~

-,:
~
~,
)

NICOLETA
DUMITRESCU
MIHAl'
MANEA
CRISTIAN
NITA
,
ADRIAN
PASCU
AUREL
TRANDAFIR
ISTORIA A
MAD ALINA
·TRANDAFIR ROMANILOR
MANUAL PENTRU CLASA A XII-A

)\
'I, (I ,1P, .
.}jU (VJJ,).••"u,,~ l--.}Jj0~ ..-l71tA~
-
~G

.' h_ '
(.J. '_~' ,
-~. ''--</,,--:-. ;:::bIG
/ OJ '<c., ., .
. '7,(.... " '/7
V I
(,', l/hA
/ Q:... r(~J?(J/J , I

- .J~/"", V I <I
C'

O.
A(>,
_Of!,
1.
-:
""/.("~:
J'/,.-I
.J / / y c/
I

• )-7
~-rfl , J / r ' ..I

~' !
/1 /~ .Ie,
::r1HUMANITAS
::uEDUCATIONAL
,

tmilor
isiarie de
.;;::.-::;:"';;,iiqii nerezoiuaie."
Cvherine Durandin
- inseli, dragul nostru elev din clasa
daca speri ca,in acest manual,
.~ toate "contradicjiilenerezol-
la care se gandeste autoarea
~<I
~a.
z, primul rand, pentru ca manualul
.:- fata prezinta numai douasprezece
e din Istoria romanilor, Cateva
in vedere geneza etnica, cea
__ tala si cea nationala; celelalte -
zaarile familii de idei social-politico
~~ secolele al XIX-lea si al Xx-lea.
~, asadar, un manual care relie-
:caza numai "tensiunea ivita din
e contradictii" nerezolvate, cum
soune istoricul citat la inceputul
tui Avertisment. 0 tensiune iz-
A ta din faptul ca fiecare generap.e
.vaja/ scrie Istoria romanilor in
ort cu propriile aspiratii. Roman-
,-,-cll, cu credinta ca discursul lor
:amane decisiv pentru afirmarea
- Ientitatii nationale. Cei cu spirit
critic, pragmaticii, in general, cu
speranta ca "povestirea" trebuie
- . eiata, adevarul despartit de mit.,
tu, inainte de a te alatura ultirni-
~probabil,sa incercisa-p.limpezesti
¥ndurile, pentru a intelege ca "ten-
- ea."amintita este menita sa pro-
ce ,,0 nevoie de seninatate".
:..a aceasta claritate, la propria liniste
eteasca nu pop. ajunge decat daca
legi ca manualul 'de faja isi pro-
e sa prezinte locul romanilor in
pa. Para alte amanunte, el tre-
_ aie sa-p.reaminteasca ce a insemnat
prima intrare" a romanilor in
:::::"!lIopa,
ce reprezinta integrarea de
...stazi- mult mai complexa, contra-
orie, poate. 0 integrare imposibila
participarea ta ...
Bafta!
In troducere
ROMANII IN EUROPA
in clasele anterioare, la istorie am invatat ce este Europa. Cum
au evoluat limitele aeestui spaiiu istoric de la Europa vechilor greci si
Europa romanilor la Europa romanicd si la Europa goticii, la Europa
catedralelor, in general. Am cunoscut apoi prima descriere a Europei,
cea a lui Erasmus, precum si modul in care a aparut ideea unitiiiii
europene. De asem:enea, am aflat care sunt principalele modele ei
curente politice ale Europei moderne, ce reverberatii au acestea, pe
masura ce, ~ ultimele decenii, se discuta despre noua construciie
europeana. In sfarsit, am aflat in ce consia cultura europeand,
indeosebi cultura politicii a democraiiei, denumita azi culturii civicii,
tocmai pentru reliefarea pregnanta a principalelor valori europene
[D1]·
Manualul de Istorie pentru clasa a XII-a incearca sa raspunda
la noi intrebari: Ciind au apdrui romanii in Europa? Cum? Unde? Care
este locul lor geografic? Dar eel istoric? Mai precis, 'in ce epocd sunt
cunoscuti de europeni? Pe masura "inventarii" lor ca popor ori a
constituirii propriei ideniiidii? Ce imagini contradictorii au ei in
Europa? Care sunt vechile stereotipii pe care este alcatuita
imaginea moderna a europenilor despre romdni? Dar imaginea europe-
nilor in constiinia rcmdneascii?
De ee, la cumpana secolelor al XVIII-lea si al XIX-lea, carturarii
romani scriau despre dubla aparienenid a poporului lor? Si de ce
aceastd dubld trimitere, la cioilizaiia Orientului si la ciinlizaiia Occi-
dentului, a pregatit "prima intrare a romdnilor in Europa" in a doua
jumatate a ultimului veac mentionat?
Astazi, in schimb, de ce este necesara 0 noua paradigmii? Asadar,
pentru apropiata dar dificila reintegrare europeana, de ce numai Occi-
dentul ofera modelul socieiaiii democratice? in acest context, cine
trebuie sa opteze in societatea romaneasca pentru acest model?
Care sunt implicaiiile politice ei culturale ale unei asemenea optiuni
ferme, lipsite de ambiguitate?
Evident, sirul intrebarilor poate continua [D2].
a insemnatate deosebita au raspunsurile. Acestea sunt
cuprinse in capitolele si lectiile prezentului manual. Asupra
unora dintre ele atragem atentia in aceasta Introducere.
Astfel, pretutindeni in manual, este subliniata dimensiunea
culturala a incercarilor romanilor de a se inscrie in istoria Europei.
La inceput, prin scolile latinesti instituite pe langa vechile resedin-
te episcopale si mitropolitane de la Milcov, Siret, Arges, Severin,
Apoi, timp de mai multe veacuri, prin convietuirea cu membrii.
unor comunitati central-europene stabilite la Orastie, ~., .
Brasov, Bistrita, Baia, Suceava, Campulung Muscel, Tfugo .
Concomitent, in cancelariile voievodale este folosita cl:rrlV"C'
.aceasta limba politica si sacra" a Europei sud-esti.ce,
domnii 0 "invatasera [...] in casa la ei, de la mame1e de ori~

4 ROMANI! iN EUROPA
ro:
"Europa inseamna drepturile omului;
apartenenta la 0 cultura europeana
este indicata de faptul ea dreptul
promoveaza individul ea seop si subiect
[...], iar Iibertatile individuale sunt
eoneepute ea garanpi ale autonomiei.
Prin autonomie, individul nu se izo-
Ieaza, ci iese din barierele soeiale si
interactioneaza eu alti indivizi. Prin
autonomie, individul isi poate stabili
singur soarta, libertatea, dar aeeasta
in eadrullegii."
Eduard Hellwig,
Unificarea se constaid, nu se inuenteaza
ro;
"In cunoastere, in general, importanta
inainte de toate este intrebarea."
Andrei Marga,
Filosofia unificarii europene
..•
D3
.Domnul este un om foarte intelept,
vrednie de multa Iauda si iubit de
supusii sai, (la randul lor) oameni viteji
(palenti homini),. oameni de fapte
(homini de Jatti) si nu de stat pe saltea
(so li pimazi), ci in razboi."
Matei de Murano,
Raportul din 7 decembrie 1502
~'
,,[...] Gospodari rai, aplecati spre hope
si rautaciosi [...], invaluiti intr-o cum-
plita nestiinta si dispretuiti de toata
lumea (romanii sunt) oameni vrednici
de compatimire [...]"
Carl Josef Eder,
Adnot4ri la Supplex Libel/us Valachorum
Transsilvaniae
D5
,
slava, bosniace in Tara Romaneasca (sotia lui Alexandm-\~t-:
care s-a nascut Vladislav-Vlaicu), rutene In ~1o
Latcu, cu numele asa de rusesc). Stefan eel
in aceasta limba cu solii rusi trimisi de rege1e PoIorria..'
Istoria inviifiimantului romdnesci. Despre ultimul voienri
sai "vorber;;teun cunoscut medic venetian [D3]'
In Evul Mediu, cand apar ca popor, apoi in timpuriJe ~=--:e,
cand se afirma ca natiune, romanii sunt prezentati ci~
pe continent de numerosi calatori si demnitari straini. In I
memorialistice si rapoarte oficiale, scrise in latina, neogresct,
italiana, franceza, germana sau engleza, aprecierile sunt ~
In unele, romanii sun! descrisi pe temeiul elementelor defuri::.t!:::B..,
pozitive si negative. In altele, defectele au prioritate, lID
fiind exagerate [D4' Ds]'
Raportul identitate-alteritate devine eel firesc pe masura
unor mari boieri romani invata la universitati din Cracovia
Praga, Padova si Roma, Viena sau Paris, Berlin ~i Bonn.Indeosec;
in ultimele trei centre culturale mentionate se formeaza
intelectuala careia Ii datoram "prima intrare in Europa". Sc
gandim la generatia lui Mihail Kogalniceanusi la cea a [unimii,
Cei mai multi urmasi ai acestor generatii de carturari au privir
"Europa" dintr-o perspectivii romdneasca. Punctul lor de vedere
"european" corespunde momentelor istorice pe care Ie parcurge
societatea romaneasca.Jn mod civilizat, indiferent de polemidle
vremii, ei au propagat ideile active ale continentului: la modu,
figurat au adus "Europa acasa" la romani, in asa fel inca-
constiinta acestora a asimilat valorile si atitudinile democratice,
$i tot elitei intelectuale romanesti, iar prin ea, celei politice, -
revine astazi indatorirea de a implini cele patru conditii ale rein-
tegrarii europene, despre care vorbeste Adrian Marino (Pentru
Europa. Integrarea europeand. Aspecte ideologice si culturale):
"l.ier;;irea definitiva din izolare, pe toate planurile, a Romaniei:
2.orientarea decisa spre Vest si spre toate structurile
euro-atlantice;
3.integrarea europeana progresiva si iesirea bine calculata din
sfera de influenta rusa, profund negativa:
4.formarea unei paturi rnijlocii urbane si rurale. Ea singura
poate avea aspiratii si convingeri efectiv europene." _
Cei care inteleg acest mesaj nu au altceva de facut decat sa
constituie impreuna aceasta "patura mijlocie" si sa paseasca in
lumea civilizatiei europene potrivit exigentelor acesteia.
AUTORII
Kia din
itia lui
atelege
.Iorga,
supusii

xlerne,
ilor de
lucrari
greaca,
li£erite.
nitorii,
ori ele

:i ce fiii
ovia si
leosebi
a elita
1". Ne
mimii.
1 privit

vedere
ifcurge
emicile
modul
l incat
:ratice.
itice, ii
le rein-
:Pentru

naniei:
cturile

ata din

ingura

ecat sa
asca in

ITORII

__. ....k--,,:,"" ~.~;-

_
~~
r: ,",(,
~lir
r
_ '..-~ '!t.
"'9.i.:.
,';:- .
,Is' ~!MI!kzd/ h .~ a r 'ad"- 3rt !." I.
~.
....;-.~~
.~

~!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!AIRVLVI ROMAN
D1
"Inainte de a ajunge la Istru, regele persi-
lor birui [... ] Ee getii care se cred nemuri-
tori. Cad tracii-;1OCUitoridin Salmydessos
si cei care ocupa pnutul asezat mai sus de
orasele Apollonia si Mesembria - pe
nume scirmiazi si nipseeni - s-au predat
lui Darius (fara lupta). Cetii, insa, pentru
ca s-au purtat nechibzuit au fost indata
robiti, macar ca ei sunt cei mai viteji si mai
drepti dintre traei."
Herodot, Istorii
D2
--'
,,[Getii loeuiesc] dineolo de Haemus, intre
fluviul Istros si Pontos Euxeinos, mai mult
spre mare. [Ei] si populatiile aeestui tinut
se invecineaza cu scitii, au aceleasi arme
si sunt top. arcasi calari."
. Tucidide, Istoria rdzboiului peloponesiac
rr • Identifleati caracteristiclle globale ~i de
t detaliu ale celor doua fragmente doou-
mentare. Pe acsasta baz!, reliefati me-
todele diferite prin care autorii respectivi
~ cerceteaza aspectele istorico-geografice.
Sesizati, in acest context, care este ra-
portul identitate - alteritate.
-
03
,,[Romanii] numeau Danubius partea su-
perioara a fluviului si eea dinspre izvoare
pana la eataraete. Tinutul de aid se afla, in
eea mai mare parte, in stapanirea daeilor.
Partea inferioara a fluviului, pana la Tyras,
de-a lungul careia traiesc gepi, ei 0 numese
Istru. Oacii au aceeasi limba ca si getii,
Acestia sunt mai bine cunoscuji de eleni,
deoareee se muta des de pe 0 parte pe alta
a Istrului si totodata multumita faptului ea
s-au amesteeat cu tracii si eu misii."
Strabon, Geographia
-
D4
.Este [... ] clar ca prin notiunea de «geto-
daci» trebuie subintelese toate aeeste
farfunitari teritoriale si nu 0 unitate isto-
rico-sociala si politica, nu 0 limba comuna
si nici neaparat 0 cultura materiala si spi-
rituala comuna."
Alexandru Vulpe, Geto-dacii?
\
DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA
GETO-DACIIt STitAMOSI
" I
POP 0
Semnificatia denumirilor
Getii sunt mentionati indeosebi in izvoarele grecesti. In secolul
~LS~::ltl_a
...Q!.r"Sofocle nu-i raporteaza insa la un spa!!E geografic.
In aceasta privinta, mai utile sunt informatiile transmise de Herodot
[I419i Tucidid.~JD2J:Nici ei nu precizeaza daca respectivul ethnonim
estc eel prin care insisi getii se desernneaza. La fel stau lucrurile cu
alp traci de la nord de Haemus. Moesii, al carer teritoriu este stra-
batut de Istru. sunt considerati de catre Sallustius, istoric roman din
secolul I a. Chr., ca fiind "tot una cu vechiul «neam aprig al getilor-".
.Spre sfarsitul erei vechi, termenul "gep", dat initial unei grupari de
triburi dintre Balcani,Dunare si Marea Neagra, este deja extins si pen-
tru zona din stanga fluviului.
Un fenomen asemanator are loc probabil si in cazul dacilor. 0
prima stire despre ei este atribuita tot unui autor grec. Menandru,
poet comic din a doua jumatate a secolului al N-lea si de la inceputul
secolului al Ill-lea a. Chr., acorda unui personaj (sclav)numele de Daoe
("lup", in limba traco-frigienilor). Pare indreptatita, astfel, afirmatia
de mai tarziu a lui Strabon, referitoare la numele initial al daci1or,daoi
("lupi", "cei care sunt asemeni lupilor", cum explica Mircea Eliade
acest ethnonim cu semnificatie religioasa arhaica). In acest caz, ter-
menul Dacii trimite la originea totemica a numelui unei confrerii de
razboinici.
Exista si alte opinii. Potrivit uneia dintre ele, la inceput termenul
.xlacii" reprezinta denumirea unui trib local. Alp istorici si lingvisti
cred ca este un nume pe care vecinii (illirii, celtii) 11dau unui grup de
triburi inrudite. Acest nume este preluat de autorii latini din secolul I
a. Chr., incepand cu Caesar. Pe atunci, dacii si getii alcatuiau doua
grupuri diferentiate teritorial, fiecare cu propriul prestigiu istoric [D3J.
Pentru Trogus Pompeius, un contemporan allui Octavianus, "dacii
erau un vlastar al getilor"-. In decenii1e urmatoare, Pliniucel Batran
scrie ca getii sunt "numip daci de catre romani".
Denumirile regionale ale geto-dacilor se pastreaza si in izvoare
(epigrafice, narative) din prima jumatate a mileniului I p. Chr. Intre
altii, sunt atestati dacii apuli, biefii, buridavensii, carpii, costobocii,
piefigii, ratacensii, sucii, tyragetii [D4].
Pentru unii istorici de azi, geto-dacii reprezinta 0 denumire con-
ventionala [DsJ.Ea reprezinta sintagma sub care sunt cunoscute tri-
burile nord-tracice, adica locuitorii autohtoni care traiesc la Dunare,
Pont si Carpati, incepand din Hallstatt-ul mijlociu.
Geneza cioilizatiei. Premise interne ~i influente externe
Individualizarea geto-dacilor in cadrul populatiei tracice de la
miazanoapte de Muntii Ba1cani este raportata adesea la cultura
Basarabi. Vestigiile acestui ansamblu material si spiritual provin in-
deosebi din Banat (inclusiv eel sarbesc), Campia Romana, Moldova
 ~
t, '

GETO-OACII,
-.~
STRAMO$I
'\'vI/1i ,
AI POPORULUI ROMAN
- 7

para] lnforrnatllle din citatele [D31~i meridionala, Basarabia centrala si de sud, bazinul Muresului. Indelet-
Care sunt diferentele evidente dintre nicirile agricole si pastorale, produsele metalurgice si ceramica,
ele de vedere ale celor doi autori? obiectele de cult si podoabele din aur trimit la forme si omamente_
ce credeti c~, la sfAr~itul studiului ssu, din epoca ,bronzului si din Hallstatt:.uhimpuriu. - -
lea autor; membru corespondent al La aceste aspecte locale sunt asociate influente venite dinspre sud.
miei RomAne, folose~te semnul in- Astfel, pe langa necropolele de incineratie, cum sunt cele semnalate
rii?
IaBleiesti (jud. Teleorrrian) si Soldanesti (R. Moldova), sunt atestate
si cimitire de inhumatie din sud-vestul Olteniei. Ele denota patrun-
derea in zona a unor comunitati de illiri (secolul al VIII-lea a. Chrl-
" barea este: pana unde termenul Din veacul urmator, influente meridionale resimt mai ales getii din
n secolul aci- reprezinta doar 0 conventie spatiile dobrogean si nistrean. Prin intermediul coloniilor grece~ti, ei
e unde incepand, utilizarea lui poate
~eografic. vin in contact cu civilizatia Antichitatii clasice.Tnraurirea este confir-
implicatii nedorite. Desigur, imixtiu-
Herodot politicii in domeniul istoriei reprezinta mata prin cercetarile efectuate in teritoriul agricol (ch6ra) al oraselor
hnonim mpala cauza. Dar este si vina istoricilor Histria si Tyras: sate ale vremii (identificate la Tariverde, Tiraspol):
rurile cu - arheologilor de a fi subestimat conse- fortificatii indigene (serrmalate la Babadag, Beidaud-Tulcea); necro-
este stra- .epe care le prezenta stradania de a pole (Enisala, Satu Nou etc.). Unele dintre acestea dateaza de la sfar-
fman din mereu in evidenta trasaturile de in- situl secolului al VI-lea a. Chr., cand are loc expeditia condusa de
zetilor-" . - e, in special pe plan material si spiri- Darius I.
:> ,
upari de ma 0 analiza critica: de asemenea Cam in acelasi timp, un grup scito-iranic patrunde in Transilvania.
si chiar istoria «comuna- ale dife-
si pen- Din aceasta cauza, puternicul centru tribal autohton de la Teleac (jud.
grupari tribale din spatiul carpato-
- an. Fie din naivitate, fie chiar in Alba) l~i inceteaza brusc activitatea. In schimb, la est de Carpati, in
adlor.O constient, multi cercetatori romani ai vederea apararii getilor din zona, apar "cetatile" de la Cotnari, Stan-
znandru, '70 si '80 au raspuns solicitarilor cesti-Botosani. In ultimul caz, suprafata fortificata era de 22 de hec-
nceputul ~ acelor vremi si au scris in sensul tare.
e de Daos x.: rnai sus. Subsemnatul nu este nici el cu 'Geto-dacilor le este atribuit si eel mai insemnat complex arheolo-
ifirmatia o exceptie, desi s-a straduit sa evite gic din H4:11statt-ul tarziu. Atestat cu precadere in regiunile subcarpa-
ilor, daoi "a syntagmata absurde ca «statul tice, el cuprinde mari necropole de incineratie. Inventarullor funerar
~c, centralizat si independent» etc."
Eliade ilustreaza influente scitice (indeosebi piese de metal, decorate in stilul
Alexandru Vulpe, Geto-dacii?
~az, ter- zoomorf), ca la Ferigele (jud, Valcea), dar si grecesti (ceramics Iucrata
ifrerii de 'ati aprecierile de mai sue, in maxi· la roata, podoabe din aur ~i-argmt aurit, monede), Ia Barsesti (jud.
ei propozitii referitoare la raportul Vrancea) si ill alte locuri.
- tstorta oa I?tilnt~,
b;~~
Igrup de
Obiectele grecesti denota 0- orientare accentuata a autohtonilor
catre Dunarea de [os, zona.unde patrund elemente de civilizatie din
regatele Macedoniei si Traciei. La Anadol au fost recuperate peste 0
secolul I mie de monede de aur din secolele al IV-Iea-al III-lea a. Chr., de pro-
au doua venienta elenistica. Incepand'cu secolul al III-lea a. Chr., getii din ba-
mc [D3]' zinul inferior al Prutului realizeaza primele monede, adaptari dupa
" "dacii emisiuni greco-macedonene.
Batran De 'pe la mijlocul aceluiasi veac, continuand cu prima jumatate a
secolului al II-lea a. Chr., are loc trecerea "spre cultura geto-daca «cla-
sica»" (M. Barbulescu). Aflati deja ill cea de-a doua "varsta" a fieru-
lui (epoca Latene), autohtonii ridica primele asezari de tip dava. Ele sunt
asemanatoare centrelor protourbane ale celtilor, Patrunsi anterior pe
vaile raurilor Tisa, Somes, Crisuri, Mures, Bega, apoi in sud-vestul
lire con- Olteniei pe amble maluri ale Dunarii de [os si in bazinul Nistrului,
te tri- acestia ofera geto-dacilor si 0 serie de "cuno~tinte tehnice", indeosebi
Dunare, "inAmetalurgie si ill olarit".
In secolul al II-lea a. Chr., cand rolul civilizator al celtilor seade pe
~A OAMBIERA) DIN ARGINT
aceste meleaguri, ~ .Jumea geto-daca" patrund primele elemente de
rnn, I A. CHR., DESCOPERITA civilizatie romana ..
iN DOBROGEA
te de la
Limba
I~t~ra rt, prszenta in "spatiul
ovm m- asemenea obiect .de metal, Strabon nu argumenteaza afirmatia sa referitoare la limba « •••••• ' w
oldova de solda~i greci. si getilor. De altfel, opinia cunoscutului geograf grec
r

t rZ~~7:- --
-
-'
--------------~~::::::::~~:-:-:.::::::::::::::~ --:::=- -' '==-=-""C~_ - =se: &A
8 DE LA GENEZA ETNi'cA LA GENEZA STATAL.A

romana nu este confirmata de alti autori antici. In consecinta, d

VESTIGII ALE INCINTEI SACRE
DE LA SARMIZEGETUSA BASILEION
limba geto-dacilor stim destul de putin.
Cateva nume de plante tamaduitoare ale dacilor sunt consemnate
de medicul grec Dioscoride (secolul I p. Chr.); hidronime si topo .
de catre geograful Ptolemeu din Alexandria, ill veacul urmator, Ani
ponime ale celor mai indepartati stramosi ai poporului roman ~
indeosebi in inscriptii latinesti din primele secole ale erei cresti
De "origine geto-daca" sunt considerate circa 160-170 de cuvinze
ale limbii romane. Etimologia lor nu este insa explicata.
Conventional, "geto-daca" este considerate 0 limba indo-e
peana din grupa satem. Ea se inrudeste, astfel, cu limba tracilor,
cea a illirilor, cu limba vechilor loeuitori baltici si eu idiomurile slax
mai mult, cu limbairaniano-persana ~i cu cea iraniano-scitica, p
si cu sanscrita. A~a se explica, de altfel, asemanarea unor cuvinte,
substrat, ale limbii romane, cu termeni din limbile albaneza, le
lituaniana, din diferite limbi vorbite in Caucaz si, mai departe,
in valea Indusului.

". Geto-dacii credeau in mai multe divinitati. Numai cateva
D6 ..•
.Inierpretatio graeca a lui Zalmoxis il pla-
seaza pe acesta in categoria speciala a vi-
zionarilor si vindecatorilor apollonieni [... ].
Principiile religiei lui - nemurirea sufle-
tului, vegetarianismul etc. - sunt intr-ade-
var apropiate de pitagorism. La origine,
Zalmoxis pare sa fi fost un profet si un
asociat a1regelui get. Legenda sa comports
un scenariu de ocultare si de epifanie care
seamana vag cu acela a1zeitatilor care mor
si invie, precurn Attis, Osiris si Adonis."
M. Eliade, P: Culian:u, Diciionar al religiilor
• Corelati informatiile din citat cu cele din
lectie. Pe aceasta baza, definiti termenii
"epifanie" l?i"acultare".
.:'t\}.., Ci (' 1 j'
Religia
acestea sunt nominalizate in izvoare literare antice.
Astfel, numele lui Cebeleizis (sau Nebeleizis) este amintit doar
Herodot. In afara de aceasta initiala divinitate suprema, urano-so
a traeilor nordici, "parintele istoriei" scrie si despre Zalmoxis, in
perioada (secolul al V-lea a. Chr.), deja un alt mare "zeu de prin -
tile Getiei".
Pus in relatie cu Pitagora si cu medicina psihosomatica, p__,
de Platon, Zalmoxis ar fi propagat ascetismul si "existenta f, -
dupa moarte". Ritualul sau, care cuprinde initierea taini.
minunea, este organizat intr-o pestera din .Muntele Sfant" (Kogl .
la un autor ulterior). Reformator religios si taumaturg, potri -
Socrate si contemporanilor acestuia, Zalmoxis - "omul" - -
leaza moartea si invierea [D6]'Treptat, aristocratii geto-daci "inif=:.-
il apoteozeaza, suprapunandu-l zeului suprem initial. Cu noua
nitate, al carei cult devine preponderent, ei comunica, la fiecare
ani, prin mijlocirea sufletului unui razboinic sacrificat.
Alte divinitati din spatiul carpato-istro-ponticsunt aminti
poetii latini din perioada secolelor I a. Chr.-I p. Chr. Vergiliu,
oara, scrie despre "Gradivus tatal,/ Cel ce vegheaza geticele I

.Ovidiu il remarca pe "g~tul care se inchina'lui Marte". Sunt, pro:e:::n.

corespondente locale pentru divinitatile agrare si razboinice ,_~
Marte) din lumea greco-romana. Similitudinile pot continua-si fale-
gatura cu Bendis-Artemis-Diana, fara 0 nominalizare certa.
In timp ce Strabon reia legenda zalmoxiana si confirma G--;i.-
tarea getilor din Moesia, care se hranesc numai cu branza,
miere, istoricul Flavius Iosephus evidentiaza ,,,sfintenia au:: La
daci", pe care Ii denumeste pleistoi. Acesti purtatori de bonete _
raportati la nobilii daci (tarabostes, pileati), eare poarta 0 caciula""'- -
'1 ,. ( -'-\ .
--\
tJ "
dupa cum arata Dio Cassius Cocceianus si Iordane~~ ( ~
Ultimul istoric amintit, un got romanizat, nascut in spatiul ~
;i).~V-J. \ C' ~)'i\f.tV\)v .
~.X.9..-\t apreciazain mod deosebit preotimeageto-daca. a considera ps
, toarea tainei scrierii, detinatoarea unor date stiintifice (mate::;::;;ct !
.~~ ~~
astronomie) incifrate in piatra sanctuarelor, propagatoarea ~i
filosofico-morale si juridice ale Antichitatii.
 ,.\

GETO-DACII, STRAMO~I AI POPORULUI ROMAN 9

a, despre Logie Sinteza politicii: de la uniunile tribale getice, la regatul dacilor

~-4D5 a. em. Inca din "secolul de aur allui Pericle", Sofocle 11pomeneste intr-o
isemnate Sofocle, mare tragedian atenian, tragedie pe Chamabon, care "donme;;te peste geti". Alt conducator
)ponime, opera Triptolemos mentioneaza politic si rnilitar al acestora poate fi considerat acel anonim "rex
lr.Antra- =OJCducltor politic al getilor, Histrianorum" ("rege al istrienilor", al autohtonilor de pe malurile Du-
nan apar 339 a. Chr. narii de [os, intrucat Histria era condusa, in secolul al IV-lea a. Chr.,
crestine. c.. ltroUa lui Atheas in Dobrogea, la
de magistrati). Acest "rex" se confrunta cu scitii condusi de Atheas.
! cuvinte a silo) careia conducatorul scitilor Sefii militari ai uniunilor tribale din "spatiul getic" sunt confirmati
- de oastea lui Filip al Il-lea,
_._cedoniei.
arheologic prin "morrninte prineiare" si tezaure datate in secolele
do-euro- al IV-Iea-al III-lea a. Chr. Exemplelor cunoscute din gimnaziu le adau-
·290 a. Chr.
tcilor, cu gam pe cele de la Craiova si din imprejurimi, pe eel de la Bunesti-
~ dintre ostile lui Lysimachos si
ileslave: -:,;•..:::c:Jchaetes; ultimul conducea gepi Averesti (jud. Vaslui); in ultimul caz, este vorba despre 0 "diadema
,precum princiara" din aur. Unele obiecte pretioase, de parada, provin din
- ga Dunarii, cu resedinta la
zinte, de atelierele grecesti: altele sunt realizate de mesteri itineranti, care lu-
l, letona, 2IJO a. Chr. creaza la comanda aristocratiei geto-dace din zonele influentate ante-
te, pana t Rhemaxos. rior de persi ~i sciti. .
186-150 a. Chr. Mari uniuni de triburi getice sunt raportate si la tipuri monetare
~ Iui Oroles (;,Vulturul") cu mai importante, ernise in secolele al III-lea-al II-lea a. Chr. Una dintre .
acestea uniuni 11are in frunte pe Dromichaites, un "basileus al tra-
-44 a. Chr.
ra dintre cilor" din secolul al Ill-lea, mentionat in izvoare narative ulterioare.
~ conduce eel mai intins stat
ea geto-daca". Din acelasi veac este si Zalmodegikos, mentionat intr-un decret his-
doar de !k-106 p. Chr. trian. EE-sileos Masko.t!-os apare pe 199t!n~r !!lone~ grecesti des-
»solara, ~l este rege al formatiunii politice coperite in judetele Constanta si Tulcea.
, in acea N. Iorga 0 numeste "noua Din secolul al II-lea a. Chr., dateaza Rhemaxos si fiul sau,
trin par- I~.erape daca". Phra[damon], care despresureaza cetatea Histria, atacata de traeii
sudiei condusi de Zoltes: Episodul denota 0 posibila continuitate di-
pretuita
fericita
• \. l..I'r-·-
/\,'" , nastica, intr-o perioada cand "simbioza geto-celta" pare posibila in
spatiul carpato-nistrean. Un alt "rege" get - Oroles, la Trogus
inica si
gaionon,
ka r t~· Pompeius - se lupta, !n doua randuri. eu bastarnii, germanici de pe
ambele maluri ale Prutului.
In secolul I a. Chr., bastarnii sunt aliatii ~tiIQr. Impreuna apara
rivit lui '"-t. I.CJ...
Histria si celelalte or~e grecesti vest-ponIice in fata unei armate
- simu-
fl\Ci~\)r trirnise de Roma sub comanda proconsulului provinciei Macedonia.
!nitiati"
Dupa victoria asupra romanilor, Burebista este indemnat de Deceneu
ua divi- sa unifice triburile geto-dace.
repatru Potrivit lui Strabon, Burebista este un "barbat get". Iordanes, care
•.iiL.~l daco-getic, unificat din nou prin mentioneaza sosirea lui Deceneu la una din resedintele (inca neiden-
rtite de tificate) ale conducatorului rnilitar ce avea sa devina "cel dintai si
r:::::::.::::::a cutezatoare a 1ui Decebal, ame-
L, buna-
~i::I-numaLpozitia Romei in bazinul cel mai mare dintre regii din Tracia" (potrivit unei inscriptii de la
tarini". c, ri §i provinciile noi din Balcani si Dionysopolis), nu precizeaza etnia marelui preot. Acesta apartine,
robabil, c5::.tE:cnpa Centrala. rnfruntea unei coa- probabil, celeilalte mari grupari politice din Dacia, la fel de insemnata
~(Ares, ~or razboinice, tracice, sar- ca aceea a lui Burebista.
si in Ie- - ~ germanice, e1 ar fi devenit in Monarhie militara intinsa, statullui Burebista se dovedeste efemer.
=.=:: ~ un nou Mithridate; deja victo- Dupa moartea conducatorului, el se destrama in patru, apoi cinci
rumpa- repurtate asupra legiunilor lui
~ zdruncinasera linia de aparare
formatiuni politice. Cea mai insemnata este situata in zona Muntilor
lapte si Sureanu, unde continuitatea eonducerii este reconstituita pe temeiul
is!g, :;;;s - si 0 pace nesigura Ii lasa ragaz
rumitor izvoarelor narative si epigrafice. Datorita prestigiului lor ca mari
~Ieascii, cu mijloacele pe care
pot fi i le furniza, un atac inca si preoti, Deeeneu, Comosicus '$i-Coryllus)de{r'M~uccesiv, regi ai aces-
, 'Ueus), tui "nucleu statal".
rJ '
Ghl. Bratianu, Marea Neagra In jurul acestui .riucleu". cu capitala la Sarmizegetusa Basilei:
pontic, Decebarreuneste celelalte formatiuni politice din teritoriile neocupra!e
pastra- condus de Decebal cu inca de romani. Dacia redevine un stat mai putemic [0,]. Domni
rnatica, timpuJ lui Bure- lui Decebal reprezinta perioada de "apogeu" a procesului isforic
cipiilor - vedere intinderea l?i sta- care N. Iorga il considera "pxima_smteza' autohtona - ~.!
e. fla~il.Qt'.
 1
\

10 DE LA GENEZA ETNIC.A. LA GENEZA STATAL.A.

.~~~~~~~CIVILIZATIA ROMANA
Cronologie
IN SPATIUL
, DACO·MOESIC
.

229-228,219a. Chr.
.Razboaiele illirice"
215-205,199-196,171-168,149-148 a.Chr. Cai ~i etape
.Razboaiele macedonice", la sfarsitul D v x b . 1 illir ". . al 1 doni "
carora este constituita prima provincie V' uRa raz oaie e." ~ce si, ~al es, ce e "mace oruce : toate
romana din Peninsula Balcanica, vaile din vestul Peninsulei Balcamce sunt cunoscute de romam. De-a
158a. Chr. lungul acestor vai, agricultori, pastori si negustori porniti din preajma
"Razboiul dalmatin" metropolei ajung la Dunare. Inaintea armatei romane, unii dintre ei
129a. Chr. trec la miazanoapte de fluviu [D ].
Roma
devi cucereste
it 1
orasul
..
Pergam,
.A .
care tr 0 prima etapa, care tine d e11a filJ"Iocul seco lului
AIn_. v •
U1
al II- 1ea a. Chr .
evme capi a a provmClel sia. A VI' .. 1 . d 'al d il . . ial
109a. Chr. pana a mstituirea ce U1 e- 0 ea triumvirat, aspecte maten e ro-
Dacii si scordiscii (celti din sudul Du- mane patrund In Dacia pe 0 cale neoficiala, ill general pasnica. Tot
narii) atacagarnizoaneleromane din ves- mai intens, schimbul de prod use cu reprezentantii civilizatiei Romei
tu1 Peninsulei Balcanice; s.~t respinsi este insotit de 0 noua preocupare a autohtonilor - tezaurizarea de-
de guvernatorul Macedoniei. narilor republicani de argint.
89-84,83-82,76-66,66-63a. Chr. Alt bi t d . tV v tit d I . lnici .
Razb oaie
v . 1 R . Mith id t
e omei cu I ri a es a
1 eo iec e e proveruen,a romana sun pre ua e e oca CI1?l
ale vi 1 v AIn ial d I vd . . ib I
••
VI-lea, regele Pontului. pe c e VlO enta. specI, e catre une e capetenn e urnurn tri a e,
48a. Chr.· care organizeaza campanii de "pradaciuni In Sudul mai bogat".
Acornion din Dionysopolis, sol al lui A doua etapa a lungului proces istoric de patrundere a elemen-
B~ebista, ~ose$tein cartierul general al telor civilizatiei romane In spatiul daco-moesic incepe In jurul anului
lui Pompei, . 43 a. Chr. si se incheie In timpul imparatului Vespasian. Alaturi de
29-28a. Chr.,lama I till . d laborare economi d 1 li . .
re .~, e pa~ruce, ~ co a ~rare econo~ca, se extin ce e p? tice 91
v •
La Corint, Octavian 11 declara pe Roles
socius et amicus populi Romani; teritoriul militare. Acestea din urma sunt uneon de ~ooperar~, ~lteon de con:
dintre Dunare si Marea Neagra este or- fruntare. Cele de cooperare sunt atestate pnntr-o errusiune monetara
ganizat preprovincial, intr-o praefectura, de aur cu legenda Ko[ti]son, dar si de alianta lui Octaviancu Roles,
trecuta sub controlul roman de catre gu- capetenie getica din Dobrogea actuala. Expeditiile initiate sub acelasi
vematorul Macedoniei M. L. Crassus. conducator al Romei impotriva lui Dapyx~t(1)~si Zyraxes ilus-
cca9-10 p. Chr. v • ' • • : ~---. -; ~ ..'

Es tee Int . tV .. P . treaza al doilea mod de mamfestare politico-militara amintit.

m emera a provmCla annorua.
cca.15 p. Chr.
Este constituita provincia Moesia.
A 46 p. Chr.
Imp~a~ Claudiu transform~ Traciain
~r~~Cl: romans: zona danubl~o-pon-.
tica6~~.fgas~~~avechea orgarnzare.
vespasia:. conduce Imperiul Roman; el
"instaleaza durabil" cele dintai trupe
auxiliare intre Dunare si Marea Neagra,
fapt care indica anexarea zonei respec-
tive la Moesia.
Im;~~~h~Omitian reorganizeaza spa-
tiul moesian;teritoriuldanubiano-pontic
este indus in provincia Moesia Inferior.
87-89p. Chr.
"Razboaiele dacice" declansate de Do-
mitian.
101-102,105-106 p. Chr.
.Razboaiele dacice" initiate de Traian.
P' d anil 69 106 Chr incid . v
enoa a or - p. . comer e cu a treia etapa a procesu-
lui istoric care ne intereseaza. Pentru autohtonii din dreapta Dunarif
aceasta etapa suprapune primele decenii din "opera de romanizare
oficiala" (N. Iorga), In cadrul careia getii din "Dacia scitica" Invata
limba latina si "se fac romani" (cum scrie Vasile Parvan). Noi ele-
mente de viata materiala si spirituala romana patrund, concomitent.in
stanga Dun~. As~el, In tim.rul ~uiDecebal,.lnc:pe u~~~a scz:ie~
cu alfabet latin, de catre ,,0 mmontate foarte firava a societatii dacice ,
care cuprinde "preop.mea, functionarii cancelariei regale, constructorii,
sefii de ateliere" (M. Barbulescu). ~
' In anul Iflo incepe ultima etapa, decisiva, de patrundere a civili-
zatiei romane In Dacia, indeosebi In teritoriile cucerite de Traian.
Triisiituri genera le ~iparticularitdti
Inca din epoca principatului, pretutindeni unde teritoriile sunt
transformate In provincii, statul roman propaga ,,0 civilizatie In esenta
urbana".
~ reprezinta, asadar, 0 trasatura a noului mod, superior,
de organizare a societatilor din spatiile incluse In sistemul administra-
 ,
'\

CIVILIZATIA ROMANA IN SPATIUL DACO-MOESIC

tiv al Romei. Trasatura aceasta este evidenta si in spatiul daco-moesic.

Exi~ta insa 0 diferenta intre provinciile Moesia si Dacia.
_~pe cestalalt mal adriatic [... ] orasele In primul caz, traditia urbana este anterioara cuceririi romane. Ora-
~....erli, fara ordin de colonizare, 0 in-
:=? populatie romana. In muntii vecini, ~ele grecesti vest-pontice isi pastreaza autonomia interna, institutiile,
_ .-un paralelism preistoric, aceeasi magistraturile colegiale si teritoriile rurale.
<=::sfunnanta li,iiperinda an de an misca- Dupa ce Vespasian instaleaza in zona unitati auxiliare, in jurul
ulare. Scriitorii romani cari vor- acestora apar propriile asezari civile (canabae, vici). Cum vechile forme
e agricultura ii descriu pe acesti de habitat autolitone au statut de vicus, dar ~icivitas, noile comunitati
- din Pind intocmai ca pe semenii
au caracter dublu: civitates / canabae. Epigrafic, eel mai bine documen-
penini.
. " _ aJaturi de aceasta penetratie de ele- tat este, in aceasta privinta, Troesmis, care, dupa ce legiunea a V-a
nee ,toate -e=e agricole si pastoresti, initiativa ne- Macedonica este dusa la P.otaissa, devine municipiu. Acelasi statut 11
mani. De-a _::s:a:easca [ ] a fast semnalata pana [... ] dobandeste Noviodunum, principala baza fluviala.
!in preajma '-I ~c [ ]. Ea vine si din alt Apus, Un alt oras nou din Moesia Inferior, Tropaeum Traiani, tot muni-
ni dintre ei ~ pana in Moldova monedele de cipiu, este la origine 0 asezare civila. Populatia lui este alcatuita din
- Iorga, Istoria Romiinilor, 12' Sigiliul Romei
ro~ani, din greci si din autohtoni.
In timp ce, intre Dunare si Marea Neagra, noile autoritati extind
[-lea.a. Chr. :':::.a.;i cronologia cu [D,]. l~entifiCa~!
urbanizarea, in provincia Dacia, civilizatia orasului incepe numai da-
atenale ro- ::.:::..;le interne /?iexterne ale patrunderu
asnica. Tot : ~i romans in spatiul daco-moesic. torita cuceritorilor. 0 contributie importanta are factorul militar.
lp.ei Romei Sub imparatul cuceritor, este intemeiat un singur oras - Colonia
rizarea de- Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. Urmasul sau, Hadrian,
.=.:::onumentele comemorative sau fune- adauga trei municipia: Napoca, Drobeta si Romula. Ulterior, Marcus
Iocalnici si ~ =:asitein deosebite localitati din Dacia Aurelius organizeaza Apulum ca municipiu, devenit colonie sub
uni tribal~ =.rIa 0 multime de nume d~ barbati si Commodus.
b t" '.J:. i::oei care nu sunt nici latine, nici gre- Activitatea edilitarg. constituie 0 alta trasatura generala a civilizatiei
oga. ~ care aduc cu numele ilirice si pe care
rom~ spatiul daco-moesic. Forul de la Ulpia Traiana are aproa-
~a elemen- """"::riesa le privim ca purtate de daci
urul anului :=±:::uri ~ morti in Dacia sub stapanire pe 3 000 m2. Amfiteatrul din acelasi oras, dar si cele de pe litoralul
Alaturi de ~ lata [una dintre] cele mai insem- pontic, apeductele, sistemul de canalizare si cel de incalzire. termele
~politice si ...::::::eiin aceste inscriptii: «Aia lui Nando castrense, depozitele de grane, instalatiile miniere, mestesugaresti si
.d ' ~ 5U de ani, Andra lui Bituva a trait 80 comerciale of era 0 imagine cat mai completa a progresului general
ori e con- ..z. ~ Bricena a trait 40 de ani, Justa a inregistrat dupa cucerirea romana in spatiul daco-moesic.
e monetara -=-='.:L de ani, Bedar 12. Dupa moartea ei, ~i!!-~QJJJ9IJ. este ilustrat si prin reteaua de drumuri.
n cu Roles, -~ libertul a pus [aceasta piatra]
sub acelasi -=:::Enei sale drept recunostinta». De asemenea, podurile construite in Dacia. In schimb, in Moesia In-
axes, ilu~- =r!..•• oontinute in aceast~ insc~iptie ~~ ferior, semnificative sunt amenajarile portuare.
. tit ~ !!I\-ederat pe membrn unei familii
~. ..:.z....,. zzre adoptase moravurile romane, Impactul asupra autohtonilor~V\\fI .
t a procesu- ""!2::::Z reise intai din punerea insil.iJia pie-
rta Dunarii, ::'!!.::i::Xei roman, apoi din imprejurarea Anterior cuceririi spatiului daco-moesic, autohtonii "lmprumuta"
romanizare ·1- ~em posedand liberri [... ]." aspecte de viata materiala si spirituala romana. Acestea sunt lesne
lica" invata AD. Xenopol, "Colonizarea Daciei", in de urmarit in arhitectura, armament, ceramica. instrumente medicale
) N . l' Istoria Romdnilor din Dacia Trauma si monetare, obiecte de podoaba si de cult, vase de sticla, ritualuri,
n.Olee-
comitent, in scnere.
:area scrierii Adoptarea modului de viata roman dupa cucerirea treptat~ a unor
~pi dacice", parti ale spatiului daco-moesic este usor de demonstrat. Imbraca-
onstructorii, mintea si incaltamintea din Imperiu, noile indeletniciri ale autohto-
~ nilor, vechile -activitati economice realizate eu noi elemente tehnice
Lere a civili- constituie dovezi convingatoare in acest sens. Autohtonii celor doua
e Traian. provincii dispun de resurse financiare pe baza carora se integreaza
in noile structuri sociale si confesionale [D2l.
Acelasi nou mod de viata este ilustrat de existenta unor necropole
birituale, altare si alte monumente funerare, sarcofage din piatra,
itoriile sunt Autohtonii isi asuma in mod constient procesul asimilarii civiliza-
...: ~ tV =:--~ fL~t:RAR
'tle ill esen,a ---------------
DIN DACIA ROMAN A
tiei romane. Pe acest temei isi insusesc aspecte ale culturii cuceri
J paragraf al lectiel, numai
rilor si, mai ales, limba latina. Cum vom vedea in lectia urmatoere,
la aspectele mentlonate
Ki, superior, I 9i la eele rezultate din se ajunge astfel nu numai la IImodificari comportamentale", - -
I administra- "schimbari esentiale etno-lingvistice".

12
, ETNOGENEZA ROMANEASCA:
EPIGRAFE
care confirma adoptarea de catre dad
a spiritualitatii romane:
"Zeilor Mani: T. Aeliu Ariort quattourvir
anual al municipiului Drobetilor, ucis de
talhari, a trait ani 57. Digna, preaiubitului
ei sot, Publ. Aeliu Valente, fiul, si Udal',
nepotul, spre recunostinta i-au pus
[aceasta piatra de mormant]."
.Juliu Secundinul, veteran rechemat in
slujba (evocatus), al cohortei III a salariori-
lor, care a trait ani 85, de nape dac, Atticia
Sabina, sojia lui, si Iul. Costas, fiul si mos-
tenitorul, spre recunostinta."
Dupa A.D. Xenopol,
lsioria romaniior din Dacia Traiana
• Motivati suecint sublinierea antroponi-
melor ~i a reterintei etniee din cele
doua inscrlptii reproduse mai sus.
Cititi cu atentie urmatoarele cuvinte:
• (a) anina • aprig • balta • barza •
bordeiu • brad • branza • (a) bucura •
Carpati • caciula • capusa • catun • un sarco£ag de copil contine, printre altele, un penar perttru stili si
codru • crang • (a) cruta • (a) dezmierda
• Dunarea • (a) gata • (a) intarca • mire
• mistret • mO$ • (a) necheza • vitel •
prunc • pururea • (a) rabda • soparla •
tfirana • undrea • urda •. vatra •
(a) viscoli.
• Regrupati euvintele de mai sus avand
Tnvedere:
• elemente naturale ~i de habitat;
• o~ul~ obiectel~ ~~relatiile sale;
• "partl de ,"orblle. . .
• Toate cuvlntels de mal sus au aceea91
origine. Cunoscand din gimnaziu sorgin-
tea termenului m09' precizati care este
aceasta origine.
• Ce alte euvinte prelatine, rnostenite in
limba romana, mai cunoastetl?
• Cum explicali faptul ca
in limba romana
eel mai important oronim are 0 asemenea
origine? Dar eel mai cunoscut hidronim?
\r' \\ -l-
.~ '~~, r-I\~ I, D-'\'V'\"\~L)
\
DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA
SEMNIFICATIA
, SINTEZEI .
Integrarea sau "prima asimilare": dacii fnvata limba latina,
~ar lasii mostenire cuvinte proprii
Pe masura ce civilizatia romana patrunde in toate domeniile de
activitate dintr-o provincie, autohtonii invata limb a latina si "uita'
treptat propriul idiom.
La tel se intampla in Moesia, in Dacia Augusti Provincia, in struc-
turile politice vecine, unde dacii continua sa vietuiasca in epoca ro-
mana. Miile de inscriptii latinesti - £ata de cele cateva zeci in greceste
si alte foarte putine, de ordinul unitatilor, in limba siro-palmireana
(ultimele semnalate, mai ales, la Tibiscum) - dovedesc "preponde-
renta absoluta" a limbii oficiale.
lntr-adevar, latina este limba administratiei si justitiei, a armatei
si a veteranilor, a comertului si fiscului. Este utilizata de colonistii
adusi ex toto orbe Romano. Cu timpul este invatata de daci.initial, de
catre cei tineri, inrolati in unitatile trupelor auxiliare (ala sau cohors) de
pe limes-ul danubian si de pe eel alutan (ulterior, transalutan).
Inscriptiile dovedesc unitatea limbii latine vorbite in Moesia, Dacia,
Pannonia. Abaterile de la latina clasica, observabile in textele epigra-
£ice, sunt comune cu cele constatate si in alte provincii ale Imperiului
Roman: confuzii intre vocale, intre cazuri, intre declinari etc.
Stiutorii de carte sunt numerosi. Problema a fiecarei £arni1ii, instru-
irea copiilor este realizata cu invatatori si pro£esori privati. Monu-
mentele funerare descoperite la Germisara, la Micia si in alte locuri
din bazinul Muresului infatiseaza copii cu stili in mana. La Tomis,
o tablita cerata. Mai multe tablite cerate recuperate la Albumus Maior
dovedesc existenta unor scribi de pro£esie, care redacteaza contracte
pentru activitatile minerilor din cunoseuta zona aurifera. In sfarsit,
la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, la Tomis, la Romula, la Apulum
exista dovezi epigrafice in versuri (epitafuri in hexametri), unele in-
chinate divinitatilor. Semnificativ este in legatura cu acest ultim aspect
si un altar intru cinstirea lui Hercules Invictus, deseoperit la Sendreni
(judetul Galati). El este ridicat de Lucius Iulius Iulianus, primar timp
de cinci ani intr-un sat din nordul Moesiei Inferior; inscriptia confine
numele (Rundacio) purtat de acest autohton anterior primirii ceta-
teniei romane.
' . A'" A'
Da~ romamza~ este, neindoielnic, Valenus. ~arcu~,.ost~ ~ Legio XI
Claudia (cu ganuzoana la Durostorum). Ongrnea lui etnica este ates-
tata de prenumele celor trei baieti nascuti de sotia sa Faustina; primul
este botezat Decibalis, a1 doilea, Seiciperis, iar al treilea, Mumutzis;
eei trei fac parte dintr-o a treia generatie de daco-romani, care le
cuprinde si pe cele doua surori ale lor, Macaria si Matidia, evident,
cu prenume greco-romane. Exemple asemanatoare sunt atestate in
zona castrelor de la Tropaeum Traiani si Troesmis.
. \
 }.\

ETNOGENEZA ROM.A.NEAScA: SEMNIFICATIA SINTEZEI 13

La Drobeta si in alte vechi asezari dacice devenite centre urbane

infloritoare dupa triumful antonin, inscriptiile latinesti confirms
I~ spiritual exista 0 sinteza existenta unor autohtoni (barbati si femei) care adopta cognomene,
.••~ aIaturi de cea a limbii."
~ Nicolae Iorga. credinte si obiceiuri romane. Unii patrund in noua elita sociala. Altii
L.ocul romiinilor in istoria unioersalii indeplinesc functii administrative.
Integrarea autohtonilor in amplul proees de intrepatrundere
culturala si etno-lingvistica desfasurat in Dacia si Moesia sub stapa-
. =_ t:;;;milecrestinismuluinord-danu- nirea romana explica persistenta in limb a romana a unor cuvinte pre-
:=..i::::::Cependent de poporulla care s-a latine (circa 160-170, cu peste 1400 de derivate, majoritatea in dialectul
aLatina, ~-c- prezinta, atiltca fenomende is- nord-dunarean). Aceste cuvinte alcatuiesc substratul dacomoesic,
~ -,~ cat si cametodade cercetare,
.. ::z', ~ depl:i:na analogie cu chestiunea
care - alaturi de adstratul slav - asigura limbii romane un caracter
omeniile de _ . -cy natiunii noastre." individual mai pronuntat intre celelalte limbi neolatine.
ina si uiHi"-' - Vasile Parvan,
r " Contribuiii epigrafice la istoria Sinteza spirituala: crestinismul la daco-romani
crestinismului daco-roman
ria, in struc- Inca din primele ei etape, sinteza romaneasca cuprinde un aspect
in epoca ro-: =~ ----------------~~~
lnsernnatateanoiireligiipentru spiritual semnificativ: trecerea de la credinta in vechile divinitati la
::iin greceste ~ ~i poporuluiroman~ia limbii o noua religie, crestinismul [D1, D2]. Din pacate. pentru inceputul
-palmireana ..:.-:-=:::a=-=:e=~ ~ _ acestei treceri, izvoarele arheologice, epigrafice si literare sunt mai
"preponde- putin concludente [D3]'
Astfel, atat in Dacia, cat si in Moesia, ca de altfel in majoritatea
~,a armatei provinciilor romane, obiectele paleocrestine din secolele II-III p. Chr.
::Iecolonistii sunt rare. Inca numeroase sunt monumentele pagane. Explicatia este
ci; initial, de simpla: pentru a evita persecutiile puse la cale de autoritatile imperiale,
ill cohors) de crestinii din perioada respectiva i~i manifesta credinta cu precautie.
ilutan). Vreme indelungata, ei apeleaza la simboluri din mitologia greco-ro-
oesia, Dad mana. Intre acestea, delfinul, care IItransporta mortii in insulele fe-
xtele epigra- ricite" si "preinchipuie pe Iisus Christos", Cel ce "duce spre limanul
2 Imperiului mantuirii carabia Sa (Biserica crestina)": tridentul, care strapunge
ri etc. delfinul si, asemenea crucii, mai tarziu, este ,,instrumentul mantuirii
milii, instru- credinciosilor": vita de vie, care prin incrucisarea vrejurilor indica 0
cruce florala; paunul, care pentru primii crestini devine simbolul
vati. Monu-
invierii trupurilor. Asemenea simboluri, datate in veacul al III-l~a al
n alte locun
erei crestine, apar pe un coronament de altar funerar de la Poiaissa
a. La Tomis si pe alte monumente asemanatoare semnalate la Apulum si la Micia.
en tru stili ~ Descoperite in preajma castrelor, aceste vestigii ilustreaza contributia
urnus Maior
" .soldatllor la raspandirea crestinismului in Dacia romana. Pentru
!z3 contracte ~OCRESTINE DESCOPERITI) ,
:A BIERTAN (JUD, SIBIU)" <', Moesia Inferior, aceeasi semnificatie au obiectele paleocrestine desco-
ra. In sfarsit perite la nord-vest de Dinogetia, indeosebi cruciulitele semnalate in
_la Apulurr. £ "- .:...:.formatdintr-otabula ansata, zona castrului de la Barbosi (judetul Galati). Cat priveste rolul colo-
ri), unele in- i::s:::f;:;;ie in limba latina, din litere nistilor si al negustorilor din orasele pontice in prozelitismul crestin,
ultimaspe trei randuri: EGO ZENO / acesta este confirmat de alte obiecte specifice, opaite, mai ales, exis-
t la Sendreru I UM POSVI("Eu,Zenovius, tente la Tomis.
, nmar
.' tim 00anda1J);
iP F ~ - disc?lidal db' o perioada favorabila propagarii monoteismului crestin in pro-
ipp.a contine :'~ ~._~ A e !o~ p~ove:ut vinciile romane din spatiul carpato-dunarean coincide cu domnia im-
. ... tV - - ~ (Italla),avandm interior,aJu-
mrruru ce a- ! I
- 'JgIdITlul 1ill. Chnstos, . red at cu paratului Severus Alexander (222-235), un spirit sincretist si tolerant.
A • :l~~: X (=H) si P (=R). Unii crestini i~i fac publica apartenenta la nouareligie, asa cum dove-
~ m Legio XI;. ~ .:E. ambele piese, provenind pro- deste, printre altele, 0 inscriptie funerara provenita tot de la Tomis.
!icaeste ates-:::-...:Iec2. un candelabru, au apartinut Potrivit acestei inscriptii, in cadrul diferitelor familii unii membri
stina: p~ul--=::~ de cult ~ lemn..E!e.dem?n- raman pagani, iar altii devin crestini.
Muri:lUtzis'~' ::2!sfa$ unei comurutaticrestine Concomitent, in nordul Daciei romane apar obiecte paleocrestine
. I 'J: ~.-~ pe valea Tarnavei Mari, cu imagini si texte tot mai sugestive. Astfel, 0 gema de la Potaissa
naru, care € z: ~ al V-Jea . Chr.
dia, evident. p prezinta scena cu Bunul Pastor, care 11simbolizeaza pe Iisus . .Al • -
t atestate ir.- ;;;:'........3:::atie are descoperirea unei obiect este prevazut cu acrostihul IX8YC, insemnand in limba greaca
- asemanatoare Ia Porolissum? peste, care atesta inlocuirea, in simbolistica crestina, a deJfur:-: ::rl

14
TRAIANUS DEeIUS,
IMPJ\RAT ROMAN
(249-251)
BRONZ DE LA
ULPIA TRAIANA
SARMIZEGETUSA
~ Cel mai cunoscut este Teotim I, de origine "scit", deci localnic, di
"In legatura cu raspandirea crestinismu-
lui la nordul Dunarii de Jos, este in parte
cunoscut faptul ca informatiile transmise
de unii scriitori laici sau bisericesti din pe-
rioada veacurilor II -VI d. Hr., ca de exem-
plu Origene, Tertullian, Justin Martirul,
Comodius, Hipolit Romanul, Epiphaniu
din Salamina, Eusebiu din Caesarea,
Auxentius din Durostorum, Paulin de
Nola, Nicetas din Remesiana, Hyero-
nimus, loan Gurii de Aur, loan Cassian,
lordanes, Procopius si multi altii, precum
si alte scrieri ca Pdiimirea Sf. Andrei, Mar-
tiriul Sf. Sana Cotul, Faptele Apostolilor,
Acta Sanctorum si altele de mai tarziu,
desi aparent numeroase, nu ofera totusi
stiri directe si suficient de conc1udente de-
spre inceputurile acestui amplu fenomen
de spiritualitate. Cu toate acestea, ele lasa
sa se intrevada existenta, la nordul Dunarii
de Ios, a unei opere de propovaduire a
Evangheliei, inca din primele secole ale
erei crestine, iar ulterior, chiar din secole1eIII
si IV d. Hr., 0 crestere progresiva a acestei
actiuni, adesea prin misionarism riguros
organizat, 0 sporire a numarului celor con-
vertiti si 0 tot mai temeinica organizare a
vietii religioase, dupa modelul celei din
alte pi\rti ale Imperiului Roman, pe masura
ce si Biserica, devenita oficiala, se organi-
zeaza si se intareste tot mai mult in nume-
roase centre ale lumii romane.'
Dan Gh. Teodor,
Cresiinismul In nordul Dunani de los,
In mileniul I d. Hr.
• Corelati afirmapile de mai sus cu cele
doua citate din scrierile istoricilor N. lorga
~i V. Parvan.
,
\
DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA
Urmeaza 0 lunga perioada de reprimare a crestinilor. Initiate d
imparatul Decius, ea atinge punctul culminant ill timpul domniei 1
Diocletianus. Dupa ce acesta organizeaza ill anul 2~4) 0 nou
provincie, Scythia Minor, cu capitala la Tomis, cre;;trrui din zon
pontica sunt din nou persecutati. Mai mult, prin edictele din anii 30
si 304, imparatul condamna la munca silnica sau la moarte mai mult
misionari. Se pastreaza inscriptii cu martiri de la Axiopolis (Cemavoda
Halmyris (Murighiol), Noviodunum (Isaccea) si din alte locuri.
In anul313, imparatii Constantin eel Mare si Licinus acorda Iiber
tate de cult crestinismului, dar accepta, pe mai departe, practicile p v
gane. Astfel se explica de ce ill continuare sunt martirizati alti pa
misionari amintiti in inscriptia de pe monumentul funerar descoperit 1
Niculitel (judetul Tulcea).Cateva decenii mai tarziu, pe valea Buzaul
este martirizat Sava Cotul.
Interzicerea cultelor pagane, ill vremea imparatului Theodosi
(379-395), este urmata de organizarea Bisericii Crestine, la Dunare
de [os. Episcopii de la Tomis se remarca pe plan local si univers
Scythia Minor. Scriitor de limba greaca, "abil dialectician si priete
devotat al lui loan Gura de Aur", arhiepiscop apoteozat la Co
stantinopol, Teotim I apara opera lui Origene, propaga crestinism
printre goti si huni, ultimii supranumindu-l Zeul Romanilor.
Tot in secolul al IV-lea,este atestata basilica.de la Slaveni (judetu
Olt). Noul loc de cult, specific crestinismului, N~~!ica.L_poar9_UI
nume provenit dintr-un termen latinesc. Aceeasi sorginte 0 au si al]
termeni de baza ai noii religii: altar (din altafium), a boteza (din bap
tizare), cruce (din crux, crucem), Duminica (din dies/ dominica), Inger (00
angelus), Pasti (din Paschae), Scriptura (din scriptura) s.a.
Noua organizare bisericeasca se extinde in secolele al V-lea ~
al VI-lea, la Sucidava, la Drobeta-Theodora si in alte centre nord-du
narene recucerite de Iustinianus si inaintasii sill. -
Romanici ei migratori in Dacia: "a doua asimilare"
Dupa retragerea aureliana, in afara hotarelor imperiului ramaru
un prim grup de populatie romanica - locuitorii fostei provinci
Dacia. Acestia sunt fauritorii unei noi entitati etno-lingvistice ~
culturale, romanitatea nord-dunareana. In stanga fluviului, asadar
viata romana continua dupa incetarea autoritatii imperiale. Rupture
de "intreg" este numai de natura politico-administrativa, fiscala si
partial, militara. Legaturile indeosebi comerciale, dar si cele spiritual!
cu locuitorii romanizati din dreapta Dunarii sunt dovedite arheologic
epigrafic, numismatic, istoric si literar. Cu atat mai mult cu cat 1<
miazazi de limesul danubian sunt constituite treptat noi provincii
Scythia Minor, Moesia Secunda, Dacia Ripensis, Dacia Mediterranea
Dardania, Mcesia Prima.
. In spatiul nord-dunarean, incepand cu ultimele decenii ale seco
lului al III-lea si intreg secolul al IV-lea, exista 0 diversitate de cul
turi arheologice, care reflecta intr-o anumita -masura situatir
etno-demografica complexa. a realitate "polietnica" denota, d
exemplu, cultura Santana de Mures-Cerneahov (dupa statiunih
eponime din Romania si Ucraina). La formarea ei contribuie influ
entele romanice (transmise de daco-romanii de la Dunareade Jos 9
din zona carpatica), dacice (prin costoboci), sarmatice, nord-ponti
 ,
-\

ETNOGENEZA ROMANEASCA: SEMNIFICATIA SINTEZEI 15

~.Initiate d. si germaniee (gotiee). Dupa anul330, cand Athanaric, regele gotilor

domniei lui de apus (thervigi sau vizigoti), domina Campia Dunarii, purtatorii
~84) 0 noua eulturii Santana de Mures-Cerneahov patrund in sud-estul si in
ii din zon eentrul Transilvaniei.
din anii 30 in seeolele al Vdea si al VI-lea, sunt atestate centre de putere ger-
te mai multi maniee (ale ostrogotilor si gepizilor, in Transilvania) si turaniee (ale
Cemavoda) hunilor, in nordul Moldovei, apoi in Pannonia). in secolul al VI-lea,
curi. locul aeestora este luat de eentrele de putere ale avarilo! (nomazi veniti
icorda liber- din Mongolia) si longobarzilor (de neam germanic). In ciuda distru-
rracticile pa· gerilor pe care le provoaca, romanitatea nord-dunareana se mentine.
lti alti patr Tot in seeolul al VI-lea are loe migratia slavilor, care tree prin
ieseoperit 1 Moldova, ajungand in Campia Romana (Vlasca - "tara romanilor").
ea Buzaul . Patrund in sud-estul Transilvaniei, iar in veaeul urmator in restul
spatiului intracarpatic, apoi in Banat si Oltenia. Pretutindeni, intal-
nesc 0 cultura materiala de factura romanica relativ uniformizata. Pe
acest temei, sunt asimilati de catre romanici, mult mai numerosi, in
;i univers schimb, slavii imbogatesc voeabularul bastinasilor eu termeni referi-
localnie, din tori la institutii, viata religioasa, hidronimie, toponimie, forme de
n si priete habitat, viata economica. Asemenea exemple sunt cunoseute din
zat la Cor- gimnaziu (vezi Leciia de evaluare).
.restinismu AVIFORMA DIN TEZAURUL
_~U. APAHIDA (JUDETUL CLUJ) / • Explicatt sueeint ee Inlelegeti din anrrnana istoricului 9i arheologului Radu
nilor.
Vulpe: ,,[...J suntem romani fiindea suntem crestini l?i crestini fiindea suntem
eni (judetui romani".
oarta ur
--------- • Comparati rolul slavilor in etnogeneza romanitor cu eel pe care II au germanieii
20 au si alt In aparitia popoarelor roman ice ~i a limbilor neolatine din Apus.
za (din bap' • Stabilili legatura dintre rnormantul princiar de la Apahida ~i centrul de putere
I), inger (clir germanic din nord-vestul Transilvaniei.

