohe?)
într-o săptămână, sunt şapte zile – eine Woche hat sieben Tage (pronunţia : aine vohe hat
zibăn taghe)
Ce zi este astăzi? – Welcher Tag ist heute? (pronunţia : velhe tag ist hoite?)
Astăzi este… / Azi este… – Heute ist… (pronunţia : hoite ist…)
Astăzi / Azi este Joi – Heute ist Donnerstag (pronunţia : hoite ist doners-tag)
Ce ai de gând să faci în acest weekend? – Was willst du am Wochenende machen?
(pronunţia : vas vilst du am wohăn-ende mahăn?)
Când / Unde ne putem întâlni? – Wann / Wo wollen wir uns treffen? (pronunţia : van / vo
volăn via unţ trefăn?)
(Formal) Când este cel mai bine pentru tine? – Wann passt es Ihnen am besten?
(pronunţia : van past es inăn am bestăn?)
(Informal) Când este cel mai bine pentru tine? – Wann passt es dir am besten? (pronunţia :
van past es dia am bestăn?)

Lunile anului in Germana

Ianuarie – Januar (pronunţia : Ianuar)
Februarie – Februar (pronunţia : Februar)
Martie – März (pronunţia : Merţ)
Aprilie – April (pronunţia : April)
Mai – Mai (pronunţia : Mai)
Iunie – Juni (pronunţia : Iuni)
Iulie – Juli (pronunţia : Iuli)
August – August (pronunţia : August)
Septembrie – September (pronunţia : Zeptembăr)
Octombrie – Oktober (pronunţia : Octobăr)
Noiembrie – November (pronunţia : Novembăr)
Decembrie – Dezember (pronunţia : Deţembăr)

Mai multe cuvinte în strânsă legătură cu subiectul principal:

lună(luni) – monat(e) (pronunţia : monat(monate)
an(i) – jahr(e) (pronunţia : iar(iare)
anul viitor – nächstes Jahr (se pronunta “neh-stes iar”)

Anotimpurile in Germana – Vremea in Germana

Vremea (Vocabular) – Wetter (Wortschatz):

Aer – die Luft (pronunţia : di luft)
Apusul Soarelui – der Sonnenuntergang (pronunţia : dea sonenuntergank)
Atmosferă – Atmosphäre (pronunţia : Atmo-sfere)
Cald – Warm (pronunţia : varm)
Caniculă – die Hitze (pronunţia : di hitţe)
Ceaţă – der Nebel (pronunţia : dea nebăl)
Cer – Himmel (pronunţia : himăl)
Cer înstelat – der Sternenhimmel (pronunţia : dea şternen-himăl)
Curcubeu – Regenbogen (pronunţia : Reghen-bogăn)
Cutremur – das Erdbeben (pronunţia : das erdbebăn)
Dezgheţ – das Tauwetter (pronunţia : das tauvetăr)
Foarte Cald – Heiß (pronunţia : hais)
Formare de nori – die Wolkenbildung (pronunţia : di volcăn-bildung)
Frig – Kalt (pronunţia : calt)
Frumos – Schön (pronunţia : şiun)
Fulger – der Blitz (pronunţia : dea bliţ)
Furtună – das Gewitter (pronunţia : das ghevităr)
Gheaţă – das Eis (pronunţia : das ais)
Grindină – der Hagel (pronunţia : dea hagăl)
Nori – die Wolken (pronunţia : di volkăn)
Ploaie – der Regen (pronunţia : dea regăn)
Polei – das Glatteis (pronunţia : das glat-ais)
Prognoza Meteo – die Vorschau (pronunţia : di forşau)
Răsăritul Soarelui – der Sonnenaufgang (pronunţia : dea zonen-auf-gang)
Rouă – der Tau (pronunţia : der tau)
Soare – die Sonne (pronunţia : di zone)
Stea – der Stern (pronunţia : dea ştern)
Temperatura la umbră – die Temperatur im Schatten (pronunţia : di temperatur im şatăn)
Vizibilitate – Sichtweite (pronunţia : Ziht-vaită)
Zăpadă – Schnee (pronunţia : şne)

Cum este vremea, astăzi? – Wie ist das Wetter heute?

Răspuns 1 : Es + verb
Plouă – Es regnet (pronunţia : Es regnet)
Răspuns 2 : Es ist + adjectiv
Este frumos – Es ist schön (pronunţia : Es ist şun)

De Reţinut:
După cum puteţi observa în exemplele de mai sus, atunci când vine vorba despre vreme, Es
simplu se foloseşte în frazele de răspuns împreună cu un verb iar Es ist se foloseşte împreună cu
un adjectiv.

