Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs Arhitectura Traditionala in Romania PDF
Curs Arhitectura Traditionala in Romania PDF
SCURT ISTORIC:
Sasii de religie catolica intre 1141 – 1517 (debutul reformei). Dupa 1517 devin lutherani
FORTIFICATIILE IN TRANSILVANIA:
Bisericile sasilor din T. au ca model arh de zid romanica sau gotica din Occ.--> bisericile
vor aborda cele 3 tipuri spatiale de baza ale arh Occ:
cea centrala suprainaltata si colateralele mai joase. 1300 biserica era inchisa
perimetral cu zona altarului. Din dorinta de a reflecta in constructia
bisericii noul gust al vremii se decide demolarea altarului si corului si
inlocuirea lor cu nisete constructii specific gotice. Asfel obtinem
alaturarea a doua faze importante in aceasta biserica. De la transept
inspre V avem o constructie romanica si de la transept inspre E se afla
una gotica, astfel obtinandu-se o impuritate stilistica specifica
bisericilor transilvanene. Acoperire in sistem legat, o travee patrata
principala ce corespunde la doua travei secundare ale colateralelor.
• Sibiu – Biserica Sf. Maria/ Evanghelica:
constructia incepe pe o
formula bazilicala cu 3 nave, colateralele fiind foarte inguste, iar
nava centrala extrem de lata boltita pe ogive simple, turn de vest de
mari dimensiuni si nartex la vest. Inceputa la sfarsitul romanicului
prezinta tehnici de constructie romanice dar interioare gotice. Astfel
se doreste upgradarea sa la preferintele gotice care inclina inspre
unificarea spatiilor si cladirile tip hala, unde colateralele au aceeasi
inaltime cu nava principala. S-a construit o tribuna peste colaterala
sudica(neterminata) si s-a inaltat un spatiu boltit la aceeasi cota cu
nava principala si s-a acoperit in frontoane. In proiect colaterala
nordica urma sa fie transformata la fel dar s-a renuntat la proiect.
Astfel avem o suprapunere de etape biserica fiind jumatate
bazilica, jumatate hala in urma adaptarilor de pe parcursul
santierului.
• Sebes – Biserica evanghelica: constructia gotica ce
inlocuieste altarul si corul gotic se amplifica introducand o structura
tip hala diferit de nava principala in sistem bazilical producand un
efect spatial total diferit, neexistand o separatie intre nave sau o
ierarhizarea a spatiilor. Corul gotic se contrage pe lungime creand in
plus un efect dinamic de adancime.jumatatea vestica a catedralei
este romaniaca bazilicala si cea estica este gotica tip hala
Biserica fortificata este un ansamblu complex si nu numai corpul propriu zis la bisericii. Compusa
din ferula (corespondent ortodox al pronaosului), nava (naos) altar, transept( corespunzator
absidelor laterale), cor, sacristie. D.p.d.v. decorativ sunt un amalgam de stiluri, ele fiind incepute in
general in maniera romanica si terminate gotic. Ex. Meghinda, biserica romanica la exterior, gotica
in interior si cu un portal renascentist pe latura de nord). Indeplinesc multiple functii:
RENASTEREA IN TRANSILVANIA
Renasterea transilvaneana debuteaza la inceputul sec XVI cu un decalaj de 100 de ani fata de
Italia, centrul dezvoltarii stilului. Departarea de acesta si problemele Ungariei cu turcii dupa 1526
rup contactul Transilvaniei cu zona in care formele renascentiste sunt create. Astfel elementele
caracteristice ale curentului sunt receptate filtrat prin intermediul spatiului central european, a zonei
de nord, a Ungariei si a tarilor germanice. Aceste caracteristi se grefeaza pe cu totul alte coordonate
decat cele de origine si se suprapun peste o traditie medievala foarte puternica. Curentul aduce cu
sine un echilibru intre puterea laica si cea religioasa, care se manifesta in aparitia de programe de
arhitectura specifice.
Renasterea = suprapune forme decorative peste un fond care ramane in esenta medieval
MOLDOVA
SCURT ISTORIC
Aparitia primelor biserici. Momentul de alcatuire a modelelor pentru viitorul stil moldovenesc,
aparand doua tipuri de plan si doua forme de acoperire a spatiilor: (2 juma sec 14)
Tipurile de plan, de structuri si de maniere de tratare a exteriorului dau nastere anumitor imagini
incadrabile in stilul moldovenesc ce se bazeaza pe modele obtinute in etapa cautarilor stilistice.
Stilul este o suma de caracteristici comune unor opere dintr-o perioada delimitata de timp.