~al Vdea s
re nord-du

ilui ramane
ei provinci
ngvistice -,
rlui, asadar
de.Ruptun
a, fiscala ,
!Iespirituak
~arheologic
lit eu cat l,
Ji provincii
ifediterrane£.

nii ale see

[tate de c
ITa situati
denota, d
a statiunik
ribuie infl
rea de [os s
ord-ponti

16
"Statul dac pierise si pe ruinele lui era sa
se inalte unul roman. Daca msa elementul
nou care venea sa se altoiasca pe vechea
stirpe tracica din poalele muntilor Carpati
era superior acesteia in cultura si inteli-
genta, in caracter nu putea sa 0 intreaca,
incat radacina poporului roman e prinsa
in paturile istorice prin doua vite tot atat
de energice, de trainice si pline de virtute.
Sa nu ne fie deci sila, daca si sangele
dacilor se va gasi amestecat in nationali-
tatea noastra."
A.D. Xenopol,
Istoria romdnilor din Dacia Traianii
ALEXANDRU D. XENOPOL
(1847-1920)
FILOZOF AL ISTORIEI, CARE A COMBATUT
TEORIA ROESLERIANA
~\
DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATAL.A.
CIIITI 51 "REDE5CQPERITI" principalel
teorii istoriografice referitoare la etnogenez
romanilon teza continuitatii si teza
•• • • \J 1 ,
imigrationista
.Limba romana este lirnba latina vorbita neintrerupt in partea orient
a Imperiului Roman, cuprinzand provinciile dunarene romanizate (Dad
Pannonia de Sud, Dardania, Moesia Superioara si Inferioara) din momen
patrunderii lirnbii latine in aceste provincii si pana in zilele noastre ['0
Aceasta limba a suferit insa transformari neincetate, atat prin evolutia
normala, cat si prin influenta exercitata de lirnbile cu care a venit in contact.
AI. Rose
Istoria limbii ro •
"Cre9tinismul daco-romanilor, ca si limba lor, este de caracter latin
adoptarea lui a avut loe treptat, prin difuzarea in masa locuitorilor, niddecun
printr-o hotarare a unei autoritati centrale (rege, principe), ca si in alte paT!:
Prezenta crestinilor in teritoriile nord-dunarene ca si in Dobrogea '
secolele al IV-lea-al VI-lea este atestata printr-o serie de obiecte: opaite
lut si de bronz, geine, cruci, statuete, ceramica cu fragmente de inscripti
tip are de turnat cruci, vase de cult, ex-votouri, aflate, prin sapaturi arhe
logice, la Biertan, Porolissum, Napoca, Apullum, Ampellum, Cherl
Budum, Potaissa, TIbiscum, Diema, Drobeta, Romula, Bumbesti, Racari, I~
Botosani, Bacau, Davideni etc. etc. La Niculitel, intr-o cripta, s-au descope
osemintele a patru martiri binecunoscuti in istoria inceputurilor crestinis
mului, fara sa se stie - pana de curand - unde fusesera inhumati. Ei sunt
Zoticos, Attalos, Romasis, Philippos."
Dinu C. Giures
Istoria ilustratd a romdni.
.Jnfluenta elementului slav la formarea nationalitatii noastre este asa
evidenta, incat putem zice, fara exagerare, ca nici nu poate fi yorba de pop
roman inainte de absorbirea elementelor Slave de catre populatia bastinas
romana in cursul secolelor VI-X." 0
Ion Bogd
Istoriografia romana ?i problemele
"Fara a pierde din vedere 0 clipa existenta populatiei bastinase romani
zate (daco-romane) ar trebui studiata problema daca procesul de forman
a slavilor de rasarit a avut loc Partial, sau nu a avut loc, si pe 0 parte a teri
toriului tarii noastre [...]. Existenta in vecinatatea tarii noastre a puternicul
stat feudal din Kiev, cu 0 civilizatie inaintata, care se rasfrange asupra intre
gului rasarit al Europei.Iuptele duse de statul din Kiev impotriva citadele •••••
reactionare pe care 0 reprezenta in acea vreme Bizantul si apoi cuprinden
unei parti din teritoriul tarii noastre in cadrul statului feudal din Kiev
contribuit la dezvoltarea relatiilor feudale si au grabit procesul de organizan _
feudala in tara noastra. Intinderea statului feudal bulgar in secolul al IX-l,
si al X-lea pe teritoriul patriei noastre este un fapt de necontestat si a a
urmari asupra dezvoltarii tarii. Aceasta influenta a slavilor de Sud co
pleteaza pe cea a slavilor de Rasarit, care i-a premers si care totodata ~---
urmeaza in secolele XI-XII, cand 0 parte a teritoriului tarii noastre a f
cuprinsa in cnezatul de Halici."
Mihai Rolls •••••
Cu privire la unele probleme din domeniul cerceiarilor istoni •••••
 \\
DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA 17

,,[...] neputand scapa dinaintea romanilor, ei [dacii] in de ei se omorara."

Petru Maier,
Istoria pen tru incepu tul romiinilor in Dachia
tncipalel ,,[...] foarte multi lacuitori au adus in Dachia din toata lumea romanilor,
ogenez dar mai ales din Roma si din Italia [...]./1
Gheorghe !;>incai,
Hronica romdnilor ~i a mai multor neamuri

IlMisiunea noastra, a romanilor, in arheologie este mai cu seama sa

definim ce au fost dacii? care a fost inceputul lor? care au fost credintele
lor? in ce grad de civilizatiune ajunsesera ei cand i-au cotropit romanii si
le-au luat tara? ce au adoptat ei de la romani si ce au adoptat romanii de
la dansii?"
partea orient Cezar Bolliac,
ianizate (Daci Despre daci
dinmomen
~e noastre [... .Daca, dupa asa-zisa teorie a lui Rosier, romanii ar fi venit abia in secolul
~rin evolutia al XIII-lea din Peninsula Balcanica, cum se face di nume~de_localihlti si
but in contact. de rauri nu le-au luat de la unguri, [...] ci de la slavi?''--- . .,
I AI. Rose
E. Petrovici,
Dovezile filologiee ale continuiiaiii
lstoria limbii TO A

taracter latin "I-a trecut cuiva prin minte sa nege sau sa conteste continuitatea
b
ruor, ruciicidecun: poporului francez in Galia, a celui spaniol si portughez in Peninsula Iberica
PETRU MAlaR (1756-1821)
1 si in alte pill i:IFEU AL $COLII ARDELENE, sau a celui italian in Italia? A admis oare vreun istoric ca galo-romanii si-au
p' •
r Dobrogea A
ADEPT AL LATINISMULUI parasit locuintele plecand din Galia, peste Alpi sau peste Pirinei, pentru a
iecte: opaite ' se intoarce mai tarziu, dupa secole, indarat acasa? Sau ca spaniolii au trecut
Ile dee iinscripti
:. stramtoarea Gibraltar, in Africa, pentru a reveni, dupa sute de ani, in vechiul
sapaturi arhe teritoriu? Simpla formulare a unor asemenea intrebari arata lipsa lor de
ellum, Gherl temei, totala lor inanitate."
Constantin C. Giurescu,
F' Racari, I~ Formarea poporului roman ~i a limbii romane
s-au descoperi
blor crestinis "Insistenta deosebita asupra «formam poporului» particularizeaza isto-
mmati. Ei s riografia si constiinta istorica romaneasca. Chestiunea este insa dublata si
Dinu C. Giures ::IFK __ " care este teoria din care fac amplificata prin intrebarea privitoare la spatiul formarii poporului roman
lustratd' a romam ~'oarele idei: si limbii romane. Aici se inscrie faimoasa chestiune a continuitatii care, ata-
sata «etnogenezei», a contribuit la crearea unei adevarate «obsesii
da - :; <IT :fi fost distrusi ca popor in
stre este asa ll! __ ~elor cu romanii. nationale», intretinuta prin jocul ideologic si politic. Problema continuitatii
rllatia
orba de popa -,..- - - .. d . fi di t v v
nu este de altfel decat manifestarea extrema a unei nelamuriri mai generale
bastinas - e::f"? aJPOmnue acica ar sparu privind inserarea geografica a inceputurilor poporului roman. Ne aflam, din
• • • -rc:::;::;. 6:iorita acestei exterminari.
nou, in fata unei situatii particulare in istoriografia europeana. Potrivit
Ion Bogd a putut fi romanizata in 165
rin4 ~iproblemele multiplelor teze divergente romanesti si straine, romanii soar fi format sau
pe teritoriul corespunzator Romaniei modeme, sau intr-o zona limitata a
~a$eromam acestui spatiu, chiar foarte limitata, in unele variante, sau intr-o regiune
5Ul de forman depasind cu mult extinderea actuala a poporului roman, pana la cu-
~0 parte a teri : ~a::"": roman si limba romana soar fi prinderea unei bune parti din Europa centrala si sud-estica, sau, in sfarsit,
a puterniculu ~ ]a sad de Dunare (argumente: undeva la sud de Dunare [...]."
Lucian Boia,
asupra intre &- ~ a.:mentelor germanice din limba Istorie Iii mit in constiinia romiineascii
btriva citadele 1 + -:- : :- existenta unor elemente lexi-
Iicuprindera ~ ::x =:- Pin limbile albaneza si romana: • Care este explicatia faptului ca pana la 1600 autohtonismul rornanllor nu este
W. din Kiev ai ::. ..is'' ' ;;; :area dialectelor dac~roman si o contestat?

l de organizan 0 ••• , influenta slava primita

--~~)
• pe variante ale .autohtontsrnuiur' cunoastetl?
ecolul al IX-Ie. -n:=:=ol2. .-;-;j;mlV de fluviu, unde romanii • In ce consta .Jattnisrnul pur"?
!estat si a avu ~~ 9i preiau limba slavona, • Dar "dacismul"?
! de S~d com no oc: ,.:. L::tg limp in Biserica lor). . • Cand au aparut exagerarile panslaviste?
erre totodata i ~.~ ar fi un popor de pastori no-
noastre a f • Explicati de ce teoria roesleriana are caracter politic.
"::::2 eri5ia izvoare istoricecare sa ateste De ce Dimitrie Onciul spune despre acsasta tsorie ca neste, i
Mihai Rolli ~ :mnfurilor la nord de Dunare, lui Sulzer, expusa intr-o forma mai 9tiintifica 9i completata cu
'cercetarilor isto z:e:i:x sa:oIuIui al Xlll-Iea. la argumentele istorice ~i lingvistice"?

t---...-- ,,:p~. ----;-•.. ~: ~ -':,4c-" _" ••••••wc:: £"........",


18
~~~~~~~,
rTRANSILVANIA~R~
....-
D1
,,[... ] 0 povestire istorica de genul epic,
sensa la jumatatea veacului al XII-lea,
care ar adauga [... ] fapte 91imprejurari
din veacul al X-lea si al XI-lea la istoria
propriu-zisa a cuceririi Ungariei din ul-
timii ani ai secolului al IX-lea. Anacronis-
mele Anonimului 19i afla astfel 0 limita
cronologica: ca terminus ad quem, ele nu ar
depasi in acest caz inceputul veacului al
XII-lea. A9a eel putin ne indrumeaza
Iogica [... ] d-lui Balin H6man [din] contri-
blltille sale istorice la Caniecul Nibelungilor:
«Impletirea anacronica a evenimentelor
deosebite si de legenda in cadrul poves-
tirii istorice, respectiv poetice, e 0 caracte-
ristica a literaturii epocii cavaleresti. Dar
trebuie sa accentuez in aceasta privinta
ca, in literatura istorica si poetics a intre-
gului Ev Mediu, nu se gaseste un singur
exemplu ca vreun scriitor, oricate libertati
ar fi luat fata de cronologie, sa fi transpus
intr-un trecut departat pe contemporanii
sai sau intamplarile vrernii sale.»"
Gh.l. Bratianu,
Traditia isiorica a intemeierii stateIor romdnesii
c;J
• ldentlflcati .povestirea lstorica" la care
se retera istoricul roman.
• Redati aspectul critic care prilejuieste
citarea autorului ungur.
• Stabihti locul ocupat de Gesta Hunga-
rorum In cadrul izvoarelor istoriei
Europei medievale.
• Hecltiti partea din lectie referitoare la
"bunatatea UltraITran/silvaniei" si la
locuitorii sai .sarmani", Care este ra-
portul identitate-alteritate, In acest caz?
,
'\
DE LA GENEZA ETNICA. LA GENEZA STATALA. J~(~t
t· ~~~[tlJ
FORMAREA STATELOR MEDIEVALE
Ro~ANEASS"
De la IIducatele romiino-slaoe"
la voievodatul Transilvaniei, vasal regelui Ungariei
Convietuirea romano-slava din secolele VIII-IX are loc in cadr
unor formatiuni politice medievale timpurii. Asemenea state inci
piente, sase dueate din jurul anului 900, sunt atestate in "regiune
daco-pannoniana" (1. A. Pop). Trei din ele, situate la est de Tisa, s
cele mai cunoscute:
• ducatul lui Menumorut, intre Tisa si Portile Mesesului (Munti
Apuseni), de la gura Somesului pana in valea Muresului inferio
(eu eentrul in Crisana de azi);
• ducatul lui Glad, marginit de Tisa, Mures, Carpati si Dunare C
Banatul de mai tarziu):
• ducatullui Gelu, de la Portile Mesesului si valea Somesului pan,
la cursul mijlociu al \Muresului jpartea apuseana a Depresi .
TI~,·\
Transilvanieil.Xji ',/c. ;:.:' ,~,t\ " Vtlv
Etnia primilor doi "ducil/'nu esfe mentionata de Anonymus. D
spre al treilea "duee", Gelu, aflam ca este "un anumit roman" (quida
Blacus). Supusii sill sunt romani si slavi (Blasii et Sclavi), pe care cr
nicarul ungur II considera "eei mai sarmani oameni din toata lumea'
Ei traiesc insa intr-un spatiu ("tara de dincolo de paduri") caracteriz
prin "bunatatea" sa (bonitatem terre Ultrasilvane); un pamant fertil, I
roadele caruia Anonymus adauga bogatia in aur si sare [D1].
In fata frecventelor atacuri initiate de perenegi, armata lui Gel
19iapara traditionalele fortificatii (cetati de pamant) numai cu arc
et sagettas. Situatia ramane aceeasi si in vremea luptelor cu ungurii
pana cand "ducele romanilor" (dux Blacorum) este ucis langa ra
Copus (Capus), in drum spre castrul sau (castrum suum) de pe vale
Somesului. Cand vad moartea conducatorului lor (videntes mort
n
domini sui),loealnicii fraternizeaza cu inamicul. aleg ca nou .riomn
allor pe "Tuhutum, tatallui Horea".
Acceptat de romani si de sIaVl,Tuhutum preia conducerea "tar'
de peste paduri" pentru sine si urmasii sai. Constituie un dominiu
propriu si 0 dinastie separata de cea a ducelui Arpad dill Pannoni
Autohtonii II jura credinta intr-un loc numit de atunci Esculeu
Aschileu (de la cuvantul maghiar eskiindi - "a jura").
Timp de aproape un veac, Tuhutuni. si urmasii sai stapanesc par
tea apuseana a Transilvaniei in "pace si fericire" (pacifice et feiiciien,
cum serie Anonymus. Insa la inceputul secolului al XI-lea, un stran
pot allui Tuhutum, ducele Geula eel Tanar (Gyula, Gylas, Iula, Iulus
se impotriveste misiunilor apostolice ale regelui Stefan eel Sfan
nimeni altul decat nepotul de sora al ducelui "ultrasilvan". Ultim
capturat de suveranul ungur, este inchis pe,viata, intrucat refuza lIS.
fie crestin". Potrivit aceluiasi Anonymus, regele Stefan ocupa intreag
"tara" de peste padurea Igfon; totodata, el desfiinteaza episeopi
ortodoxa (situata probabilla Alba Iulia), ~meiata
--- de Hierotheus
.
 ~~~/'\~ ~\ -()IJ,)- ~vrtl~
I~~(~
c:r::s
FORMAREA STATELOR MEDIEVALE 19

[ell ~d
care fusese hirotonisit de patriarhul Theofilactos din Constantinopol
I in timpullui Geula eel Batran, fiullui Horca [D2l.
~p Sub urmasii lui Stefan cel Sfant incepe organizarea Transilvaniei
ca entitate politica vasala regelui Ungariei. ~stfel, in 1075, cancelaria
BAS~A &i2adiana emite un document referitor la cetatea Turda, menita sa
stavileasdi atacurile pecenegllor ~l romarulor.
Dupa anUI1100;""in teritoriUI intracarpatic, regalitatea maghiara in-
cearca sa impuna modele religioase, politico-administrative si socio-eco-
nomice apusen~.", ~!lJJ.11t e~te ate stat un episc0t!.us Ultrq.§.i1P.a'1It~
Simion, catoHy. Itu~£eli!;;1..9ll1 da.r.S}rf lIU~ocu1JJ.entde.amintesc
K: in cadrul
~ pr~s UltrasjIvanus, Mercurius. Se pare ca, in ambele cazuri, cei
I state inci-
dOl nu locuiau efectiv lfl Transilvariia.
"regiunea in a doua jumatate",a secolului al XII-lea, regii unguri daruie oame=
e Tisa, sunt nilor lor de ineredere noi-Getati si feude din Transilvania. Administra->-
tiv, acestea sunt incluse in noi comitate, institutii politico-teritoriale
aduse de cuceritorii care incearca, insa fara deplina reusita, sa info
cuiasca vechile tari, voievodate si cnezate.
Pe la 1164 este atestat un comite de Dabaca. Din 1176, acesta devine
Dunare (in PAGINA DE TITLU A SCRIERII t capetenia tarii, sub numele de Leustachius Voyvoda. Pentru conduca-
HAGIOGRAFICE INTITULATE torul Transilvaniei, r~venir.e<Ll~~le_ traditional de voievod __ est.g
VIATA SFANTULUI GERARD
esului pana 9 Qp"yada a existentei E9PY.:!~tiei romanesti. De altfel, din toate tarile
Depresiunii cucerite si incadrate in regatul Ungariei, numai Transilvania pastreaza
:.;e aspecte ale vietii economice, mil "formula voievodala ca institutie politica cenfrala" (I. A. Pop), pana
~Y;r:'lus.. De· ?a, politice ~i religioase din voievodat catre jumatatea secolului al XVI-lea.
an (quuiam _ -Vdum va amintiti din gimnaziu? Voievodul Transilvaniei este un vasal al regelui Ungariei. Initial,
pe care cro- ' I!!l
autoritatea sa era exercitata asupra a sapte comita!e: S~ocul Interior,
am lumea". Dabaca, Cluj, Turda, Alba, Hunedoara, Tarnava, In celelalte zone-ale'
~caracterizat
. -
.::.:.:pta ungUrl'1or A in Trans ilvarna . nu s-a Transilvamei, cuceritoru i'icolonizeaza pe secui ~i pe sasi, organizati
ant fertiI, la s::;::sit repede. ~JQ.02,Stefan, mare1erege in scaune, ai caror c~nducatori sunt subordonati direct regelui
[DIl· =x [cre9tinan~)e unguri] 19isalvase Un$ariti: 4 ~

rta lui Gelu ~ 9i-1facuse sa intre in concemul In secolul al XIII-~, cucerirea si organizarea Transilvaniei de catre
nai cu arcus :::;:oarelor europene, a trebuit sa lupte cu
cu ungurii, =.unchi al sau, Gyula, care o~upaAtro~ul unguri par a fi incheiate. Asezarea noilor veniti conduce, desigur.Ia
, langa raul ..::::e:zde Tuhutum de la Gelu, 91l-a mvms; o noua structura etnico-demografica. Romanii raman insa locuitorii
I z:xi s-a intors impotriva unui anume Kean cei mai numerosi. Prin 1210, alaturi de sasi, secui si pecenegi, ei fac
de pe valea .;...am Balachorum et Sclavorum», care-si parte din oastea comandata de c!2-mitele Ioachim din Sibiu. In 1241,
ntes mortem .::!r::::se un.ducat in regiunile sua-orientale
ll impreuna eu seeuii (Olaci et Siculi), aparau trecatorile Carpatilor
IOU "domn ~ Transilvaniei si in locul lui a pus. 0
.~pe nume Zoltan; a trebuit de aseme- Orientali in fata tatarilor, "Tarile" romanilor - Maramuresul, Lapusul,
cere a "tarii sa se lupte si cu conducatorul voievo- Zarandul, Hategul, Fagarasul, Barsa s.a. - l~i pastreaza traditiile
in dominium . care fusese inainte allui Glad, un voievodale si cneziale .
Ahtum, de religie ortodoxa: l-a Spre sfarsitul veacului al XIII-lea si la inceputul celui urmator,
~ Pannonia,
si pe acesta si astfel a recucerit
Esculeu - voievozii Transilvaniei Roland Borsa (1282, 1284-1285,1288-1293) si
teritoriul dintre Cris 9i Dunare.] ... ]
romana [... ] ne releva, cu numarul Ladislau Kan (1294-1315) l~i asuma prerogative sporite. Primul, in
anesc par- -::::t: de cuvinte maghiare, lucru aratat numeleunui regnum Transilvanum, ~on~aca la Qgy& in 1288. prima_
~et feliciter), .:.era de insusi Roesler,ca in epoca invaziei Adunare ob~teasca (Congregatia generala), la care participa nobill dID
I, un strane- -:;:ne;;ti, romanii din Transilvania aveau cere sapte comitate, clerul superior, orasenii si reprezentantii
Iula Iulus) .:.cE.oculturaa lor,la care ~fea prea putine tararumii libere. Ultimul voievod amintit l~i constituie in cetatea Deva
{ {sr t ..;.c3laugat limba invadatorilor; impru-
o adevarata curte, unde primeste soli ai suveranilor straini, Kart
n, ce an I rrile luate de la unguri sunt putin
n '. Ultimul, -=::::!eIOase, dar de 0 certa valoare cultu- profita de criza politica declansata de stingerea dinastiei Arpadu
itlre fuzaa "sa -::..lm ansamblullor ,si
v
, se refera in gene- pentru a-;;i exercita atributele de ~dal unui stat autonom: ~
tip a intreaga "L.Z vocabularul militar, administrativ si cetati, erase si domenii interne si incheie intelegeri cu jari
ia episcopia Mario Rufini,~,
statatoare. Curand, AngID'"inii:-readuc Transilvania la stat.uf!l!
Hierotheus, lstoria romiinilor din Transilvania voievodat vasal regelui Ungariei. -
---
(if

20
ro;
,,0 precizarefacutade regein diplomade
danie acordataIoanitilorse refera la ger-
manii din Transilvania.Regeleinterzice
intregului ordin sa-si aseze pe domeniul
sau taranidin regat,indiferentde originea
lor etnica,precum si sa colonizezeacolo
[lasud de Carpati]sasisi teutoni.Acestea
s-arputea facenumaicu pennisiuneaspe-
cialaa regelui." h . .. I
Tomas Nag er,
A~ezarea sasilor In Transilvania
D4'
"Iar cand au fost la cursul de la Adam
6798 (1290), fund in Tara Ungureascaun
voevod, ce l-au chiemat Radul-Negrul
- • v
[... J, mare herteg pre Almas $1pre Faga-
ras radicatu-s-au de acolo cu toata casa
lui'$icu multimede noroade:rumani,pa-
pistasi, sasi,de tot fielulde oameni,pogo-
randu-sepre apa Dambovitei,inceput-au
a face tara noao."
, Cronica anonima romaneasca,' reda,ctata
III secc:lulal XVII:lea, lsioria ram. Roman~~t,l
de cand au descalecat praooeiaonicii crestini;
letopiseiul cantacuzinesc
Ij5"
P.!s
,,[ ... J multi sasi si unguri au insotitpe un
voievod roman pe numele de Radul
Negru-Voda in drumul sau din regiunea
Fagarasuluisi s-au stabilitcu locuintein
~allachey,asa cumscrieintr-o Walachische
Historie,"
Josef Teutsch,
Jahr-Geschichte
• Corelati cele trei citate cu tntorrnatlile
corespunzatoare cuprinse in lectle, Ce
aspecte contradictorii sesizati?
,
"-\
DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA
'{Regele Bela al IV-lea, Cavalerii Sf. loan
I ~i structurile politice dintre Carpati ~i Dundre {~~ l- ~.u.6'
La inceputul secolului al XIII-lea, cand armatele apusene cucere
Constantinopolul, regti unguri incearca sa-si extinda stapanirea asup
regiunilor extracarpatice. Pentru realizarea acestui obiectiv, ei ap
leaza la~cavalerii teutoni, care primesc vremelnic in sti:ip~e J:,'-
Barsei. Invingatori ai cumanilor, teutonii actioneaza inci(dmpri
ani pe cont propriu atat la miazanoapte de CarFrafi;taC~nal11iaza
Ca urmare, pe la jumatatea celui d-e-al treilea deceniu al veacul
al XIII-lea armata regala ii alunga din Transilvania.
Dupa marea invazie tataro-mongola din 1241-1242, regii ung
reiau planurile de colonizare in vederea apararii zonelor meridion
.ale stapanirii lor, indeosebi Banatul si sud-vestul Transilvaniei. M
mulf, formuleaza tot mai clar obiectivul principal al politicii extem
stapanirea drumului spre Dunarea de [os si Marea Neagra.
Prin diploma din anul 1247, Bela al IV-lea daruieste Cavalerilo:
Ordinului Sf. loan de la lerusalim Tara Severinului pana la Olt, m
putin acea parte at,tarii" respective, organizata anterior in Banatu
de Severin. Colonizarea Ioanitilor este efemera, dar "contractul" can
o consacra ramane un izvor istoric semnificativ [D3l. Intre altele,
atesta existenta, unor formatiuni statale romanesti din spatiul carpa
to-dunareari, doua voievodate si doua cnezate:
• voievodatullui Litovoi, care cuprinde Tara Hategului (in sud-ve
tul Transilvaniei) si nordul Olteniei (Depresiunea Targu Jiului
• voievodatullui Seneslau, care include Tara Fagarasului (in sudu
Transilvaniei) si nordul Munteniei (Arges, Muscel, Dambovita
• cnezatul lui Farcas, situat intre cele doua voievodate, la sud d
munti (in Valcea):
• cnezatul lui loan localizat ipotetic intre [iu si Olt aproape d
D unare ill JUd e,tul' Romana,!ti d e mal. t~arZlU.
v (~ • ')' ,
C .. d tul . 1 . S I . denumi
U exceptia voievo a ill UI enes au, vecm cu zona enUffilLe.-.:::::
Cumania, celelalte formatiuni politice mentic:nate sunt controlate d
-regalitatea ungara, prin lIpanul" de Severin.~yoi va in-
cercasa~est raport de vasalilate--tata de Coroana Arpadiaria
Dcis in lupt~ armafil regara; el este urrrraf'la conducerea voievo-
datului de fratele sau Barbat. Aceasta transrnitere ereditara a pute-=-~
denota existenta unor structuri politico-sociale medievale bine contu
. v' • v v V v • ,
rate, 0 viata econorruca prospera (dovada suma foarte mare plahtt~
de Barbat pentru rascl.JIDparare~din prizonierat), armata condusa d
I!~~od, biserici coordonate de 0 episcopie ortodoxa. ,
~~ ~~~~~
.Descalecatul lui Negru- Yoda" - - 'v. \ -
In iama dintre anii 1284 si 1285, statul mongol al Hoardei de A
organizeaza 0 noua invazie in Regatul l)ngariei. Criza politics, evi-
denta in ultimii ani ai domniei lui Ladislau Cumanul, se agraveaza
Vasalii sai din fruntea structurilor teritoriale, inclusiv voievodul 'Iran-
silvaniei, manifesta tendinte de independenta. Ultimul reprezentart--=:!XI
al dinastiei arpadiene, Andrei al III-lea (1290-1301), incearca sa evi
destramarea regatului in principate de sine statatoare.
Astfel, in primavara anului 1291, noul rege soseste in Transilvania
pentru a readuce sub ascultare pe voievodullocal. Cu acest prilq
consolideaza privilegiile nobililor unguri, ale secuilor si sasilor, dar
anihileaza autonomia romaneasca din Pagaras.
 WQ~~ ~o/clf' (3
FORMAREA STATELOR MEDIEVALE 2,
~
A ~ N~~ll- ~tI,
In acest context, voievodul se:fu1Iegendar RaHu ~gru trece Carpatii. ~
Se instaleaza la Campulungsediul unei comunitati catolice, fermata
~-~~ din sasi si unguri. Prosperitatea acestei comunitati este explicata prin
sene cucere situarea ei e drumul comercial ce Ie a Transilvania de ~
inirea asup
Jos ~i Marea Neagra, D£ D, . '
ectiv, ei ape-, - "Desca1ecatuf'la Campulung este urmat de intemeierea tarn.
apanire Tar, Formatiunile politice existente se unesc treptat in jurul "descalecato-
ca dmpririll rului". Actiunea pomita din Campulung cuprinde Argesul, apoi cape-
ililniazazi
r teniile din teritoriile de la apus de Olt se inchina puternicului voievod
l al veaculul
~ stanga raului':-~~~-"-=~ NLSo' ~
regii ungur, Basarabii - mari voievozi, domni r' J
. meridionale $i singuri stapiinitori in "toatii Ungrovlahia" -TahA..,~
alvaniei. Ma
La incewtu1 sfC,ciyJJ.!i..,gI2<IVlea este atestata ca stat Valahia
ticii externe norct-dunareana. Izvoarele menticlteaza titlurile conducatorului
agra,
acestui stat: J:?Jg~e ygieJ,od (c,o.tld.l.tcatot W,@aILsi ,gomn (lat.
~ Cavalerilo
Dominus), stapan al t~ii. .
mla Olt, ma _. Denumifea statului romanesc apare in izvoare diplomatice
)r in Banatu DIN PRONAOSUL BISERICII PRINCIARE exteme. Cele mai multe provin din .cancelaria noilor regi ai Ungariei,
rtractul" can -:ANTUL NlCOLAE (CURTEA DE ARGE$)
Angevinii. De orig~e franceza, aceasta dinastie restaureaza unitatea
ntre altele, ~l~ Regatului Ungar. Inceputul procesului dateaza chiar din timpul
patiul carpa· domniei lui Carol Robert de Anjou (13~.: 1342), care este sprijinit de
'a, care nu are acest nurne decat la
. (A
l
d :;:-care straine, nurne cu totul necunos-
ill SU . -V e~ -":':::1
-
papalitate. ' ~,~ -l~6~
~ Jara, e desemnat m gura locuitorilor
A' •

Cu ocazia luptelor purtate in Banat, armata noului rege al Unga-

argu JmIUl); ..-.:.. -:-rin doua alte nurne: Tara Munieneasca
ilui (in sudul ~ a muntilor). Valahia fiind 0 tara de
Dambovita] ~ ~ cea mai mare intindere a ei, nurnele
te, la sud de :.r:c zrli a Muntilor nu-si poate avea obar-
relieful pamantului ei. EI n-ar putea
mrit decat prih--c~ea locuitori-
aproape de
muntii Transilvaniei, adica a Munte-
in regiunea sesului. Dar cum romanii
na denumit iau, inainte chiar de intemeierea sta-
controlate d - muntean, povarnisurile Carpatilor,
:..itovoi va in- wmitele dinspre miazanoapte ale tarii,
;-A;padi~a -dusera nurnele poporului lor: Tara
::erea voievo- easca. Muntenii sosind si ridican-
A
riei are de infruntat si ostilitatea statului romanesc din apropiere, al
carui conducator, Basarab (?-1352), se dovedeste nu numai un pri-
ceput sef militar, ci si un bun diplomat. In 1324, el incheie un acord
prin care regele Ungariei recunoaste unitatea statului condus de
.Bazarab, voievodul nostru transalpin". La randul sau, voievodul recu-
noaste suzeranitatea regelui Ungariei, dar si faptul ca Terra Transalpina
(Terra Bazarab) este inclusa "in aria spiritualitatii catolice" (Serban
Papacostea).
Nemultumiti de conditiile acordului, nobilii unguri il conving pe
rege sa suprime statullui Basarab. Este organizata campania din
toamna anului 1330. Soldata cu infrangerea armatei lui Carol Robert
de Anjou, la o.PflSMiii,aceasta campanie nu aduce restaurarea domi-

bra a puteri ca stapiinitori'ai regiunii si-au impus

e: Munteneasca. Tot prin aceasta
bine contu-
eiere a statului muntean de catre
mare platit~ • rill din Transilvania se lamureste un
a condusa d pt, cu totul neexplicabil, daca nu
~ aceasta origine: voim sa vorbim
A sdumbarea succesiva a capitalei tarii,
incepe prin a fi Campulung, aproape
ul Ardealului, pentru a cobori pe
ardei de A ill
- tot mai jos, intai la Arges, pe urma
politica, evi- oviste, pentru a se opri in sfarsit in
;e agraveaza, ie la Bucuresti. Dad romanii ar fi
ievodul 'Iran- de la miazazi de Dunare si daca ar
reprezentant . sa cautam acolo originea statului
este evident ca intaia lor capitala ar fi
earca sa evite
'Itsa fie asezata pe tarmul fluviului,
-- acolo sa se urce mai pe urma spre
ITransilvani malta a tarii. E insa tocmai con-
!l acest prilej care a avut IOc./I
~ sasilor, dar Gheorghe I. Bratianu,
- tiitia istoricii a intemeierii statelor romdnesti
natiei regatului Ungariei la sud de Carpati. _
denta statului condus de Basarab. -
'. fu vrei.'fte:a-re~rui Ludovic I de Anjou (1342-1382), Ungaria si cea
mai apropiata .Vlahie" de langa ea, Tara Romaneasca, actioneaza
impreuna impotriva dominatiei tatare exercitata la gurile Dunarii si
la est de Carpati. Urmasul lui Basarab, Nicolae Alexandru (1352-1364~
i~i ~suma un rol insemnat in aceasta lupta.
In 1359, Nicolae Alexandru Basarab isi ia titlul de domn autocra
(de sine stapanitor) si intemeiaza Mitropolia Ungro-VlahieYFiUl ~
Vladislav I (Vlaicu-Voda, 1364-cca 1376) trece cu pricepere peste con-
flictele militare, politice si religioase cu regelt:;,1:7f-ovie I, respinge un
prim atac otoman la Dunarea de [os, orgaih~aza institutiile civile
si ecleziastice ale statului, in final intitulandu-se ,,10 Vladislav,
voievod, domn ~i s~gur stapanitor a toata 11.9~ovlahia" [OJ-
!toll J... \\oUOblN\ ~ AutL rH AO.~
• Ce semnificatie au denumirlle statului medieval al ~an
l?i Dunare? ~~v>,,-I\~
, Oar titlurile Basarabilor? -

\~~{).,'~\Jl ~e~~,

22
~~~~~~!!!!!!!!!
D1
,,[... ] poporatia romana fusese, in timpul
Imperiului Roman, un corp intins si nein-
trerupt, de la Marea Adriatica pana la
Marea Neagra si din nordul Transilvaniei
pana dincolo de Hemus; insa [... ] in
aceasta continuitate a poporatiei romane
se introduse, ca un cui despartitor, nava-
lirea slavo-bulgara, care repezi poporatia
de capetenie a Moesiei catre muntii su-
dului: Balcanii si Pindul, absorbi ramasi-
tele ce mai zabovira In sanul navalitorilor si
dezbina trupul poporului roman din rasarit
In trei trunchiuri deosebite: daco-romanii In
Dacia Traiana, macedo-romanii In sudul
Balcanului si istro-romanii In peninsula
Istriei."
A.D. Xenopol,
Istoria romiinilor din Dacia Traiand
\~
D2
--'
.Pe cand ungurii se consolidau, prin colo-
nizari de straini, carora deocarndata nu li
se dadea nici un statut, asa de nesigur si
neordonat era totul pentru regaIitatea
intrata in «tara» populara, taraneasca, a
romanilor, In Ardeal, elementul romanesc
din Balcani se punea in miscare prin
rascoala fratilor: Petru, cu tendinte irnpe-
riale: Kalopetru, Asan, cu nurne pecene-
go-cuman (acelasi cu Hasan), si loan, zis,
dupa datina ciobaneasca din Tesalia a lui
Niculita: Ionita."
Nicolae Iorga,
Istoria romdnilor
D3
•.....•
,,[ ] punctul de vedere al istoricilor bulgari
[ ] despre confuzia ctintre nurnele vlahilor I?i
cele ale altar popoare balcanice: acolo unde
sursele bizantine si relatarile cronicarilor
vorbesc door de vlahi, noi trebuie sa inte}egern
bul i v..If
gan Gheorghe I. Bratianu,
Originile $i f~!marea unitaiii romanesii
,
\
DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA
':VLAl!~LCANICE, DOBROGEA
~~6LpOVA
Bizantul ~i vlahii din Balcani
Vlahii din Peninsula Balcanica sunt urmasii vechii po~api rom
nizate [Dtl. Ei sunt mentionati ill izvoare dupa ce, ill ~ Bizan]
recucereste intinsul spatiu din dreapta Dunarii inferioare. Cronica
K~drenos II aminteste pe j,vlahii chervanagii" (carausi) din aprl
'Pferea laCului Prespa. La sfarsitul aceluiasi deceniu, alt cronicar bi
zantin, anonim, arata ca imparatul Vasile al II-lea acorda lui Niculi]
conducerea (un comandament - arhe; peste "vlahii din Elada" (~
thema bizantina care include Thessalia si Eubeea). Dupa desfiintare;:----1
primului Tarat Bulgar, acelasi imparat bizantin da ill 1020 un edic
prin care "vlahii din intreaga Bulgarie" sunt trecuti sub ascultan
arhiepiscopului ortodox de Ohrida. Putin mai tarziu, ill dieceza' d
Ohrida este atestat chiar un episcop al vlahilor.
Cu timpul, tinuturile locuite de vlahi sunt cunoscute sub nume
de Vlahia; cele maisemnificative sunt cele de Vlahia Mare \(Meg,
Vlahia) ill Thessalia, Vlahia Mica (ill Etolia si Acamania), Vlahia
Sus (ill Epir).
La inceputul secolului al XII-lea, vlahii sunt atestati si ill~
Calcidica, langa Muntele Athos; de asemenea, ill zona Skutari-Ipe
(I ill regiunea Nl?UlUl; ill;rrad..a de apus, Ee v~ea raului Mcirit~
precum si ill Muntii Haemus (Balcanii actuali). In jurul Sofiei, une
loc~litati poarta nume romanesti (Cercel, Pasarel, Va~. '
In schimbul privilegiilor econoillice si al statutulul at; autono
administrativa si bisericeasca, vlahii din Muntii Balcani prestea~
servicii militare Imperiului Bizantin. Stransa cooperare osta$"e-as~_
culmineaza ill timpul imparatului MJlIl\JSlI Comnenul (1143-118§X
Dupa acesta illsa, fil91i1iaAnghelos.[ care intemeiaza 0 nouadinasti ...
bizantina, practica 0 fiscalitate apasatoare. Mai mult, incearca ~
anihileze autonomiile romanesti din Peninsula Balcanica; Ameninta
sa dispara, acestea reactioneaza. Efortul de aparare marcheaza, d----
fapt, trecerea vlahilor sud-dunareni de la cadrul politic traditionaL-.
eel de tara, la stat [D2J. i
grin rascoala din 1185, condusa de fratii Petru si Asan, vlahii
din Muntii Balcani 19imanifesta tendinta de independenta fata dE
Bizant. Cu sprijinul cumanilor si al romanilor nord-dunareni, ulteriorcr.-:;.
ill asociere cu bulgarii, ei rezista asalturilor repetate ale armatelo
bizantine.
In cele din urma, autoritatile de la Constantinopol incheie paa
cu statul vlaho-bulgar format ill nordul Peninsiilei Balcanice. Mo-
mentul este prezentat de cronicarul Nicetas Choniates, participant la
evenimente [D3J.
Cur and, ill timpul cruciadei a III-a sl al cruciadei a IV-a, noul st
balcanic 19iasuma chiar 0 functie internationala. In timpul celui de-
treilea conducator al sau, Ionita eel Frumos (Calojoannes, 1197-120?),
acesta recunoaste superioritatea spirituala a Romei. Ca raspuns
I-
 rc 64'lA-~O 4~~ fOJU~
\\ ' o ~,
>

\I ~
p'~
( '- tt 'If --
v

,,~LAHIILE" BALCA~ICE,
l

DOBROGEA $1 MOLDOVA 2~
l papa Inocentiu al Ill-lea 11 numeste pe Ionita "rege al vlahilor-si
bulgarilor" [D 4]' I

lOGEA Statul vlaho-bulgar atinge apogeul sau sub loan Asan al Il-lea
(1218-1241). Expansiunea teritoriala si largirea influentei sale interna-
tionale 11adue illsa ill conflict eu Imperiul Latin 'de la Constantinopol,
dar si eu regatul ungar. Legatura eu Roma este rupta. Revenirea la
eonfesiunea orientala si restabilirea relatiilor cu Patriarhia ~izantului
favorizeaza renasterea traditiei politiee a taratului bulgar. In Muntii
Baleani, rolulpolitic al elementului vlah seade. Unii vlahi tree la nord
de fluviu. Ceixmai multi raman illsa ill peninsula, indeosebi ill spa-
~~atii rome tiul situat intre Macedonia, Achaia si Thessalia, unde sunt atestati si
l~ Bizant
are. Cronicarul ill veacurile urmatoare. 12 J2--114 ~
si) din aprl De la "tara" la stat, intr. (';'Il.
DuniireA:••••.
si Ma e
alt cronicar bi .• ...'
,
-'I.t..J (!,~~.'i
l-
-.
,~
tia lui Niculi] U-ENGOLPION DESCOPERITA izvor e i rafic _1:': in . a JU a a e a seco wui al X-lea se
LA DINOGETIA (SEe. X-XI) ~ f a Ia ! D'" A d A' • ~ ..e- ...
din Elada (IT 1/
. , ,: wte era a }Upan1m1tn I sa ar, maintea instaurarii stapa.mrll
)a desfiintarez '""_ . ." " t~ ~~zantn:e la D~narea de J?S, ~!r: ~uv~u. si !armul ve~t-p0t;ti~ .
,1020 un edi ~ ~ificatle are?~ c&l\~, fiinteaza eel putin 0 structura pohtica $1rehgroasa (ortodoxa), a carer
sub ascultarez wiWA:~ «~utonOmie este recunoscutade conducatorii rimuJ i Tarat BuJ .
, ill dieceza d :~ ~'~~~~ In anii 971-1204, p~ pamanfii intre Dunare si Mare este atestata
~ f'J ~ ~ tfJiiii;a Pariwiim (sauJ)arac[unavon), circumscriptie militaro-adminis-
ite sub nume •. ~r~~~ ~ ~",\ trativa condusa de un strate~~n Theodor "strateg de Distra" -
~ ~ /\fo~ ~ste confirmat de un izvor sigilografic de la sfarsitul secolului al X-lea.
l Mare \(Megl

aia), Vlahia d ~ *~
~(\\ ;J,.' d~~heorghe.
In acelasi timp, este mentionat conducatorul unei formatiuni
Numele acestuia apare pe 0 inscriptie probabil ro-
politice

si ill Peninsula !iJP - M maneasca, descoperita ill inventarul celei de-a pa~ra bisericute din
, -----------
a Skutari-Ipe .\ complexul arheologicde la ~i-Murfatlar., s: d~ ~
aului Maritza ~ Timp de aproape trei veacuri, spatiul istro-pontic este invadat ere
11 Sofiei, 00cl
~el:2. ~\L,i.~~/ ~y
~
AJ~~~ pe~en:gi, ~zi, c~I?ani, ta.tari..l!nitati milit~re de granita apara a~est
tenton~ din ce!aple ve~ulu~ hm~s danu~lan: Dorost.olon (regedm:~a
conducatorului themei), Axiopolis, Capidava, Carsium, Troesmis,
de autonomi
cani presteaza· ~ I.'sarea l~ Ionita ca «rege» ~- .atat Dinogetia, Noviodunum, refacute si repuse ill functiune de bizantini.
are ostaseiiS~· ,. '='" Inoeentiu III (care vedea ill titlul Acestia construiesc noi cetati, fie pe diferite ostroave dunarene, ca
III (li4~1180) ~' ~ prim~dioasa ~retenti~ de st~- la Pacuiul lui Soare, fie indeosebi pe tarmul marii, la Mangalia care
- ~. .: =. ....
=mversala - de catre Vasile, «pn-
a fost cercetata recent. In interiorul regiunii, alti sefi loeali - Thtos de
no~a dm~s~ ~~ :nsencii bulgarilor si vlahilor»
~, meear~a sa - %.H« 'Pul de Tarnovo, consacrat astfel la Darstor, a oi Seslav de la Vicina si Satza (Saccea) de la Preslav -
:a-:-Amenintate , :..::'
d -.. cardinalul Leon la
, 7 februarie contribUle la apararea themei Para un " ,. ef"BUrgaria,
marcheaza, de --.::: •..avut loc la 8 noiembrie, noul rege organizata spre sud. Mentionati de Ana Comnena, ill Alexiada, cei trei
tic traditional ~! ~t cu steagul papal, cu cheile ilustreaza, toto data, pluralismul etnie 9i multiculturalismul zonei la
r '~Petru, cu coroana si sceptru.In sfarsitul secolului af'"'Xl::Wa4Jentru anul1094, acelasi izvor na:tativ
Ii Asan vlahii ~ f:3.. statul dualist al lui Ionita era mentioneaza si un fruntas al vlahilor, pe Pudila.-A~ ~~
x f t~ d '""-,: :a; pe plan international, in ciuda
1den t a a ,a E ~ elui U .. ~ Dupa cruciada a IV-a, cand la Constantinopol este constituit Im-
~ ', '. . ~ reg ill nganel, care urmarea
nareru, ulterior .: ~:~ posesiunile in Balcani." periul Latin, teritoriul danubiano-pontic trece sub stapanirea vremel-
ale armatelor Constantin Rezachevici, nica a Asanestilor, apoi a conducatorilor celui de-al doilea Tarat Bulgar.
Istoria popoarelor vecine ~i Chiar si ill aceste conditii, continua existenta unor strueturi politice
,1 incheie pa, neamul romdnesc in Evul Mediu locale. Astfel, 0 traditionala "tara" este mentionata de pe la 1230, in1:E
3alcanice. 11~---------------------------- Mangalia 9i V~
participant IE =etEza celor patru texte adiacente lee· Sub imparatul Mihail al VIII-lea Paleologul (1261-1282), stiipa-
, ~, iCsr1ffica\ipunctul de vedere al lsto-
nirea bizantina este reinstaurata la Dunarea de [os. In primii trei .
ani sl cel al istoricilor bulgari,
IV-a, noul sta; ..::J:!t::uare la ~Statul Asanestilor". ai domniei amintite, sunt acceptati in zona primii turci selgiudzi, ~.
pul celui de-a = cere doua parert contradictorii, biliti ill partile Babadagului. Agezarea noului grup etno-confesi
e5,1197-120 ~~va, pe rand, rolul unui istoric are 9i)0 semnificatie militara, El contribuie la limitarea domina:Pei
.' Ca raspuns . respectiv, al unui istoric roman. , si a infiltrarii negustorilor italieni, venejieni si geno~ezi. A';PZOf,-
\

(,"1\.

24
.-·
D1-
.Dintre toate porturile enumerate de
portulane pe coasta pontica apuseana,
Anchialos, Mesembria, Caoarna, Consianza,
din Tracia pana in Bulgaria si Dobrogea,
eel al Vicinei, situat, dupa toate probabili-
taple, pe cursul bratului inferior al Oeltei
dunarene, pare sa fi fost atunci unul dintre
cele mai importante. Superioritatea navala
conferita imperiului lui Mihail Paleologul
de intretinerea unei flote redutabile de raz-
boi ii permisese sa-si continue opera de
restaurare a puterii bizantine pana. la ho-
tarele Imperiului mongol. Evident nu mai
putea fi vorba de reineorporarea Bulgariei
in posesiunile Bizantului: lipsind rezis-
tenta locala, influenta Ungariei, pe de 0
parte, si a Hoardei de Aur, pe de alta
parte, se intindea asupra statelor din
Peninsula Balcanica. Oar la fel ca la ince-
putul dominatiei rornane, 0 hegemonie
maritima putea sa-si asigure puncte de
sprijin de-a lungul coastelor si sa controleze
astfel principalele directii ale comertului
[... ]. Elogiul retorului Manuel Holobolos,
din 1273,precizeaza ea dupa victoriile sale
din Moreea si Albania asupra latinilor si
a despotatului grecesc din Epir, prestigiul
bazileului restaurator s-a impus ungu-
rilor, alanilor (ce ocupau pe atunci 0 parte
din Moldova) si in «tinutul nesfarsit al
dacilor», prima aluzie la micile formatiuni
care au precedat intemeierea viitoarelor
principate romanesti [... ]. Aceste impre-
jurari ne fac sa intelegem mai bine de ce
moneda folosita in tranzactiile comerciale
ale genovezilor la Vieina este hyperperul
bizantin, si nu asprul tatarasc, ca in portu-
rile de pe coasta nordica a Marii Negre
care depind de Imperiul mongol. Exis-
tenta unui arhiepiscopat grecesc in acest
ori!-$dunarean confirma relatiile deplin
restabilite intre Constantinopol si vechile
sale posesiuni de la «Pontul stang»."
Gheorghe I. Bratianu,
Marea Neagrii
(7
¥~~/
DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA
Chilia, ultimii 11recunosc pe princeps Demetrius beneficiar -alcome
tului lor.
Majoritatea populatiei din teritoriul dintre Dunare si Mare es
ortodoxa, pentru care se or anizeaza la Vicina,lnce and cu 1285,
a~ie, apoi 0 mitropolie. Puternicu centru c a -religil
de la Vicina este atestat indeosebi ill a..ctelesjDQdului ecumenicdi
~ 1305-1306. In jurul anulllj ~'2Q Patriarhia din Constantinop
rtumeste ~ilin M'lrropolit de Varna ~i de Carbona [Ds]'
Potrivit umligeograf stram, Ia 1321,lsaccea (Is-akgi)face parte di~
Alualak (Tara Vlahilor). Integrarea acestei regiuni in statullui Basar
are menirea sa asigure controlul romanesc asupra gurilor Duni'ir:i~
Nicolae Alexandru Basarab continua sa stapaneasca spatiul nord-d
~rogean de mai tarziu, unde se desfasoara mai multe conflictecu tatarilllil
In aceste imprejurari, mitropolitul lachint de Vicina este transfer
la ~rge~. '
Intre timp, in sud, spatiul istro-pontic este condus de Balica. P
terea politica si militara a acestui fruntas local este confirmata de pari
ticiparea sa la luptele pentru tronul de tinopol din
Paleologi si Cantacuzini. Astfel, A,<="anul1346, Balica rimite un co
de ostasi, condusi de Dobrotici si Teodor, pentru a 0 ajuta pe Ar----.
de Savoia, mama imparatului loan al V-lea Paleologul. Dobrotici •
remarca in lupte, obtine titlul de strateg si se casatoreste cu fuca un
demnitar bizantin. Cand loan al VI-lea Cantacuzino devine impara
acesta ataca zona istro-pontica, in nordul careia ii trimite pe turci. A
cursul acestei campanii Balica si Teodor sunt ucisi.
Ramas singur stapanitor, Dobrotici se impaca cu imparatul ,
redobandeste rangul de strateg, ca supus vremelnic al Bizantul .
Dupa ce este nurnit despot, unifica "tarile" dintre Dunare si Mare
Neagra. Noul stat medieval, Dobrogea, se afirma pe plan intern
tional gratie conducatorului sau. In 1366respinge 0 actiune crucia
condusa de Amedeo de Savoia. Trei ani mai tarziu, 1m reuna -
Vlaicu Voda, 11ajuta pe Sracimir sa ocupe tronul Vi inului. -
.,- In 1386,la co~ereastmcrlui dobrogean autonom urmeaza fi
lui Dobrotici, lvanco. Doi ani mai tarziu, acesta moare in luptele
turcii. Dobrogea este inclusa in statul condus de Mircea eel Batra
~ "Tiiri", "Campuri", "Codri" fi alte structuri-
politice romdnesti din "Cumania" $i .Tartaria"
La est de Carpati, intre Milcov,Putna, Siret, Dunare, litoralul ponti
si aproape intreaga vale a Nistrului, sunt atestate variate struc
politice traditionale. Firesc, cele mai cunoscute sunt formatiunile te .
toriale denurnite "tari". In izvoare narative externe, locuitorii acest
"tari" sunt numiti volohi (ca in asa-zisa fronicii a lui Ne§!£!) sau ula!es
(in Legenda despre Ogiiz han). Ambele denumiri etnice reprezin
tIDmaciriale termenUIUlvlatti, utilizat £reeventin izvoarele bizantin
La fel se intampla si in cazul unei "tad" locuite de vlahii est-carpati .
Ulak ili ("tara Vlahilor", in aceeasi veche cronica turca, Oguzname
Pozitia geografica a acestei "tari romanesti" rezulta din asocien
locuitorilor cu rusii si alte popoare est-europene, care se opun un
nou val migrator asiatic de la cumpana primelor doua milenii ale en
crestine.
Pentru anul1000, traditia istorica localizeaza la est de Carpati Tara
Sipentiului, care - impreuna cu structura politico-teritorialadenumi
 y)~v.P
'- \
\

L BALCANICE, DOBROGEA $1 MOLDOVA 25

-.iciar /1a comer-
- ~~~'\-t,/
Codrii Cosminului - grupeaza agez~rile intarite din secolele IX-XI,
cercetate In jurul orasului Cernauti. In imediata apropiere, este pla-
ie si Mare este - -i ~ episcopatul cumanilor sunt, dupa sata alta formatiune traditionala, Codrii Hertei, cu centrul in fortifica-
~ 'd 1285 ~ .. ~ multe popoare care, desi se so-
tia de pamant, intarita cu valuri si palisade, cercetata de arheologi la
an cU,e
~ .; ;zs:~, ... totusi, avan Addif ente... ntun
~tural-re~lgI<:,; :..=::Umri. comit fapte necrestinesti. Caci, Fundu Hertei. Aceasta "cetate" este asemanatoare celor identificate
l ecumeruc din :....-s:..amnd biserica romana, nu primesc la Alba lulia, Arad- Vladimirescu, Cluj-Manastiur, Dabaca, Moresti.
:onstantinopa -:::::e!e :liserice~ti de la venerabilul frate al La randul lor, Codrii Lapusnei si Codrii Orheiului reprezinta for-
J. - ...:5;;;;;;:::. episcopul cumanilor, care are die- matiuni politice romanesti de la inceputul Evului Mediu situate in
~face parte din ---, ~'. ci de l~ oare.cari.'ps~udoepis- spatiul dintre Prut si Nistru.
ttul lui Basaral =-:=-::E 5n ntul grecilor. $1 unn din Regatul
uril D v·· - -~ atat unguri cat si germani, 10-
o semnificatie asemanatoare au diferitele "cfunpuri". Dintre acestea
.
or unarll
patiul nord-do ~
--=
~ - :?IIIl
. tre ei,. tr ec 1a ere
' din ta 1or ~1,
.
una cu acei Walati (valahi), pri-
eel mai cunoscut este Campul lui Dragos. Pentru tinuturile Doroho-
iului, Neamtului, Bacaului, Vasluiului, traditia istorica se refer a la
iflicte cu tatarii ~~ taine despretuind pe episcopul "cobale", in timp ce alte state incipiente, denumite "ocoale", sunt loca-
este transferat - --~-- " lizate la Campulung, In Vrancea si alte zone est-carpatice.
Papa Grigore al IX-lea,
Diploma din 14 noiembrie 1234 in schimb,literatura bizantina din secolul al X-lea denumeste spa-
de Balica. Pu- tiul de la rasarit de Carpati Paizinakia. Evident, dupa numele pecene-
firmata de par- gi1<}r,care migreaza atunci pe aceste meleaguri.
dinopol dintre Insa din secolul al XIII-lea izvoarele externe se refera adesea la
rimi te un cOIf in ultimele decenii ale secolului Cumania, chiar la Cumania Nea~ apoi la TJl!taria, tot dupa numele
) ajuta pe Aii.a :Jea incepe sa se faca diferentierea principalilor migratori ai perioadei, cumanii si tatarii.
il. Dobrotici Sf constant intre terra Tartarorum si De pilda, termenul Cumania apare intr-un act papal din 1227, care
'.;;;JJzdwrum."
te cu fiica urun Victor Spinei, se refera la raspandirea catolicismului la est de Olt si de Carpati. Pen-
evine impar~t Moldova In secolele XI-XIV tru crestinarea in rit roman a cumanilor este organizata 0 episcopie
lite pe turci. (}) '~?'k;-,~ a acestora la Civitas Milcoviae (Odobesti). 0 diploma papala ulterioara
,!J)/ I .~ ,r AI confirma rezistenfa pe care Iocalnicii, denumiti Walati (valalri), 0 ma-
~ imparatul ., /1·{\1 nifesta fata de catolicism. Acesti localnici au propriile structuri bise-
al Bizantului ricesti de rit grec [D6].
mare si Mare A Romanii de la est de Carpati 19imentin insa si structurile politice.
~plan interna l!lJ27;:t prin fruntasii lor, ei l;;i apara interesele In .fata TI1~i1or d!!!
qiune crucia !ialici. In ultimii ani ai veacului al XIII-lea, impreuna cu romanii ma-
• impreuna ramureseni, locuitorii est-carpatici lupta impotriva tatarilor. Aceste
inului. - lupte continua si in prima jumatate a veacului urmator, adesea in cola-
n urmeaza fi borare cu lituanienii, rusii si unguriiHx].
reIn luptele
rea eel Batrf .j Dublul .Descalecat": Drago;>;>iBogdan;
{Moldova pana la sfar;>itul domniei lui Roman I
In timpul celei mai insemnate campanii contra tatarilor, desfa-
surate la est de Carpati din initiativa regelui Ludovic I de Anjou, are
litoralul ponti loc .Descalecatul Iui Dragos". Fruntasul romatuIor maramureseni trece
mate struc muntii insotit de "ceata" propriilor razboinici si preia In stapanire
rmatiunile ten voievodatul de pe valea unde curge raul Moldova. Cu timpul, tinu-
tuitorii acesto turile nordice ale spatiului est-carpatic, altele decat marc~ organizata
~r) sau, ula~ ____ CA DE LA RADAUTl,
.::::JIOKJt..A OOEMEIETORlLOR MOL DOVEl
pe valea amintita, preiau hidronimul. ~cl:t ~
rice reprezinta Stapfulirea Moldovei de dHre DragQ.9_~9ii saL Sas si Balc,
arele bizantine, mentine dependenta fata de regele Ungariei, dar acest statut nu este
ill est-carpatici acce12tat de locaWa, eafe'"'Se-raseeal.a-m-1359--..Li se alatur3. BOgdan
ta, .Ogiizn~me).. - -'=<:.:-_-f:-,.--a----lec----t-u-::ril-o-r, dmCuhea, renumit pentru ostilitatea manifestaili"fata de politica lui
-s-:-ta--:-b-:-:il::-:iti-:-:
----
i dill asocierea _ :::::::fI s: roIulVicineiIn viata econornica tUdOVlClaemgradire a autonomiei Maramuresului, structura poli-
~se opun unu: ::;; :2~-.Ialitatea dinspatiilecarpato-du- tica traditionala a romanilor din nordul Transilvaniei.
milenii ale ere! -:--e: si ponto-balcanic; . ,,~escalecatullui Bogdan" este urmat de nroclamarea ~oldom
:"='3..,;;Ie dintre denumirileinterne ~I ca stat independent. In perioada 1364:--1305, regele Onga:Iiei este ~
de Carpati Tara slructurilorpoliticedinspatiile -gard~iurWe interna!ionale sa recunoasca ind~ec· ,.
mala denumits ae:aTdoilea stat romanesc cu capitala Ia Baia.
------------------------- ----- ~------- ..
-----""'-."'"".-=:;;:;;.--
 \
\
26 DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATAL.A

Succesorul lui Bogdan, fiul sau, Latcu, intra in legatura eu pap

• Identificatl statele medievale tn care
traiesc romanl.
• Care dintre aceste entita.ti politice me-
dievale uustreaaa dualismul statal ro-
msnesc, despre care serie istorieul
academician $erban Papacostea?
• Desenati contururlta spatlllor carpa-
to-cunarean sl ponto-balanic; pe .harta
alba", obtinuta astfel, plasatl eels mai
cunoscute state incipiente ale rornannor
din.stAnga ~idin dreapta fluviului.
tatea. In 1370 el accepta eonstituirea unei episeopii eatoliee la S'
Drept raspuns, i se recunoaste titlul de "duce" al Moldovei, tara co
siderata "parte a natiunii romane" (dux Moldavie partium seu natio
Wlachie).
In schirnb, Petru I intemeiaza 0 rnitropolie ortodoxa cu sediul
Suceava, unde muta capitala Moldovei. Acorda un irnprumut .
portant suzeranului sau, Vladislav Jagello, conducatorul uniunii p
litice polono-lituaniene. lrnprumutul este garantat de Jagello p .
eedarea temporara a orasului Halici si a teritoriului inconjurat
Urmeaza Roman I care, in 1393, se intituleaza "mare singur st
panitor", domn "al Tarii Moldovei, de la Munte pana la Mare".
Stat riveran la Marea Neagra, Moldova este recunoscuta in Euro
ca 0 tara romaneasca. In unele izvoare ale epoeii, ea este nurni
Valahia Minor, pentru a fi deosebita de Valahia Maior, statul romane
dintre Carpati, Dunare si Marea Neagra.

c:::I Taratul Bulgaro· Vlah sub Petru ~iAsan °41

c:::J Cueerirl in vremea lui Caloian (Ionila) S"<;f r
I:::J cucenrt In vremea lui Ivan Asan at u-lea
c:::J Imperi.ul Bizantin u(.
rn Teritorlul bizantin la 1355
D Teritoriul sarbesc la 1355
D ImperlulOtoman
_ Posesiunl venetiene
- Granita Imperiului Bizantin la 1265
_._._ Granila dlrtre Bulgaria, Serbia
~llmperlu Blzantin la .355

~
\!)