Anotimpurile – die Jahreszeiten:

Primăvară – der Frühling (pronunţia : dea Friuling)
în Primăvară – im Frühling (pronunţia : im Friuling)
Vară – der Sommer (pronunţia : dea Zomăr)
în Vară – im Sommer (pronunţia : im Zomăr)
Toamnă – der Herbst (pronunţia : dea Herbst)
în Toamnă – im Herbst (pronunţia : im Herbst)
Iarnă – der Winter (pronunţia : dea Vintăr)
în Iarnă – im Winter (pronunţia : im Vintăr)

Aici puteţi studia culorile cu sfaturi de pronunţie şi fraze de bază în Germană

Culorile sunt adjective importante în majoritatea limbilor vorbite pe pământ. Culorile sunt
întotdeauna o parte importantă a vocabularului, deoarece cu ajutorul lor, puteţi descrie
nenumarate lucruri: obiecte, fiinţe, fenomene ale naturii, etc. Cu waialo.com, prin intermediul
acestei lecţii puteţi studia culorile în Germană complet gratuit.
În continuare, veţi învăţa cum să întrebaţi ‘Care este culoare ta / dvs. favorită?’ şi cum să
răspundeţi la această întrebare în limba Germană. Dacă doriţi să întrebaţi în mod formal ‘Care
este culoare dvs. favorită?’ în limba Germană veţi spune ‘Was ist Ihre Lieblingsfarbe?’
(pronunţia: vas ist iră liblings-farbe) sau ‘Welche ist Ihre Lieblingsfarbe?’ (pronunţia: velhe ist
iră liblings-farbe); ambele variante sunt corecte, puteţi alege varianta care o reţineţi mai uşor.
Dacă doriţi să întrebaţi în mod informal ‘Care este culoare ta favorită?’ în limba Germană veţi
spune ‘Was ist Deine Lieblingsfarbe?’ (pronunţia: vas ist taine liblings-farbe) sau ‘Welche ist
Deine Lieblingsfarbe?’ (pronunţia: velhe ist taine liblings-farbe); ambele variante sunt corecte,
puteţi alege varianta care o reţineţi mai uşor. Acum să analizăm cum putem răspunde la
întrebarea studiată mai sus. Dacă doriţi să spuneţi ‘Culoarea mea preferată este…’ în limba
Germană veţi spune ‘Meine Lieblingsfarbe ist…’ (pronunţia: mai-ne liblings-farbe ist); în
spaţiul punctat puteţi utiliza culoarea dvs. preferată. În tabelul următor se află culorile uzuale
traduse din limba Română în limba Germană.
ÎN ROMÂNĂ ÎN GERMANĂ PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:
alb weiß vais

negru schwarz şvarţ

gri grau grau

roşu rot rot

albastru blau blau

verde grün griun

galben gelb ghelb

portocaliu orange oranje

roz rosa roza

maro braun braun

argintiu silber zilbăr

auriu gold gold

Natura in Germana

Natura (Vocabular) – Natur (Wortschatz):

aerul – die Luft (pronunţia : di luft)
apa – das Wasser (pronunţia : das Vasăr)
apusul soarelui – der Sonnenuntergang (pronunţia : dear Zonen-untăr-gang)
cascada – der Wasserfall (pronunţia : dea Vasăr-fal)
cerul – der Himmel (pronunţia : dea Himmel)
coasta – die Küste (pronunţia : di quste)
curcubeul – der Regenbogen (pronunţia : dea Reghenbogăn)
dealul – der Hügel (pronunţia : dea Hiugăl)
deşertul – die Wüste (pronunţia : di Viuste)
ferma – der Bauernhof (pronunţia : dea Bauernhof)
floarea – die Blume (pronunţia : di Blume)
floarea soarelui – die Sonnenblume (pronunţia : di Zonen-blume)
frunza – das Blatt (pronunţia : das Blat)
iarba – das Gras (pronunţia : das Gras)
insula – der Insel (pronunţia : dea Inzăl)
jungla – der Dschungel (pronunţia : dea Junghel)
lacul – der See (pronunţia : dea Zi)
luna – der Mond (pronunţia : dea Mund)
luna plină – der Vollmond (pronunţia : dea Folmund)
marea – die See / das Meer (pronunţia : di zi / das Me-a)
muntele – der Berg (pronunţia : dea Berg)
nisipul – der Sand (pronunţia : dea Sand)
norul – die Wolke (pronunţia : di Volche)
oceanul – der Ozean (pronunţia : dea Oţian)
oraşul – die Stadt (pronunţia : di Ştat)
pădurea – der Wald (pronunţia : dea Vald)
peştera – die Höhle (pronunţia : di Hiole)
piatra – der Stein (pronunţia : dea Ştain)
plaja – der Strand (pronunţia : dea Ştrand)
planta – die Pflanze (pronunţia : di Pflanţe)
podul – die Brücke (pronunţia : di Briuche)
pomul – der Baum (pronunţia : dea Baum)
rădăcina – die Wurzel (pronunţia : di vurţel)
răsăritul soarelui – der Sonnenaufgang (pronunţia : dea Zonen-auf-gang)
râul – die Fluss (pronunţia : di Flus)
soarele – die Sonne (pronunţia : di Zone)
strada – die Straße (pronunţia : di Ştrase)
ţara – das Land (pronunţia : das Land)
terenul – das Feld (pronunţia : das Feld)
trandafirul – die Rose (pronunţia : di Roze)
tufişul – der Busch (pronunţia : dea Buş)
tunetul – der Blitz (pronunţia : dea Bliţ)
valea – das Tal (pronunţia : das Tal)
valul – die Welle (pronunţia : di vele)
vîntul – der Wind (pronunţia : dea vind)
vremea – das Wetter (pronunţia : das vetăr)
zăpada – der Schnee (pronunţia : dea Şne)

