20 Noiembrie 2019

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 VINDEREI

SAT VINDEREI
JUDEȚUL VASLUI

ACTIVITATE METODICO – ȘTIINȚIFICĂ

ȘI PEDAGOGICĂ
CERCUL NR. 1
Responsabil, prof. Ionela Robu
TEMA: Elemente de noutate relevante pentru noile programe de biologie pentru
gimnaziu, modalități de abordare a programei de biologie pentru clasa a VII – a
 PREZENTAREA COMUNEI VINDEREI

A. CADRUL NATURAL
Așezarea geografica, relieful și solurile teritoriului

La limita de sud a județului Vaslui, pe valea și versanții dealurilor Vinderei, se află satul Vinderei, sat vechi,
răzășesc, dar care datorită izolării sale de căile de comunicație a rămas cu specific agrar, aici nedezvoltându-se nici un
fel de ramură industrială.
Solul prezintă dealuri, coline și văi largi, având direcția nord – sud , până la valea Jeravățului, a cărei orientare
este est – vest, prezentând deci un relief frământat și înconjurat cu zone mari de pădure. Ploile torențiale, care sunt
destul de frecvente în această zonă, provoacă o eroziune accelerată a versanților formând aluviuni ce se depun pe văile
principale, având drept consecință înălțarea șesurilor. Solul predominant este cernoziomul, dar se întâlnesc și zone de
argile și nisipuri.

B. VECINĂTĂȚI

Comuna Vinderei este aşezată în sudul judeţului Vaslui, la 80 km

distanță de Vaslui,municipiul reşedinţă de judeţ si 27 km distanțăfata
de municipiul Bîrlad, oraşul cel mai apropiat din judeţ.
Actuala componență a comunei este consecinţa delimitării
administrativ- teritoriale din anul 1968.
Comuna Vinderei se învecinează:

 Satul Popeni, comuna Zorleni, la N;

 Satul Odaia Bursucani, comuna Grivița la NV;
 Satul Grăjdeni, comuna Fruntișeni la N;
 Satele Ghireasca, Lupeşti și Minzătești, comuna Mălușteni, la NE și E;
 Satul Epureni, comuna Epureni, la NE și satul Pleșa, comuna Berești-Meria din judeţul Galaţi, la SE;
 Satele Rădești, Cruceanu, Mieroasa, Lungeşti, com.Bălăbăneşti, judeţul Galaţi, la S.

În componența comunei intră un număr de 8 sate:

 Vinderei, satul de reşedinţa;

 Brădești, situat la 4 km NV de Vinderei;
 Obârșeni, situat la 7 km NE de Vinderei;
 Valea Lungă, situat la 0,8 km E de Vinderei;
 Docani, situat la 7 km V de Vinderei;
 Docăneasa, situat la 8 km SV de Vinderei;
 Gara Docăneasa, situat la 8,5 km SV de Vinderei;
 Talășmani, situat la 3 km SE de Vinderei.
 C. REȚEAUA HIDROGRAFICĂ

Principalul curs de apă este Jeravățul, pârâu ce izvorăște din dealul Obârșeni și curge de la NE
spre SV, vărsându-se în râul Bârlad, fiind afluent al acestuia pe partea stângă. Are o lungime de 28 km iar
numai pe teritoriul comunei Vinderei are lungimea de 12 km. În el se varsă următoarele pâraie:
 Valea Lungă în lungime de 10 km, se varsa în Jeravăț în apropierea gării Tălășmani;
 Vinderei în lungime de 7 km, se varsă în Jeravăț în mijlocul islazului comunei;
 Bălănești în lungime de 6 km, se varsă în Jeravăț la N – NE de Docăneasa.
Aprovizionarea satului cu apă potabilă se face prin fântâni construite de locuitori. În zonele de la
baza dealurilor, aceasta se găsește la adâncimea de 7 m, iar în cele mai înalte, la 16 – 18 m. Înainte, la
construcția fântânilor se folosea piatră de râu, acum se folosesc tuburi de beton.