~
~
~
~
~

Avkm

"

STATELE DE LA
DUN AREA DE JOS,
SECOLELE XII-XIV
 \ ... ...
DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA 27

ltura cupap
atolice la S'
:lovei, tara co
'urn seu natio
SruDm DECAZ: Gh. I. Bratianu despre
traditia intemeierii state lor romanesti
I ,
,xa cu sediul
irnprumut'
IIUluniunii
de J agello p . Despre geneza statala in spatiul carpato-dunarean exista mai multe
ri inconjurat lucrari semnificative. Una, intitulata Originele Principatelor Romdne,
iare singur s apartine lui Dimitrie Onciul si impresioneaza prin metoda "de cri-
Iii la Mare". tica severa a izvoarelor [... ] inceputurilor existentei noastre ca stat"
scuta in Euro (Gh.1. Bratianu). Cu timpul insa concluziile acestei lucrari sunt rap or-
ea este n tate la noile descoperiri, la noile interpretari aparute "m domenii
statul roman invecinate sau de aproape inrudite" istoriei. a asemenea raportare
realizeaza insusi Gheorghe 1.Bratianu. E1 este eel dintai istoric roman
care reuseste sa aseze, in lumina curentelor si preocuparilor modeme
ale studiilor istorice, problema insasi a .valoarei traditiei ea izvor
istoric".
Prin trimiteri la aspecte universale, atat din Antiehitate, cat si din
Evul Mediu, Bratianu reconsidera raportul istorie-legenda referitor
la statul est-carpatic, Adauga "studii despre Roman ei Vlachata in ira-
diiia istorica a Descdlecaiului Moldovei si 0 noua miirturie (1277) despre
.c. Briitianu, cunoscutu1 om
un voievadat moldovenesc in veacul al XIII-lea".
=.:i la Iasi, Cernauti fji Paris.
~ -' a:siIar 1aIasi (1924-1940), apoi
Mai mult, aceasta intregire a traditiei eu "contribupuni noua" este
este concomitent director pastrata si in eazul intemeierii statului sud-carpatie. Cum, pana la
--- - -- ~ _". Iorga" pentru studiu1 acea data, scoala noastra istorica accepta traditia respectiva numai
~ ~e (1940--1947). Membru a1 pentru Moldova, Bratianu ofera "temeiuri noi", indeosebi cele rezul-
I ~- .•••~ (corespondent in 1928, tate din "cercetari linguistice", si pentru Descalecaiui Tarii Romdnesii.
=-, si al mai multor foruri stiin-
Pentru a desavarsi paralelismul dintre cele doua state, istoricul relie-
- _7IlOale. In 1941, se inroleaza ca
.,~- b campania pentru eliberarea feaza existenta unor formatiuni politice locale anterioare .
a Bucovinei de Nord. Doispre- Cercetarea lui Gh. 1. Bratianu are in vedere, totodata, Tradiiia isto-
~ ifuziu i9i pune capat zilelor rica despre voievodatele romdnesii din Ardeal. Para cunoasterea acesteia
=:-"::SEre comunista. A lasat posteri- nu poate fi inteleasa "originea ardeleana a intemeierii statelor noastre
- istoriografica. dunarene" .
:::::.'1Iri, in ordinea aparitiei: Anexa lucrarii cuprinde Izvoarele istarice ale tradiiiei intemeierii sta-
l.?~ gtnoiS de Pera et catfa de la telar romdnesti. In final, un Rezumat cranologic readuce in atentie prin-
- ie steele (Bucuresti, 1927);
cipalele momente ale atestarii organizarii statelor romanesti, incepand
le commerce gtnois dans la
XIIJ-e siecle (Paris, 1927); din secolul al X-lea pana in eel de-al XVII-lea cand eronieile muntene
[mnchises municipales dans consacra traditia istorica a Descalecatului. a traditie istorica pre-
c~_'iljll (Bucuresti, 1936); ponderent politica, pe care Gh. 1.Bratianu 0 imbogateste tocmai pentru

I.- -:;:::zc-- un miracle historique: Ie peuple

~-=--:.,,,
--= _
~
~:::a:m~ti, 1937);
=-_7nes d' histoire economique et
1938);
'::::.-wirede l'Europe au Mayen
a suplini lipsa unor date economice si sociale certe. A;;a cum se in-
tampla, de altfel, peste tot unde izvoarele narative si diplomatice sunt
sarace in asemenea inforrnatii.

"':' , -sti. 1938);

:1ims Mer Noire au XIV-e
111
:::~.Iedu Senai en 1332-1333 et
=-:==.2CDri1e (Bucuresti, 1939);
i~ de I'unite roumaine
• ldentificati studiile care se refera. la geneza etnica. ~i statala,
Precizaf semnlficatia freeventelor referiri la Bizant ~i Marea N~
ELA • Baportati eele doua lectii despre principalele state medievaie
DE JOS,
XII-XIV rnanl la argumentsle tilologice, lingvistice !?i istorice formulate cE

28
Dl
"Mentiunea unor voievodate sau «ducate»,
romanesti sau slavo-romane, in partile
de apus ale Transilvaniei si in Banat, in
momentul in care ungurii au patruns in
Ardeal, este una din problemele cele mai
discutate [... ] ale istoriografiei [... ]. Ea se
intemeiaza pe afirmatiile unui scriitor
anonim, vestitul Notar al regelui Bela,
singurul care da in aceasta privinta ama-
nunte, de care celelalte izvoare istorice
n-au cunostinta: este drept ca gasim 0 con-
firmare - nu in privinta numelor si da-
telor, ci a faptului in sine, a prezentei
«valahilor» in epoca cuceririi - in cea
mai veche cronies ruseasca, atribuita calu-
garului Nestor. Discutia are in mod firesc
un indoit obiect: critica izvorului insusi si
a increderii ce 0 poate inspira sau nu cer-
cetatorilor si aceea a faptelor ce le rela-
teaza, in masura in care se potrivesc cu
informatiile de ordin general, pe care le
avem despre imprejurarile din vremea
denumita de istoricii unguri: Honfogiaiae,
ocuparea ta.rii."
Gheorghe I. Bratianu,
Traditia istoridt despre iniemeierea state/or romiinesii
• Corelaf aflrrnatiile din citatul de mai sus
cu cele din fragmentul redat, din ace-
easi lucrare, la inceputul lecliei Transil-
vente ~i "Ungro-Vlahia",
CATEDRALA CATOLICA DE LA ALBA IULIA
\
DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA
LECTIE DE SINTEZA: Institutii si structu
etnice in voievodatul Transilvaniei
Structurile institutionale, etno-demograficesi confesionale din Tr
silvania sunt raportate de obicei la doua perioade istorice [D1l.
lnainte de "ocuparea tarii" ...
Pana la cucerirea tam de catre unguri, realitatile politico-a
trative sunt cele specifice convietuirii romano-slave. Ele coresp
perechilor de termeni (duci-voievozi: juzi--cnezi/jupani) care dese
neaza elita societatii locale din jurul anului 900.
Termenul duci (singular, duca) provine din latinescul dux, -c·
Transmis de populatia romanica, el este asociat, treptat, termenul
voievozi, prin care slavii desemneaza capeteniile cu atributii pred
minant militare.
Voievozii (din Tara Hategului, din Maramures) sunt alesi din
cnezi (knezii - vechi cuvant german, preluat de romani prin interm
diul slavilor). Cu timpul, cnezii care ctitoresc lacasuri de cult ortodo~
i9i spun jupani (influenta bulgara, resimtita si in Banat, si in Dobroge
Pentru cnezi, termenul similar este eel de juzi. Ultimul, moste .
din limba latina (iudices; la singular, iudex = "jude"), este perpetu
in Transilvania chiar prin coexistenta jude - cnez. Dobandeste in]
lesul de primar al asezarii (sat, oras), de membru al unui for de jud
cata traditional. Corespondenta judecie--cnezat se mentine in toa
perioada de organizare a formatiunilor politice medievale timpuririll"""'--
precum si dupa cucerirea maghiara, insotind intreaga evoluti
istorica a unei alte institutii traditionale, voievodatul.
Dupd Honfoglalds ...
"Ocuparea tarii" aduce schimbari in toate structurile populatu
Crisanei, Banatului si Transilvaniei, care au loc inca din prir!la eta
a cuceririi unor parti ale acestor teritorii. in secolul al X-lea. In Bih
de exemplu, alaturi de romani - "vechi stapani ai locurilor" -
de aIte populatii (avzzari, bulgari, moravi), unele ramase di
perioada migratiilor, se stabilesc noi grupuri etnice, printre care sectn.......-..
si khazarii, sositi in Pannonia inainte de unguri, pe care ii insote
in actiunile de eueerire organizate la est de Tisa.
Crestinarea ungurilor sub egida Romei este urmata de modifies
confesionale in Banat si Transilvania. In prirnul caz, sub Ahtum, c
a fost botezat dupa ritul grecesc in cetatea sa de pe Mures iur.
Morisena), este atestata 0 manastire eu "hramul fericitului loan Bo
zatorul", condusa de un staret (abbatem).
Incepand cu secolul al XI-le'a, datorita lui Stefan eel Sfant si u
silor sai, ocuparea Crisanei, Banatului si a Transilvaniei intra intr
noua etapa. Regi apostolici, conducatorii Ungariei medievale or
nizeaza noi structuri politico-administrative si religioase. Reprez
tanti ai Coroanei Arpadiene sunt numiti in fruntea unor "comita
eastrense" (comitatus castri). 0 asemenea structura este atestata
jurul fortificatiei Byhor, devastata de pecenegi dupa Marea Schis
Concomitent, la Oradea este intemeiata 0 episcopie romano-catoli
 /
,
\

DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA 29

Cuceritorii maghiari incearca organizarea Transilvaniei ca prin-

cipat. Dupa cateva decenii, regele Ungariei desemneaza un voievod
al Transilvaniei. Avand atributii administrative, judiciare si militm:,.e,
voievodul Isi organizeaza 0 cancelarie alcatuita din apropiatii SID.In
lipsa sa, treburile pub lice sunt conduse de vicevoievod.
Pe masura colonizarii secuilor si sasilor, regalitatea limiteaza
puterea voievodului. Regele desemneaza periodic un comite pentru
fiecare din aceste doua grupuri etnice (comes Siculorum si, respectiv,
onale din Tr comes Saxonum). Primul, avand rol administrativ, politic, militar si
:orice [D1l. judecatoresc, reprezinta autoritatea central a in terra Siculorurn.
Aceasta "tara" a secuilor cuprinde cele sapte scaune (sedes) ale
locuitorilor respectivi. In fiecare scaun, un capitan (capitaneus sedis)
ditico-ad . . conduce armata, dar are si atributii administrative si judecatoresti,
Ele coresp iar in subordinea lui activeaza doi juzi scaunali. .
ni) care dese Comunitatile autohtone secuiesti (universitates) se grupeaza intr-un
, corp teritorial-etnic, dependent de regele care ii recunoaste statutul de
escul dux, - .
"stare" (entitate privilegiata). incadrata in Congregatia Transilvaniei.
tat, termenul Deschise la 1288, aceste adunari de "stari" ale Transilvaniei (con-
itributii pred gregationes) cuprind treptat si pe reprezentantii sasilor, Organizati in
scaune, dar si in districte, ei obtin dreptul de a avea 0 "prepozitura
mt alesi dintr _ .
. . : t ,ow -- ~ grupun sau persoane libera" independenta de episcopia Transilvaniei inca de la sfarsitul seco-
II prm m erm~,.~=~_
I
"'---"'1-. . inca in penoa da
l!:.~varua,
A V A •

lului al Xll-lea. Prin Andreanurn (Bula de aur a sasilor, din 1224), ei

cul
e t orto d0 -, t:::. mai era un lucru neobisnuit.
primesc ca d,~r "padurea romanilor si pecenegilor" (silva Blacorurn et
~ in Dobroge '"-~, anexate mai usor [... ],
Bissenorum). Insa numai spre sfarsitul secolului al XV-lea este re-
:imul, moste ~ Ce organizat si de suprave-
cunoscuta deplin Universitas Saxonum, institutie politico-administra-
este perpe .z:::! 3Z: efectiv in atentia acestor
)bande~te in, ,~,~~. Numaica populatia tiva superioara, corespunzatoare modelului lor specific de organizare.
rui for de jud "::,~ destul de rara si de putina Deposedati de proprietati funciare, retrasi spre zonele marginase
entine in toa ~ -=
campia Pannonica. Pentru ale Transilvaniei, in traditionalele "tari", romanii i:;;ipastreaza unele
ev~le timp . ~bri era nevoie de noi im- institutii anterioare. Este cazul celor din terra Blacorum (1222), situata
, I" .;..:::%:grafke care, datorita
impre- probabil in zona Fagarasului, ori al celor din Tara Hategului, ale
reaga
l
evo u'- ~
•.:.c ~,
~ bui
tre uiau sa vma m
di
v' v

carer Adunari districtuale sunt confirmate in intreg Evul Mediu.

. ~ :naghiar a fost inca de la
.R!::=::::::-:':=""xJe un mozaic etnic." PLURALISM ETNIC SI INSTITUTIONAL IN TRANSILVANIA (SECOLELE XII-XV)
Ion Aurel Pop, Principalele Cele mai importante lnstitutll
irile popular lstoria Transilvaniei medievale
comunltatl etnice politico-administrative religioase
lin prima etaPor--------------
X-lea. in Bih ::.~pescurtafirmatia dinfinalultex- - Tari
BisericaOrtodoxa (sub
locurilor" - ~..= c· de IA. Pop. In ce masura I • VOIevodate
ROMAN II egida Mitropoliei
le ramase .c=::='5...:.·atie corespunde realitatii !
• Cnezate (iudecll)
intre care se din Transilvania?
,I • Aaunaridistrictuale Unqro-Vlahiel)
:E ~:;.;..-.....::;
. ....---...-~
care iiinsote • Principat
• CQIllltate
,I
UNGURII
,
• Congregationes
a de modifies I
BiserieaHornano-Catolica
ub Ahtum, c • Scaune (sedes) (EpiscopiaTransilvaniei)
•
" • UniVersitates
oe Mures (u SECUII
(grupareacomuni-
:ului loan Bo
.' tatilorautonome)
l Sfant si u • SJ:.aune. BisericaEvanqhelica
SA$II • Districte
niei intra intr .--.-tJniversitas Saxonum ("Prepozituraliberaj
aedievale or
iase. Reprez Motivatl urmatoarele asocieri in cadrul elitei socletatii transilvane utterioare
unor "comita seeoluluial IX-lea:duei - voievozi: juzi- enezi (luparu).
este atestata Precizati semnificatia expresiilor: cspiteneus sedis • comes Saxr:lmJm
Marea Schis comes Siculorum • episcopus U/trasilvanus • silva Blacorum et Bisser.Dru:::1
omano-catoli ~.:: =:1.JL'\GHELICA. DIN SIBIU • terra Blacorum • terra Siculorum.

30
Argumentati ell fepte ...
• caracterul "vizibil" al actiunii armatei si a
veteranilor ca .factori necesari" ai roma-
nizarii spatiului daco-moesian;
• contributia crestinismului timpuriu, ras-
pandit in limba latina, la sinteza etno-con-
fesionala romaneasca:
• rezistenta romaneasca fata de realizarea
unui secular obiectiv al politicii externe a
Regatului Ungar - stapanirea drumului
spre Dunarea de [os si Marea Neagra.
Deosebiti adeviind istoric de mit ...
• dacii conviejuiesc cu romanii; Traian este
considerat "descaIecator" de "Tara
Romaneasca":
• poporul roman are .radacini istorice de
patru ori milenare": romanii sunt cunos-
cuti in istoria Europei la inceputul Evului
Mediu;
• prin .Descalecat", este afirmata unitatea
medievala a poporului roman; la ince-
putul istoriei lor, romanii traiesc in mai
multe state medievale.
Explicati, pe scurf, ce intelegeti
prin afirmaiiile ...
• "in domeniul spiritual exista 0 sinteza
religioasa alaturi de cea a limbii" (N. Iorga);
• "influenta elementului slav la formarea
nationalitatii noastre este [... J evidenta"
(1. Bogdan);
• "daca romanii ar fi venit de la miazazi de
Dunare [... J intaia lor capitala ar fi trebuit
sa fie asezata pe tarmul fluviului"
(Gh. 1. Bratianu),
Exprimati-ud punciul de uedere.
referitor la ...
• titIul lucrarii lui Adolf Armbruster,
Romanitatea romdnilor;
• parerile lui Mihai Roller despre rolul
Bizantului si Kievului in evolutia socie-
tajii romanesti, la inceputul Evului Mediu;
• indepartarea treptata a romanilor de la
lucrarile Congregatiilor din Transilvania.
Identificati ~i analizati
opiniile diferite referitoare la ..•
• consecintele razboaielor daeice;
• "retragerea aureliana":
• veridicitatea afirmatiilor lui Anonymus.
"Motivati" urmatoarele
demersuri istorice ...
• preluarea de catre comunitatea autohtona
a elementelor de cultura materialii i?lspiri-
tuala ale romanilor;
• rugiimintea lui Ionita eel Frumos, pentru
ca Papa sa-l recunoasca "imparat al
vlahilor si bulgarilor":
• "trecerea" lui Radu Negru din Tara
Fagarasului in zona Muscelului de mai
tarziu.
Nota: pentru fiecare raspuns corect, pri-
miti 0,50 puncte; total 9 punete; un punct
este aeordat din ofieiu.
,
'\
DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA
, DE EVALUARE: Primele sinteze
LECTIE
romanesti - etnica, spirituals, statala
I. Alegeti raspunsul corect privind:
l.factorul romanizarii atestat prin termenul evQC~S: a. dreptul; b. reli
c. ~eteranii; d. viata economica: \'~ - ~
2.faetorul neeesar al romanisarii, eonfirmat prin utilizarea unui sti
a. aetivitatea economics: (b.')eultura scolara: c. urbanizarea; d. vi
romana in sine;
3.cadrul politic traditional romanesc, existent pe ambele maluri
Dunarii: a. camp; b. ocol; c. tarat; d. tara;
4. conducatorul politic eel mai eunoscut in nord-vestul Olteniei, d
moartea lui Litovoi: a. Barbat: b. Farcas: e. loan; d. Seneslau;
5.regeclinta celei dintai mitropolii ortodoxe dintre Carpati si litor
Marii Negre: a. Arges, b. Siret; c. Tomis; d. Vicina.
(5 x 0,10 p.) =
0,50 pun
II. Corelati izvoarele cu personalitatile:
A. Alexiada; B. Croniea bizantiria anonima: C. Diploma loaniiil
D. Gesta Hungarorum; E. Leiopiseiul cantacuzinesc; a. Gelu; b. Lito
c. Niculita: d. Pudila: e. Radu Negru. (5 x 0,20 p.) = 1 P
Hl.Comentati afirmatia urmatoare: "Romana este 0 limba neolatina": ail
vedere: l. structura gramaticala (morfologia, sintaxa); 2. lexieul (fon
principal de cuvinte). (2 x 1 p.) = 2 pun
Iv. Regrupati urmatoarele cuvinte de origine slava: Bistrita; boier; co
cnezat; DambDVifa;gasca; jupan; masiu; plug; precupet; secard; Snagov; staret;
utrenie; vamii; vecernie; Vlasca; Vlasia; voievodat, folosind criteriile mentio
la sfarsitul lectiei a doua. (20 x 0,10 p.) = 2 pun
V. Cititi cu atentie enunturile de mai jos; notati cu A afirmatiile care
legatura de cauzalitate sau conditionare; cu B, afirmatiile care nu
legatura de cauzalitate/conditionare, dar sunt simultane; cu C, d
primul enunt este corect, iar al doilea falsi cu D cand primul enunt
fals, iar al doilea corect; cu E, cand ambele enunturi sunt false.
I.Hidronimul Timis a patruns in limba romana prin "flliera slava":
Antichitate, acest rau era numit Tibiscum.
2.Hidronimul Olt are 0 evolutie asemanatoare; numele initial, Alu
atesta continuitatea daco-romanilor. --
3.Centre de putere germanice existau in Transilvania in see. N-V;
acea perioada dateaza tezaurul de la Apahida.1\
4.Geula eel Batran accepta misiunile apostoliee ale regelui Stefan
Sfant: la fel procedeaza Geula eel Tartar. \::
5. .Descalecatul" lui Negru Voda nu avea legatura cu situatia roma .
din sudul Transilvaniei; in schimb, el influenteaza evolutia eomuni
maghiare de la Campulung.
6.Cel dintai comitat organizat Ib: est de Tisa este atestat in zona ve
cetati romano-slave de la Biharea; mentionat pentru prima data in 1
.principele" Mercurius se pare ca nu a rezidat in Transilvania.(
7.Rascoala fruntasilor moldoveni contra regelui Ludovic I a fost de
9ata in 1359; mitropolitul lachint a fost transferat de la Vicina la Ar
=
(7 x 0,50 p.) 3,50 pun
Din oficiu 1 punct, total 10 pun
sinteze
a'"
- ..•
32
=======INSTITUTII MEDIEVALE iN
jJ TARILE ROMANE
o 'l.l Domnia
"Domnia nu este ill tarile noastre un
factor izolat ill conduce rea statului,
neschimbat in relatiile sale cu lumea
dinlauntru si din afara [... ], ea trebuie
cercetata in timp, ca orice fenomen istoric,
si in raporturile, de intelegere sau de
lupta, pe care conditiile generale ale vietii
de stat i le impun, cu ceilalti factori de
raspundere politica: «boierii» si «tara»."
Gheorghe I. Bratianu,
Sfatul domnese si Adunarea stiirilor
fn Principatele Romfine
O2
,,10, Mircea, mare voievod si singur sta-
panitor, domn a toata Tara Urigro-Vlahiei,
si a partilor de peste munti, inca si spre
partite tataresti si herteg al Amlasului si
Fagarasului si domn al Banatului Severi-
nului si de amandoua partite peste toata
Podunavia, inca pana la Marea cea Mare
si singur staparutor al cetatii Darstor,"
Titulatura lui Mireea eel Batrtin,
inir-un document din 23 noiembrie 1406
CIVILIZATIA MEDIEVALA ROMANEA~CA IN CONTEXT EUROPEAN
I
In literatura de speeialitate exista 0 vasta dezbatere privind s
tura lumii medievale. Desigur, !llildeluLdask-este-Europa Oe~~~'
tal~,-.!!llge pot fi intalnite doua elemente fundamentale: dome
f@dal, aflat in proprietatea nobilului si lucrat de taranii depend
~ignsamblul raporturilor feudalo-vasalice din eadrul clasei eongu
toare!. Istoricii romani au evidentiat faptul ca in Tara Romaneasc
in Moldova nu au existat formele clasice ale feudalismului europ
Evul Mediu romanese s-a afirmat, asadar, in ~ud-estul Europ.ri.s,a
tiE..ap~e-'llmodelYlui bizantin. Domeniul boieresc era detinui
cl~e.9nducatoar.e~eare datora, in. principal, ascultare si supun
autoritatii centrale, adica domnului.
up~ parerea lui Serban Papacostea, statul romanesc mediev
fost lIexpresia unei natiuni in devenire". Moldova, Tara Romane
si Transilvania s-au eonstituit in Evul Mediu in voievodate. In see
al XVI-lea, Transilvania a devenit principat. Struetura institutio
a Tarilor Romane a fost, in cazul Moldovei si al Tarii Romanesti,
inspiratie bizantina, dar forma de manifestare si atributele sale aVI
puterniee trasaturi autohtone.
)
f .
I~~
Institutia centrala ..o reprezenta domnia [D1l.Aceasta a luat.nas
data eu formarea statelor feudale. Ea a eunoseut forma absolute
momentw in care to~ datorau aseultare dornnului. Dol!1!1i.a.s,:at
timat Ptj,n_Qrigine<!..§.? divina_~i prin credinta ca puterea vine de
Qggmezeu. De aceea, domnitorul trebuia sa fie milostiv, cumpa
drept si generos,-.&st£el,-.dDnmitonll ~i jUpJifieapute:r:eiLlldin:mila
Qtiinmize1L,~.cesiun.ea la eondueerea tam s-a facut fi~pe e~.e:
ditara.fie.electiva- Domnul eraalespe viata, trebuia sa fi~ barba
t'?A.§~ bucure de integritate.fizica. El i9i aroga si titluri legate de sta
~a de teritoriiJl?zl. Astfel, ~_b,oi_erime alegea pe domnitor
@nduLmembr-ilor familiei Basarabilor, in Tara Romaneasca, ~i
pectiv a Musatinilori.in Moldova. 5-a practicat in mod frecvent
cierea la domnie a fiului eel mare, inca din timpul vietii domnito
Alegerea nu apartinea rnsa exclusiv boierimii, deoareee uneori un
important avea si Adunarea Tarn,
Dornnitorul dobandea insemnele puterii dupa ceoera uns cu
de MitrQPolit si confirmat de Poarta. Numele sau apare in docurru
tgle slave sub forma gospodar si in eel~ latine, dominus. Puterea sa
a~solJ1ta~~ravea~earacter personal, El era proprietarul.intregului
mant, comandant suprem al armatei, conduceaintreaga adminis
tie, Qatea moneda.si stabile a _im~te,_ r~p~e~~stanta su12!!=
judecatoreasca.Se bucura de 0 autoritate nelimitata si avea drept
viata si de moarte asupra supusilor §Lindife_rent d_erangullor
cial. Boierii asteptau, "din mila Dornnului", danii de pamanturf
dregatorii.
 ,
\
EUROPEAN , INSTITUTII MEDIEVALE iN TARILE ROMANE 33
..-" 1
)statuLdo1t!:n.es~
Doctrina politidi mediey..ala_arata ca dQIDIlitQIllLmLp_ute.e..l:..9l).du~
singur si ca In toate_problemele trebuia s~ consulte Sfatul domnesc.
~cesta eraformat din marii boieri, care ulterior au inim..JJ;lriegat9rt1_
principalele instrumente ale administrariitarii de catre domnitor, Nu-
marul membrilor sai a variat In jurul cifrei de doisprezece. ~a prin-
cipala In Sfat era Mitropolitul, care era urmat, In Tara RomaneasCK,

ere privind s
de Marele Ban.al.Olteniei.Jar.in Moldova de -
Portarul
- -
--_.Sucevei. Dintre
principalii dregatori sunt de amintit logofatul ~-~eful cancelariei.,
Europa Occid
:yOrilicul ~ seful administratiei, vistiernicul tr: responsabilal finan-
entale; dom
telor, spatarul ~ purtatorul spadei domnitorului si apoi comandant al
pmiidepend
ostirii, paharnicul ~ responsabil cu pivnitele domnesti, postelnicul-
~ clasei condu
r~sp0I1sabil cu camerele domnesti [SI]' Sfatul domnesc avea atributij
ra Romaneasc
a.dminj.~trative,_ politica.si.judecatoresti, jar jn _politica externa era.
smului europ
~Qnsultat la incheierea.aliantelor si la declararea razboiului. lntarirea
~ E1JfQl2..eica
sc era detinu Sfatului a fost 0 cale de limitare a puterii domnului de catre boierime.
(
ltare si SUplID
\ Adunarea tiirW
anesc mediev ~-C DIN SECOLUL AL XVI-LEA
La elaborarea politicii interne si externe.au.participat si Adunarea
lara Romane Tarn si Adunarile obstesti. Acestea au reprezentat a treia institutie fun-
~odate. In sec damentala a structurii politice feudale. Ele rE:;un~au de obicei starile
nra institutio .prlyjlegiate,.din care.taranimea ..era.exclusa.
rii Romanesti, Convocate periodic, aceste adunariau adoptat.hotarari importante
butele sale aVI In_<Jomeniul vietii politice, al fiscalitatii, al vietii religioase. Astfel, $!~
discutau probleme legate de stabilirea impozitelor, aplicarea corecta
ajustitiei, problemele pacii si ale razboiului. In Transilvania, dupa
diplomele din 1366 emise .de Ludovic.cel Mare si mai ales dupa In-
ista a luat.nas cheierea In 1437 a Unio trium nationum, romanii au fost exclusi In mod
orma absoluta colectiv din viata politica si religioasa si au fost acceptati doar In ca-
Domnia .~a I, litate de indivizi.
Iiterea vine ge /
ilostiv, cumpa Organizarea administrativii $i judeciitoreascii
;Tea."dirn mil-
I
J
Adminis~tia era s~~ata In tinuturi In Moldova.judete In Tara
tit fie J2e cal~
Romaneasca, districte, scaune si comitate In Transilvania, La condu-
ia sa fie barbat
Domnitorul ~~rea acestora se aflau dregatori domnesti care aveau atributii impor-
, legatede st V

tante In domeniul administrativ, judecatoresc si militar. Ace9tia vegheau

pe ctQmnitor
la pastrarea linistii In tara, strangerea impozitelor, aplicarea corecta a
maneasdi, si _?ATUL DOMNESC
~od f~;c~e~t d~reptatii, mobilizarea In caz de pericol extern. Sasii din Transilvania,
$ ROPOLITUL care erau grupati mai ales In districtul Brasovului ~i al Bistritei, au
• ii d omnrto
.
constituit 0 forma de organizare politica si administrativa proprie,
Marele Ban al Olteniei numita Universitatea Sasilor.
(Tara Romaneasca) 1n plan juridic, pentru 0 lunga perioada de timp, obiceiul nescris
al pamantului, jus valachicum, a constituit principalul izvor de drept
oqotatut
pentru romanii organizati In obsti libere, Din secolele al XIV-lea-al
istiernicul ~l.e.aJ!.!nceput uniformizarea Iegislativa, influentata pe larg de scri-
erile juridice bizantine - de exemplu, codullui Ji!stinian -, iar in
Spatarul Transilvania de unele coduri de legi maghiare. Astfel, In 1517, juristul
Stefan Werboczi a public at codul Tripartitum. Un rol important - .
ostelnicul
cau In justitie scaunul de judecata al nobilului si eel de la nn-elul.
aharnicul unitatii administrative. Cea mai inalta instanta era cea a vaievodnlui
sau a' principelui, care a~dea verdictul final:

'I?
 1,

34 CIVILIZATIA MEDIEVALA. ROMANEAScA IN CONTEXT EUROPEAN

I _._. ~-,
XYiseJici~~
Bisericaa, ~01?tun aliat de nadejde al voievozilor romani ill E
Mediu .•A&itsta .$i-a afirmg,t_pro12riadoctrip.[J:u.priyge la reg!
.llluncii si al proprietatii, la rolul Iegiiifi societate, l?isE:'ric(lortod
era supusa, dirlpi!nct de vedereaogmatic, P'ltriflJ'J:iieLdeJa,Col}S
ljpop6l.Jvfitropoliilt~-.d:iu.Moldova_$i+axa-Romaneasca_-"11tr~Q.p,' A

orice amestec al acestei autoritati ill chestiunile .administrajive,

, 12omnjt().rol-ll-llun:l(~ape,mih:~p.nli!$L12ee12isco.ri.Ace$tia au s
jinit politica ,domneasca de protejare a ortodoxiei $i'au combatut a
siva cafolicismului, declansata cu pld.tere19finele secolului al XN-
MANASTIREA PUTNA, Astfel, ii.1359./ Nic<?!.e.~~c;p?-i1!~~sarah- a or£anizgt~oRQlia
CTITORIA LVI ;iTEFAN CEL MARE
(1466-1469)
!? CU~~~L~e_Arg~~-:~nii l~Ol $i 140~triarbia~~s
tlll1fI161a recurtoscut Mitropolia deJQ..S.l:!c~v~~DomrutoIlJ, care.e
primii ctitori.ai, tarii,-.-ai:LCQiiS:fr.u-il=f1:u,rji'"ffoaseJJjs.eri.ci
si mAnas
precum Vodita, Cozia, VOIQ!let,llumor,Yutna, Hurez, Amota. A
tea au deveriif iillpoftante centre ale vietii culturale. -. ~

Armata
»
'-!- - .~

Importanta razboiului ill Evul Mediu s-a re£lectat si ill inter,

domnitorilor romani pentru organizarea militara. In.caz .de.pe .
!!lfljor, la chemarea domnului, se reunea Oastea ceaMare.jor
din poporul inarmat. Astfel au procedat ill1462 Vlad Tep~$_$iin~
Stefan.eel Mare. Lln important rol operativ.avea.si.Oastea cea
sa!!.Curtea, care cuprindea cetele boierilor si garda domneasca._A
tea erau antrenate pentru tactic a "pamantului pariolit". Transfor
rile din domeniul strategiei $i al tehnicii militare nu au oeoIit T!l
Romane ill Evul Mediu. Armele de foc au adus un plus de forta
confruntarile militare din secolele al XIV-lea-al XVI-lea ill sud-e
Europei. Iancu de Hunedoara, Stefan eel Mare si Mihai Viteazul
folosit ill armatele lor mercenari.~Tari~ ~man. e erau aparate de .~
.meroase fortificatii ridicate la hotare, precum 'cetatile Turnu, Giur~
CETATEA HOTIN
si Braila ill Tara Romaneasca, Orhei, Soroca, Hotin, Neamt, C .
A AVUT UN IMPORTANT ROL STRATEGIC
IN AP ARAREA MOL DOVE I
m
Cetatea Alba, Moldova, Timisoara, Oradea, Pagaras, Arad, in Tr • •
silvania.

Dictionar
PRINCIPAT, teritoriu condus de un suve-
ran care are titlul de principe.
VOIEVODAT, formatiune statala condusa de 1.Definiti termenii: dinestle, mitropo/it, dreqeton, ertitette.
un voievod in Moldova si Tara Romaneasca 2. Explicati raporturile dintre domn si Sfatul domnesc.
in Evul Mediu.ln Transil~~ ea a fiintat din 3.Alcatuiti un eseu (nu mai mare de 25 randuri) cu titlul: Biserica $i stat In
secolul al XIII-lea pana in 1541. Mediu.
 \
:UROPEAN TA.RILE ROMANE $1 POARTA 35

J,ARI~ ;M~ SIPOARTA

'
:

Cadrul general
in secolele al XIV-Iea-al XVI-lea, statutul international
, al Tarilor
,
Romane a depins in mare masura de raporturile dintre marile puteri
vecine si de obieetivele politicii exteme romanesti. Mijloacele domni-
torilor romani au fost, la inceputurile Evului Mediu, militare, iar apoi,
eu precadere dupa 1600, diplomatice.
Esentiale in raporturile internationale au fost relatiile dintre Tame
Romane si Poarta. Istoricul Florin Constantiniu le-a asemanat cu "un
conflict asimetric". La baza sa s-a aflat disproportia de forte dintre cele
doua tabere, rezistenta deseori tenace a romanilor, centrul de greutate
trecand de multe ori din planul militar in eel politic si diplomatic.
at si in inter, Raportul de forte
fn-~az de.pe .
Tarile Romane nu aveau resursele neeesare unor actiuni ofensive
~ ·Mare'.foL'~ •••_-A..'i eEL MARE, 1475-1504
de durata in teritoriul inamic. Strategia lor militara era in principal
~Tepes .f?! it).~ it:;' DIN TETRAEV:ANGHELIARUL DIN
Oastea cea.Mi .;..-::-~ DE lEROMONAHUL NICODIM defensive si urmarea sa impiedice Poarta sa instaureze la nord de
lonmeasdi. A Dunare regimul de pasalac. Toti voievozii romani, de la Mircea eel
lit". Transfor Batran si pana la Mihai Viteazul, au cautat sa evite bataliile cu turcii
1 au oeolit r in camp deschis si au aplicat 0 tactica militara proprie.
Aceasta a purtat numele de "tactica pamantului pfujolit". Astfel,
l plus de forta
populatia se retragea in zonele mai ferite, distrugea reeoltele si ataca

~ aparate
L, Neamt, C
~f:;:
l-lea in sud-e
fihai Viteazul

e Turnu, Gl .

as, Arad, in 1J
.~
- ca principatul din nou supus

-'I'~
Noastra putere sa ocar-
chiarlegilesale si domnul
detasamentele turcesti trimise dupa prada, punand in pericol apro-
vizionarea turcilor. A9a a fost in cazul campaniei din 1462 a lui
mareaNoastramilostivire,Noi Mahomed al Il-lea impotriva lui Vlad Tepes sau a eelei din 1476im-
pot,;riva lui Stefan eel Mare.
Ineercarea voievozilor romani de a obtine sprijinul puterilor crestine
'~::eptulde a face razboiu sau rareori a avut succes, cad deseori erau in joc orgolii si interese
de vieata sau de moarte conflictuale, mai ales dinastice.
It"'=::::s;:~l'!:~ilor sm. Atitudinea boierimii a fost inconsecventa in aceasta perioada. In
- crestiniicari,imbratisandreli- functie de obieetivele politicii Portii si de evolutia luptei pentru pute-
et, vor trece in urma.din re dintre domnitor si boierime, clasa conducatoare a adoptat fie solu-
~=-='-=C puterii Noastrein Romania .tia sprijinirii domnitorului atunci cand aparea pericolul transformarii
acolo din nou crestini,nu
- niciintr-un chip reclamatisi Tarilor Romane in pasalac si pierderea privilegiilor sale, fie, de indata
ce aparea posibilitatea unei intelegeri cu Poarta, abandonarea luptei
:i. mmanii,carivor trecein vreo si recunoasterea suzeranitatii tureesti.
~:~or Noastre,vor fi scutiti , in toata' aceasta perioada, un rol decisiv l-a jucat lupta pentru con-
~ ~ -?i de oricebir. trolul gurilor Dunarii si al principalelor drumuri comerciale.
. ':l:mnii lor crestinivor fi alesi de
fIFe _-=--~ de boeri.
din pricina acesteiinalte cle-
Statutul politico-juridic
pentru ca Noi am inscris pe Tame Romane au facut parte, conform dreptului islamic, din Casa
~-,-lista celorlaltisupusi ai Nostri, Pacii, care reprezenta aeea zona strategica in care erau plasati amicii
sa plateasca pe fiecare an Portii. Tarile Romane nu se aflau pe directia strategica de inaintare
e imparatesci trei mii de spre centrul Europei, ci la margine a sa. La baza raporturilor romano-
•.••.. -=-.:;e ai tarU,sau cincisute bani de
turcesti in epoca medievala s-au aflat Capitulatiile, 'ohdudme, care re-
eda Noastra."
~rica $; stat In prezentau diplome de privilegii acordate de sultanii otomani dOIII!l.i1
Capiiulatia tncheiaia In 1391 (1393)
Mircea eel Batran si sultanul Baiazid romani [D1]. Ele prevedeau respectarea autonomiei Tarilor Romane,
 ,
'\

36 CIVILIZATIA MEDIEVALA ROMANEAScA iN CONTEXT EUROPEAN

care isi pastrau propriile institutii. Prindpele era un domn paman

~
"XIV. De cand ostile othomane s-au aratat
la malurile Danubiului si pana in vremea
lui Stefan eel Mare, moldovenii si-au
aparat vitejeste libertatea si n-au putut fi
momiti sa-si puna grumazul sub jug strain,
nici prin ademeneli sau mari fagaduieli,
nici prin exemplul valachilor, vecinii lor.
Si lucrurile stau asa in ciuda faptului di
principii Moldovei, spun analele tarii, au
datde cateva ori 0 suma de bani turcilor.
Caci principii mai prudenti ori de cate ori
putea rascumpara cu bani vreo asuprire,
preferau, pe buna dreptate, dupa exem-
plul ilustrilor conducatori prin faima inte-
lepciunii lor ai republicii venetiene, sa faca
paguba pungii, decat tarii si supusilor
lor; totusi un tribut care sa fie continuu
si statornic nu s-a putut impune nicicand,
pana pe timpul lui Stefan mai sus po-
menit."
Dimitrie Cantemir,
Descrierea Moldovei
~ catorva incercari de a instaura regimul de pasalac, sa accepte e
Sultani otomani contemporani
cu voievozii romanl
ales de boieri. in schimbul recunoasterii autonomiei, Tarile Ro
plateau un tribut (haraci), care a reprezentat initial un fel de imp
iar apoi, in forma sa clasica, rascumpararea pacii [D21. Cu timpul,
raciul a crescut la sume foarte mari. Se adaugau numeroasele d
cu prilejul reconfirmarii domniei si obligatiile constand in mari c
!ati de cereale, turme de oi, lemn, ce se indreptau spre Constantino
In plus, Tarile Romane erau obligate sa sprijine Poarta pe timpul c
paniilor militare cu soldati si salahori pentru intretinerea drum
si repararea cetatilor,
in schimb, turcii nu aveau voie sa stationeze la nordul Dunarii
sa ridice moschei in aceste zone, lucru remarcat de altfel si de c
torii straini. Astfel, s-a mentinut autonomia Tarilor Romane. si .
celei de care s-au bucurat Ragusa si Hanatul Crimeii.
Totusi, in conceptia turcilor, Tarile Romane nu se aflau pe din
strategica de inaintare spre centrul Europei, care era Viena, ci unci
la margine a acesteia.
Conflictele dintre romani si turd au inceput la 1388 in Dobro
Au urmat cele cu Tara Romaneasca in 1388 si 1391, Moldova in 1
Transilvania in 1420-1421. Marile confruntari militare, precum ce
la Rovine (17 mai 1395), Vaslui (10 ianuarie 1475), au fortat Po
sa recunoasca realitatile politice de la nord de Dunare si, in d
tenta politica a Tarilor Romane [Sd.

BAIAZID I TRAzNETUL
(1389-1402)
MURAD AL II-LEA
(1421-1444)
MAHOMED AL II-LEA
(1444; 1444-1446; 1451-1481)
BAIAZID AL II-LEA VELI
(1481-1512)

Dictionar
AUTONOMIE, situatie caracterizata prin
dreptul recunoscut de autoconducere si
autoadministrare a unui teritoriu prin
organisme politice proprii.
CHILER, camara, loc de depozitare.
INDEPENDENT-A, dreptul exclusiv al unui
ARMATA TURCEASCA. IN MAR$
stat de a lua hotarari si a solutiona proble- STAMPA. DIN SECOLUL AL XVI-LEA
mele sale interne si externe fara nici un
amestec din partea altor state.
SUZERANITATE, autoritate politico-ju-
ridica a unui stat suveran asupra unui stat 1.Enurnerati In ordinea cronologica corecta patru voievozi rornanl din se
vasal care are guvern propriu, dar care des- al XV-lea care au purtat lupte cu turcii.
fasoara 0 activitate externa limitata. 2. Cititi cele doua documente. Cum exptlcati pozitia pounca deoseblta a P
VASALITATE, raport contractual in Evul fala de '[arile Romane?
Mediu intre senior si vasal bazat pe fideli- 3. Pe baza cunostintelor de pana acum, imaqlnatl-va 9i descrief scena pre
tatea personala, tributului Tarii Hornanesti catre sultanul otoman.
 .
EUROPEAN
•••
POLITICA EXTERN$. A VOIEVOZILOR IN SECOLELE XV-XVI 37

-j
domn paman
ei, Tarile Ro
I '
unfel de imp
~.,].Cu timpul,
~eroasele d
P OLITICA EXTERNA. A VOIEVOZILOR
ROMANI IN SECOLELE XV-XVI I
andinmaric
e Constantin
ta pe timpul
nereadrum In Evul Mediu, domnitoni.din, Tarilg Romfu"tese b!!Qlrau_d~!!vi-
~ul de a cuordona.politica.extema-uneori dupa-constritari-cu-Sfatul
·....Qmn.§c..pjrectia Rdngpalain politica externa a reprezentat-o-lupta
F-entru menpnerea.....ill:!tonQmieisi aindependentei politice.a Tarilor
~omane, a statutului 101juridic deosebit in.raport eu-Marile.Puteri,
$i anume Ungaria, Imperiul Otomanrl?010nia.~.a., aparasee-teritcriu;
lui si a hotarelor tarii.
Semnificativii ~ fast pentru Evul Mediu insistenta cu care toti voie-
vozii si-au afirrnat dorinta de a apara frontierele istorice ale tarii, refu-
zul de a accepta 0 pierdere teritoriala, anexiunile sau incalcarile de
hotare.
re, precum cea Desi Ungaria si Polonia erau puteri crestine, in cercurile voievo-
, au fortat Po zilor munteni si moldoveni se stia foarte bine ca intre tendintele de
mare si, in ci expansiune ale puterilor catolice vecine si cele ale Portii nu era, de
, sa accepte fapt, 0 mare deosebire.
Inca de la intemeiere, Tarile Romane si-au manifestat in mod.des-
. chis spirituLdeJ:ruciad~i-veinta~de a 'fi un bastion -avansat-al-eres-
tit.:~ti!lnJata.Eor.tii· Voievozii romani au fost constienti de acest fapt
inca de la inceput si au actionat ca atare. ~ura e~l2ozitiile Portii
s':!1.ujmariUnsud-estulEuropei iar epoca deglorie ayo.iev.ozilor ro:
mani care s-au impotrivit Portii cu mijloace militare a luat sfarsit, osti-
litatea fala de otomani s-a afirmat mai putin raspicat It: Tarile Romane;-
i~loeUI mijloacelor militare a fost luat de diplomatie. Capitatele cr~-
tine. Viena,.Craeovia, au.fost tintaunui flux de informatii purtate de
mesagerii caFe-veneau-clID-'farile.Romane"I2up.a expansiunea vertigi- -
noasa..in-P-e:rti:n:snla-Balamiea;-turcii-au atins, in ultimul deceniu. al
secoluluialXIV-lea, linia Dunarii si au intrat in contact direct cu Tarile
~omane. AstfeLs-a deschiaindelungata epoca a confruntWij.cuP~ai1a.
D~e~a ..constituit pentru Imperiul Otoman principalul front euro-"
pean, unde Tarile Romane, uneori in alianta eu Paloma !}1Dngana,
i-au opus rezistenta.
. lJrile Romane s-au.integrat ca..unJactp.rJJ:D12ort!!nt in cruciada
tarzie si prin actiunile lor militare au intrat in atentia opiniei publice
europene. Porta lor militara a fost luata in calcul in mai toate proiec-
'tele de cruciada.

-c, (/~ireea eel Batra~g~b- h}~)

~ dintre cei mai importanti voievozi ai Tarn Romanesti la ince-
puturile expansiUnii otomane in Peninsula Balcanica a fost Mircea
eel Batran (1386-1418).-. .~ .
In fata amenintarii turcilor el a luat sub autoritatea sa Dob:rogea
rornanl din s
si, conform parerii ~or istorici, a trimis un corp de oaste sa Iupte,
i deoseblta a p, in 1389;Ta-Campia Mierlei (Kossovopolje). Totodata, Mircea a incen:at
sa eontraeareze relatiile incordate eu Sigismund de L~
erieti scena pr regele Ungariei, al carer obiect era Banatul de Severin, inchci:
intermediul Moldovei, 0 alianta cu Vladislav lagello, regeIe Po~'

38
-
D1
"Mireea, strangand oastea tarii, nu !;ii-a
facut planul sa vina asupra lui Baiazid si
sa dea lupta, ci cu multa grija si-a pus la
adapost in muntele Brasovului femeile si
copiii. Dupa aceea insa se tinea si dansul
eu armata pe urma lui Baiazid [... ] si, ti-
nandu-se pe urmele lui, savarsi ispravi
vredniee de amintit, dand lupte, cand vreo
unitate dusmana, rupandu-se, se indrepta
undeva spre tara, dupa hrana sau la pra-
dat vite [... ]." .
Croniearul Laaonic Chaleoeondil
despre lupiele lui Mireea eel Biftran
cu turcii
..2'
\..
CIVILIZATIA MEDIEVALA ROMANEAScA TN CONTEXT EUROPEAN
In fata perieolului tureese irninent,-MiJ:G@a s-a-apropiat.de.Sigism
eu_C'are a.incheiat.un ....tratat.de alianta la Brasov -In-7-maF-tie-1
. O_Q9steoto!llil!la_condusa....de sultanu!.Ba~!~ (zis lldlrlm2 a tr,
Dunarea si a .:W~intatcatre capitala Tarii Romanesti. Lupta dec
s~c;lat-ln-1¥'~\G~bria13951a....unJQG-mla:;;tinos;-dupaurui auturiin
cU._$Ellh.!!:.i,
gellumit Rovifie, §,is-a-.?S?!s!"!..t.9:!
lnfrangerea.arma.~!.
IUane [D1]. In anul urmator, spiritul cruciadeicrestine a fost r,eyigJ
o ttata C':1 expem1ia organizatage Sigi§mup.dJa Dunare-eusprijin
Mircea si al cavalerilor burgunzi. Atacul celor din urma de la-Nico
(25 septeinbrie 1396),desfasurat dupa tipicul luptei.cavalerilor.feu.
a sfar:;;it-cn--un-dezastn:rcumplit, ill care crestinii au fost masa
s....
LEo moartea sultanului Baiazid, infrant la Campiile Ankarei ill 1
de haniil turcmen Timur Lenk, Imperiul Otoman.a devenit scena
h~lor pentru putere intre fiii sai, Mircea eel Batran a profitat de
zie pentru a se amesteca aceste ill lupte, spriiinind pe Musa si Mus
impotriva lui Mahomed.
La moartea lui Mircea, ill 1418, ofensiva otom....9:!!a_a fost.opri
Dunare, lupta impotriva tureilor devenind un element obisnuit in B
Mediu.
_~ Alexandru eel Bun
P-.Q!rivit}2.ill:.eriiJui
Grigore Ureche, Alexandru cel Bun (1400-:-1
a intreprins 0 importanta opera de organizare politica si eclezias
a Moldovel.
Lunga ....
£a~domnie a-corespuns, In-general, unei perioade de p
rezultat al.politicii ....
extrem de abile a voievodului moldovean, c
mentinut echilibrul intre Ungaria si Polonia. Astfel, recunoscand
zeranitatea lui Vladislav lagello, Alexandru s-a asigurat de spriji
'PolDnternrfcrfa-orjcarei incercari a Ungariei de a controladn
comercial eare lega sudul Poloniei, trecand prin Moldova; de-
Dunarii, mai precis de cetatile Chilia si Cetatea Alba.
~Acordul dintre Polonia si Ungatia, incheiat.la Lublau la 15 m
1412, reprezenta un .... mare pericol pentru Moldova, fiind primul a
'de impartire a unui teritoriu romanesc ill .§.f~~de influenta. Aco
nu a fost aplicat datorita-faptului ca Alexandru :;;j:Aon.oratintotdea
obligatiile rezultate run acceptarea suzeranitatii regelui polan si dati
contradictiilor polono-maglaare. Astfel.Voievodul moldovean a
mis corpuri de oaste care s-au alaturat polonezilor ill luptele ir
triva cavalerilor teutoni de la Grunwald (1410) si Marienburg (1
Vlad Tepe~
Una dintrecele.mai importante §i vestite figuri .de voievozi
dievali din.Tara-Romaneasca a fost Vlad Tepes (1456-1462; 1476).
allui Vlad Dracul, Vlad Tepes a ramas vestit pentru duritatea pe
selor, cum era, de pilda, tragerea ill teapa. Singurul tablou care il Ifi C
tiseaza provine de la Castelul Ambras din Tirol. Multi specialisti 1-
identificat cu Dracula, personajul din romanul cu acelasi name al
Bram Stocker, mai ales sub impactul povestirilor sasilor din Sibiu,
Ii erau total nefavorabile.
Preluand steagulluptei antiotomane, Vlad Tepes a dejucat un 0
p~ot turc~~c ce urmarea sa n prinda la.Giurgiu si apoi a--trecuts;ini
~tre ann 1461-1462,la atacarea ganuzoanelor otomane de la D&
In-varaJuL1462, o.importanta armata .... otomana condusa de sult
Mahomed al Il-lea a patruns in Tara Romaneasca si a inceput ir
tarea spre TID:g.Q¥.~Vlad Tepes a aplicat tactica pamantului pA
'/
-
" ~
\#
f\ ~''''\...
';-~A'''-:.v .) ,~..,
:hr'.· ~.M
"', 'u,';''\j'1t
..;:..t'
h<'\.Qj
\A\.i
S~\,w.~
~ l' ~
,-
-.~ ..• <
 '~

\
\

UROPEAN POLITICA EXTERNA A VOIEVOZILOR iN SECOLELE XV-XVI 39

••
It-dg..5i-gism ~~tr-u-a--IDft)meta-armata otomana, lncapabil.sa-Linfranga.pe Vlad
7-maftie-l{ "Tepee, sultanul s-a r~tr~~ si l-a Iasat ca domn pe frate!e v.QieYQqllhU,
UdJrim) a tr~ ""_-:--_ .=-se5e 0 spaima~ar~, desi RaOuTel Frumo.1L!D2]'~bandonat de boje!t_\O.ad_Iep~9 aluat.dru-
_Lupta.-€lee~~rornan ave~~o~aste~IlUca si pes;e mul p.rihegieL9u..pJ~.s:at~ ]~~si1viffiia, underegele.Ungariei, Mat~i
=""":;;"""t'>"'in·-4'n.L~ •••.' en mare gnJa si ne mgropam in
lllUl au .UJ _Lutal; ~.. Corvin, dand as~uJtare.!-!l1eltiril9rsasilor, g pgrWlcit irltemnitgrea.yo-
t . ~- ::::oaptein santun, totusi nu pu- ievodului muntean la Visegrad, langa~:p,.eptq~~
T.eaarm~_ ...:=~. Ne..'auiovit mtr..'onoapte,
:! qJo~tr~\[lgQk:::.B::~orat oameni,cai, camile.[...] . --Y!ilii-Tepe9 .a.revenitpe .tron in _1476_cu-sprijinul-lui-$tefan-eel
~spnJ~u1 ~:cs: bIrcii,fuginddin fata lor,au ve- Mare. Ostilitatea boierimii in fata stilului sau de conducere autoritar
ta de la-Ntco~ :'::-:::i,1a ieniceri,ieniceriii-au alungat . a C!et~I~at-~rgaI!!z~~;9--lJl1uL~oinpiOt-carci~-i~~ca~ut\rictLm~.dl!pa
valerilor.feudsa :::~ si-iucideau,casa nu fie cotro- dear oJ1l!1A.9~_q9!J1ni~:... '\
II fost masacr-a.;:::-"~, asa incat au facut mare pa-
~Ankarei in l~::::==aratului." tt Ianeu de Hunedoara
~vertiiscena lu: - Constantin Mihailovici din Ostrooiia •
- despre campania otomanii din. 1462 Descendent al unei familii de mici nobili rom3ni din Transilvania,
.pro fit a.t de OC in Tara Romdneascii IarlCu de H~ea-ocrr~inl~g:r<!Lprin stiluL..de-viata-9Lreliifa~Oif:Q-
Musa siMus ' lica",noQj.limiLmaghiare-. .
In 1438_a fost numit ban de Severin, iar trei ani maLtarz!ut'yoie-
a 511.QsLoprita vod aU@nsH,,-ani~i..A fosLunul dinrre.cei.mai.straluciti.exponenti
t obisnuitin E
-~r.glidadei tarzii. In acest scop, a actionat pentru a rgJJJ'lLin_cadrul
<;cest~ aliante, Mpldoya si.Muntenia.Apoi l-a invins.pe beiuLV1di-
In!l!!i,J2atruns ill.Iransilvanla.Lllterlor a intrat in Tara -Remaneasea
_2ili1nfranLp~efleg.e~in7~~ilerhei ul-Rumeliei, intr-o lupta_da@_p~
Bun (14QO-l43. r~l Ialomi!R-.__ J' t t.
ca si ecleziasl flIntre 144;3-1444 a intreprins 0 importanta expeditie in Peninsula
~illcanica,_cffi'~_s-a
in~~i9-t cu p~<ukJCLSeghedi..Q. In.c..urajaideacest
erioade de pa succes, reg~le Vladi~laY-laLUngariei EliPoloniei a inceput in toamna
oldovean, care a:n:iiIlifI444 0 noua aetiune militara in Balcani.care s-a .terminat insa
recunoscand deza?.!Il!os, piiidi1frfulgerea:-armatei cre9tine si moartea regeluiin
;urat de spriji J..!l..Etade la .Yarna-din-·noiembrie 1444,·Ianeu a fost ales guvernator
controladru ge~eral al Ungariei.: - _ .
)ldov~de-gun In 1456, la numai trei ani dela caderea Constantinopolului in mai-
)a. nilelui ahomed al IHea,-at:lcu:aorgahizat "9i'a condus .apararea Bel--'
blau la 15 man gradului, considerat 0 veritabila f/chei~".a Ungariei. Rapus de duma,
ind primul ao a murit in {abara d~ la Z.-ell1im~PapaCalixt.al.Ill-lea considera ca vie-
fluenta, Acor toriaoopnuta aelancu de Hunedoara in 1456 la Belgrad a fost "eve-
iorat iritotdea riimentul eel maifericital.vietii sale~- /
ipolo~~i dato
moldovean a 'I?tefan eel Mare
in luptele im Considerat eel mai important voievod al secolului al XV-lea,Stefan
arienburg (142! eel Mare a mareat apogeul Moldovei medievale. In timpul domniei
sale (1457-1504), voievodul a reusit sa restabileasca autoritatea cen-
trala si a impus Moldova in randul statelor importante ale Europei,
de voievozi angajate in lupta impotriva turcilor [D3].
),-1462;1476). In politica sa a tinut seama de raporturile de forte Elia dorit sa
A

duritatea ped evite angajarea tam in lupta cu mai multi inamici deodata. In fata Un-
ablou care 11ir gariei a preferat suzeranitatea personala fata de regele Poloniei. A fost
Iti specialisti I-W . ,..z.:o.; voievodul care s-a eonfruntat eel mai mult eu Poarta, avand si spri-
zelasi name al jinul unor aliati, precum Venetia, hanul turcoman Uzun Hassan.
lor din Sibiu, I • '-:2ti. ~ Stefan eel Mare a actionat pentru a aduee Tara Romaneasca in ta-
bara inamicilor Portii Eli,de aceea, a purtat lupte cu Radu eel Frumos,
a dejucatun pe ~are l-a infrantEli l-a alungat de la domnie. _
i-a-trecut-in i In 1475, Stefan a obtinut 0 stralucita vietorie impotriva turcilor la
ane dela~t Vaslui. Soliman, beilerbeiul Rumeliei, primise ordin de la sultan sa
idusa (iesult scoata Moldova din lupta. Oastea otomana, prinsa in cursa lntr-Q
fa in~~plit i ingusta la Vaslui, nu 9i-a putut folosi superioritatea numeridi ~ a
rcilllantului ph infranta, Constient de perieolul unei noi expeditii, in iannarie
~':~t~i
1-
 \
40 CIVILIZATIA MEDIEVALA. ROMANEASCA IN CONTEXT EUROPEAN