Animale in Germana

Animalele (Vocabular) – Tiere (Wortschatz):

albina – die Biene (pronunţia : di Bine)
balena – der Wal (pronunţia : dea Val)
broasca – der Frosch (pronunţia : dea Froş)
broasca ţestoasă – die Schildkröte (pronunţia : di Şild-kreote)
calul – das Pferd (pronunţia : das Pferd)
capra – die Ziege (pronunţia : di ţighe)
căprioara – der Hirsch (pronunţia : dea Hirş)
cătelul – der Hund (pronunţia : dea Hund)
cimpanzeul – der Schimpanse (pronunţia : dea Şimpanţe)
crocodilul – das Krokodil (pronunţia : das crocodil)
curcanul – der Truthahn (pronunţia : dea Trut-han)
fluturele – der Schmetterling (pronunţia : dea Şmetăr-ling)
furnica – die Ameise (pronunţia : di Amize)
găina – das Huhn (pronunţia : das Huhn)
girafa – die Giraffe (pronunţia : di girafe)
gorila – der Gorilla (pronunţia : dea Gorila)
iepurele – der Hase (pronunţia : dea Haze)
leul – der Löwe (pronunţia : dea Leove)
liliacul – die Fledermaus (pronunţia : di Fledăr-maus)
lupul – der Wolf (pronunţia : dea Volf)
măgarul – der Esel (pronunţia : dea aizăl)
maimuţa – der Affe (pronunţia : dea afe)
oaia – das Schaf (pronunţia : das Şaf)
paianjenul – die Spinne (pronunţia : di Şpine)
papagalul – der Papagei (pronunţia : dea Papagai)
pasărea – der Vogel (pronunţia : dea fogăl)
pinguinul – der Pinguin (pronunţia : dea Pinguin)
pisica – die Katze (pronunţia : di Kaţe)
pisicuţa – das Kätzchen (pronunţia : das Keţen)
porcul – das Schwein (pronunţia : das Şvain)
raţa – die Ente (pronunţia : di Ente)
şarpele – die Schlange (pronunţia : di Şlanghe)
scorpionul – der Skorpion (pronunţia : dea Skorpion)
şoricelul – die Maus (pronunţia : di Maus)
ţânţarul – die Mücke (pronunţia : di Miuke)
taurul – der Stier (pronunţia : dea Ştir)
tigrul – der Tiger (pronunţia : dea Tigăr)
ursul -der Bär (pronunţia : dea Bea)
vaca – die Kuh (pronunţia : di cu)
veveriţa – das Eichhörnchen (pronunţia : das aih-heorn-hăn)
viţelul – das Kalb (pronunţia : das Kalb)
vulpea – der Fuchs (pronunţia : dea Fucs)
vulturul – der Adler (pronunţia : dea Adlăr)
zebra – das Zebra (pronunţia : das ţibra)

Alimente in Germana

Mâncare (Vocabular) – Essen (Wortschatz):

bacon – der Speck (pronunţia : dea şpeih)
cârnatul – die Wurst (pronunţia : di vurst)
carnea – das Fleisch (pronunţia : das flaiş)
carnea de miel – das Lammfleisch (pronunţia : das Lam-flaiş)
carnea de pasăre – das Geflügel (pronunţia : das Ghefliugăl)
carnea de porc – das Schweinefleisch (pronunţia : das şvaine-flaiş)
carnea de vacă – das Rindfleisch (pronunţia : das Rind-flaiş)
carnea de vită – das Kalbfleisch (pronunţia : das Kalb-flaiş)
caşcavalul – der Käse (pronunţia : dea cheze)
ciocolata – die Schokolade / die Praline (pronunţia : di şocolade / di Praline)
crabul – der Krebs (pronunţia : dea crebs)
curcanul – der Truthahn (pronunţia : dea Trut-han)
friptura – der Braten / das Steak (pronunţia : dea Bratăn / das şteac)
fructele de mare – die Meeresfrüchte (pronunţia : di Meres-friute)
găina – das Huhn (pronunţia : das Huhn)
găluşte – Nudeln (pronunţia : niu-dăl)
gemul – die Marmelade (pronunţia : di Marmelade)
grătarul – der Grill (pronunţia : dea Gril)
îngheţata – das Eis (pronunţia : das ais)
mierea – der Honig (pronunţia : dea Honig)
orezul – der Reis (pronunţia : dea Rais)
ouă – Eier (pronunţia : a-ia)
oul – das Ei (pronunţia : das Ai)
pâinea – das Brot (pronunţia : das Brot)
peştele – der Fisch (pronunţia : dea Fiş)
raţa – die Ente (pronunţia : di Ente)
şunca – der Schinken (pronunţia : dea şincăn)
tortul – die Torte (pronunţia : di Torte)
untul – die Butter (pronunţia : di Butăr)
salata – der Salat (pronunţia : dea Zalat)
supa – die Suppe (pronunţia : di Zupe)
zahărul – der Zucker (pronunţia : dea ţucăr)