Cristalizarea stilului moldovenesc are loc in perioada domniei lui Stefan cel Mare care in urma
pacii incheiate cu turcii incepe sa construiasca un numar foarte mare de biserici. Urmand vointa
unui singur domnitor in crearea bisericilor, imaginile arhitecturale obtinute exprima coerenta si
unitate plecand de la modele anterioare.
Fiecare dintre acestea prezinta un caracter propriu si formule noi, grefate pe schema stabilita
anterior care este comuna tuturor. Toate sunt create pe modelul planului dreptunghiular : pronaos
naos si absida altarului separata prin iconostas (panoul de lemn pe care sunt icoanele) de naos!
(precedat de o absida poligonala in cazul bis. de la Balinesti). + proscomidie + diaconicon
Din exterior se citeste o forma dreptunghiulara (desi in int exista naos+pronaos)
Functiunile sunt dispuse in acelasi fel, au aceeasi repartizare si aceeasi expresie in volum.
Acoperirea se face in bolta semi-cilindrica longitudinala sprijinita pe arce dublouri care sunt fie
in consola (Balinesti), fie prelungite pana la baza si adosate zidului (Dolhestii Mari; Volovat)
Pronaosul si naosul sunt cele cuprinse in corpul paralelipipedic, altarul fiind detasat si ca
acoperire si in volum.
Tratarea fatadelor se face diferentiat pe trei zone: zona de soclu, de camp din piatra sparta si de
cornisa unde apar siruri de ocnite.
Biserica Sf. Treime din Siret da nastere unei categorii de biserici printre care:
• biserica Patrauti - (modeleaza spatiul interior si exteriori prin
acoperirea in bolta moldoveneasca)
• biserica Voronet - ( pictura adaugata ulterior)
• biserica Milisauti - (apar contrafortii in dreptul zidului dintre naos
si pronaos)
Ele sunt dezvoltate pe plan trilobat cu pronaos plasat in extrema vestica de dimensiuni
dreptunghiulare sau patrate, continuat cu un naos bordat de doua abside laterale si finalizat cu
absida altarului bordat de cele doua anexe(sapate in zid) Proscomidia si diaconiconul au
dimensiuni variabile, putand fi uneori atrofiate considerabil. Se face o separare foarte stricta intre
naos si pronaos printr-un zid care prezinta un gol central, generand un anumit timp de volumetrie,
una alungita.
Acoperirea este discontinua: o sarpanta peste naos si pronaos, apoi o turla peste spatiul central al
naosului si ulterior acoperirea altarului in forme variate. Se introduce astfel un ax de compozitie
vertical (prin turla) care in acelasi timp dezechilibreaza volumul prin plasarea asimetrica a turlei<==
ptr toate cazurile in moldova
Turla (mereu acoperita cu cupola: nu exista denumirea „ turla cu cupola) asezata pe un tambur, este
plasata peste un etaj de arce piezise ce descarca peste arcele in consola incastrate in zid si dublate
sau nu de contraforti. <== ptr toate cazurile in moldova
Fatadele sunt impartite in 3 zone: soclul, cea de camp tratat cu piatra sparta, si cea de cornisa
decorata cu ocnite. Turla este si ea decorata cu firide. <== ptr toate cazurile in moldova
Aceste trasaturi care au devenit caracteristici ale stilului moldovenesc au fost incluse in Biserica
Manastirii Neamt – 1497- Stefan cel Mare:
Se incearca tratarea diferira si particularizata a zonei de extremitate vestica. Lipsa modelelor clare
pentru zona pridvorului deschide posibilitati multiple de rezolvare a acestui spatiu. Cateva exemple
ale acestei varietati compozitioanale:
o biserica Arbore – 1504: pridvorul este de fapt o nisa rezultata din prelucrarea peretilor
laterali ai pronaosului, nisa in arc in plin cintru agatand la partea superioara a acestiua
clopotul bisericii.
o Biserica Humor – 1530: dispare clopotnita din biserica, aceasta fiind montata in turnul de
poarta al manastirii din care face parte. Golurile pridvorului se largesc foarte mult, dar
prezenta unei pile in axul central al fatadei face ca accesul in biserica sa se faca prin laterala.
o Biserica Moldovita – 1532: se elimina pila din axul central si se inlocuieste cu un gol. Astfel
apar trei goluri pe fatada vestica, devenind un spatiu puternic perforat. Marcheaza cele trei
puncte de acces in pridvor cu un sistem de goluri segmentate: golul usii avand la partea
superioara o ampla fereastra dezvoltata pe verticala.
