EXEMPLE DE PROIECTARE A LUCRĂRILOR DE

INTERVENŢIE STRUCTURALĂ LA CLĂDIRI

EXISTENTE, VULNERABILE SEISMIC

CONSTRUCŢII DIN OŢEL

Exemplul 2: Structura duala multietajata cu cadre contravantuite

centric – articulatii plastice in grinzi

ECM 2-1
Cuprins

1. INTRODUCERE .................................................................................................. 3

2. DESCRIEREA STRUCTURII ANALIZATE ..................................................... 3

3. EVALUAREA STARII FIZICE A CLADIRII ANALIZATE ............................ 8

4. EVALUAREA CANTITATIVA (PRIN CALCUL) .......................................... 16

5. EVALUAREA FINALĂ ŞI FORMULAREA CONCLUZIILOR .................... 35

6. SOLUTIA DE REABILITARE (CONSOLIDARE) ........................................ 35

7. CALCUL STRUCTURA CONSOLIDATA ...................................................... 36

8. CONCLUZII ....................................................................................................... 52

ECM 2-2
 1. INTRODUCERE
Se prezinta un Exemplu de calcul care contine toate etapele de realizare a consolidarii
unei constructii existente in conformitate cu prevederile din P100/3-2008. In urma unui
cutremur s-a constatat ca in patru grinzi au aparut articulatii plastice la ambele capete.
Grinzile in care au aparut articulatii plastice se afla pe cadrele longitudinale de pe axele 1
intre B-C, E-F si 2 intre B-C, E-F la nivelul parterului (fig.2 si 3).
Calculul structural al structurii analizate s-a realizat pe structura deformata si a fost
efectuat cu programul spatial ETABS.

2. DESCRIEREA STRUCTURII ANALIZATE

Documentatia de proiectare si de executie originala si completa a fost gasita in Cartea
Tehnica a constructiei.
Constructia analizata are destinaţia de birouri având dimensiunile in plan de:
- 1 deschidere de 13,05m + plansee iesite in consola pe 3,10m.
- 5 travei de 5,80m
Regimul de inaltime considerat in calcule este P+3E având:
Hetaj = 3,5m, inaltimea totala la atic fiind de 15,40m.
Construcţia analizata, din punct de vedere structural, este realizata in sistem dual
format din cadre contravantuite centric si cadre necontravantuite.
Pe direcţia transversala sunt prevăzute 2 cadre contravantuite + 3 cadre
necontravantuite. Pe directia longitudinala exista doua cadre necontravantuite.
Otelul folosit in grinzi si stâlpi este S355JO, iar in contravântuiri este S355JOH.
Contravântuirile verticale sunt proiectate cu diagonale incrucisate in forma de „X”
amplasate intre axele 1-2/B si 1-2/F, realizate din ţevi rotunde având clasa de secţiune 1.
Sistemul de prindere al contravantuirilor modeleaza o articulatie teoretica prin
prevederea unui singur bolt.
Grinzile de cadru (transversale si longitudinale) sunt realizate cu secţiune dublu T din
profile laminate HEA si IPE cu clasele de secţiune 1 si 2.
Stâlpii sunt proiectaţi cu secţiune in „Cruce de Malta”, secţiune convenabila atât din
punct de vedere al preluării eforturilor cat si din punct de vedere al realizării prinderilor
grindă-stâlp.
Secţiunea stâlpilor este de tip „Cruce de Malta” , realizata din table sudate,
nesimetrica, astfel:
la Parter:
- pe directia axei Y (intre axele 1-2) - talpi 30x370; inima 18x540
- pe directia axei X (intre axele B-F) - talpi 30x300; inima 18x658

ECM 2-3
la celelalte etaje:
- pe directia axei X (intre axele 1-2) : talpi 20x330; inima 15x560
- pe directia axei Y (intre axele B-F) : talpi 30x300; inima 15x655
Protectia la foc a stalpilor metalici este realizata cu torcret.
Grinzile secundare sunt dispuse paralele cu traveea (latura scurta) si asigura
conlucrarea cu placa din beton armat. Grinzile secundare se comporta asemenea unor nervuri
si au rolul de a mari rigiditatea la încovoiere a planşeelor ceea ce permite utilizarea unei placi
de grosime redusa. Grinzile secundare au schema statica simplu rezemata si sunt calculate ca
grinzi compozite (cu conlucrarea placii de beton in zona comprimata).
Conlucrarea spaţiala intre cadre este realizata, la fiecare nivel, de placile din beton
armat cu grosimea de 15cm.
Toate imbinarile elementelor structurale de tip grinda – stalp sunt realizate in sistem
rigid, cu flanse si scaune. Prinderea este realizata cu suruburi de inalta rezistenta IP gr. 10.9
pretensionate 50%.
Îmbinările din uzină sunt realizate cu sudură în adâncime cu pătrundere completă, cu
nivel B de acceptare conform C150 / 99.
Structura se încadrează in clasa de ductilitate medie, deoarece grinzile si stalpii au
clasa de secţiune 1 si 2.
Determinarea stării de eforturi si deformaţii in elementele structurale s-a realizat cu
programul ETABS printr-un calcul static liniar. Modelarea structurii: Stalpi si grinzi – element
finit de tip beam, contravantuiri - element finit de tip truss, placa din beton armat - element
finit de tip membrana.
Nu s-a considerat planseul infinit rigid implicit, rigiditatea planseului este cea reala a
placii din beton si a grinzilor metalice (plaseu compozit), adoptarea modelului de planseu
infinit rigid denatureaza starea de eforturi si deformatii din contravantuirile verticale si din
grinzile solicitate axial.

ECM 2-4
Fig.1-Vederi 3D

ECM 2-5
 6

Fig.4 – Elevatie ax 3
Fig.2 – Elevatie ax 1
Fig.3 – Elevatie ax 2

Fig.6– Elevatie ax C
Fig.5 – Elevatie ax B Fig.7– Elevatie ax D

ECM 2-6
 Fig.10 – Plan parter

Fig.8 – Elevatie ax E Fig.9 – Elevatie ax F

Fig.11 – Plan etaj 1 Fig.12 – Plan etaj 2 Fig.13– Plan etaj 3

In figurile 1 13 este prezentata configurarea geometrica a structurii.

ECM 2-7
 3. Evaluarea starii fizice a cladirii analizate

În vederea evaluării construcţiei analizate, s-au strans datele necesare din surse cum sunt:
- documentaţia tehnică de proiectare şi de execuţie a construcţiei examinate (inclusiv
documentele referitoare la eventualele intervenţii pe durata exploatării);
- reglementările tehnice în vigoare la data realizării construcţiei;
- investigaţii pe teren;
- măsurători şi teste în situ şi/sau în laborator.
In urma analizarii factorilor de cunoastere (verificarii vizuale in situ si studierii amanuntite
a Cartii Tehnice a constructiei) s-a constatat ca nivelul de cunoastere al structurii, conform tabel
4.1 (pag. 16) din P100/3-2008, este KL3 – cunoastere completa, factorul de incredere fiind
CF=1.
Pentru evaluarea structurii de rezistenta prin calcul, in conformitate cu P100-3/2008 capitolul
6, se vor utiliza Metodologiile de evaluare de nivel 2 (metodologie de tip curent pentru
constructii obisnuite de orice tip) si 3 (metodologie ce utilizeaza calcul neliniar pentru constructii
de o importanta deosebita si constructii curente).