Preparare mâncării – Speisenzubereitung:

afumată – geräuchert (pronunţia : gheroihărt)
caldă – heiß (pronunţia : hais)
coaptă – gebacken (pronunţia : ghebacăn)
făcută în casă – hausgemacht (pronunţia : haus-ghemaht)
fiartă – gekocht (pronunţia : gacoht)
în aburi – gedämpft (pronunţia : ghedempft)
picantă – scharf (pronunţia : şarf)
prajită – frittiert (pronunţia : fri-tiărt)
rece – kalt (pronunţia : calt)

Tacâmurile – das Besteck (pronunţia : das Beştec)

linguriţa – der Löffel (pronunţia : dea Leofăl)
furculiţa – die Gabel (pronunţia : di Gabăl)
cuţitul – das Messer (pronunţia : das Mesăr)
farfuria – der Teller (pronunţia : dea Tela)
vasele – das Geschirr (pronunţia : das Geşir)
paharul – das Glas (pronunţia : das Glas)
sticla – die Flasche (pronunţia : di Flaşe)
Băuturi (Vocabular) – Getränke (Wortschatz):
apă – das Wasser (pronunţia : das Vasăr)
apă minerală – Mineralwasser (pronunţia : mineral-vasăr)
alcoolul – der Alkohol (pronunţia : dea alcool)
băutură nonalcoolică – alkoholfrei (pronunţia : alcool-frai)
berea – das Bier (pronunţia : das bir)
cafea fără cofeină – koffeinfreien Kaffee (pronunţia : cofain-frai cafe)
cafeaua – der Kaffee (pronunţia : dea cafe)
ceaiul – der Tee (pronunţia : dea Ti)
ciocolata caldă – heiß Schokolade (pronunţia : hais şocolade)
laptele – die Milch (pronunţia : di milh)
sucul – der Saft (pronunţia : dea zaft)
vin roşu – Rotwein (pronunţia : Rot-vain)
vin alb – Weißwein (pronunţia : vais-vain)
vinul – der Wein (pronunţia : dea vain)

Mai multe cuvinte în strânsă legătură cu subiectul principal:

serveţelul – die Serviette (pronunţia : di Zerviete)
sarea – das Salz (pronunţia : das Zalţ)
piperul – der Pfeffer (pronunţia : dea Pfefăr)
masa – der Tisch (pronunţia : dea Tiş)
gustul – der Geschmack (pronunţia : dea Geşmac)
gustos – lecker (pronunţia : lecăr)
uleiul – das Öl (pronunţia : das oil)
oţetul – der Essig (pronunţia : dea Esig)
muştarul – der Senf (pronunţia : dea Zenf)
gheaţa – das Eis (pronunţia : das ais)
ospătarul – der Kellner (pronunţia : dea Kelnăr)
ospătăriţa – die Kellnerin (pronunţia : di Kelne-rin)
meniul – die Speisekarte (pronunţia : di şpaize-carte)
comanda – die Bestellung (pronunţia : di Beştelung)
a plăti – zahlen / bezahlen (pronunţia : ţalăn / biţalăn)
Nota, Vă rog! – Zahlen bitte! (pronunţia : ţalăn bite!)
gustarea – der Imbiss (pronunţia : dea imbis)
masa de prânz – das Mittagessen (pronunţia : das Mit-tag-esăn)
cina – das Abendessen (pronunţia : das Abănd-esăn)
micul dejun – das Frühstück (pronunţia : das Friu-ştiuc)

