Sunteți pe pagina 1din 18

Sistemul fiscal din RomâniaStudiu de caz: Sistemul fiscal din România

 
 buget între trei şi patru zecimi şi chiar mai mult din PIB în ţările dezvoltate, în timp ce în
ţările încurs de dezvoltare preia între două şi trei zecimi.Aceste limite sunt influenţate de
factori interni sistemului de impozite, cum ar fi: nivelulPIB pe locuitor, nivelul mediu al
impozitului şi progresivitatea impunerii, priorităţile stabilite destat în ceea ce priveşte
destinaţia resurselor financiare concentrate la dispoziţia sa, etc., dar şi defactorii interni sau
proprii sistemului de impozite, locul cel mai important între aceştia ocupându-l
progresivitatea cotelor de impunere.În ceea ce priveşte rolul politic al impozitelor, se poate
spune că prin politica fiscală promovată de unele state se urmăreşte realizarea unor obiective
de ordin social-politic.Analizând rolul multiplu al impozitelor, pot desprinde concluzia că
aceste impozite pot fifolosite concomitent cu alte instrumente pentru redresarea situaţiei
economiei. Impozitele pot fifolosite pentru a încuraja sau descuraja o anumită activitate
economică, fără să înceteze, a fi unmijloc de acoperire a cheltuielilor publice.Pe lângă
obiectivul principal al activităţii fiscale, acela de a constitui resurse băneştinecesare activităţii
puterii de stat centrale şi locale, din legile de impozite şi taxe se pot desprindeşi alte obiective,
care pot fi grupate astfel:1. încurajarea anumitor activităţi necesare pe plan social printr-un
regim fiscal mai atrăgător şidescurajarea activităţii dăunătoare climatului social sau stării de
sănătate, educaţie etc.Impozitele, taxele şi alte venituri ale statului împreună cu resursele si
normativele de cheltuieli pentru instituţiile publice se aprobă prin lege, Ministerul Finanţelor
având ca principală atribuţieasigurarea echilibrului bugetar şi aplicarea politicii financiare.2.
protecţia socială a unor categorii defavorizate ale populaţiei prin scutiri de impozite:a) scutiri
de impozitul pe salarii privind:-sumele primite de salariaţi pentru munca prestată în perioada
preavizului de concediere;-ajutoarele ce se acordă din fondul de asigurare socială şi asistenţă
socială în condiţiile legii;-pensii de orice fel;-sumele cuvenite urmaşilor eroilor martiri ai
revoluţiei şi alte categorii încadrate în Legeanr.42/1990. b) scutiri la impozitul agricol pentru
invalizi şi văduvele de război;c) reduceri de 50 % a impozitului agricol pentru persoanele
handicapate asimilabile cu gradele 1şi 2 de invaliditate, persoane fizice în vârstă de peste 65
de ani, care îşi lucrează singure pământul;d) scutiri de taxe asupra mijloacelor de transport, a
autoturismelor, motocicletelor, tricicletelor şitricicluri cu motor care aparţin invalizilor şi sunt
adaptate invalidităţii acestora;e) reducerea cu 50 % a taxelor pentru vizitarea muzeelor,
caselor memoriale şi monumentelor istorice de arhitectură şi arheologie de către elevi,
studenţi şi militari în termen.
1.3. Funcţiile şi rolul fiscalităţii
A.În cadrul finanţelor publice, fiscalitatea contribuie la constituirea fondurilor publice
deresurse băneşti.La formarea acestor fonduri îşi aduc contribuţia: regiile autonome şi
societăţilecomerciale cu capital de stat, societăţile comerciale cu capital privat sau mixt,
organizaţiilecooperatiste şi asociaţiile cu scop lucrativ, instituţiile publice şi populaţia,
persoanele juridice şifizice rezidente în străinătate.Activitatea de constituire a resurselor
financiare îmbracă diferite forme între care citez:-impozite care reprezintă contribuţii
obligatorii fără un echivalent direct şi imediat pentru plătitori;
 