4. Evaluarea calitativa
4.1.1. Evaluarea gradului de indeplinire a conditiilor de conformare structurala( R1 )
Pentru efectuarea analizei calitative se calculeaza punctajul dupa Lista de cerinte a
metodologiilor de nivel 2 si 3 (vezi Tabel 1 realizat conform Tabel C2, pag.71, P100/3-2008, care
cuprinde conditiile de alcatuire a structurii de otel analizate.
Tabel 1
Criteriul Criteriul nu este îndeplinit
Criteriu este Neîndeplinire Neîndeplinire
îndeplinit moderată majoră
(i) Condiţii privind configuraţia structurii Punctaj maxim: 50 puncte

Conform criteriu (i) din Tabelul C.1

Punctaj total realizat 40 puncte
(ii) Condiţii privind interacţiunile structurii Punctaj maxim: 10 puncte

Conform criteriu (ii) din Tabelul C.1

10 puncte
Punctaj total realizat

(iii) Condiţii privind alcătuirea elementelor structurale Punctaj maxim: 30 puncte

EMC2-8
(b) Structuri cu cadre contravântuite centric
- Ierarhizarea eforturilor capabile ale elementelor structurale
asigură dezvoltarea unui mecanism favorabil de disipare a
energiei seismice astfel încât plastificarea diagonalelor întinse
săse producă înainte de formarea articulaţiilor plastice sau de
pierderea stabilităţii generale / locale în grinzi şi stâlpi

- Prinderile grindă-stâlp sunt de tip rigid astfel încât cadrele,

cu sau fără contravântuiri pot prelua cel puţin 25% din 30 puncte
acţiunea seismică în ipoteza în care contravântuirile verticale
au ieşit din lucru.
- Diagonalele dispuse în “X” au zvelteţea
1.3 e > <2 e

- Zvelteţea stâlpilor în planul contravântuit este

Condiţii referitoare la planşeu Punctaj maxim: 10 puncte

Placa planşeelor au grosimea de 150mm ≥ 100 mm si este
realizată din beton armat monolit. Armăturile distribuite în
placă asigură rezistenţa necesară la încovoiere şi forţa tăietoare
pentru forţele seismice aplicate în planul planşeului
Forţele seismice din planul planşeului pot fi
10 puncte
transmise la elementele structurii
(grinzi principale şi secundare) prin intermediul
conectorilor elastici (gujoane) sau rigizi

Golurile în planşeu sunt bordate cu armături

suficiente,total
Punctaj ancorate adecvat.
realizat R1 = 90 puncte

(i) Conditii privind configurarea structurii (conf. criteriu „i” din Tabelul C1-P100-3)
- Traseul incarcarilor este continuu
- Sistemul este redundant
- Nu exista niveluri slabe din punctul de vedere al rezistentei
- Nu exista niveluri flexibile
- Exista modificari importante ale dimensiunilor in plan ale sistemului structural de la un
nivel
la altul (plansee in consola).
- Planseele in consola descarca prin intermediul contravantuirilor si grinzilor pe stalpii
principali din axul 2.
- Exista o mica modificare a dimensiunilor in plan de la etajul 1 pana la etajul 3 fata de
parter , zona dintre axele 2 si 3 este in consola.
- Nu exista diferente intre masele de nivel mai mari de 50% pentru parter si etajele 1-3.
- Efectele de torsiune de ansamblu sunt reduse.

EMC2-9
- Legatura intre suprastructura si infrastructura are capacitatea de a asigura transmiterea
eforturilor
In concluzie criteriul (i) este indeplinit partial, iar punctajul acodat este de 40 puncte.
(ii) Conditii privind interactiunile structurii (conf. criteriu „ii” din Tabelul C1-P100-3)
- Distantele pana la cladirile vecine depasesc dimensiunile minime de rost
- Nu exista supante
- Peretii nestructurali sunt legati flexibil de structura principala
In concluzie criteriul (ii) este indeplinit integral, iar punctajul acodat este 10 puncte.

(iii) Conditii privind alcatuirea elementelor structurale (conf. criteriu „iii” Tabel C2-P100-
3)
- Cladirea din punct de vedere structural, este realizata in sistem dual fiind formata din cadre
contravantuite centric + cadre necontravantuite pe directie transversala si cadre necontravantuite
pe directie longitudinala.
- Structura este conformata astfel incat asigura dezvoltarea unui mecanism favorabil de
disipare a energiei seismice, zonele disipative fiind situate la capetele grinzilor in vecinatatea
imbinarilor grinda-stalp.
- Conditiile referitoare la alcatuirea si conformarea grinzilor sunt indeplinite.
- Conditiile referitoare la alcatuirea si conformarea stalpilor sunt indeplinite.
- Conditiile referitoare la alcatuirea si conformarea contravantuirilor sunt indeplinite
In concluzie criteriul (iii) este indeplinit integral, iar punctajul acodat este de 30 de
puncte.

(iv) Conditii referitoare la planseu (conf. criteriu „iv” din Tabel C2-P100-3)
- Placa planseelor are grosimea de 15 cm si este realizata monolit.
- Fortele seismice din planul planseului se transmit la elementele structurii prin
intermediul conectorilor elastici.
- Golurile in planseu sunt bordate corespunzator
 In concluzie criteriul (iv) este indeplinit integral, iar punctajul acodat este 10 puncte.

Punctajul total pentru ansamblul conditiilor de alcatuire a structurii de otel analizate (gradul
de indeplinire a conditiilor de alcatuire seismica) este R1=90 puncte.

Conform Tabel 8.1 structura se incadreaza in clasa de risc seismic III.

4.1.2. Evaluarea gradului de afectare structurala ( R2 )
Evaluarea stării de degradare a elementelor structurale se face pe baza punctajului obtinut in
tabelul 2 (realizat conform tabel C3 - P100/3-2008) pentru diferitele tipuri de degradari
identificate.

EMC2-10
 Tabel 2.

Tipul de degradare Fără Degradare

degradări Moderata Severă
(i) Degradari produse de actiunea cutremurului Punctaj maxim: 50 de puncte

1. Grinzi: deformaţii extinse, voalarea pereţilor secţiunii,

formarea de articulaţii plastice, fisuri şi ruperi parţiale –
articulatii plastice la capetele a 4 grinzi
2. Stâlpi: deformaţii moderate, voalări ale tălpilor,
incursiuni în domeniul plastic (la unii stâlpi)

3. Prindere grindă / bare disipative – stâlp: deformaţii

pronunţate, ruperi ale mijloacelor de prindere cu
diminuarea rezistenţei capabile (fără a fi afectate însă
mijloacele de prindere care transmit forţa tăietoare)
4. Nodul de cadru: deformaţii pronunţate, voalare în
domeniul plastic, fisuri şi ruperi parţiale ale sudurilor

5. Prinderi de continuitate ale stâlpilor şi grinzilor:

incursiuni în domeniul plastic fără ruperi ale elementelor
de continuitate sau a mijloacelor de prindere 20

6. Contravântuiri verticale: flambaj, deformaţii plastice,

cedarea prinderilor
7. Baza stâlpilor: deformaţii plastice ale plăcii de bază,
traverselor, deformaţii plastice / ruperea şuruburilor de
prindere în fundaţii
8. Diafragme orizontale:
● metalice: deformaţii pronunţate, flambajul unor bare
de contravântuire. Ruperea mijloacelor de prindere a
barelor
contravântuirii şi /sau panourilor metalice de structură de
rezistenţă
● din beton armat: fisurarea sau ruperea planşeelor.
Distrugerea prinderii plăcii din beton armat de structură
metalică (smulgerea din conectori / ruperea
conectorilor)
(ii) Degradari produse de incarcari verticale Punctaj maxim: 20 de puncte
- Nu exista fisuri si degradari in placile planseelor.
- Nu exista pierderea stabilitatii locale a stalpilor si 20
grinzilor
(iii) Degradari produse de incarcarea cu deformatii Punctaj maxim: 10 puncte
(tasarea reazemelor, contractii, actiunea temperaturii,
curgerea lenta a betonului) 10
(v) Degradari produse de o executie defectuoasa Punctaj maxim: 10 puncte
(dezaxari ale stalpilor, contravantuirilor, defecte in
imbinari sudate, defecte in imbinari cu suruburi) 10
(vi) Degradari produse de factori de mediu: agenti
corozivi chimici sau biologici etc., asupra otelului 10
(coroziune , exfolieri)

EMC2-11
 Punctaj total pentru ansamblul conditiilor de lucru Punctaj maxim: 100 puncte
Punctaj realizat R2: 70puncte

NOTA :
1. Tipurile de degradări considerate în tabelul 2 sunt numai cele produse de acţiunea seismică. Dacă în urma
examinării structurii se constată că aceasta prezintă degradări produse de alte cauze, de exemplu, degradări de material
produse de coroziune, de incendii sau degradări produse de încărcarea cu deplasări, cum sunt cele din tasarea
diferenţială a reazemelor sau variaţia de temperatură, efectul acestora asupra siguranţei structurale se ia în considerare
prin reducerea suplimentară a punctajului R2, funcţie de natura şi efectul structural al acestor degradări.
2. Distribuţia punctajului din tabelul 2 pe categorii de degradări este orientativă. Expertul evaluator poate corecta
această distribuţie atunci cand consideră că prin aceasta se poate stabili o evaluare mai realistă a efectelor diferitelor
tipuri de degradare asupra siguranţei structurale.

