MERCURUL SI COMPUSII SAI

Toxicocinetica
Cai patrundere: digestiva, respiratorie
Abs. favorizata de solubilizarea compusilor (la nivel gastric) + grad mare de ionizare
In sange:
 comp anorg- legati de albumine
 Comp organomerculiali: fixati de hematii
Distributia:
 comp anorg- fixare in ficat, rinichi, splina, gl salivare
 Comp organomerculiali: nivel SNC(dat lipofilie)
Eliminarea: urina, salina, bila, intestin, lapte, par
ACTIUNE TOXICA
Hg metalic nu e toxic (100-200 g in ocluzii intestinale)
Compusii anorganici
 Toxicitatea creste cu solubilitatea si gradul de ionizare
 Toxicitatea < As
 HgCl2, Hg2Cl2 (calomel, purgativ- nivel gastic- HgCl2- solubil(nefrotoxic)
 !!! CI utilizare calomel ca purgativ la copii
Compusii organomercuriali
 Actiune diuretica- inhiba succinildehidrogenaza
 Actiune antiseptica (mercurocrom, borat de fenilmercur)
 Actiune fungicida (clorura de etilHg, fosfat de etilHg)
 !!! Tox nu scade datorita prezentei radicalului organic- diferit fata de As
 Toxicitatea se datoreaza moleculei intregi
 Ia: efect predilect la nivel SNC
 Ic: dat. desprinderii ionului Hg(+2), simptomele ≈ intox. cu compusi anorganici
MECANISMUL ACTIUNII TOXICE
 Tiolpriv; inhiba gp. –SH ale sistemelor enzimatice (asem As)- formand MERCAPTIDE
Ex: la nivel renal: - succinildehidrogenaza; la nivel SNC: - aminoxidaza(MAO)
INTOXICATIA ACUTA- 3 FAZE
1. Debut (24-48 ore): tulb iritative la nivelul cailor de patrundere, cefalee, anxietate, hipertermie, colaps; doza
masiva- colaps c-v cauzeaza †
2. Actiunea toxica la nivelul cailor de eliminare (2-6 zile): se caracteriz. prin stomatita mercuriala, salivatie
abundenta, miros fetid al halenei, enetrita mercuriala, lizereu cenusiu-negru, gingivita
!!!!!!Nefrita acuta mercuriala- simptomul principal al IA (albuminatii de Hg sunt iritanti; pot obtura tubii renali-IRA-
anurie)
3. Faza de evolutie: depinde de gravitatea IR instalata; † la 24-36 ore prin anurie, coma uremica si colaps cardiac
INTOXICATIA CRONICA (HIDRARGIRISM)
 Tulburari digestive: stomatita, salvatie abundenta, lizereu mercurial cenusiu, paradontoza, enterocolita)
 Tulburari neuropsihice: astenie, insomnie, cefalee, termuraturi ale mainilor si maxilarului(tremorul mercurial)
 inhibitia MAO
 Proba scrisului ≈boala Parkinsion
 Proba desenului
 Proba paharului cu apa
 “index-nas”
PRINCIPALELE SEMNE ALE HIDRARGIRISMULUI (9 SEMNE)
 Dunga de Hg= depozit de HgS in dentina
 Lizereul gingival cenusiu
 PTIALISMUS= inflamarea gl parotide
 STOMATITIS MERCURIALIS= formarea de abcese
 ERETISMUS MERCURIALIS = irascitabilitate
 PSIHASTENIA= scaderea capacitatii de concentrarem+ memorie
 TREMOR MERCURIALIS (proba scrisului + maxilarului)
 PSELLISMUS MERCURIALIS = tumburari de vorbire, balbaiala
 MERCURIA LENTIS= colorarea in brun a capsulei anterioare a cristalinului, care la examenul de fund de
ochi se traduce prin reflexul ATKINSON, ireversibil
Tratament :
 De electie DMP, rehidratare, tonice cardiace, succimer= forma mezo a ac. Dimercapto-succinic (aport de -SH)
 Spalatura gastica cu antidotum metalorum sau rongalita (reduce Hg (+2) la Hg)

ARSENUL
 Toxicitatea compusilor arsenului – cunoscuta din atichitate (imp. roman – crime cu comp. ai As)
 Evul mediu – papa Alexandu al VI-lea Borgia – anh. arsenioasa (“aqua Toffana”, Cantarella familie Borgia)
 Franta – sec. XVII-lea – crime cu As2O3 – instituirea “curtii ardente” (87 de condamnari la moarte in 2 ani).