-taxe, adică plăţi care constituie, în principal, contravaloarea unui serviciu prestat;-vărsăminte
din profitul regiilor autonome;-amenzi pentru fapte contravenţionale sau penale;-penalităţi sau
majorări pentru neîndeplinirea la termen a unor obligaţiuni;-vărsăminte din veniturile
instituţiilor publice.Fondurile publice de resurse băneşti sunt distribuite integral prin bugetul
public naţional pentru învăţământ, sănătate, cultură, asigurări sociale şi protecţie socială,
apărare naţională,ordine publică, acţiuni economice şi alte acţiuni.B.Fiscalitatea contribuie la
redistribuirea veniturilor între membrii societăţii, determinândatenuarea unor inegalităţi cu
privire la veniturile între cetăţeni. Un exemplu în acest sens îl oferălegea impozitului pe salarii
potrivit căreia veniturile din salarii de la locul principal de muncă de până la 2.000 de lei sunt
scutite, în timp ce salariile lunare care depăşesc suma de 25.000 de leise impozitează cu 45
%.C.Prin stabilirea unor termene de plată a impozitelor şi taxelor, precum şi a unor
amenzi, penalizări sau majorări de întârziere, fiscalitatea contribuie la educarea civică a
cetăţenilor şidezvoltarea responsabilităţii acestora pentru realizarea obligaţiilor
obşteşti.D.Rolul de control al activităţii fiscale prin combaterea faptelor ilicite,
concurenţeineloiale, evaziunii fiscale. Organele de control şi organele specializate cum sunt
gardafinanciară, inspectoratele pentru protecţia consumatorului etc., constată şi întreprind
măsuri pentru combaterea activităţii comerciale ilicite cuprinse în Legea nr.42/1991.
Controlul fiscaleste reglementat prin Ordonanţa de Guvern nr.70 publicată în Monitorul
Oficial nr.227 din 30august 1997.
4
1.4. Principiile sistemului fiscal românesc
Precizarea funcţiilor sistemului fiscal românesc permite şi punerea în evidenţă a principiilor
care stau la baza aprecierii sistemului fiscal:
5
1.Principiul randamentuluiImpozitul este apreciat în funcţie de randamentul său bugetar.
Obiectivul ar fimaximizarea randamentului impozitului pentru un cost dat sau diminuarea
costului gestiunii sale pentru un randament dat.2.Principiul simplicităţii (al lipsei de
arbitrariu)Impozitul trebuie să fie uşor de administrat, uşor de înţeles de către contribuabili, să
fie prelevat potrivit unor reguli simple, clare, şi care să nu dea naştere la nici un
arbitrariu.3.Principiul flexibilităţiiImpozitul flexibil se adaptează rapid la necesităţile politicii
conjuncturale. În acestcontext, flexibilitatea poate fi apreciată ca sensibilitatea bazei de
impozitare la evoluţia activităţiieconomice şi se apreciază că, de exemplu, tehnica stopajului
la sursă permite o adaptare mairapidă a veniturilor fiscale ale statului la
conjunctură.4.Principiul stabilităţiiModificările frecvente ale legislaţiei fiscale sunt surse de
ineficacitate şi, în plus, unimpozit vechi este mai uşor acceptat de către contribuabili. Chiar
dacă acest principiu esteaparent contradictoriu cu cel precedent (al flexibilităţii), întotdeauna
este de dorit o anumităstabilitate a impozitului pentru a-i asigura pe contribuabili împotriva
arbitrariului, a le menţineîncrederea în sistem şi a permite ca deciziile lor să fie luate în
condiţiile unei cât mai maricertitudini.5.Principiul echivalenţei
4
Gheorghe Sandu, Irina Ştefana Cibotariu, Anişoara Niculina Apetri, (2008),
Finanţe.
 
 Abordări teoretice şi  practice,
Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, p. 14-18
5
Costel Istrate, (2000),
Fiscalitate şi contabilitate în cadrul firmei 
, Ed.Polirom, Iaşi, p. 12-14

 
Sarcina fiscală suportată de contribuabil trebuie să fie corelată cu avantajele pe care i
le procură cheltuielile publice, prin accesul la bunurile şi serviciile publice. Acest principiu
estemai degrabă un deziderat. În teoria fiscală se apreciază că modelul teoretic al echivalenţei
suferănumeroase limitări care îi reduc aplicabilitatea practică. În contabilitate, se ridică o
problemălegată de această echivalenţă în legătură cu impozitul pe profit. Este acest impozit o
cheltuialăsau ar trebui considerat ca o participare a statului la rezultatele favorabile ale
întreprinderii?Dacă se acceptă existenţa unei echivalenţe certe între impozitul plătit şi
bunurile şi serviciile publice de care beneficiază contribuabilii, atunci impozitul poate fi
considerat din punct devedere contabil, mai degrabă ca o cheltuială. Dacă, dimpotrivă, nu se
acceptă decât într-o micămăsură teoria echivalenţei sau dacă suntem în situaţia de a considera
că sarcina fiscală suportatăde contribuabil depăşeşte valoare bunurilor şi serviciilor furnizate
de stat, atunci impozitul poatefi interpretat ca o participare la profit a statului şi mai puţin ca o
cheltuială.6.Principiul neutralităţii
6
Impozitul nu trebuie să contravină unei mai bune administrări în economie, el trebuie săincite
la o gestiune mai bună la nivelul contribuabilului. Aici se poate adăuga şi necesitatea
caimpozitul să se stabilească după reguli unitare pentru toţi, fără discriminări directe sau
indirecte.În teorie se afirmă că neutralitatea impozitului depinde şi de elasticitatea ofertei şi
cererii pentru bunurile sau factorii de producţie care fac obiectul impunerii. Cu cât
elasticitatea este maimică, cu atât impozitul este mai neutru.7.Principiul echităţiiContribuţia
fiecăruia la acoperirea cheltuielilor publice trebuie să se facă în funcţie decapacităţile
contributive. O problemă o reprezintă determinarea şi măsurarea acestor
capacităţicontributive care depind de considerente politice, economice, sociale, morale,
filosofice.Indicatorii care se folosesc la determinarea capacităţii contributive pot conduce
laalegerea unei structuri optime între trei categorii predominante de impozit: pe venit, pe
capital şi pe cheltuieli.8.Principiul legalităţiiImpozitul trebuie să aibă mereu la bază o
reglementare legală. Reglementările legale dindomeniul impozitelor şi taxelor au apărut şi s-
au impus de-a lungul timpului ca urmare aexperienţei acumulate de agenţii fiscali şi în urma
evoluţiei doctrinei în domeniu. În România seaflă în plină elaborare un sistem fiscal care se
doreşte a fi performant.S-au propus şi s-au realizat sau urmează să se realizeze mecanisme la
care se adaugă oserie de facilităţi care vin să stimuleze contribuabilul în vederea desfăşurării
unor activităţi înmăsură să lărgească baza de impozitare sau să micşoreze presiunea socială
asupra bugetului,astfel:-scutirea sau reducerea impozitului pe profit, în cazul unor investiţii;-
folosirea regimurilor de amortizare degresivă sau accelerată pentru recuperarea cât mai rapidă
acapitalului imobilizat;-scutiri de taxe vamale, amânarea plăţii în vamă a importului de
echipamente tehnologice;-scutirea de TVA şi taxe vamale a materiilor prime din import
destinate obţinerii de produse carevor fi reexportate;-posibilitatea reportării, timp de cinci ani,
a deficitului fiscal;-stimularea intrării resurselor proprii prin permisiunea acordată unităţilor
patrimoniale de aconstitui rezerve legale din profitul brut până când acestea ating 20 % din
capitalul social;-scutiri de impozite;-scutiri de impozite şi taxe pentru investiţii realizate în
zone defavorizate;-acordarea de stimulente pentru plată la scadenţă a obligaţiilor
fiscale.Pentru ca prin impozit să se poată realiza obiectivele financiare, economice şi
socialeurmărite de stat, la introducerea lor este necesar ca obligaţiile fiscale să fie cunoscute
şirespectate atât de organele fiscale cât şi de contribuabili.
6
 

