Elena Farago

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Elena Farago (n. 29 martie 1878, Bârlad – d. 4 ianuarie

1954, Craiova) a fost o poetă română care a compus poezii Elena Farago
pentru copii. Creațiile cunoscute sunt „Cățelușul șchiop”,
„Gândăcelul”, „Cloșca”, „Sfatul degetelor” și „Motanul
pedepsit”.

Cuprins
Date biografice
Distincții
Volume de versuri
Volume pentru copii (versuri și proză)
Traduceri
Referințe
Legături externe
Elena Farago
Date personale
Date biografice Nume la
naștere Elena Paximade
Născută 29 martie 1878
S-a născut pe 29 martie la Bârlad în familia Francisc și Bârlad, România
Anastasia Paximade. În anul 1890 a rămas orfană de mamă Decedată 4 ianuarie 1954 (75 de ani)
și a fost nevoită să se ocupe de îngrijirea surorilor mai mici. Craiova, România
În 1895 Elena a rămas și fără tată, ceea ce a dus la plecarea Părinți Francisc Paximade
ei la București, unde a locuit la un frate mai mare. S-a Anastasia Thomaide
angajat ca guvernantă la familia lui Ion Luca Caragiale, Căsătorită cu Francisc Farago
unde a luat contact cu literatura clasicilor. Tot aici l-a Copii Cocuța,
Mihnea (adoptat)
cunoscut pe Francisc Farago, cel care avea să-i devină soț.
Cetățenie România
Elena Farago a debutat în 1898 cu un reportaj, pe care îl
semnează Fatma. În 1902 publică prima poezie în ziarul Ocupație scriitoare de literatură pentru
copii[*]
România muncitoare. traducătoare
scriitoare
În anul 1906, Elena Farago publică primul său volum de poetă
poezii, Versuri, la îndemnul lui Nicolae Iorga, a cărui Pseudonim Fatma
prietenă și confidentă a fost.[1] Din 1907 se stabilește la Activitatea literară
Craiova, unde o vor găsi evenimentele sângeroase ale Activă ca 1898 - 1954
acestui an, iar din cauza afilierii ei la mișcarea țărănească a scriitoare
Specie
fost arestată și eliberată numai la intervențiile lui Iorga. În literară
reportaj, poezie, poem
această perioadă l-a adoptat pe fiul său, Mihnea. În 1913 se Operă de 1898 - reportaj
va naște fiica Elenei, Cocuța. debut 1899 - poemul "Gândul
Elena Farago este laureată de către Academia Română cu trudiților" în ziarul România
Premiul „Adamachi” pentru volumele Șoapte din umbră muncitoare
Opere Șoapte din umbră, Traduceri
(1908) și Traduceri libere (1908), iar apoi pentru volumele semnificative libere, Șoaptele amurgului, Din
Șoaptele amurgului, Din traista lui Moș Crăciun, apărute în traista lui Moș Crăciun
1920. Note
Premii • 1908 - Premiul „Adamachi” al
În 1921 este numită director al Fundației „Alexandru și Academiei Române
Aristia Aman” din Craiova, fundație pe care o va conduce • 1920 - Premiul „Adamachi” al
timp de 30 de ani. Elena Farago a avut contribuții deosebite Academiei Române
• Medalia „Bene Merenti”
în ceea ce privește regulamentul de organizare și de Modifică date / text (https://ro.wikipedia.org/w/index.ph
funcționare al bibliotecii, fișarea cărților și ținerea unei p?title=Elena_Farago&action=edit&section=0)
evidențe corecte de aranjare a publicațiilor în rafturile
bibliotecii, de completare a colecțiilor prin achiziții și donații.
În 1922 fondează la Craiova, împreună cu Ion B. Georgescu, C. Gerota, Ion Dongorozi, C.D. Fortunescu,
revista literară Năzuința, la care au colaborat: Simion Mehedinți, Ion Barbu, Perpessicius, Victor Eftimiu,
Camil Petrescu, Mihail Dragomirescu. De asemenea a patronat și revista educativă pentru copii și tineret
Prietenul Copiilor (1943-1946).

Elena Farago s-a stins din viață în 1954 la Craiova, după o lungă suferință.

Distincții
Premiul „Adamachi” din partea Academiei Române pentru volumele Șoapte din umbră (1908)
și Traduceri libere (1908), apoi pentru volumele Șoaptele amurgului (1920) și Din traista lui
Moș Crăciun (1920).
Premiul „Neuschotz” al Academiei Române (1927) pentru Ziarul unui motan (1924)
Premiul Internațional „Femina” (1924)
Premiul Național pentru Literatură (1938)
Medalia „Bene Merenti” - clasa I și „Ordinul Meritul Cultural” - Cavaler clasa a II-a din partea
regelui Carol al II-lea pentru merite literare.

Volume de versuri
Versuri (1906)
Șoapte din umbră, Craiova, Ramuri, 1908
Traduceri libere (1908)
Din taina vechilor răspântii, Craiova, Ramuri 1913
Șoaptele amurgului (1920)
Poezii alese (1924)
Nu mi-am plecat genunchii, Craiova, Tiparul prietenii științei, 1926
Poezii (1937)

Volume pentru copii (versuri și proză)

Pentru copii (2 volume: I 1913, II 1920), București, Editura Ramuri, 1912;
Copiilor (1913)
Din traista lui Moș Crăciun (1920)
Bobocica (1921)
Să nu plângem (1921)
 Să fim buni (1922, proză)
Ziarul unui motan (1924, proză)
Într-un cuib de rândunică (1925, proză)
A ciocnit un ou de lemn (1943)
Într-o noapte de Crăciun (1944)
4 gâze nazdravane (1944)
Cățelușul șchiop, București, Editura Ion Creangă, 1989.

Traduceri
Maurice Maeterlinck, Justiția, traducere de Elena Farago, București, Editura Alcalay, 1915.

Referințe
1. ^ Ghiorghe, Sabina (19 iunie 2015). „Elena Farago, poeta fără copilărie care a scris pentru
copii: „viață de roman, subiect de dramă". A fost prietenă cu Iorga și angajata lui Caragiale” (htt
ps://adevarul.ro/locale/vaslui/elenei-farago-poeta-copilarie-scris-copii-viata-roman-subiect-dra
ma-fost-prietena-iorga-angajata-caragiale-1_5582a073cfbe376e35694214/index.html).
Adevărul. Accesat în 29 ianuarie 2019.

Legături externe
Casa memorială "Elena Farago" (http://www.aman.ro/files/farago.html)
Versuri la Cercul poeților dispăruți: Elena Farago (http://cerculpoetilor.net/poet.php?idp=29)
Personalitati: Elena Farago (http://www.elady.ro/articole/Personalitati/Elena-Farago.html)
Poezii (http://www.romanianvoice.com/poezii/poeti/farago.php)
Elena Farago, poeta neuitată a vârstei de aur (http://www.adevarul.ro/cultura/Elena_Farago-po
eta_neuitata_a_varstei_de_aur_0_446955645.html), 19 martie 2011, Adevărul
Elena Farago - „viață de roman, subiect de dramă“ (http://ziarullumina.ro/biografii-luminoase/el
ena-farago-viata-de-roman-subiect-de-drama), 20 iulie 2009, Diac. Ioniță Apostolache, Ziarul
Lumina

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Elena_Farago&oldid=12872026

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 31 mai 2019, ora 01:53.

Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și
clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.