In urma evaluarii calitative a structurii s-a constatat :

Grinzile situate in axele 1 si 2 intre axele B-C si E-F la parter sunt deformate datorita
aparitiei articulatiilor plastice la ambele capete.
Conform tabel 2, gradul de afectare structurala este R2=70 de puncte.
Rezulta, conform tabel 8.2 - P100-3/2008, structura se incadreaza in clasa de risc seismic II.

4.1.3. Evaluarea gradului de asigurare structurală seismică ( R3 )

Dupa metodologia de nivel 2 se determina valorile individuale ale indicatorului R3 pentru fiecare
din elementele structurale cu expresia :

în care:
Ed ,Rd - efortul secţional de proiectare şi, respectiv, efortul capabil, în elementul j
q - factorul de comportare specific al elementului structural j, dat în anexa C (conform 6.8.4)
P100-3/2008.

4.1.4. Stabilirea factorului de reducere (coeficientul de comportare q) se face pe baza

datelor obtinute in tabelul 3 (conform tabel C4, pag. 75, P100-3).

EMC2-12
 TABEL 3
Element structural q
Grinzi:
-- Comportare ductilă 1)
● clasa 1 de secţiuni 8
● clasa 2 de secţiuni 3

Bare disipative:
-- Comportare ductilă
● clasa 1 de secţiuni 8
● clasa 2 de sectiuni 3
Stâlpi:
-- Comportare ductilă
● clasa 2 de secţiuni 4

Contravântuiri verticale cu diagonale în “X” :

-- Comportare ductilă
6
● clasa 1 de secţiuni
Îmbinări riglă-stâlp :
-- Comportare ductilă1) 4

1) Comportare ductilă înseamnă că stâlpul, grinda, contravântuirea, îmbinările riglă-stâlp, prinderile îndeplinesc
toate condiţiile de alcătuire şi de detaliere prevăzute în normativele de proiectare a construcţiilor noi, specifice acestor
tipuri de structuri. De asemenea trebuie îndeplinite toate condiţiile privind formarea unui mecanism favorabil de
disipare a energiei printr-o comportare histeretică cât mai stabilă. Se admit interpolări ale valorilor q corespunzătoare
comportării ductile, respectiv neductile pentru cazul îndeplinirii parţiale a condiţiilor prevăzute în normativele de
proiectare a structurilor noi.
Pentru determinarea valorii coeficientului R3 valorile coeficientului de ductilitate q pe element se
ia din tabelul 3 (conform tabel C4, pag. 75, P100-3/2008) daca din expertiza se poate stabili cu
precizie ca elementul nu a avut incursiuni in domeniul elasto-plastic.
Pentru toate celelalte situatii se va considera coeficientul de ductilitate pe element q=1
deoarece nu se pot decela toate elementele structurale care au avut incursiuni in domeniul
elasto-plastic. Elementele sunt deformate si raman cu tensiuni.
Pentru exemplul analizat valoarea factorului de comportare q al elementului a fost estimat la
valoarea q=1, deoarece in patru grinzi situate la planseul de peste parter, la capetele
grinzilor s-au format articulatii plastice.

Calculul starii de eforturi pentru structura reala cu deformatii remanente (cu articulatiii
plastice aparute la capetele grinzilor situate in axele 1 si 2 intre B-C si E-F) s-a realizat cu
coeficientul de comportare global q=1.

EMC2-13
In modelul de calcul cu structura avariata s-au articulat grinzile (situate in axele 1 si 2 intre B-C si
E-F) la capete.
Aplicand relatia de calcul ((8.2)-P100-3/2008) pentru indicatorul R3 (vezi pagina 45 punctul
8.2.b.-P100-3/2008) pentru elementul structural cel mai solicitat (ax 2D) (vezi fig.14 si fig.15),
rezulta:

unde :
Rd – efortul capabil al elementului;
Ed – efortul sectional de proiectare al elementului;
rezulta clasa de risc seismic II conform P100-3/2008, tabel 8.3 pag. 46.

Fig. 14 – VERIFICARE CONFORM EC3-2005

EMC2-14
Ed/Rd in combinaţia cea mai defavorabila (ax1)

Fig. 15 – VERIFICARE CONFORM EC3-2005

Ed/Rd in combinaţia cea mai defavorabila (ax2)

EMC2-15
 5. EVALUAREA CANTITATIVA (prin calcul)

5.1. Evaluarea incarcarilor conform normelor in vigoare

5.1.1. Evaluarea acţiunilor permanente

Pentru evaluarea acţiunilor permanente a se vedea valorile din Tabelul 4.
TABEL 4

Valoarea caracteristica
z Relaţia de calcul Norme
[kN/m2]

1. Acţiuni permanente
1.1 greutatea proprie a structurii --- determinata automat cu ajutorul programului de
calcul utilizat ---

1.2 pardoseala estimat 1,00 ---

1.3 spatiu tehnic estimat 0,25 ---
1.4 pereţi despărţitori estimat 0,50 ---
1.5 termoizolatie pe terasa estimat 1,20 ---
1.6 granit pe terasa estimat 0,75
1.7 sapa pe terasa estimat 1,50 ---

2. Acţiuni variabile

2.1 zăpada s is i c e ct sk 1,28 CR 1-1-3/2012

2.2 vânt we(ze) = γiw x cpe x qp(ze) CR 1-1-4/2012

EMC2-16
2.3 încărcări datorita exploatării:
- utila pe terasa 2,0
--- STAS 10101/2A1-87
si 5,0 pe zonele situate in B-C/2-3; E-F/2-3
- utila pe planşeele curente --- 3,0 STAS 10101/2A1-87

3. Acţiuni accidentale
3.1 seism Fb ,k I S d Tk m k P100-1/2006

EMC2-17
 5.1.2. Evaluarea incarcarilor variabile

(1) Evaluarea acţiunii zăpezii (CR 1-1-3/2012)

Valoarea caracteristica a încărcării din zăpada pe acoperiş, sk :

s is i Ce Ct sk ((4.1)- CR-1-1-3/2012)

in care:
γis - coeficient de importanta si expunere la zapada

i - coeficientul de forma pentru încărcarea din zăpada pe acoperiş care se

determina in funcţie de forma acoperişului;

i = 1=0,8 - acoperiş de tip terasa: =00 (Tabel 3.1, pct. 3.1);

Ce - coeficientul de expunere al amplasamentului construcţiei;
Ce = 0,8 - acoperiş cu expunere completa (Tabel 2.1, pct.2.2);
Ct - coeficientul termic;
Ct = 1,0 – acoperiş cu termoizolatie uzuala (pct. 2.2);
sk - valoarea caracteristica a încărcării din zăpada pe sol [kN/m2], in amplasament;
sk=2,0 kN/m2- amplasament municipiul Bucuresti (tabel A1, Anexa A);

s 1,0 0,8 0,8 1,0 2,0 1,28kN / m 2

(2) Evaluarea acţiunii vântului (CR 1-1-4/2012)

Presiunea vântului la înălţimea z deasupra terenului:

we(ze) = γiw x cpe x qp(ze) ((3.1) – CR 1-1-4/2012)

in care:

EMC2-18
γiw - coeficient de importanta si expunere la vant
qp – presiunea de referinţă a vântului;
qref=0,5kPa –amplasament Bucuresti (Anexa A, harta de zonare figura A.2)
ce(z) – factorul de expunere la înălţimea z deasupra terenului;
ce(z) = cg(z) x cr(z) (pct.11.1)
cg(z) – factorul de rafala
cr(z) – factorul de rugozitate
cg(z)=1+g[2I(z)]
in care:
g=3,5– factorul de vârf
2I(z) =2 x 0,24 = 0,48 – dublul coeficientului de variaţie a fluctuaţiilor vitezei
amplasament Bucuresti (Anexa A, tabelul A1)
cg(z)=1+3,5 x 0,48=2,68
z 2
cr ( z ) k r2 ( z0 )(ln )
z0

kr(z0) = 0,22 – factor funcţie de tipul de teren

zona urbana dens construita (pct. 8.2, tabelul 2)
z =15,0m – inaltimea construcţiei deasupra terenului
z0 = 0,3m – lungimea de rugozitate in funcţie de teren
zona urbana cu densitate redusa a constructiilor
si zone impadurite (pct. 7.2, tabelul 1)
15,0 2
c r ( z) 0,22 2 (ln ) 0,74
0,3
ce(z)=2,68x0,74=1,98
cp – coeficientul aerodinamic de presiune
cp=0,8 (presiune) (pct. 12.2.2, tabelul 6)
cp=-0,3 (suctiune) (pct. 12.2.2, tabelul 6)

Presiune : w(z)n = 0,5 x 1,98 x 0,8=0,80kPa = 0,80kN/m2

Suctiune: w(z)n = 0,5 x 1,98 x 0,3=0,80kPa = 0,30kN/m2

EMC2-19
(3) Evaluarea încărcărilor datorită exploatării
Pentru evaluarea încărcărilor datorita exploatării a se vedea valorile din Tabelul 4.