Upload

Lupitu Aura-daniela
View Public Profile
My DocumentsMy CollectionsMy Reading FeedMy Stats
MessagesNotificationsAccount | SettingsHelp
Log Out
Partea superioară a machetei
Search books

Partea inferioară a machetei


Explore
Documents
Books - FictionBooks - Non-fictionHealth & MedicineBrochures/CatalogsGovernment
DocsHow-To Guides/ManualsMagazines/NewspapersRecipes/MenusSchool Work+ all
categories
RecentFeatured
People
AuthorsStudentsResearchersPublishersGovernment & NonprofitsBusinessesMusiciansArtists
& DesignersTeachers+ all categories
Most FollowedPopular
×
Language:
English
Choose the language in which you want to experience Scribd:
English
中文
Español
‫العربية‬
Português
日本語
Deutsch
Français
Turkce
Русский язык
Tiếng việt
Język polski
Bahasa indonesia
Download
0
Go BackComment
Link
Embed
Save for later
1
of 66
Readcast
Readcasting…
Cancel, I do not want to Readcast this.
Not Readcasted
Note: You can always click on the Readcast button to share with your Scribd followers.
Partea superioară a machetei
0a4daa52dbccb6

Add a commen

Submit
Skip Comment
Partea inferioară a machetei
0inShare
 
Universitatea „Stefan Cel Mare” SuceavaFacultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie
PublicăProgramul de Studii: Finanţe-Bănci
Lucrare de licenţă
Conducator ştiinţific: Absolvent:Lector univ.dr. Irina Ştefana CIBOTARIU Iftimescu Andrei
Suceava 2010
 
Sistemul fiscal din RomâniaStudiu de caz: Sistemul fiscal din Româniacomparativ cu cel din
UE
 
Cuprins
 
Introducere
.....................................................................................................................................2
 Capitolul 1. Sistemul fiscal din România
......................................................................................41.1. Delimitări şi structuri privind
sistemul fiscal românesc......................................................41.2. Structura sistemului fiscal
românesc...................................................................................61.3. Funcţiile şi rolul
fiscalităţii..................................................................................................91.4. Principiile
sistemului fiscal românesc...............................................................................10
Capitolul 2. Sistemul fiscal din UE
.............................................................................................13
Capitolul 3. Impozitele şi taxele
..................................................................................................233.1. Impozite şi taxe.
Generalităţi.............................................................................................233.2. Elementele
constitutive ale impozitelor.............................................................................243.3. Clasificarea
impozitelor.....................................................................................................253.4. Impunerea
şi principiile ei.................................................................................................26
Capitolul 4. Impozitele directe
.................................................................................... ...............29
 
4.1. Impozitele directe.
Generalităţi............................................................................ .............294.2. Impozitele
reale...................................................................................................... ...........294.3. Impozitele
personale.............................................................................................. ...........32
Capitolul 5. Impozitele indirecte
................................................................................................40
 
5.1. Caracterizarea generală a impozitelor indirecte................................................................40
Capitolul 6. Sistemul fiscal din România comparativ cu cel din UE
......................................46
 
6.1. Politica fiscală
europeană..................................................................................................466.2. Influenţa
normelor Uniunii Europene asupra politicilor fiscale a statelor membre..........48
 
6.3. Armonizarea legislaţiei române fiscale cu cea din spaţiul economic european................55
Concluzii şi propuneri
………………………………………………………………………....61
Bibliografie
……………………………………………………………………….…………….63
 