COMPUSII OXIGENATI AI ARSENULUI

 !!!!As ca atare nu este toxic
 Anhidrida arsenioasa, arsenitii alcalini, arsenatii alcalini (licoarea Pearson, insecticide, fungicide),
acetoarsenitul de cupru (pesticid – verde de Paris), arsenat de cupru (verdele lui Mitis – pictura)
 Intox. acute intentionale: crime si sinucideri (anh. arsenioasa –fara miros, gust )
 Intox. acute accidentale: alimentare (confuzie cu zahar, fructe tratate cu pesticide), terapeutice (supradozare
sau intoleranta, confuzie – As2O3 in loc de ZnO, impurif. medicam), profesionale (inhalare pesticide, preparare comp
ai As)
 Intox. cronice (lente) – As toxic cumulativ
Toxicocinetica
 Abs. rapida – chiar si percutanat
 Compusii solubili se absorb mai rapid, cei insolubili mai lent
 In sange – legat de hematii (de 2 x ↑decat in plasma)
 Localizare: ficat, rinichi, plamani, inima, se depoziteaza in timp in oase, creier, par, unghii, cheratina pielii; in
intox. cronica depozitare in muschi, maduva osoasa, unghii, par (si dupa eliminare)
 Eliminare: mai rapida compusii organici; Compusii mai putin toxici se elimina mai rapid, cei mai toxici
mai lent; renal, tub digestiv, transpiratie, fanere; lapte

ACTIUNE TOXICA
 Toxic tiolprivi (piruvatoxidaza, citocromoxidaza, succindehidrogenaza – doze mari) → perturb. respiratiei
celulare si a metabolismelor intermediare
 Compusii anorganici si solubili mai toxici decat cei insolubili
 Comp. anorg.ai AsIII mai toxici decat AsV
 Comp.organici alchilici cu AsV mai putin toxici; compusii org. arilici (cu AsIII si AsV) – toxicitate redusa;
exc. unii compusi ai AsIII (fenilarsenoxid, lewisita) act. tiolpriva >>>> comp. anorganici
 intox. acuta: toxic capilar – (edem si dilatare → hTA)
 Carcinogeneza - expuneri indelungate (mai ales la pulberi, fumuri in mediu ind.) – cancer al pielii, plamani,
ficat.
 Toleranta – ingerare de doze mici, crescande (mitridatism); scaderea absorbtiei

SIMPTOMATOLOGIE
 Intoxicatia supraacuta (0,5 – 1 g As2O3) dupa aprox. 30 min. – sindrom holeriform: gust acru, senzatie de
sete, arsuri epigastrice, varsaturi, diaree, colici, transpiratii reci, deshidartare, tulb. nervoase (cefalee, convulsii, delir);
† in 4-5 ore (pana la 20 ore);
!!!!! daca apar varsaturi – sanse (minime) de salvare
INTOXICATIA ACUTA (0,2G AS2O3)
 simptome in aprox. 1ora
 similar cu toxiinfectiile alimentare; in prima faza cu holera
 Manifestari digestive: gust metalic, raguseala, greturi, varsaturi, diaree cu deshidarate
 la inhalare – manif. respiratorii: iritatia mucoaselor, tuse, dispnee
 Alterari renale (oligurie, anurie) Alterari hepatice
 Tulburari nervoase (cefalee, convulsii)
 †: in cateva zile (insuf. circulatorie)
 Sechele renale (nefrita cronica), nervoase (paralizii periferice); pe unghii – dungile lui Mees
INTOXICATIA CRONICA (DOZE MICI, TIMP INDELUNGAT)
 tulburari digestive de intensitate mica
 catar nazal (“guturai de arsen”)
 traheo-bronsita
 polinevrita ascendenta a membrelor inferioare
 hepatopatie
 piele: hiperpigmentare (melanoză), keratoze arsenice pe palme şi plante, dermatită / foliculită eczematoasă,
 dungile lui Mees (= linii albe transversale, bine delimitate, la nivelul unghiilor)
 alopecie
 caderea unghiilor