Stefan a inceput sa pregateasca noua faza a luptei antiotomane.

au fost trimise soliiin Poloni?, Ungaria,la Venetia, Roma, in H
Crimeii~ la Caffa>f&~~f5!fiiO~ a largi alianta antiotomana. In
urmator, 0 importanta armata otomana a patruns Am Moldova,
condusa chiar de catre sultanul Mahomed al II-lea. In confrunt
la Razboieni, Stefan a suferit grele pierderi, dar cetatile Moldo
rezistat. Armata otomana a resimtit din greu efectele tactidi p~
tului parjolit si a fost nevoita sa se retraga.
Pierderea cetatilor de la Gurile Dunarii, Chilia si Cetatea AI
determinat sa reinnoiasca in 1485juramantul de fidelitate fata de
ranul sau, regele Poloniei, la Colomeea. Aceasta nu l-a impiedi
lupte impotriva polonezilor, care, sub conducerea lui loan Albert,
din fiii lui Cazimir al IV-lea, au intrat in 1497 in Moldova, dar c
fost infranti in lupta de la Codrii Cosminului. Pacea a fost se
in 1499.
Asadar, la sfarsitul domniei sale, Stefan a reusit sa puna cap ~
carei forme de dependenta fata de Ungaria si Polonia si a impus
recunoasterea autonomiei Moldovei, care se afla la apogeul pres
lui si puterii sale.

r Mihai Viteazul
MIHAl VITEAZUL, 1593-1601 Mihai Viteazul este considerat primul unificator al Tarilor Ro
GRAVURA DE EPoeA DE lOAN ORLANDI
El ramane un personaj controversat, caracterizat de unii cand un
turier, cand un condotier.
Mihai Viteazul s-a afirmat in conditiile cresteriiinfluentei
in spatiul romanesc, mai ales dupa infrangerea din anul157.4 a lui
Voda in Moldova. In acelasi timp, contextul international era m
rasaritul si sud-estul Europei de adancirea contradictiilor dintre P
si Habsburgi ori Polonia, fiecare cu interesele sale politice si s
gice. Domnia lui s-a desfasurat in conditiile unor importante
forman politiee si eeonomiee, urmarind limitarea cresterii P
boierimii si revigorarea puterii domnesti pe fondul sporirii 0
tiilor fata de Poarta. Insusi Mihai Viteazul se numara printre ce
mari proprietari fundari din Tara Romaneasca.
Actiunea politics si militara a lui Mihai a constat in unirea
silvaniei, Moldovei si Tarii Romanesti si in crearea unui edifid
litie eapabil sa se opuna turdlor si intereselor marilor puteri.
voievodul muntean devine un reprezentant al erudadei tarzii,
mandru ca: .Principatul insusi a fost readus la vechea libertate

Lupta antiotomanii
Do~a lui Mihai a coinds cu constituirea de catre papa Cle
al VIII-lea a unei aliante eu Spania, lmperiul Habsburgic, du
Toseana, Mantova si Ferrara. Polonia si Anglia s-au dovedit reti
fata de acest proiect.
Capitani ~i personalitati din timpul Actiunea sa politica a inceput in noiembrie 1594 cu uciderea
lui Mihai Viteazul torilor turco-levantini si masacrarea garnizoanei turcesti din Bue
BABA NOVAC RUDOLF AL II-LEA Astfel, Tara Romaneasca s-a alaturat LigiiSfinte initiate de Habs
AGA LECCA GHEORGHE BASTA Au urmat luptele cu turdi de la Harsova si Silistra, iar apoi c
BANUL ~A SIGISMUND BATHORY tatarii de la Putineiu.
UDREA BALEANU _
RADU CALOMFIRESCU ANDREI BATHORY S-a constituit 0 alianta antiotomana ale caret baze fusesera
PREDA BUZESCU IEREMIA MOVILA deja de Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, In tratatul cu
RADU BUZESCU SIMION MOVILA Voda, domnul Moldovei. Organismul politico-militar era atasat
SfROE BUZESCU MAHOMED AL ill-LEA Sfinte, fiind capabil sa lupte cu Poarta. La 20 mai 1595 s-a incheu
 EUROPEAN POLITICA EXTERM A VOIEVOZILOR IN SECOLELE XV-XVI 41

ltiotomane. As tratat intre Tara Romaneasca si Transilvania; practic, Mihai Viteazul,

Roma.In Han devenea membru in alianta antiotomana. Exprimand raporturile ten-
iotomana. In anl .= :?:a:ai inimos sa-I intalnesc [pe

g~
sionate intre domnitor si marea boierime, tratatul il dezavantaja pe
in Moldova fiiI-z:, ::::t acei putini oameni ee-i aveam, Mihai, care devenea loctiitorul lui Sigismund Bathory, Puterea reala
In confrun~ I. Calugareni, aflai ca toti
revenea Sfatului Domnesc, compus din doisprezece boieri mari. Tra-
atil M ld . -~ de lupta, deci eu, chemand
a e 0 ovel
~' ••• v #
- ~ Dumn ezeu, mc:l.
••••••••
x A
mec:l.lerm X'
eu el • , tatul satisfacea interesele boierimii muntene, care, asumandu-si prero-
> e tacticii pa~_~ -;:Wie, in asa fel ea tinu toata ziua, gativele domniei, i~i manifesta intentia de a se integr~ starilor sociale
_ v ' i mare paguba tureilor, spre privilegiate din Transilvania reprezentate in Dieta. In acelasi timp,
1Cetatea Alba, L e.!:ui Sinan-pasa [... ); asa ca in aeea tratatul prevedea ca biserica ortodoxa din Transilvania sa fie asezata
Iitate fata de snatg:e;m fast omorati patru pasi si sapte sub jurisdictia Mitropoliei de la Targoviste.
1 l-a impiedicatss §A' •~ am castigat cincisprezecetunuri In vara anului 1595, in£idelitatea lui Mihai a determinat reactia
iloan Albert, tl.l1J ;l; :s;;a:g verde al Profetului Mahomed, Portii.Inca de la 14 mai, sultanul declarase Moldova si Tara Ro~a-
ldova, dar care"':':' =-Eiuit de dansii si foarte Arespeetat, neasca provincii turcesti si numise la conducerea lor pasale. Campa-
:ea a fost se:rrul::::<:::::l-am trimis MarieiSale Imparatul
z: a1 II-lea).a
nia lui Sinan Pasa la nord de Dunare a atins apogeulla 13/23 august
Mihai Viteazul 1595 in batalia de la Calugareni, terminata cu victoria lui Mihai 4]. ID
sa puna capat despre bi1ti1lia de la Calugareni
Mihai se retrage spre munti si asteapta ajutorullui Sigismund. Intre
a si a impus Pot timp, Sinan ocupa Bucurestiul si ifli numeste reprezentanti in admi-
spogeul prestigr nistratie. Cu ajutorullui Bathol)! Mihai reia ofensiva si ii alunga pe
turci p.ana..d.l.l:lrolG-ae-Giurgi u. ~
~ tara pustiita de raZboi r?icu 0 boierime convinsa de importanta
actiiiriilof sale, Mihai a adoptat 0 masura nepopulara. Este yorba
11 Tarilor Roman despre legarea taranilor de gli~, ca~ asigura astfel.resursele militare
mii cand un av r?Tf!scale ale=jarii~ absoiut necesare dupa 0 campanie militara. --
In aniIT597=I598, in cadrul unor importante actiuni politice, Mihai
i influentei Po~~!.A SFAR$ITUL s-a eliberatc1e-suB tutela luiSigismund Bathory, Astfel in 1597 a in-
nul 1574 ~ lui I &::::::::.uLUI AL XVI-LEA
onaleramarca~
~or dintre Po
";J'~ f ~E .•• GAT 0 'C~ 0 LON k.E I I
,politice si stra ~- .-r-

importante tr
a cresterii put,
ul sporirii obli
Ira printre cei

at in unirea Tr
unui edificiu
lor puteri. As!
ciadei tarzii, fii
ilea libertate".

ire papa Clem

burgic, ducii
dovedit retice

ill uciderea en
esti din Bucun o
ate de Habsb MAREA
1, iar apoi cele

NEAGRA
ize fusesera P
o
n tratatul cu
ar era ,?ta9a~ Li~
95 s-a incheiat
)'\
l !
r=:«
~/
U '
/'
L,
I
-;-'~"c
'
~ 1fT r 'j'" I
I
"II

42
Ds
-
,,10, Mihail voievod, cu mila lui Dumne-
zeu domn al Tarii Romanesti, al Ardea-
lului si al Moldovei, dat-am si am inoit
rugatorilor nostri, monahilor de la sfanta
manastire Agapia, prin aceasta [carta de
privilegii] sa fie imputerniciti si slobozi a
tine hotarul lor din Negresti, Nimeni sa
n-aibe acolo nid un lucru, si nid cu poieni1e
ce vor fi acolo in hotarul acestui sat [... ]."
Mihai se intiiuleazd damn al
celar trei Tari Romtmesti (29 mai 1600)
BEILERBEI,
Dictionar
guvemator general al unei
provincii din Imperiul Otoman.
CONDOTIER, conducatorul unei trupe
de mercenari.
SANGEAC BEl, guvematorul unei provin-
cii din Imperiul Otoman.
PA~ALAc, provincie in Imperiul Otoman.
t.Definititactica pamantului parjolit.
2. De ce considerarnca Moldovaa atins
apogeul puterii sale sub domnia lui
$tefan cel Mare?
3. Explicati de ce este comparat Vlad
Tepe9 cu Dracula.
4. Preclzati condltiileinterne ~i externe
ale preluarii puterii de catre Mihai
Viteazul.
5.Enumeratimomenteleconflictuluidintre
Mihai i?iturci pana la batalla de la
Caluqareni.
6.Cititicu atentie [OJ]. Explicatlde ce
dupa batalia de la Calugareni Mihai
Viteazul a trimis lui Rudolf al ll-lea
steagul Profetului.
7. Precizati in doua fraze preliminariile
campaniilorlui MihaiViteazuldin anii
1599-1600dinTransilvania9iMoldova.
8.Aratalitreicauze ale eseculuiactluniilui
MihaiViteazuldin anii 1599-1600.
,
\
CIVILIZATIA MEDIEVAL'; ROMANEAScA IN CONTEXT EUROPEAN
cheiat pacea cu turcii, care i-au confirmat domnia; in anul urmator
incheiat cu Rudolf al II-lea, imparatul Austriei, tratatul de la Ma
tirea Dealu. Asadar, voievodul muntean se impunea drept factor .
portant al coalitiei crestine in sud-estul Europei.
Uniunea politicd
Prin campaniile din anii 1599-1600, Tarile Romane si Transilv
s-au reunit intr-un sistem politic coordonat de voievodul de
Bucuresti. Nici 0 sursa documentara nu confirma existenta unui
prestabilit de unificare politica. De aceea, unii istorici pun sub se
intrebarii unirea infaptuita de Mihai. Mihai Viteazul a incercat astf
inlature primejdiile aparute la Alba-Iulia si Iasi, datorate insca
lui Andrei Bathory si Ieremia Movila, sustinatorii politicii Polo
Desigur, un rol important l-au jucat legaturile economice, cult
si dinastice intre Tarile Romane care detineau cetati in Transilv
A ' "
Intr-un atare context, Mihai Viteazul poate fi considerat pe buna
tate un reprezentant de seama al "planului dacic". Prin cuce .
Transilvaniei si a Moldovei, cu sprijinul marii boierimi, s-a nascu
istoria Tarilor Romane 0 noua optiune politics, in sensul orien
catre Transilvania, in contradictie cu planul de uniune politica p .
din perspective balcanica. Niciodata pana atunci un domnitor ro
nu intreprinsese 0 actiune de cucerire a Transilvaniei, cu toate
secintele ce decurgeau din acest fapt.
cl' •
In vara lui 1599, 0 solie trimisa de Mihai Viteazulla Praga ii ~
cita lui Rudolf al Il-lea permisiunea unei campanii in Transilv~
Lupta de la Selimbar, unde l-a infrant pe Andrei Bathory, a facut c
domnitor stapanul Transilvaniei. Poarta l-a recunoscut ca atare, ~
paratul l-a socotit doar guve~ator, iar Dieta principatului l-a accert---.l
ca .Joctiitor" al imparatului. In Transilvania, voievodul a urmari
principal, imbunatatirea situatiei taranilor romani si statutul de ~ ~
gie recepta pentru biserica ortodoxa, Au fost reconfirmate privile~
secuilor, iar mica nobilime romaneasca din Transilvania si-a vazu
randul ei privilegiile reconfirmate. in vara anului 1600, politica 0
a lui Ieremia Movila, instigat de Polonia, l-a determinat pe Mihai
intreprinda 0 expeditie in Moldova. Dupa 0 campanie fulgerato
tara i s-a supus [Dsl.
Activitatea politica a voievodului a starnit ostilitatea Marilor pu~
Polonia nu accepta pierderea Moldovei si dorea reinscaunarea M .
lestilor, Nobilimea maghiara din Transilvania era ostila lui Mihai,
Rudolf al Il-lea nu vedea cu ochi buni prezenta voievodului in T
silvania, unde generalul Basta, reprezentantul irnparatului,
marele adversar al voievodului.
in aceste conditii, la 16 septembrie 1600, Mihai a fost mfrant'" •
Miraslau si a pierdut Transilvania. Infrant de poloni in Tara Ro
neasca, voievodul a plecat la Praga sa ceara ajutorul lui Ru
al II-lea, in virtute a acordului incheiat in 1598. La 3 august 1601'11 •
sprijinul imparatului, Mihai a castigat batalia cu Sigismund Bath
de la Coraslau. Evenimentele pareau sa ii fie favorabile si in pri .
Moldovei si Tarii Romanesti. Insa la 9 august, voievodul a fost ~
pe Campia Turzii de mercenarii valoni platiti de generalul Basta.
r<?olitica de cruciada a voievozilor romani din secolele xv-xv'
constituit 0 pagina glorioasa in istoria Evului mediu romanesc,
acelasi timp, ea a permis mentinerea individualitatii politice a pn
Ro~~ul sud-est european dominat de otomani.c
'i
 EUROPEAN DIPLOMATIA, 0 R~ALlTATE POLITICA IN SECOLUL AL XVII-LEA 43

anul urmator
atul de la Mil
:I. drept factor .
DIPLOMATIA,
" -,
-.--:-
O-REALITATEPOLITIC..\
I~SECOLUL AL XVII-LEA .:
ne si Transilv
voievodul de
astenta unui p Consideratii generale
ipunsub se
Secolul al XVII-lea a reasezat raporturiIe intre Maril~ Puteri. In ace-
:I. incercat astfel
:orate inscauna lasi timp, in rasaritul Europei au aparut noi pericole. In lupta pentru
politicii Polo . suprematie politica s-a afirmat 0 noua putere, Rusia. Astfel, teritoriul
romice, cultun romanesc intrase In zona de influenta a patru mari puteri: Imperiul
i In Transilv Habsburgie, Polonia, Poarta si Rusia.
rat pe buna Dupa dornnia lui Mihai Viteazul, Poarta a inteles ca pentru men-
r. Prin cuceri tinerea stabilitatii In Tarile Romane se impunea respectarea statutului
imi, s-a nascut lor de autonomie. Desi initial obligatiile Tarilor Romane au fost redu-
sensul orients se simtitor, catre sfarsitul secolului ele au sporit din nou. In 1658,
me politica pri cetatile Lugoj, Ineu si Caransebes, Tinutul Halmagiului si zona
domnitor ro muntoasa a Banatului au fost anexate pasalacului Timisoarei, iar doi
tiei cu toate ec:r••••.l:~cii;;i boierii Tarii Romanesti si ani mai tarziu lua fiinta pasalacul Oradei.
, ~ mirean si ecleziastic al tarii,
.1 la P A· ~z nreastralucitului domn a1nostru, Domni si principi in Tdrile Romdne
•
II
A 11raga il n SOl.P-. ":::rcrtuJ..Ul voievo . d d M·
e acum atei
1 ill rans vanIA - fa cern cunoscut []"
v .-~-. -. ... cum ca not,. In aceasta perioada, domnii Tarilor Romane nu sunt, cu cateva ex-
thory, a facut ~ -;:re preastralucitul si prea inaltul ceptii - Vasile Lupu, Matei Basarab, Radu Mihnea, Dimitrie Cante-
scut ~a atare, l11::-~Gheorghe Rakoczy,din gratia lui mir, Constantin Brancoveanu -, personalitati proeminente. Continua
atului l-a accepl:k~ principele Transilvaniei, [... ] In mod flagrant amestecul Portii in nurnirea domnitoriIor romani.
xlul a urmarit, a =
.5. avut oarecare neintelegeri
~ statutul de re);-·-·- ell preastralucitul principe dom-
de Diplomatia a ramas cea mai importanta activitate a domniei. In
A

timpul domniilor lui Gabriel Bethlen, Gheorghe Rakoczi I si IT, Transil-

rmate privilegiis-. :::cstru si cu noi insine, deci pentru a
ania si-a vazut ~ x::::;:minvenina si creste supararea, ci vania a initiat cateva incercari de alianta eu Moldova si Tara Roma-
neasca In c~drul unui proiect numit Regatul Daciei. In timpul guvemarii
oo. politica os~ rratatul d~ !:t~
sa se ~enti~a
ninat pe Mihai
•..,.; ful v t
~--==-a w:el"vecmat~ti, [... ] pro~ten: m
c:... cedinta, pe· sfanta treime S1 man-
principilor Rakoczi, relatiile Transilvaniei cu Moldova si Tara Roma-
neasca au fost din ce In ce mai stranse, fiind favorizate si de impor-
nue gera oan~ sufi'ete 1or noastre, dim preuna
' " cu
tante legaturi culturale. In acelasi timp, dupa domnia lui Radu Serban,
. .::::::::::::oartulprincipe Matei Basarab, [... ] Poarta a renuntat la orice incercare de transformare a Tarilor Romane
ea ~arilor Puter ~2ra nici 0 dauna si zabava, incepand
sscaunarea MO\~ ;::::ul de fata in toti anii la ziua de ill pasalac.
ttlla lui Mihai,~, adici la ziu~ de 6 martie stil Moldova si Tara Romaneasca treeeau printr-o perioada de fra-
evodului in Tram: sau la 24 februarie stil vechi, suma de mantari politice si sociale determinate de conflictul, devenit traditio-
imparatului, eIi\:: Horini de argint bani buni din nal, dintre boierimea autohtona si elementele grecesti si Ievantine:
f'!"'""::'!ala oilor transilvanene ce pasc in acestea s-au pus la dispozitia domnitorilor, au cumparat pamant, au
i a fost infrant panoastra [ ]. facut afaceri sau au obtinut dregatorii, Grecii erau socotiti cauza tuturor
~ in Tara RorrJt- ~ea, [ ] ca tot la ziua de 6 martie relelor: de aceea, reactia autohtona a imbracat forme violente, mer-
ttorul 'lui Rudo,t:...:::3JU, dimpreuna cu banii de mai sus,
3a t 1601 = trimite preastralucitului principe
. ugus d B / th G..~!IIl bun cal turcesc de rasa cu scan de
gand pana la alungarea lor. Exemplul eel mai conc1udent este Aseza-
mantul din 15 iulie 1651 allui Leon Tomsa, domnul Moldovei, care
~m~ a. .or!. - :. cu pretios pieptar de sarma de prevedea expulzarea greeilor.
dle si ill pnvrnfC:. en toate omamentele demne de un In Tarile Romane a crescut puterea politica a clasei conducatoare
evodul a fost uGc:ripe, precum si un cal castrat. Daca si s-a intensificat lupta dintre gruparile sau familiile boieresti - de
eralul Basta. L -:urn indeplini acestea in tot sau intr-o pilda cele dintre Cantacuzini si Baleni (Tara Romaneasca), Costinesti
ecolele XV-XVI.E::::2cat de mica, atunci preastralucitul si Cuparesti (Moldova).
diu romanesc. ~ a1Transilvaniei, Gheorghe Rako-
Domnia 1ui Matei Basarab In Tara Romaneasca si cea a lui Vasile
ipolitice a Tarilo=- Oil fi si elliber de orice obligatiuni de
omani.f :i~Tara Romaneasca [... l" Lupu In Moldova au fost un exemplu de lupta impotriva grecilor.
'r ~ incheiai intre Matei Basarab si Gheorghe Cei doi domnitori au sprijinit eultura si, In ciuda relatiilor uneori
Rakoczy la Bucuresti, /a 23 octombrie 1638. tensionate, au pus bazele unei aliante panromanesti impreuna eu

44
D2
, I
.,,[... ] Alaiul de intrare si iesire a domnului
este plin de atata stralucire, incat eel care
11vede pe acest domn nu se poate mira
indeajuns, cand ia seama la starea Mol-
dovei, la orasele si satele sale nu prea
dese si la faptul di nu se sapa in aceasta
tara mine de aur si argint; domnul da
turcilor in fiece an 0 suma imensa de bani;
si totusi el tine 0 curte atat de mareata
incat pentru 0 descriere mai exacta ar
trebui sa zabovesc mai multo Ma voi
margini sa insemn cate ceva in legatura
cu ea. Si pentru ca sa poata fi infatif?ata
mai bine, voi arata mai intii dregatoriile
marilor boieri numiti in slujbe, apoi voi
indica in purine cuvinte pompa cu care
obisnuia sa iasa si sa vina, sa celebreze
sarbatorile si sa implineasca solemnitatile
cele mai insemnate [.,,]."
Calatorul strain Marco Bandini
descriind la [umittatea secolului al XVII-lea
curtea domnitorului Vasile Lupu
CONSTANTIN BRANCOVEANU,
DOMNUL TARII ROMANE!;)TI (1688-1714),
$1 CEI PATRU FIl AI SAI
1 .,
CIVILIZATIA MEDIEVAL.A ROMANEAScA IN CONTEXT EUROPEAN
principii Transilvaniei [D1]. Mai mult, Vasile Lupu, considerand
un continuator al imparatilor bizantini, a sprijinit financiar Patri
de la Constantinopol [D2].
Sfar~it de secol
In perioada 1673-1678/1683, Poarta a ineereat sa introdu
Tarile Romane 0 noua formula politica dupa evenimentele din
1673, cand polonii au capturat Hotinul. Stefan Petriceicu, do
Moldovei, si Grigore Ghica, domnul Tari; Romanesti, au tree
partea eueeritorilor. De aeeea, sultanul a impus slujbasi gre
dregatoriile Tarilor Romane. Aceasta masura a premers re .
fanariot, instaurat oficial abia la inceputul secolului al XVIII-Ie
Numeroasele actiuni militare desfasurate in a doua jumat
seeolului al XVII-lea - eampaniile otomane impotriva Polonu
Rusiei, asediul Vienei (1683) - au influentat regimul polil
Tarilor Romane. Considerat p~buna dreptate unul dintre cei
bogati boieri ai Tarii Romanesti, Constantin Brancoveanu s-a
festat, in cadrul domniei sale, drept un adept statornie al principi
eehilibrului politic, manevrand eu dibacie intre Habsburgi si Po
Totodata, a actionat intens pentru promovarea culturii si dand
mele sau unui veritabil stil artistic. Principele-carturar al Mold
Dimitrie Cantemir, a incercat in timpul seurtei sale domnii 0 a
piere de Rusia, gandindu-se la formula unei guvemari autorit
tarii. Infrangerea de la Stanilesti a pus insa capat acestei ince
Asadar, la finele secolului al XVI-lea s-au produs importante
tatii politice si in Tame Romane. Transilvania a intrat sub do-:-"-"-'
habsburgica, iar la sfarsitul domniilor lui Constantin Braneoved.l~
Dimitrie Cantemir, in Tara Romaneasca si in Moldova s-a insta~
regimul fanariot.
Dictionar
LEVANTIN, locuitor al Levantului, regiune care desemneaza litoralul
ritean al Marii Mediterane.
r-....
TUI, insemn al puterii si rangului demnitarilor in Imperiul Otoman.
1.Motivatlde ce Poarta a renuntat la transformarea Tarnor Romi'me in pas
la inceputul secolului al XVII-lea. •
2. Precizati trei teritorii romanesti pierdute in favoarea Portli la mijloculse
lui al XVII-lea.
3.Cititicu atentle [01]' Aratati care sunt obligatiilepe care ~i Ie asuma Gheo,~
Rakoczy 9i care sunt cele pe care ~i Ie asuma Matei Basarab in acest tr~
Precizati cauzele care au determinat incheierea acestui tratat.
4. Argumentati noua formula politlca pe care Poarta a dorit sa 0 introdu~
deceniul al optulea al secolului al XVII-lea.
 ,
EUROPEAN SOCIETATEA $1 ST~'uCTURILE COTIDIANULUI IN EVUL MEDIU 45

considerandi
ianciar Patriar
X:SOCIETATEA 51 5TRUCTURILE , 1\
:
. sa introduce
COTIDIANULUI IN EVUL MEDIU
mentele din ~~~1i~
rtriceicu, domr
esti, au trecut
slujbasi greci
Boierii ---
premers regirr Puterea boierilor din Tarile Romane provenea din stapanirea pa-
ri al XVIII-lea. mantului, Boierimea se diferentia in functie de marimea proprietatii
doua jumata si de modalitatea in care aceasta a fost dobandita. Boierii datorau
rtriva Poloni domnitorului slujba sau credintd ei slujba. In schimbul acesteia, erau
~ul politic inzestrati cu pamant. Pentru Evul Mediu romanesc nu exista marturii
III dintre cei privind desfasurarea unor ceremonii in care boierul depune omagiul
rveanu s-a m sau domnitorului, dupa modelul clasic occidental. Boierul, devenit
tic al principi mai tarziu si dregator, datora ascultare voievodului si primea "din
isburgi si POaL mila sa" numeroase dregatorii si pamanturi [D1].
turii si dand Boierii erau obligati sa-I urmeze pe domnitor in campaniile mi!i-
rrar al Moldo tare, sa-I asiste la impartirea dreptatii si in administrarea tarii. In
~ domnii 0 ap; schimb, ei se bucurau de numeroase scutiri fiscale si de privilegiul
man autorit de a nu permite agentilor domnului sa intre pe proprietatea lor, pen-
acestei incer tru a strange taxele. Aceasta favoare, care poarta numele de imunitate
i importante feudala, a constituit, deseori, baza puterii unor familii boieresti.
::r.lgrrLentul VI. Si iarasi, voi, fiii mei, Raporturile dintre domnitor si boieri au fost adeseori incordate, si
at sub domina; - hri Dunmezeu, dupa cate am putut
n Brancovean - inteleg, cum se cuvine domnului nu de purine ori domnitorul si-a pedepsit sangeros supusii. Astfel
ova s-a insta easca pe dregatorii sai. Daca au actionat Vlad Tepes si Stefan eel Mare. Pentru Tepes, principala
- puna pe cineva in dregatorie, sa-I modalitate de a tine boierimea sub ascultare era tragerea in teapa.
fieeare dupa cum i se potriveste DespreStefan eel Mare Grigore Ureche scria ca era "degraba varsa-
ia. A~a se cuvine, daca vreji sa toriu de sange nevinovat" .
. pe dregatorii vostri in dregatoria
ii, nu dupa partenire si pentru
. . Pentru ca daca var avea unii a
Tdranii
de rude, sau daca vor fi unii si in Evul Mediu, munca taranului era principalul izvor de bogatie.
rudele voastre, atunci sa le dati mai
Astfel, valoarea unui domeniu boieresc se calcula nu in functie de
-=. putere, pentru ea sunt rude sau
ce var fi rudele domnilor vostri?
suprafata, ci de numarul de sate. Fenomenul de destramare al obsti-
ea eel ce este domn adevarat, nu lor satesti si de aservire a taranimii s-a desfasurat lent in spatiul ro-
:::uvine sa aiba rude, ci numai slugi manesc. Astfel, pamantul era lucrat de taranii liberi lipsiti de orice
Iar pe slugile care sunt sarace si se proprietate si care incheiau un acord cu boierii, in care se obligau la
di pentru vai eu slujba dreapta si o seama de redevente, dar mai ales de taranii dependenti, care purtau
. iar voi sa-i dati inapoi si sa aveti denumirea de rumdni in Tara Romaneasca, vecini in Moldova, serbi
eaza litoralul rV zmmai de aeei eu rudenie? Sau astfel
in Transilvania.
si altii: nai suntem fii de boieri, nu
riul Otoman. rine sa ne dai sa fim in urma celor
Ansamblul obligatiilor tarMlimii fata de stapanul feudal purta nu-
. Dar daca yeti avea a multime de mele de renta feudala. Formele sale principale erau: renta in munca
. var fi plini de neamenie si de ne- (robota), renta in produse (dijma), renta in bani (censul). Un moment
Hornane in pas sau daca va var fi si rude, dar vor important pentru aservirea taranimii l-a reprezentat legarea de glie,
~ci? sau si dintre fiii de baieri, care simboliza pierderea libertatii juridice individuale a taranului,
i la mijlocul sec daca parintii lor au fast buni si ei care a avulloc in 1517 in Transilvania, in 1595 in Tara Romaneasca
_ aevrednici si netrebnici la ce yeti si in 1628 in Moldova. Acest fenomen social-economic se explica, pe
Ie as~ma Gheor4--,",::levaie de ei? Stii ca nu te-au uns pe
arab In acest trCl\... :3 damn ei, ci te-a uns Dumnezeu, ca de 0 parte, prin transformarile in domeniul economiei europene din
atat. .I .••.drept fata de tati II secolul al XVI-lea si, pe de alta parte, prin cresterea permanenta a
'. sa 0 introduce - . . . . fiscalitatii. Taranul era astfel obligat sa-I?ivanda pamantul si libertatea.
Basarab despre cum trebuie sa se comporte
domnitorul cand acorda dreglitorii Rascoalele taranesti din Evul Mediu romanesc - precum cele din

~!.

46
NEAGOE BASARAB $1 FAMILIA SA,
TABLOU VOTIV DIN BISERICA EPISCOPALA
DE LA CURTEA DE ARGE$
1.Cititi cu atsntls [D1]. Prsclzatl care era
conditia esentiala dupa Neagoe Basarab
a conducerii unei dregatorii. Argumen-
tati cu citate din text.
2.Aratati care era elementul esential In
stabilirea valorii unui domeniu.
3. Explicati pe baza lnforrnatillor din lectie
care a fost elementul determinant care
a condus la legarea taranilor de glie.
,
\
CIVILIZATIA MEDIEVALA ROMANEAScA IN CONTEXT EUROPEAN
1437 si 1514 - s-au sincronizat cu violentele conflicte din E
Centrala si Occidentale care au reprezentat primele semne ale
societatii medievale.
Ordeenii
Orasenimea, nu foarte bogata in Moldova si Tara Romaneasca
mai prospera ill Transilvania. Era fermata din oarneni liberi, mes
gari si negustori, ce se indeletniceau uneori si cu agricultura. Or
erau legate in marea lor majoritate de comertul de tranzit, iar A
meierea lor era, ill principal, un privilegiu al domniei. Despre 0
tere demografica a lumii urbane ill tarile extracarpatice se poate
mai ales pentru secolul al XVll-lea, lucru remarcat si de eaIatorii s
Locuinia
Intr-o atare societate s-a desfasurat viata cotidiana a oame
obisnuiti. Marea majoritate a populatiei locuia in mediul rural,
se indeletnicea cu agricultura si cresterea animalelor. Aici tipul
cipal de locuinta era bordeiul semiingropat sau locuinta simpl
suprafata, cu doua incaperi. In Moldova si Tara Romaneasca, a,
rile urbane se compuneau din locuinte ridieate din piatra si CMa
Curtile domnesti de la Targoviste si Suceava erau relativ modes
abia in a doua jumatate a secolului al XVI-lea s-au petrecut am
jarile edilitare semnifieative, ~emarcate, intre altii, de Georg Rei
storffer sau de Franco Sivori. In schimb, ill Transilvania, lumea
si urbana era mult mai asemanatoare cu aceea din Europa Cen
si Occidentala,
Cotidianul si cultura
Bogatiile naturale si rezervele de alimente, in special cereal,
fost dintotdeauna apreciate. Ele ofere au hrana necesara locuito
din Tarile Romane, granele destinate aprovizionarii Constantinopol
rezervele pentru fortele armate. N-au lipsit msa perioadele de fo
precum cele din vremea lui Radu Paisie si Stefan Lacusta, agravate cL
vaziile straine si de campaniile militare desfasurate pe teritoriul ro
A
Informatiile de care dispunem, cu precadere de la calatorii str
ne infatiseaza un tablou viu asupra vestimentatiei. Astfel, marea
ritate a populatiei i9i lucra hainele din in, canepa sau aba. Me
clasei conducatoare, si ill principal familia domnitorului, au cau
fie ill pas cu moda. Pentru 0 lunga perioada, vesmintele au fo
crate dupa modelul bizantin, msa unele accesorii erau inspirate de
mintele occidentale. In secolul al XVI-lea, costumul pentru me
clasei dominante a suferit influente orientale. Era facut din ma
postav, velur, eatifea sau atlas. llustrative ill acest sens sunt por
domnitorilor Mireea eel Batran, Stefan eel Mare, Neagoe Bas
Domnitorii romani s-au afirmat ea excelenti patroni ai acti .
culturale, pe care au stimulat-o si au sprijinit-o pe diferite cai. A
ta reprezenta 0 modalitate importanta de consolidare a puterii cL
nesti ill raport eu marea boierime. Principalele creatii ale cul
medievale - eronici, letopisete, anale, scrieri hagiografice, cod
legi s.a. - purtau amprenta traditiei romanitatii si expr
influenta spiritualitatii slavo-bizantine. y
 ,
~
JROPEAN CIVILIZATIA MEDIEVALA ROMANEAScA TNCONTEXT EUROPEAN 47

~ lZa a Moldovei este indeajuns

" '2Si cu sesuri si vai pretutindeni, SrUDIU DE CAZ: Ca1atori straini despre
z ~ si felurite sate, insa fara de
cetiip. intarite prin iscusinta civilizatia medievala romaneasca
I
~ u _~".,ilg, afara doar de Cetatea
.,.I:J:SEs
.••••
~~m~easc~a. _ care este asezata pe un munte
.liberi, mest I::!...: si ineonjurat de ziduri, [tara]
cultura. Or . :iTInd]aparata doar de rauri ea Aflate intr-o pozitie strategica deosebita pe drumul dintre Orient
tranzit, iar ~ -,--arituri daruite de natura. si Occident, Tarile Romane au suscitat si in Evul Mediu un interes
l. Despre 0 _ v" • •
deosebit din partea Occidentului. Deoarece izvoarele erau deseori
:e se poate:E.- tara ~c nu ~pse~:e dill~eel: lacunare, relatarile unor calatori straini au capatat valoarea unor im-
alat .. - • 'ox> folosi oamenilor; S1 pe langa
e caiatoru s ~~ bo gata ill mille dee aur, argmt
VA' . portante surse de informatie.
ze asemenea e eu mult eea mai Calatorii straini se pot clasifica in cateva categorii: a) dili1tori erudiii
:Dcuride aratura, vii si vite, pre- - Antonio Bonfini, Georg Reicherstorffer [D1], Paul de Alep, Evlia
:.acun si helesteie, preeum si in Celebi, Anton Maria Del Chiaro, Franco Sivori; b) caliuori captivi -
ma a oame -::.e pesti alesi: intr-un cuvant e
diul rural, Johann Schilttgruber, Giovanni Maria Angiolello; c) aventurieri -
~g de toate bogatiile."
. Aici tipul P Pierre Lescalopier, William Lithgow [D2]i d) misionari - Bandini,
Georg Reicherstorffer,
rinta simp la, Chorographia Moldovei
episcop de Marcianopol. ~
naneasca, as Toti acestia si inca multi altii au devenit cunoscatori directi. ai
atra si cara . realitatilor romanesti remarcand climatul, solul, bogatiile naturale,
Iativ modes viata de toate zilele, arhitectura, ceremoniile oficiale, vestimentatia,
petrecut am R5.T.c..."rf a Transilvaniei: personalitatile politice. Astfel, acesti contemporani au lasat documen-
~Georg Rei -, :a:rii este asa de inconjurata de tare de prima importanta din care se poate desprinde 0 interesanta
ria lumea r - f-7aJ!i si de netrecut incat nu sunt imagine asupra Tarilor Romane in Evul Mediu.
E~opa Cen ~~.ri trecatori pentru a pa~~~e in
:=2 0: 0 face foarte puterruca ~1de
~~~-~. In interior se afla 0 vale bogata
.:;,:ci:nDiede 30 de mile lungime si 6
.e, impodobita eu sase _orase
t-rr.:;se. Cel mai de seama dintre ele
rvul, apoi Alba Iulia si Sibiu. In
.~ pevamisurile muntilor se inalta
pana la varf, ceea ce face ca tara
aratoasa si placuta ochilor si
le~ sa fie eel mai bine randuit, in
\m;)~a sa, din Europa. Caci pe
a incununata de munti nu creste
;rful, secara, orz, mazare si fasole. Si
H""~ din dealuri sau pe poalele l~r
iai vii si sate nesfarsite iar spre
Il.L.~rile inconjuratoare .cele mai
se afla numai pasuni pentru
- capre si cai si desisuri de paduri.
astfel oranduita, inciit fiecare
mdestuleaza pe cealalta, caci cei
indestuleaza celelalte doua parp.
te si aeestea la randul lor le
::::eaza cu vinuri, vite, unt si branza:
£rimba intre ele toate eele de
:~, dupa nevoile lor. ENEA SILVIUS PICCOLOMINI (PIUS AL II-LEA)
TRANSILVANIA $1 VALAHIA fN HISTORIA AUSTRIALIS
gasit pretutindeni 0 populatie
- latoritoare si prietenoasa si am
enii de rand vorbind adeseori
i~-"'" si tot astfel fac in mod obisnuit,
gtIrii.u
William Lithgow,
.:F:s=zt& cdiatorie: prin Transilvania ei Moldova
 \
48 CIVILIZATIA MEDIEVALA ROMANEAScA IN CONTEXT EUROPEAN

LECTIE DE EVALUARE:
f

Civilizatia
, medievala romaneasca

I. Cititi afirmatiile de mai jos si incercuiti litera corespunzab

raspunsului corect:
1. Florin Constantiniu numea conflictul romano-turc: a. r
b. conflict asimetric; c. tactica pamantului parjolit.
2. Logofatul era: a. seful cancelariei; b. conducatorul 0:;;
c. sfetnicul domnitorului.
3. Mahomed al II-lea a intreprins 0 campanie contra lui
Tepes in: a. 1480; b. 1469; c. 1462.
4. Vladislav I a fost ucis in lupta de la: a. Nis; b. Varna; c. C~
Mierlei.
5. Singurul portret -al lui Vlad Tepes este pastrat la cast,
a. Hunedoara; b. Bran; c. Ambras.
6. loan Albert a incheiat pace cu Stefan eel Mare in anul: a. 1
b. 1499; c. 1496.
7. Mihai Viteazul i-a infrant pe tatari la: a. Silistra; b. Rus
c. Putineiu.
8. Universitatea Sasilor era: a.o universitate; b. 0 asociatie
turala: c. 0 adunare politica.

II. Completati spatiile libere din propozitiile de mai jos cu .

matiile corecte:
1. Regimul fanariot s-a instaurat in secolul .
~ 2. Familia domnitoare in au fost Musatinii,
IEREMIA MOVILA, DOMN AL MOLDOVEI 3. Rudolf al II-lea si Mihai Viteazul au serrmat .
1595-1600; 1600-1606
4. Sultanul a fost contemporanullui Vlad Tepes.
5. !--a Leon Tomsa a publicat un Asezamant.
6. In tureii au asediat Belgradul.
7. Cavalerii burgunzi au fost infrenti in 1396la .
8. Turcii au organizat un complot pentru a-l prinde pe
Tepes la .
9. Stefan eel Mare s-a aliat eu hanul .
III. Priviti harta Tarilor Romane in secolul~f XVI-lea si des
situatia lor geostrategica.
IV. Alcatuiti scurte fise biografice privind personalitatea
lui:
Tepes, laneu de Hunedoara, Stefan cel Mare, Sigismund Ba
Vasile Lupu, leremia Movila.
V. Cititi cu atentie Siudiul de caz. Identificati criteriile conf
carora sunt clasificati calatorii straini,
VI. Parcurgeti cu atentie fragmentele din insemnarile lui G
Reicherstorffer si amintiti principalele bogatii ale Moldovei
Vfl.Folosindu-va de portretele din manual, descrieti costu
domnesti, Identificati influentele externe care le march
evolutia.
 EUROPEAN

ao-turc: a. r
'fujolit.
ducatorul 09

mai jos eu

inti.

ad Tepes.
nant.

l .

prinde pe

50
~~~~~~==PRINCIPAT~Jt~~*~~TERI
ro:.
,,[...] de cand au fost turci in Europa, a
fost si 0 chestiune Orientals, si in mo-
mentul cand Rusia deveni 0 putere euro-
peana ea pretinse sa rezolve aceasta
chestiune in profitul ei. [... ] Era vorba sa
se stie daca Imperiul Otoman va fi
dezmembrat si daca rusii vor fi lasati sa
se stabileasca pe Dunare."
Albert Sorel,
Chestiunea Orientala in secolul al XVIII-lea
~ social, politic, diplomatic si teritorial.
"S-o ajutati pe Ecaterina a II-a sa izgo-
neasca din Bosfor pe acesti murdari turci,
acesti inamici ai artelor frumoase, acesti
stricatori ai frumoasei Grecii. Yeti putea
apoi sa va aranjati, totodata, cu vreo
provincie pentru a va rotunji [... ] pentru
ca eu vreau sa va vad irnpartind Turcia cu
cei doi asociati ai nostri."
Voltaire, intr-o scrisoare catre
Frederic al II-lea, regele Prusiei
03
"Sa va ridicati 0 data cu noi sa napadim
asupra turcilor fiindca fiecare este dator
a-~i pune viata pentru a lui lege si pentrU
a lui patrie [... ] biruinta armatei noastre
nu va lipsi de a intari ale noroadelor sco-
puri [... ] dupa pace, noi le vom da al nos-
tru acoperamant si a noastra milostivire."
Fragment din Manifestul
tarinei Ecaterina a II-a adresat
catre toti crestinii din Muntenia, Moldova,
Muntenegru, Bulgaria, Bosnia,
Hertegovina, Macedonia si Albania, 1769
ro:
"Aceste doua tari sunt de 0 mare utilitate
strategica pentru apararea imperiului
spre rasarit, caci posedand partea occi-
dentala a Carpatilor, este indispensabil a
poseda si partea orientale, care ar forma
puncte de reazem al ostirilor, s-ar inlesni
retrocedarea lor la caz de invingere; apoi
cele doua provincii pot hrani cu imbelsu-
gare 0 ostire cat de mare. Tot comertul
Turciei cu Polonia, Ucraina, Rusia si Cer-
mania trece prin Bucuresti si Iasi [... ]."
Memoriu adresat in 1771 catre Austria
,
\
PREMISELE CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE
Statutul politico-juridic (secolul al XVIII-lea ~i
prima [umdtate a secolului al XIX-lea)
In seeolul al XVIII-lea, centrul 9i sud-estul Europei au
confruntate eu dOtiamari:- ro151eme: criza polilica-dm--r
~i cOI].~intele saIe externe, respectiv cnza nulUlOto
asa-numita "Problema eJrientala" [DJ
Mari Puteri - ~ustria, Rusia, Prusia - 19i disputau do .
asupra spatiului balcanic [D2], Tarilor l~omane si Poloniei. Mol~
si Valahia s-au transformat in principalul teatru de confr
militare intre imperiile vecine, cu grave consecinte pe plan ecor»
In seeolul al XVIII-lea s-a accentuat "Problema Orien
Imperiului Otoman nu a reusit sa se adapteze pe plan poli~ __
militar. Aceasta criza a evoluat, cuprinzand intreaga viata s
economica si politica din sud-estul Europei pana la Marea M
rana.
ImperiulRus 19iimpunea tot mai mult prezenta in Balcani,
tand de decaderea statului otoman. Politic a de expansiune aJ
inY.Q.ca.pretextul protejarii crestinilor cfii1BaIeani [D3]. Inca din
Petru eel Mare sustinea: "noi nici afirmare a p"Uterii si intind
posesiunilor noastre nu dorim si nici vreo imbogatire, ci pentru '
rar~a sfintei biserici si a pOWJrelq~~e9tine vrem sa luptam".
In urma pacii de la Pa·ss~rd~iH, l¥nperiul Habsburgic a de ..
putere balcanica, Aliat sau rival Rusiei, a incercat sa limiteze pu~
tarilor si politica lor hegemonic a in sud-estul european. Maria T~
si Iosit al II-lea se temeau ca Rusia ar putea lua Princip
devenind vecma cu romanii transilvaneni si slavii de sud (ortod
si ar avea astfel drum deschis spre Constantinopol [D4]'.
intre autonomie ~i suveranitate: initiative romdnesti
La sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul secolului al xv
domnitori precum Serban Cantacuzino, Constantin Brancovean
Dimitrie Cantemir au orientat Tarile Romane sp~e Austria sau
determinand Imperiul Otoman sa intervina pentru a-9i as~
fidelitatea conducatorilor celor doua tari. Mijloacele folosite au
impunerea regimului turco-fanariot si restrangerea autonomiei
cipatelor. Prin numirea domnilor fanarioti, se urmarea inte
s~tiuluid~~
-----
ofoman.
Statutul juridic al Moldovei si al Tarii Romanesti (Val
ramanea acela de state vasale Imperiului Otoman.
Inasprirea dominatiei asupra Principatelor a determinat a
diplomatice repetate ale "partidei nationale", care prin inv
capitulatiilor cauta sa obtin~nomiei si c~
denta sub protectia Marilor (~teri. In~1718, in mem
~fateLillfiiClin Viena se cerea desprinderea
 ,
\
-- 'Y/~ PRINCIPATELE $1 M':A.RILE PUTERI 51

'lItEL.: s::::&lAN E

fIERI -===Zft.l...Ia4lj

J'
./
• Je

sputau do .
Poloniei. Mol'
:u de confr
pe plan econa

lema Orient
pe plan polio -e;
~ga viata so . CJt;

la Marea Me Ci
v::
lq
<-
'\'
~
~
~
~

_ .~~omane~ti de otomani,J~~trarea "datinelor" interne $i...pe_v.titor.".

J\{) ~~~§.seaunarea unor dOrnni,roinani.,.
- '~~",,~v.~ C~atjvelor purtate la FQ~ (1772). delegatii.ale
. ~ r: cI'f'!\. --7 boierilor ~1maltului cler din Moldova si Tara Romaneasca au reven-

'l.ane~ti
A~~W
~ ~~:<1\ d~
I ~~ \
v>-
dica~~:v~~rea la d?~e p~ante~ef. ~depe~~enta $i unirea celor __
doua tari sub g~!l:anp.a-AustrleL.-RusH;n-9~Er..uslel>.
olului al XVIII- _~~ ~~. _ I't"";¥ -ToCin 1772, Ienachita Vaeareseu, principalul sustinator al
L Brancoveanu. -\\~ ~ autonomiei sub su~ranitate otomana, considerata mai sigura decat
Austria sau Ru ~~~r.& '§a:epende.ma sllb.J2rotectoratry.s,tii1lliteaun memoriu marelui vizir, __
mtru a-~i asig " ~~ sustn:and r~ect~re~ v~chilor tratate, inlaturarea abuzurilor $1
ele folosite au 1 revemrea la domml amante e.
1autonomiei pP .... r L:~":J~"~':~I -A-f78 in eontextul eonflietului [uso-austro-ture, boierii munteni
~ U:~rC
~~,strC:~t.
~i' ''/ Iii1~i'h:.l~,~
I'.].'O.~
I'J. ,i;.A... a~ eerut Austriei reeun?~terea.~eutra~ta.!ii? Tarh Rom~n:~ti~iar l~
~lstov@.a.u revendieat ~desfIilltare~'@';ale~, domm pamante~,
. ~litai~ $1mdependenta ~ro.te~Jia]WsJci=4i~
Idei asemana~ se regasesc in memoriul moldovenilor adresat
lui Napoleon in ~ caruia i se eerea sprijinul pentru erearea unui
stat romanesc - "bariera redutabila intre nord si sud", aflat sub
garanti i nu sub roteetoratul Marilor Puteri. -------
/ A 822 doua delegatii ale boierilor ill rincipate formulau noi

TRATATIVELE
cereri catre Poarta: domn si oaste pamanteana, atribuirea slujbelor
~~ LA KUCIUK·KAINARGI, 1774 numai pamantenilor etc.

--.--
 52 PREMISELE, CONSTITUIRII ROMANIEI MOOERNE

Un memoriu.muntean din~propunea unirea Principaf

cumpararea independentei la un pret echivalent cu birul re
! ambelor tari. Noul stat urma sa fie "de sine si neatarnat"-.-
Statutul international al Pri .p.atclQr a fost dezb~," ....1
Adfianopol, cand s-a 0 lcializat protectoratul rus, a oi in: 1
Paris, cand protectoratul rus a ost oeuit eu garantia coleA

Marilor Puteri," "=----------I

[5;- ---
Conflicte tntrs Marile Puteri care au lnfluentat !?i modifi
statutul politico-juridic al Principatelor

CONFLICT
ANI DE DESFASURARE PREVEDERI, CONSECINTE PENTRU TARILE ROM
TRATAT DE PACE
_/

austro-otoman
Poarta recunoaste trecerea Transilvaniei sub
l69~
~.-fulirea habsburgic~ -
Carlowitz
ruso-otoman
Oomnitorul Moldovei, Dimitrie Cantemir, se refug'
1710-1711
Rusia alaturl de boierii filorusi; cetatea Hotin devi
Vadul HU9liOr
austro-otoman
171.§-1718 Banatul si Oltenia trec_ sub §.t~pl,nirea
IENA.eHIrA. v A.eA.RESeU (1740-1797)
Passarowitz=" -- ----
lrnperiul Habsburgic~ . ' --

ruso-austro-otoman .
1735-1739 Ilmp~r,I~1 H~~sburgi~ res~ituie Oltenia care este:
- 13elgrad realiplta Tam Rom~ne9tl,
Cronologie

1782 Moldova si Tara Romansasca sunt scutite de

ruso-otoman
Primeleconsulate ruse~ti la I~i ~i BuCll1'e??,' 1768-1774.., Rentru doi' an'i; este confirmata autonomia Prine!
--1783, -- ~ - ' Rt:JsIaobtine dL~Ptl!1 de a)ut.e.OLeoi-iA-falJoarea.
Kt1cIuR-Kainargi
Sunt infiintate consulatele austriece_' -Romane;
--- aSttAI lnceue
fir;, .• -l"':J.\II pretectoratul
__ -- ruses~-
_ ~
1785 - -
Sunt infiintate consulatele prusace.\ ruso-ausno-otornan
.S"1787-179j- -
1Z2L__, .. -_ ~~Aust§l,179t) Rusia ajunge veclna a Moldovei.-
---.:.-""", ••
(~ iQ. '"
Sunt infiintate consulatele franceze
-1802--" ----'
\=§un@i~!~£e:c_~~:rnat;ele-e~ ..
-----
. CJJJlusia, 1792)~

Poarta acoraa nah;;enful de privilegii
Moldovei si Tarii Romanesti, fixeaza la
sapte ani domniile si stabileste regimul
obligatiilor materiale.
Dictionar
CAPITULATII, acte juridice semnate in
secolele al Xlv-lea-al XVI-lea intre Poarta
si Tarile Romane, care prevedeau obligatii
reciproce dupa acceptarea tributului ca
simbol al rascumpararii pacii mahome-
dane si al suzeranitatii otomane. Poarta
recunostea institutiile, legile si credinta
locuitorilor Tarilor Romane.
PARTIDA NATIONALA, grupare a boie-
rimii pamantene care revendica in secolul
al XVIII-lea respectarea autonomiei statale,
revenirea la domniile pamantene, elimi-
narea greci10r din administratie si biserica.
ruso-otoman
Tlnutul dintre Prut !?i ~ia}este--Ced
1806-1812 ~- _.
Bucuresti
Autonomie adminlstratlva pentru arnbetetart
Restituirea raialelor de pe malul stang al Dunarii (
Turnu, Braila) catre Tarile Hornane.
Granita cu Imperiul Otoman pe talvegul Dunarii,
Numirea domnilor pe viata,
ruso-otoman
Libertatea cornertulul (desflintarea monopolului ot,
-1828-1829 -'
Oreptul de naviqatie pe Dunare cu vase proprii.
~dria.nopoL ~
Tngradirea dreptului de interventie a Imperiul Oto
Principate.
Mentinerea ocupatlei rusesti 9i obligativitatea
Imperiului Otoman de a recunoaste ~i confirma
regulamentele administrative.
1. Explicati conceptul "Problema Orientala". Folositi [01],
2. Cum a influentat conflictul de interese dintre Marile Puteri situatia Princi
in secolul al XVIII-lea si 'inceputul secalului al XIX-lea. Folositi [02, P3
harta. - .
3.A 'fast eflclenta activitatea .partide' nation ale" In secolul al XVIII-lea
exemple 9i aratati daca existau 9i alte solutii.

••
••. ---;:;;r: copiii mei, di pe acest pamant
intamplator si al nestator-
sti, Trebuie sa fim necontenit
a inlatura loviturile indreptate
persoanei si averilor noastre.
RU TARILE ROM~ aminte ca inaintea unui turc
, . - trebuie sa va aratati supusi,
, ~ero9i."
Sfaturile lui Nicolae Mavrocordat
silvariiei sub
------ ciitre fj~l s~~ ~~s ..ta~~\/
t~J~\---- complet integrate structurilor politice si militare otomane, Incetand
nirea
Ulia care- este
oniile care vin dupa nurnirea
-------.I::;;::rilor, asa cum le-arn vazut eu cu
trabia)-este-cedat ~aunarii ultimilor doi domni
~ .~ a si Tara Romaneasca, in 1818 =-------
- Ia Constantinopol. A doua zi
ambele tari._~e, un. o!*~ superi~r merge~
ang al Dunarii (Gi ..::cmarele vizir, sa-l aduca la Poarta
e. - ru1 care, de aceasta data, este
wegul Dunarii." .:.c: ID1 numar mic din cei apropiati,
~e. Marele vizir ii da inves-
! monopolului oto
ipatului 9i-l imbraca in caftaYf
:u vase proprii. -- mantie Iunga cu flori, care, la
!a Imperiul Oto sernn de cinstire). Toata suita,
~-~,a primit caftane, 11insoteste pe
bliqativltatea pana la palatul unde locuieste
~e ~i confirma se aduc apoi, rand pe rand, la
de cateva zile tuiurile, stindardele
,....-.-.n, sau pumnalul impodobit cu
______ ----"'~ Fiecare din aceste obiecte, care
::olul al XVIII-lea?
-=-~ se de ofiterii seraiului sau ai
insotit de un alai mai mult sau
mare, domnitorul primindu-i
,?e divan, fie in pragul palatului."
J. M. Lejeune, secretar francez
.S~,t1R~a;rocordat,
al domnitorului Alexandru Sutu 1:are lnfrau cind Inalfl dregaton: Iogofatul, vornicul, hatmannl,
1ft··'
•. ··','e.:··4:
•• '."1
0
\
\
SECOLUL FANARIOT 53
SECOLUL FANARIOT 1
Pananotismul a reprezentat un sistem \S6<;ial,~S®omic, politic ~L
tcultu~aWmpus de catre Poarta In secoluI al XVIII-lea,
~ahariotismu provine de la cartierul Fanar din Constantinopol,
de unde erau originari cei mai multi dintre domnitorii Tarilor
Romane In secolul al XVIII-lea. Pana la 1774, ei erau descendentii
unor familii de ori. ine romana,'- albaneza ~i greceasca: Racov~
Ghica, Mavrocordat, Callimac i. Spre s arsitu epocii fanariote se
constata preponderenta grecilor la tronul Principatelor: Ipsilanti,
Mavrogheni, Caragea etc.
o data cu instaurarea regimului turco-fanariot, Principatele au fost
1/
\ sa mal.C1eSfK90are0 politica externa pro)2rie"
flYPrincipala trclsatlira a epodi este noul caracter al regimului domi-
natiei otomane, mult mai apasator ain p®d:Jie-v:e~~i
econoilllc:-D'C>mnitorii-au-aeve~~ari 1D cadt.uLad~-
fi'atier-slrltanului, avand rangul de .ea9a cu doua ~ [Dl' D2]. Erau
numiti sau revocati m-fW:1:ctie de interesele Porjii si de sumele de bani
puse In joc.
I
\~ k~ W~~LlJl 51
T; Sistemul obligatiilor Tarilor
't
Romiine caire Imperiul Otoman
Creste permanent, dar reprezinta doar 0 mica parte a
1.Tributul
obligatiilor Tarilor Romane catre Poarta.
2.~ Suma de bani platita pentru numirea domnului si apoi
(mare, 0 data 1a trei
pentru reinnoirea domniei.
ani; mic, In fi.ecarean)
fY'I~
Daruri pentru sultan si marele vizir facute cu diferite
ocazii, mai ales de Bairam.
3. Peschesurile Fiecare domn avea la Poarta un om de incredere care se
folosea de "pe9che9uri pentru obrazuri stiute", cand
ceva ameninta pe domnul de la Iasi sau Bucuresti.
Mari cantitati de grane, vite, cherestea, silitra erau trimise
4.0bligap.a de a la Constantinopol, neplatite sau la un pre] impus, sub
aproviziona valoarea pietei,
Constantinopolul cu Monopolul otoman asupra comertului extern romanesc:
grane: cererile de astfel, se cerea ca anumite produse sa fie vandute cu
furnituri precadere negustorilor otomani, exportul cafre alte tan
fiind ingaduit dupa aprovizionarea otomanilor.
Ierarhia social-politica
Accentuarea dominatiei otoman lit 0 influenta negativa
l
as~pramstitutiilor !!!ii, a ~t~i functiilor mterne, de la do.ITiine
laaanuru.stratie rp3]' Vechea ierarhie a boierilor, bazata in pnncrpa'
pemarea proprietate funciara, a fost modificata I2..rin
~f~
c~re a stabilit ca boieri sunt .door eel!
~!iil 0 func~Jn....st~L. Urmand modelul otoman--;oolenmea ii'J:Gi
",""~. ...'
I5TVifnul cel mare S1 institutia ,,~elor cinci de sus", PTEtipemhf7
~ -

54
D3
"Provincia aceasta are si un stapan, msa
un stapan strain, care 0 jefuieste, care
este silit s-o jefuiasca si sa faca acest lucru
cu 0 graba necrezut de mare. Toti slujbasii
au grija sa le urmeze pilda, incat intreaga
carmuire nu este altceva decat un jaf [... ].
Noile nevoi ale domnitorului trebuie aco-
perite cu noi venituri. Nici cele mai ne-
-~ obisnuite intamplari nu vor face sa se
dezlege baierele unei pungi 0 data ce a
fost umpluta. Totul este pastrat cu grija si
trimis la Constantinopol, unde vor fi
platiti prietenii, ocrotitorii domnitorului,
care astfel i9i pregateste propriile izbanzi."
Raport despre Moldova al viceconsulului
Republicii Franceze.
adresat lui Talieyrand, in 1798
·1
r
D4
"Cei mai multi dintre ei, curtezanii si
bogatii, imiteaza cu deosebire pe otomani
atat la imbracaminte cat si la irnpodobirea
caselor, la mese, la multimea slujitorilor,
la ceremonii, la multimea bucatelor. Cu
toate acestea, dupa ocupatiile nemtilor si
rusilor, au inceput a-i imita pe dansii.
Astfel, vede cineva 0 amestecatura de
datini europene si turcesti si la mesele lor
si la costumul femeilor si la confortul
caselor lor."
Dionisie Fotino,
lstoria generalli a Daciei
CONSTANTIN MAVROCORDAT
.
"\
PREMISELE CONSTI:rUIRIl ROMANIEI MODERNE
postelnicul si aga. Marii boieri l;;i ziceau frati si numai ei p
barba. Din cele patru clase ale boierilor, ultima era cea a m.
descendenti fara dregatorii ai boierimii mici de la tara. Rangu:Qe
puse in evidenta de reguli stricte de protocol. De pilda, un boi
clasa a treia saruta poala anteriului unui boier din clasa intai.B
din clasa a doua Ii saruta doar mana, iar cei din protipendada,
de acelasi rang, se sarutau pe obraz. Domnii fanarioti au ere
dregatorii, iar boierilor fara functie le ofereau titluri care nu
acoperire in aparatul administrativ. Caftanul, vesmantul pu
boieri, a devenit simbolul statutului" social si un rapid mijl
imbogatire. In acest context, conflictul dintre domnia fanari
boierimea pamanteana sau dintre boierii greci si cei ro ~
dominat politiea interna, Cele doua partide isi disputau pU!
problema statutului Principatelor si relatiile cu Constantino
ALAIUL PRINCIPELUI CONSTANTIN IPSILANTI
MERCAND LA SUB LIMA POARTA PENTRU A PRIMI INVESTITURA (1802)
Regimul turco-fanariot a determinat un regres economic,
si militar al Tarilor Romane, dar si orientalizarea culturii ~
lizatiei: limba greaca era folosita in administratie si biserica, a
preluate moravurile, imbracamintea si stilul de vlala di
Constantinopol. Totusi, dupa 1774,se raspandesc ideile si mod
viata occidentale [D4].
Cei mai multi dintre domnii fanarioti, influentati de ideile ill
niste si de modelele europene ale despotilor luminati, au incen
intreprinda in Principate reforme administrative si.snciale •
contribuit la alcatuirea unorcoduri ~i. ~
Codurile din secbIUI'al XVII-lea,bazate p~ obiceiul Bam~
si p~voarele romano-bizantirierau fost inlocuite la ll.:!de~
Alexaridrii Ipslianti (PYavii'!!:icellscacondicdi, Searlat Ca.utfuachi(
Callimachi), Ion Cheorghe-Caragea (Legiuirea Caragea), Izv
juridice erau codul civil'austriae si codul civil allui Napole
---
Constantin Mavrocordat 1pt'}I v - ,. 'j' v
lntre anii 1730si
, 1769,domn al Tarii
, Romanesti
"
de sase ori
patru ori in Moldova datorita priceperii cu care l!?icultiva re
 SECOLUL FANARIOT
#~~/~~ 55
~
~ numai ei la Poarta.Jn acest rastimp a infaptuit mai multe reforme. A desfiintat
era cea a ma p4maniIim Tara Romaneasca, reglementand regimul zilelor de cla~a.
Jara. Ranguri!e ~eforma fiscala pe care a intreprins-o a insemnat introducer~<D?rin-
pilda, un 1Jof ~geR@-Fa.Lj,ta.tiJQI..la..Jmpozite, iar reforma administrativa si
1clasa intai.] judecatoreasca a adus unele inovatii semnificative: sistemul
protipen~a, functionarilor platiti, instante de judecata in fiecare judet si 1imitarea
narioti au creal autoritatii clerului asupra mirenilor in chestiunile de judecata.
tluri care nu a jJ rJ4T,~'
esmantul pu . Alexandru Ipsilanti YH~1-~1-!g-
HIf.!j
'N.Jj f

ill rapid mijl Domn al Tarii Romanesti in doua randuri,·t774-1782-;1796-179ur

lomnia fanari si al Moldov'ei in anii 1786-1788. Fiina: un omfuvatat, cu studii de
ci si cei romf ~atematica si filozofie, s-a preocupat de Inv~ama~t, reorganizand
disputau pu Academia Domneasca de la Sf. Sava ~ mflmfan:ac; $coala de.~pie..Q1k
Constantino si un orteIinat.
z..--S-a mgrijit, de asemenea, de starea edilitara a Bucurestiului, caruia
i-a stabilit 0 noua delimitare administrativa. In vremea sa au aparut
primele cismele din oras si a inceput ridicarea unei curti domne~li.
Tot din initiativa sa, s-au organizat sist~mul12ostelor, manufacturile
de hartie. Cea mai importanta rea1iZ;;re a sa este Pruuiiniceasca-am-
area,
...- ui1COd de legi care a contribuit la reorganizarea justitiei.