Introducere
Într-un stat de drept repartizarea puterilor se face de o asemenea manieră încât nici o putere
socială să nu fie în măsură să le depăşească pe celelalte. Descentralizarea deciziilor implică
concomitent, un sistem economic bazat pe proprietatea privată şi pe economia de
piaţă.Colectivităţile au nevoi din ce în ce mai mari, de aceea trebuie găsite resurse băneşti
caresă acopere acest lucru. În această direcţie acţionează statul şi unităţile administrative-
teritoriale.De pe aceste poziţii se organizează circuite ale banilor publici pe fondul economiei
de piaţă bazată pe proprietatea privată şi într-o măsură mai redusă, pe domeniile şi
întreprinderile statului.Cum este de aşteptat, mijloacele băneşti sunt insuficiente pentru a
acoperi cheltuielile publice deaceea este antrenat şi sectorul privat. Datele statistice arată
faptul că ponderea celor din urmă ledepăşeşte cu mult pe celelalte.În literatura de specialitate
sunt numeroase referiri la noţiunea de fiscalitate în sensulconceptual, metodologic şi aplicativ.
Majoritatea autorilor au ca abordare în sine uneoriexclusivistă noţiunea de ,,impozit” perceput
ca o plată obligatorie la dispoziţia autorităţilor  publice. Sunt puţini autorii care asociază
noţiunea de fiscalitate cu cheltuielile publicedeterminate, la rândul lor, de nevoile generale ale
societăţii. În lucrările ce au ca temă finanţele publice, termenul de fiscalitate se regăseşte mai
ales în legătură cu politica financiară sau fiscalăori cu pârghiile financiare. Termenul mai este
reluat atunci când se tratează elementele tehnicedefinitorii ale impozitelor, metodele şi
tehnicile de aşezare, implicaţiile social-economice aleacestora.Fiscalitatea însoţeşte pe plan
istoric, teoretic şi practic finanţele publice, de aceea uneoriapare o identificare a acestea cu
cele din urmă. Finanţele publice sunt în strânsă legătură cu statulimplicat în administrarea
treburilor publice. În plan ştinţific acestea sunt considerate despecialişti drept un domeniu
bine definit. În acelaşi timp şi fiscalitatea a evoluat. Ea poate fiindividualizată, având propriul
ei conţinut şi forme de individualizare, atât în plan teoretic,conceptual cât şi în cel
aplicativ.Pornind de la organizarea societăţii în plan economic şi social, explicarea
conceptului defiscalitate poate porni de la următoarele: conturarea nevoilor de ordin public şi,
de aici,dimensiunea cheltuielilor de aceeaşi factură (cheltuieli publice); structura proprietăţii
corelată custarea economiei; capacitatea organizatorică a statului şi a structurilor
administrativ-teritoriale;componentele diferite ale politicilor statului (economică, socială,
financiară); cadrul juridic deacţiune; instituţiile desemnate în administrarea fondurilor publice
şi eficienţa implicării lor;instrumentele, mijloacele ori căile de colectare a mijloacelor băneşti
necesare; metodele,tehnicile şi procedeele utilizate în aşezarea şi perceperea banilor
publici.Mobilizarea de mijloace băneşti necesare acoperirii cheltuielilor este o condiţie
esenţială pentru funcţionarea societăţii. Aceste cheltuieli exprimă interesele majore ale
colectivităţilor în plan central şi local cum sunt: apărarea şi siguranţa statului; educaţia;
sănătatea; cultura; justiţia;ordinea publică; protecţie socială; asigurările sociale; asistenţa
socială; cercetarea fundamentală;administraţia publică. O mare parte din prelevările la
fondurile publice provin din economie,astfel că structura şi eficienţa administrării acesteia
sunt importante în acţiunile de colectare amijloacelor băneşti necesare. Foarte important în
materie de fonduri publice, mobilizate dineconomie, apare tipul de proprietate. Istoria a
dovedit că proprietatea privată este viabilă şi vineîn întâmpinarea cetăţenilor, în condiţiile
economiei de piaţă. În aceste condiţii, paralel cuacumulările individuale, prin confruntarea
cererii cu oferta, se pot constitui fonduri pentruinteresele colectivităţilor publice în mai mare
măsură decât în structurile economice dominate orideterminate de stat.Istoria evoluţiei
societăţii a cunoscut mai multe tipuri de stat. În teoriile sociale şi celeeconomice s-au folosit
mai multe caracterizări: jandarm, al bunăstării sociale şi economice,fascist, totalitarist, etc.
Aceste caracterizări au dus, în sensul unei selectări, la statul de tipdemocratic, al unei societăţi
libere, cu implicări diferite în economie (în mai mică măsură) şi în
 
relaţiile sociale (în mai mare măsură). Un asemenea stat poate fi considerat drept
,,occidental”.Reprezentative ar fi în acest sens Statele Unite ale Americii, statele europene
membre aleUniunii Europene. Statele în evoluţia lor, sunt diferite în ceea ce priveşte
colectarea mijloacelor  băneşti necesare, acestea adoptând soluţii care apar ca rezultat al
capacităţii statului de a gestiona banii publici în folosul cetăţenilor.Politica, prin
componentele sale, este prezentă într-o măsură importantă în conturareaimaginii fiscalităţii,
pornind de la instrumentele şi mijloacele utilizate cu suport economic, caacţiune financiară şi
cu determinare socială în obţinerea de fonduri publice care să susţină, pe deo parte, nevoile
publice în creştere iar, pe de altă parte, să aibă corespondent în doctrina celor aflaţi la
guvernare. Totodată economia statului respectiv trebuie să fie dezvoltată, încât să permită
colectarea de mijloace băneşti către fondurile publice. Populaţia, aflată într-o anumităstructură
socio-demografică, trebuie sa aibă puterea contributivă, cetăţeanul câştigându-şiexistenţa din
economie pe de o parte, şi având obligaţii băneşti către fondurile publice pe de
altă parte.Conţinutul economic al resurselor financiare de ordin public relevă drept
principalecategorii ale acestora următoarele: prelevările obligatorii (impozite, taxe,
contribuţii,vărsăminte), resurse de trezorerie, resursele provenind din împrumuturi publice,
emisiuneamonetară. Prelevările obligatorii mai sunt cunoscute şi sub denumirea de venituri
fiscale din carefac parte impozitele, taxele, contribuţiile şi unele vărsăminte. Încadrarea în
venituri fiscale pentruunele categorii de venituri dintre cele menţionate este privită pe poziţii
diferite de uniiteoreticieni, în sensul că se încearcă a li se atribui valenţe de sume băneşti ce
exprimăcontravaloarea unor servicii prestate de instituţii în cazul unor taxe, cum sunt cele de
timbru, sauacoperirii directe a unor cheltuieli de ordin public. Chiar şi aşa, ponderea lor în
totalul veniturilor  bugetare este foarte redusă şi nu schimbă sensul celorlalte categorii
menţionate, de prelevăriobligatorii sau venituri fiscale.În această lucrare am încercat să
surprind principalele aspecte legate de sistemul fiscaldin România, în comparaţie cu cel
practicat în Uniunea Europeana. În acest sens, am continuatexplicând câteva aspecte teoretice
cu privire la tema ce vrea să trateze şi să lămureascăimpozitele din România în paralel cu cele
din U.E.În primul capitol, am prezentat generalităţi cu privire la sistemul fiscal punând accent
pestructura, funcţiile şi principiile lui.În al doilea capitol, sunt prezentate aspecte generale
privind sistemul fiscal din U.E. precum şi impozitele practicate în ţările membre.În al treilea
capitol am continuat cu expunerea impozitelor dezvoltând în capitoleleurmătoare impozitele
directe şi indirecte, insistând pe generalităţi şi clasificare.În ultimul capitol, capitolul 6, am
surprins practicile internaţionale şi tendinţelecaracteristice de ultimă oră, în legătură cu
armonizarea sistemelor fiscale, în contextul“proaspetei” integrări europene a României.
 