Germana in calatorie

aeroportul – der Flughafen (pronunţia : dea Flug-hafăn)

agenţia de turism – das Reisebüro (pronunţia : das Raize-biuro)
autobuzul – der Bus (pronunţia : dea Bus)
automobilul – das Auto (pronunţia : das Auto)
avionul – das Flugzeug (pronunţia : das Flug-ţoig)
a ateriza – landen / zu landen (pronunţia : landăn / ţu landăn)
a călători – reisen (pronunţia : raizăn)
a merge cu bicicleta – radfahren (pronunţia : rad-farăn)
a zbura – fliegen / zu fliegen (pronunţia : fligăn / ţu fligăn)
bagajul – das Gepäck (pronunţia : das Gepec)
barca – das Boot (pronunţia : das Bot)
bicicleta – das Fahrrad (pronunţia : das Farad)
biletele de avion – die Flugkarten (pronunţia : di Flug-kartăn)
biroul informaţii – das Auskunftsbüro (pronunţia : das Aus-cunfţ-biuro)
călătoria – die Reise (pronunţia : di Raize)
check-in – der Check-in / Abfertigung (pronunţia : dea Check-in / Abfertigung)
decolare – der Abflug / start (pronunţia : dare Abflug / ştart)
destinaţia – die Destination / das Reiseziel (pronunţia : di Deztinaţion / das Raizeţil)
excursia – die Reise (pronunţia : di Raize)
gara – Bahnhof (pronunţia : Banhof)
geanta – die Tasche (pronunţia : di Taşe)
hotelul – das Hotel / der Gasthof (pronunţia : das Hotel / dea Gasthof)
maşina – der Wagen / PKW (pronunţia : dea vagăn / Pkv)
mergem pe jos – zu Fuss (pronunţia : ţu Fus)
metroul – die U-Bahn (pronunţia : di u-Ban)
motocicleta – das Motorrad (pronunţia : das Motorad)
nava – das Schiff (pronunţia : das Şif)
oficiul vamal – das Zollamt (pronunţia : das ţol-amt)
pasagerul – der Passagier / der Fahrgast (pronunţia : dea Pasajer / dea Fargast)
paşaportul – der Pass (pronunţia : dea Pas)
plecări – die Abfahrt (pronunţia : di Abfart)
pregătiţi de decolare – startbereit (pronunţia : ştart-berait)
ruta – die Route (pronunţia : di Rute)
scopul – Ziel (pronunţia : ţil)
sosiri – die Ankunft (pronunţia : di Ancunft)
staţia de tren – der Bahnhof (pronunţia : dea Ban-hof)
strada – die Straße (pronunţia : di Ştrase)
strada principală – Hauptstraße (pronunţia : Haupt-ştrase)
ţara – das Land (pronunţia : das Land)
traficul auto – der Verkehr (pronunţia : dea fachea)
trenul – der Zug (pronunţia : dea ţug)
valiza – der Koffer (pronunţia : dea Kofăr)

Haine / Imbracaminte in Germana

Îmbrăcăminte (Vocabular) – Kleidung (Wortschatz):

blugi – die Jeans (pronunţia : di gins)
bluza – die Bluse (pronunţia : di Bluze)
cămaşa – das Hemd (pronunţia : das Hemd)
cămasă cu mâneci scurte – Kurzarmhemd (pronunţia : curţ-arm-hemd)
cămasă cu mâneci lungi – Langarmhemd (pronunţia : lang-arm-hemd)
ciorapi – die Socke / der Strumpf (pronunţia : di zokay / dea ştrumf)
cizma – der Stiefel (pronunţia : dea ştifăl)
costumul bărbătesc – der Anzug (pronunţia : dea Anţug)
costumul de baie – der Badeanzug (pronunţia : dea Bade-anţug)
cravata – die Krawatte (pronunţia : di cravate)
fusta – der Rock (pronunţia : dea roc)
geaca – die Jacke (pronunţia : di iache)
geaca sport – das Sakko (pronunţia : das zaco)
geanta – die Tasche (pronunţia : di taşe)
haina – der Mantel (pronunţia : dea mantăl)
lenjeria intima – die Unterwäsche (pronunţia : di untăr-veşe)
pantaloni – die Hose (pronunţia : di hoze)
pantaloni scurti – kurze Hosen (pronunţia : curţe Hozăn)
pantofi – die Schuhe (pronunţia : di şue)
pantoful – der Schuh (pronunţia : dea şu)
pelerina de ploaie – der Regenmantel (pronunţia : dea regen-mantăl)
pijamalele – der Schlafanzug (pronunţia : dea şlaf-anţug)
puloverul – der Pulli / der Pullover (pronunţia : dea puli / dea pulovăr)
rochia – das Kleid (pronunţia : das claid)
sandala – die Sandale (pronunţia : di zandale)
sutienul – der BH / der Büstenhalter (pronunţia : dea BeHa / dea Biustăn-haltăr)
tricoul – das T-Shirt (pronunţia : das ti-şărt)