5.1.3. Evaluarea acţiunilor accidentale

(1) Evaluarea acţiunii seismului (P100-1/2006)

Se adopta „Metoda de calcul cu spectru de răspuns” ( paragraf 4.5.3.3.din P100-1/2006.

Forţa tăietoare de bază Fb,k aplicată pe direcţia de acţiune a mişcării seismice în modul propriu de
vibraţie k este
Fb ,k I Sd Tk mk ((4.8 – P100)-1/2006)

unde:
mk este masa modală efectivă asociată modului propriu de vibraţie k ;

Tk perioada proprie în modul propriu de vibraţie k ;

in care :

I=1,2 este factorul de importanta-expunere al construcţiei ;

clasa de importanta II (Tabel 4.2);
Sd T - spectrul de proiectare pentru acceleraţii, exprimat in m/s2;

Tc=1,6s si TB=0,16s – amplasament Bucuresti (pct. 3.1, fig. 3.2);

(T )
Sd (T) ag deoarece T>TB (T perioada fundamentala este estimata la 0 ,75 s 0 ,85 s );
q
ag =0,24g=0,2x9,81=2,16m/s2 - acceleraţia terenului pentru proiectare;
amplasament Bucuresti ( fig. 3.1);
S-a considerat in calcul :
q=1 - structura avariata (P100-3/2008)
q=3 - structura consolidata (tabelul 6.1 din P100/3-2008)
(T ) - spectru normalizat de răspuns elastic funcţie de perioada de colt (vezi fig.16);

EMC2-20
 Fig.16

Spectrul normalizat de răspuns elastic este in fig.16 pentru Tc=1,6s.

In programul de calcul utilizat se introduce spectrul de proiectare Sd(T) conform pct. 3.2 din
P100-1/2006.

5.2. Modelarea structurii

Se realizeaza un calcul static liniar si neliniar in starea deformata actuala a structurii (pozitie
stabilita in urma unui releveu amanuntit), cu structura in stare avariata prin modelarea structurii in
stare deformata (se stabileste capacitatea portanta a structurii). Determinarea stării de eforturi si
deformaţii in elementele structurale s-a realizat cu programul ETABS printr-un calcul static liniar.
Modelarea structurii: Stalpi si grinzi – element finit de tip beam, contravantuiri - element finit de
tip truss, placa din beton armat - element finit de tip membrana.
Nu s-a considerat planseul infinit rigid implicit, rigiditatea planseului este cea reala a placii din
beton si a grinzilor metalice (plaseu compozit), adoptarea modelului de planseu infinit rigid
denatureaza starea de eforturi si deformatii din contravantuirile verticale si din grinzile solicitate
axial.
Structura se modeleaza cu grinzile articulate la capete (cele 4 grinzi amplasate in axul 1 intre B-C,
E-F si axul 2 intre B-C, E-F la nivelul parterului).

5.3. Efectuarea unui calcul modal bazat pe spectrul de raspuns (MRS)

5.3.1. Evaluarea maselor

Pentru analiza modala a structurii, masele (m) se evaluează din combinaţia de încărcări conform
tabel 4.1 din CR 0-2005:

EMC2-21
TABEL 5

Încărcarea Factor
Greutatea proprie 1,0
Spatiu tehnic 1,0
Pardoseala 1,0
Pereţi despartitori 1,0
Termoizolatie 1,0
Granit pe terasa 1,0
Sapa pe terasa 1,0
Utila 0,4

Pentru structura analizata masele au fost stabilite conform Tabel 5.

Predimensionarea elementelor structurii, se realizează pe baza experienţei de proiectare si a unor
relaţii simplificate de calcul pentru determinarea stării de eforturi si deformaţii in elementele
structurale.

5.3.2. Analiza modala

5.3.2.1. Modelul elastic

Pentru structura analizata modelarea structurii s-a realizat cu programul de calcul spaţial ETABS.
Modelul realizat este tridimensional in care planşeele din beton armat au fost modelate cu
elemente finite de tip membrana (in programul ETABS).

5.3.2.2. Etapele analizei modale:

1. Configurarea geometrica a structurii ;
2. Definirea materialelor (greutate specifica, masa, modulul de elasticitate, coeficientul lui Poison,
rezistenta la curgere si rezistenta la rupere);
3. Definirea secţiunilor (tipul secţiunii cu dimensiunile acesteia);
4. Discretizarea structurii – toate barele structurii au fost definite cu elemente
finite de tip beam;
5. Definirea plăcii de beton armat cu elemente finite de tip membrană;
6. Definirea răspunsului spectral - se introduce in cazul structurii analizate spectrul de proiectare
Sd(T) (conform punctului 3.2 din P100-1/2006) functie de spectrul normalizat de raspuns elastic
dat in fig. 16;
7. Definirea sursei maselor (conform Tabel 2);
8. Atribuirea legaturilor structurii cu terenul;

EMC2-22
9. Atribuirea legaturilor intre elemente (legaturi articulate daca exista);
10. Atribuirea tipului de secţiune pentru fiecare element;
11. Atribuirea incarcarilor pe elemente;
12. Atribuirea numărului gradelor de libertate;
13. Atribuirea parametrilor analizei modale (numărului de moduri proprii de vibraţie);
Se definesc atâtea moduri proprii de vibraţie pana când suma maselor modale
sa fie de cel puţin 90% din masa totala, pe ambele direcţii.
14. Definirea ipotezelor de încărcare pentru răspunsul spectral pe cele 2 direcţii
principale (UX si UY) – se definesc in aceasta faza ele fiind necesare pentru calculul
static echivalent;
15. Definirea ipotezelor de încărcare;
16. Definirea combinaţiilor de încărcări;
17. Se rulează analiza statică liniară;

Rezulta caracteristicile dinamice proprii ale structurii (perioade proprii de vibraţie, vectori si valori
proprii, factorii de participare a maselor).

Rezultatele analizei modale sunt prezentate in Tabelul 6.

EMC2-23
 5.3.2.3. Rezultatele analizei modale – STRUCTURA AVARIATA
TABEL 6

Mase modale de translaţie Suma maselor modale de Mase modale de rotaţie pe direcţiile Mase modale de rotaţie pe direcţiile
pe direcţiile principale ale translaţie pe direcţiile principale ale structurii (%) principale ale structurii (%)
structurii (%) principale ale structurii (%)
Mod Perioada
SUM SUM SUM
UX UY UZ RX RY RZ SUM RX SUM RY SUM RZ
UX UY UZ