Capitolul 1. Sistemul fiscal din România
1.1. Delimitări şi structuri privind sistemul fiscal românesc
Economia unei ţări, ca parte componentă a economiei mondiale, cuprinde un ansamblu
deactivităţi, desfăşurate de persoane sau grupuri de persoane fizice şi morale care aparţin
acestuia,dar la care participă şi unii subiecţi economici ai altor ţări.În interiorul fiecărei ţări ca
urmare a activităţilor economice desfăşurate de subiecţiieconomici, apare un ansamblu de
relaţii de producţie, schimb, repartiţie, consum, finanţare,creditare, care se manifestă sub
forma unor fluxuri reale, monetare şi financiare.Între economiile naţionale ale ţărilor, apar
relaţii internaţionale generate de participarea ladiviziunea internaţională a muncii şi la
circuitul economic mondial, sub forma unor fluxuri de bunuri şi servicii, de capital, de credite
şi a celor generate de schimburile valutare. Aceste fluxuriinternaţionale influenţează fluxurile
din interiorul economiei naţionale a fiecărei ţări.Teoria contemporană, analizând natura
relaţiilor şi fluxurilor la care acestea dau naştere,face distincţie între economia reală sau de
schimb şi economia publica.Economia reală cuprinde:-Fluxuri reale şi monetare, generate de
relaţiile de producţie, schimb şi consum a bunurilor şi serviciilor economice;-Fluxuri
monetare, generate de relaţiile de repartiţie, cu privire la formarea şi distribuireaveniturilor
legate de proprietate şi plata forţei de muncă;-Fluxuri financiare, generate de formarea şi
utilizarea fondurilor agenţilor economici.Economia publică, cuprinde fluxuri de venituri
repartizate în cadrul procesului dedistribuire a veniturilor din economia reală stabilite prin
decizie publică, la care se adaugăfluxurile monetare care apar ca urmare a relaţiilor de credit
şi de finanţare a deficitului bugetar, precum şi alte venituri. În urma redistribuirii veniturilor
publice pe destinaţii, acestea sedepersonalizează, fiind utilizate în scopul satisfacerii nevoilor
publice prin oferirea de utilităţi publice tuturor subiecţilor din societate.Multitudinea
impozitelor şi efectelor acestora asupra omului, în diferitele perioade dinevoluţia societăţii, a
lăsat neatins conţinutul economic al acestora.Forma de manifestare a preluat în timp amprenta
politicilor fiscale, redistribuirile deresurse în societate necesitând ajustările impuse de nevoia
de orientare si influenţare a relaţiilor umane prin intermediul impozitelor. Dacă impozitul
propriu-zis sau prelevarea bănească s-aautonomizat târziu, în capitalism, tehnica impunerii s-a
perfecţionat continuu. De asemenea politica fiscală, fiind aşezată la interferenţa dintre
aparatul fiscal şi contribuabili, preia toatemodulaţiile vieţii sociale, sub diferitele aspecte ale
acesteia, mai ales economic şi politic.Statul, ca persoană suverană de drept public, se impune
în societate şi prin organelefiscale, ca organe de stat şi intră în relaţie cu fiecare contribuabil,
uneori poate mai mult decâteste necesar.În acest cadru social, pe seama impozitelor instituite
de stat prin legi juridice, specificedomeniului, se creează o mulţime de legături, raporturi
sociale, economice, juridice, uneori şi dealtă natură, ce generează o ambianţă, un mediu
specific în jurul impunerii ca fenomen social şi proces economic specific.
1
O dată instituit, un impozit generează valul necesar, căutat de politica fiscală
asupracontribuabililor sau în general asupra economiei şi societăţii, ceea ce întreţine relaţiile
specificeîntre contribuabili ca subiecţi economici, consumatori sau ofertanţi de bunuri şi
servicii. Toateaceste raporturi de natură socială şi influenţele pe care le produc trebuie căutate
în jurulcontribuabilului. Legăturile dintre impozite sunt de natură conceptuală, de natură
tehnică şi
1
Corduneanu, Carmen, (1998),
 Sistemul fiscal în ştiinţa finanţelor,
Ed. Codecs, Bucureşti, p. 23