D. FACTORI CLIMATICI

Clima acestei zone este temperat – continentală, cu mari variații de temperatură. Din cauza resurselor
de umiditate sărace, precum și a fenomenelor de secetă, a înghețurilor prelungite și a poleiului, mult mai
frecvente aici ca în altă parte, oamenii au fost și sunt nevoiți să desfășoare muncile agricole în perioadele
cele mai favorabile, spre a feri culturile de calamitățile naturale.

Vânturile cele mai frecvente sunt:

ð Crivățul: prezent iarna, aduce geruri mari

ð Suhoveiul: prezent vara, aducător de secetă.

E. FLORA ȘI FAUNA

Cu sute de ani în urmă, satul Vinderei era înconjurat, în cea mai mare parte, de păduri. Nevoile de
hrană în urma creșterii populației au dus la defrișări spre a obține terenuri arabile. Totuși au rămas încă
însemnate suprafețe împădurite și ele aparțin atât statului cât și oamenilor. Cele mai întinse păduri sunt
Grăjdeni, Tălășmani și Andonia-Obârșeni.
Sunt formate preponderent din
stejari, frasini, arțari, salcâmi, aceștia
fiind plantați și de oameni pe pantele
neproductive din punct de vedere agricol,
spre a opri eroziunea solului și a obține
cantități sporite de masă lemnoasă.
De asemenea, din păduri se culeg
și însemnate cantități de fructe: coarne,
măceșe, cireșe salbatice precum și flori de tei.
Pajiștile au o productivitate redusă la
hectar din cauza ploilor neregulate dar și a suprapășunarii, deoarece este un numar mare de animale pe
unitatea de suprafață.
Din fauna pădurii fac parte: lupul, vulpea, porcul mistreț, bursucul, dihorul, iepurele etc. Dintre
viețuitoarele mici se întâlnesc: șoarecele de câmp, popândăul, șoarecele de casă, șobolanul de casă
(gurlanul) ș.a.
 În anul 1927, peste culturile locuitorilor au invadat mai multe valuri de lăcuste mari, care au venit
dinspre est și au distrus porumbul, fasolea, iarba și frunzele pomilor, deplasându-se apoi către vest.
F. ORIGINEA NUMELUI SATULUI VINDEREI

Numele satului Vinderei provine de la Vindereu, o capetenie din oastea lui Ștefan cel Mare, poreclit
așa pentru că a doborât un vindereu – pasăre de pradă de mărimea unui uliu – doar cu o singură săgeată. În
pădurile ce străjuiau atunci Valea Vindereilor erau foarte multe asemenea
păsări pe care oamenii le numeau “vinderei”. Pentru viitejia sa în luptele
contra turcilor si tătarilor, cât și pentru devotamentul lui față de domnitor,
Ștefan cel Mare l-a investit cu titlul de“capitan de ocină toată viața, de la
Jeravăț în sus cu dealurile de la est si vest” în anul 1477. Acest document
poate fi considerat drept prima dovadă de existență a satului pe aceste
meleaguri.
Atât de mult l-a apreciat Ștefan cel Mare pe Vindereu încât, după moartea acestuia, survenită chiar în
anul când a fost numit căpitan de ocina, toate privilegiile ce-i fuseseră acordate, le-a transmis soției sale,
Mușa, care i-a supraviețuit, după cum relevă documentul nr. 223 din Catalogul Documentelor Moldovenești,
vol I, pag. 98, aflat la Arhivele Naționale:
“ 1477 (6985) august 10:
Ștefan vv (domnul Moldovei) întărește (uric) Mușei, soția lui Vindereu, satul Vinderei, fiindcă ipisoacele de
la Alexandru vv, moșul domniei sale și de la unchii domniei sale, Ilieș vv și Ștefan vv s-au pierdut când au
robit turcii Horincea”