Criza orientald $i revenirea domnilor pamanteni

-. IIi ai Tarii Romanesti, veri
veti fi! Nici 0 pravila nu Inceputul seco1ului al XIX-lea a cunoscut 0 activare a spiritului re-
_-..cc de a intampina raul cu rau' volutionar european. In contextul crizei Imperiului Otoman, al mis-
ip iasa inainte, dai cu carilor de eliberare din Balcani si al cresterii dominatiei Rusiei in zona,
lovesti, ca sa-p aperi viata
__3alaurii care ne inghit de vii,
Principatele au initiat 0 actiune politica avand G~.scap promovarea
programului lor national--r- ,- .- ~ .~ ,..
~~...::..: noastre, zic, atat cele
cat si cele politicesti, pana ~ii boieri pamanteni din Tara Romaneasca, inspirati de princi-
saferim a ne suge sangele din piile iluministe si de ideile nationale moderne.ftu hotarat organizarea
- c:fuld sa le fim robi?" unei revolte care sa redea Principatelor vechile privilegii incalcate de
Fragment din Declaraiia de la Pades, otomani si fanarioti, ;. - - - .
23 ianuarie 1821
>NTI Tudor Vladimirescu, fost comandant de panduri si sudit al Rusiei,
LSTITURA (1802)
a fost ales de Comitetul de Obladuire ....: organism politic provizoriu
desemnat sa inlocuiasca domnitorul ~ sa "ridice norodul cu arme
s economic, p si sa urmeze precum este povatuit", pentru ca "sa se fad folosnea-
rea culturii $I mului crestinesc si patriei noastre".
! si biserica, au Miscarea condusa de Tudor Vladimirescu, desfasurata intre ianua-
1 de vlatll d
: ideile si mod .-'-
rie - ~aj 1821 , avea un caracter moderat, reflectat si 'de d~ume~te1e --
....'.
programatice, care insa contineau idei iluministe [Ds]' Actiunea roma-
neasca s-a desfasurat in stransa l,.ggatura' cu Eteria si in acest ?c9P
~p. de ideile il Tudor a incheiat un legamapt cu lord ache ~i Farmache, capeteniile
map', au incerc
eteriste; intelegerea avea ca scop liipta impotriva dominatiei otomane,
e si..sociale si
La chemarea 1ui Tudor au raspunspandurii, care alcatuiau nucleul
militar al miscarii, taranii si mica boierime. Ei au format .Adunarea
norodtili!t', organism politic si militar, constituita dupa moclelul AdU:-
narii nationale din timpul insurectiei sarbesti, amandoua inspirate
de Adunarea Nationala a Revolutiei franceze. Adunarea a impartit
puterea politica cu vechea administratie, controlata de boierii din
Comitetul de obladuire, Dupa sosirea lui ...~Ipsi.lanti, can-
ducatorul miscarii eteriste, in Principate si dupa tratativele cu Tudor,
~ de sase ori , administratia locala a fost impartita intre Tudor si Eterie, prin mij-
TUDOR VLADIMIRESCU
~19i cultiva rela; (i780-1821) locirea Comitetului de Obladuire.

~kl~ Je OM.oJ.ut~
 56
D6!,;,.0
"Fraplor![...] aduceti-vaaminte ca sunteti
parti ale unui neam; [... ] Ca sa fim si noi
vrednici acestei cinstiri a neamului, dato-
rie netagaduita avem sa uitam [...] vraj-
bile care ne-au defaimat atat, incat sa nu
mai fim vrednici a ne nurni neam. Sa ne
unim dar cu tojii, mici si mari, si ca niste
trap, fii ai unei maici, sa lucram cu totii
impreuna, fiestecare dupa destoinicia sa,
castigarea si nasterea.a doua a dreptatilor
noastre."
Proclamatie entre bucuresteni, 1821
Dictionar
AGA, mare dregator, comandant al Poli-
tiei Capitalei si al targurilor.
CAFTAN, haina cu care erau imbracati
domnii la numirea in scaun si marii boieri
la nurnirea in dregatorii.
CLACA, forma a rentei in munca prestata
de taranii dependenti din Tarile Romane.
Prin Asezamantul lui Constantin Mavro-
cordat, taranii devin liberi din punct de
vedere juridic, dar sunt lipsiti de pamant,
ETERIE, societate secreta creata cu scopul
de a conduce diaspora greadi pe calea
eliberarii vechii Elade. Planurile militare
vizau 0 rascoala generala in Balcani,
acordand Principatelor un rol important.
HATMAN, mare dregator, comandantul
granicerilor si al politiei in secolul al
XVIII-lea.
PANDURI, corp de oaste a carui misiune
era prinderea si paza hotilor, iar ulterior
mentinerea ordinii interne.
SUDIT, locuitor al Principatelor, de
origine straina, carebeneficiade privilegii
din partea statului.
./
TVI, steag otoman, alcatuit din cozi lungi
albe de cal, atarnate de 0 lance cu semi-
luna in varf insemn al puterii sultanului
acordat domnitorilor Tarilor Romane
(doua tuiuri).
PREMISELE. CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE
Actele elaborate in perioada in care a condus tara ca repre
al "vremelnicei ocarmuiri" reflecta contradictiile politice si
Cererile norodului rQItulnesc, concepute ca un act fundamental pe
trebuia sa jure domnii Principatelor, contineau principii mode
numirea in functii dupa merit, libertatea comertului, armata
nala, desfiintarea vamilor interne -, dar prevedeau si menti
domnilor fanarioti, Dupa 20 martie, Tudor a inlocuit discursul s .
litie eu unul patriotic si national, necesar unirii tuturor fortelor
tru recastigarea "drepturilor tam" [D6]' Evenimentele au luat 0 ..
neasteptata: revolta greeilor si eea a romanilor au fost dezavua
blic de consulul rus de la Bucuresti si apoi chiar de tarul Alexan
membru al Sfintei Aliante, dar care, in acelasi timp, le sustin
umbra.
Tratativele initiate eu otomanii si deseoperirea aeestora de
eteristi au insemnat sfarsitul Iui Tudor. Parasit de capitanii sai,
a fost judecat si condarrmat de Eterie pentru tradare, in confo
cu legamantul incheiat.
-A Dar.anul Idcl a provoeat sfarsitul regimului fanariot in Prin .
_
In 1822 domniile fanariote au fost inlocuite eu eele pamanten
Cronologie
171L
Nicolae Mavrocordat a fost numit domn al Moldovei; inceputul re
turco-fanariot.
1716
Nic5hreMavrocordat este numit domn
., al Tarii Romanesti:
, inc
regimului turco-fanariot.
1787 ~
~nachita Vaciirescu publica primele versuri tiparite in limba roma
1813 - - - -'---
Gheorghe Asachi deschide la Academia domneasca din Ia1Jiun rr
limba romana pentru a preda un curs de inginerie si hotarnicie, '
1816-1817 "
S-a tiparit la Iasi Codul Callimachi, 0 culegere de legi inspirata in mare
din codul civil austriac.
1818
Gheorghe Lazar a fost numit "dascal" la Scoala de la Sf. Sava, unde a
gurat cursurile in limba romana.
A aparut la Bucuresti Legiuirea Caragea, inspirata de codul civil rr- ",
1822
Au fost restabilite domniile pamantene. Poarta a numit pe Ionita
Sandu Sturdza domn in Moldova si pe Grigore Dimitrie Ghica do
Tara Romaneasca.
1. Gasi!i trei trasaturi ale regimului turco-fanariot. Folositi documentele
2. Explicati cum a fost posibila politica reformatoare a domnilor fanarioti tn
Inaspririi domlnattei otomane asupra Principatelor. . •• at
3. Dati doua exemple de reforme sau rnasuri cu caracter reformator
determinat schimbari de structura Tn domeniul respectiv.
------':':t
l acestora de
:apitanii sai, 11
re, in confo
mceputul re .
INOCHENTIE MICU KLEIN
(1692-1768)
Iin Iasi un "clas EPISCOP, 1728-1751
iotarnicie. '
-,
pirata in mare .,
S dkt.-",-,-,pul si clerul unit eer niste lueruri
. ava, un e a -"'! nimenea nu le-a mai cerut vreo-
ze la strabunii nostri si nu le va
cere nici de la urmasii nostri. [... J
_'Va ee rasroarna din temelie drep-
it pe Ionita (L ~ libertatile avute pana aeum, in
me Ghica do din partea natiunilor patriei. Cer ee,
z» clatina si tulbura intreg sistemul
. tari pastrat pana aeum in ordine
. atilt in eele reli&.ioase, cat si in eele
si economice. In fine, cer aceea ce
~ui si plebei valahe, dupa firea ei
bine cunoscuta, nu i se cuvine
ata, La aceste cereri nemaiauzite si
insemnate ale episcopului, noua,
ile, care am venit la aceasta dieta,
este iertat a raspunde, nefiind
izati si pregatiti a ne declara intr-o
iune atilt de importanta si de
ptata."
r reformator ca Raspunsul membrilor Dietei din Cluj la
'I. riul episcopului Inochentie Micu din 1744
CON$TIINTA NATIO~ALA $1 EMANCIPARE POLITICA 57
CONSTIINTA
, , NATIONALA
, I
SI
, EMANCIPARE POLITICA
Trecerea Transilvaniei sub stapanirea Imperiului Habsburgic a
modificat statutul politic al principatului, caruia i s-a limitat
autonomia interna. Locul principelui a fost luat de un guvemator
numit de imparat.
Curtea de la Viena a reprezentat speranta unui sprijin pentru
obtinerea drepturilor politice pe care autoritatile locale si nobilimea
maghiara refuzau sa Ie acorde romanilor,
Prevederile Diplomei Leopoldine din 1701, care acorda drepturi
civile romanilor trecuti la greco-catolicism, nu au fost aplicate. Prin-
cipalul avantaj al unirii cu biserica romano-catolica a fest doar
ameliorarea situatiei economice a clerului unit.
In prima jumatate a secolului al XVIII-lea, in lipsa unei nobilimi
nationale, lupta romanilor pentru drepturi politice a fost condusa mai
ales de cler.
loan lnochentie Micu Klein
S-a nascut la Sadu, langa Sibiu, intr-o familie de tarani liberi pe
Pamantul Craiesc. Familia Micu, originara din "scaunul sasesc" al
Sibiului, a devenit prin innobilare, in 1729, "Klein", la care s-a
adaugat desinenta nobiliara propriu-zisa "de Sad". In~chentie Micu
a urmat liceul iezuit din Cluj, apoi a studiat teologia. In 1728 a fost
numit episcop, functie in care a fost instalat in 1732, cand i s-a acordat
si un loc oficial in Dieta Transilvaniei.
EI a transformat ideile mai vechi, sustinute de umanisti, de
cronicari si in special de Dimitrie Cantemir -latinitatea romanilor,
vechimea lor in Transilvania, nobletea lor romana - in argumente
pentru obtinerea drepturilor politice. Pe plan politic, obiectivul sau
esential a fost recunoasterea "natiunii romano-valahice" pe masura
valorii, numarului si aportului ei.
Programullui Inochentie Micu nu ar fi fost posibil'fara 0 serie de
reforme sociale:
• reducerea robotei;
• desfiintarea servitutii personale;
• libertatea fiilor de iobagi de a urma scoli si meserii;
• ridicarea nelimitata a romanilor in slujbe si in aparatul de stat
conform aptitudinilor, dar si necesitatii reprezentarii "natiunii
romane" potrivit eu numarul, calitatea si rolul ei in viata prin-
cipatului [D1l. "
Aceste revendicari au stat la originea unui adevarat program de
emancipare nationala a romanilor transilvaneni, care a fost continuat
de Scoala Ardeleana.
Datorita consecventei cu care a cerut drepturi pentru romani,
Inochentie Micu a fost chemat la Viena si apoi a fost silit sa plece in
exilla Roma, unde a ramas pana la moarte.

58
D2
"Nap.unea romana [... ] se roaga si cere
urmatoarele:
1. Ca numirile odioase si pline de ocara:
tolerati, admisi, nesocotiti intre Stan [... ]
acum sa fie cu totul indepartate, revocate
si desfiintate in chip public. [... ] natiunea
romana, renascuta, sa fie repusa in folo-
sinta tuturor drepturilor civile si regnico-
lare (oficiale). [... ]
3. Clerul acestei natiuni credincios bisericii
orientale, [... ] de asemenea si nobilimea si
plebea atilt cea oraseneasca, cat si cea
rurala, sa fie socotita si tratata drept in
acelasi fel ca si clerul, nobilimea si plebea
natiunilor care alcatuiesc sistemul uniunii.
4. [... ] sa se procedeze in chip just la
punerea in slujba, in nurnar proportional,
a persoanelor din aceasta natiune."
Supplex Libellus Valachorum, 1791
Cronologie
1732-1741
Inochentie Micu a redactat memoriile adre-
sate Vieneisau Dietei din Cluj; el cerea
respectarea drepturilor acordate clerului
si populatiei greco-catolice; discursurile
sale au la baza argumente istorice, demo-
grafice si fiscale; drepturi egale pentru
"nap.unea romana".
1744
Inochentie Micu a alcatuit 0 petitie, Supplex
Libellus.
1754
S-au inaugurat primele scoli din Blaj; acest
oras devine un centru de renastere natio-
nala si de modernizare a culturii romane.
1778
A aparut prima lucrare istorica a Scolii
Ardelene: Scurta cunostinta a istoriei roma-
nilor de Samuil Micu: .
1784
Rascoala condusa de Horea, Closca si
Crisan.
1785
Patenta imperiala de desfiintare a iobagiei
in Transilvania.
Dictionar
NATIUNE ("natio", in sens medieval),
stare sociala care beneficia de anumite
privilegii sau imunitati.
1. Cornparati statutul politic al Transilva-
niei cu cel al Principatelor In secolul
al XVIII-lea.
2. Dsfiniti Supplex Libellus Valachorum.
3. Facef 0 cornparatie intre programul lui
Inoehentie Micu si eel din 1791. Folo-
siti-va 9i de [01' 02]'
..
\
,
PREMISEtE CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE
Biserica Ilnitd
Habsburgii au initiatchiar de la inceputul dominatiei lor in
silvania 0 politica sustinuta de catolicizare a romanilor, care,
tuiau majoritatea populatiei.
Unirea cu biserica romano-catolica a fost hotarata de si
intrunit la Alba lulia in 1697.Aceasta hotarare a fost urmata
manifest semnat de 38 de protopopi, care apreciau pro .,
Curtii de la Viena ca unitii se vor bucura de privilegiile p
eatolici. '
In 1699,diploma emisa de imparatul Leopold I seutea preotii
de iobagie si de robota. Cea de-a doua Diploma Leopoldina
toare la unire hotara ca si taranii uniti trebuie sa fie "primiti in
turile tarii, ea si ceilalti fii eatolici ai patriei". Dieta Transilv
a acceptat insa aceasta diploma. Unirea religioasa privea
elemente canoniee preluate de la catolici: recunoasterea pri
Papei, folosirea in ritual a painii nedospite (azima), Purga
purcederea Duhului Sfant nu numai de la Tatal, ci si de
(jilioque). Uniatii sau greco-catolieii isi pastrau ritul biz
obiceiurile si calendarul ortodox.
Pe termen lung, .Llnirea" a permis clerului greco-catolic s
legaturi culturale cu Roma, fapt ce a favorizat si stirnulat
de idei de care si-a legat numele Scoala Ardeleana, cu rol imp
in dezvoltarea constiintei nationale.
Supplex Libellus Valachorum - programul politic ~i
national al Scolii Ardelene
Supplex-ul a fost redactat de Iosif Mehesi, de la Cancelaria a
in colaborare cu Samuil Micu, loan Piuariu-Molnar, Gheorghe $
Petru Maior si altii, Memoriul, inaintat in martie 1791imp ~
Leopold, eerea reintegrarea "natiunii" romane in randul "
nilor" tarii, fara deosebire de confesiune. Temeiul juridic al a
revendicari consta in faptul ca romanii erau cei mai vechi 10
ai tarii, cei mai numerosi si purtau sarcinile cele mai multe [
In mai 1791,imparatul a trimis Dietei din Cluj memoriul
nilor, spunand ca "natia yalaha ar cere [... ] ca sa fie declarata
natie regnicolara". Dieta a refuzat discutarea petitiei romanilor
tru motivul ca cererile reformulate si rezolvarea lor ar duee
turnarea vechiului sistem de privilegii din Transilvania.
Scoala Ardeleand, miscare culturald nationald iluminisid
Scoala Ardeleana a reprezentat un fenomen cultural-ide
bazat pe 0 grupare de carturari cu idei si preocupari comune
un program de emancipare nationala, ScoalaArdeleana, forma
Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior si loan Budai-De
si alti intelectuali, s-a conturat in deceniul opt al secolului 1
desfasurandu-si activitatea si la inceputul secolului al X
Reprezentantii ei si-au consacrat cea mai mare parte a acti
studiului istoriei, pentru a dovedi in principal originea L
unitatea poporului roman si continuitatea sa in Dacia. Ei susti
ideea "originii romane pure" caci, asa cum scria Samuil
"romallii, cei ce astazi sunt in Dacia [... ] ei pre sine se numesc r,
si sunt din romanii cei vechi, de Traian adusi si asezati in Dr
 IN CAUTAREA UNOR NOI SOLUTII POLITICE 59
J\

IN CAUTAREA UNOR NO! SOLUTII , I

tarata de si POLITICE
fost urmata
ciau pro~
lvilegiile p
8" Elita romdneascd

~ in societatea romaneasca din secolul al XVIII-lea si prima jumatate

a secolului al XIX-lea, elita era reprezentata de boierime. Domnitorii
-_\AMENTUA fanarioti au respectat cursus honorum caracteristic vechilor familii
autohtone, dar au impartit dregatoriile si marilor familii fanariote
prANIK- deja stabilite ill Principate sau celor venite 0 data cu alaiullor. Dupa
~'-"'~ 1822, data restabilirii domniilor pamantene, celor 30-40 de mari
familii boieresti autohtone sau alogene, inrudite toate intre ele, le
reveneau functiile ill administratie.
Treptat, fiii boierilor pamanteni si-au schimbat optiunile intelec-
tuale si apoi politice. Datorita preceptorilor angajati sa-i invete limba
xo-catolic sa
franceza si dupa ce studiasera ill Occident, ei au renuntat la Invata-
stimulat mis
,¥H1IPIljIlI4 mantul in limba greaca. Au avut astfel acces la cultura si ideile apu-
,cu rol impo
185••
sene care au animat "partida nationala", adica generatia revolutiei
de la 1848 si a Unirii Principatelor.
tt
;J
»litic ~i
AMENTUL ORGANIC Miscarea nationalii din Tara Banuineasca.si Moldova
":.-- . ,..,.- r -' --- -.:--- ------
1_ .•...

ancelaria a / Dupa 1774, ill paralel cu memoriile care expuneau problema

Gheorghe $' recastigarii independentei sau a abolirii regimului turco-fanariot, au
1791 impara aparut proiectele de reforma care propuneau posibile schimbari ill
n randul "n economie, ill sistemul de guvemamant. in plus, aduceau ill discutie
juridic al ao puterea principelui si originea sa etnica, atributiile domniei si chiar
ai vechi loc . introducerea separarii puterilor. Miscarea nationala a atras mai multe
iai multe [D2' personalitati din randul boierimii: Mihai Cantacuzino, Ienachita
memoriul n Vacarescu, Dimitrie Sturdza, Iordache Rosetti-Rosiiovanu, Eufrosin
ie declarata Poteca etc. -
:'i romanilor in 1802, Dimitrie Sturdza, membru al elitei moldovene, a alcatuit
rr ar duce la un proiect intitulat "Plan sau 0 forma de obladuire republiceasca aris-
rania. todemocraticeasca". Forma de guvemamant pro.p~sa er~ rep~prrca,
pe care trebuia sa 0 conduca boierimea grupata, potrivit principfului
iluministd separarii puterilor, ill trei divanuri: Divanul eel Mare, organul
suprem de guvemare, format din marii boieri, Divanul Pravilnicesc,
cu rol legislativ si compus din boieri cunoscatori ai pravilelor,
Divanul de Jos, cu rol financiar, alcatuit din deputati alesi prin vot
indirect.
Proiectul celor 77 de.i.ponturi" (Constituiia carvunartr) alcatuit ill
1822de comisul Ionica Tautu, consilier allui IonitaSandu Sturdza -
si secretar al capuchehaiei Moldovei, exprima r~vendicarile micii
boierimi inspirate de Declaraiia drrrturilor omului ?i ale cetaieanului si
de actele si memoriile anilor 1821-1822. Conducerea statului ar fi fost
atribuita unui domn, avand puteri limitate, ales dintre pamanteni de
o Adunare obsteasca fermata din inalti ierarhi si "toata obstea
e numesc ro boierilor", ajutat de un Sfat obstesc investit cu atributii mai mari ca
IONIri'\. SANDU STURDZA
sezati ill Da . DaMN AL MOLDOVEC 1822-1828 ale domnului. Memoriul mai contine cereri privind organizarea

-;
60 PREMISECE CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE

ad~l}istraJiv~,j~.s:atpreasca, bisericeasca, financiar~Alib

re}igio~ad~~§.QlliuaJLti'parulu.i,egalitatejl:mtala re~:r:. In Ie
cu-problemele nationale, Constitutia carounara sustinea i
autonomiei fata de Poarta si ale depIinei dezvoltari a c
~~.
Regulamentele Organ ice
Conventia, ruso-otomana din .•. 1826, incheiata la Akke
-~

prevedea alcatuirea unor regularnentede organizare interna a

cipatelor. Regulamentele Organice au fost redactate de doua c
de boieri munteni si moldoveni conduse de consulul gener
Minciaki. Textul lor a fost dezbatut la Petersburg, unde s-au
tilOcIifiCari,
si apoi a fost supus aprobarii Adunarilor Obstesti
Bucuresti si Iasi si ratificarii de catre Poarta, r-

MIHAIL STURDZA
!;:
DOMN AL MOLDOVEI, 1834-1849
G:i
~z
p<:<- 2. Legislativii: A~~a Ob~ea.~
- '- Eri c6ffipusA
~es
p:;...J
m~~ritate d~~~i in~p. funcp.on?ri.
~<igpta legile $i..R!"e.~nta Domiiului rapoarte desQre starea
~~
c/}~
minute anqjpral~-
.-------=-- • ~- =---
2 3. [udecdtoreascd: Org~e jlldg!;ata
""'" 1naItul Divan Domnesc reprezenta instan!a supu:JIla.
Erau organizate C0.!J211raeayocatU.Ls_e.r..\fu:i..uLproqrra
~.--"-.......--
Impozitele erau unificate intr-unul singur: .capitatta".
~:<
~ii5
Burghezia platea "patenta" calculata pe venit. -
Erau desfiintate vamile interne.
c/}-
Cil~ Era adoptat principiul bugetului.

Reorganizarea invatamantului.
..:t:p<:
~o Reinfiintarea armatei nationale.
..:t:~
NP. ImbunataJirea unor servicii publice: stare civillt serviciu sanitar.
z~
p<:_
~E-<
pompieri.
Era preconizata fondarea Bancii Nationale si emiterea monedelor
Oc/)
nesti.
~~ Iniiintarea Arhivelor Statului. ~.
-- '
. '

~~ Erau pastrate vechile privilegii si scutirile de impozite pentruboieri §-

~~ Nu se rezolva problema agrara: claca era mentinuta si se introducea
51
..:t:~ o treime din fiecare mosie era considerate proprietate absoluta a bot
0

OB$TEAS~A ADUNARE DIN BUCURE$TI

LA 1834
Acte fundamentale pentru Principate, au fost puse in aplic
1 iulie 1831in Tara Romaneasca si la 1 ianuarie 1832in Mold
inlocuite in 1858cu CQ.I)ventiade la P~s.
In anii 1837-1838, ~la, condusa de boierul
Campineanu, s-a evidentiat in cadrul Adunarii Obstesti a
Romanesti cu prilejul discutarii articolului aditional la Regula
Organic. Sub influenta sa Adunarea respingea incalcarea auton
jarii. Actul de unire ?i independeniii si Osebitul act de numire a s
nului, redactate de reprezentantii partidei nationale, cuprind
 ,
IN CAUTAREA UNO~ NOI SOLUTII POLITICE 61

anciara, lib final un proiect de constitutie bazat pe principiile liberalismului

~(1nle~ politic si economic [D1l.
u sustmea ~=s:;;Fa romanilor Noul stat trebuia sa fie 0 monarhie constitutionals sub garantia
rvoltari a "C J. Ii3ifScii este un loc slobod
colectiva a Marilor Puteri. In cadrul regimului preconizat, toti
= lacuiesc, pamantul ei nu
romanii erau declarati egali in fata legilor, urmand sa se bucure de
libertatea personal a, a cuvantului si a presei si de introducerea
votului universal. S-a adoptat ideea limitarii puterii suveranului de
ta la Akke catre parlament, a independentei puterilor legiuitoare si judeca-
are interna a toreasca fata de cea executiva, iar in economie principiul liberei
te de doua c concurente si al neinterventiei statului.
isulul generiL Dezvoltarea constiintei nationale, politice si culturale a determinat
r unde
)f s-au ,
aparitia ideii de renastere spirituala si politica realizabila in primul
ilor Obstesti rand printr-o transformare de fond, 0 modernizare a structurilor socie-
tatii, sustinuta initial de elita boiereasca si de cativa intelectuali.

Cronologie
~inara. ::::-:Pnii fara osebire sunt repre- 1828-1834
itri-- Osabiiu! act de numirea Administratia militara~usa_in Principate, cond~_g~neraw.l Pavel
suueranului rumdnilor, 1838 ~leff, numit presedinte al divanelor Moldovei si Tarii Romane.~ti.
Infiintarea "SOciefafii revolutfonare secrete, romano-polone", condusa de
polonezul Adolf David, care milita pentru irlstaurarea republicii.
183!t1832 .
Regulamentele Organice prevedeau necesitatea viitoarei uniri, justificand-o
prin originea, limba, religia.iobiceiurile si interesul comun al locuitorilor
Principatelor, ' .
~r§l1a. ..
.•. rQhuraturii. -
1834'
Alexandru Ghica a fast ales damn in Tara Romaneasca. iar Mihail Sturdza,
damn in Moldova. . -.,
Ia", E 1835
AdiiilaTe'a Obsteasca a Moldovei a votat textul Regulamentului si .articolul
aditional" care prevedea 01?ligatiyitatea aprobarii din partea yuterilor
suzerane si protectoare pentru orice modificare constitutionala,
'- J,83.8.-
Adunarea Obsteasca a Tarii Romanesti.isub
,- cohil adif1oi1arH.
iciu sanitar, p -1839
Dictionar "Conjuratia confederativa" din Moldova, initiata de Leonte Radu, propunea
monedelor ro~ ~ HONORUM, etape succesive un stat condus de un damn ereditar tutelat de boieri, sub suzeranitatea
Portii, si 0 confederatie a Moldovei, Tarii Romanesti si Serbiei.
de 0 persoana intr-o ierarhie,
1840-1848
a ajunge la 0 anumita functie.
Societatea secreta condusa de boierul Dimitrie Filipescu elabora un proiect
pentru boieri si de constitutie bazat pe ideile de libertate si egalitate si preconiza republica
introducea narn democratica.
,lutaa boierua~--------~~~--~~~
1842
-e-:fficati cinci actlunl politice sau
Gh."1fibescu a devenit domn in Tara Romaneasca. v:
__"'ale ale elitei romanestl de la star- 1843 v
ecolului al XVIII-lea~i inceputul Infiintarea Societatii Secrete .Pratia", din care faceau parte Ion Ghica,
lui al XIX-lea. I
Christian Tell, Nicolae Balces~y:iitorii conducatori ai revolutiei de la 1848..
ieti programul ideologic allui Ion T8;J8 ,< ., .,. ~ •
. -~ olneanu. Foloslti [D1l. loan Maiorescu, aflat la Frankfurt, propune ministrului de externe german
i de boierul ~0 __=.derizatiRegulamentul Organic pe
Obstesti a Ta-;=--::, (SJ unirea Bucovinei, Moldovei, Tarn Romanesti si Transilvaniei intr-un regat,
~Regu1mn~r~~~-------------- Romania, cu un principe austriac sub suzeranitatea Germaniei.
earea autono
numire a su
e, cuprindea
 i