ARSINA
 gaz incolor, miros aliaceu, sol. grasimi
 intox. acute accidentale; cronice (rar)

 Toxicocinetica
 patrunde respirator, fara a afecta caile respiratorii
 fixare pe hematii
 localizare – organe bogate in grasimi; in timp se distribuie si se localizeaza de preferinta in oase si fanere
 biotransformare oxidativa in compusi oxigenati
20
 eliminare – lent urinar sau reductiva la diarsina

ACTIUNE TOXICA
 Cel mai puternic toxic hemolitic industrial → anemie, lezare parenchim renal si hepatic
 Mecanismul hemolizei:
 fixare pe hematii si lezare directa
 inhibitia catalazei eritocitare, acumulare de peroxid de hidrogen în eritocite → liza hematiilor
 Concomitent cu hemoliza – formare de
metHb
21

INTOXICATIE SUPRAACUTA
 lezare SNC
 evolutie rapida, moarte in cateva min. (stop
respirator)

22

INTOXICATIA ACUTA
 debut insidios, latenta: 2 – 4 ore (activare toxica: arsina→ diarsina)
 Hb-urie (primul semn obiectiv) – hemoliza intravasala
 tulb. neuro-psihice: cefalee, ameteli, zgomote in
urechi, agitatie
 dupa 12 ore: sidromul hemolitic, apoi anemic: hematiile scad cu 100 000/mm3/ora → intox. grave sub un
milion; in sange: Hb si SHb; Hb in plasma creste (de 30 – 50x)
 sindrom renal: IRA (albuminurie, hematurie,
oligurie, anurie, acidoza); urina – rosu inchis
 sindom icteric (icter hemolitic) 23

INTOXICATIA CRONICA
 anemie, astenie, cefalee, oligurie, hepatita cronica

24
AMONIACUL
 CMA 10 mg/m3
 Etiologie:
 intox. acute – accidentale – in laborator, industrie (preparare acid azotic, saruri de amoniu)
 in stare lichida (sub presiune) explodeaza la trecerea prin conducte de Cu

25

TOXICOCINETICA:

 patrunde respirator; se elimina respirator, renal

 Actiune toxica:
 gaz – iritant si caustic asupra mucoasei
cailor respiratorii si oculara
 ca solutie – comportare asemanator
bazelor caustice (mai putin grav)
 actiune sufocanta

26

INTOXICATIA ACUTA
 tulburari respiratorii (tuse, edem de glota sau edem pulmonar tardiv – 12 – 24 h)
 manifestari oculare ( lacrimare, perforarea corneei)
 iritatii si arsuri la nivelul tegumentelor
 SNC: excitare, apoi deprimare
 Ingerare: dureri – gura, piept, abdomen, voma, perforare esofagiana/gastrica
 Contact cutanat: arsuri si coroziuni; ochi: edem conjunctival, lezarea corneei
 Moartea: asfixie; la expuneri masive: EPA
27
TRATAMENT
 scoatere din mediu
 oxigenoterapie
 neutralizante (limonada citrica sau suc de
lamaie, lapte)
 pielea si ochii – spalare cu solutie de acid boric

28

OXIZII DE AZOT
(PROTOXID, OXID, DIOXID)
PROTOXID DE AZOT (N2O)
 gaz ilariant, somnol
 anestezic general in interventii chirurgicale mici
 in stare pura – asfixiant (in am. 90 p cu 10 p oxigen nu este periculos)
 gaz incolor, cu miros placut, gust dulceag, putin solubil in apa, solubil in alcool si grasimi
29