 
 practică. Totalitatea impozitelor care funcţionează la un moment dat în economie şi
legăturiledintre acestea, constituie sistemul fiscal.Sistemul financiar cuprinde totalitatea
fondurilor financiare instituite, delimitate la niveleconomic şi legăturile dintre acestea,
constituite în mişcările de resurse generate de operaţiunilefinanciare sau cum se mai numesc,
fluxurile financiare. Raporturile fiscale asigură alimentareafondurilor, dar şi orientarea
acestora prin modalităţi de atragere a resurselor. Fiscalitatea semanifestă deci, în procesul
repartiţiei, prin imobilizarea pe diferite canale a resurselor ladispoziţia statului, reprezentând o
parte a funcţiei finanţelor, aceea de repartiţie.Rezultatul manifestării fiscalităţii reprezintă
veniturile fiscale. Acestea sunt parte aveniturilor statului şi reprezintă cea mai importantă
parte a acestora.Efortul fiscal este cel care generează veniturile fiscale si este concretizat prin
plata uneicote din veniturile contribuabililor.Rata presiunii fiscale este o mărime relativă,
determinată de raportul între veniturilefiscale ale societăţii şi produsul intern brut la nivelul
contribuabilului, ca raport între obligaţiilefiscale ale acestuia şi veniturile sale.Ca şi orice
unitate delimitată în spaţiu, aceasta trebuie delimitată şi în timp. Coordonatatimp – referitor la
sistemul fiscal – ţine de momentele instituirii impozitelor, modificării acestora,momentul
înlocuirii sau forme de impozite cu altele. Anualitatea bugetară este un al parametru
altimpului. Privind impozitele prin prisma veniturilor aduse la bugetul statului, sistemul fiscal
esteconturat astfel încât an de an să răspundă cerinţei politicilor bugetare.Actul generator,
punctul de pornire a sistemului, are natură juridică. Impozitele,funcţionarea aparatului fiscal,
raporturile acestuia cu contribuabilii şi influenţele căutate asupraeconomiei sunt reglementate
prin legi juridice, legi subiective specifice.
2
 Sistemul fiscal este un produs al gândirii, deciziei şi acţiunii factorului uman, ca urmare a
evoluţiei societăţii umane,creat iniţial pentru a răspunde unor obiective financiare, la care
ulterior s-au adăugat obiective denatura economico-socială. Dacă realizarea obiectivelor de
ansamblu ale sistemului necesităexistenţa deciziilor strategice, realizarea scopului pe termen
scurt vizează realizarea deciziilor tactice.Înainte de a defini sistemul fiscal se impune a
răspunde succint la câteva întrebări: Cinerealizează prelevările fiscale? Cum se realizează
acestea? Influenţează prelevările fiscaleeconomia naţională? De ce şi cum se exercită
controlul asupra prelevărilor fiscale?Prelevarea fiscală, în epoca contemporană, se realizează
prin intermediul
impozitului.
Acesta constituie mijlocul normal şi cel mai important de finanţare a nevoilor publice
şielementul de referinţă în teoria şi practica fiscală. Impozitul este un instrument creat de
om, pentru ca puterea publică să asigure omului anumite utilităţi publice.Într-o abordare
financiară, conceptul de fiscalitate este definit ca un „sistem de perceperea impozitelor”, iar
într-o abordare juridică „sistem de legi referitoare la fisc, la percepereaimpozitului”.
 Impozitul 
este definit, în general, prin prisma funcţiei sale clasice, respectiv ca ocontribuţie solicitată
pentru asigurarea serviciului obligaţiilor publice a Statului şi colectivităţilor locale, iar 
 fiscul,
ca administraţia responsabilă cu perceperea taxelor.Conceptul de
 sistem
 
a fost utilizat în teoria fiscală mai mult ca figurativ, fără a se încercao abordare a complexului
fiscal din punct de vedere a teoriei sistemelor.Prin urmare se poate considera că, sistemul
fiscal cuprinde un ansamblu de concepte, principii, metode, procese, cu privire la o mulţime
de elemente (materie impozabilă, cote,subiecţi fiscali), între care se manifestă relaţii care apar
ca urmare a proiectării, legiferării,aşezării şi perceperii impozitelor şi care sunt gestionate
conform legislaţiei fiscale, în scopulrealizării obiectivelor sistemului.Sistemului fiscal
românesc îi sunt caracteristice următoarele obiective:-Finanţare a instituţiei bugetare (alocarea
resurselor);-Regulator al economiei de schimb (anti-ciclic);-Social (redistribuirea bogăţiei şi
protecţia persoanelor defavorizate social)
2
Morar, Ioan, (2000),
 Sistemul fiscal românesc, Tradiţie şi capacitate de adaptare,
Ed. Dacia, Cluj, p.17