,
'\
62 PREMISELE CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE

~~~~~~~MENTALITATI I
iN SCHIMBARE

Fanariotismul a provocat in Tarile Romane 0 accentuata

talizare a societatii. Din motive politice, contactele cu Europa
intrerupte, iar evolutia geopolitica si culturala a determinat
deosebiri intre Europa si spatiul romanesc si intreaga zona bal
Legaturile fanariotilor cu Occidentul nu erau bine vazute de p,
si foarte putini romani, mai ales inainte de 1774, au calatorit
hotare.
De pilda, Alexandru Ipsilanti a fost obligat sa paraseasca
Tarii Romanesti dupa fuga fiilor sai in Austria. Trimis sa-i r,
in tara, Ienachita Vacarescu a aflat de la ei ca au ales fuga din
nesigurantei, a dispretului otomanilor. Fiii lui Ipsilanti do
vada Parisul, pentru ca la Bucuresti nu-si puteau cultiva p
pentru litere.
Pentru elita culturala si politica, in curs de formare,
iluministii romani, Europa a devenit un model de urmat. In
unui Triad, Grigore Ramniceanu justifica aceasta orientare la
astfel: "Oamenii Europei au minte ascutita, sunt puitori de p
doftori, ritori si voievozi alesi, [... ] intr-insa au inflorit si ~
stiintele, mestesugurile, bunele obiceiuri, [... ] iaste eu cuvi
aceasta Europa sa se numeasca podoaba lumii."
Dupa 1774,Poarta nu a mai putut controla legaturile fan. .
sau ale marilor boieri eu Apusul. Ideile preluate din acest spal
influentat spiritul reformator. S-au inmultit preocuparile eultur
largit si a fost diversificata reteaua de scoli, s-au facut ineer -
reformare a institutiilor de invatamant care sa fie patrunse de "
veacului", "duhul stiintei, al nelinistii creatoare".

GHEORGHE LAZAR GHEORGHE ASACHI

 .:.c I\":',
.'
.,: ' .••.. '. '

, }"
1.,'1"' .:
.t..~
"1:

,.~$'1
I

,
'\

MENTALITATI IN SCHIMBARE 63

Cu toate acestea, curentul religios reformator, initiat de calugarul

Paisie Velicicovski in Moldova, a sustinut revenirea la valorile
~ situatia, aceasta dragoste
ARE este chiar generala: au
bizantino-slave, la rigoare in viata monastica intemeiata pe Sfanta
Scripture si invataturile scrierilor patristice.
.• ' :;;;:e:;:ml!UJniri[,' .] si este chiar
olutia franceza,pentru
<tin boieri care stiu sa
Gheorghe Lazar (1779-1823)
01 totul lipsita de farmec; Fondatorul invatamantului in limba romana era originar din
~ a accentuata vorbeasca despre ea; nu
ele cu Europa Ardeal. Avea a forrnatie intelectuala impresionanta: studii de
- in parte de acord cu ea.
a a determinat teologie, filozofie, stiinte la Sibiu, Cluj si Viena. In 1816, promotorul
, tinerii mai ales, conti-
reaga zona bal iile, [...] vor suferi [... ] ideilor Scolii Ardelene, a devenit profesor la Scoala de la Sf. Sava.
ine vazute de P, catoarea lor influenta." In 1818 a inaugurat cursurile in limb a romana, chemand pe toti la
--, ••••••
sdul Frantei la Iasi, Note asupra "izvorul tamaduirii" care era noua scoala.
74, au calatorit
r...~#ei si populaiiei din Moldova A fast autorul mai multor manuale, inginer, orator si scriitor, Ideile
sale politice se regasesc in Cutiint allui Gheorghe Lazar la insdiunarea
sa paraseasca
mitropolitului Dionisie, care cuprinde indemnuri la emancipare
c.Trimis sa-i re" ..
al fu . .- A.::dronacheera unul dintr-acei nationala.
es ga din p -==
::mocirerari adevarati came-
t Ipsilanti dor i
:A.:J:Pffipi, care-ll prifac sufletullli Gheorghe Asachi (1788-1869)
eau cultiva pasi ~ =reme si impregiurari.Asadar,
. ~ cinciori isi schimbahainile. Scriitor, indrumator literar si cultural, a facut studii de filozofie,
de formare p .z: ...;-::::~aras barba si s-a imbracat litere si stiinte la Lvov, cursuri de astronomie si matematica la Viena
d
: ur~a.
t
p
k ~
Pe urma, in vremea dom-
co; 7=Eh,lua iar costiumullung. La
si un stagiu de pregatire artistica la Roma.
A pregatit prima re:erezentatie teatrala in limba romana cu
;tl onentare la ~~d imbraca iarasi fracul si pastorala Mirtil ~i Hloe. In 1829, a editat Albina romdneascii, prima
Ltpuitori de pr~~. Intumandu-se, iar lu'a
gazeta din Moldova, care populariza stiintele, cultura, arta si
I inflorit si infl ~Eci.la 1828,apuca din nou fracul,
'diversele aspecte ale vietii cotidiene. A mai condus magazinele
iaste cu cuviin '':',~p mari si barbeta si puse si
'1
stiintifico-literare Spicuitorul moldo-romiin si Icoana lumei. Este
C. Negruzzi, Au mai pittit·o si aliii considerat unul din organizatorii scolilor din Moldova: primul institut
~aturile fanari de educatie a fetelor, Academia Mihaileana si Conservatorul filar-
2 din acest spatt! monic-dramatic.
uparils cultural",' ~~ tar~ pe .cal~~e regenerarAe,
v A 1t ~,>:lDl doua prillClpll care stau ill
v
S-a implicat, de asemenea, si in viata politics: in 1822 a fast agent
U !acut mcerc~ .,.:; ~ inabusita, Insa uriasa si 'diplomatic la Viena al domnitorului Ionita Sandu Sturdza si apoi
patrunse de "dt&:P ~ intre batran si tanar, intre secretar al comisiei pentru redactarea Regulamentului Organic.
II :::azutsi vested si inovatia cuteza-
_ a de putere si de viata: 0 lupta Chesarie de Rdmnic (?-1780)
JlL:i::or Intre vechi si nou, in care biru-
di¢gata va fi a celui din urma." Episcopul de Ramnic a studiat la Academia greceasca din
A. Russo, lasii ~ilocuitorii lui In 1840 Bucuresti greaca, latina, franceza si rusa, is tori a si elemente de
filologie. A facut parte din delegatiile care inmaneaza memorii
reprezentantilor Marilor Puteri, in anii 1770-1774.
ule, dar dumneata nu esti Cu sprijinul lui Constantin Hagi Pop din Sibiu, a renovat
tipografia de la episcopia Ramnicului.
an! M-o pazi Sfantuletu. Se A tradus si tiparit sase volume din Mineie, pe care le-a prefatat cu
dI.::.. =:ea.ba bei - nu, ca esti cam surd de
studii istorice si religioase.
a:nn imi zic oamenii.
Este primul traducator roman al Enciclopediei franceze.
- auz zicandu-ti cocoane Andro-
i numai din asta eu nu poci
Simion Barnuf~u (1808-1864)
de esti grec, sarb, ovrei, ta... sau
Ganditorul si omul politic roman provenea dintr-o familie
i! Apoi de ce esti prost si nu modesta din Bocsa. A urmat teologia la Blaj, Academia de drept din
ca de n-as fi cocon,nu mi-ar zice Sibiu si cursuri de drept la Viena (dupa 1849) si la Pavia. A fast unul
:ocoane». dintre conducatorii revolutiei romane din Transilvania de la
cocon esti dumneata; nu grec, nu
1848-1849. Adept al formei de guvernamant republicane, Bamutiu
ruman.
rm, nul Cocon am fost din nastere, a fast un antimonarhic convins si un inamic al servitutilor de tip
t si voi fi!" feudal. Credea in libertatea si egalitatea originara a tuturor oamenilor
Fragment dintr-un pamflet pe care Ie sustinea cu argumente din Declaraiia drepturilor omului .
de la inceputul secolului al XIX-lea ale cetdieanului din 1789.

64
!!! Cronologie
1766
Hrisovullui Grigore al Ill-lea Ghica pre-
vedea reformarea Academiei Domnesti
din Iasi.
1776
Hrisovullui Alexandru Ipsilanti, redactat
in spirit iluminist, avea caracter normativ
(programa, regulament, orar) si era aplicat
atat Academiei de la Sf. Sava, cat si celor-
lalte scoli din Bucuresti si din tar~.
1777
Ratio education is: decret asupra invata-
mantului promulgat de Maria Tereza si
~~I
aplicat si in Banat, Bucovina, Maramures
".~ si Transilvania.
,1
1804
Gheorghe Sincai propunea simplificarea
alfabetului chirillc si tiparea la Pesta 0
lucrare in latina, prima afirmare a nece-
sitatii inlocuirii alfabetului chirillc in
scrierea limbii romane.
1816
Are loc la Iasi, din initiativa lui Gheorghe
Asachi, primul spectacol in limba romana.
1826
Dinicu Golescu: Insemnare a cilliUorieimele,
Constantin Radovici din Golesti, focutil In
anul 1824, 1825, 1826, primul jurnal de
calatorie romanesc,
1827
S-a infiintat la Colesti, din inijiativa lui
Dinicu Golescu si a lui Ion Heliade
Radulescu, "Societatea literara" care ~i
propunea sa promoveze cultura ro-
maneasca: reorganizarea invatamantului;
teatru national; incurajarea traducerilor;
gazete romanesti.
1829
A aparut la Bucuresti primul periodic din
Tara Romaneasca, Curierul romdneec.
1835
Inaugurarea Academiei Mihailene, unde
se tineau cursuri de istorie, drept, chimie,
matematica si arhitectura.
1838
A aparut la Brasov, sub conducerea lui
George Baritiu, Gazeta de Transilvania.
\
\
PREMISELE CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE
Influenta iluminismului asupra Principatelor Romdne
Curente care au contribuit la patrunderea ideilor franc
ill Moldova si Tara Romaneasca:
- din sud grecii fanarioti, fosti dragomani ai Portii:
-din rasarit rusii occidentalizati si educati in spirit francez
Ecaterina a II-a [01];
- din vest germani, francezi, olandezi etc. consuli, emi
secretari, profesori care cunosteau Franta si i
revolutiei franceze;
- din nord romanii transilvaneni prin actiunile si lucrarile 10
desteptat in Principate sentimentul originii latine.
Ideile iluminismului francez au fost difuzate ill Principate
mai multor factori: reorganizarea Academiilor, unde se p
studia latina, franceza, italiana si exista 0 programa cu caract
clopedic; profesori renumiti: Labros Photiade, Neofit Deu
Constantin Vardallahos; patrunderea ziarelor din Occident;
preceptorilor apuseni, a secretarilor particulari - italieni, g'
si mai ales francezi; calatoriile de studii ale fillor unor mari
Spre sfarsitul secolului al XVIII-lea, Roma si mai ales Pa .
pentru transilvaneni, Viena si Buda, erau centrele spre
indreptau tinerii romani la studii.
Influenta franceza asupra carturarilor s-a manifestat ill do
istoric, filologic si literar. Este yorba nu numai de traduceri,
de asimilarea ideilor culturii franceze ill opere originale. Trad
din Voltaire, Rousseau, Montesquieu, Marmontel au con
schimbari ill starea de spirit.
Medille aristocratice erau preocupate de stilul de viata
dental, dominat de influenta franceza [D2]. Lumea satului
pastrat valorile traditionale. .Spiritul nou este adoptat greu, el
de vechi si nou coexista pana ill preajma anului 1848." [D3'
Diciionar
MINEI, carte bisericeasca ortodoxa in care sunt indicate, pe luni si
slujbele religioase.
t.Cornentati [D1• D:J.
2.ldentificati doua elemente care au determinat schirnbart in men
epocii.
3. Exista tnlsaturi comune ale personalitatilor prezentate? Argumentap.
 ,

REVOLUTIA DE LA 1848-1849
" 65

REVOLUTIA
, DE LA 1848-1849 .
Portii;
1spirit francez in 1848, intreaga Europa a fost cuprinsa de miscari revolutionare
care ~i 'propiineau raorme-democratice si intarirea rolului burgheziei
ca~for!~ politica. Incadrandu-se acestui proces, elita politica roma-
neasca a trecut la reformarea societatii dupa modelul revolutiilor
europene.
IS:'
OBIECTIVE ALE REVOLUTIEI DIN TARILE ROMANE

1 Pr:incipate Obiective economice

Obiective politice Obiective natlonale
~ unde se p ,i sociale
ma cu caract, • Regimuri reprezen- • Autonomie Desfilntarea privi-
eofit Deuc tative • Inlaturarea domlnatlel legiilor de orice fel
lin Occident; • Drepturi ~i libertati straine Desfuntarea iobagiei
- italieni, g individuale • Crearea unui stat ~i c/aca~iei
tr unor mari • Adoptarea unqr national lmproprietarirea
nai ales Pari constitutii • Recunoasterea drep- la.ranilor
• Egalitatea In drepturi turilor politice ale Libertatea comertulul
itrele spre c
politice natiunii rornane si a industriei
proportional cu
ufestat ill do~~ ~ a Regulamentului,in tot
ponderea ei
Ie traduceri~5al si fara nici 0 rastalmacire.
iginale.
el a Trad".
tr·1-..'· - - imb unatap.rea
0 ~~.
starii locuito-
. u con l~ =-~ ro .. ]. Moldova

ilul de viata ~;;coalelor pe 0 temelielarga si Aici s-a manifestat opozitia fata de domnitorul Mihail Sturdza, 1a
mea satului rr;r - :;;pre raspandirealuminarilorin care a participat boierimea mica si mijlocie, 0 parte a marii boierimi
ptat greu elenr;=l [... l-" de orientare liberala si mai ales elita intelectuala. Domnitorul era
1848 /I

.
[D
D
3' ~
.i'etitiunea-proclamafiune a boierilor ~i
'IIC:i:i!ilor moldoveni, Iasi, 27 martie 1868
adeptul ideilor conservatoare si a rezolvarii crizei politice :interne fara
convulsii socia1e. La 27 martie s-a illtrunit 0 adunare de protest, la
hotelul Petersburg din 1891. On comitet ales a alcatuit 0 petitie catre
aomrutor, redadata de vasile. Alecsand!i..ill..J5_d~_pll!lde_[Dl]'
-oierimea moldoveana dorea reformarea regimului pr:in masuri
te, pe luni si
moderate, atitudine explicabila prin autoritarismul lui Sturdza si
J:e;=-ry.rea boeresculuisi a oricealte temerea fata de 0 interventie armata a Rusiei, care avertizase ca nu
Jacuitorilorsateni catre propri- va tolera miscari revolutionare.
Autoritatile au arestat pe rnanifestanti: cativa au reusit sa se refu-
, gieze ill cele1alte provincii romanesti, unde au participat 1a actiunile
a:=:-:::rietarieaIacuitorilorsatenifara revolutionare. Revolutionarii mo1doveni, puternic impresionati de
lbari In ment ~parare din partea lor. Adunarea de 1a Blaj, din mai 1848, au redactat un legamant, la Brasov,
It:::::::c::ea tuturor privilegiilor si prin
, Argumentati. deopotriva purtare a sarcinilor la 12 mai, :intitulat Printipiile noastre pentru reformarea patriei [D2].
k._ :::.e catra tot poporul in deobste,
- deopotriva impartasanie a lui Tara Romdneascd
iturilepolitice si tivile.
". rl-'ea institutiilortarii pe printi- Evenimentele s-au desfasurat pe cale revolutionara, dupa model
1ibertate,egalitate si fratietate, francez. Principale1e forte participante au fost: Societatea Secreta
;11I""'" ;;:;g> In toata intinderea lor. Frafia; grupul de exilati romani aflati la Paris; negustori, inte1ectuali,
"M:oldovei si a Valahieiintr-un boierime liberala: ofiteri si populatie urbana.
~ =t neatarnat, romanesc."
. ule noastre penini reformarea patriei, Revolutia urmarea rasturnarea regimului existent 17iedificarea
Brasov, 12 mai 1848 unuia nou, modern.
 66
E2
"Pe scurt, poporul roman, recapituland,
decreta:
1. Independenta sa administrative si
legislativa pe temeiul tractatelor lui Mircea
si Vlad si neamestec al nici unei puteri
, din afara in cele dinauntru ale sale.
2. Egalitatea drepturilor politice [... ].
[...]
4. Adunanta generala compusa din re-
prezentanti ai tuturor starilor societatii.
5.. Doinn responsabil. ales pe cinci ani si
cautat in toate starile sotietatii [... ].
12. Emancipatia manastirilor inchinate.
13. Emancipatia clacasilor ce se fac pro-
prietari prin despagubire [... ].
[...]
22. Convocarea indata a unei Adunante
Generale Extraordinare Constituante alese
[... ] a face Constitutia tarii pe temeiul
acestor 21 articole decretate de poporul
roman."
Proclamatia de la lslaz, 9 iunie 1848
D4!
,,1. Natiunea romana rezimata pe prin-
cipiul libertatei, egalitatei si fratiei
pretinde independenja sa nationala in
respectul politic, ca sa figureze in numele
sau: ca natiunea romana sa-si aiba repre-
zentantii sai la Dieta tarii in proportiune
cu numerul sau [... ]
2. Natiunea romana pretinde, ca biserica
romana fara distinctiune de confesiune sa
fie si sa ramana libera, independinte de la
oricare alta biserica [ ].
3. Natiunea romana [ ] cere fara intar-
ziere desfiintarea iobagiei fara nici 0 des-
pagubire din partea taranilor iobagi [... ].
[...]
6. Natiunea romana cere, ca conlocuito-
riele natiuni neci de cum sa nu iee la
dezbatere cauza uniunei cu Ungaria pana
cand natiunea romana nu va fi natiune
constituita si organizata cu vot deliberativ
si decisiv in camera legislativa [... ]."
Petijiunea naiionald,
Blaj, 4 mai 1848
\
\
PREMISELE CONSTITUIRII
-
ROMANIEI MODERNE
La 9 iunie, la Islaz, s-a desfasurat 0 adunare populara,
Eliade Radulescu a prezentat un program [D3].Ca urmare a d
insurectiei in Bucuresti pe 13 iunie, domnitorul Gheorghe B
abdicat si a fugit in Transilvania, incredintand conducerea r
guvern provizoriu prezidat de mitropolitul Neofit si a
componenta pe: Ion Eliade Radulescu, Christian Tell,
Balcescu, c. A. Rosetti, Ion C. Bratianu s.a.
Guvemul provizoriu, in lipsa unui corp reprezentativ, exe
puterea executiva, cat si pe cea Iegislativa si avea misiun
organiza noul regim pe baza celor 21 puncte ale Proclamatiei
Erau infiintate: Garda Naiionala, Comisia Proprietaiii, care-si
nea sa reglementeze raporturile dintre proprietari si clacasi,
de Propaganda, a carer atributie era explicarea programului de
iar Agen#i Diplomatici erau acreditati pe langa Marile
pentru a obtine sprijin extern. Guvernul a desfiintat r
boieresti, a eliberat detinutii politici, a decretat desfiintarea a
si a stabilit culorile drapelului national: albastru, galben,
deviza Drepiaie- Friifie.
Revolutia a esuat din eauza interventiei militare turcesti,
prima etapa, reprezentantul Portii, Suleiman Pasa, a con
revolutia si a obligat la infiintarea unei Locotenente Domnesti, 0
din Ion Eliade Radulescu, Nicolae Golescu si Christian Tell.
Aceasta solutie a nemultumit Rusia si Imperiul Otoman,
nou trimis, Fuad Pasa, a intrat cu armata in Bucuresti, pe
tembrie, anuntand restaurarea Regulamentului Organic.
Transilvania, Banat, Bucovina
In aceste provincii, aspectele sociale si politice au fost amp
de dorinta romanilor de a obtine emanciparea nationala.
La miscarea revolutionara a participatelita burgheza, ecle
si intelectuala, alaturi de tararume.
In Transilvania s-a manifestat un conflict etnic intre ro
maghiari, determinat de programul national al revoluti
maghiari, care isi propuneau restaurarea Ungariei medieval!
hotarat, in martie 1848, sa nu recunoasca individualitatile na
din Ungaria, sa impuna folosirea exclusiva a limbii maghiare
si sa proclame Uniunea Transilvaniei si a Comitatelor din P,
eu Ungaria.
Protestele romanilor au luat forma celor trei Adunari Pop
la Blaj:
• 18 aprilie: adunarea care a testat atitudinea populatiei -
programul politic national, pregatind totodata adunarea
• 3-5 mai: Marea Adunare Nationals de pe CampiaLili
la Blaj, care a proclamat independenta natiunii romane si a ado
tiunea Nationala, un program in 16 puncte [D4]. Adunarea pr!
infiintarea unui organ executiv, Comitetul National, condus de
Saguna, care sa coordoneze actiunea politica romaneasca. Mai
petitii au fost trimise Dietei din Cluj si Curtii Imperiale din
Esecul misiunilor romanesti si sanctionarea uniunii cu Un
catre imparat au determinat trecerea de la faza legalista a re
la cea armata.
 \
\

REVOLUTIA DE LA 1848-1849 67

are populara, Datorita rezistentei romanilor, unifiearea politica si administrativa

Caurmaread a Transilvaniei cu Ungaria a esuat, iar colaborarea dintre autoritatile
ul Gheorghe B maghiare si ce1e austriece a incetat,
1eondueerea t • 3-16 septembrie: a treia Adunare de 1a Blaj, care a hotarat orga-
11 Neofit si a, nizarea militara a provinciei pentru a apara suveranitatea teritoriilor
hristian Tell, romanesti. Intre 1unile octombrie 1848 si iulie 1849 s-a declansat un
razboi civil intre trupe1e austrieee si ee1e maghiaie, ultime1e conduse
rezentativ, exe de generalul polonez losif Bern. Romanii s-au retras in Muntii Apuseni.
;i avea misiun Comanda trupelor 0 detinea Avram Iancu, care a rezistat atacurilor
'P
e roc 1amatiei .. maghiare.
rrieti1pii, care-si Conflictele dintre maghiari si austrieci au dus la 0 reeonsiderare a
tan si clacasi, pozitiei Vienei fata de romani, astfel incat, prin Constitutia din 4 martie
rogramului de 18~, imparatul Franz Joseph recunostea autonomia Transilvaniei.
langa Marile Intre romani 9i maghiari au inceput tratative mediate initial de depu-
desfiintat r tatul roman loan Dragos si continuate cu succes de Nicolae Balcescu.
desfiintarea 0 La 2 iulie 1849 s-a semnat Proiectul de Pacificare de la Seghedin.
stru, galben, Acordul recunostea unele drepturi ale romanilor, dar nu prevedea
renuntarea la unirea Transilvaniei eu Ungaria.
ulitare turcesti. Soarta revolutiei a fost decisa de contraofensiva trupelor celor
1 Pasa, a con doua Imperii, Austriac si Tarist, care au invins armata maghiara in
tte Domnesti, 0 . august 1849.
Christian Tell. In Bucovina, din initiativa Comitetului de Actiune, la 8 mai 1848,
nul Otoman, a; la Cernauti, a avut loc 0 adunare populara nationala sub presedintia
Bucuresti, pe lui Eudoxiu Hurmuzaki. Adunarea a elaborat un program dezvoltat
~ Organic. ulterior, in iulie, in actul intitulat Petiiia Tdrii, care revendica:
autonomia provinciei si a bisericii ortodoxe, 0 dieta care sa cuprinda
reprezentanti ai tuturor starilor si 0 conducere proprie in adminis-
tratie, justitie si politica.
in Banat, provincie integrata Ungariei la sfarsitul secolului al
ce au fost amp
XVIII-lea, miscarea de eliberare nationala a imbracat tot forma unor
nationals.
adunari populare. In fruntea banatenilor s-a~remarcat Eftimie Murgu,
turgheza, ecle .
adept al unirii Banatului cu Transilvania. In adunarea din 15 iunie
1848, de la Lugoj, s-a solicitat atat autonomia provinciei, cat si
fnic intre ro
recunoasterea natiunii si a limbii romane .
. al revolutio
riei medievale.
ADUNAREA DE LA BLAJ
kiualitatile nati DIN 3-5 MAl 1848
nbii maghiare ~
itatelor din PaIk:crar
__ .•..••••ENTA. DOMNEASCA., organ
administrativ care tinea locul
_-nM11ui si exercita atributiile sale.
a popu1atiei fa;;------------
aduriarea din i:c :::atiobiectiveleprincipaleale revolu-
A • • Je~Tarile Romane de la 1848-1849,
Campza Lzbert/lia:-.;;rtandu-va la structura socletatn
me si a adoptat,t-81e~ti de la Tnceputul secolul~i
t'-dunarea pro~ ''')(-Iea.
11, condus de At--:dzati principaleletrasaturi ale misca-
tfu1easca. Mai ,IC_ :evOlu~ionar~din provinciile rorna-
. 1 di ~- folosmdu-va de [01, 02' 03' 04]'
np~na e ill ~iti un tabel cu principalele aserna-
unu cu Ung~ si deosebiri ale revolutiei romans
egalista a rev~rme cu desfasurarea evenimen-
din provincii.

68
COCARDA REVOLUTIONARILOR DE LA 1848
--'
-1
1
ro: .
,,3. Siguranta personala, adeca nimeni sa
nu poata fi pedepsit decat pe temeiul legi-
lor si in urmarea unei hotarari judeca-
toresti. [...]
8.-Reforma scoalelor pe 0 temelie larga si
nationala, spre raspandirea luminarilor in
tot poporul. [...J
30. Fiecare parnantean sa aiba dreptul de
a adresa jalba Obstescii Adunari."
Peiiiiunea-proclamatie a boierilor ~i
. notabiliior moldoueni, 27 martie 1848
IA
,,7. Natiunea romana cere libertatea de a
vorbi, de a scrie si a tipari fara nici 0
censura. [...]
8. Natiunea romana cere asecurarea liber-
tatei personale, nemine sa nu se pota
prinde sub vreun pretestu politic. [...]
13. Natiunea romana pretende portarea
comune a sarcinilor pub lice dupa starea
si averea fiecaruia si stergerea privi-
legielor."
Peiiiiunea naiionald, 4 mai 1848
\
PREMISELE CONSTITUIR" ROMANIEI MODERNE
fJAC"
SrUDIU. DE CAZ: Drepturi ~iliberta~
cetatenesti
, , la 1848
Intelectualii romani de la 1848 au fost influentati de a ..
politica si culturala a doua generatii: cea a iluministilor si cla .
din secolul al XVIII-lea:;;icea a romanticilor de la inceputul
al XIX-lea.Alaturi de ideea de natiune, de cererile de indep
sau autonomie politica prin invocarea dreptului legitim la
terminare al unei comunitati etnice, au aparut bine formula
turile si libertatile cetatenesti.
In programul de l~ Iasi, .Petitlunea-proclamatte", boi
liberala considera necesara desfiintarea cenzurii si gar
libertatii personale, ca .rumeni sa nu poata fi pedepsit d
temeiullegilor si in urma unei hotarari judecatoresti" [D1].
Transilvanenii pretindeau, in spiritul revendicarilor burg
.Petitiunea Nationala" din mai 1848,asigurarea libertatii pe
libertatea adunarilor, a invatarnantului, cuvantului, scrisului si
rului si excluderea cenzurii [D2].
Proclamatia de la Islaz, programul revolutionarilor
Romaneasca, ·a fost considerata constitutia tarii pana la in
activitatii guvernului revolutionar, dar si 0 adevarata decl
drepturi ce proclama libertatile omului si decreta principii
mentale bazate pe ideea de natiune.
• Ideea de libertate se referea la emanciparea clacasih
trebuiau sa devina proprietari, dezrobirea tiganilor, emaru
israelitilor si drepturi politice indiferent de credinta, li
absoluta a alegerilor, a invatamantului, respectarea pro
particulare etc.
• Ideea de egalitate era prezenta in cererile privind lIe
drepturilor politice si civile, desfiintarea rangurilor titulare
aveau functii, egalitate fiscala, se sublinia ca "patria este a
si a voastra, [... ] aceleasi drepturi vom avea cu totii".
Moldovenii manifestau acelasi interes pentru drep
libertatile cetatenesti prin .Dorintele partidei nation
Moldova". Petitia sustinea crearea unui stat in cuprinsul c
se elimine vechile privilegii, iar populatia sa se bucure de
exercitiu al drepturilor cetatenesti fundamentale.
Interesant si mai putin mentionat de istoriografie, este si p
de constitutie redactat, tot in 1848,de Mihail Kogalniceanu.
era inspirat de acte si programe revolutionare romanesti, d
unele constitutii occidentale (mai ales cea belgiana). Pe langa
marea drepturilor si libertatilor apare si ideea suveranitatii
caci numai natiunea incredinteaza exercitiul acesteia ins
supreme ale statului: Adunarea Obsteasca si domnul.
 }
-,

PREMISELE CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE 69

~AL
LECTIE
, DE SINTEZA.:
Ceneratia pasoptista si proiectulliberal

entati de acti ~'~ cunostintele vin de la Dupa 1821, tineri moldoveni si munteni au plecat la studii in strai-
inistilor si cla . ~~ ialooul general al oarneni-
" , natate, cu deosebire la Paris, unde au luat contact cu ideile liberale.
fa inceputul s
HIe de indep
hi legitim la a
-= ~te
za aerul, ca apa si prin ur-
universala."
Proclamatia de la Izlaz, 1848
Epoca regulamentara, favorabila scolii nationale si contactelor intelec-
tuale cu Occidentul, a asigurat formarea unei generapi preocupate
de transformarea fundamentala a societatii romanesti. Aceasta gene-
dne formulate
ratie a contribuit la organizarea Revolutiei de la 1848 si la fondarea
statului national.
atie", boi
Ideilor liberale s-au afirmat in anumite cercuri politice si culturale,
izurii si gar
in cadrul unor societati secrete dintre care unele erau legate de lojele
pedepsit d
masoneriei franceze, care reuneau 0 serie de personalitati: Nicolae
oresti" [D 1].
" Balcescu, Stefan Golescu, CA. Rosetti, Mihail Kogalniceanu, fratii
licarilor burgh
Golescu, Simion Barnutiu etc. "Societatea Filarmonica", "Asociatia
~libertatii per,
literara a Romaniei", "Societatea studentilor romani din Paris",
" scrisului si
"Fratia", librarii particulare, cluburi si cercuri de lectura, in special
a presei occidentale, au constituit importante centre de raspandire a
rtionarilor din
I' ideilor liberalismului politic sl economic.
ii pana la in
Pasoptistii sustineau libertatea individuala si egalitatea in fata legi-
~arata declara
lor, drepturi si Iibertati cetatenesti, constituirea adunarilor reprezenta-
reta principii
tive, emandparea taranilor si improprietarirea lor, libertatea comertului
si incurajarea industriei ca baza a relatiilor capitaliste, larga autono-
mie interna.

privind "eg ..
rrilor titulare
iatria este a n
totii".
~ ARHONDOLOGIEI
mtru dreptu . ~DICA RANGURILOR BOIERE$TI)
ei nationale
cuprinsul ca
e bucure de ..

me, este si pro'

auuceanu. P'ro
b;]",;

omanesn, dar
ili). Pe Ianga p
. eranitati] nati
fcesteia insti~
tnnul.
 ,
70 P~EMj'SELE CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE

SVPPL1~X
~ -LlBELLVS
- ~

'V: ALA'C'HQRV"'M
LECTIE
, DE EVALUARE:
!!
RANSSILY ANIlE
Premisele constituirii Romaniei mode
~ I. a. Completati spatiile libere cu informatiile istorice o
~
Ij zatoare urmatoarelor definitii:
1
1- ~-.:.. ~~-;~ 1. Organ politico-administrativ care tinea locul domnit
~ exercita atributiile sale .
1 ,-
~ ! "'W!!'"- _" ~'L..~ ~ ;~~~ a 'I 2. Acte fundamentale pentru Principate, intrate in vigoare,
dul Portii si Rusiei, in 1831 si 1832, care reglementau or
interna a Tarilor Romane .
3. Fenomen cultural-ideologic bazat pe 0 grupare de cartur
si preocupari comune si pe un program de emancipare
a romanilor din Transilvania .
SUPPLEX LIBELLUS VALACHORUM, 1791
FOAIA DE TITLU I. b. Completati spatiile libere cu un eveniment istoric in c
implicata fiecare dintre urmatoarele personalitati:
1. Simion Barnutiu .
2. loan Inochentie Micu Klein .

II. Ordonati cronologic evenimentele istorice din coloana A

HOT 6rltl
1-' I" t. . in spatiile libere din coloana B literele corespunzatoare
siunii corecte:

-
~'1ftn~T~' rOOMifiHJfdOOr .~-AAKIJf.
A
a. desfasurarea condusa de Tudor Vladimirescu
.$tOI •• _T'Io
b.desfiintarea rumaniei si a veciniei
a , T r g" AI ;
•••
J 00 I' It, A"'" CaUI"\Sr •••·it!'
c. organizarea Bisericii Unite
'.,*";', ~_•• ~.
.
~I"'~
•• oy.;"'- ,
A(~"fI{U!'j"t*

.,,.1_. ~.,.r~••"" t .~" a. r, III. Cititi cu atentie [D1]:

Pomind de la acest text, raspundeti cerintelor:
1. Precizati data (zi, luna, an) la care a fost prezentata ace
clamatie.
2. Explicati sensul formulei "emancipap.a clacasilor".
3. Mentionati cum era exprimata problema agrara in alte do
grame din Transilvania, Banat, Bucovina sau Moldova.
4. Mentionati alte doua prevederi ale Prociamaiiei de la Izlaz.
5. Precizati alte doua obiective ale revolutiei din Tarile RI
30
ISTORIA PENTRU IV. Alcatuiti 0 sinteza cu tema "Regulamentele Org
INCEPUTUL ROMANlLOR IN DACIA primele acte cu rol de constitutie pentru Principate", po
A LVI PETRU MAIOR
la urmatoarele repere:
• datare, constituire;
• separarea puterilor in stat;
• modernizarea institutiilor:
• rol.
Dl
.Emancipatia clacasilor ce se fac proprietari V. Analizati cele doua imagini de pe coloana mica.
prin despagubire." Precizati pentru fiecare limba si alfabetul in care au fost s
Articolul13 al Proclamaiiei de la Izlaz doua lucrari. Explicati deosebirea.
~cu

ilor".
ara ill alte doua
Moldova.
~ de la Izlaz.
fun Tarile Ro
30 p
entele Organi

rea rea~=~~~~~~~
cipate", po .

hnica.
re au fost scrise
nstituti~ilo~
,
6p

72
,~~~~~~~~UNIREA
ALEXANDRU rOAN CUZA (1820-1873)
Descendent al unei familii de dregatori mol-
doveni, a facut studii la Iasi, 'intr-un pension
francez, si la Paris. A facut parte din miscarea
reformista din 1848 de la Iasi: a fast pentru
scurt timp exilat. Dupa 1850 ~ ocupat functii .
administrative si militare. In 1859, a fast
ales domn al Moldovei si al Tilrii Romanesti.
D1
.Dorinta cea mare, cea mai generala,
aceea hranita de toate generatiile trecute,
[... ] este unirea Principatelor intr-un
singur stat, 0 unire care este fireasca,
legiuita si neaparata, pentru ca in
Moldova si in Valahia suntem acelasi
popul, omogen, identic ca nici un altul,
pentru ca avem acelasi inceput, acelasi
nume, aceeasi lirnba, aceeasi religie,
aceeasi istorie, aceeasi civilizatie, aceleasi
institutii, aceleasi legi si obiceiuri, aceleasi
temeri si aceleasi sperante [... ], acelasi
viitor de asigurat si in sfarsit aceeasi misie
de implinit."
Fragment dintr-o cuvantare a 1ui
Mihail Kogalniceanu din 19 octombrie 1857
1
"\
CREAREA 'INSTITUT"LOR MODERNE
PRINCIPATELORROMANE. Ii
DOMNIA LUI ALEXANDRU I. CUZA
Realizarea Unirii: condiiiondri interne ~i externe
Conventia de la Balta-Liman din primavara anului 1849 a
bilit Regulamentele Organice si dominatia efectiva a Rusi
Imperiului Otoman. i
Noii dorrmi, numiti pe 7 ani si considerati inalti functi
imperiului, au fost Barbu 5tirbei in Tara Romaneasca si Gri,
Ghica in Moldova. Putere';-;uzerana si cea protectoare le co
activitatea, dorind sa suprime raspandirea ideilor liberale si n
si sa mentina stabilitatea politica. Ambii dornni au in
"
dezvoltarea ~
economica ~iinvatamantul ~iau aV}!tP-=UO:g~ a--
refQtmatrni?e:efigore AI. Ghica a ingaduit revolutionarilo~
t848 sa revina in tara, numind chiar pe unii dintre ei
(Costache Negri, Mihail Kogalniceanu). De asemenea, a
emanciparea robilor tigani, a aprobat tiparirealetopisefeloi M
a desfiintat Ce1lZt1~ a decretat libertatea presei.
~Pe plan international, 0 nouii criza survenita in relatiile
Rusia si Poarta a declansat in 1853 razboiul Crimeii, in care
si Anglia s-au implicat un an mai tarziu. Principatele au fost
ocupate de trupe rusesti si austriece. Domnitorii s-au refu
Austria. Rusia a fost infranta iji a acceptat negocierile de pa,
Paris [51]' Marile Puteri pregateau alegerea unor adunari co
speciale - numite adunari ad-hoc [52]in fiee-areP-rma:par,cme'
misiunea de a face cunoscuta unei comisii intemationale
romanilor asupra [Dl] unirii si problemelor importante. Re
acestor adunari urmau sa fie prezentate conferintei Marilo!
organizata la Paris, unde se luau deciziile finale, comunicate
romanilor sub forma unui decret promulgat de sultan. '
militare straine trebuiau sa fie retrase. Poarta numea in mod
zoriu caimacami, loctiitori ai domnului, pentru a supraveg
mentine stabilitatea in cele doua tari romane.
fu
1858, la Paris, in cadrul Conferintei Marilor Puteri, co
ancheta prezenta raportul sau asupra dorintelor romanilor,
discutii prelungite, s-a semnat Conventia de la Paris [53]' al c~
era de a oferi Principatelor 0 forma de organizare interna de
'<-
j
Dubla alegere a lui ALL Cuza
CI) MOLDOVA
((
«
n, Comisii provizorii
:5compuse din trei
r
~
Adunarea dorninata de membrii Partidei Nap
5 ianuarie 1859
~ caimacami, care ~
m Alexandru loan Cuza
~ supravegheau ~i CIl
:c
!zpreqateau >CO
~ alegerile § 24 ianuarie 1859
"0
z « TARA ROM.ANEASCA
o
o ~dunare dominata de conservatori puternic sci
 \
\

UNIREA PRINCIPATELOR $1 DOMNIA LUI ALl. CUZA 73

Domnia lui Alexandru loan Cuza 1859-1866

OMA.NE .,-===- :a eelfudintai,

:i:i.
care-mi facu
dl. Cezar Bolliac,
-' dimineata la mine si-mi
.CUZA j sa ma trimiti d-aici
::::::Slel~, dar iata propunerea
sa alegem pe Domnul
. frapat 9i-i raspunsei ca,
- :;semenea idei mari, nu se
teme s .; fuchisoare. Dupa aceea
a Ghica si fuse eu totul
Mai In urma avu loc si
cu dl. Bratianu [... J si de
• - :::::Ebat atunci: «Ce vreji de la.
.a este candidatul? Este
imi raspunse: sa alegem
Idovei». Atunci ii detei
merge impreuna."
.-...==i~e a generalului Vladoianu
fa ziarul Tara din 11 martie 1867
In aceste conditii, viata politica din Principate s-a concentrat in jurul
alegerilor pentru Adunarile Elective. Adunarea din Moldova, cu 0
majoritate unionists, a ales in final drept candidat unic pe Alexandru
loan Cuza, propunere la care au aderat si fortele conservatoare.
Adunarea Electiva munteana era dominata de fortele conserva-
toare. In aceste imprejurari, liberalii au facut apelJa presiunea
maselor pentru a contracara aceasta majoritate. Cele doua tabere au
renuntat la candidatii proprii, acceptand candidatura lui Cuza, care
in 24 ianuarie 1859 a fost ales domn in unanimitate si in Tara
Romaneasca. Acest act politic' a inaugurat politica faptului implinit.
Dupa 24 ianuarie 1859, viata politica a Principatelor era deosebit
de complexa. Uniunea personala nu era recunoscuta de Marile
Puteri, La la9i 9i la Bucure9ti functionau doua verne 9i doua
Adunari.Tar orgaruzarea a ministrativa era lipsita de unitate. nn-
cipaIeIeo15iective ale noUlw domn erau recurioasterea dub lei ale eri,
realizarea unirii politic~ administrative ,1 reCllloasterea E;i,
aldituireaunui p an e re orme care sa modernizeze societatea

;:;Ic,~~,,~
~ ~,\\\\~A~\~
romaneasca+ -

eii, in care
tele au fost &
rii s-au refu IS'
~erile de pace U L
/
adunari cons
f'fm~e
ernationale p T
portante. Rezo N
intei
I- '
Marilor -
comunicate ull
de sultan. 11
ea in mod
a supravegh

IT Pu teri, comi

or romanilor,
[53]' al carei
interna def

N~AGFIA

c"'.<O 0

uza
N
MAREA
~ o
SCA TIRENIANA M
A ~N
puternic scindaf
74
CONGRESUL DE LA PARIS
S1 FEBRUARIE - MARTIE 1856
• Watura protectoratul Rusiei
• mentinea suzeranitatea otomana, dar
garan-taJlrn:ep~nden-tcrcrdmiffi~
• Pi'incIpatele erau puse sub garanlla
colectiva a Marilor Puteri
• dreptulla armata nationala
• libertatea navigatiei, a comertului, a
cultelor
• revizuirea statutului de organizarein-
terna
• retrocedarea catre Moldova a judetelor
Cahul, Ismail si Bolgrad din sudul
Basarabiei
• convoca Adunarile ad-hoc care aveau
dreptul de a se pronunta in problema
unirii
ADUNARrLE AD-HOC
S2 SEPTEMBRIE-DECEMBRIE 1857
• respectarea autonomiei Principatelor
potrivit capitulatiilorincheiatecu Poarta
• unirea Principat:l~r intr-un singur stat
cu numele Romarua
. t strai
• pnn, di tr familie domnit
aID ill -0 OIumoare.
europeana care sa-$i creasca mosteni-
torii in religia tarii
• ~eut~alitate~ si inviolabilitatea terito-
riului noului stat
• Ad~are legislativa .$i guvem cons~-
tutlO~alvreprez~ntahve, .sub garanna
colectiva a Marilor Puten
,,\..... Guvernarea cabinetului Barbu Catargiu s-a incheiat 0
~ ~u asasinarea, in conditii neelucidate pana astazi, a primului-
CONVENTIA DE LA PARIS
S3 DIN AUGUST 1858
• se constituiau Principatele Unite ale
Moldovei si Tarii Romanesti sub su- depline: a ~icat
zeranitatea otomana si garantia colec- al instructiunii publice si Directia generala a arhivelor st
tiva a Marilor Puteri
• puterea executiva (separat pentru
fiecare tara): domn, guvem
• puterea legislahva (separat pentru fie-
care tara): domn, Adunare, Comisia
Centrala de la Focsani (institutie co-
muna)
• puterea judecatoreasca: Inalta Curte de 20 000 000 lee sa mtre in lJugettirstaful~
[ustitie si Casatie de la Focsani (insti-
tutie comuna)
• domnul ales pe viata prin vot cenzitar r
numea ministrii, sanctiona legile, di-
zolva Adunarea
• drepturi si libertati:egalitatea tuturor in 11 octomhrie 1863. In noiembrie, la deschiderea lucrarilor Ad
fata legilor,impozitelor si a promovarii Cuza anunta in mesajul sau programullegislativ:
in functii publice, desfiintarea privi-
legiilorsi rangurilor boieresti,revizuirea
relatiilor dintre proprietari si tarani
CRE~REA INSTITUTIILOR MODERNE
Marile Puteri, cu toate obiectiile Austriei si ale Imperiul
man, au votat pentru acceptarea dub lei alegeri, in toamna
1859.
Pe plan intern, Cuza a actionat in vederea unificarii admini£l
si militare. Astfel, a unificat serviciile de varna, serviciul tele
a promovat elemente ale burgheziei in aparatul de stat, a
functionari moldoveni in Tara Romaneasca si invers, s-a p
de uniformizarea armatei. La Conferinta de la Constantinopo
nizata la sfarsitul anului 1861, Marile Puteri au convins sul
emita un firman prin care sa recunoasca oficial unirea pe
domniei lui Cuza.
Domnitorul proclarna imediat unirea si nasterea natiunii
D3]' In aceste conditii, incepea 0 ampla aetivitate refor
bazata pe creare~ institutiilor statului national modem,
inlocuiasca vechiul sistem politico-social dominat de marii p
tari ~~~_ )2.~~M' 1~e-vJ~-~~
Guvernul Barbu Catargiu
Primul guvern unic al Principatelor, format la 22 ianuad
a fost condus de Barbu Catargiu. Era un guvern conservat
reflecta structura Adunarii unice. CorruSIa eentTaIa"de Ia F
fost desfiintata si a fost creat un alt orga"ciSm;"-C:omitetul Ie
. . AIn . ul . 1862 fIb I
provizonu. v
A"prunavara an Ul v'"
a ost e a orata 0 ege a
••
U
91 s-a adus ~ discutia Adunarii proiectul Legn rurale, pro
conservatori. Intocmit din 1860 de Comisia Centrala, Mihail
niceanu l-a criticat pentru con~'~ tul sau, iar Alexandru 10
a refuzat sa-I sanctioneze. - 0-..... ~ li6v.
..~. ~ ...- \go..~'~ • .to- o-..P~ ~ [..tP~
~ ~e
\~·I\~v. v ~ ~~\\ ~'I\~J0 w-
Guvernul Nicolae Kretzulescu ~ ~. r
S-a format imediat un guvern condus de Nicolae Kretzules
alliberalilor moderati. De la bun inceput guvernul a
adoptarea masUrlIor aaministrative avand in vedere realizarea
serviciile sanitate, a constituit Consiliul ~
Guvernul a luat primele masun care vizau manastirile mCh&ia<
detineau 11,16% din suprafata tarii si aveau mari datorii catre
roman. In 1860 Costache Ne i, reprezentantul rom A
~deEunea prim memoriu in aceasta ehestiune.~
1862, averile manastirilor mchinate au fost trecute in ProR .
Statului, iar ill lanuarIeUr631\-a:unarea anotaratca--ditoria.
• ~~ /
Guvernul Mihail Kogalniceanu
JA~J~0- ~
Considerat eel mai important guvern din timpul domniei lui
pentru activitatea sa reformatoare, aeest cabinet a fost ins
~ \
reforma el
si agrara, organizarea armatei, reforma instructiunii pub lice,
larizarea averilor manastiresti etc. [S4].
 A~~~ l~ra 1
~-uJ(
ALl. CUZA 75

aficarii adminisn
serviciul te1e
itul de stat, a
invers, s-a p
:onstantinopo
it convins sult

ial unirea pe

erea natiunii n
ivitate refor
tal modern,
tat de marii p

I domniei 1uiC~
t a fost instal~bican::er~
tcrarilor Adun
reforma e1ecto
mii publice, s

l ,,\I
 ~~M~M'0()
76 CREAREA INSTITUTIILOR MODERNE

rn: Sfiin}itul domniei lui Alexandru loan Cuza

Fiti convinsi ca eu n-asi vra de 0 putere
care nu s-ar intemeia dedit pe forta [... ].
.In Alexandru loan I, Domn al Romaniei,
Romanii vor gasi intotdeauna pe colo-
nelul Cuza, care a proclamat [... ] marile
principii ale regeneratiei Romaniei si care
[... ] declara oficialmente [... ] ca primeste
aceasta indoita alegere ca expresie nein-
doielnica si statornica a vointei nationale
pentru unire -msa numai ca un depozit
sacru."
Fragment din Mesajul tronului, 1865
La inceputul anului 1863, impotriva lui Cuza se c
"monstruoasa coalitie", grupare eterogena fermata din
radicali, in frunte cu Ion C. Bratianu si C.A. Rosetti, si conse
Primii erau, alaturi de cei moderati, continuatorii ideologiei
1848, dorind 0 transformare economica si sociala radicala,
modelul Europei Occidentale, in timp ce conservatorii
pastrarea traditiilor si privilegiilor epocii premergatoare revo
insistau ca dezvoltarea sa se faca lent si fara schimbari r
Pentru ambele grupari, Cuza ducea 0 politics necoresp
existau diferente ideologice si, in plus, domnul hotarase sa c
autoritar.
Desi Cuza a reusit sa puna in aplicare arnbitiosul sau p
legislativ si de organizare a unor institutii moderne, pozitia .
subminata de activitatea "monstruoasei coalitii". Conservato
criticat pentru reformele agrara si electorala, iar liberalii radi
reprosat ca era prea moderat. Domnitorul s-a gandit la a
dupa cum a marturisit ill scrisoarea c~tre Napoleon al III-lea Ii
justificandu-si politica si intentiile, se declara gata sa abdlce
voarea unui print strain. Aceeasi declaratie a facut-o la des
Corpurilor Legiuitoare, ill~rk1.~~jD4]'
Liberalii radicali condusi de Ion C. Bratianu si C.A. Ro
organizat lovitura de stat de la la 11 februarie 1866. Cuza a
actele de abdicare si a plecat ill strainat
r Q
. ~'ffiurit ill
T:::::==-
Crono logie ; ~ ~, . ~

Dictionar 1~59
Martie-august: Con feri
ermta d e ~1
a p'~ -'1
ans a reprezentann or Puter il or
(Franta, Prusia, Anglia, Rusia, Sardinia) a recunoscut dubla alege
A PROMULGA, a dispune, printr-un act
oficial, ca 0 lege sa intre in vigoare, sa de- 1860
vina executorie. Octombrie: in prezenta lui Al.L Cuza s-a inaugurat Universitatea
A SANCPONA, a confirma 0 lege sau 0 cu patru facultati: drept, filozofie, stiinte, teologie.
dispozitie. 1861
SECULARIZARE, trecerea unor bunuri Noiembrie: Poarta a acceptat unirea administrativa si politica a Priru
apartinand comunitatii religioase in pro- pe timpul domniei lui Cuza.
prieta tea statului. 1862
22 ianuarie: s-a format primul guvern unic, condus de conservato
Catargiu.
24 ianuarie: s-a deschis la Bucuresti prima Adunare a Principatel
1.Realizati 0 paralela Intre prevederile Bucurestiul a fost proclamat capitala tarii,
Congresului de pace din 1856, ale 1864
Adunarilor ad-hoc si ale Conventiei de 13 februarie: Legea privind infiintarea Consiliului de Stat, care era
la Paris din 1858. Explicati deosebirile, de domnitor si elabora la cererea guvernului proiecte de legi.
folosind [81, 82, 83]. 10 mai: plebiscit privind Statutul dezvoltator al Conventiei de
2.Comentati [01]. Rezultatu1: aproximativ 600 000 de voturi da, 1307 nu si aproximati
3. Mentionati etapele domniei lui Alexan- de abtineri,
dru loan Cuza. 4 iulie: infiintarea Universitatii din Bucuresti care avea sectii de dre
4. Mentionati prevederile Legii agrare 9i si filozofie (litere).
explicati efectele pozitive si negative. 1866
5. Comentati detronarea lui Alexandru 11 februarie: ALl. Cuza a fost silit sa abdice. S-a format 0 10
'loan Cuza. A fost un act negativ, tinand
domneasca, compusa din Lascar Catargiu, generalu1 Nicolae G
cont de activitatea sa reformatoare?

C~~~~
colonelul Nicolae Haralambie.

M",,:{\!l A

) ~ ~&~~}Jh0~t &~v\
'\
)
-- ,,0 ~ A ~/I ~ IY
I\J t <%,,,l{) !-~~
..q~.,J.,t~~
~ J ji1
 CONSTITUTIA DIN 1~66 77

\t~~
Cuza se c
mnata din CONSTITUTIA DIN 1866 ~~~~~
etti, si conse
irii ideologiei
iala radicals,
nservatorii -lrr:-isticile Constitutiei
gatoare revol
schimbari ra ~'-1 $1 PRINCIPII f
neeorespunz. - . • suveranitatea na-
iotarase sa co: tionala
• guvemarea repre-
zentativa si res-
ponsabila
• separareaputerilor
• responsabilitatea
ministeriala
• monarhiaereditara
• libertati si drepturi
cetatenesti

. CAR _-'-3AREA PUTERILOR...I!

~l • • ose1ll--.;:-----=----=--=----::-:c--'- r_-.
66. Cuza a s -..e:..¢vele Domnului
murit in mai - :::::::e::4e si revoca rninistrii
..-- ----=-'""" -~- ~t de amnistie politica
-- <e si confirma in toate func-
~-:-fhlice
It de a bate moneda
--=armata
••~ de a dizolva Parlamentul
-~ de dreptul de veto
riversitatea din.l,.••~ distincpi r;;idecoratii I ,Sodul M0p!0soaiei lndrel?t~ndy,-ige s.pre Mitropo.lie. unde a fosL

~entul:
~ - eut de interpelare;
't de initiativa si sanctiune

Deputatilor discuta si

v
I bugetul
itorul:
p.oneaza si promulga legile
dreptul de veto absolut elIDe ce 0 Constitutie dupii model belgian?
it, Care era p Unii oameni politici romani au folosit sintagma "Romania -
le legi. exercita prin: Curti de judecata Belgia Orientului" dorind ca Marile Puteri sa aiba in privinta statu-
rentiei de la 1libunale fUiui politic al Romaniei 0 atitudine asemanatoare eu cea fata de
aproximativ - - ile si sentintele lor se Belgia: aceasta tara, desi cu un teritoriu mic si fara 0 pozitie strategica
lunta ill virtute a legii si se deosebita, obtinuse recunoasterea independentei si neutralitatea
rtii de drept, , 7"
ta in numele domnului I teritoriului sau inca din 1831. Dupa abdicarea lui Al.l. Cuza, pro-
punerea de a ocupa tronul Principatelor a fo~ facuta lui Fili~c.l.e
'f ~ Flandra, fratele regelui Belgiei, in speranta ca modelul politic belglail
.<rA ••• I se va repeta.
atea constiintei
tea invatamantului (trs-istemul electoral ',
atea presei
BJertateaintrunirilor si Constitutia includea si un nou sistem electoral bazat pe vot
asocierilor cenzitar. Pentru Adunarea Deputatilor erau stabilite, dupa eriteriul
 ,

78 CREAREA
" INSTITUTIILOR MODERNE

Constitutia din 1866

Art. 1. Principatele Unite Romane consti-
tuie un singur stat indivizibil sub numele
de Romania.
Art. 2. Teritoriul Romaniei este nealiena-
bil. [...]
Art. 7.lnsu~irea de roman se dobandeste,
se conserva si se pierde potrivit regulilor
statornicite prin legile civile. Numai
strainii de rituri crestine pot dobandi
impamantenirea.
Art. 10. Nu exista in Stat nici 0 deosebire
de clasa. Toti romanii sunt egali inaintea
legilor si datori a contribui fara deosebire
la darile si sarcinile publice.
Ei singuri sunt adrnisibili in functiunile
publice, civile si militare. [...]
Art. 19. Proprietatea de orice natura,
precum si toate creantele asupra Statului, JURAMANTUL DOMNITORULUI CAROL I, 10 MAl 1866
sunt sacre si neviolabile. [...]
Art. 31. Toate puterile Statului emana de averii, patru colegii; primele doua cuprindeau proprietarii
la natiune, care nu se poate exercita dedit iar al treilea burg!:ezia" liber-profesionistii, ofiterii ill retra
numai prin delegatiune si dupa princi- vatu! fiind direct. In al patrulea colegiu, unde votau taranii, '\
piile si regulile asezate in Constitutiunea indirect. Pentru Senat existau doua colegii in care i~i e
de fata. optiunea ro rietarii funciari ~i de imobile.
Art. 32. [ ...] Orice lege cere innoirea a \ Constitutia ill 1866 a fast perc rrta pe plan extern ca
cater trele ramuri ale puterii legiuitoare.
festare a independentei. Ea prevedea ereditatea domniei si a
Nici 0 lege nu poate fi supusa sanctiunii
domnului, decat dupa ce va fi discutata unui damn suveran, depagjnd statutul de autonomie recuno
si votata liber de majoritatea ambelor tratatele internationale. In acelasi timp, legea fund am
Adunari. Romaniei nu amintea nimic de suzeranitatea otomana si de
Art. 33. Initiativa legilor este data fiecareia colectiva a puterilor europene.
din cele trei ramuri ale puterii legislative.
Art. 35. Puterea executiva este incre- pCronologie
dintata domnului, care 0 exercita in mod
regulat prin Constitutiune. [...] 1866
Art. 82. Puterile constitutionale ale dom- Februarie-martie: lucrarile Conferintei de la Paris, la care Marile
nului sunt ereditare, in linie coboratoare discutat problema Principatelor Unite, a caror unire nu fusese re
directa si legitima a mariei sale principe- decat pe timpul domniei lui Al.I. Cuza.
lui Carol I de Hohenzollem-Sigmaringen, Aprilie: plebiscit pentru alegerea printului Carol de Hohenzo
din barbat in barbat prin ordinul de
maringen ca domn al Principatelor. Rezultat: peste 600 000 de vo
primogenitura si cu exc1usiunea perpetua
rabile, 224 impotriva si aproxirnativ 124 800 de abtineri.
a femeilor si coboratorilor lor.
lulie: promulgarea noii Constitutii a Romaniei, ramasa in vigoare,
modificari din 1879, 1884 si 1917, pana in 1923.
Promulgarea legii electorale pe baza votului cenzitar, potrivit ca -
Diciionar electoral era impartit in 4 colegii pentru Adunarea Deputatilor si
AMNISTIE, act al domnitorului, regelui etc. pentru Senat, iar varsta minima a alegatorilor se fixa la 21 ani.
prin care se inlatura raspunderea penala Octombrie: Poarta dadea firmanul de investitura a lui Carol I,
pentru 0 infractiune. renunta implicit la "nota restrictiva" de recunoastere a unirii
COLEGIU ELECTORAL, categorie electorala timpullui Cuza si accepta unirea deplina, indiferent de domnit
care cuprinde cetatenii cu aceeasi avere sau
rang social.
PLEBISCIT, consultare a cetatenilor care se
pronunta prin da sau nu asupra unui proiect
. \ de lege sau a unui act de importanta
deosebita (referendum).
VOT CENZITAR, vot exprimat de cetatenii t.Analizati principiul separatiei puterilor In stat In Regulamentele
"activi" In viata politica: criteriul In baza ca- Statutul dezvoltator al Conventiel de la Paris 9i Constitutia din 18
ruia poate fi evaluat activismul este dat de 2.Argumentati necesitatea aducerii unui principe strain pe tronul P'
o limita a impozitului (cens)perceput de stat. romans.
 \,
ROMANIA SUB SEMNUL INDEPENDENTEI 79

ROMANIA SUB SEMNUL

INDEPEND ENTEI
,
,... ~. (\
1\~-)~~(7,·w
~ I)~ PolJ{)LwY'.;
.
~-)~~

Inca de la inceputul domniei sale, Carol I si-a facut cunoscuta

dorinta de a modifica r orturile cu Imperiul Otoman si de a d19tiga
suveranitatea tarii. In 1873 domnul ridicase deschis rob~
pendentei ~- nsiliu O'e' ilU9 1, ar in 1876 sustinea ca prob ema
otieiil'l'rla nU-9I""Vagasl rezo varea decat 0 data cu destramarea
Imperiului Otoman.
Ideile lui Carol erau in concordanta cu cele ale c1asei politice:
existau insa in interiorul acestei elite pareri diferite asupra cailor si
metodelor prin care Romania i9i putea obtine statutul politico-juridic
proprietarii de stat independent.
terii in retra Cei mai multi liberali, printre care Ion C. Bratianu, Mihail Kogal-
rtau taranii, niceanu, Vasile Boerescu, erau favorabili apropierii de Rusia si
n care 19i e actiunii deschise impotriva otomanilor. Aceasta mare putere era
singura interesata sa sprijine m!scarea de eliberare nationala,
in extern ca c deoarece urmarea destramarea Imperiului Otoman 9i controluL
domniei si a stramtorilor Bosfor 9i Dardanele.
xnie recuno Conservatorii s-auopus acestor tendinte in politica externa,
ea fundame sustinand initial mentinerea regimului d~arantie col,ectiv.3 inaJJ.;:
rmana si de ~rat in 185~ formatia lor germana a inspirat idee a ca pericolul nu
vinedinspre Austro-Ungaria, ci dinspre Rusia, vazuta ca un posibil
dusman dupa hotararile Congresului de la Paris din 1856. Asadar,
in opinia lor, obtinerea independentei depindea de relatiile dipla-
matice cu Germania si Austra-Ungaria.
I care Marile P
"'-fuPrimava-ra an~lU1 1876, problema orienta~a s-a agravat:
nu fusese ree izbucnea rascoaIa bUIgara, se deaaTI9au revolup:a junilor turcl 91 apoi
¥Omr sarbo-muntenegYena-otoman. Romama si-a exprimat prin
de Hohenzoll
note dip oma Ice pozI:·tate.
00 000 de vo ~ oul uvern liberal condus de Ion C. Bratianu a trecut la initiative
[.j'd· lomati ' fli t
Len.
CAROL I (1839-1914)
.: 1866-1881 51 REGE 1881-1914 'tT Ip omatice merute sa~ pregateasca POSI a participate , . I
a un con IC
.a in vigoare, CG
.... ,.~ :.:?y cu otomanii: in august primul-ministru a avut 0 intrevedere cu
\ ••.~~~ x~ ~Eatul Franz !~seph I la Sibiu, iar in septembrie ~-a deplasat Ia
potrivit careia
# _ ~\.\.::r.'6 (Q"va.~~pentm-a""l""Intatnipe tarlit ::Alexandru al II-Iea_~1pe cancelarul
eputatilor 17i2 b(0l\ '".0;;vY" ~lexaE.dr Gorceakov. Negoclerile s-au incheiat insa fara 0 intelegere
la 21 ani. ,,~& privind indepenClenta si fara semnarea unei conventii romano-ruse
~ care ar fi reglementat trecerea trupelor ruse pe teritoriul nostru.
lui Carol I, pro
Conventia a fost semnata abia la igJ2rilie 1877 de baronul Dmitri
ere a unirii d
de dornnitor.
Stuart, reprezentantul Rusiei in Rom§11Ia, ~i de Kogalniceanu,
ministrul nostru de externe [Dd. Era stabilita trecerea armatelor ruse
.J in intelegere cu celelalte puteri
a imbunatati soarta crestinilor
pe teritoriul romanesc in regimul rezervat armatelor pnetene, cnel=-
. atiei sultanului [... ] Rusia se tuielile fiind suportate de guvernul rus. Actul fixa intr-o anexa
~a=sea mentine 17iapara integritatea drumul pe etape spre Dtu:1:~re,care ocolea Bucure9tiul, 9i numea
-1 a Romaniei pentru ca nici un comisarii -pentr?: rar.orturile c~nstltutllIe romane9t~ Imedrr:t,
ulamentele o- . t sau vreo primejdie sa nu 1'i~i'efu=rcre mobIhzare a chemat suo arme lODlJUO oe persoane, din
:tutia din 1866. ~tru Romania din faptul trecerii care 58 000 formau armata operative, slab inarmata si echipata.
oe tronul Prinei msesti pe teritoriul ei." Armata romana intra in actiune preluand apararea Dunarii pe linia
::Dnventia romdno-rusd din 4 aprilie 1877 Turnu Severin-Calarasi. Adunarea si Senatul au votat motiuni prin

80
ro;
-
"In stare de rezbel eu legaturile rupte, ee
suntem? Suntem independenti, suntem
natiune de sine statatoare [... ] Ce am fast
inainte de declararea rezbelului? Fast-am
noi dependenti catre turd? Fast-am noi
pravineie turceasca? [... J Avut-am noi pe
sultan ea suzeran? Strainii au zis aeeasta;
noi nu am zis-o niciodata."
Proclamaiia de independenia a Romdniei
din 9 mai 1877
~ 1877, s-a acceptat constituirea unui front romanesc sub CQ
Pozitia Marilor Puteri fa!a de procla-
mare a independentei Romaniei
• Imperiul Otoman: aprecia Romania ea
"rebela" si protesta vehement
• Marea Britanie: eonsidera proclamarea
independentei 0 incalcare a tratatelor
• Franta si Italia: adoptau 0 atitudine
rezervata
• Rusia: recunostea independenta de
facto, dar nu si de iure
• Austro-Ungaria si Germania: rsi
rezervau dreptul de a se pronunta
dupa razboi
rn Tratatul de p
UY!A'f.JL < •••• =\-!
• independenta Romaniei si a Serbiei
• Bill aria devenea mar~ prmclpat ~!!~
dominatia Portii '. ,. c
,~t"
a
• autonomia Bosniei $'i Herfegovinei
• neutralitatea Dunarii
• trupele rusesti din Bulgaria faceau
legatura cu Rusia prin Romania si prin
unele porturi ale Marii Negre
• Rusia schimba Dobrogea cu Delta si
Insula Serpilor (primite- de la otomani
In contul unei parti din despagubirile
de razboi) cu cele trei judete din sudul
Basarabiei
'\
CREAREA INSTITUTIILOR, MODERNE
care declarau starea de razboi cu Imperiul Otoman, dar nu
pendenta. In 9 mai 1877, la 0 interpelare a lui Nicolae Pleva,
situatia Romaniei, Mihail Kogalniceanu raspundea printr-un
[D2l ce proclama independenta,
Armata rusa ajungea la Dunare ill iunie si inainta pe
directii catre Balcani.
Cheia victoriei ill Balcani era luarea Plevnei, un puterni
de fortificatii cu 0 pozitie strategica insemnata, condusa de
pa~a. Plevna controla drumurile Vidin- Tarnovo si Nico
fia-Constantinopol; de aici otomanii puteau surprinde si A
coloana principala rusa ce se indrepta spre pasul Sipca si
Ignorand forta armatei otomane, armata rusa a declansat, ill .
atac total nepregatit si cuun efectiv militar mic. Inaintarea ill
condusa de arhiducele Nicolae, s-a oprit la Plevna, unde
rus~1;>tiau fost sangeros respinse.
In aceste conditii, arhiducele Nicolae a cerut principeh
interventia armatei romane la sud de Dunare, neaccepta
atunci de partea rusa. Divizia 4 si 0 parte din Divizia 3 a
Dunarea. Romania insista sa se incheie 0 conventie militara
borare care sa precizeze individualitatea armatel romane. A
tratativelor dintretar, arhiduce si principele Romaniei, din
Carol I, dar ~_fost respinsa cony),ntia scrisa.~ f!..J,,JJ~/t.
n "\r- rM
I r,. ~(
..).',v v
r-
.J
1'"'\
. \,
i\..-',
lJ
.I • ,
vJ.,/'v"'"
I "t,"
).10,)
(\ - -
~
CAROL I $1 ALEXANDRU AL II-LEA, TARUL RUSIEI, LA RADENITA.
PE FRONTUL DIN BULGARIA
'"";J -" ~.~ C{/v\J:..; C • J~ \ ",~()IIn L I'u) LeL-
_
Noul atac asupra Plevnei, organizat de zilra onomastica
~~rncheiat doar cu cucerirea redutei Crivita I; urmatorul
lupta era asediul. La sfarsitul lunii noiembrie, Plevna a cap'
comandantul ei s-a predat ofiterilor romani. Armata romana
pase la aceasta operatiune cu 41 de batalioane si 112 tunuri
cele mai modeme din Europa. Luptele au continuat cu A
armatei ruse spre Balcani, romanii avand misiunea sa ap
vesAticpe directia Vidin-Belogradcik.
In februarie 1878 s-a incheiat armistitiul ruso-otoman,
pacea de la San-Stefano. Delegatul Romaniei la tratative,
 \
A'
ROMANIA SUB SEMNUL INDEPENDENTEI 81

roman, dar nu - • L-llEA REiNTOARCERII

.-\RMATELOR ROMANE
Nieolae Pleva. iN BUCURE~TI, 1878
I d .
r ea pnntr-
inainta pe

ei, un puternic
~, condusa de'
~ovo si• N'ico
I
fU1Prinde si A

asul Sipca si
~ecl~at, in . - ::e£entantilor comitetelor
l Inaintarea in la Bucurestihotaraste
c:-:s=:EJei antiotomane. '
~evna, unde ? le in Bosnia si Herte-

,... al guvernului roman

.:::cT:J
a si puterile garante in
~.cate recunoastereaindi-
ui roman si 'a numelui
::.pasapoartelor romanesti
-- Ia Reichstadtdintre Rusia
__ ~a; ultima i~i manifesta
::eutralitate intr-un viitor
b::-oioman. Eraelie Arion, a fost imputernicit sa sustina recunoasterea indepen-
guvern liberal in frunte cu
•••..• ;c:uu
dentei si retroeedarea gurilor Dunarii pana la bratul Sf. Gheorghe .
~ =nrevederearuso-romanade Rusia a hotarat msa reanexarea judetelor din sudul Basarabiei,
des.larand deschis ca-si rezerva dreptul de a Ie schimba cu Dobrogea.
6-ianuarie 1877: conferinta In tara dezbaterile parlamentare au respins msa solutia rusa,
?uteri la Constantinopol, eu sustinand mentinerea integritatii teritoriale.
- defermina Poarta sa acorde
-ti popoarelor supuse. In Tratatul de la San-Stefano [52] nemultumea si mari puteri ea Anglia,
proclamata 0 constitutie in ingrijorata de pozitia castigata de Rusia ill Baleani, si Austro-Ungaria,
.~ este desemnata "provincie care nu prime a Bosnia si Hertegovina. Germania a preluat misiunea
de reconciliere si a organizat noi tratative de pace. Intre timp, Rusia
a declarat ca nu este ill nici un fel angajata fata de Romania,
conventia din 1877 referindu-se doar la raporturile romano-otomane,
nu si la cele ruso-romane. In aprilie 1878, erau aduse din Balcani ill
Romania trupe si incepea apliearea planului de ocupare militara.
Delegatia Romaniei care a participat la Congresul de la Berlin a
fost condusa de Ion C. Bratianu si de Mihail Kogalniceanu. Ministrul
de exteme roman revendica ill discursul sau garantarea integritatii
-(u\.... teritoriale, interzicerea treeerii trupelor ruse pe teritoriul Romaniei,
momastica a t dreptul la despagubiri de razboi, recunoasterea independentei si a
; urma torul p e: generalul Osman pa~a se neutralitatii tarii. Prin tratatul final semnat la 1 iulie [53]' indepen-
levna a eapi semneaza capitularea armatei denta era recunoscuta imediat de Rusia, Imperiul Otoman, Serbia,
:;.e la Plevna. Austro-Ungaria si abia ill 1880 de catre Franta, Anglia si Germania.
nata romana
Suveranitatea nationala a ingaduit afirmarea unei politici exteme
ritinuat
112 tunUri~:
eu ill .
tratatul de pace de la San-Ste-
proprii, a permis instituirea unui sistem protectionist necesar
nea sa apere ! iulie:CongresulInternationalde dezvoltarii economice, a creat conditii pentru consolidarea sistemului
politico-institutional.
 ,
82 CREA~EA INSTITUTIILOR MODERNE

I,;SX'J' . ""'\ . " "k~'~

rs;' ~\uLJ() Am JI
um __

~;_,/._ <, ,,,":,,,

, "',-,'_' __
'
,~ " 'Ic. ),' "'
r. '' \ -)S I l.E"~ I ~'\.~.; P A,
Tratatul de pace de la Berlin j.i
!
pra1..'\","""\..J ) ('. 1".
\'" _? ~.',,"1-"
I_I -.fI'j,
?-. I\. loA
~r'-'-,- p:--
,,J,>.
j' "-~',
\t r~,.. U .L
;../,1 ~'''''''~
I '"''.r~-¥-
-;,---'''''
\,,_1 \
• teritoriul Dobrogei, al Deltei si al
i~ '''\ c,,/
! ('

Insulei Serpilor revine Romaniei. G{ A L r,-L) T I A \

conform artico e or 43-47

kf ) ." ,-y \. /--..,
i \,\, )""'"",- A .I ,P' .',....-,~ ~.:
• in ependeii]a con Itiohata de: M p' 1('( '" 1
1. schimbarea ~colultli-7--al-GeR&ti- IE <R I
\, (
U
l
tutiei din 1866 1 !3
'-.\
2~.s.acCePf~s~himbului f~clJ\~
Rusia la San Stefano S6~
• re~~teairldepgn~a Ser£iei$i.iL
Muhtenegrul~
.='Bosnia""~i Hertegovina intraJLln
"aa1ii:inisrrarea ''Ailstro- Ungariei
• principatul Bulgariei era redusteri-
torial, formandu-se in sudul sau
Rumelia Oriental a, condusa de un
guvernator crestin nurnit de Poarta
• Anglia primea insula Cipru
..--
\1'
JD:
"A fost un tiInp cand tara noastra era un
camp deschis pentru lupte si batalii, dar
acest camp a fost ingradit pentru tot-
deauna de catre gar anti a colectiva a
marilor puteri [... ] in toate imprejurarile
guvemul princiar a avut drept deviza a
atitudinii sale neutralitatea si pastrarea
ordinii, aceste doua conditii esentiale
care-i sunt impuse de tratate si care fac
din Romania, Belgia Orientului."
Nota diplomaticit a lui Lascar Catargiu
din ianuarie 1876
MAR E A

D4 ION I C A

.Jnterveniti in Peninsula Balcanica, faceti _ inaintarea trupelor rusestl

razboiul in orice conditii, pentru ca raz- - inaintarea trupelor romane
boiul acesta ar constitui un titlu pe care D Posesiuni otomane /,-f_~
Rusia n-ar putea sa-] conteste si ar sili-o [ll Bulgaria si Rumelia autonome ,;

mai riguros decat toate angajamentele UI Teritoriu reintrat in Imperiul Tarist

contractate."
Printul Ipsilanti despre necesitatea
participarii armatei romane Q
Q)
D
Teritoriu anexat de Austria
Teritoriu allpit Serbiei
Teritoriu alipit Muntenegrului
" r.D~~·
,-..__~~,-,,---------'l
la conflictul ruso-otoman din 1877-1878 D Teritoriu alipit Rom§niei f 100 2yO 300km ?;J~-----,-. J/
__ Granita Bulgariai dupa tratatul I I
de la Berlin

Diciionar EUROPA CENTRALA. $1 DE SUD-EST LA 1878

DE FACTO, in fapt; ceea ce exista in

practice.
DE lURE, de drept; ceea ce exista in teorie. t.Arqumentati atitudinea Marilor Puteri fata de proclamarea indepe
INTEGRITATE TERITORIALA, principiu stat a Romanlei. Folositi [S1l!
de drept international potrivit caruia fie- 2. Descrietl razboiul din 1877-1878 cu ajutorul hal1ii. Precizati .
care stat are dreptul sa-9i exercite deplin geopolitice ale puterilor din zona!
si nestingherit suveranitatea asupra teri- 3. Conslderatl participarea elective a Hornaniei la conflictul ruso
toriului sau. gre~eala politica? Ar fi fost recunoscuta indepsndenta si fara c
REDUT A, mic fort de aparare, de forma militara? Arqurnentaf raspunsul vostru, toloslndu-va 9i de [D4l!
poligonala, inconjurat de santuri. 4. Comparati prevederile celor doua tratate de pace!
 ,
PRINCIPALELE "
INSTITUT" ALE STATULUI ROMAN MODERN 83

'I'

P
\
L t!J "'---\; "
;': __ o<-J ) ~f-g ~
~ ;
{,j I~J. "} RINCIPALELE INSTITUTII
,
'-f~
- ~ 4' ~ "

'- . L
': l; b } f)I(J..
,
ALE STATULUI ROMAN MODERN
SI
, PARTIDELE POLITICE f

Sistemul politic al Romaniei modeme a avut 1abaza Constitutia

din 1866, care a creat fundamentul democratic al vietii politice.
Romania a intrat in randul monarhiilor constitutionale, in cadru1
carora suveranul era doar arbitru si factor de echilibru. Rolul prin-
CAROL I cipal il aveau partidele politice, care din 1895 au venit la putere prin
(1839-1914) mecanismul alternantei la guvemare.
e al Romaniei
Parlamentul, ales prin vot cenzitar, a fost spatiul consacrat al
casatont cu
Elisabeta de Wied
disputelor pe seama legilor propuse de partidele politice.
,
(1843-1916

IIiEiJca •
(a murit la 5 ani)1
Monarhia
Rolul monarhiei in istoria Romaniei modeme a fost fundamental.
Domnitorul, apoi regele isi exercita atributiile in limitele actului din
casatont cu
Maria de Edinburgh 1866, care ii oferea largi prerogative politice, legislative, militare si
(1873-1938) executive.
Desi sistemul de guvemare era reprezentativ, in practica politica
puterea executiva avea intotdeauna un cuvant de spus, deoarece
domnitorul putea dizolva corpurile legiuitoare si putea numi si
revoca ministrii.
casatorlt cu
Elena a Greciei Simbolul monarhiei constitutionale romanesti a fost Carol I de
Hohenzollem-Sigmaringen. A domnit aproape jumatate de secol,
timp in care s-au petrecut evenimente istorice majore in care s-a
casatortt cu implicat din plin.
na de Bourbon Parm
Dupa anii 1870-1871, cand au loc manifestari antidinastice, Carol
t a cautat sa impuna 0 domnie autoritara cu acordul Puterilor garante
I?u 5 copul
si al conservatorilor. Nu $i-a atins obiectivul, dar $i-a consolidat
substantial pozitia politica.
Anii 1878-1881 au insemnat consolidarea dinastiei: acordarea
titlului de Alteta Regala, proclamarea Regatului si incoronarea lui
<v Carol ca rege al Romaniei, incheierea "pactului de familie" [SI]"
------I! Personalitate echilibrata si cu 0 educatie deosebita, integru .din
r---....... {;l
punct de vedere moral, disciplinat si riguros [Dl], regele Carol a
reusit sa modereze disputele politice dintre liberali si conservatori,
~----~:~ Carol era 0 adevarata perso-
a protejat sistemul bipartit, a incurajat modernizarea statului si a.spri-
1878 - Cu 0 rabdare neobisnuita stia
jinit miscarea nationala a romanilor din afara granitelor,
IF:3'lSCa ani de-a randul gandurile
''Jt.:.:E vointele intr-adevar staruitoare, De la inceputul domniei s-a sprijinit pe conservatori. I.G. Duca
------....
I8rA.<linrlononrl:J:-* -ze:,taniciodata pe fata intentiile explica acest lucru prin grija deosebita pentru soarta dinastiei pe care
~ adaugam la acestea 0 mare o vedea sustinuta si aparata, daca se baza pe marii proprietari
nn simt al datoriei cum rar se £unciari,considerati a avea "fire dinastica". A conlucrat si cu liberalii,
~ 0 nobila conceptie, nobil in aflati mai mult timp la guvemare, deoarece acestiaerau dornici sa
Iflictul ruso-o~:::alt inteles al cuvantului, a ceea adopte masuri cu caracter reformator in folosul statului roman.
fa si taracor -=:z.a acestui stat si acestui popor, Cu stilul sau ironic, Constantin Argetoianu nota ca P.N.L. era
~ d~ [0 ]! ;-~sinteza insusirilor caracteristice
4 ••.. -~--. Carol." obisnuit "sa domneasca in Tara Romaneasca si sa sup una si pe rege
I.G. Duca, Amintiri poliiice vointei sale".
84 CREAREA )NSTITUTIILOR MODERNE

Chemat pe tronul Romaniei pentru a consolida pozitia

plan international, Carol I a desfasurat 0 interisa activitate in
externa: s-a dedicat cuceririi independentei: a alaturat
Triplei Aliante si a implicat-o in razboaiele balcanice. Titu
aprAecia di regele Carol "duce singur politica noastra exte
Insa regele nu a uitat sa colaboreze cu personalitatile po
vremii, Ion C. Bratianu, D.A. Sturdza, Lascar Catargiu, P.
Ionel Bratianu, demonstrand reale calitati de om politic [Dlf

Parlamentul
Constitutia a stat la baza vietii parlamentare din anii 1
Reprezentanta Nationala era un parlament bicameral fo
Senat si Adunarea Deputatilor. A fost una dintre institutiil
fundamental ale statului roman modern.
Conform Legii electorale din 1866, alegerea repreze
natiunii se face a pe baza votului cenzitar.
Dezbaterile din Adunarea Deputatilor si Senat, org
sesiuni de cate 4-5 luni, timp in care erau discutate si vota
incepeau cu "mesajul tronului", rostit de monarh, de obicei
no~¥,brie. (Activitatea parlamentara se incheia in fiecare
REGELE CAROL I ~I REGINA ELISA BETA s\. ~'S'punsul Corpurilor Legiuitoare la mesajul tronului".
\ Parlamentul 19i exercita dreptul de a controla puterea eX!
urmarind modul in care se aplicau legile. Deputatii si senab
D2
ales cei din opozitie, se foloseau de dreptul de interpelare,
"Regele Carol era unul din cei mai buni unor ministri sa raspunda pentru anumite decizii sau acte
oameni si din cei mai intelepti demnitari, si cateodata obligindu-i chiar sa demisioneze.
pe care i-am intalnit si eu am avut a face
in viata cu multi suverani [...J. Taria lui se
Partide politice
intemeia pe rabdare, pe tenacitate, pe
simtul datoriei ce dovedea chiar in ama- Pluralismul a fost 0 trasatura a sistemului politic din Ro
nunte, pe inalta conceptie [...J ce 0 avea aceasta perioada. Principalele partide care s-au confruntat
despre menirea sa de demnitar." politica, Partidul National Liberal si Partidul Conserv
Printul Biilow, Din oiata Regelui Carol I
participat la guvernarea tarii si, cu toate deosebirile de .
actionat in vederea modernizarii societatii romanesti, In viata
Cronologie
au mai existat si disidente liberal-radicale, conservatoare, p
1875 orientare social-democrata sau socialista.
Incepe constructia la Castelul Peles,
resedinta de la Sinaia a Casei Regale.
1878
rs; Principalele partide ei grupari politice (1866-1914)
Septembrie: Parlamentul a hotarat sa AnuI
constituirii Denumirea
acorde lui Carol I titlul de Alteta Regala.
1881 Ion C. Bratianu, C.A.
14 martie: Parlamentul a votat Legea prin 1875 Partidul National Liberal D.A. Sturdza, lonel B ~
care Romaructdev~nea regat. I.G. Duca
W-mai: Carol- I si Elisabeta de Wied au
fost incoronati ca rege si regina ai Lascar Catargiu, Titu M
Romaniei: la incoronare, Carol a primit 1880 Partidul Conservator P.P. Carp, Alexandru L
coroana confectionata din otel luat din Gr. Cantacuzino, Take II
tunurile capturate la Plevna.
Constantin Dobrescu-
18 mai: s-a reglementat succesiunea la
1882 Partida Taraneasca Vas.ileKogalnice
tron prin "pactul de familie": mostenitor
al tronului a fost proclamat printul Ion Mihalache
Ferdinand de Hohenzollem-Sigmaringen, Constantin Mille,
Partidul Social Democrat al
nepotul de frate al regelui Carol I. 1893 loan si Sofia Nadej
1884 Muncitorilor din Romania
Vasile Mortun
Parlamentul a votat lege a infiintarii
Domeniilor Coroanei. 1910 Partidul Nationalist Democrat ~ie'olae lorga, A.C.
 PRINCIPALELE INSTITUTII ALE STATULUI ROMAN MODERN 85

isolida pozitia
isa activitate in
i; a alaturat
lcanice. Titu
no astra externa
sonalitatilo po
ir Catargiu, P.
om politic [Dl1

Senat, org
rutate si votate
REGELE CAROL I,
arh, de obicei - sn MESAJUL TRONULUI, 1913
eia in fiecare
r-0nului" . La sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea,
s-a incercat organizarea unui partid taranesc. Initiativa a apartinut
~a pu terea ex,
invatatorului Constantin Dobrescu-Arges, care se inspira dintr-o serie
rtatii si senato
de idei conservatoare si radicale eu privire la emanciparea economica
e interpelare,
si morala a lurnii rurale.
zizii sau acte
Initiativa a fost reluata mai tarziu, dar n-a avut succes decat dupa
primul razboi mondial, cand s-a constituit un Partid Taranesc,
Miscarea socialista s-a afirmat la sfarsitul secolului al XIX-lea prin
Diciionar intelectualii cu vederi de stanga si prin publicatii precum Coniem-
zlitic din Ro - '''-'"1A LA GUVERNARE (rotativa poranul sau Emanciparea. Un teoretician al miscarii a fost Constantin
confruntat pe a), practica politica pre- Dobrogeanu-Gherea, autorul primului program socialist din
ul Conservat -~:a:LOdelenglez, conform careia Romania, intitulat lICe vor socialistii romani?".
F~irjle ~e i ~ politice~sunt ch~e~ate alter- in 1899, prin "tradarea genero~ilorll, P.S.D.M.R., bazat pe ideile
esn. In viata ••..•
?"emare; ill Romama a £unc- socialiste ale epocii - introducerea votului universal, rascumpararea
nvatoare
,
p =
1895 pana ill 1918 si a fost
- de altemarea liberalilor si a
marii proprietati, drepturi politice si econornice pentru muncitori -,
s-a dizolvat. Miscarea socialista a supravietuit in cercurile socialiste
or si in organizatiile sindicale. In 1910, a fost organizat Partidul Social
ARE, procedura de control par- Democrat din Romania.
(1866-1914) constand ill dreptul unui in cadrul P.N.L., in 1884, s-a creat gruparea radicala condusa de
ti szn deputat de a cere explicatii
c.A. Rosetti, iar dupa moartea sa de Gheorghe Panu.
prezen t
_ jln ' 1 =:m. ~ 1 x
ill egatura
~
cu mo did'
u e
Dupa 1895, s-a constituit gruparea condusa de P.5. Aurelian,
'ianu, CA. Ro .!::? a unor probleme politice,
numita "drapelista" dupa oficiosul acestuia, Drapelul. Din partid au
lza lonel Bra . :tive,diplomatice etc.
LG~Duea \C. TRONULUI, cornunicare rostita iesit cateva factiuni conduse de Grigore Vernescu si Nicolae Pleva,
~ cu prilejul deschiderii sesiunii
I dar aceste disidente nu au afectat unitatea partidului.
)4~i:StIului, in care erau prezentate $i Partidul Conservator a cunoscut desprinderi, mai importante
otI~~e tam si recomandarile privind fiind cea a lui Take Ionescu, care a format in 1908 Partidul Conser-
) =re lor. . vator Democrat, si cea a lui Nicolae Filipescu, care in 1915 a iesit din
• T'\_'---_ _ A -. E CONSTITUTIONALA., forrn~ partid din cauza politicii sale filoantantiste .
.amant in care puterea suprema
unei singure persoane (rege) ale
gative sunt limitate prin consti- 1.Precizati principalele trasaturt ale sistemului politic din Romania In anii
1866-1914.
~SABILITATE MINISTERIALA., 2. Ce legi !?irnasuri au fost adoptate In vederea consolidarli monarhiei?
is unui rninistru de resort de a 3. Prezentati instltutia monarhiei toloslndu-va de [D" D2].
:- -·---7~· ~ pentru contrasernnarea unei 4. Msntionati principalele partide ~i grupari politice. Cum va expllcati aparitia unor
ifga, A.C C tionate de suveran. disidente interne ~i externe?
 ,
86 CREAREA INSTITUTIILOR MODERNE

~~~~===MIJLOACELE CULTURALE
51
, ECONOMICE ALE MODERNIZA

Societdti ~i asociatii culturale Cultura a fast un alt aspect de seama al modernizarii

infiintate dupii 1859 Literati, artisti, oameni de stiinta au deschis drumuri noi ,
• 1861: Astra - Sibiu intat institutiile culturale fundamentale pentru un stat mod
• 1863: Societatea "Junirnea" - Iasi cultivat valorile artistice si stiintifice care au sincronizat ~.
• 1865: Societatea culturala "Ateneul Romania in lumea civilizata,
Roman" - Bucuresti
• 1868: Societatea Filarmonica Romana - Academia Romdni;
Bucuresti
• 1870: Societatea pentru fond de teatru Infiintata ca .Societatea literara romana" (1866),ulterior
roman c= Deva Academica Romana, Academia Romana primeste aceasta
• 1908: Universitatea populara "Nicolae in anul1879. Ea avea trei sectii: literatura, istorie, stiinte.
Iorga", Valenii de Munte Din initiativa unor oarneni de cultura din toate provinci
• 1909: Societatea Scriitorilor Romani din de romani se forma, in 1866, 0 societate literara care avea
Bucuresti initial stabilirea ortografiei, gramaticii si editarea diction
romane. Treptat, s-au alaturat nu numai filologi si istorici,
sonalitati din domeniul economiei, medicinei, stiintelor
etc. Din 1879, scopul principal al Academei Romane a
movarea "culturii, limbii si istoriei nationale, a literelor, ~ ..
artelor frumoase".
ATENEUL ROMAN
CONSTRUIT IN 1886-1888

Presa
In Romania a fost favorizata de raspandi-
rea tipografiilor, de traditia gazetareasca si
de infiintarea asociatiilor gazetaresti.
Au aparut numeroase publicatii periodice,
mari cotidiane, reviste de specialitate, pe
anumite domenii, ziare ale partidelor po-
litice:
Din acest for au facut parte importanti oameni de cul
Literatura: Bogdan-Petriceicu Hasdeu, Titu Maiores
• 1857: R.omanul - c.A.. Rosetti Alecsandrif.August Treboniu Laurian'1Ioan Slavici, George
• 1~78: Tzmpul.--:-M. Emmescu; I.L. Cara- Barbu Stefanescu Delavrancea etc.
giale: I. SlaVICI I ', Mihail K alni N· 1 I G
• 1884: Universul _ Luigi Cazzavillan stone: I at oga ruceanu, ICO ae orga, eorge
• 1885: Epoca- B. Stefanescu Delavrancea; A.~. Xenopol, Dimitrie Onciul, Vasile Parvan, ~u
E. Lovinescu etc. ::> ~\J\;~
• 1888: Adeviirul- Al. Beldiman; C. Mille \;~f$mnte: ~conomi9tiiP.5.Aurelian ~~Ion Ghica, ~e~~ Ni<.
• 1902: Luceaftirul- O. Goga (Budapesta) tzWescu, VIctor Babes, Ion Cantacuzmo, matematicienii Sp
 MIJLOACELE CULTURALE ALE MODERNIZARII 87