Accesorii (Vocabular) – Zubehör (Wortschatz):

ceasul – die Armbanduhr (pronunţia : di Arm-band-ur)
cureaua – der Gürtel (pronunţia : dea ghiur-tăl)
eşarfa – der Schal (pronunţia : dea şal)
eşarfa pentru cap – das Kopftuch (pronunţia : das cof-tuh)
mănuşa – der Handschuh (pronunţia : dea Hand-şu)
ochelarii – die Brille (pronunţia : di Brile)
ochelarii de soare – die Sonnenbrille (pronunţia : di Zonen-brile)
pălăria – der Hut (pronunţia : dea Hut)
poşeta – die Handtasche (pronunţia : di Hand-taşe)
umbrela – der Regenschirm (pronunţia : dea reghen-şirm)

Bijuterii (Vocabular) – Schmuck (Wortschatz):

brăţara – das Armband (pronunţia : das Arm-band)
cercelul – der Ohrring (pronunţia : dea Oring)
inelul – der Ring (pronunţia : dea Ring)
lanţul – die Halskette (pronunţia : di Halskettare)

Mai multe cuvinte în strânsă legătură cu subiectul principal:

scump – teuer (pronunţia : toia)
ieftin – billig (pronunţia : bilig)
e prea scump – das ist zu teuer (pronunţia : das ist ţu toia)
nu vreau – ich will es nicht (pronunţia : ih vil es niht)
o iau – ich nehme es (pronunţia : ih neme es)
o pungă, vă rog – eine Tüte bitte (pronunţia : aine tiute bite)

Vocabular de produse cosmetice in Germana

În această lecţie oferită de waialo.com vă puteţi dezvolta vocabularul German cu termeni folosiţi
atunci când vine vorba de produse cosmetice şi îngrijire personală.
Cosmetice (Vocabular) – Kosmetik (Wortschatz):
aparat de ras – das Rasiermesser (pronunţia : das Raziăr-mesăr)
apă de cologne – das Kölnisch Wasser (pronunţia : das coloniş vasăr)
aţă dentară – die Zahnseide (pronunţia : di ţan-zaide)
cremă de ras – die Rasiercreme (pronunţia : di Raziăr-creme)
fard – die Schamröte (pronunţia : di Şam-reote)
fixativ – der Haarfestiger (pronunţia : dea Har-festigăr)
gel de duş – das Duschgel (pronunţia : das Duş-gel)
lac de unghii – der Nagellack (pronunţia : dea Nagăl-lac)
machiaj – die Schminke (pronunţia : di Şminche)
ondulator – der Lockenstab (pronunţia : dea Lochen-ştab)
parfum – das Parfüm (pronunţia : das Parfium)
pastă de dinţi – die Zahnpasta (pronunţia : di ţan-pasta)
periuţa de dinţi – die Zahnbürste (pronunţia : di ţan-biurste)
pieptene – der Kamm (pronunţia : dea kam)
pudră – der Puder (pronunţia : dea Pudăr)
rimel – die Wimperntusche (pronunţia : di vimpern-tuşe)
ruj – der Lippenstift (pronunţia : dea Lipen-ştift)
şampon – das Shampoo (pronunţia : das Şampu)
săpun – die Seife (pronunţia : di saife)
spumă – der Schaum (pronunţia : dea Şaum)
uscător de păr – der Fön (pronunţia : dea Feon)

Termeni uzuali din sport in Germana

Aici puteţi studia traducerea Română Germană a termenilor uzuali folosiţi în sport, tot aici,
puteţi învăţa denumirile în Germană a celor mai comune sporturi din lume.

Alergare – Rennen (pronunţia : Renăn)

Alpinism – Klettern (pronunţia : Kletăn)
Balet – Ballett (pronunţia : Balet)
Baschet – Basketball (pronunţia : Baschetbal)
Baseball – Baseball (pronunţia : Beisbal)
Biliard – Billard (pronunţia : Biliard)
Bowling – Kegeln (pronunţia : chegăl)
Box – Boxen (pronunţia : Boxăn)
Ciclism – Radfahren (pronunţia : Rad-farăn)
Curse Auto – Autorennen (pronunţia : Auto-renăn)
Fotbal – Fußball (pronunţia : Fus-bal)
Gimnastică – Turnen (pronunţia : Turnăn)
Golf – Golf (pronunţia : Golf)
Handbal – Handball (pronunţia : Handbal)
Hiking – Wandern (pronunţia : vandărn)
Hochei – Eishockey (pronunţia : ais-hochei)
Înot – Schwimmen (pronunţia : Şvimăn)
Jogging – Joggen (pronunţia : joggăn)
Lacrosse – Lacrosse (pronunţia : Lacrosse)
Lupte – Ringen (pronunţia : Ringăn)
Patinaj – Eislaufen (pronunţia : ais-laufăn)
Pescuit – Angeln (pronunţia : Angăln)
Role – Rollschuhlaufen (pronunţia : Rol-şu-laufăn)
Rugbi – Rugby (pronunţia : Rugbi)
Şah – Schach (pronunţia : Şah)
Schi – Ski fahren (pronunţia : Schi farăn)
Schi nautic – Wasserski (pronunţia : vasăr-schi)
Scufundare – Tauchen (pronunţia : Tau-hăn)
Snowboard – Snowboarden (pronunţia : znou-boardăn)
Surfing – Surfen (pronunţia : zurfăn)
Tenis – Tennis (pronunţia : Tenis)
Tenis de masă – Tischtennis (pronunţia : Tiş-tenis)
Volei – Volleyball (pronunţia : Volei-bal)