1 0.77 81.45 0.00 0.00 81.45 0.00 0.00 0.00 99.69 0.03 0.00 99.69 0.03
2 0.35 0.00 83.15 0.00 81.45 83.15 0.00 99.28 0.00 0.00 99.28 99.69 0.03
3 0.27 0.01 0.00 0.00 81.46 83.15 0.00 0.00 0.02 84.07 99.28 99.71 84.10
4 0.25 0.07 0.00 0.00 81.53 83.15 0.00 0.00 0.00 0.20 99.28 99.71 84.30
5 0.20 11.61 0.00 0.00 93.14 83.15 0.00 0.00 0.00 0.00 99.28 99.71 84.30
6 0.15 0.00 0.20 0.00 93.14 83.35 0.00 0.01 0.00 0.00 99.29 99.71 84.30
7 0.14 0.00 0.20 0.00 93.14 83.55 0.00 0.01 0.00 0.00 99.30 99.71 84.30
8 0.13 0.00 12.20 0.00 93.14 95.74 0.00 0.06 0.00 0.00 99.36 99.71 84.30
9 0.12 0.00 0.51 0.00 93.14 96.25 0.00 0.00 0.00 0.00 99.36 99.71 84.30
10 0.10 0.00 3.18 0.00 93.14 99.43 0.00 0.61 0.00 0.00 99.97 99.71 84.30
11 0.10 0.00 0.06 0.00 93.14 99.50 0.00 0.01 0.00 0.00 99.98 99.71 84.30
12 0.10 0.23 0.00 0.00 93.37 99.50 0.00 0.00 0.02 12.92 99.98 99.73 97.22

Comentarii :
a) primul mod de vibraţie: translaţie pe direcţia X cu factor de participare a maselor 81.45% ;
b) modul 2 de vibraţie: translaţie pe direcţia Y cu factor de participare a maselor 83.15%;
c) modul 3 de vibraţie: torsiune cu factor de participare a maselor 81.46% pe direcţia X si 83,15% pe direcţia Y;
d) suma maselor modale pentru primele 12 moduri proprii de vibraţie este mai mare de 90%.

EMC2-24
 5.4. Calculul static liniar considerând structura omogena cu structura avariata
(cu grinzile din axul 1/B-C; 1/E-F; 2/B-C; 2/E-F modelate articulat la ambele capete)
Cu elementele definite la pct. 5.3.2 si in urma Analizei Modale se poate efectua un calcul spaţial
in domeniul elastic pentru stabilirea stării de eforturi si deformaţii in elementele structurale in
combinaţiile de acţiuni la Starea Limita Ultima si Starea Limita de Serviciu.
Se realizeaza un calcul static in starea deformata actuala a structurii, cu structura in stare avariata
prin modelarea structurii in stare deformata conform releveucu grinzile ce prezinta articulatii
plastice la capete (ax 1/B-C; ax1/E-F, ax2/B-C, ax 2/E-F) modelate articulat.
Au fost definite 11 combinaţii de incarcari:
- cinci combinaţii de încărcare in gruparea fundamentala de calcul (S.L.U.- GF),
- patru combinaţii de încărcare in gruparea speciala (S.L.U.- GS)
- doua combinatii de incarcari in gruparea normata (S.L.S.)
Combinaţiile de incarcari in conformitate cu CR 0-2005 sunt date in Tabelul 7.
TABEL 7
Combinaţia Ipoteze Factor Tipul ipotezei

greutate proprie 1,35 Static

pardoseala 1,35 Static

utila 1,5 Static

Gruparea fundamentala
de calcul spatiu tehnic 1,35 Static
Starea Limita Ultima (S.L.U.) – GRUPAREA FUNDAMENTALA

termoizolatie pe terasa 1,35 Static

(SLU)
granit pe terasa 1,35 Static

sapa pe terasa 1,35 Static

pereţi despartitori 1,35 Static

greutate proprie 1,35 Static

pardoseala 1,35 Static

utila 1,5 Static

Gruparea fundamentala spatiu tehnic 1,35 Static
de calcul cu vânt pe
direcţia X vânt X 1,05 Static

(SLU-U-vx) termoizolatie pe terasa 1,35 Static

granit pe terasa 1,35 Static

sapa pe terasa 1,35 Static

pereţi despartitori 1,35 Static

greutate proprie 1,35 Static

Gruparea fundamentala
de calcul cu vânt pe pardoseala 1,35 Static
direcţia X
utila 1,05 Static
(SLU-u-Vx)
spatiu tehnic 1,35 Static

EMC2-25
 vânt X 1,5 Static

termoizolatie pe terasa 1,35 Static

granit pe terasa 1,35 Static

sapa pe terasa 1,35 Static

pereţi despartitori 1,35 Static

greutate proprie 1,35 Static

pardoseala 1,35 Static

utila 1,5 Static

Gruparea fundamentala spatiu tehnic 1,35 Static

de calcul cu vânt pe
direcţia Y vânt Y 1,05 Static

(SLU-U-vy) termoizolatie pe terasa 1,35 Static

granit pe terasa 1,35 Static

sapa pe terasa 1,35 Static

pereţi despartitori 1,35 Static

greutate proprie 1,35 Static

pardoseala 1,35 Static

utila 1,05 Static

Gruparea fundamentala spatiu tehnic 1,35 Static
de calcul cu vânt pe
direcţia Y vânt Y 1,5 Static

(SLU-u-Vy) termoizolatie pe terasa 1,35 Static

granit pe terasa 1,35 Static

sapa pe terasa 1,35 Static

pereţi despartitori 1,35 Static

greutate proprie 1,0 Static

pardoseala 1,0 Static
Starea Limita Ultima (S.L.U.) – GRUPAREA SPECIALA

utila 0,4 Static

spatiu tehnic 1,0 Static

Gruparea speciala pe termoizolatie pe terasa 1,35 Static
direcţia X
granit pe terasa 1,35 Static
(SLUSX)
seism X 1,0 Spectru

sapa pe terasa 1,35 Static

pereţi despartitori 1,0 Static

greutate proprie 1,0 Static

pardoseala 1,0 Static

Gruparea speciala pe
utila 0,4 Static
direcţia Y
spatiu tehnic 1,0 Static
(SLUSY)
termoizolatie pe terasa 1,35 Static

granit pe terasa 1,35 Static

EMC2-26
 seism Y 1,0 Spectru

sapa pe terasa 1,35 Static

pereţi despartitori 1,0 Static

greutate proprie 1,0 Static

pardoseala 1,0 Static

utila 0,4 Static

Gruparea speciala pe spatiu tehnic 1,0 Static
direcţia X si 0.3 pe
directia Y termoizolatie pe terasa 1,35 Static

(SLUSX0.3Y) granit pe terasa 1,35 Static

seism X 1,0 Spectru

seism Y 0,3 Spectru

sapa pe terasa 1,35 Static

pereţi despartitori 1,0 Static

greutate proprie 1,0 Static

pardoseala 1,0 Static

utila 0,4 Static

spatiu tehnic 1,0 Static

Gruparea speciala pe
direcţia Y si 0.3 pe termoizolatie pe terasa 1,35 Static
directia X
granit pe terasa 1,35 Static
(SLUSY0.3X)
seism Y 1,0 Spectru

seism X 0,3 Spectru

sapa pe terasa 1,35 Static

pereţi despartitori 1,0 Static

greutate proprie 1,0 Static

pardoseala 1,0 Static
utila 1,0 Static

Gruparea fundamentala spatiu tehnic 1,0 Static

normata cu vânt pe vant X 0,7 Static
direcţia X (SLS-VX)
termoizolatie pe terasa 1,35 Static
Starea Limita de serviciu (S.L.S.)

granit pe terasa 1,35 Static

sapa pe terasa 1,35 Static
pereţi despartitori 1,0 Static
greutate proprie 1,0 Static
pardoseala 1,0 Static
utila 1,0 Static

Gruparea fundamentala spatiu tehnic 1,0 Static

normata cu vânt pe vant Y 0,7 Static
direcţia Y (SLS-VY)
termoizolatie pe terasa 1,35 Static
granit pe terasa 1,35 Static
pamant pe terasa 1,0 Static
pereţi despartitori 1,0 Static

EMC2-27
 5.4.1. Verificarea deformaţiilor – STRUCTURA AVARIATA
Verificarea deformaţiilor (deplasărilor laterale) la SLS (Starea Limita de Serviciu) conform
P100-1/2006.
ds q de 0 ,0075 h (Exemplul de calcul la P100-1/2006 –„Structura duala cu cadre
contravantuite centric” – Anexa - pct. F6 Tabel F8)
Verificarea deformaţiilor (deplasărilor laterale) la SLU (Starea Limita Ultima la seism) conform
P100-1/2006.
ds c q de 0 ,025 h (P100-1/2006 - Anexa E pct. E2).

in care: ds- deplasarea unui punct din sistemul structural ca efect al acţiunii seismice;
q = 1 - factorul de comportare structura avariata;
de - deplasarea aceluiaşi punct din sistemul structural determinata prin calcul static elastic
sub incarcari seismice de proiectare;
=0.4 - factor de reducere care tine seama de intervalul de recurenta al acţiunii seismice
asociat verificărilor pentru SLS; clasa II de importanta (Anexa E ; P100/1-2006);
h – inaltimea de nivel
c = 1,0 – factor supraunitar (Anexa E ; P100/1-2006)
In Fig.17 Fig. 24 sunt prezentate deplasările relative de nivel pe direcţia X, respectiv direcţia
Y.