"\.'-'\'
Fit
Pf,"
. \'IJ!.....
~·/~'-r .,
j

.
.,- -,

.
LE
)ERNIZA

l modernizam
is drumuri noi ,
tru un stat mod
IU sincronizat ~i

:1866), ulterior
imeste aceasta
storie, stiinte.
UNIVERSITATEA DIN IA$I
toate provinciit
erara care avea
Dimitrie Pompei, Gheorghe Titeig, chimistii Nicolae Teclu, Petru
area dictionarul
ogi si istorici, Poni, agronomul I~nescu de la Brad, fizicianul Emil Bacaloglu,
inei, stiintelor inginerul Anghel Saligny, geograful Simion Mehedinti, biologul
ei Romane a f Emil Racovita, biologul Grigore Antipa, botanistul Dimitrie Brandza.
~ a literelor, s... Academia a rarnas pana astazi cea mai importanta institutie de
cultura a Romaniei.

inviiJiimantuI
Legea din 1864 fixase cadrul organizatoric si de dezvoltare pentru
invatamantul primar, secundar si universitar. Populatia scolara era
DE CARTE iN ROMANIA
in crestere, desi analfabetismul continua sa fie 0 problema pentru
1899 1912 Romania [TI' T2]·
Dezvoltarea invatamantului a mai facut un pas in 1893, cand a fost
4694288 5716400
votat proiectul de lege propus de Take Ionescu. Acest proiect reor-
22% 39,3%
ganiza invatamantul primar si IIdadea un caracter practic. Cativa ani
mai tarziu, Petru Poni infiinta primele gradinite in mediul rural si
se preocupa de imbunatatirea programelor scolilor care pregateau
viitorii invatatori.
Cel mai important rol in modernizarea invatamantului romanesc
1$1iN iNVATAMANTUL PRIMAR
1870-1880 de toate gradele l-a avut pedagogul, matematicianul si astronomul
Elvetia Olanda Belgia Spiru Haret. EI a initiat culturalizarea si alfabetizarea in mediul rural
300 000 432 000 545 000
si a organizat programe speciale de pregatire a invatatorilor.
Dupa infiintarea universitatilor din Iasi si Bucuresti, au fost orga-
ieni de cultura, nizate si alte noi institutii de invatamant superior: Facultatea de
u Maiorescu, Medicina, Scoala de Arte Frumoase, Scoala Superioara de Poduri si
rvici, George Sosele etc.
In aceasta perioada au aparut primele organizatii ale corpului
didactic, publicatii consacrate scolii si problemelor pedagogice,
primele asociatii studentesti. In Transilvania, limba romana era
admisa ca limb a de predare in invatamantul primar si confesional.
lnsa in timpul regimului dualist, limba maghiara a devenit obliga-
torie pentru predarea tuturor obiectelor de studiu.
88
Cronologie
1879
Incepe construirea caii ferate Buzau-Ma-
rasesti, prima cale ferata executata de sta-
tul roman.
1881
Se infiinteaza Bursa din Bucuresti, prima
bursa de valori din Romania.
1882
Este introdus iluminatul electric in Bucu-
resti.
1883
Se infiinteaza prima linie telefonica par-
ticulara din Bucuresti.
1894
Primul tramvai electric
1895
Este inaugurat podul de la Cernavoda,
proiectat si construit de Anghel Saligny, la
acea vreme eel mai lung pod din Europa.
Dictionar
MODERNISM, curent sau tendinta, mani-
festat in special in arta si literatura secolului
al XX-lea, caracterizat prin negarea traditiei
si prin adoptarea unor noi principii de
creatie.
MODERNITATE, in sens general, caracte-
ristica de a fi modem, respectiv ceea ce este
diferit sau chiar opus preceptelor, normelor
si practicilor traditionale, referindu-se la
produse ale culturii, institutii, forme de
organizare sociala etc.
TRADITIONALISM, curent sau tendinta
care cultiva sau supraevalueaza elementele
tradi tionale.
t.Cornentati [T1' T2]·
2.Explicali rolul presei tn Romania
rnoderna,
3. Folosindu-va de cunosttntele de lite-
ratura romans !?iunlversala, gasili cate
trei caracteristici pentruclasicism,
romantism !?irealism.
4. Prezentati, folosind !?i cunostintele de
literatura romana, principalele curente
politice 9i culturale de la sfarsitul
secolului al XIX-lea !?i inceputul
secolului al XX-lea.
CREAREA INSTITUTIILOR MODERNE
La nivel superior exista 0 catedra de limba romana la
sitatile din Budapesta si Cluj, care beneficiau de subventii ..
bisericilor romanesti si a. fundatiilor particulare pentru
romani, Nici in Bucovina sau Basarabia invatamantul ro
a avut sprijin din partea statului, iar limba de predare era
sau rusa. La Universitatea din Cerna uti s-a infiintat totusi
de limb a si literatura romana, In 1912: istoricul ion Nisto
o conferinta de istoria romanilor,
Au fost'deschise colectii si muzee care au pastrat si valo
mai importante creatii culturale. La inceputul secolului al
fost infiintate Muzeul National de Arta Veche Romaneasca,
Botanica din Bucuresti, Muzeul de Stiinte ale Naturii, Fil
Opera. ' , ,
Regele Carol I si regina Elisabeta - Carmen Sylva, ca p
sprijinit si stimulat material talentele deosebite si realizarih
si stiintifice de valoare, au patronat manifestarile culturale
Statul, agent al modemizdrii
Cucerirea independentei de stat a deschis persp
dezvoltare a economieiromanesti: crearea unui sistem bani
si acorduri comerciale, extinderea rapid a a cailor ferate,
zarea transporturilor si a industriei etc.
Industria a fost lipsita de capital autohton, de cadre t,
calificate, de masini si materii prime. In consecinta, politi
nomisti, oarneni de cultura au sustinut ca incurajarea ind
tionale se putea realiza printr-un program de masuri prof
Cadrullegislativ a vizat mai ales dezvoltarea principalelor
dustriale: industria alimentara, forestiera, petroliera si m
Legea generala a tarifelor din 1886 initia protectionismul,
unele taxe de import la produse care concurau cu produ
k-triei nationale. In 1887 a fost adoptata legea de incurajare
triei, .G€}ntG~ care~ ~ iritreprindere cu un caE!!al de 50
avand ~!.tlutrn.~25 _ e... ucrcg~m partea statului
impozite si de taxe vamale la importul de masini, reduc
in transportul feroviar si teren in folosinta gratuita pentru
.cladirii.
Pana in anul1914, agricultura a ramas cea mai importan'
economica. Principalul progres in agricultura a fost crest
fetelor cultivate mai ales cu cereale.
Marea proprietate reprezenta in jurul anului 1900 ap
50% din suprafata arabila a tarii. In acelasi timp, aproape
totalul taranimii nu poseda pamant suficient.
Dupa anul1900, '1gI'~estrat<Lgt_ma_~ini
care ~~ o_cr~~_~s..e~~pF0ductr
baza relatiilor agrare au ramas invoielile agricole. Sisternul
in munca si produse si munca la tarla au complicat situatia
Progresele in domeniul industriei si accesulla piata int
au fost posibile si datorita modernizarii mijloacelor de
de comunicatii. Mecanizarea comunicatiilor, utilizarea tele,
telefonului au favorizat tranzactiile, iar extinderea retelei
si a soselelor a influentat cresterea volumului transpor
Finantele publice si creditul au constituit un alt sectorA
tul a intervenit activ in scopul dezvoltarii relatiilor capit
\ \
 CREAREA INSTITUTIILOR MODERNE 89

limba romana
ill de subventn
ticulare pentru
lvatamantul ro STU[)IP D~CAZ: Spiru Haret ~i· )
I. de predare era
1 Infiintat totusi
modemizarea invatamantului romanesc /
)ricul Ion Nisto

Ipastrar si valo
ul secolului al Spiru Haret (1851-1912) s-a nascut la Iasi, In familia unui
he Romaneasca, functionar. A fost bursier al Liceului Sf. Sava si student la Facultatea
le Naturii, Fila de Stiinte din Bucuresti, In 1878, a obtinut l~ Paris, unde se afla ca
bursier, titlul de doctor ill stiinte matematice.
ten Sylva, ca p Intors In tara, a fost profesor de mecanica rationala, algebra si
>j te
si realizarile geometrie analitica la Universitatea din Bucuresti. In 1892, a devenit
We culturale membru al Academiei Romane.
Activitatea sa politica In P.N.L. este legata de educatie si
invatamant: inspector general, secretar general al Ministerului
eschis perspe Cultelor si Instructiunii Publice, apoi de trei ori ministru in mai multe
.ui sistem bane guveme liberale intre aniiJ897 si 1910.
cailor ferate, In aceasta calitate, a condus reforma invatamantului
,
secundar si
r

superior din 1898, infiintand cele trei sectiuni ale claselor V-VIII '
l, de cadre te (cursul superior) clasica, moderna si reala, Legea din 1898 a instituit
secinta, politic] certificatul de absolvire (bacalaureatul) si a stimulat metodele noi in
:urajarea indus predarea tuturor disciplinelor. Profesorii erau numiti ill functie de va-
. masuri proteq loare. Un an mai tarziu, Haret a propus spre votare 0 lege a illvata-
)rincipalelor r mantului profesional cu planuri de instructii si statute speciale pentru
troliera si met scolile de arte si mestesuguri, liceele militare, seminarele teologice.
)tecponismul, Pentru a da illvatatorilor 0 pregatire adecvata, Haret a reorganizat
u cu produsele scolile normale. In programe au fost introduse lucrarile practice
de Incurajare a agricole, considerandu-se-ca "invatatorul sa fie satean el insusi si prin
apital de 50 0 urmare sa pastreze iubirea pamantului si deprinderea de a-llucra".
rtea statului s A infiintat, tot pentru illvatatori, .Biblioteca pedagogica", ill
isini, reduceri cadrul careia se tipareau, prin Casa Scoalelor, traduceri din literatura
eitapentru amp pedagogica. Princircularele sale repetate, a determinat sporirea
localurilor de scoala: intre 1897 si 1910, s-au ridicat in toata tara 2 343,
lID.importanta din care 1 980 cat timp Haret a fost ministru.
I fost cresterea
Pentru ca bugetul statului si al comunelor nu ingaduia gratuitatea
unor carp necesare scolilor, a dispus ca editarea lor sa fie facuta de
lui 1900 apro . minister pentru a le ieftini.
ap, aproape 8 Spiru Haret este eel care a infiintat gradinitele de copii din
Romania, a incurajat concursurile de carti didactice. A sustinut
_ ••.. ....-a fost numai un semanator de reviste ca Scoala romand, Convorbiri didactice etc., a creat scoli de adulti
Lcu.m<1.1?inisi t4:0r~ un mare creator de energie. A
:.9-.pred~ala:.::nare vrajitor al invatatorilor, Pu-
si cantine pentru copiii saraci si a initiat turismul scolar, In 1904, a
e. Sistemul~li au ridicat dupa ei atatia uce- infiintat Scoala Superioara de Arhitectura si Comisia Monumentelor
cat situatia tar~i ca Haret." Istorice. .
L piata intematilf Tribuna Invtttatorului, Supranumit .xnnul scolii' pentru opera sa reformatoare, Spiru
eelor de trans:.... Buzau, 1932 Haret este considerat organizatorul scolii modeme romanesti [D1].
izarea telegra
rea retelei fer,
ansporturilor.
tlt sector In ca
lor capitaliste.

90
~~~~~~~ROMANII
--
Tl
Romami din afara grani!elor Romamei
l.Ungaria 2785000
2. Basarabia 1092000
3. Banat, Banatul sarbesc si
Craina (Valea Timocului) 906980
4. Macedonia 500000
5. Bucovina 230000
6. Bulgaria 96502
-°1
"Nici un om politic roman nu aspira sa
anexeze Macedonia, nici sa fondeze acolo
un stat roman. Tinem insa ca nationalita-
tea romanilor din Macedonia sa fie pas-
tram si garantia ca ei vor putea sa se cultive
in limita lor in toata libertatea."
Take Ionescu
-
O:t
"Natiunea romana, religiunea greco-cato-
lica ca atare, si religiunea greco-orientala,
se recunosc prin lege [... ] intocmai ca si
celelalte trei natiuni si patru confesiuni
recunoscute ale Transilvaniei. [...]
Natiunile recunoscute prin lege si adeca,
natiunea Maghiarilor, Sacuilor, Sasilor si
a Romanilor [... ] sunt pe deplin egal in-
dreptatite si ca atari se folosesc in sensul
constitujiunii transilvane de asemenea
drepturi politice."
Articol de lege despre efectuarea egalei indreptaiiri a
naiiunii romiine $i a confesiunilor ei, 1863
0
---- 3
"Cele trei limbi ale tam, adica limba un-
gara, germana, romana sunt egal indrep-
tatite in comunicarea publica oficioasa.
[...]
Limba de invatiimant in scoalele poporale
si medii, apoi institutele superioare de in-
vatiimant 0 decid aceia cari au de a ingriji
pentru sustinerea scoalelor respective."
Articol de lege privitor la inirebuiniarea
" celor trei limbi ale tarii
in comunicaiiunea publica ojicioasa, 1863
1..
CREAREA INSTITUTIILOR MODERNE
DIN AFARAGRANITEL
,
Dupa 1848, un numar mare de romani au continuat sa
afara granitelor Principatelor si apoi ale Romaniei: in Ung
cipatul istoric al Transilvaniei, Banat, Crisana, Maram
Bucovina, in Basarabia si la sud si sud-vest de Dunare, mai
Morava, Timoc si Vidin, dar si risipiti in tot cuprinsul P
Balcanice, unde sunt cunoscuti ca romani macedoneni [Ttl
Aflati sub diferite administratii: ungara, austriaca,
otomana, romanii nu au reusit sa participe la viata politica,
evidentiat apartenenta la 0 comunitate distincta printr-o
activitate culturala.
Diaspora romaneasca s-a format pe la jumatatea
al XIX-lea.Din Transilvania, Banat sau din VechiulRegat, fa
emigrat in S.u.A., Canada, America Latina etc. in noile lor
organizat scoli si biserici, au publicat ziare si reviste in limba
si au intemeiat comunitati distincte, dar s-au si integrat, la
grupuri etnice,adoptand limba si modul de viata din tarile de
Transilvania
Pana la 1848, programele politice au mentinut ideile Su:
recunoasterea natiunii romane, a limbii romane si a
ortodox~. in acestspatiu, Biserica unita si cea ortodoxa,
uneori, au sustinut miscarea nationala.
in preajma revolutiei de la Ui48 se afirma in lupta de e
carturarii laici precum George Baritiu, editorul Gazetei de 11
si Simion Barnutiu, profesor la liceul unit din Blaj.
Etape in eooluiia poliiicd a Transilvaniei
1849-1860: regim neoabsolutist bazat pe centralizare, sistem repr,
reformism si modernizare economica.
1861-1866: regim liberal; Viena accepta sa transfere 0 parte a aut,
organe locale reprezentative cu atributii executive si legislati
domina Dieta Transilvaniei si impun un pachet legislativ .
programul national.
1867-1914: regim dualist austro-ungar; Transilvania este anexata
Budapesta promoveaza 0 identitate exclusiv maghiara a sta
tutiilor sale. Romanii contesta bazele regimului, revends
autonomia, ulterior recunoasterea lor ca unitate politica '
cadrul Ungariei sau al Austriei federale.
Nici una din cererile romanilor nu a fost solutionata
regimul neoabsolutist impus de contele Alexander v
politica de germanizare culturala au limitat activitatea
Singura concesie a fost ridicarea episcopiei unite de la Bl
de mitropolie in 1854.
In perioada regimului liberal, romanii au intensifica
nationala. Noua Dieta a Transilvaniei avea in comporu
deputati romani, 44 maghiari si 32 sasi. Pentru prima data
Transilvaniei romanii puteau sa influenteze direct
 ROMANII DIN AFARA GRANITELOR 91

legislativa si sa aduca modificari institutionale. Dieta 1;>i-adesfasurat

activitatea in doua sesiuni, in anii 1863-1864 infaptuind cele mai
~ ~ a Transilvaniei,
, ~:Ule comunitati importante puncte ale prograrnului romanesc prin doua legi [D2, D ]:
legea cu privire la egala indreptatire a natiunii romane si a co~e-
1900 1910
siunilor ei si legea care declara romana limba oficiala a Transilvaniei,
55,0% 53,7%
alaturi de maghiara si germana. In 1864, printr-o decizie imperiala,
29,0% 31,6%
biserica ortodoxa a fost ridicata la rang de mitropolie, sub conducerea
11,9% 10,7%
:ontinuat sa lui Andrei Saguna, In 1867 s-a inaugurat oficial monarhia dualista.
miei: in Ungaria Imperiul, numit Austro-Ungaria, devenea 0 confederatie: Austria, cu
sana, Maramur capitala 1a Viena, Ungaria, eu capita1a 1a Budapesta. Fiecare avea
Dunare, mai guvem, parlarnent, viata politica si administratie distincta, dar Franz
t cuprinsul P, Joseph I era si imparat al Austriei si rege al Ungariei. Erau organizate
cedoneni [T 1] trei ministere comune: exteme, razboi, finante. Pentru Viena dualis-
F~ adunata spre a serba mul era 0 noua forma de organizare politica a monarhiei. Ea se baza pe
r austriaca, r -=: ;-:ei de 3/15 mai [... ] declara
eolaborarea cu maghiarii, necesara pentru stabi1itatea imperiului.
nata politica, ita pe langa principiile si
incta printr-o . '::-=x:lamate sarbatoreste de Ungaria accepta aceasta solutie pentru a-1;>i reface vechiul stat medieval.
•. ~ in adunarea generala de Majoritatea romanilor din monarhie, respectiv cei din Transilvania,
jumatatea s iar in special ca: Banat, Crisana si Maramures, se aflau sub autoritatea maghiara: cei
hiul Regat, ro 11* :; ••••• pentru autonomia 'Iran- din Bueovina traiau sub guvernarea austriaca.
:. In noile lor p ~~ pentru reactivarea arti-
Romanii si-au declarat opozitia categorica fata de dualism inca din
rviste in limba momentul proclamarii sale. La 15 mai 1868, a fost facut public "Pro-
adusi in Dieta de la Sibiu
i integrat, la fel nunciamentul de la Blaj" [D4], 0 reafirmare a prograrnului din 1848.
"64 [... ] prin cari articoli
a din tarile de •••r--::..•..
:;;:a....;-;..'ta s-a inarticulat ca natiune Actul redactat de George Baritiu s-a difuzat in Gazeta de Transit-
limba si confesiunile ei au vania, Telegraful roman, Albina etc. Arestati imediat, autorii au fost
gratiati de imparat.
=-=njam pentru redeschiderea Dupa organizarea monarhiei dualiste, eauza romanilor transil-
nit ideile Suppl
:vane pe baza unei adevarate vaneni a fost sustinuta si de inteleetuali sau de oarneni politici din
nnane si a B· ...-::;-::mi populare [... l-"
ortodoxa, desi Romania. Ziarul Romiinul, condus de c.A. Rosetti, publica articole ce
Pronunciamentul de la Blaj, 1868
sustineau miscarea nationala. Bogdan-Petriceicu Hasdeu declara ca
i Iupta de em "Moldova, Transilvania, Muntenia nu exista pe suprafata paman-
Gazetei de Trans, tului; exista un singur corp si un singur suflet". La Bucuresti se forma
Blaj. societatea "Transilvania" pentru intretinerea la studii a tinerilor de
peste Carpati, condusa de AI. Papiu-Ilarian.
fvaniei Cele doua partide eonstituite in 1869 au fuzionat in 1881, formand
sistem represiv, ~::;.::::?a Voastra, Imperiale si Regala Partidul National Roman. Partidul a adoptat taetica pasivismului
politic si nu a participat la alegerile pentru parlamentul de la
) parte a autoritaE;" ". tii alegatorilor romani din
Budapesta, declarand ca refuza sa recunoasca unirea din 1867. Pana
e si le.gislative. ~ei ~gar~ [... ]. ~u~const~tat,
et legislativ inspi p cu situatia politica creata de in 1905, cand activismul a devenit linia politica a P.N.R., principalul
-e guvemamant [... ], ca nu mai moment al miscarii nationale a fost Memorandumul din 1892.
este anexata U nici 0 incredere in dieta din Comitetul Central al P.N.R. a stabilit textul unui memoriu pe care
hiara a statului si si in guvemul maghiar. [...] l-a trimis si la Bucuresti, unde regele Carol I l-a gasit potrivit si a
Lui, revendicand romanii n-ar avea nici un promis sprijin.
ite politica disti ic si astfel nici 0 baza Iegitima
trecutul milenar al statului [... ]
Memorandumul nu continea cereri noi, dar se opunea anexarii
motiv politic spre a determina pe Transilvaniei 1a Ungaria si eritica maghiarizarea fortata, revendicand
olutionata de guvem sa tina seama de drepturi pentru nationalitati [T2] [Ds]' Responsabilitatea actiunii si-a
xander von B lor legitime. [...] asumat-o conducerea P.N.R., iJt.J~"~cg Ion Ratiu, Eugen Brote,
ictivitatea nati cer decat ca dreptul public sa Vasile Lucaciu, Iuliu Coroianu, --GRorg.el-4de Basesti etc. Delegatia
oltat contra traditiilor seculare, romana trimisa la Viena nu a fost primita de imparat, documentul
ite de la Blaj la
-e respectate drepturile odata
fiind trimis autoritatilor de la Budapesta~}roblema romaneasca era
de dansii [... ] Si aceea;;i
intensificat mis , ca romanii, 0 au concetatenii considerata 0 problema interns a Ungariei.
t componenta ~rmani, precum si cei slavi, in Procesul intentat de autoritatile maghiare si desfasurat la Cluj a
prima data in . ghiar." dus la condarnnarea autorilor Memorandumului. La cererea regelui
e direct activi Fragment din Memorandum, 1892 Carol I imparatul i-a gratiat.
 92 CREAREA \INSTITUTIILOR MODERNE

Doua tactici politice Memorandumul a reprezentat apogeul politicii romanes

pasioism pe tactica pasivista.
!'.
••sustinatorii pasivismului: intelectuali La inceputul secolului al XX-lea, tinerii tribunisti au d
din conducerea PNR: Ilie Macelariu, carea activismului, idee sustinuta totodata de liberalii aflati
George Baritiu, Ion Ratiu in Romania.
• pasivistii considerau ca romanii nu Potrivit programului adoptat in 1905, P.N.R. urma sa
trebuie sa se compromita recunoscand viata parlamentara a Ungariei, renunta la revendicarea tra
dualismul
a autonomiei Transilvaniei, cerand in schimb recuru
activism
individualitatii politice a romanilor in cadrul statului ma
• sustinatorii activismului: gruparea din
La inceputul secolului al XX-lea, se conturau trei c
jurullui Andrei Saguna
D activistii sustineau ca numai prin impli-
privind participarea romanilor transilvaneni la viata politi -
carea politica vor fi salvate biserica si era linia "oficiala" a P.N.L, reprezentata de Vasile Gol ,.
scoala, singurele institutii cu caracter Cicio-Pop, Teodor Mihali. "Federali9tii" erau adepti ai fed
national ale romanilor monarhiei austriece, cale promovata de Aurel C. Po
Alexandru Vaida-Voevod. Al treilea grup, .finerii oteliti", c
Octavian Goga, sustinea deschis unirea cu Romania.

Basarabia, Bucovina

IT; Basarabia s-a aflat in epoca moderna sub controlul Imperi

fiind organizata ca regiune de granita (oblastie) si apoi ca
Structura etnica a Basarabiei
Etnia 1871 1897
provincie (gubemie). Imperiul a incurajat colonizarea ge
gagauzilor, bulgarilor. Spre sfarsitul secolului al XIX-lea, in
moldoveni 67,4% 47,58%
basarabean politica de rusificare s-a manifestat atat prin
ruteni
fortata a unor populatii rusofone, cat si prin asimilarea si pr!
ucraineni
velicorusi 15,8% 27,80% limbii ruse in scoala, biserica si in institutiile statului [T3].
Identitatea nationala a romanilor din Basarabia a fost s
bulgari
germani sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX
evrei 16,8% 24,62% tiparituri - carti bisericesti, manuale, brosuri -, biseri
presa, literatura etc.
Activismul politic romanesc s-a facut simtit dupa
din 1905 si dupa promulgarea constitutiei de catre tarul
al Il-lea. In interiorul miscarii nationale se confruntau
condusa de Pavel Dicescu, ce revendica drepturi nationale,
R ducerea limbii romane in biserica si scoala etc., si gruparea
din intelectuali ca Pantelimon Halippa, Ion si Teodor
Structura etnica a Bucovinei
Etnia 1848 1900 pr<?.mova idei nationale radicale.
romani 55,43% 31,36% In 1849, Bucovina devenea ducat sub directa guvemare a
la Viena. Politic a de deznationalizare s-a manifestat in
ucraineni 15,80% 27,80%
Biserica si scoala, unde a fost interzisa folosirea limbii rom A

germani, poloni,
nizarile succesive au dus la descresterea populatiei rom A

maghiari, ruteni,
armeni 15,73% 27,86% cresterea populatiei ucrainene [T4].
Miscarea nationala a fost stimulata de viata cultur '-
Societatile "Junimea", "Concordia", "Dacia" au milita
respectarea autonomiei si recunoasterea individualitatii ro
1892 s-a constituit Partidul National Roman din Bucovina,
ce sustinea miscarea pentru drepturi nationale.

Cronologie
.l

1849
Imparatul Franz Joseph I promulga 0 constitutie prin 'care rec
tonomia Transilvaniei.
1860
Imparatul Austriei hotaraste alipirea Banatului la Ungaria.
 ,
.,
ROMANI! DIN AFARA GRANITELOR 93

-.R. urma sa
endicarea tra
chimb recun
statului ma
turau trei c
a viata politi -
Vasile Gold'
adepti ai fed
~urel C. Po
erii oteliti", co
mania.
NDUCATORILOR ACTlUNII
MEMORANDISTE

nrolul Imperi 1861-1866

tie) si apoi ca lntroducerea unui regim liberal in lmperiul austriac.
lonizarea ge 1868
Decembrie: parlamentul maghiar promulga iegea votata de Dieta de la Cluj
u XIX-lea, in t privind incorporarea Transilvaniei la Ungaria.
at atat prin a< Sunt votate legea nationalitatilor si legea invatamantului, care intareau asu-
milarea si pro prirea romanilor: ideea de baza era aceea ca in Ungaria exista 0 singura
rtatului [T3]. natiune, cea maghiara, 0 singura limba oficiala, limba maghiara. .
ibia a fost susti 1869
olului al Xx- lanuarie: Conferinta de la Timisoara, unde se constituie Partidul National
i -, biserica, Roman din Ungaria avand presedinte pe Alexandru Mocsonyi.
Martie: Conferinta de la Miercurea Sibiului, unde se constituie Partidul
mtit dupa re National Roman din Transilvania avand presedinte pe Ilie Macelariu.
e catre tarul 1884
Apare la Sibiu gazeta Tribuna, prin care se afirma 0 noua generatie, a$a-nu-
confruntau
mitii "tribuni~ti" (loan Slavici, Eugen Brote), care sustine ideea autonomiei
.iri nationale, etnice a romanilor din intreaga Ungarie.
, si gruparea 1890
;;i Teodo:r: In Se infiinteaza la Bucuresti "Liga pentru unitatea culturala a tuturor ro-
. manilor", care a sprijinit miscarea nationala a romanilor.
guvemareaC
nifestat in sp
limbii roman
datiei roman Diciionar
DIASPORA, grup etnic aflat in afara granitelor jarii de origine.
ata culturala GUBERNIE,'unitate administrativ-teritoriala al carei statut presupune
" au militat aplicarea legilor ruse, obligativitatea folosirii limbii ruse in biserica,
ualitatii romare scoala si administratie. ,
.Bucovina, for PRONUNCIAMENT, declaratie, actiune prin care este exprimat pro-
testul fata de un sistem social-politic.

t.Expuneti, folosind [01' °21, programul Oietei de la Sibiu din anii 1863-1864.
in' care recuno Ce semnlflcatle a avut el pentru rnlscarea nationala ulterioara?
2. Care era structura etnica a populane' TnTransilvania, Basarabia sl Bucovina?
3. Prezentati argumente lili contraarqumente fata de aplicarea celor doua tactici,
tngaria. .activisrnul" :?i .pasivismul".
 \
94 CREAREA INSTITUTIILOR MODERNE

!
~~
LECTIE
, DE EVALUARE:
Crearea institutiilor
, modeme
I. a. Completati spatiile libere cu informatiile istorice
zatoare urmatoarelor definitii:
1. Trecerea unor bunuri apartinand comunitatii religioase
tatea statului .
2. Dispunerea, printr-un act oficial, ca 0 lege sa intre in
devina executorie .
3. Vot exprimat de cetatenii "activi" in viata politica .....
4. Forma de guvernamant in care puterea suprema ap
singure persoane (rege), ale carei prerogative sunt ,.
constitutia tarii .
5. Principiu de drept international potrivit caruia fiec
dreptul sa-si exercite deplin si nestingherit suveranita·
teritoriului sau .

I. b. Completati spatiile libere cu un eveniment istori

fost implicata fiecare dintre urmatoarele personallta]
1. Carol I .
2. Nicolae Kretzulescu .

II. Completati spatiile libere din fata urmatoarelor ev

_.
D1
litera corespunzatoare anului in care au avut loc:
lICe am fast inainte de declararea rezbe- 1... ~. Poarta recunoaste deplina unire
lului? Fost-am noi dependenti catre turci?
pe timpul lui Cuza .
Fost-am noi provincie turceasca? [... ]
Avut-am noi pe sultan ca suzeran? Strai-
2... ~. :Alegerea lui Cuza ca domn al Moldovei
nil au zis aceasta; noi nu am zis-o nici- 3.. '1: .. Intrevederea ruso-romana de la Livadia
odata." 4 .. ']lr Constituirea P.N.L,
Proclamaiia de independentd a Romiiniei 5. . . . . .. Constituirea Partidului Conservator

III. Cititi cu atentie [D1]. Pornind de la acest text, r~

SIA rintelor:
I
1. Mentionati data (zi, luna, an) la care a fost pronun,
proclamatie.
2. Precizati pozitia Imperiului Otoman fata de aceasta p
3. Explicati atitudinea Marii Britanii care considera p
independentei 0 incalcare a tratatelor.
4. Precizati un motiv pentru care Rusia a acceptat pA
participarea armatei romane in luptele cu turcii.
5. Razboiul din 1877-1878 s-a incheiat cu tratatele de pace
Stefano si Berlin. Mentionati prevederile care facea
Romania.
6. Pe harta alaturata hasurati si scrieti:
a. teritoriul pierdut de Romania la 1878;
b. teritoriile care au revenit Romaniei prin Congresul
7. Precizati daca a fost incalcata integritatea teritoriala a
 Capitolul

~tiileistorice

dovei
tvadia

'r

pronuntata

peptat pana 1
~cii.
~e de pace de
bre faceau re
 '\

96 LlBERALISMUL: IDEOLOGIE $1 PRACTICI POLITICE

,:: " LIBERALII SI

, DOCTRINA LOR

Motto:
.Doctnna liberala crede
realizarea progresului cat de
cadrul conceptiei proprietatii .
numai prin ordine, prin dem
rationalism si prin armonie
I.G. Duca,
Liberalismul
In general, realitatea politica poate fi interpretata ill fun
doctrine sau ideologii fundamentale: liberalismul, conse
si socialismul.
Orientarile politice sunt adesea percepute ca fiind de
de stanga. In 1789, cand s-a intrunit ill Franta Adunarea ?
Constituanta, conservatorii s-au asezat pe bancile din dre
diului. De atunci, conservatorii sunt considerati de dreap
calii de stanga. Semnificatia acestor "etichete" s-a mo ..
astazi, dar in epoca moderna a insemnat distinctia
tori-conservatori sau capitalisti-anticapitalisti, La romai
distinctie a fost perceputa clar de contemporani sub
"alb-ro~u" [D1].
Esenta liberalismului consta din limitarea puterii st
impunerea unei atitudini de neutralitate fata de pr
idealurile indivizilor. Doctrinei liberale ii sunt proprii
trasaturi:
ION C. BRATIANU • unicitatea si libertatea individului;
(1821-1891)
• limitarea puterii politice si separarea puterilor in s
• toleranta si pluralismul;
• proprietatea privata si economia de piata:
• progresul permanent si nonviolent al urnanitatii.
In Tarile Romane liberalismul a fost adoptat si adap
01 social-economice si politice proprii. Cu toate acestea, lib
..• ne-a fost impus, ci a aparut ca 0 solutie posibila in conditi
, "Tara era impartita numai in doua tabere:
albii si rosii. Partide si pareri politice de emancipare, care a insemnat autonomia, unirea si indi
intermediare nu existau, organismul Principatelor.
politic romanesc era inca intr-o faza pri- Ca si in cazul altor natiuni dornice sa i~i constr -
mitiva." nationale moderne (italiana, poloneza, maghiara s.a.),
Constantin Bacalbasa,
Bucuresiii de alti1dati1 rornanesc a dobandit 0 dimensiune nationala, nu doar
economica, cum a avut liberalismul clasic occidental.
Liberalismul romanesc a aparut pe fondul roman tis
afirmandu-se in prelungirea iluminismului politic. Da
Transilvaniei si al celorlalte provincii romanesti, aflate
Imperiului Habsburgic, influentele sunt germane, in P .
propagat mai ales principiile liberalismului francez.
Arderea etapelor in procesul de modernizare a Roma
ca liberalismul romanesc sa nu parcurga aceleasi stadii
clasic.Cu toate acestea, si tendintele, si consecintele sunt
cu cele ale liberalismului european.
 \
:E LlBERALII $1 DOCTRINA LOR 97

Pana la primul razboi mondial, in societatea romaneasca nu au

existat crize majore in interiorul P.N.L., care era recunoscut drept cea
OR mai puternica forta politica. Putem spune ca istoria liberalismului
romanesc se confunda cu istoria Romaniei modeme. Liberalii insisi
au avut constiinta unei misiuni de indeplinit: faurirea unui stat
romanesc puternic.
erala crede cu
esului cat de A Etape in eoolutia liberalismului romiinesc j
i proprietatii iru
ne, prin demo Originile iluministe
in armonie so
I.G. Duca, Do, Gandirea politica liberala este legata de iluminism si a depins de
mai multi factori:
• luminarea prin cultura si invatamant, mai intai a mediilor aris-
tocratice, inspira contestarea regimului politic turco-fanariot si
discutia privind modernizarea societatii;
• agentii modernizarii: literatura si publicatiile straine de sorginte
,fund de dre iluminista, profesorii straini, emigrantii, tinerii romani plecati la
Adunarea N studii in Occident;
ile din dreap • mediile social-politice: in majoritate boieri, dar si negustorii,
i de dreapta, . meseriasii etc.; fata de Tara Romaneasca, unde regimul politic era
I s-a modifi restrictiv, in Moldova. insusi domnitorul Ionita S. Sturdza sustinea
distinctia r proiectele liberale ale micii boierimi [D2];
ilei sa fie socotiti toti
La romani, :ttra deosebire, avand a fi si • proiectele si programele reformatoare in spirit liberal alcatuite
orani sub . aceeasi pentru toti sau de reprezentantii Partidei Nationale.
.;....
~ sau pentru a pedepsi."
puterii sta Constitutia carounara, 1822 Liberalismul pasoptist
Ita de proi "
proprii urm In revolutia de la 1848 se manifesta cateva tendinte liberale:
• moderaia, condusa de Ion Heliade Radulescu, care avea influenta
in randul micii burghezii si al boierimii;
• grupul care urmarea aplicarea programului revolutionar in
rilor in stat;
cadrul vechilor institutii, condus de Nicolae Balcescu: totodata,
propunea emanciparea si improprietarirea taranilor si introducerea
votului universal;
nitatii. care nu se intemeiaza pe 1egi
este invalmaseala arnetitoare • radicala, reprezentata de: I.c. Bratianu si C.A. Rosetti, care
t si adaptat sustinea organizarea rapida a noului regim politic.
•• : ;;;;:,fie care du~e pe popor la
stea, liber .. roceste patria." . Desi revolutionari, pasoptistii considera libertatea dreptul de a
in conditiile Pruncul Roman, 1848 face orice in masura in care nu sunt lezate interesele celorlalti,
rea si indep dreptul de a actiona conform legilor [D3].
Sursa puterii in stat este reprezentata de intreaga natiune, fara
j construias
deosebiri sociale [D4]'
ra s.a.), libe Anii Unirii
nu doar po
Ftal. • liberalii si conservatorii se unesc in Partida Nationala pentru
omantismului infaptuirea programului unirii, domnitorul insusi ducand 0 politica
litic. Daca A liberala:
- romanul are dreptu1 de a fi
fti, afl.ate in • sub aspect economic se impun principiile liberale: libera
. eni nu este scos afara: tot
e, in Princip 5I:e un atom .al-intregii sirvera- initiativa, libera asociere, concurenta:
lcez. poporu1ui: satean, meserias, • se contureaza trei coordonate politice:
a Romaniei preot, so1dat, student, boier, - naiionalismul: emanciparea rapida de sub otomani;
?i stadii pre fiu al. patriei si, dupa Sfanta - consiiiuiionalismul: separarea puterilor in stat si respectarea
::romtii, e si mai mult, e fiu al1ui autoritatii legilor in cadrul republicii sau al unei monarhii consti-
Ie sunt com
Proclamatia de la lslaz; 1848 tutionale:
"--.

98
D~.
!!~
.Pe cand liberalul Bratianu, conform idei-
lor parlamentarismului modem francez,
asteapta mantuirea de la hotararea po-
porului insusi asuprasoartei sale si doreste
sa conceada influenta asupra guvemului
tarii unor paturi cat se poate de largi ale po-
porului, Catargiu, mai linistit si mai prac-
tic, Pl!l1etemeiul de cetatenie pe infiintarea
unei administratii sistematic organizate."
Carol I, Memorii
D'
~ avut loc in 1867, reprezenta un program in 11 puncte si se
"Centralizapunea de mai sus a"avut de
efect faptul ca astazi interesele economice,
\ materiale si morale ale tuturor claselor so-
\
ciale sunt in atarnarea guvemului. Activi-
tatea cetatenilor, fortele si inteligenta tarei
si chiar a individului sunt restranse intr-un
, cere de fier si puterea central a tinde din
ce in ce mai mult de a cugeta si a vietui
singura pentru top. 0 asemenea stare de
lucruri prelungindu-se, va avea de efect a
injosi caracterele, a corupe constiinta
umaria, a inabusi in tara orice indepen-
denta, orice activitate, orice viata. Aceasta
ar fi insasi moartea morala a ratiunii."
Programul P.N.L., 1875
(i)7
"Trebuiesc dar reformate cat mai curand
legile administrative si chiar economice in
vederea de a le face neatarnate de atot-
putemicia guvernamentala, initiativa,
activitatea si traiul cetatenilor in vederea
mai ales de a reinalta caracterul si inde-
pendenta individului fata eu Statul."
Programul P.N.L., 1875
Dl.
"Tinta P.N.L. inca de la intemeiere a fost
dezvoltarea fortelor nationale si pe orice
taram. Fortele morale, intelectuale, mili-
tare si economice, toate fortele nationale
dezvoltate astfel incat sa putem zice la
fiecare moment ca suntem constienti de
deviza trecutului nostru formulata astfel
de unul din conducatorii P.N.L.: prin
mintile, prin inima si bratele noastre."
Ion I.c. Bratianu, 1909
\,
LlBERALISMUL: IDEOLOGIE $1 PRACTICI POLlTJCE
- pluralismul: exprimarea libera a opiniilor, individual sa
unor partide.
Constiiutia din 1866; principele strain
Opera a intregii clase politice, Constitutia nu contine t,
propuneri ale liberalilor: Parlamentul unicameral si limi
tului de veto al Domnului, corp electoral reprezentativ.
LC. Bratianu a sustinut si a actionat consecvent pen
principelui strain. Cu toate acestea, Carol I va numi ~
primului sau guvern un conservator [Ds]'
Constituirea P.N.L.
Intelegerea de la Concordia, prima incercare de consti
pentru modernizarea Romaniei. Au participat liberalii
condusi de Mihail Kogalniceanu si liberalii radicali c
I.C Bratianu si CA. Rosetti.
Coaliiia de la Mazar-Pasa publica in 1875 programul P.--
• programul este adaptat in functie de componenta co
atitudinea Marilor Puteri, care nu-i doreau pe liberali la
fiindca erau suspectati de practici revolutionare:
• programul reflecta mai ales punctul de vedere al
din jurullui Mihail Kogalniceanu, 0 atitudine mai realista ~
chiar si de radicali;
• principalele elemente doctrinare sunt:
- domnia legilor si respectarea principiilor
tutional-parlamentar:
- independenta individului in raport cu statul [D6];
- egalitatea politica:
- imbunatatirea conditiei materiale a populatiei:
- invatamant gratuit si obligatoriu;
- este propus un amplu proces de reformare a Romans
solutie a modernizarii, dar si a renasterii valorilor .
ale cetatenilor [D7]'
.Prin noi instne"
Reprezinta deviza liberalilor, dar si unul dintre
doctrinare care 19i propunea valorificarea tuturor res
energiilor nationale, care sa contribuie la dezvoltarea
romanesti [Ds]'
Domeniile vizate erau: industria nationala, capitalul si
autohtone, proprietatea privata.
Protejarea valorilor nationale nu reprezenta insa r,
totala a capitalului strain, ci 0 colaborare prin care sa nu
in nici un fel interesele romanesti [D9]'
Liberalismul moderat
P.N.L. cunoaste la sfarsit de veac 0 aparenta perioada de
care, de fapt, este una a schimbarilor de generatii si
doctrinara.
Reprezentantii generap.ei pasoptiste dispar pe rand: C_
(1885), I.C Bratianu si Mihail Kogalniceanu (1891); le
 1
nCE LlBERALII $1 DOCTRINA LOR 99

tinerii liberali din jurul lui Ion r.c. Bratianu, propulsat spre sefia
partidului de "Oculta".
a ne pune in valoare in 1899, in partid patrund socialistii "genero9i", care aduc si cateva
~ striiin > _-;;z ~onala, asociindu-ne
modificari ale corpusului doctrinar, in sensul democratizarii vietii
fit F"?-= 0 valoare comparabila
nu contine to politice. De altfel, programul P.N.L. din 1892 propunea adoptarea
'e 0 ia influenta lor, e
neral si limit ••• es -l statului si orice om de "sufragiului universal cu reprezentatiunea proportionala".
)rezentativ. pregateasca sa incu-
secvent pentru Pentru 0 reformii agrarii ~i electoralii
I va numi in Ion I.e. Bratianu, 1899
P.N.L. a fost puternic influentat de rascoala din 1907: guvemarea
liberala va adopta 0 serie de masuri, care insa nu puteau rezolva
problema agrara.
~fa ca trebuie sa dea 0 o data cu noua conducere a partidului, doua reforme sunt
~ putintei tuturor ce- adoptate, in ciuda divergentelor dintre tinerii si batranii liberali:
~de constituire icipa, prin exprimarea
puncte si se reforma agrara si reforma electorala: ele aveau drept scop crearea
,_ statului, asa ca Statul
pat liberalii unei proprietati mijlocii puternice pe care sa se sprijine economia si
~ ~ adevarat simtamintele
romanilor." respectiv votul universal, ca premisa a democratizarii vietii politice
i radicali con
~'eslul Program al P.N.L., 1911 [DlQ! Dll].

Dictionar

::a este nevoie ca actuala

COALITIA DE LA MAZAR-PA~A, alianta a liberalilor moderati si
:m)prietatii sa fie schimbata radicali si a mosierilor liberali, ale carei Intruniri aveau loc in casele
- proprietati caci viitorul englezului Lakeman, care fusese ofiter in armata turca sub numele
:.:..c::nocraticnu e pe deplin de Mazar-Pasa.
IIII'J ~Glnd in fiecare suflet exista FRANCMASONERIE, asociatie internationala cu caracter filantropic,
~5l:i5dar:itatii sociale." in parte secreta, ai carei membri se recunosc prin anumite semne,
Ion I.e. Bratianu, 1913
embleme si simboluri.
INTELEGEREA DE LA CONCORDIA, coalite realizata in februarie
atul [D6]; 1867 intre liberalii radicali din Moldova condusi de Nicolae Ionescu
si liberalii moderati condusi de Mihail Kogalniceanu. Coalitia avea
tlatiei; la baza un program de mentinere si consolidare a regimului consti-
tutional si de modernizare a statului roman.
LIBERALISM, doctrina aparuta la sfarsitul secolului al XVIII-lea in
~a Romaniai ca
valorilor indiv Franta si in Anglia. Din punct de vedere politic liberalismul sustine
un regim politic bazat pe parlamentarism, pe pluralitatea partidelor
politice, pe conceptia unui stat arbitru, pe libertatea cetateanului
exprimata in mod esential prin vot. Liberalismul economic sustine
o economie de plata si libera concurenta. '
I dintre prin _' ati principalele trasaturt a~e "OCULTA", grupare in cadrul PN.L., condusa de Eugeniu Carada,
uror resursel IIJberale. Healizaf 0 comparatie cu scopul de a-I aduce in fruntea partidului pe Ion r.c. Bratianu,
!ZVoltarea so --- a conservatoare.
OLIGARHIE FINANCIARA, grup restrans de mari posesori ai capi-
.::;.etapele evolutiei liberalismului talului financiar, care domina viata economica a unui stat.
apitalul si co
~~-:sc.Foloslndu-va l;li de docu- ROMANTISM POLITIC, miscare de idei aparuta in spatiul
- :: ::>2-D11]' prezentat,i(i~en~ificali) romanesc dupa 1830; se constituie pe baza ilurninismului politic si
ta insa resp~-::a!ele trasaturi ale flecareia.
incorporeaza liberalismul, nationalismul, socialismul si conserva-
me sa nu fie L~-=fisintagma .Prin noi lnsinel".
torismul modem.

erioada de sta
eratii si de ~

~rand: C.A.
1891); le iau
 100 LlBERALlSMUL: IDEOLOGIE ~I PRACTICI POLITICE

'" P RACTICI POLITICE LIBERALE

Liberalismul i~i are originea in ideologia miscarilor de e

sociala si nationala din prima jumatate a secolului al XIX-
Aplicarea principiilor liberale privind modernizarea
romanesti incepe 0 data eu domnia lui Alexandru loan C
baza politica 0 constituiau liberalii moderati reprezentati d
Kogalniceanu, Ion Ghica, Nicolae Kretzuleseu.
Adoptarea Constitutiei de la 1866 si venirea principelui
tron marcheaza eonsolidarea si relansarea proeesului de m
a Romaniei. Liberalii vor fi in fruntea acestui proces, p
practica principiile lor doctrinare [D1].

Guuerndrile liberale
PRIM-MINISTRU PERIOAOA
CA. Kretzulescu martie-august 1867
Stefan Golescu august 1867-aprilie 1868
Nicolae Golescu mai-noiembrie 1868
Dimitrie Ghiea noiembrie 1868-ianuarie 1871
Alexandru G. Golescu februarie-aprilie 1870
Ion Ghica decembrie 1870-martie 1871
ION I~C. BRATIANU
Ion C. Bratianu iulie 1876-aprilie 1881
(1864-1927) Dumitru C. Bratianu aprilie-iunie 1881
Ion C. Bratianu iunie 1881-martie 1888
Dimitrie A. Sturdza octombrie 1895-noiembrie 1
Petre S. Aurelian noiembrie 1896-martie 1897
Dimitrie A. Sturdza martie 1897-martie 1899
Dimitrie A. Sturdza februarie 1901-decembrie 1
Dimitrie A. Sturdza martie 1907-decembrie 1908
01 Ion I.c. Bratianu decembrie 1908-decembrie 1'_
Ion I.c. Bratianu ianuarie 1914-ianuarie 1918
,,[Constitutia reprezinta] opera rornanilor
[... ] creata si elaborata de dansii prin a lor
initiative: 0 constitutie liberala [prin care Guvernele din anii 1867-1868 se constituie in baza A

se garanteaza] toate libertatile publice de
care se bucura popoarele cele mai liberale
din Europa civilizata."
Declaraiie a conservatorului
Aristide Pascal, 1866
dintre fractiunile liberale de la hotelul Concordia, in febru
Aceasta a fost prima tentativa de formare a unui partid ..
Masurile adoptate aveau in vedere consolidarea .
statului si obtinerea independentei aeestuia. Interzicand
dreptul de a arenda proprietati si votand legea monetara,
radicali au atras protestele Marilor Puteri si ale Turciei,
A

acceptat cu greu emiterea unei monede nationale. In 1868,

Nicolae Goleseu promoveaza legea privind inzestrarea si 0
armatei dupa principii moderne.
Marea guvernare liberala (1876-1888) contribuie la d
capitalista a Romaniei. Sunt adoptate legi privind resP9
ministeriala, organizarea invatamantului si a armatei. In
se consolideaza capitalul national si se adopta hotarari cu
protectionist. Astfel sunt ~plicate principiile liberale exp .
deviza: .Prin noi insine". Inca de la instalarea la guvernare
 l
E PRACTICI POLITICE lIBERALE 101

prim-ministrull.C. Bratianu avertiza asupra stadiului de dezvoltare

inapoiat al societatii romanesti. Romanii, din cauza conjuncturilor
ALE a.-=-==~
---lCfl-liberal

~tului
nu numai a
victorioasa din ras-
acea situatiune
politice si geografice, nu avusesera timpul necesar pentru a putea
evolua 0 data cu natiunile europene occidentale. Venise deci momen-
£;at la 0 positiune euro- tul dezvoltarii pe baze proprii a industriei, comertului si agriculturii
~~pus pe capul primului romanesti la nivel european, asigurandu-se totodata preponderenta
-~ coroana de otel [... ]. elementelor nationale.
:milor de e ~ temelii puternice ros- o
data obtinuta independenta, Romania devine regat (1881) [D2].
ului al XIX-l ~. ::=ID de Ion Bratianu, ne-
Era deci necesara revizuirea Constitutiei. Liberalii incearca si reusesc
dernizarea =:: i£ i:BJiunii rein viate."
largirea corpului electoral in favoarea burgheziei de la patru la trei
ru loan Cuza colegii, in functie de votul cenzitar, chiar cu riscul aparitiei unor
prezentati de diferende intre cei doi lideri: I.c. Bratianu si CA. Rosetti.
In 1914, Parlamentullua in discutie proiectele legislative privind:
principelui votul universal si improprietarirea taranilor. Izbucnirea primului
sului de mod razboi mondial a impus clasei politice amanarea acestor reforme care
i proces, p urmau sa schimbe radical societatea romaneasca dupa razboi [D3].
fi convingerea noastra,
- ar fi certitudinile noastre Mdsuri politice liberale
.•. - :::nlor definitive ale efor-
1870 miscare conspirativa initiata de liberalii radicali avand drept
zare am fost trimisi aici, in scop indepartarea lui Carol. Declansata defectuos la Ploiesti,
a, un simtamant de patri- actiunea atrage ares tare a fruntasilor liberali, judecati si
.::z:::adara intelepciune politica achitaji intr-un proces la Targoviste:
~7 ~am tot ce ne-ar putea 1877-1878 razboiul de independenta a Romaniei: intalniri ale lui
ilie 1868 )« I.c. Bratianu cu imparatii Franz Joseph la Sibiu si cu tarul
,868 --=-----"& .::Ii I.I.C. Bratianu in Parlameni, Nicolae al II-lea la Livadia; votarea creditelor pentru
ianuarie 1870 19 decembrie 1914
o armament; proclamarea independentei: participarea la
1870 Congresul de la Berlin;
f-
martie 1871 1879 modificarea articolului 7 din Constitutie privind acordarea
cetateniei [D4];
~1881 -..J
1883 Romania adera la Tripla Alianta:
1
o 1884 adoptarea noii legi electorale prin revizuirea Constitutiei:
e 1888
ioiembrie 1896
~::.:ecredinte religioase si confe-
. ==slituie in Romania 0 piedica (L .
legea Domenii1or Coroanei;
1885 Biserica Ortodoxa Romana devine biserica autocefala;
nartie 1897 c ~ drepturile civile si politice
tie 1899 '" ---- " 1892-1894 sustinerea miscarii memorandiste si prin aceasta a
luptei de emanciare a romanilor din Transilvania [D.J;
ecembrie 1904 -; din Consiiiutia Romiiniei privind
•••.. --..-.,. -''''iei, dupa modilicarea din 1879 1914 LLC. Bratianu propune in Parlament adoptarea reformelor
mbrie 1908 agrara si electorala.
iecembrie 191
marie 1918

in baza in]
a, in februarie
ti partid libe
lidarea insti
terzicand str
monetara, ,.
lie Turciei, c
~.In 1868, gm
rarea si org

buie la dezv
id responsabi
matei. In eco
iotarari cu c
rale exprimat
guvernare, in VINTILA BRATIANU (1867-1930) I.G. DUCA (1879-1933)

102
Ds...•
"Ar fi 0 mare si iresponsabila greseala
!!~.~
politica a se recunoaste legitimitatea ver-
dictului de condamnare din Cluj [... ]; se
impune ca 0 datorie patriotica si natio-
nala ca cei condamnati la Cluj sa trans-
porte in Romania centrul activitatii lor in
Iupta ce sustin pentru existenta nationala
a romanilor din Transilvania si Banat."
Scrisoarea lui D.A. Sturdza
catre ziarul Pester Lloyd din Budapesta
D6...•
"Se infiinteaza, sub denumirea de «Casa
Rurala», 0 institutie avand drept scop
principal inlesnirea creditului necesar
pentru ca taranii romani, cultivatori de
pamant, sa poata cumpara pamanturi."
Legea pentru infiiniarea .Casei Rurale"
din 4 aprilie 1908
Diciionar
ARENDA, a incheia un contract prin care
una dintre parti, proprietarul unui bun,
da temporar in exploatare celeilalte parp.
(arendasul) acest bun contra unui pret.
CAPITAL,ansamblul valorilor materiale
(bani, proprietati etc.) si spirituale (bunuri
culturale, capacitati intelectuale), care
investite aduc un profit.
1.Mentionati cinci rnasuri economice 9i
cinci masurl politice ale guvernelor
liberale.
2.Motivati necesitatea crearf B.N.R.
3.Comentati necesitatea modlficarf art. 7
din Constitutla din 1866.
,
LlBERA[ISMUL: IDEOLOGIE $1 PRACTICI POLITICE
Miisuri economice lib era le
1867 Strainilor le este interzis dreptul de a arenda imob
carciumi si de a se aseza in mediul rural.
1868 Legea pentru construirea si exploatarea unei retele dJ
de 914 km (coneesiunea Strousberg) pe ruta Roman-'
Inruntarea Camerei de Comer] si Industrie.
1870 Legea monetara propusa cu trei ani inainte de I.C
UJ permite baterea monedei de aur cu efigia lui Carol
1880 Rascumpararea cailor ferate; statuI roman prelua
- lor.
Legea privind infiintarea Bancii Nationale a Romf
~ deveni principala sursa de. credit pentru dezvoltarea
si comertului.
0
Ineepe eanalizarea raului Dambovita, proiect al .
Grigore Cerchez.
z
1882 Legea privind organizarea armatei: ea va contribui la
unui numar cat mai mare de cetateni.
0
1885 Masuri vamale protectioniste: este denuntata Cony,
ciala cu Austro-Ungaria si apoi cu Rusia si Germ
0
1887 Legea pentru incurajarea industriei nationale.
UJ I 1897 Legea repausului: in zilele de duminica si sarb
luera, iar magazinele si intreprinderile erau inchise,
1901 Program de relaxare fiscala si de pereepere eficienta
1903 Crearea unei eomisii a petrolului pentru valorifiearea
petrolifere ale Romaniei,
1907 Anul rascoalei determina mai multe masuri a
invoielilor agricole; Iegea limitarii dreptului de a lua
Iegea infiintarii Casei Rurale [D6]. .
 ,

ELITA LlBERALA 103

ELITA LIBERALA. I

Concept, origini, trdsiituri

veacul al XVII-leaboierimea
a se desfaee in doua
alcatuita din boierii mari,
ul toata puterea politica:
ierii mid sau boierasii - fu
la dregatoriile publiee.
mtre aeeste doua tab ere
zrescu mereu, iar dupa ee
enta burgheziei straine in
stra, ea lua asa proportii,
-oua fractiuni se prefacura in
aparte, dusmane de moarte;
atoare reactionara, alta
Iutionara. Din lupta intre
- forte se plamadeste viata
amei moderne."
Stefan Zeletin,
enda imobile, Burghezia romiina
l.
rie.
rinte de I.c. B
a lui Carol I.
an prelua expl
Elita, in sens general, este grupul oamenilor "ale~;;i"sau al "celor
mai buni" dintr-o comunitate, creatori de valori, care se remarca prin
calitatile lor - instructie, talent, origine, avere etc. Elita reuneste
persoanele care influenteaza sau participa direct la elaborarea
deciziilor economice, sociale si politice intr-un stat. Membrii SID
ocupa pozitii importante in economie, in societate, in viata culturala
si religioasa, in virtutea carora se implica in viata politica.
Aceleasi trasaturi le-a avut si elita romaneasca in secolul al
XIX-lea, De fapt, din cauza deosebirilor de opinii in privinta cailor
de modernizare a Romaniei, se poate vorbi de doua elite: cea conser-
vatoare si cea liberala [D1].
Ideile liberalismului erau cunoscute in Principate eel putin de la
inceputul secolului, dar elita liberala s-a afirmat 0 data cu revolutia
de la 1848,activitatea sa incepand sa dea roade dupa Unirea din 1859.
Prefacerile economice si sociale din aceasta perioada au influentat
structura si ideologia elitei politice: reprezentantii marii boierimi, dar
si ai celei mici si mijlocii au adoptat 0 conduita burgheza si principiile
politice liberale. A9a s-a intamplat cu familiile Rosetti, Sturdza,
Kretzulescu, Campineanu, Colescu, Chica, Bratianu, Kogalniceanu.
Majoritatea liberalilor proveniti din aceste familii apartineau
intelectualitatii romanesti. Ei 19ifacusera studiile in strainatate, de
unde au preluat instrumentele teoretice ale politicii liberale, devenind
astfel principalii promotori ai noii ordini sociale, dar si noua putere
capabila sa mentina aceasta ordine stabila si dinamica.

lata Conventia
~si Germani~.
male.
ea si sarbatori
rau inehise.
ere eficienta a t
ralorificarea bo

masuri agrare:
dui de a lua in
 104
!!!!
FRATII GOLESCU, FRUNTA$I LIBERALI
• ~~h
-
D2
"Casa lui, fara a fi un palat, este destul de
I, vasta spre a include, in afara tipografiei si
a birourilor redactorilor, apartamente
locuite de proprietar, director si redac-
torul sef [...]. Deci in aceasta casa a
«Romanului» se deschideau in fiecare joi
seara saloanele ospitaliere ale d-nei
Rosetti. Numerosi straini, dar mai ales
scriitorii pe care evenimentele ii atra-
sesera in Romania, erau invitati de drept
la aceste reuniuni, de care toti, sunt si~,
au pastrat cea mai frumoasa arnintire. In
tirnp ce doarnnele imbracate in costume
nationale urnpleau saloanele, daca era
prea multa inghesuiala, barbatii se
refugiau in marea sala a redactiei,
impodobita cu portretele lui Mazzini si
Garibaldi cu autografe, si discutau despre
razboi si politica, bandu-si berea si
fumand, Franceza era limba universal
adoptata de toti invitatii indiferent de
nationalitatea lor."
Frederic Kohn-Abrest,
reporter francez, despre redactia
ziarului "Romanul" la 1877
LlBERAtISMUL: IDEOLOGIE $1 PRACTICI POLITICE
Exista deci 0 legatura stransa intre intelectualitatea romf
crearea Romaniei moderne, intreaga ordine politica, p
exercitarea puterii in stat, reprezentand opera elitei inti
romanesti de la jumatatea secolului al XIX-lea.
ELITA LmERALA STUDII iN STRAIN.ATATE
Petre S. Aurelian Studii superioare - Grignon (Fr
Ion C. Bratianu Scoala Politehnica - Paris
Durnitru Bratianu Facultatea de Drept - Paris
Ion I.c. Bratianu Scoala de Drurnuri si Poduri - P
Ion Ghica Conservatorul de arte si meserii
Alexandru G. Golescu Scoala Politehnica si Scoala centr
si meserii - Paris
Dirnitrie A. Sturdza Studii universitare de econornie la
Freiburg, Jenna, Miinchen, Bonn,
Ion Balaceanu College de France
Eugeniu Carada College de France
Spiru Haret Doctor in matematica - Paris
Mihail Kogalniceanu Studii - Universitatea din Berlin
Nicolae Kretzulescu Doctor in medicina - Paris
Mihail Pherekyde Licenta in litere la Sorbona; Doctor
la Paris
c.x. Rosetti Cursuri College de France
Aproape fara nici 0 impotrivire, rangurile boieresti au f,
intate prin Conventia de la Paris din 1858. Aparent, boie .
incheiat rolul social si politic, clasa politica fiind ~e a
majoritate cu aceleasi principii ale liberalismului. In r
anularea titlurilor nobiliare nu .a produs schimbari m
economie, influenta boierllor deveniti mosieri decurgand din
proprietati de pamant.
Pana la 1900, independenta economica a oamenilor politici
era asigurata de proprietatile funciare.
Abia dupa 1880, cand s-a infiintat Banca Nationala a R
si mai ales dupa 1900, se poate vorbi de 0 oligarhie fin.
industriala liberala.
Elita liberala romaneasc~ participa intens la viata cul
mondena a societatii [Dz]. In 1865, se infiinta societatea "
Roman", avand presedinte pe Petre S. Aurelian, care-si prop
ridice nivelul de cunostinte stiintifice si artistice si sa dI
constiinta civica a romanilor,
Un punet de atractie al elitei politice romanesti 11reprezen
tatea "Jockey-Club", infiintata in 1875 la Iasi si la Bucuresti.
reuneau atat liberali, cat si conservatori, membrii clubului p
caracterizati prin pasiunea fata de caii de curse, dar si prin c
apartenentei la elita vremii.
Multi dintre membrii elitei liberale au aderat la lojile m
mai ales in perioada pasoptista. Sunt cunoscute si caz
C.A. Rosetti, Ion C. Bratianu, Dumitru Bratianu, Ion Gill
Balaceanu si a multor altara. Insa, dupa 1866, aripa radicala
zentata de I.c. Bratianu si C.A. Rosetti s-a retras din aceas
nizatie, ca urmare a opozitiei dintre caracterul national pre
ideologiei liberale si internationalismul francmasonic.
Elita liberala apartinand perioadei moderne din istoria R
a aparut 0 data cu generatia de la 1848, irnpartasind ideal
 \.
ELiTA L1BERALA. 105

itatea roma Misiunea sa era aceea de a crea 0 burghezie nationals si 0 doctrina

v ,
capa bil e sau construiasca
\I
}>DUtIca, prl lib era Ia romaneasca,
v " v • 1.1
un stat putermc si • • •
CIVl-
•

a elitei int lizat alaturi de celelalte natiuni ale Europei.

Ion e. Briitianu
rE
1821-1891
:::rignon (Fr.
Paris Marele om politic roman era descendentul unei familii boieresti
- Paris din judetul Arge~.
Poduri -P, in 1841, a plecat la Paris, unde a urmat Scoala Politehnica si s-a
te si meserii implicat in miscarile studentesti cu caracter re~nar. Intors in
?coala centrals tara, a fost unul dintre personajele importante ale revolutiei de la
1848. A urmat exilul, dar in 1857 a revenit in patrie si a luat parte
la luptele pentru unire, a fost deputat in divanul ad-hoc. Desi a
fost ministru in timpul domniei lui Cuza (1860), s-a indepartat
de domnitor si s-a numarat printre cei care l-au fortat sa abdice.
- Paris S-a ocupat personal de venirea in Romania a lui Carol de Hohen-
I din Berlin zollern.
Paris in 1875, a fondat Partidul Liberal (mai tarziu Partidul National
oona, Doctor A
Liberal), pe care l-a condus pana in 1891. A fost in .mai multe
randuri ministru si prim-ministru in perioada 1876-1888 [D3].
nce
Contemporanii l-au supranumit ,,fondatorul dinastiei de la Flo-
rica", resedinta familiei Bratianu. Trei dintre fill sai, lonel, Constantin
resti au fost - nu a dominat si epoca, si pe (Dinu) si Vintila, au continuat opera politica a parintelui lor.
mt, boierim znii sill prin minunatul com-
iind de ac _.J:S:Si:rilor 1ui. In e1 s-au contopit
Ion I.e. Briitianu
ilui. In re armonios nu numai mari si
calitati, dar, ceea ce este mai
1864-1927
mbari maj
rrgand din ~. ~ care, indeobste, se contrazic
Fiul eel mare allui Ion C. Bratianu a studiat la Liceul Sf. Sava si
.e. Spre pilda, el era totdea-
~?i realist, cumpatat si indraz-
apoi la Scoala de Drumuri si Poduri din Paris. A devenit inginer si
~41 si seducator, modest cand a lucrat la construirea podului de la Cernavoda si la calea ferata
e1, mandru si intransigent Bacau-Piatra Neamt. A fost casatorit cu Maria Moruzi si apoi cu Eliza
'~~ -urba de tara 1ui." Stirbey,
I.G. Duca, Potreie si aminiiri Si-a inceput cariera politica de tanar, intfu ca deputat (185J5), apoi
ca ministru al lucrarilor publice (1901). Din 1909 pana in 1927, a fost
nata cul presedintele celui mai puternic partid politic din Romania - P.N.L.
ietatea "A Prim-ministru intr-o perioada dificila pentru Romania, 1914-1926,
:e-~iprop a impus intrarea Rornaniei in razboi alaturi de Antanta. A reprezentat
~ si sa de Romania la tratativele de pace de la Paris.
Din nou seful unui guvern liberal, in perioada 1922-1926, care a
reprezenta consolidat si a modernizat Romania Mare. Desi adversarii politici
:ucure~ti. l-au acuzat de autocratism si i-au reprosat tutela pe care 0
ubului puts exercita asupra regelui Ferdinand, nu i-au putut contesta patrio-
~princo~ tismul si calitatile de mare om politic.

lojile mas
Constantin A. Rosetti
si cazuril 1816-1885
Ion Ghica,
I radicals n Fiul spatarului Alexandru Rosetti s-a nascut la Constantinopol. A
in aceasta fost membru al Societatii "Frapa", iar la 1848 unul din fruntasii
nal pregn revolutiei. in timpul exilului, a fond at la Paris ziarul Romania viitoare,
ie. iar la Bruxelles, Republica romdnd. A militat pentru unire ca deputat
rtoria Roms in Divanul ad-hoc. Si el a devenit adversar allui Cuza, pe care l-a
d idealuri atacat in ziarele vremii, si a fost unul din capii conspiratiei de la
 106
!~!!
EUGENIU CARADA
DIMITRIE A. STURDZA
t.Definiti elita. Menttonati trei trasaturi
ale elitei liberale rornanestl.
2. Gasiti cinci evenimente politice majore
cu participarea elitei liberale. Precizaf
implicarea directa a unor lideri liberali.
3. Comentati [03l folosind 9i lectia "Roma-
nia sub semnul independentei".
LlBE~ALlSMUL: 10EOLOGIE $1 PRACTICI POLITICE
11 februarie 1866. A facut parte din coalitia de la Mazar-P
de mai multe ori ministru, deputat si chiar primar al Ca
1884, nefiind de acord cu I.c. Bratianu in privinta refo
torale, pe care 0 considera prea putin democratica, s-a d
vechiul sau prieten si a format 0 disidenta in Partidul _
Liberal.
C.A. Rosetti a fost unul din marii ziaristi ai veacului
fond at Pruncul roman, care a devenit apoi Romdnul.
Mihail Kogiilniceanu
1817-1891
Descendent al unei vechi familii boieresti din Moldov
ficiat de 0 educatie aleasa la Iasi, in Franta, la colegiul L
si la Universitatea din Berlin. Desi 0 vreme a fost ofiter, s-a
de istorie si literatura si la 1840 a editat Dacia liierarii, iar
tarziu a devenit profesor de istorie la Academia Mihaile -
a inceput tiparirea Leiopisetului Moldovei.
La 1848, a redactat un proiect de constitutie care i-a adus
domnitorului Mihail Sturdza. Apoi s-a dedicat vietii politi
cunoscuta contributia sa la Unire. Prim-ministru in timpul
lui Cuza, a promovat cele mai importante reforme ale ac
A fost ministru in mai multe guveme liberale, dar cel
mandat este eel de ministru de Exteme, dintre anii 1877-1
Romania ~i-a castigat independenta,
Eugeniu Carada
1836-1910
Nascut la Craiova, se tragea dintr-o familie de boieri
dupa tata. A studiat dreptul si literatura la College de Fr
scriitor si redactor la ziarul Romdnul in perioada 1860-18
A fost curierul pasoptistilor exilati. A indeplinit unele
blice si a fost amestecat in miscarea antidinastica de la Ploi
A fost membru in consiliul de administratie al Cailor Ferate
(1883-1886), dar a ramas celebru datorita pozitiei pe care a
conducerea Bancii Nationale din 1883, cand a fost ales din
la moartea sa. Adversarii politici l-au atacat necontenit, co
du-l eminenta cenusie a guvemelor lui I.c. Bratianu si seful
Dimitrie A. Sturdza
1833-1914
Era fiul marelui vornic Alexandru Sturdza si descend
familii care dad use Moldovei doi domni. A fost casato .
Cantacuzino, nepoata de sora a lui Ion Ghica.
Cariera sa politics ainceput in 1857, ca secretar al --
ad-hoc din Moldova. A slujit pe Alexandru loan Cuza
particular, dar i-a devenit mai tarziu adversar, A ocupat £,
ministru mai multe guveme liberale. In 1895, dupa moar
C. Bratianu, a devenit prim-ministru si seful Partidului
Liberal, pe care l-a condus pana in 1908, incercand sa .
strategia partidului "domnia legilor". Retragandu-se
politica, s-a dedicat Academiei Romane, al carei memb
1871.
ICE \
LlBERALISMUL: IDEOLOGIE $1 PRACTICI POLITICE 107

e la Mazar-p.
primar al Ca
mvinta refo
ratica, s-a d STUDIU DE CAZ:
in Partidul _ Banca Nationala a Romaniei
intre economie ~i politica

CredituI si finantele au conditionat dezvoltarea vietii economice

si au contribuit la modemizarea Romaniei.
Iin Moldova,
, In februarie 1880, r.c. Bratianu, sprijinit de Eugeniu Carada,
unul dintre conducatorii ei timp de 20 de ani, prezinta ParlamentuIui
l colegiul Lu
proiectul de infiintare a Bancii Nationale a Romaniei, motivand
if: ofiter, s-a p
aportul deosebit al acestei institutii la constituirea capitalului
terara, iar trei
romanesc si la dezvoltarea economiei nationale [D1].
1 Mihaileana.
Banca Nationals a devenit prin lege singura banca de emisiune,
dar si band comerciala centrala, functionand ca 0 societate pe
are i-a adus
actiuni. Initial, banca avea un capital de 30 de milioane de lei (un leu
vieti] politice era egal pe atunci cu un franc francez). 10 milioane reprezentau
u In timpul participarea statului, restul subscriptiei apartinand particularilor,
me ale acest majoritatea membri ai P.N.L.
dar eel mai Primul guvemator al Bancii Nationale a fost Ion Campineanu,
II1ii1877-18 fruntas liberal si membru al guvemelor liberale in repetate randuri.
Banca Nationala a Romaniei a fost principala sursa de credit
pentru dezvoltarea industriei si a comertului, dar si pentru micii
agricultori, devenind totodata "citadela" liberalilor, cea mai puternica
- I. cAMPINEANU baza financiara a lor.
de boieri (lB41-1888) Dupa infiintarea Bancii Nationale, burghezia intra, asa cum scria
~ede France. Stefan Zeletin, "in rolullegitim al oricarei burghezii nationale, acela
1860-1870. de a-9i imprumuta statuI cu bani 9i deci de a-i impune conditii ~ a-i
it unele fun cere garantii".
le la Ploie9ti ca lipsesc Romaniei insti-
lor Ferate R, it care fac puterea societe-
pe care a a si [... ] am cautat sa infiintam
ales director, ~ - nu dandu-le in concesiune
straini, ci fondandu-le cu
rtenit, consi
zoastre si ,suspnandu-le din
si seful ,,0(0 noastre [... ] Sa nu luam bani
~;P si sa-i platim insutit [... ] ci
!aril prin transforrnarea unui
-:l::IiIDescin alt capital; al doilea,
- rnai multi proprietari."
~ al lui I.c. Bratianu In Parlameni,
1886

tar al Diva
Cuza ca se
rupat fotoli
moartea I
tidului Nati
sa imp
u-se din
nemhru era
INTAIULTIPDEBANCNOTA DE0 MIEDELEI
EMISINTREANI!1881 ?I 1933

108
~!
~:
(0:'
"Trebuiesc dar reformate cat mai curand
Iegile administrative si chiar economice in
vederea de a le face neatarnate de atotpu-
ternicia guvernamentala, initiativa, activi-
tatea si traiul cetatenilor [.. ,], caracterul si
independenta individului fata ell Statui,"
Programul P.N.L., 1875
l,
LlBERALISMUL: IDEOLOGIE $1 PRACTICI POLITICE
LECTIE
, DE EVALUARE:
Liberalismul, ideologie ~i practici po U
I. a. Completati spatiile libere cu informatiile istorice '
toare urmatoarelor definitii:
1. Grup restrans de mari posesori ai capitalului financi
mina viata economica a unui stat .
2. Grupare in cadrul P.N.L., condusa de Eugeniu Carada,
de a aduce in fruntea partidului pe Ion 1. C. Bratianu
3. Coalitie realizata in februarie 1867 intre liberalii radi
de Nicolae Ionescu si liberalii moderati condusi de
niceanu .
4. Principiu al doctrinei P.N.L. care Isi propunea ca v.
tuturor resurselor si a energiilor nationale sa co
dezvoltarea societatii romanesti .
5. Asociatie internationala cu caracter filantropic, in parte
carei membri se recunosc prin anumite semne,
simboluri .
I. b. Completati spatule libere cu numele unei p
implicate in fiecare dintre urmatoarele evenimente:
1. Primul guvemator al Bancii Nationale a fost ales .... _
2. A condus 20 de ani Banca Nationala si a fost seful ,,0,
3. Lider al P.N.L., ministru si prim-ministru in repetate
contribuit la venirea lui Carol de Hohenzollem in Ro
4. A participat la importante evenimente din istoria m
maniei si a fost ministru de exteme in anii cand s-a c A
pendenta .
5. Lider alliberalilor radicali, a fost ministru, deputat si
Capitalei si a fondat ziarul Romdnul .
II. Ordonati cronologic evenimentele istorice din
scriind ill spatiile libere din coloana B literele coresp
succesiunii corecte:
A.
a.Infiintarea Bancii Nationale
b.Dimitrie A. Sturdza devine presedinte al P.N.L.
c. Liberalii adopta 0 lege pentru incurajarea
industriei nationale
d. Biserica Ortodoxa Romana devine autocefala
e. Coalitia de la Mazar-Pasa.
III. Cititi cu atentie [D1] si raspundeti cerintelor:
1. Precizati contextul politic in care a fost elaborat acest
P.N.L.
2. Definiti liberalismul.
3. Mentionati alte trei etape in evolutia liberalismului
4. Mentionati doua masuri adoptate de liberali care
programul P.N.L. din 1875.
neE

fniu Carada,
C. BriHianu.
~ralii radical;
pu~i de

~ unei per
runente:
tales
seful
r "
Oculb
~repeta te r,A
~inRomA
toria mode
nd s-a casti

leputat ~l

.•.L.

ta
110
Opinii despre aparitia ~i raspandirea
conservatorismului european
---
D1
.Jmpactul miscarilor sociale, care a accen-
tuat tendinta personalitatilor culturale de
a pune sub semnul intrebarii principiile
iluministe, a stimulat 0 reactie si mai
generalizata impotriva Revolutiei franceze
si a lui Napoleon. Aparitia ideologiei
conservatoare a fost cea mai vehementa
forma de condamnare a revolutiei si
totodata cea mai completa descriere a
unei viziuni sociale alternative".
John R. Barber,
Istoria Europei moderne
D3..
"Termenul a suferit 0 denigrare in ultimele
doua secole de istorie si civilizatie euro-
peana. 0 denigrare promovata de libera-
lismul si democratia triumfatoare, dar si
de ideologiile de stanga si de extrema
stanga, care au impus intr-o buna parte a
continentului experiente politice, econo-
mice, sociale si culturale. Termenul de
conservatorism a servit ca antiteza a
progresului si a devenit mai mult sau
mai pujin 0 insulta. Nu-i mai putin
adevarat ca au existat si reusite de analiza
[ ... J in sens constructiv. Cele mai imp or-
tante vin din cultura germana si britanica.
Si nu intamplator: in Anglia se naste
critica la adresa Revolutiei franceze,
aceasta luand forma cea mai coerenta in
Germania. lar Germania face pentru
ideologia conservatoare, ceea ce Franta
face pentru iluminismul progresiv [...J."
Ion Bulei,
Conservatorismul
• comentau opiniile celor doi istorlci con-
ternporanl, citaf mal sus.
CONSERVATORISM, NATIONALISM, TRADITIONALISM
CONSERVATORISMUL ROMAN
Originile
Conservatorismul politic din Romania i~iare obarsia in
boieresti redactate in ultimele decenii ale secolului al xvm
prima parte a veacului urmator.
Convinsi de necesitatea consolidarii propriei societati,
tantii elitei din aceasta perioada s-au adresat marilor pute .
indeosebi Rusiei tariste. Ei propuneau, intre altele, reo
aparatului administrativ si a visteriei Principatelor. Aveau
totodata, 0 noua politica economic a, si chiar si 0 aWi
culturala. Pentru "siguranta persoanelor, proprietatilor si a
se gandeau la 0 varianta romaneasca a cunoscutului Hab
Act; un cadru juridic prin care societatea, respectiv statuI, p
si stabilitate, ii garanteaza individului libertatea si m
creatoare.
Memoriile amintite au fost elaborate in conditii istorice I
vorabile: repetate razboaie austro-ruso-turce care se desfa
spatiul carpato-dunarean si care adesea se sfarseau cu ra
toriale.
Alte aspecte ale contextului european sunt insa fa
conturarii conservatorismului politic roman. In Angli
poposeau, din cand in cand, boierii romani, modelul s
liberal-nationalistii francezi era aprig combatut [D1, D2]. In
politica si istorica, ganditorii britanici sustineau .absurditef
a distruge prin violenta 0 veche ordine sociala. Inlocuirea
tutii traditionale (monarhia) sau a unei politici, chiar defi:
,,0 inventie contemporana" (indiferent ca este denumita
torat", "directorat", "consulat"), duce la dezastru. In c
potrivit primilor conservatori europeni, tradiiia trebuie
Fiecare om este dator sa accepte pozitia mostenita in ierar
sa respecte autoritatile si, in primul rand, pe conducato
Dumnezeu.
Principii generale !}iidei principale
Doua principii generale rezulta din cele de mai sus:
1. principiul ierarhiei;
2. principiul auioritiiiii.
Aceste principii constituie temelia conservatorismului e
care se afirma in prima jumatate a secolului al XIX-lea.Din ele
principalele idei:
• redobtmdirea/pdstrarea supremaiiei spirituale a Biseri
propovaduind respectarea cuodniului lui Dumnezeu, poate
pornirile distructive ale oamenilor;
• monarhia consiiiutionala ilustreaza imbinarea trecutului
autoritatii politice) cu prezentul (realitatea, caracterizata prin
ratii si impliniri. consfintite juridic);
TIONALISM
CONSERVATORISMUL ROMAN 111

• tat ce are rddacini in trecutul indepdriai devine parte a societaiii active;

indepartarea unui element al aeestei structuri arganice deschide calea
~ROMAN catre haos;
• pragresul rezultd numai .dirur-un proces lent ei prudent, asemanator
maturizarii unei plante".
e Rosetti-Rosno- Legitimitatea prin autoritatea politica reprezentata de monarh a
~, care apreciau fost sustinuta si de carturarii TOmaroin primavara anului 1848,
~:.c ~oltare, indeosebi pma la abdicarea lui Gheorghe Bibescu Voda [D3] , Chestiunea
b atorilor din Anglia; respectarii si apararii marii proprietati funciare a caracterizat
Ghica, domn al repetatele dezbateri din Comisia Proprietatii in vara aceluiasi an
area fanariotilor, , I , I

~5 istoricesi al evitarii apoi, in cadrul celor doua Oivanuri Ad-Hoc din 1857 [0 [. Pentru
lTOprieisoeietaf care pun in pericol gradualismul schimbarilor, in vederea evitarii convulsiilor sOdale, s-au
sat marilor pu .~a; pronuntat reprezentantii eonservatorismului autohton si in timpul
mtre altele, n eelmai bogatboieral domniei lui Alexandru loan Cuza.
cipatelor. Aveau al Moldoveiin peri-
D ~i\. a redactat ulterior funimismul - contributie la definirea
~ chiaI \)1 0
)TOprietapJorsi - ,.. E ·ereformatoarepentru conservatorismului roman
moscutului Hi Dupa asasinarea prim-ministrului Barbu Catargiu, exponent al
ist,coautoral Regula-
'eSpectivstatul, ~ ca domn al Valahiei, conservatorismului, critica canvulsiilar sociale continua. Mai mult,
ibertatea si m e la 1848", propunea prin junimism, se ajungea la 0 critica organizata, coerenta a insesi
- damentalesus-men- "direep.ei ill care se fndreapta' societatea romaneasca moderna".
Dnditii istorice .Jnovatiile" (ideile, institutiile) liberale din perioada 1848-1864 au
rce care se de fast considerate imitatii, imprumuturi din Occident. Ele atingeau,
~sfar~eau cu potrivit junimistilor, numai "suprafata societatii romanesti", fund
doar "forme fara fond". Premature, veneau in contradictie eu
ill sunt msa - traditiile legislative, cu structura sociala, cu spiritualitatea majoritatii
nndn. In An romanilor, Ele intdrziau apariiia si dezvaltarea "noului continut", care
ini, modelul sa corespunda starii reale a tarii, caracterizata prin:
iHut [01, 021. in • lipsa unei "democratii a muncii", in care cele trei .clase" ale sode-
eau Aabsurditat ~oastra ca aceagenera- tatii - taranii, mestesugarii si "guvemantii" - nu erau incurajate
ala. Wocuirea =-~ n-a lucratea, nu numai de stat sa-si realizeze sarcinile specifice;
litici, chiar de liE' -?i conservatorii,pentru a • preearitatea eulturii, alta .fantoma fara trup", care impiedica
este denumita . - 01 careva faliji?Eu cred "democratizarea Romaniei de jos in sus".
lezastru. In .J' -....;:El tineret [...J facut-a el Asadar, pentru junimisti, liberalii asigurau numai 0 "democrape
ditia treb . c .;c principii? Am spus-o de sus in jos"; nu exista clasa de mijloc, deci nici burghezie; nici prole-
,we
tenitVA. ._ ..:._~ . astazi azica~deosebirile de tariat, ca urmare; soeialismul eonstituia 0 "mare anomalie": Partidul
a ill le:ar. - =:Jreapta si Stangaatunciau
>econducatoru. -"'LFi putine decatastazi [...J. Liberal era considerat un partid artificial; numai eei care reprezentau
deosebiremai mult de interesele mosierilor si ale tarardlor aveau posibilitatea sa instaureze
~....c:......;: Ge principii,Conservatorii forme politice si culturale corespunzatoare "obiceiurilor ancestrale";

e mai sus:
I. =>V., libertatea,caciei s-au junimistilor si, prin ei, eonservatorilor le revenea, astfel, rolul prin-
parintiilor pentru dansa: cipal in asigurarea progresului gradat, real, durabil [05,07],
=: mraurireapoliticaa gene-
ei au gandit ca puterea
- -a exclusiv in mainile
Mediile sociale
Variante ale aceluiasi mediu doctrinar, conservatorismul si
P. P. carp, Era noud junimismul au definit eonvingerile politiee ale marilor mosieri.si ale
fiilor acestora. Familiile Bals, Brancoveanu, Cantacuzino, Carp,
Catargiu, Ghiea, Lahovary, Manu, Rosetti, Sturdza, Stirbey cuprind
numeroase exemple in aceasta privinta.
Adepti ai conservatorismului, inclusiv prin filiera junimista a
acestuia, ei proveneau din familii care obtinusera tit1uri boieresti
eodata conservatori?Noi
liniesustinatoriai progra- drept recompensa pentru serviciile administrative efectuate. Cazul
'. de la Divanul Ad-Hoc," eel mai cunoscut este eel allui Vasile Pogor; la fel, eel allui Teodor
Titu Maiorescu,
Burada. A. D. Xenopol, fiul unui functionar superior, autodidaet, avea
~-~ Q Romdniei sub domnia lui Carol I in vedere variate alternative privind dezvoltarea Romaniei modeme.

-
 112
I'm,
"Dad! este 0 caracteristica, prin care tre-
!!-~:e
buie sa se deosebeasca un Partid Conser-
vator, e pastrarea necliniiid a spiritului de
ordine. Ordinea este, cum s-ar zice, igiena
Statelor si a societatii."
Matei Cantacuzino,
Conservatorismul nostru, Liberalismul lor
ID:.
"Conservatorii nu inventeaza paradisuri
unde fiecare sa poata fi indestulat dupa
pofta inimii. Ei se multumesc cu para-
disul crestin, in care nu se poate intra
decat dupa indeplinirea unor anumite
conditii. Neavand la baza sa un plan de
perfecta repartizare a bunurilor, conceptia
conservatoare pare Iipsita de 0 tinta.
Socialistii, democratii de toate nuantele,
chiar si liberalii au 0 tinta, caci au mitul
fericirii viitoare la indemana. cu care ei
dau conceptiei lor 0 unitate ideala, Con-
servatorii n-au acest mit. Ei n-au ca
ceilalji putinta sa amestece utopia si reali-
tatea dupa voie, ci trebuie sa se tina
numai pe terenul realitatii."
c. Radulescu-Motru,
Concepiia conservatoare si progresul
.Doctrina conservatoare este aceea care
tine drept un adevar istoric: ca progresul
real, durabil nu se poate face prin salturi;
caci el nu poate fi decat rezultatul unei
legaturi armonioase a trecutului cu pre-
zentul. Institutiile viabile ale unei socie-
tap se dezoolti: prin ele fnsele, prin traiul
normal al societatii. Dezvoltarea lor este
intelept s-o ajuti, s-o indrumi catre
progreso
Trebuie sa ma explic pe data ca, prin
progres, inteleg intinderea tot mai mare si
mai adanca a participarii poporului la
harul civilizatiei."
Alexandru Marghiloman,
Doctrina conservatoare
CONSERVATORISM, NATIONALISM, (TRADITIONALISM
Diversitatea originii sociale a reprezentantilor conservator"
si sorgintea multietnica a junimistilor sunt ilustrate de faptul ca
fii de negustori romani, aromani, armeni, evrei, greci au p
la ampla dezbatere de idei privind evolutia organica a s
romanesti, in a doua jumatate a secolului al XIX-lea.
Nume cum sunt Grigore Mithriade Buiucliu, loan C
lacob Melik, Petru Missir, Nicolae Quintescu s.a. atesta cele
mai sus. Interesant este faptul ca multi dintre cei nominali
devenit apreciati profesori universitari si publicisti, care activau
si la Bucuresti, principalele centre urbane ale vremii.Totodata
poetul bucovinean Samson Bodnarescu, carturarii brasove
Meseta si Gavril Munteanu, prin loan Bechnitz si Eugen Br
Sibiu, conservatorismul si junimismul, reunite ulterior,
reprezentate si in teritoriile romanesti afIate, la acea data, A
granitelor statului national modem.
Intelectualii epocii au constituit suportul social eel mai re
tativ al ideilor conservatoare. Cei mai cunoscuti junimis
oameni de cultura care descindeau din personalitati afirmate A
la mijlocul secolului al XIX-lea. Titu Maiorescu, lacob N
Dimitrie Laurian sunt continuatorii generatiei care, la 1848,
legitimitatea istorica, dar si sustinatorii evolutiei organice
pasoptiste. Renumiti oarneni ai scolii, secundare si superioare,
au in preajma multi alti dascali, dintre care ii amintim pe: gl
Grigore Cobalcescu, matematicianul Nicolae Culianu, filozofii
Conta, P.P.Negulescu, C. Radulescu-Motru [D6].
ldeile conservatorismului, ale junimismului, in primul r,A
fost propagate, vremelnic, de cei mai cunoscuti scriitori ai
Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, loan Slavici, Barbu Ste
Delavrancea, Alexandru Vlahuta. Episodic, la dezbaterile ini'
societatea cultural-politica [unimea, participau Vasile Alecsaru
Creanga, Bogdan-Petriceicu Hasdeu, Nicolae lorga, Gheorgb
Alexandru Philippide, A. C. Cuza, chiar dad, ulterior, multi
acestia au devenit adeptii altor "modele" social-politice
dezvoltarea Romaniei modeme. Cu toate acestea, conserva
si junimismul au fost reprezentate in continuare de pers
renumite pentru nobletea spirituluilor,
• Analizati [03, D4• Ds, D6' D7], raportandu-le la cele doua principii ge
conservatorismului european, mentionate in lectio.
• Explicati succint ce intelegeti prin aflrmatllle urrnatoare:
Conservatorismu/ s-a eonstituit ca miscere intelectuala In momentul •
fost dee/an$ata 0 profunda restructurare a menta/itatitor. {Alexan
Conservatorismul este un fenomen istorie, specific modemitafii. (I
Majoritatea ideilor eonservatoare se impteteeu tntr-o doctrina
coerenta. (J. R. Barber)
• Hedactati un text de maximum 0 paqina, in care sa prezsntati g
evolutia principalelor idei ale conservatorismului roman.
• Stabiliti rolul junimismului in cadrul procesului de clarificare ideologica
tului conservatorist din Romania rnoderna,
)NALISM
ROMANTISM $1 NATIONALISM 113

antilor conserv
ilustrate de fa
evrei, greci at! ~u origineain Ilumi-
c

accentul pe ratiune. ROMANTISM Sl

, NATIONALlSM~==
,
-=
utia organica
al XIX-lea. ~ secolului al XVIII-lea
;=}uj al XIX-lea, liberalis-
~uiucliu, loan
~ sa atraga noi adepti,
ru s.a. atesta Celo- •••. =inist si-a pierdut influ-
intre cei no . . intelectuale si cultu- Romdnii in "secolul romantic"
blicisri, care a .. -IIIIlinismul a facut loc
lie vremii. Tot, .tuind 0 era in care cei Pe plan universal, pentru veacul al XIX-lea sunt folosite mai multe
futurarii bras - scriitori si teoretideni au sintagme: secolul raselor, dar si secolul individualismului; de asemenea,
hnitz si Eugen - . 'ea ar putea descoperi secolul roiii ori secolul economiei politice; in sfarsit, secolul naiiunilor sau
1M ratiunii."
reunite ulte secolul romantic [Dl' D2].
John R. Barber,
te, la acea data Isioria Europei moderne
Desigur, nu de fiecare data, secolul incepe la 1801, ci mal tarziu,
Astfel, in cazul care ne intereseaza, asa-zisa "revolta romantica de la
l social eel mai 1830" cuprindea anumite medii social-politice abia in 1848. Esecul
IlTIOScuti j "revolutiei continentale", in urmatorii doi ani, a dus la declansarea
malitati afirm "crizei constiintei europene", 0 "criza perpetua. benefica si
)rescu, Iacob ,- creatoare", din moment ce, incepand cu mijlocul secolului al XIX-lea,
tiei care, la 1~ a favorizat "transformarea din temelii a forme lor de cultura
volutiei org mostenite de sute de ani". Pana catre 1880, Europa dobandea noi
are si superio structuri socio-economice si i9i legitima identitatea ..
Ii amintim pe: ,.....--vrezinta cea din urma eti- La romani, ca de altfel pretutindeni in sud-estul Europei, roman-
-= secolului al XIX-lea. Nu ne
Culianu, filoz tismul s-a suprapus resurectiei nationale. "De9teptarea", prin "rein-
ce se intelege de obicei prin
fD6]· ar romantic, prin diviziunea
vierea virtutilor stramosesti", a fost propagate de artistii, scriitorii si
tlui, ill primul directii si tari; ne referim istoricii generatiei pasoptiste. Pe urmele profesorului sau de la
scuti scriitori _!tit care a comandat epoca, Colegiul National Sf. Sava, Aaron Florian, care vedea in Mihai
rvici, Barbu $tl nascuta odata cu secolul si Viteazul un "Achile romanesc", Nicolae Balcescu a incercat sa devina
a dezbaterile . ?utem descoperi, pentru un "Homer romanesc", In viziunea sa, episodul Calugareni (1595)
1Vasile Alecs
- numire mai adecvata. Cad era "briliantul cel mai stralucit al cununei gloriei romane", iar
romantism nu-si gase~te voievodul de la 1600, un model de ctitor al Romaniei moderne [DJ.
Iorga, Gheor
-- catre 1850; ca recuperarea
a, ulterior, m are loc dupa detasarea de
Un alt istoric romantic, Mihail Kogalniceanu, a fost mal rezervat:
social-poll tice ui XVIII; ca post-roman- semnala "ambitia nemasurata" a lui Mihai Viteazul, dar considera
stea, conserva znarile modele la caricatura si domnia acestuia - altfel "stralucita prin cuceriri" - una "fatala Tam
iluare de per. etc. etc. - toate acestea Romanesti", prin urrnarile imediate. Kogalniceanu isi exprima
de jos al istoriei [...]." speranta ca, nu numai in cartile de istorie, ci si "in memoria
Mihai Zamfir, poporului", vor patrunde si "principii virtuosi, dar pasnici".
Din secolul romantic Tot in epoca unirii Principatelor, concomitent cu transformarea
definitiva a lui Mihai Viteazul in mit national, a fost readus in atentia
contemporanilor un alt simbol - Dacia veche. Harta acesteia era
introdusa in manualele scolare de un cunoscut pasoptist, A.T. Laurian;
,"'-:::;:fu::ta revolutiei de la 1848si apoi o harta pentru elevii "Daciei noi", fauritorii "Daciei viitorului [...],
. Viteazul trece printr-un libera intre hotarele cu rauri late, cu sira muntoasa a Carpatilor spri-
)Ua principii gen gurare, devenind, din erou jinind-o la mijloc" (Nicolae Iorga). Totodata, prin trimitere la
dnic, un simbol al unitatii .Jeaganul lui Romul", Laurian explica toponimele contemporane
are: fE:iunt anii cand idealul de unire prin etimologii neinchipuite. Exagerarile sale latiniste ("purifica-
'fiJ'!,mOmentul it; , .:;:u rornanesc, Romania ideala toare"?), cup rinse si in alte lucrari semnate de el, sunt intrecute,
riifilor. (Alexand - In constiinte, se proiecteaza in
probabil, numai de .filologia comparativa ario-europee", indeosebi
modemitatii. (lor.' :SOric. Aceasta orientare na-
-o doctrina an . ::::otiticasi istorica apartine in de cuvintele grupului "indo-perso-tracic", nascocite de B.-P. Hasdeu,
:i singure generatii, generatia care au starnit reactiile ironice ale junimistului, pe atunci, Gheorghe
~ prezentati g~revolutia de la 1848 si a rea- Panu, precum si pe cele ale lui Titu Maiorescu. Ministru al Cultelor
00. ~::::rirea Principatelor si Romania si Instructiunii Publice, ultimul a suspendat cursul universitar liber
care ideologica a' tinut de Hasdeu. Urmatorul ministru, liberalul G. Chitu, a aprobat
Lucian Boia,
orie ~i mit in constiinia romfineascii redeschiderea cursului in acelasi an, 1876.
114
D4..•
"Un stat e forma cea mai inalta, cea mai
promitatoare de roade, cea mai educative,
in vieata unui popor. Cand poporul a
ajuns la un anume grad de dezvoltare,
din radacinile lui suptpamantene [...]
rasare si aceasta floare a statului [...].
Nu e bine ca statul sa se incerce pana ce
nu e poporul pregatit pentru a-l sustine.
Atunci el, statul, poate ajunge in
stapanirea unor paraziti din launtru, sau
supt infatisarea lui se poate ascunde 0
intreaga cotropire straina."
Nicolae Iorga,
Ideile abstracte ~i statui organic
B. P. HASDEU (1838 - 1907)
UN SPIRIT UNIVERSAL DIN SERIA
CANTEMIR - HELIADE - EMINESCU - IORGA.
(i5;
,,[...] Hasdeu s-a pronuntat [...] impotriva
cosmopolitismului.
Nimeni nu avea sa exprime msa mai bine
aceasta stare de spirit ca Mihai Eminescu,
marele poet national, dar si marele gaze-
tar si profet nationalist. Eminescu s-a
aratat eel putin rezervat, adesea msa chiar
ostil, fata de valorile occidentale. El visa
la 0 civilizatie romaneasca pura, neatinsa
de inrauririle straine si cu atat mai putin
de prezenta efectiva a strainilor,"
Lucian Boia,
lstorie ~imit in constiinia romaneasca
CONSERVATORISM, NATIONALISM, TRADITIONALISM
Nationalistii romdni ~i "prima intrare in Europa"
In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, conservatorii (
si liberalii - moderati sau radicali ("ro$ii") - faureau A
Romania moderna. Pro-occidentali convinsi, in cvasitotalitatea
au asigurat societatii romanesti "prima intrare in Europa".
normele apusene de viata au influentat modul de a privi
impartirea aparenta a societatii, habitudinile jurnaliere, cos
gastronomia de lux, corespondenta mai ales dupa ce, in 1860,
legiferat alfabetullatin.
In ultimii doi ani ai domniei lui Cuza si in intreg d
urmator, pana la agravarea crizei orientale, valorlle si instituti
dentale au prins radacini in solul romanesc. Monarhia
tutionala, parlamentul bicameral, pluralismul politic, alte
'guvemare, dar si constituirea, in 1866, a unui cabinet de
nationala, responsabilitatea ministeriala, azilul politic, to
etnica, denumirile stabilimentelor industriale si ale firmelor
ciale, sistemul de asigurari si eel de credit constituie
convingatoare in aceasta privinta.
Nu au lipsit insa reactiile critice la adresa acestor valori
tutii. Unele "importuri", dupa cum stim, erau considerate
fara fond". Ulterior, E. Lovinescu - ceva mai optimist -Ie d
"forme care i$i creeaza treptat fondul". Aprecieri contradid
formulat si alte personalitati culturale ale vremii. Desi cu "
ta!i politico-istorice" diferite - democratica, liberala sau c
toare - aceste personalitati aveau totusi un element comun:
national, relativ omogen, referitor la modernizarea societatii ro
la occidentalizarea acesteia, prin infapuirea unor reforme
Explicatia acestui aspect comun? Faptul ca, in a doua j
veacului al XIX-lea, nationalismul era, inca, un principiu politic
un sentiment firesc. Ideea statului national, a constitui
siai-naiiune, reprezenta vointa comunitatii .etnice romanes
alcatui si consolida un organism politic propriu. La fel acti
deceniile sase si sapte ale secolului al XIX-lea, si italienii, $ig'
si multe alte popoare din Europa centrala si sud-estica, unde,
farfunitarii politice si, adesea, stapanirii straine, procesul ref,
modernizator intarziase. De aici, probabil, frecventele tri
propria istorie, la unele asa-zise modele naiionale, in sfarsit, la
turile cu ceilalti europeni [D41.
Un caz interesant este, in acest sens, eel al lui Hasd
Nationalist de sensibilitate politica liberala (a fost ales de
listele liberale in 1867, apoi in 1884), el invoca un model aut
secolul al XVI-lea, loan Voda eel Cumplit. Acest antici
reformelor lui Cuza, scria Hasdeu, secularizase averile ma
preconizase 0 reforma fiscala menita sa imbunatateasca
!aranimii. Voievodul ar ilustra "caracterul nationalitatii ro
baza a legislatiunii sale" posibil in procesul modernizarii R
la 1865, cand edificarea statului national si a dreptului cores
'reprezmta principalul obiectiv politico-istoric. Potrivit lui Hat
ceea ce evidentiaza valoarea vechii civilizatii romanesti
valorificat in epoca unirii Principatelor si a cuceririi indep
de stat a Romaniei: "continuitatea politica in Dacia", m
Imperiului Roman, forta Moldovei medievale. Adept al pun
vedere potrivit caruia dacii detin ponderea in sinteza ro
M RDMANTJSM $) NATJONALJSM 115

eropa" adversar allatinismului pur si slavist de marca, Hasdeu s-a afirmat

ca un nationalist antirus. Ca basarabean, ca patriot roman, el a ramas
mservatorii
- faureau ~ un partizan al solidaritatii latine, ferm hotarat sa demonstreze
:vasitotali tai ponderea restransa a "elementului slav in limba romana si in vechea
cultura romaneasca" (L. Boia).
in Europa".
AlP. nationalisti romani din epoca unirii, desi convinsi de necesi-
tl de a privi
tatea modernizarii societatii romanesti, isi manifestau totusi nein- .
rrnaliere, c
crederea fata de civilizatia occidentala, Este cazul urmasilor lui
pa ce, in 1
Simion Barnutiu. care preluau conceptia acestuia privind "du~manii
nationalitatii romane: «a) strainii din mijlocul nostru, b) civilizatia
in intreg
europeana egoista si materialista, c) romanii cu educatie straina-".
ile si institu]
Insusi principele strain era considerat un pericol, De aici, replica lui
~.Monarhia
Titu Maiorescu: "singura noastra temere ar fi, astazi, nu ca noi vom
oolitic, alte
deveni vreodata germani, lucru imposibil, dar ca principele german
t cabinet de
ar putea deveni prea roman". In schimb, G. Panu, dupa ce ii
rl politic, b
paraseste pe junimisti, apoi pe liberali si constituie propriul partid
ale firmelor
democrat-radical, ii .xiedica" regelui Carol I pam£letul Omul periculos.
constituie
Eminescianismul
ester valori
considerate ~flNESCU (1850-1889) Gandirea politica romaneasca din ultimele decenii ale secolului
imist-le d itic 1a interferenta romantis- al XIX-lea este de neinteles fara referire la ideile lui Mihai Eminescu.
~lOo=.ului, criticismu1ui junimist,
eri contradi atoare si traditionalismului
Spre deosebire de criticismul junimist, care reprezenta
i. Desi cu " "interesele boierimii amenintate in vii tor de liberalism", criti-
lerala sau c cismul eminescian exprima viziunea claselor de jos, a "claselor
entcomun: vechi, «pozitive»" (G. Ibraileanu), viziunea taranimii, a razesilor, a
societatii ro meseriasilor (foarte putini), a "nascandului proletariat intelectual",
~a alfabetizata [...] e [...] a tuturor acelora pentru care "epoca regenerarii nationale" insemna
or reforme -.r ~tura (inclusiv pastoritul),
a doua ju .xlecaderea politica si mizeria economica".
_ pe producerea si stocarea
'incipiu politic dr-o asemenea societate e Traditia taraneasca, antinomia ruralitate-citadinitate, critica
a constitui . __ --= generala -larg impartasita revolutionarismului, antipatia fata de clientelismul politicienilor
ice romanes :enta astazi - dupa care care mimau solidaritatea nationala si monarhismul proftmd,
1Ir.=--.: =n sistem inteligibil care poate exemplul reprezentat de voievozii veacurilor precedente care prin
,. La fel acti
. din a carui cercetare rezulta politica lor "reacp.onara" asigura "continuitatea istorica" (Aurel
talienii, si g' • mternica tehnologie, dad
stica, unde, C. Popovici), autohtonismul, repulsia fata de "implantuY' insti-
~:sfe pozitiva. Aceasta societate,
irocesul refo • ~ de a noastra, nu se bazeaza tutional si opozitia fata de cosmopolitismul "dizolvant", xenofobia
ventele tri . unei intelegeri si stapaniri a "defensiva" sunt cateva dintre ideile si atitudinile poetului. Acesta
,in sfarsit, la - :nai largi, care justifica speranta aprecia, totodata, rolul insemnat ce revenea unui conservatorism
atatiri continue a conditiei national, chiar unui liberalism cumpiitat.
. :z se bazeaza, mai degraba, pe 0 .Profet al vremurilor de civilizatie nationala", in .mitologia" sa
J 1UlHasdeu .:zre presupune 0 asociere stabila
ost ales dep ::..:::::f.i si societate, in care natura,
Eminescu propunea 0 societate agrarii alfabetizatii, dupa expresia lui
1model auto ~ a furniza provizii relativ Ernest Gellner [D6]' 0 societate preconizata si de reprezentantii
.cest anticip sprijn:a si ju~ti!ica intr:un curentelor traditionaliste de 1a Inceputul secolului al XX-lea. Mai
rverile man v . - :ood or~e~ sociala, reflectand mult, la inceputul noului veac, naiionalismul democrat allui Eminescu
VtVt
ma a, easca V' acesteia.
Ernest Gellner,
a fost preluat de Iorga, iar till C. Radulescu-Motru ducea mai
malitatii rom' Mitul naiiunii ~imitul clase/or departe conceptia privind specificul national. Toate acestea dovedesc
ernizarii Ro valoarea ideilor cultural-politice ale poetului, temeinicia punctului
tului coresp de vedere al acelora care acceptau eminescianismul [D7]'
rivit lui HaSdi' m bazat pe dreptul istoric, pe /""
----
romanesti poporului roman, nationalismul
. .. . de I -'-1 proiecteaza in prim-plan 0 pre-
o ."
TITll illepen -epentru so lidarit
an ate Ad'
mauna parti-
aCIa , mo~ . or de clasa." • Explicati succint afirrnatia: nDreapta traditiona/a, ca $i cea radica/a, se vor re-
Leptal punc . Ion Stanomir, vendica de /a eceeste denuntere neta [a cosmopolitismului], inifiata de
Preliminarii la 0 analiza a curentului
inteza roma ~ar - de la Eminescu la Nicolae Iorga Eminescu $i continuete de lorga."
 116
~~~~~~~T
ro;
-
,,[...] traditionalismul este un concept socia-
logico-generalizant, vechi de cand lumea,
in vreme ce conservatorismul este un
concept istorico-sociologic, care desem-
neaza un fenomen modem [...]. Intre cei
doi termeni este 0 diferentiere esentiala."
Ion Bulei, Conservatorismul
• ldentificati, pe baza mtormatiel din
lectie, dlterentierea amintita de istoricul
sus-rnentlonat.
D..•
z
"La sfarsitul secolului [al XIX-lea], au luat
amploare cateva curente agrariene, care
impartaseau unele dintre ideile funda-
mentale ale junimistilor cu privire la mo-
dul in care s-au dezvoltat societatile si in
care au avut lac schimbarile in cadrul lor."
Keith Hitchins, Istoria Romaniei
• Heamtntlti ideile fundamentale ale
junirnistilor,
• Care dintre aceste idei concorda cu
aspiratlile agrarienilor?
l
,I
CONSERVATbRISM, NATIONALISM, TRADITIONALISM
RADITIONALI5M 51
, , \J
IDENTITATE NATIONALA
,
Distinctia dintre conservatorismul politic si traditional"
Conservatorismul politic, dupa .cum stim, trimite la
pentru a justificaevolutionismul social-istoric,in general, co
proprietatii, ill special. EI este deosebit insa de iradiii
denumire data de Max Weber unui alt conservatorism, eel
Caracteristica umaria universala, traditionalismul este of--
oricarui reformism. Este rezistenta primara la orice innoire.
logic, consta chiar ill frica de schimbare. Parte a constiintei
individuale ori colective, el tine de formele ancestrale ale vi
Comportamentul traditional nu e legat de conservat
rn
politic nici epoca moderna. Exista persoane politice "pro
care, ill probleme de viata, sunt traditionaliste, $i invers. De
ill fata introducerii drumului de fier,un traditionalist se imp
In aceeasi situatie, un conservator politic, un om care acji
conform programului unui asemenea partid, are 0 atitudine
bila,
Spre sfarsitul secolului al XIX-leasi ill primii ani ai veal
XX-lea, traditionalismul este reprezentat de ganditorii
tinerete, se formeaza la scoala junimismului, pentru ca, ul
contureze ei insisi curente noi, predominant agrariene [D2].
Siimiiniitorismul
Elaborat de colaboratorii unui saptamanal cultural, Sa
editat la Bucuresti incepand cu anul 1901, eel mai dinamic
agrarian se afirma indeosebi trei ani mai tarziu. Aceasta
coincide cu momentul in care N. Iorga devine director al peri
mentionat. Cu acest prilej, istoricul reia unele dintre ideile
ca student, le dezbatuse la Junimea.
Convins ca Romania merge pe ,,0 cale falsa", cea a capit .-
occidental si a liberalismului burghez, pe care le consid
nepotrivite cu experienta istorica a propriului popor, Iorga p
respectarea traditiei. Grice ruptura cu aceasta traditie, co .
este ill detrimentul natiunii. Fiecare initiativa, contrara .-
dezvoltare care decurge din "spiritul national", duce la pi
identitatii manifestate de-a lungul secolelor.Pentru a ram
este, un popor nu trebuie sa renunte la mostenirea sa; nu
A
accepte "experiente sociale abstracte", nici sa imite modele
Iorga manifesta 0 simpatie deosebita fata de tar~ .
considera satul .Jocul in care legile schimbarii sociale" ope
forma cea mai pura". Satul, pentru cunoscutul istoric,
pastratorul traditiei multiseculare; ill cadrul satului, orice s
trebuia realizata "cu «respectarea deplina» a structurilor 0
Spre deosebire de oras, centrul industrial allumii moderne,
steril, cu relatii mecanice, impersonale intre loc':.itorii
ramanea "depozitarul inaltelor valori morale". Intr-o
lLlSM TRADITIONALISM $1 IDENTITATE NATIONALA. 117