Mai multe cuvinte în strânsă legătură cu subiectul principal:

a juca – Spielen (pronunţia : Şpilăn)

jucător – Spieler (pronunţia : Şpilăr)

arbitru – Schiedsrichter (pronunţia : Şids-rihtăr)

Partile corpului uman in Germana

Corpul uman (Vocabular) – Menschlicher Körper (Wortschatz):

bărbia – Kinn (pronunţia : chin)
burta – Bauch (pronunţia : bau)
cap – Kopf (pronunţia : cof)
cot – Ellbogen (pronunţia : elbogăn)
deget de la mână – Finger (pronunţia : fingăr)
deget de la picior – Zeh (pronunţia : ţe)
dinţi – Zähne (pronunţia : ţene)
faţa – Gesicht (pronunţia : gheziht)
ficat – Leber (pronunţia : libăr)
frunte – Stirn (pronunţia : ştirn)
gât – Nacken (pronunţia : nachen)
gură – Mund (pronunţia : mund)
genunchi – Knie (pronunţia : cni)
gleznă – Knöchel (pronunţia : cniohăl)
inimă – Herz (pronunţia : herţ)
mână – Hand (pronunţia : hand)
muşchi – Muskeln (pronunţia : muschel)
nas – Nase (pronunţia : naze)
ochi – Auge (pronunţia : aughe)
obraji – Wange (pronunţia : vange)
os – Knochen (pronunţia : cneohăn)
păr – Haar (pronunţia : har)
picior – Fuß (pronunţia : fus)
piele – Haut (pronunţia : haut)
piept – Brust (pronunţia : brust)
plămân – Lunge (pronunţia : lunghe)
sânge – Blut (pronunţia : blut)
spate – Rücken (pronunţia : riuche)
sprâncene – Augenbrauen (pronunţia : aughen-brauăn)
umăr – Schulter (pronunţia : şultăr)
unghie – Fingernagel (pronunţia : fingăr-naghel)
ureche – Ohr (pronunţia : or)

Urari si mesaje de Craciun in Germana

Urări, mesaje şi cuvinte uzuale folosite de Crăciun în limba Germană.

Urările sau mesajele de Crăciun trebuie să vină din inimă, prin urmare, cu ajutorul nostru veţi
învăţa să formulaţi singuri un mesaj sau o urare de Crăciun în limba Germană. Pe această pagină
veţi găsi: exemple de mesaje şi urări în Germană, cuvinte uzuale folosite de Crăciun în
Germană, traduceri, sfaturi de pronunţie, etc.
Vom începe cu elementele esenţiale, şi anume, vom învăţa cum se traduce, se scrie şi se
pronunţă cuvântul Crăciun şi expresia Crăciun fericit! în limba Germană. Cuvântul Crăciun
în limba Germană se traduce Weihnachten şi se pronunţă ‘vai-nah-tăn’. Acum să vedem cum se
spune Crăciun fericit! în Germană. După cum am învăţat mai devreme la Crăciun germanii
spun Weihnachten, problemele încep atunci când vrem să spunem fericit, deoarece, la fericit
germanii spun în multe feluri (glücklich, zufrieden, froh şi fröhlich), din cele patru variante
doar două sunt exact ceea ce căutăm noi, şi anume: froh şi fröhlich; toate cele patru variante
fiind adjective pot reprezenta mai multe însuşiri, spre exemplu: glücklich mai reprezintă şi
norocos iar zufrieden mai reprezinta şi mulţumit; de aceea variantele corecte sunt froh (fericit;
bucuros) şi fröhlich (fericit; vesel), în concluzie, dacă vrem să spunem Crăciun fericit! în
limba Germană vom avea două variante corecte din care să alegem, si anume: Frohe
Weihnachten! (pronunţia: fro vai-nah-tăn) şi varianta a doua Fröhliche Weihnachten!
(pronunţia: froi-li-he vai-nah-tăn).
În continuare, veţi învăţa cum să folosiţi cuvântul doresc în diferite expresii folosite de Crăciun
în limba Germană. Dacă doriţi să spuneţi în mod formal vă doresc… sau vă urez… în limba
Germană veţi spune Ich wünsche Ihnen… (pronunţia: ih viunşe inăn), dacă doriţi să spuneţi vă
doresc… sau vă urez… în Germană unei persoane apropiate în mod informal veţi spune Ich
wünsche dir… (pronunţia: ih viunşe dia); acum să vedem cum putem folosi Ich wünsche
Ihnen… şi Ich wünsche dir… în expresii de Crăciun, spre exemplu: dacă vreţi să spuneţi Vă
doresc (urez) un Crăciun fericit! (formal) în limba Germană veţi spune Ich wünsche Ihnen
frohe Weihnachten! (pronunţia: ih viunşe inăn fro vai-nah-tăn), daca vreti sa spuneti Vă doresc
(urez) un Crăciun fericit! (informal) în limba Germană veţi spune Ich wünsche dir frohe
Weihnachten! (pronunţia: ih viunşe dia fro vai-nah-tăn). Dacă transmiteţi urări din partea mai
multor persoane (de exemplu din partea familiei dvs.) şi doriţi să spuneţi “vă dorim…” sau “vă
urăm…”, atunci veţi spune “Wir wünschen Ihnen…” (pronunţia: via viunşe inăn), spre
exemplu: dacă vreţi să spuneţi “Vă urăm (dorim) un Crăciun fericit!, veţi spune “Wir
wünschen Ihnen frohe Weihnachten!” (pronunţia: via viunşe inăn fro vai-nah-tăn).
Mai jos veţi găsi un tabel ce conţine cuvinte uzuale folosite de Crăciun, aceste cuvinte vă pot fi
de ajutor atunci când doriţi să purtaţi conversaţii în limba Germană despre Crăciun sau când veţi
crea un mesaj personalizat de Crăciun în limba Germană.
VOCABULAR DE CRĂCIUN ROMÂN-ENGLEZ:

ROMÂNĂ GERMANĂ PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:

Ajunul Crăciunului Heiligabend hai-lih-abănt

Ajunul Crăciunului Weihnachtsabend vainahţ-abănt

a cânta singen zin-găn

Biblie Bibel bi-băl

bomboane Süßigkeiten ziu-zih-cai-tăn

bradul (pomul) de Crăciun Tannenbaum tanen-baum

bradul (pomul) de Crăciun Weihnachtsbaum vainahţ-baum

bulgăre de zăpadă Schneeball şne-bal

cadou Geschenk ghi-şenc

Cei Trei Magi Die Heiligen Drei Könige di hai-li-găn drai chio-ni-găn

colind(e) lied(e) lid(ă)

colind de Crăciun Weihnachtslied vainahţ-lid

Crăciun Weihnachten vai-nah-tăn

fulg de nea (de zăpadă) Schneeflocke şne-floche

fursecuri Kekse chec-se

fursecuri Plätzchen ple-ţien

horn Schornstein şorn-ştain

înger Engel engăl

jucărie Spielzeug şpil-ţoig

lumânare Kerze cherţe

lumini Lichter lih-tăr

Lumini de Crăciun Weihnachtsbeleuchtung vainahţ-be-loitung

Lumini de Crăciun Weihnachtslichter vainahţ-lih-tăr

Moş Crăciun Weihnachtsmann vainahţ-man

om de zăpadă Schneemann şne-man

rege König chio-nih

sfânt heilig hai-lih

Sfântul Nicolae Nikolaus nico-laus

şemineu Kamin camin

Un An Nou Fericit! Ein frohes neues Jahr! ain froes noes iar

zăpadă Schnee şne

Ziua Sfântului Nicolae Nikolaustag nicolaus-tag

În următoarele rânduri gasiţi texte în limba Germană ce pot fi folosite ca urări sau mesaje de
Crăciun. Sperăm că următoarele exemple de texte să fie o sursă de inspiraţie în mesajele viitoare
pe care le veţi compune pentru cei dragi.

Germană:
Ein frohes Weihnachtsfest und alles Gute zum neuen Jahr!

Pronunţia / Se citeşte:
ain froes vainahţ-fest und ales gute ţum noien iar!

Română:
Sărbători fericite (de Crăciun) şi toate cele bune pentru noul an!

Germană:
Herzliche Weihnachtsgrüße und alle guten Wünsche für ein erfolgreiches neues Jahr!

Pronunţia / Se citeşte:
herţ-li-he vainahţ-gruse und ale gutăn viunşe fiur aine efol-craihe noies iar!

Română:
Vă salut cu drag de Crăciun şi vă doresc toate cele bune într-un an nou prosper!

Germană:
Wir wünschen frohe Weihnachtsfeiertage, Gesundheit und Glück für das kommende Jahr.

Pronunţia / Se citeşte:
ai uiş iu ă meri cris-măs, meni ghifţ from santa clouz end ă hapi niu iăr.
Română:
Vă dorim sărbători fericite (de Crăciun), sănătate şi noroc pentru anul următor.