Fig.17 – Deplasarea SLU-SX-structura avariata Fig.18 – Deplasarea SLU-SX-structura avariata

la parter, ax 1F - dx, ax1F=15,19cm la parter, ax 1F - dx, ax 1F=11,85cm

EMC2-28
Fig.19 – Deplasarea SLU-SY-structura avariata Fig.20 – Deplasarea SLU-SY-structura avariata
la etaj 3 ax 1F - dy,ax1F=3,21cm la etaj 3 ax 1F - dy, ax1F=2,70cm

Rezulta :
dex=15,19cm - 11,85cm =3.34cm ;
dey=3,21cm - 2,70cm =0.51cm
unde :
de x ; dey deplasari relative de nivel, reprezinta diferenţa intre deplasarea nivelului superior si
deplasarea nivelului inferior
Verificarea la SLU
 direcţia transversală: d r X c q de X 1 1 0,0334 0,0334m 0,025h 0,1225m

 direcţia longitudinală: d r y c q deY 1 1 0,0051 0,0051m ≤0,025h 0,1225m

Verificarea la SLS
 direcţia transversală: d r X q de X 0,4 1 0,033 0,013m 0,0075h 0,037m

 direcţia longitudinală: d r y q deY 0,4 1 0,0051 0,0020m ≤0,0075h 0,037m

EMC2-29
 Fig.21 - Diagrama deplasarii maxime relative de nivel pentru
forţa laterala data de seism pe direcţia „X” – structura avariata [m]
Conform fig.19 rezulta : dex,max=17,6cm

Fig.22 - Diagrama deplasarii maxime relative de nivel pentru

forţa laterala data de seism pe direcţia „Y” – structura avariata –[m]
Conform fig.20 rezulta : dey,max=3,85cm

EMC2-30
Fig.23 - Deformata structurii gruparea speciala SLUSX Fig.24 - Deformata structurii din gruparea speciala SLUSY

EMC2-31
 5.4.2. Starea de eforturi structura in stare avariata

Fig.25 - Diagrama de moment Ax 1 Fig.26 - Diagrama de forta axiala Ax 1 Fig.27 - Diagrama de forta tăietoare Ax 1
din gruparea speciala din gruparea speciala din gruparea speciala
direcţia X si 0.3Y – SLUSX0.3Y [kNm] pe direcţia X si 0.3Y – SLUSX0.3Y [kN] pe direcţia X si 0.3Y – SLUSX0.3Y [kN]

EMC2-32
5.4.3. Verificarea de rezistenta si stabilitate in conformitate cu Eurocode 3-2005
exprimata ca raport Sef/Scap ( starea de eforturi maxime/capacitatea portanta)
– STRUCTURA AVARIATA –

Fig.28 –Ax 1- Sef/Scap in combinaţia cea mai defavorabila

Fig.29 –Ax 2- Sef/Scap in combinaţia cea mai defavorabila

EMC2-33
Se constata depasirea capacitatii portante a stalpilor de la parter in axele 1 si 2 cu aproximativ 50%
(vezi fig.28 si fig.29).

5.4.4. VERIFICARE stalpi parter ax1/B-C - din combinatia cea mai defavorabila

unde:
NRd; MRd – efortul capabil la compresiune , respectiv la incovoiere a stalpului
NEd; MEd – efortul de proiectare

Fig. 30 – VERIFICARE STRUCTURA CONFORM EC3-2005

Ax 3- Sef/Scap in combinaţia cea mai defavorabila
Verificare stalpi parter - conform EC3-2005

EMC2-34
 6. VALUAREA FINALĂ ŞI FORMULAREA CONCLUZIILOR
Pe baza rezultatelor obtinute din evaluarea cantitativa si din evaluarea calitativa, in urma
verificarilor conditiilor de rezistenta si deformabilitate structurala s-a constatat vulnerabilitatea
constructiei in raport cu cutremurul de proiectare (riscul seismic), ca indicator al efectelor probabile
ale cutremurelor caracteristice amplasamentului asupra constructiei analizate, fiind imperios
necesara inlocuirea integrala a grinzilor de la planseul peste parter din axele 1 si 2 intre B-F si
consolidarea stalpilor de la parter.
Ca urmare constructia analizata se incadreaza in Clasa Rs II, în care construcţiile sub efectul
cutremurului de proiectare pot suferi degradări structurale majore, dar la care pierderea stabilităţii
este puţin probabilă.

7. SOLUTIA DE REABILITARE (CONSOLIDARE)

7.1. SOLUTIA 1 (solutie analizata in modelul de calcul)
- Inlocuirea integrala a grinzilor deformate de peste parter cu altele noi avand aceeasi sectiune
(HEA360) deoarece structura a avut o comportare foarte buna la seismul major.. Se va efectua cu
rigurozitate un releveu amanuntit stabilindu-se lungimea grinzilor in situatia nou aparuta.
- Imbinarile fiind cu suruburi, se inlocuiesc suruburile.
- Consolidarea stalpilor de la parter prin completarea crucei de Malta cu platbande sudate de
grosime 30mm pe toata inaltimea parterului (vezi fig.31). Se va efectua cu rigurozitate un releveu
amanuntit in vederea stabilirii cu exactitate a dimensiunilor platbenzilor. Consolidarea rezulta
necesara deoarece structura in urma miscarii seismice asa cum s-a aratat si anterior a ramas in
pozitie deformata, apar eforturi de ordinul 2 in elementele solicitate axial (stalpi) motiv pentru care
s-a propus si marirea eforturilor capabile ale acestora.

Fig. 31 – SECTIUNE CRUCE DE MALTA CONSOLIDATA

EMC2-35
 8. CALCUL STRUCTURA CONSOLIDATA
8.1 Rezultatele analizei modale – STRUCTURA CONSOLIDATA
TABEL 8

Mase modale de translaţie pe Suma maselor modale de Mase modale de rotaţie pe direcţiile Mase modale de rotaţie pe direcţiile
direcţiile principale ale structurii translaţie pe direcţiile principale principale ale structurii (%) principale ale structurii (%)
(%) ale structurii (%)
Mod Perioada
SUM SUM SUM
UX UY UZ RX RY RZ SUM RX SUM RY SUM RZ
UX UY UZ

1 0.70 77.93 0.00 0.00 77.93 0.00 0.00 0.00 99.37 0.04 0.00 99.37 0.04
2 0.35 0.00 81.47 0.00 77.93 81.47 0.00 99.14 0.00 0.00 99.14 99.37 0.04
3 0.27 0.02 0.00 0.00 77.94 81.47 0.00 0.00 0.03 81.97 99.14 99.40 82.01
4 0.25 0.05 0.00 0.00 77.99 81.47 0.00 0.00 0.00 0.29 99.14 99.40 82.30
5 0.19 13.28 0.00 0.00 91.27 81.47 0.00 0.00 0.15 0.00 99.14 99.55 82.30
6 0.15 0.00 0.14 0.00 91.27 81.61 0.00 0.01 0.00 0.00 99.16 99.55 82.30
7 0.14 0.00 0.11 0.00 91.27 81.72 0.00 0.01 0.00 0.00 99.16 99.55 82.30
8 0.12 0.00 9.16 0.00 91.27 90.87 0.00 0.04 0.00 0.00 99.21 99.55 82.30
9 0.12 0.00 1.95 0.00 91.27 92.82 0.00 0.02 0.00 0.00 99.22 99.55 82.30
10 0.10 0.00 0.08 0.00 91.27 92.91 0.00 0.02 0.00 0.00 99.24 99.55 82.30
11 0.10 0.00 5.95 0.00 91.27 98.85 0.00 0.71 0.00 0.00 99.95 99.55 82.31
12 0.09 0.04 0.00 0.00 91.31 98.85 0.00 0.00 0.00 11.65 99.95 99.55 93.96
Comentarii :
e) primul mod de vibraţie: translaţie pe direcţia X cu factor de participare a maselor 77,93% ;
f) modul 2 de vibraţie: translaţie pe direcţia Y cu factor de participare a maselor 81,47%;
g) modul 3 de vibraţie: torsiune cu factor de participare a maselor 77,94% pe direcţia X si 81,47% pe direcţia Y;
h) suma maselor modale pentru primele 12 moduri proprii de vibraţie este mai mare de 90%.