Pridvoare deschise: fara ancadramente si fara ferestre =1532+1530+1522
o Biserica Probota – 1530: singurul exemplu de pridvor pur gotic din Moldova.structura sa
este una scheletica inlaturandu-se orice parte inutila de perete prin minimalizarea masei de
zidarie
o
SISTEME DE BOLTIRE IN ARHITECTURA RELIGIOASA MOLDOVENEASCA
Exista trei tipuri de boltiri, toate plecand de la arcul in consola. Au ca scop accentuarea inaltimii,
verticalitatii in biserica, afectand atat imaginea interioara cat si cea exterioara si au fost elaborate si
consacrate in perioada cristalizarii stilurilor. Ele sunt: (peste naos drept.)
In timpul domniei lui Petru Rares (prima per a sec 16) apare pictura exterioara, caracteristica
specifica exclusiv domniei acestuia. Schimbarea de ideologie fata de etapa anterioara in care
decoratia era pur arhitecturala, exteriorul bisericii este pictat in functie de importanta fiecarui spatiu
in parte, codificat si cu clare conotatii politice (asediul Constantinopolului de catre persani a fost
reprezentat conform vremurilor inlocuind asupritorii persani cu turcii, amenintarea Moldovei la
acea vreme).
In acelasi timp se incearca gradarea luminii din zona de maxima intensitate a pridvorului, inspre
cea mai opaca incapere, cea a naosului.
Trecderea 16-17
De asemenea, prezenta domnitorilor ce provin din Tara Romaneasca (Petru Schiopu) marcheaza
aducerea influentelor muntenesti, concretizate prin biserica manastirii Galata.
Biserica manastirii Galata suprapune influentele muntenesti, venite probabil prin intermediul
mesterilor adusi de Petru Schiopu, peste traditia si stilul tipic moldovenesc. Astfel, aceasta
constructie prezinta elemente apartinand ambelor culturi, ce s-au dezvoltat similar dar totusi diferit.
Reprezinta un moment de cotitura facand trecerea inspre secolul XVII in care obiectele de
arhitectura realizate sunt unicate, prezentand particularizari proprii suprapuse peste un tipic
cristalizat in secolul anterior.
Elemente moldovenesti la biserica manastirii Galata:
o iluminarea spatiului interior este omogena, nu este gradata ca in timpul lui Petru Rares
o apare o separare ferma intre gropnita si naos prin introducerea unor pile cu arc in plin
cintru
o aparitia celei de-a doua turle simetrice peste pronaos de o parte si de alta a gropnitei,
echilibrand compozitia si anuland asimetria tipic moldoveneasca
o omogenizarea modalitatii de tratare a fatadelor de jur-imprejur cu arcaturi indiferent de
planeitatea sau curbura suprafetelor (nu mai exista diferentierea intre zone plane si curbe)
o aparitia braului median ce separa fatada in doua registre: unul inferios si unul superior
o prezenta paramentului bizantin: utilizarea asizelor orizontale de caramida combinate cu cele
de piatra.
Coerenta dezvoltarii arhitecturii in T.R. este mult mai redusa decat cea din Moldova. In parte acest
lucru se datoreaza unui numar mult mai mare de domnitori ce au venit pe tronul tarii, fiecare
incercand sa impuna un stil propriu ducand astfel la o incadrare mai greoaie a monumentelor de
arhitectura religioasa, decat in cazul Moldovei.
Tipurile de plan si boltirile sunt asemanatoare cu cele moldovenesti dar silueta generala a bisericii
este foarte diferita. Silueta: Biserica se prezinta ca o constructie mult mai joasa si destul de
imprastiata (mai lata in dimensiuni). Boltire: Nu se foloseste bolta moldoveneasca, iar arcul in
consola este introdus tot de moldoveni de-abia in sec XVI si este folosit cu reticenta ulterior, T.R.
dovedindu-se a fi mult mai opaca, mai reticenta la influentele exterioare.
Petru Musat
CRISTALIZARII Basarab Mircea cel Batran
ETAPA CAUTARILOR =?
Modelul planului trilobat triconc – biserica manastirii Cozia, sf. sec. XIV (Mircea cel B )
Acest model planimetric este asemanator celor prezente in zona Moldovei dar volumetria este
diferita, elevatia(diferente) prezentand o biserica mult mai joasa si o turla mai coborata,
neutilizandu-se arcele piezise pentru sublinierea verticalitatii. Naosul este impartit in trei
elemente distincte, unul central, deasupra caruia se ridica turla si doua laterale, acoperite cu cate un
semicilindru. Turla (mult mai coborata) sta pe patru arce, doua inguste longitudinale si doua late,
trasversale. Aceste arce nu sunt in consola ci descarca prin pile pana la baza peretelui, generand
nise. Astfel de nise sunt folosite in zona altarului pentru a sugera proscomidia si diaconiconul.