 
Analizei sistemice a domeniului fiscal, îi revin următoarele sarcini:-Definirea şi explicarea
unor concepte;-Sistematizarea cunoştinţelor;-Analizarea instrumentelor fiscale;-Inventarierea
şi analiza tehnicilor fiscale;-Analizarea relaţiilor dintre economia de schimb, sistemul fiscal şi
economia publică;-Gestionarea creanţelor fiscale;-Stabilirea deciziilor şi acţiunilor factorului
uman pentru realizarea obiectivelor sistemului. 
1.2. Structura sistemului fiscal românesc
 Sistemul fiscal românesc cuprinde trei elemente componente:
1. Legislaţia fiscală 
care reglementează şi instituie impozite şi taxe considerate componente de bază ale veniturilor
statului şi care consfinţesc dreptul de creanţă a statului asupracontribuabilului.
2. Mecanismul fiscal 
cuprinde totalitatea procedeelor tehnice şi metodelor prin care se realizeazăacţiunea de
urmărire şi de percepere a impozitelor şi taxelor.
3. Aparatele fiscale
cuprind organe specializate care pun în mişcare mecanismul fiscal în scopulrealizării
obiectivului final, adică urmărirea şi perceperea veniturilor bugetare.Din punct de vedere
structural, gruparea impozitelor şi a taxelor s-a făcut potrivitclasificaţiei bugetare a
veniturilor, ceea ce corespunde şi ordinii în care acestea au fost aşezate în bugetul de stat şi în
bugetele locale. Astfel, impozitele împărţite în impozite directe şi indirectesunt componente
ale veniturilor fiscale şi implicit ale veniturilor curente. În categoriaimpozitelor directe sunt
cuprinse următoarele venituri bugetare mai importante: impozitul pe profit, impozitul pe
salarii, impozitul pe clădiri, impozitul pe terenurile agricole ale populaţiei,taxa asupra
mijloacelor de transport, taxa de timbru, taxa pentru folosirea terenurilor în altescopuri decât
pentru producţia vegetală, agricolă sau silvică etc. Dintre impozitele indirecte se pot enumera,
ca fiind mai importante, următoarele: taxa pe valoare adăugată, accizele, taxelevamale,
impozitul pe spectacole etc.Impozitele şi taxele reprezintă fundamentul şi motivaţia pe care
este construităfiscalitatea. Ele sunt constituite prin legi sau alte acte normative bazate pe
legi.Sistemul de impozite şi taxe trebuie să îndeplinească următoarele funcţii:
3
-finanţarea cheltuielilor publice, urmărindu-se obiectivul de randament bugetar.
Nivelul prelevărilor obligatorii este, în bună măsură, determinat de mărimea cheltuielilor
publice. Se potdistinge, din acest punct de vedere, sisteme fiscale mai liberale (în care sarcina
fiscală suportatăde contribuabili este mai redusă şi implicit intervenţia statului prin cheltuielile
publice este, deasemenea, mai redusă) şi sistemele fiscale intervenţioniste, în care statul îşi
propune să finanţezemai multe activităţi şi are nevoie de resurse mai mari, mobilizate
îndeosebi prin impozite şi taxe(dar şi prin împrumuturi sau alte resurse nefiscale);-
redistribuirea veniturilor conform principiului echităţii, care poate fi interpretată în sensul că,
pede o parte, cheltuiala cu impozitul trebuie repartizată cât mai echitabil între contribuabili şi,
pe de
3
A.Valle, (1994),
Economie des systemes fiscaux compares
, PUF, Paris, p. 48 şi R. A. Musgrale, (1984),
 PublicFinance in Theorie and Practice
, Mc-Graw-Hill, p. 84, citaţi de Costel Istrate (2000) în
Fiscalitate şi contabilitateîn cadrul firmei 
, Ed.Polirom, Iaşi, p.12