G. INSTITUȚII DE CULTURĂ

1. ȘCOALA

Școala din satul Vinderei a luat ființă ca urmare a aplicării Legii obligativității învățământului
Primar din 1864, lege introdusă de domnitorul Alexandru Ioan Cuza.
La început, funcționa numai ca școală pentru băieți, cu un singur învățător, de obicei suplinitor,
fiindcă nu erau cadre pregătite special. Și-a desfășurat mulți ani activitatea într-o casă particular, apoi s-a
construit un local propriu, pe terenul unde se află astăzi blocul de locuințe, compusă dintr-o sală de clasă și o
cancelarie.
Învățământul se desfășura între orele 9 – 12 si 14 – 16,
de luni până sâmbătă, inclusiv. Pentru părinții care nu-și
lăsau copii să frecventeze cursurile, reținându-i la treburile
gospodărești, se aplicau amenzi care, adunate, erau destul
de mari.
Înființându-se școala generală, pentru a putea face față
noilor cerințe ale desfășurării procesului instructiv-educativ
în bune condiții, în anul 1961 s-a construit o nouă clădire, alături de cea veche, cu patru săli de clasă și un
laborator. Școala din Vinderei nu a avut în organizarea ei zece clase decât timp de patru ani, rămânând apoi
cu opt clase, cum funcționează și în prezent.
Cel mai vechi director al școlii
pare a fi fost Ion Rogojină – învățător
calificat – urmat apoi de Ștefan Toporaș,
Gheorghe Bumbaru, Ion Vânaga, Ion
Iancu, Ion Dabija, Cezar Bejan, Ioan
Rogojină, Nicolae Zanoschi, Ion
Cârlănaru, Pelaghiță Mocanu, Constantin
2019
Dobromir, Ioana Ghiur, director și la
această data.
 În acest moment, școala are o mărime medie având puțin peste 300 de elevi proveniți în totalitate din
mediul rural. Corpul profesoral cuprinde 30 de cadre didactice calificate, majoritatea având gradul didactic I
sau II. Condițiile de învățare sunt la standarde ridicate, școala dispune de săli de clasă renovate, dotate cu
mobilier școlar modern și cu mijloace de învățământ din cele mai performante.

5 octombrie, Ziua educației

Elevilor le este oferită o gamă largă de activităţi

educative extracurriculare atractive, multe din ele realizate
din iniţiativa lor, pentru că dorim să le încurajăm spiritul
de iniţiativă şi să le susţinem ideile şi opţiunile.

De asemenea, prin toate aceste  activităţi

educative pe care le realizăm urmărim formarea
unor abilităţi de viaţă şi dezvoltarea personală a
elevilor .

2. CĂMINUL CULTURAL

Căminul cultural din satul Vinderei există ca instituție din anul 1947. Are local propriu, construit în
1960, lângă blocul de locuințe și cuprinde în spațiul său:

 sală de spectacole cu scenă fixă Sărbătorirea Centenarului la Vinderei

 o sală ce adăpostește biblioteca

 o camera pentru biroul directorului

Momentan, în cadrul Căminului cultural

se desfăsoară activități și evenimente culturale,
sub coordonarea cadrelor didactice, în colaborare
strânsă cu primăria și consiliul local al comunei
Vinderei cu ocazia unor evenimente deosebite.

3. BIBLIOTECĂ

Biblioteca funcționează în localul căminului cultural și are 5780 volume existente în circulație,
cuprinzând literatură română și universală, stiințifică, de informare, științifico-fantastică și polițistă. Cărțile
sunt repartizate pe ramuri de activități și pe specialități și sunt evidențiate în cataloage și fișe.

H. BIBLIOGRAFIE

1. Catalogul documentelor moldovenești: documentul nr. 801 (Arhivele Naționale București)

2. Dobromir, Constantin: Comuna Vinderei – caracterizare geografică (manuscris). Lucrare
pentru obținerea gr. I în învățământ
3. Arion, Gheorghe: O veche așezare de răzeși – Vinderei, Fundația „Premiile Flacăra -
România” , București, 2001
4. Wikipedia - https://ro.wiktionary.org/wiki/vindereu