Modelele par a fi luate de pe valea Moraviei din Serbia si readaptate.
In M: spatiul naosului e foarte curat.
Biserica Cozia este generatoare de trei tipuri de biserici: (dezv planului trilobat)
- model de pe valea Moravei (sud de dunare)
- nu avem nave cap coada cu acelasi tip de boltire
(la cruce greaca inscrisa spatiile acoperite diferit )
- naosul in cruce greceasca inscrisa: altarul+anexe -->sunt adaosuri la
aceasta cruce greceasca.
- In elevatie: 2 bolti semicil egate, intersectate turla.
- Colturile sunt mult mai joase(boltire)
o biserica manastirii Dealu, 1500 (Radu cel Mare)– Naos+ altar= idem cozia..pile pe care
descarca turlele
pronaosul reproduce ca structura si forma cu proportii modificate, in scopul de a imprima
monumentului o mai mare zveltete, planu astilobat al Coziei, avand o forma inedita,
prismatica, impartit prin intermediul unui puternic arc dublou in doua compartimente
inegale. Compartimentul mai ingust cuprins intre zidul despartitor dintre naos si pronaos si
arcul dublou este incoronat cu doua turle mici ridicate prin intermediul unor minusculi
pandantivi. Compatimentul mare dinspre apus este boltit cu un semicilindru dispus in sensul
lungimii bisericii. Turla centrala este de dimensiuni mai mari in comparatie cu alte biserici
contemporane.plastica decorativa prin intermediul fatadelor sunt construite in intregime din
piatra faltuita si profilata sunt impartite in doua registre prin intermediul unui brau plasat la
jum inaltimiii bisericii. Fiecare registru are fata vibrata de un lant de arcaturi oarbe inguste si
inalte terminate cu arce in plin cintru. Mai exista o cornisa puternica bogat profilata, urmata
de o poala continua retrasa ce incunueaza ca al cozia partea superioara a zidurilor.
Volumului simplu si echilibrat I se adauga trei turle mai bogat decorate. Cea din mijloc,
dominanta, este pe o baza cubica, iar celelalte doua pe o prisma unica dreptunghiulara.
Printre bisericile generate de aceasta se numara:
- biserica Gura Motrului (matei Basarab)
- biserica Caldarusan
Tipul spatial planimetric in cruce greaca inscrisa
Biserica Sf. Nicolae Domnesc, Curtea de Arges, 1352 (curte domneasca)
Crucea greaca prezinta toate bratele egale si inscrise intr-un patrat. La intersectia lor se gaseste turla
care descarca pe pandativi. Aceasta marcheaza caroul central, iar altarul, proscomidia si
diaconiconul sunt un adaos la planul crucii. Acelasi lucru se intampla si cu pronaosul si pridvorul.
In volumetrie, crucea este clar exprimata prin doua bolti semicilindrice, colturile patratului fiind
acoperite la o cota inferioara.
Biserica Sf. Nicolae Domnesc, Curtea de Arges, 1352 este prima ce utilizeaza influentele bizantine
pentru a prelua planul in cruce greaca si decoratia exterioara din siruri de caramida alternate cu
lespezi de piatra, generand un model pentru prototipurile din secolul XVI. Acestea sunt:
o Biserica manastirii Snagov, 1512 (caz aparte)– prezinta un pronaos foarte dezvoltat, de
forma patrata, este separat de naos printr-un gol strapuns de 3 goluri are aceeasi dipozitie ca
si naosul cu patru stalpi dispusi in centru sub forma de patrat meniti sa sustina o turla.
Boltirea este diferita totusi. Cei patru semicilindri care in naos formeaza bratele crucii, in
pronaos sunt redusi la 4 arce late numai cat capitelul stalpilor pe care se sprijina. Partile
laterale cuprinse intre arcade si pereti marginasi sunt acoperite cu bolti in sfert de cilindru
care se intersecteaza la colturi dupa muchii intrande. Pronaosul a fost conceput initial
deschis, arcadele fiind ulterior umplute cu zidarie. Fatadele sunt decorate cu doua serii
suprapuse de arcaturi.
o Mitropolia de la Targoviste, 1518 (partea de V-neagoe B, partea de E :Mircea)- este
asemanatoare cu Sf. Nicolae Domnesc din Curtea de Arges, si croita dupa modelul acesteia.