 
altă parte, impozitul ar avea rolul de a corecta repartiţia veniturilor primare, pentru a o face
câtmai echitabilă-de aici tehnici precum progresivitatea impunerii;-stabilizarea activităţii
economice sau corectarea dezechilibrelor în scopuri de eficienţăeconomică.Impozitele
reprezintă forma de prelevare a unei părţi din veniturile sau averea persoanelor fizice sau
juridice la dispoziţia statului în vederea acoperirii cheltuielilor sale.Această prelevare se face
în mod obligatoriu, cu titlu nerambursabil şi fără contraprestaţie din partea statului. Este
necesar ca reglementările fiscale să fie cunoscute şi respectate atât deorganele fiscale cât şi de
plătitor. În legea prin care se instituie un impozit se precizează persoanele în sarcina cărora
cade plata impozitului, mărimea relativă a impozitului, termenele de plată, sancţiuni ce se
aplică persoanelor fizice sau juridice care nu-şi onorează obligaţiile fiscale.Impozitul este un
instrument de politică economică şi poate juca un rol în sensulstimulării, descurajării sau
stabilizării unor componente. Această funcţie este privilegiată sau nudupă cum ne situăm într-
un sistem mai intervenţionist sau într-unul mai liberal. Se poate spunecă această funcţie se
bazează, într-o anumită măsură, pe ipoteza potrivit căreia funcţionareaspontană a pieţei nu
permite realizarea optimului colectiv- fiscalitatea poate astfel să fie utilizată pentru a corecta
unele eşecuri ale pieţei.Taxele reprezintă plăţile efectuate de persoanele fizice sau juridice
pentru serviciileefectuate de instituţiile publice.Elementele comune specifice veniturilor
bugetare sunt:a) denumirea veniturilor bugetare; b) subiectul sau plătitorul este reprezentat de
persoana fizică sau juridică obligată prin lege la plata unei taxe sau a unui impozit;c)
destinatarul impozitului este persoana fizică sau juridică ce suportă efectiv impozitul;d)
obiectul impunerii îl reprezintă materia supusă adică elementul concret ce stă la
bazacalculului impozitului;e) sursa impozitului sau baza de calcul arată din ce anume se
plăteşte impozitul şi reprezintăelementul pe care se fundamentează calculul venitului
bugetar;f) unitatea de impunere reprezintă unitatea de măsură utilizată pentru exprimarea
dimensiunilor obiectului impozabil;g) cota impozitului reprezintă impozitul aferent unei
unităţi de impunere. Impozitul poate fistabilit într-o sumă fixă sau în cote procentuale;h)
asieta reprezintă totalitatea măsurilor care se iau de organele fiscale în legătură cu
fiecaresubiect impozabil pentru identificarea obiectului impozabil şi determinarea impozitului
datorat;i) încasarea reprezintă realizarea efectivă a acestuia. Metode de încasare a veniturilor
bugetare:1.metoda plăţii directe utilizate pentru veniturile provenite de la persoane
juridice;2.metoda reţinerii şi vărsării folosită în cazul veniturilor impozabile realizate de
persoane fizice;3.metoda aplicării de timbre fiscale. j) termenul de plată adică data până la
care impozitul trebuie achitat statului. Neachitareaimpozitului până la data stabilită atrage
după sine obligaţia contribuabilului la plata majorărilor de întârziere.k) înlesnirile, drepturile
şi obligaţiile debitorilor. Înlesnirile prevăzute de lege sunt stabilite subformă de reduceri sau
scutiri şi au în vedere anumite situaţii de excepţie în funcţie de politicafiscală sau socială.
Debitorii au dreptul să ceară şi să li se admită aplicarea corectă a normelor legale sau
acordarea înlesnirilor legale. Pentru plăţile efectuate în plus sau fără o bază legală audreptul să
accepte compensaţiile cu obligaţiile viitoare sau să ceară restituirea lor.l) răspunderea
plătitorului reprezintă aplicarea formelor răspunderii juridice în cazul abaterilor,sancţiunile
prevăzute sunt majorările de întârziere şi amenzile. Plătitorii sunt obligaţi să pună ladispoziţia
organelor financiare toate informaţiile cerute în vederea evaluării corecte a bazei decalcul,
declararea obiectului şi materiei impozabile, plata în cuantumul şi la termenele
prevazute.Impozitele şi taxele sunt caracterizate prin câteva elemente specifice:

Partea superioară a machetei

Search
Partea inferioară a machetei
Search History:
Searching...
Result 00 of 00
00 results for result for
 p.
Sistemul Fiscal Din Romania
Download or Print
Add To Collection
1.9K
Reads
13
Readcasts
3
Embed Views
This is a private document.

Published by
Scutariu Raluca

Follow

Following

Partea superioară a machetei

Search
Partea inferioară a machetei
TIP Press Ctrl-F⌘F to search anywhere in the document.
Info and Rating
Category: Uncategorized.
Rating: 0 5 false false 0

Upload Date: 05/16/2011


Copyright: Attribution Non-commercial
Tags: This document has no tags.
Flag document for inapproriate content
Download and print this document
Read offline in your PDF viewer
Edit this document in Adobe Acrobat, Microsoft Word, Notepad
Keep a copy in case this version is deleted from Scribd
Read and print without ads
Email the file
Choose a format to download in

.PDF

.DOC
.TXT

Download
Choose a format to download in

.PDF

.DOC

.TXT
Download

Recommended

49 p.

Lucrare de Diploma
nanamic
5712 Reads
44 p.

Impozitele Directe in Sistemul Fiscal Din Romania


Ramona Dumitru
4820 Reads

57 p.

Rolul impozitelor indirecte în sistemul fiscal din România


Sarbu Steluta
2616 Reads
Next

21 p.

Politica Fiscala in Ue Ref 2


stecopal
23217 Reads

93 p.

Sistemul de Impozitare Si Evolutia Lui


oana'sbook
14570 Reads
7 p.

Caracteristica generala a sistemului fiscal


claidic
10987 Reads
Previous| Next

48 p.

2 44823757 Licenta Evaziunea Fiscala in Romania.


Costache Alexandru
2631 Reads

388 p.

Finante Publice Si Teorie Fiscala_Mariana-Cristina Cioponea


tavirossi81
24256 Reads

20 p.

22820968 Evolutia Fiscalitatii in Romania


Maharyk Dragos
2552 Reads
Previous| Next

15 p.

SISTEMUL FISCAL TRASATURI SI FUNCTII


anamariavicol
3887 Reads

27 p.

Analiza veniturilor fiscale ale Romaniei in perioada 2006-2011


Sanduleanu Dimitrie
2621 Reads
Previous
Leave a Comment

Partea superioară a machetei


0a4daa52dbccb6

json

Comment must not be empty.


Submit
Characters: 400
Partea inferioară a machetei

Partea superioară a machetei


0a4daa52dbccb6

json

Comment must not be empty.

Submit
Characters: ...
Partea inferioară a machetei

About
About Scribd
Blog
Join our team!
Contact Us
Premium
Premium Reader
Scribd Store
Advertise with us
Get started
AdChoices
Support
Help
FAQ
Press
Partners
Publishers
Developers / API
Legal
Terms
Privacy
Copyright
© Copyright 2012 Scribd Inc.
Language:
English
Choose the language in which you want to experience Scribd:
English
中文
Español
‫العربية‬
Português
日本語
Deutsch
Français
Turkce
Русский язык
Tiếng việt
Język polski
Bahasa indonesia

Searching for impozitul pe venit in romania comparat...?

S-ar putea să vă placă și