EMC2-36
 8.2 Calculul static liniar considerând structura omogena cu structura consolidata
Solutia de consolidare aleasa consta in inlocuirea grinzilor din axele 1/B-C, 1/E-F, si 2/B-C,
respectiv 2/E-F si consolidarea stalpilor de la parter).
Cu elementele definite la pct. 5.3.2 si in urma Analizei Modale se poate efectua un calcul spaţial
pentru stabilirea stării de eforturi si deformaţii in elementele structurale in combinaţiile de acţiuni la
Starea Limita Ultima si Starea Limita de Serviciu.
Se realizeaza un calcul static in starea deformata actuala a structurii cu structura consolidata.

Combinaţiile de incarcari in conformitate cu CR 0-2005 sunt date in Tabelul 7 punctul 5.4.

Suplimentar pentru structura consolidata mai avem doua combinatii din gruparea speciala de incarcari
si anume:
TABEL 9

greutate proprie 1,0 Static

pardoseala 1,0 Static

utila 0,4 Static

spatiu tehnic 1,0 Static

Starea Limita Ultima (S.L.U.) – GRUPAREA SPECIALA

Gruparea speciala pe termoizolatie pe terasa 1,35 Static

direcţia X
granit pe terasa 1,35 Static
(SLU3SX)
seism X 3,0 Spectru

sapa pe terasa 1,35 Static

pereţi despartitori 1,0 Static

greutate proprie 1,0 Static

pardoseala 1,0 Static

utila 0,4 Static

Gruparea speciala pe spatiu tehnic 1,0 Static

direcţia Y termoizolatie pe terasa 1,35 Static
(SLU2SY) granit pe terasa 1,35 Static

seism 2Y 1,0 Spectru

sapa pe terasa 1,35 Static

pereţi despartitori 1,0 Static

8.3 Verificarea deformatiilor - STRUCTURA CONSOLIDATA

Verificarea deformaţiilor (deplasărilor laterale) la SLS (Starea Limita de Serviciu) conform P100-
1/2006.
ds q de 0 ,0075 h (Exemplul de calcul la P100-1/2006 –„Structura duala cu cadre
contravantuite centric” – Anexa - pct. F6 Tabel F8)

EMC2-37
Verificarea deformaţiilor (deplasărilor laterale) la SLU (Starea Limita Ultima la seism) conform
P100-1/2006.
d s c q d e 0 ,025 h (P100-1/2006 - Anexa E pct. E2).
in care:
ds- deplasarea unui punct din sistemul structural ca efect al acţiunii seismice;
Valoarea coeficientului q de ductilitate al structurii consolidate se va lua din Tabelul 6.3 din
P100-1/2006, diminuat intre 25% si 50% functie de nivelul de amploare al incursiunilor in
domeniul elasto-plastic ce pot fi cuantificate prin valorile deformatiilor remanente.
Pentru calculul structurii consolidate se alege q=3 - factorul de comportare structura
consolidata (vezi tabel 6.1 din P100-3/2008)
S-a ales valoarea q=3 deoarece elementele structurale au avut incursiuni in domeniul elasto-
plastic, structura are deformatii remanente si deci ductilitatea este scazuta fata de o structura
noua.
de - deplasarea aceluiaşi punct din sistemul structural determinata prin calcul static sub incarcari
seismice de proiectare;
=0,4 - factor de reducere care tine seama de intervalul de recurenta al acţiunii seismice
asociat verificărilor pentru SLS; clasa II de importanta (Anexa E ; P100/1-2006);
h – inaltimea de nivel
c = 1,0 – factor supraunitar (Anexa E ; P100/1-2006)
In Fig.32 Fig.37 sunt prezentate deplasările relative de nivel pe direcţia X, respectiv direcţia Y.

Fig.32 – Deplasarea SLU-SX-structura consolidata Fig.33– Deplasarea SLU-SX-structura consolidata

la etaj 3 ax1F - dx, ax1F = 4,24cm la etaj 2 ax 1F - dx, ax 1F = 3,17cm

EMC2-38
 Fig.35 – Deplasarea SLU-SY-structura consolidata
Fig.34 – Deplasarea SLU-SY-structura consolidata
la etaj 2 ax 1F - dy, ax1F = 0,91cm
la etaj 3 ax 1F - dy,ax1F = 1,19cm

Rezulta :
dex=4,24cm –3,17cm =1,07cm ;
dey=1,19cm – 0,91cm =0.28cm
unde :
de x ; dey deplasari relative de nivel, reprezinta diferenţa intre deplasarea nivelului superior si
deplasarea nivelului inferior
Verificarea la SLU
 direcţia transversală: d r X c q de X 1 3 0,0107 0,0321m ≤0,025h 0,1225m

 direcţia longitudinală: d r y c q deY 1 3 0,0028 0,0084m ≤0,025h 0,1225m

Verificarea la SLS
 direcţia transversală: d r X q de X 0,4 3 0,0107 0,01284m ≤0,0075h 0,03675m

 direcţia longitudinală: d r y q deY 0,4 3 0,0028 0,00336m ≤0,0075h 0,03675m

EMC2-39
Fig. 36 - Diagrama deplasarii maxime relative de nivel pentru forţa laterala
data de seism pe direcţia „X”. – structura consolidata – [m]
Conform fig.36 rezulta : dex,max=5,04cm

Fig. 37 - Diagrama deplasarii maxime relative de nivel pentru forţa laterala

data de seism pe direcţia „Y” –structura consolidata - [m]
Conform fig.37 rezulta : dex,max=1,27cm

EMC2-40
8.4 Starea de eforturi STRUCTURA CONSOLIDATA

Fig.38 - Diagrama de moment Ax 1 Fig.39 - Diagrama de forta axiala Ax 1 Fig.40 - Diagrama de forta tăietoare Ax 1
din gruparea speciala din gruparea speciala din gruparea speciala
direcţia X si 0.3Y – SLU3SX0.3Y [kNm] pe direcţia X si 0.3Y - SLUSX0.3Y [kN] pe direcţia X si 0.3Y - SLUSX0.3Y [kN]

EMC2-41
8.5 Verificarea de rezistenta si stabilitate in conformitate cu Eurocode 3-2005 exprimata ca
raport Sef/Scap ( starea de eforturi maxime/capacitatea portanta)
– STRUCTURA CONSOLIDATA -

Fig.41 –Ax 1- Sef/Scap in combinaţia cea mai defavorabila

EMC2-42
 Fig.42 –Ax 2- Sef/Scap in combinaţia cea mai defavorabila

8.6 Verificare - STRUCTURA CONSOLIDATA

unde:
Rd (Scap) – momentul capabil
Ed (Sef ) – efortul de calcul

Verificarile de rezistenta si stabilitate conform SR N 1993-1-1 efectuate cu eforturile determinate

printr-un calcul static liniar sunt toate indeplinite (vezi fig. 41 si 42). Elementele structurale
indeplinesc conditiile de rezistenta si stabilitate in domeniul elastic.