PROTOXID DE AZOT (N2O)

 Toxicocinetica:
 patrunde respirator; se fixeaza de hematii; liposolubil → afinitate pt. SNC; eliminare respirator (ca atare, nu se
biotransforma)
 Actiune toxica:
 toxic de tip narcotic; la nivel SNC: stare placuta de delir, halucinatii, ras si veselie (gaz ilariant)
 cantitati mari – asfixie
 Simptomatologie:
 caracteristica asfixiei: respiratie dificila, cianoza.
 Tratament: oxigenoterapie
30

OXID DE AZOT (NO)

 Etiologie: preparare acid azotic, nitroderivati, coloranti, ingrasaminte azotate
 gaz incolor, mai greu decat aerul, fara miros, fara gust, putin solubil in apa, solubil in alcool; se oxid. usor la
dioxid (gaze nitroase, vapori nitrosi)
 Actiune toxica:
 vasodilatator asem. nitritilor
 metHb (mai mult prin intermediul NO2 in care se transf. cu usurinta)
 Simptomatologie:
 iritare redusa a cailor respiratorii
 tulburari digestive 31
 tulburari generale (astenie, cefalee, ameteli)

DIOXID DE AZOT (NO2)

 agent major de poluare a atmosferei
 gaz rosu-brun, miros caracteristic si iritant (la conc. mari – anestezia nervului olfactiv), mai greu decat aerul;
anhidrida mixta; c. oxidant
 Toxicocinetica: patrunde respirator; la niv. tesuturilor formeaza acid azotos si acid azotic; elim. respirator si
renal
 Actiune toxica:
 iritant (cai respiratorii – EPA); act iritanta
subiectiva - redusa
 sufocant
 hematic (metHb); v-dilatator (prin NO2 ) 32-

SIMPTOMATOLOGIE
 Intoxicatia supraacuta: asfixie, convulsii,
paralizie respiratorie, evolutie rapida si moarte
 Intoxicatia acuta:
 tulburari iritative (tuse, lacrimare), apoi tulburari respiratorii (tuse cu expectoratii spumoase galben- brune,
EPA), tulburari cv
 pielea, parul si dintii – galbene (xantoproteine)
 sange – negru, coaguleaza greu
 Intoxicatia cronica: iritatia mucoasei, bronsita cronica, stomatite, anemie, dermatite cronice
 Tratament: repaus, oxigenoterapie; cind: respiratie artificiala, carbogenoterapie. 33

ACIDUL AZOTIC
 Etiologie: laborator, industrie (v. explozibili, metalurgie, tipografii)
 Intoxicatii acute – voluntare (f. rar), accidentale
 Actiune toxica:
 coroziva (<<<<<<acidul sulfuric) si oxidanta
 formele si gravitatea leziunilor locale – asem cu acidul sulfuric (deosebire – sunt colorate in g- portocaliu)
 leziuni dentare
 ulceratii pe piele
 act. secundara: acidoza, leziuni renale, 34
hepatice, tulburari circulatorii si respiratorii

 Simptomatologie:
 arsuri la niv. gurii, faringelui, esofagului, scaune
sanguinolente, perforare gastrica
 stare de soc, colaps
 Tratament: lapte, apa albuminata, MgO (nu NaHCO3); acidoza: perfuzie NaHCO3, lactat

35

FOSFINA
 Toxicocinetica: respirator, patrunde digestiv; localizare –tesuturi bogate in grasimi; metabolizare oxidativ;
eliminare: pulmonare (nebiotransf.), renal – metaboliti
 Actiune toxica: pe SNC (excitatie, apoi inhibitie), respirator (EP), hepatic; !!!!! act. hemolitica – conc. mari
 Intoxicatia supraacuta: paralizie respiratorie si
†prin asfixie
 Intoxicatia acuta: tulburari digestive, repiratorii,
cardiocirc.
 Leziuni anatomo-pat: degenerescenta grasa – ficat, congestie organe, EP
 Tratament: evacuare din atm; oxigenoterapie; simptomatic; prevenire EP. 36