agricola modelata prin cultura, vechea vatra rurala asigura eoolutia

naiuralii.
-=--!;;:;;:me are 0 vechime nu
La Sdmdniitorul, Iorga a ramas director pana ill 1906, anul in care
- secole si nu este scris
curentul sau agrarian incepea sa se dizolve lent. in 1907, intr-o
:apetua in vesnicie. Ea
e 0 parte, in filozofia conferinta publica, istoricul i~i schimba opinia despre raportul
ial» [...] si, pe de alta sat-eras, ill favoarea ultimului. in 1910, cand samanatorismul a
"~~...".,r,'"'ea'"" comunitatilor etnice incetat sa reprezinte 0 forta semnificativa ill viata intelectuala, Iorga
~e cu propria-i spiri- se afirmase deja ca exponent al unui alt curent politic, nationalismul
-=::-:-:::ul sau destin, distincte democrat [03],
:~i traditio
-l·"
[11, trimite la Lucian Boia,
. mil fn constiinia romimeascii Poporanismul
In general, 0
lSa de iradii Un alt curent agrarian al vremii a fost poporanismul. Reprezentantii
troatorism, c a lui D3' desprindeti sai au sesizat abaterile de la "dezvoltarea organica" a tarii, dar.-
lismul este 0 definesc identitatea spre deosebire de samanatoristi - nu s-au multumit numai cu
l orice inno chemari .Ja renasterea morala", ci s-au angajat ill actiunea reforma-
ste aspecte demon-
~a constiintei • .:: c:..,.:mearomans este ea, ~i toare. Au elaborat, chiar, proiectul unei legi rurale cu profunde impli-
cestrale ale . catii sociale si politice.
de conserva Pentru noi structuri agrare, se pronunta insusi principalul
politice "pr, teoretician al poporanismului, Constantin Stereo Nascut ill Basarabia,
ii invers. Oe unde a fost influentat de populismul rus, s-a stabilit la Iasi ill 1891.
nalisr se imp A participat la viata cultural-politic a locala, acordand 0 deosebita
. om care a., atentie taranimii .
re 0 atitudine
REDAqIA VIETII RoMANE$TI
in anul1909.
ill ani ai ve din mijloc, de la stanga la dreapta,
~t Ibraileanu, Constantin Stere,
ganditon! Sadoveanu, George Diamandy,
entru ca, ul Mihail Sadoveanu, C. Chilimoglu.

rariene [02].

zea a capit -r ,

, Ie conside
oor, Iorga pr
rditie, consi
contrara ,.
duce la pi
ru a ramane De altfel, Stere considera Romania 0 tara de agricultori, ill cadrul
e sa: nu tre . succint ce Intelegeti din urrna- careia progresul economic si social era de neconceput fara consoli-
ite modele s: :5matii ale istoriculuiamerican darea micilor gospodarii satesti, independente.
de tar ani -5:::hins: Incepand din 1906, cand a infiintat revista lunara Viata romimeasca,
:iale'" opere --". - ~~zbatere .Int~eec.ono~~~ti~i Stere si colaboratorii sai au propagat poporanismul ("dragostea
l istori u _~m unor dlterite filozofii ale pentru popor") prin una dintre cele mai insemnate publicatii
.. onc, r -. - nu era nurnat . un exerct itiIU culturale ale perioadei.
n, o:lce s . . Polernica s-a mutat din
cturilor org - _ teoretic in cel practic atunci Pe langa reforma agrara, poporanistii erau pe cale sa obtina si
todeme, un ~.::artidele politice au adoptat argu- votul universal. Este drept, cu ajutorul Partidului National Liberal,
cuitorii sai, ~'e uneia sau celeilalte dintre prezidat de Ion r.c. Bratianu. Declansarea primului razboi mondial
. intr-o so . ~ ca fiind ale lor proprii." a amanat insa aceste proiecte.

118
I'D:
...~
"In centrul tuturor doctrinelor [...] se afla
rolul agriculturii in noua Romanie, nu
doar in economie, ci ca determinant al
relatiilor sociale si al valorilor etice. Nici
industria moderna nu putea fi ignorata,
intrucat toti, fie ei agrarieni neinduplecati
sau occidentalizati convinsi, recunosteau
potentialul acesteia de transformare a
societatii."
Keith Hitchins
• Pe baza textului de mai sus, ldentlflcatl
eel putin doua elemente comune ale
doctrinelor prezentate in lectie.
/
\
CONSERVATORISM, NATIONALISM, TRADITIONALISM
Atitudinea agrarienilor fatii de alte conceptii
referitoare la viitorul Romiiniei
Adesea aflate ele insele in conflict, curentele agrariene
confruntat permanent cu alte conceptii despre dezvoltarea im
17ide perspectiva a Romaniei [D4]'
Cea mai cunoscuta este polemica lui Stere cu so .
desfasurata in anii 1907-1909:;;icuprinsa in seria de articole, p
in Viata romdneascd, intitulate "Social-democrap.e sau Popor
Teoreticianul poporanismului respingea ideea potrivit careia
tara este "menita sa urmeze aceeasi cale de dezvoltare ca
occidentala". Stere contesta faptul ca industria reprezinta
dezvoltarii tarii. Mai mult, el atrage atentia ca 0 eventuala
malizare a importantei problemei agrare de catre politicieni ad
inapoierea economica si sociala a Romaniei.
Referitor la primatul industriei, agrarienii, atat popor
si samanatori:;;tii,polemizau cu "pragmati:;;tii". Cu pr
economisti 17istatisticieni, adepti la inceput ai liberului
ultimii recunosteau "caracterul esential agrar al Romaniei",
pronuntau si pentru dezvoltarea industriei. Asemenea idei, fa
anterior de N. Sutu, A. D. Moruzi, I. Ghica, D. P. Martian,
continuate indeosebi de P. S. Aurelian (1833-1909)..Agrono
formatie 17ieconomist ca vocatie", membru al unui guvern lil
chiar prim-ministru in anii 1896-1897, acesta intelegea ca R,
nu putea concura cu succes in competitia intemationala
piete decat daca se industrializa rapid. Aceasta cale de dezvol
potrivit lui Aurelian, si 0 garanp.e a independentei statului ru
in conditiile in care, pe plan mondial, cucerirea economica d
,,0 forma moderna de dominatie".
Polemica starnita de ideile lui Aurelian a fost intretii
special de Iorga. Istoricul si filozoful culturii nu-i ierta ad
pragmatismului usurinta cu care trecea peste 0 traditie secul
mult, il acuza ca, fara a fi consecvent, Aurelian se lasa mane
de Ionel Bratianu, pentru a transforma "drapelismul" intr-o ..
a partidului liberal prezidat, la un moment dat, de D. A. S
a reactie asemanatoare a avut Iorga si fata de A. D.
(1847-1920).Candva ,,0 culme" spirituala, un istoric model, p
universitar si protector al polemistului de la Siimiiniitorul,X,
devenit tinta atacurilor mai tanarului sau coleg.
Xenopol, jurist si economist ca formatie, fost junimist, po
care valorificase predispozitiile de filozof al istoriei, s-a do
realitate, unul dintre "cei mai influenti aparatori ai industri
(K. Hitchins). Spre deosebire de Iorga, Xenopol vedea Apus
model de dezvoltare. De aici, convingerea lui ferma ca agr .
au dreptate. Si, pentru a-si convinge contemporanii, ar
economice le adauga pe cele demografice si politice. In co
solicita interventia statului in sustinerea unei industrii viabi
pingea __ astfel Jiberul schimb, care - in cazul Romaniei,
Xenopol - nu permitea depasirea starii de subdezvoltare.
Cu timpul, disputele dintre agrarieni 17iindustrialisti au
taramul teoretic, devenind practica politica, in vederea con
intereselor eC-QD.9-mic~diferite. Interesele agrarienilor, alatura
rilor sociale traditionale, s-au regasit in activitatea guvem
)NALISM CONSERVATORISM, NATIONALISM, TRADITIONALISM 119

mceptii

STUDIUDE CAZ: /unimea,

grupare (societate) literar-culturala ~i
lui Stere cu
seria de articoh
politics
ocratie sau Po
leea potrivit C V

Forme de manifestare
de dezvoltare
(1) Intruniri saptamanale
dustria repre -
(2) "Prelec!iuni" populare
!tia ca 0 even (3) Initiative institutionale
catre politicieni (4) Puhlicatii periodice
a. (5) Burse pentru studii in strainatate
(6) Manifestari pub lice comemorative
nii, atat popo
aatistii". eu ~CU (1840-1917)
(1) keep in toamna anului 1863. Au loc in casele membrilor fondatori
)U t ai liberul ESTETICIAN, PROFESOR
iiIIi:~- _M POLITIC, SIMBOL AL cei mai cunoscuti: Petre P. Carp, Titu 1.Maiorescu, Iacob C Negruzzi,
rar al Romani :- '''WLUI JUNIMIST Vasile V. Pogor si Theodor G. Rosetti, care propune denumirea societatii.
\.semenea idei, Reprezinta dezbateri de inalta tinuta intelectuala, pe teme de cultura:
3., D. P. Martiar; estetica, filologie clasica, istorie, arheologie.
~1909). IIAgrcm Prezentarea propriilor creatii si traduceri este asociata criticii
a1 unui guvem junimiste, care consta in: examinarea severs a literaturii vremii,
ta mtelegea ca~l: ~- respectarea principiilor artistice precise, refuzul oricaror imixtiuni coti-
.' .
r ]
---.::: /..---care au con trib Ulit Ia diene (mondene, politice) in actul de creatie.
Iv mternatfoncu.C. c:. ==menta Junimii. «Fonda-
:a cale de dezv =.;: irlaugat 0 grupare de car-
Procedee folosite: ironia, persiflarea ("zeflemeaua") la adresa exce-
dentei statului l-:E:e disciplinele majore,
selor de orice natura, la orice argument ridieol.
rea economic a -=z. Alexandru D. Xenopol, (2) Debuteaza in 1864 si sunt organizate, timp de aproape doua
.~:::!:l~- n Lambrior, lingvistica: decenii, sub forma unor conferinte duminicale. Contribuie la rasparidirea
1 a fost intre - - 3ozofie; Gheorghe P~u, principalelor idei junimiste: respingerea rupturii violente intre trecut si
.. .. t'
m nU-I ler a
-= ffirziu, reforma sociala.
. .. al prezent; respingerea conceptului burghez de libertate; respingerea
.. e ~l spmtu e promo- conceptiei burgheze a proprietatii: apararea proprietatii mostenite si
o tradl,!ie se ~-=!unimea au servit drept legarea ei de onoarea personala a proprietarului; pastrarea izvoarelor de
1 se lasa mane .....•..
_iratie marilor creatori ai
lismul" intr-o ~. ~e din cea de-a doua bogatie naturala: aderarea la ceea ce este imediat, la concret; actiunea
statului in directia rezolvarii marilor probleme ale vremii; transformarea
dat, de D. A. . .=: secolului al XIX-lea: Mihai
ata de A. D. .:::.romantic si eel mai mare statului intr-un purtator al culturii; respectarea specificului national.
~toric model -:.....:,a romana: Ion Crea~ga, . Deschiderea unei tipografii proprii, unde sunt imprimate manuale
(3)
.amanaVt oru I X'
, v v
. :::.::t_viziuni autentice,. realiste, scolare si eursuri universitare. Functionarea unei scoli superioare proprii
, -- - Ion Luca Caragiale, care - Institutul Academic (1866-1879).
eg.. . . - _ atentia asupra orasenimii
st jururrust, P sale dramatice si in proza (4) Ziare proprii: Vocea naiionala (Nicolae Culianu, Iasi, 1866); Consii-
storiei, s-a do ..;. Slavici,romancier si nuve- iutiunea (Iacob Negruzzi, Iasi, 1866); Convorbiri literare (Iacob Negruzzi,
ori ai indus . ill analiza personajelor." Ia~i, 1867; Bucuresti, 1885); Era nouii (P. Th. Missir, Iasi, 1889-1900); Vocea
)1 vedea Ap Keith Hitchins, lasilor (A.C Cuza, Iasi, 1895).
ferma ca agrn . Romania,1866-1947 Colaborari la alte periodice: Timpul (Bucuresti, 1876 - 1. Slavici;
)oranii, ar 1877 - 1.L. Caragiale, M. Emineseu); Romania liberii (Bucuresti, 1877
-olitice. In' CO - D.A. Laurian. 1.L. Caragiale) s. a.
industrii viab Bursieri: A.D. Xenopol, Mihai Eminescu, loan Slavici, G. Dem
(5)
ul Romanisi, Teodorescu, Gheorghe Panu, Samson Bodnarescu, Mihail Dragomirescu,
bdezvoltare. P.P. Negulescu, 1. A. Radulescu-Pogoneanu,
~:_;;_~_::.~a;::;ct~iv;;;it~at;;;e~a~J"u;;:n;;;im~iji:i;ffo;:;jlk;o~siititi C Radulescu-Motru.
lustrialisn au __-~ de istorie literara. (6) Serb area nationala si congresul studentesc panromanesc de la
vederea con x scurt cele scrise de manastirea Putna (1871); eomemorarea, in 1877, a unui secol de la
~or, alatur . . ~ HitchinsIn finalultextului uciderea voievodului Grigore al Ill-lea Ghica, care protestase fa!a de
tea guvern -.ai sus. acordul habsburgo-otoman referitor la anexarea Bucovinei.