EMC2-43
8.7 Calcul static neliniar –STRUCTURA CONSOLIDATA.
8.7.1 Elemente generale
Incarcarile gravitaţionale din gruparea speciala sunt menţinute constante iar încărcarea seismica se
aplica, folosind rezultatele analizei modale, dupa fiecare mod propriu de vibratie in parte. De regula,
se aplica dupa modurile proprii de vibratie care au factorii de participare ai maselor maximi pe doua
directii ortogonale. Incarcarea din fiecare mod propriu de vibratie se aplica monoton crescator pana la
atingerea deplasării orizontale maxime, acceptate de norma după care se proiectează construcţia.
Creşterea monotona a incarcarilor seismice va continua si după depăşirea valorii limita a deplasării
orizontale pana la atingerea coeficientului 1,1 ov (Tabel F.2, Anexa F din P100-1/2006), amplificat
cu 1,2 ÷ 1,5. Aceasta creştere este necesara pentru a putea compara energia disipata de structura cu
cea indusa de seism.
In aceasta etapa de calcul se urmăreşte:
- ordinea formarii articulaţiilor plastice si distribuţia acestora pe structura;
- evitarea formarii articulaţiilor plastice in stâlpi, cu excepţia părţii inferioare a stâlpilor de la
primul nivel si a părţii superioare a stâlpilor de la ultimul nivel;
- încadrarea rotirilor in limitele admise pentru fiecare tip de bara sau zona disipativă.
Dirijarea articulaţiilor plastice in elementele si zonele conformate in acest scop se realizează prin:
- " jocul " rigidităţilor grinda - stâlp la cadre necontravantuite (mărirea caracteristicilor geometrice a
stâlpilor) ;
- mărirea rigidităţii stâlpilor şi/sau realizarea continuitatii grinzilor pe stâlpi
Rotirile maxime admisibile au aceleaşi valori, practic in toata literatura tehnica de specialitate. Pentru
încadrarea in limitele admisibile ale rotirilor se măreşte rigiditatea de ansamblu a structurii.

8.7.2 Etapele analizei statice neliniare:

1. Definirea tipurilor de articulaţiilor plastice si stabilirea caracteristicilor acestora pentru fiecare
element:
(1) stâlpi – articulaţii plastice de tip „P-M2-M3” (axiala-moment pe direcţia 2-moment
pe direcţia 3)
(2) grinzi – articulaţie plastica de tip „M3” (moment pe direcţia 3)
(3) contravântuiri – articulaţie plastica de tip „P” (axiala)
2. Atribuirea articulaţiilor plastice pentru fiecare element ;
La elementele de tip beam (grinzi si stâlpi) zonele potenţial plastice se definesc la
fata nodului grinda – stâlp (in program se setează valorile relative 0 si respectiv 1).
La elementul de tip beam dublu articulat se defineşte o singura zona potenţial plastica

EMC2-44
pe lungimea barei (se setează 0 sau 1).
3. Definirea ipotezele de calcul static neliniar
(1) Ipoteza 1 – „PUSH” - este ipoteza care cuprinde incarcarile permanente si
incarcarile datorate exploatării cu coeficienţii specifici combinaţiei care conţine acţiunea seismica;
(2) Ipoteza 2 – „PUSH X” – structura este preîncărcată cu acţiunile din ipoteza –„PUSH”, si se aplica
incremental un sistem de forte orizontale afin cu MODUL 1 de vibraţie care este in cazul nostru pe
direcţia X. Se selectează direcţia de monitorizare a deplasării „UX”;
(3) Ipoteza 3 – „PUSH Y” – structura este preîncărcată cu acţiunile din ipoteza –„PUSH”, si se aplica
incremental un sistem de forte orizontale afin cu MODUL 2 de vibraţie, care este in cazul nostru pe
direcţia Y. Se selectează direcţia de monitorizare a deplasării „UY”;

4. Se rulează analiza statica neliniară .

Pentru zonele potenţial plastice cu comportare caracteristica curba ductila este data in Fig. 43.
Coordonatele punctelor A, B, C, D si E care definesc curba au fost date după FEMA 273.
Pentru zonele cu comportare ductila s-au luat valorile implicite din programul ETABS care coincid cu
FEMA 273.
Pentru contravântuirile in „X” punctele curbei caracteristice se definesc pe baza tensiunilor si
deformaţiilor specifice limita.
La elementele încovoiate sau încovoiate cu forţa axiala (grinzi, respectiv stâlpi) zonele potenţial
plastice se definesc la capetele barei.
La diagonalele contravântuirilor incrucisate in „X” este suficient sa se considere zona potenţial
plastica amplasata la unul dintre capetele barei.
Pentru „PMM” respectiv „M3” curbele caracteristice sunt generate automat de către program, în
conformitate cu FEMA 273 (vezi Fig. 43).

a) b)
Fig.43 - Curba caracteristica forţa (generalizata) - deplasare (generalizata):
a) Forţa normalizata (Q/QCE) – Deformaţie (rotire, deplasare)
b) Forţa normalizata (Q/QCE) – Deformaţie normalizata ( / y; / y; sau /h)

EMC2-45
unde:
- rotire
- deplasare
In funcţie de deplasarea maxima se definesc criterii de performanta (vezi Fig. 44).

Fig. 44 - Criterii de performanta

Criteriile de performanţă pentru cele 3 nivele sunt:

(1) IO - Utilizare Imediata (Immediate Occupancy)
(2) LS - Siguranţa Vieţii (Life Safety)
(3) CP - Prevenirea Colapsului (Collaps Prevention)

Valorile deformaţiilor (sau rotirilor de bara) acceptate pentru criteriile de mai sus diferă in funcţie de
tipul de secţiune si de tipul de solicitare. Valori orientative pentru toate situaţiile sunt date in cap. 5
din FEMA 273.
In prezentul exemplu de calcul pentru grinzi si stâlpi (încovoiere, respectiv încovoiere cu forţa axiala)
s-au luat valorile implicite furnizate de programul ETABS care coincid cu cele date de FEMA273.
Valorile setate in program pentru contravântuirile in „X” la care bara comprimata iese din lucru prin
pierderea stabilitatii generale (flambaj) sunt date in Fig.45, conform valorilor stabilite experimental si
prezentate in FEMA273 cap.5 functie de tipul sectiunii si supleti. Pentru compresiune valoarea data in
FEMA273 se amplifica cu coeficientul de flambaj ( calculat conform SR EN 1993-1-1).

EMC2-46
 Fig. 45 – Curba de interactiune caracteristica - pentru o bara dublu articulata cu comportare nesimetrica la
întindere si compresiune. (Pierderea stabilitatii barei se defineşte prin setarea valorilor
coordonatelor –E, –D, –C, –B conform FEMA273)

8.7.3 Rezultatele analizei statice neliniare STRUCTURA CONSOLIDATA

Fig.46 - Curba de capacitate P - din ipoteza PUSH X [kNm]

max,X = 50cm

EMC2-47
Fig.47 - Curba de capacitate P - din ipoteza PUSH Y [kNm]
max,Y = 48cm

Fig.48 - PUSH X - pasul 12

EMC2-48
Fig. 49 - PUSH X - pasul 20

Fig. 50 - PUSH X - pasul 22

EMC2-49
Fig. 51 - PUSH Y - pasul 12

Fig. 52 - PUSH Y - pasul 20

EMC2-50
 Fig. 53 - PUSH Y - pasul 28

8.7.4 Evaluarea gradului de asigurare structurală seismică ( R3 )

Dupa metodologia de nivel 2 se determina valorile individuale ale indicatorului R3 pentru fiecare din
elementele structurale cu expresia :

în care:
Ed ,Rd - efortul secţional de proiectare şi, respectiv, efortul capabil, în elementul j
q - factorul de comportare pentru fiecare element

Stabilirea factorului de reducere (coeficientul de comportare q pe element) se face pe baza

datelor obtinute din tabelul 6.1 (vezi tabel C4 pag. 75, pag.76, P100-3/2008).

Pentru determinarea valorii coeficientului R3 valorile coeficientului de ductilitate q pe element se ia

din tabelul 3 (conform tabel C4, pag. 75, P100-3/2008) daca din expertiza se poate stabili cu precizie
ca elementul nu a avut incursiuni in domeniul elasto-plastic.

EMC2-51
Pentru toate celelalte situatii se va considera q=1 deoarece nu se pot decela toate elementele
structurale care au avut incursiuni in domeniul elasto-plastic. Elementele sunt deformate si
raman cu tensiuni.

Se alege q=1

Aplicand relatia de calcul ((8.2)-P100-3/2008) pentru indicatorul R3 (vezi pagina 45 punctul 8.2.b.-
P100-3/2008) pentru stalpul cel mai solicitat din axul 2/E rezulta:
Din calculul static a rezultat (conform Fig. 42)

rezulta:

unde :
Rd – efortul capabil al elementului ;
Ed – efortul sectional de proiectare al elementului;
rezulta R3 > 100 conform P100-3/2008.

9. CONCLUZII
Structura consolidata indeplineste cerintele de conformare in cazul aparitiei unui nou cutremur
conform cerintelor de cod.

EMC2-52