Prezinta o incapere de primire, un exonartex deschis cu pereti formati dintr-o serie de arcade
marunte si scunde sprijinite pe stalpi si coloane robuste de caramida. Centrul acestui
exonartex era ocupat de patru masive coloane de zidarie pe care se sprijineau patru bolti
semicilindrice si o turla. In naos colturile cuprinse intre boltile cilindrice acoperite cu cupola
determinau in spatiu crucea greaca inscrisa. Fatadele simple erau construite din caramida si
tencuite, partea mai veche avand cornise subliniate de un sir de arce in plin cintru pe
console. Astazi daramata.
INFLUENTE MOLDOVENESTI IN ARHITECTURA TARII ROMANESTI
Biserica manastirii Stelea, Targoviste (plan moldovenesc decorat muntenesc) reprezinta ctitoria lui
Vasile Lupu( ctitorul bisericii 3 Ierarhi din Iasi(o copiere)) iar constructia sa are loc ca o incununare
a rezolvarii disputelor intre domnitorii celor doua tari. De plan triconc, cu turle pe naos şi pronaos,
cu pridvor închis, biserica prezintă faţadele din zidarie de cărămidă tencuită, sprijinite pe şapte
contraforturi masive dupa moda moldoveneasca, fiind împărţite în două registre decorative cu
firide arcuite şi cu un brâu de piatră tipic moldovenesc, care încinge întreaga biserică.
Pridvorul, dreptunghiular, relativ îngust şi foarte înalt, acoperit de două bolţi cu muchii ieşite,
susţinute de console, este separat de restul interiorului printr-un perete plin, intrarea în pronaos
făcându-se pe sub un impunător portal, care susţine pisania slavonă încadrată de doi baluştri.
În interiorul bisericii se poate pătrunde prin trei intrări scunde, dintre care una principală, pe latura
vestică şi două laterale. Golurile intrărilor, în arc frânt, sunt decorate cu nervuri de piatră împletite.
Uşile au deasupra câte o nişă, în cea vestică aflându-se icoana hramului bisericii.
Pronaosul este spaţios şi monumental, de formă pătrată, luminat prin patru ferestre deschise în arc
frănt. În peretele sudic, un acrosoliu bogat sculptat în piatră, încadrat de un arc ogival, ar fi adăpostit
- conform tradiţiei - mormântul tatălui domnitorului Vasile Lupu. Zidul despărţitor dintre pronaos şi
naos a fost înlocuit cu trei arcade rezemate, prin intermediul unor capiteli, pe stâlpi octogonali,
ridicaţi pe postamente masive.
Naosul este încăperea cea mai spaţioasă. Pe laturile de nord şi de sud se deschid cele două abside
luminate de câte trei ferestre. Sistemul se susţinere al turlei Pantocratorului este identic cu cel din
pronaos, prin arce piezise. Absida altarului, circulară în interior şi marginită în exterior de şapte
laturi, luminate de trei ferestre încadrate în arce înalte, este acoperită cu o semicalotă. Cele două
nişe, proscomidiarul şi diaconiconul, flanchează altarul.
Altarul este despărţit de restul bisericii printr-o catapeteasmă de lemn policromat, de o remarcabilă
valoare artistică.
Apar prima oara in Dobrogea cand extinderea imperiului bizantin a adus acest modelin secolele 5-6.
Perioada lor infloritoare este totusi de-abia in sec. XVI. Ansamblul monastic raspunde mai multor
functiuni ca si in cazul bisericilor fortificate. Astfel avem:
1. functiunea religioasa este indeplinita de trei constructii: prima este biserica centrala, apoi
un paraclic (capela destinata unor slujbe speciale) si biserica bolnitei anexata spitalului care
se afla langa cimitir.
2. functiunea de aparare – manastirile sunt gandite sa faca fata asediilor, iar dupa ce turcii
interzic fortificatiile oraselor in secolul 16, ele devin puncte de refugiu in caz de atac alaturi
de curtile domnesti si boieresti. Echipate mult mai rudimentar decat bisericile fortificate din
Transilvania au ziduri de dimensiuni mult mai mici si turnuri de aparare din loc in loc.
Prezinta drum de straja inglobat in pod si un dispozitiv defensiv de acces. Se foloseau de
inaltimile naturale si de relieful accidentat pentru a-si spori avantajele tactice pentru a face
fata posibilelor incursiuni. Ex. Manastirea Tismana, situata in varful dealului.