Cu siguranţă te-ai întrebat vre-o dată: cum reuşesc oamenii prin zîmbet să atragă în jurul lor doar oameni

pozitivi? Cum le reuşeşte

unora să construiască uşor o relaţie amicală cu oricine, chiar şi la întîmplare? cum rezolvă o situaţie neplăcută cu uşurinţă?
Foarte simplu!
Cheia succesului este zîmbetul!
Dacă e să analizăm mai amplu, atunci vedem ca rădăcinile zîmbetului vin demult, încă din timpurile străvechi.
Cel mai mult, stimate cititor, mi-a atras atenţia faptul că în secolul al XVI-lea, Robert Burton, un pastor englez, ajuta persoanele care
sufereau de "melancolie", facîndu-le să rîda. Tot în aceeaşi perioada, Martin Luther utiliza terapia prin umor în cadrul consilierii sale
pastorale pentru persoanele depresive, pe care le sfătuia să nu se izoleze, ci să se inconjoare de rude şi prieteni care i-ar putea
face să rîdă.
 
         Care totuşi ar fi beneficiile terapiei prin zîmbet?
De fapt, la nivel mental, terapia prin zîmbet îmbunătăţeste starea de spirit, combate anxietatea, elibereaza psihicul de stres, înlătură
teama şi creşte rezistenţa psihică. Tot umorul are efecte pozitive … chiar şi în plan social, astfel, consolidînd relaţiile interumane…
ceea ce duce la o creştere a nivelul de atracţie între doua sau mai multe persoane şi soluționînd conflicte.
Trăirile pozitive stimulate de zîmbet continuă să producă efecte şi după ce amuzamentul se încheie. Umorul ajută pe oricine să
adopte o percepţie optimistă asupra situaţiilor dificile, dezamăgirilor şi pierderilor semnificative din viaţă.
În plus, zîmbetul:
- dizolvă emoțiile negative;
-elimină stresul și crește nivelul de energie, îmbunătățind capacitatea de concentrare;
- naște noi perspective, ceea ce ajută persoana să privească lucrurile într-o lumină mai realistă, nealterată de teamă sau pesimism.
Această distanță psihologică față de factorii stresanți ai vieții previne apariția sentimentelor copleșitoare de neputință.
Dar totuși, stimate cititor, este important, însă, ca acest zîmbet să fie autentic și nu forțat… să vină din suflet și să fie real. Altfel,
efectul va fi cu mult diminuat.
Dacă nu putem zîmbi din prima… dacă suntem obișnuiți cu ideea că viața este un lucru serios și nu se cade să rîdem pur și simplu
cînd ne vine nouă, atunci poți începe prin a practica zîmbetul treptat. Nu spun că este nevoie ca tu să rîzi în hohote întreaga zi.
Spun doar ce este bine, să devii constient de beneficiile fenomenului și să îl lași să curgă atunci cînd iți vine, fără a-ți mai înghiți porția
de rîs, de dragul etichetelor exagerate și a unor convingeri limitătoare. În rest poți să zîmbești.
 
Un zîmbet relaxează, apropie, deschide, pansează, este mesagerul blîndeții și al iubirii.
Nu te forța, dacă nu poți, dar schimbă-ți, dacă reusești, ideile cu privire la „zîmbet”, iar doza zilnică nu va aștepta să întîrzie.
Zîmbetul poate fi nelimitat. Știi ca nu zîmbești numai cu gura, nu? Poți zîmbi cu ochii, cu fruntea, cu toate organele interne, cu
sufletul, cu palmele, pe scurt, cu toată ființa ta. Și atunci cînd toată ființa ta devine, preponderent, un zîmbet, viața ta se schimbă, se
alchimizează, se transformă.
 
Astfel, atît în relația cu cei apropiați, sau colegi, dar și în relație Poliție – societate civilă, este binevenit să apelăm la acest remediu,
pentru a dispersa emoțiile negative, pentru a anihila agresivitatea, a preveni comunicarea ineficientă, ca ulterior să contribuim la o
comunicare eficeintă între polițist și cetățean.
Atunci cînd relaționezi cu polițistul sau cetățeanul civil, eliberează-te de comportamentul arogant, agresiv, negativist și relevă o
atitudine binevoitoare, persoanele pozitive întotdeauna au găsit cele mai optime soluții în scurt timp:
 Ø atunci cînd relaționezi cu o persoană civilă/polițist abordează cu tact și rafinament, un zîmbet totdeauna a dispersat emoții;
 Ø găsiți motive de fericire;
 Ø petreceți mai mult timp cu prietenii entuziasmați și motivați de pozitiv;
 Ø dacă auzi o glumă care  te-a facut să zîmbești, împărtășește-o și cu alții.
 Ø evită persoanele care denotă negativism, acesta este molipsitor
 Ø evită știrile, activitățile care nu îți fac plăcere sau te întristează.