Selectia Otelurilor Si A Proceselor de Fabricatie Pentru Roti Dintate Inclinate

Sticlosu Natalia, anul I , MSL
Selectia otelurilor si a proceselor de fabricatie pentru roti

dintate
Desi rotile dintate pot fi realizate dintr-o multitudine de materiale,s-a

demonstrate ca cele executate din OL aliate TT(trate termic) prin carboniturnare
urmara de o calire martensitica si o revenire la temperatura joasa ofera cele mai
inalte performante depinzand intr-o masura considerabila de durata de viata
impusa,rotile durificate prin carburare pot relua tensiuni de contact de peste 2000
N/mm2 si tensiuni de incovoiere de peste 600 N/mm2.
Pentru a se realiza roti dintate cu performante maxime la un prêt competitiv se

impune cunoasterea cerintelor unui dinte de asemenea roata ,aceasta constituind
elementul de rezistenta al rotii care preia solicitarea ce urmeaza a fi transmisa de la
motor la arborele care efectueaza lucru util al mecanismului din care face parte
angrenajul. In principiu, matricea de cerinte impusa dintelui de toata dintata
contine urmatoarele tipuri de solicitari :
-solicitari statice de incovoiere
-solicitari dinamice de oboseala prin incovoiere si soc
-solicitari de frecare intre suprafetele aflate in contact care se subdivid in :
*presiune de contact cu character ciclic
*fenomene de uzare
*fenomene termice determinate de frecare
-rezistenta la coroziune provocata de mediul de lucru ( lubrifiant)
Daca in timpul functionarii, rotile dintate sunt supuse doar unor solicitari de
uzare, va fi suficienta aplicarea unui tratament de durificare a flancurilor dintilor.
In majoritatea cazurilor se impune cunoasterea tensiunii de lucru pe intregul
contur al dintelui si in special a tensiunii dezvoltate la baza acestuia ( zona de
1
racordare) . In figura 1 se arata distributia tensiunii in sectiunea de la baza

dintelui notata cu A-B .
Forta externa F care actioneaza asupra dintelui se descompune intr-o

componenta tangentiala Ft si una radiala Fr.
Ft da nastere unor tensiuni de intindere cu valoare maxima in punctual A si

unor tensiuni de compresiune cu valoare maxima in B.
Valoarea maxima a tensiunii de intindere este aceeasi cu valoarea maxima a

tensiunii de compresiune .
2
Fr da nastere unor tensiuni de compresiune de marime constanta pe intreaga

actiune a bazei dintelui.
Rezultatul celor 2 tipuri de tensiuni este redata de epura III care demonstreaza
ca in punctual A apar tensiuni de intindere de valoari maxime si in punctual B
apar tensiuni de compresiune de valori maxime .
Din acestea ,cele mai perioculoare raman tensiunea de intindere deoarece ele
tind sa desfaca dintele din ovada. Tensiunile de compresiune nu sunt periculoase
deoarece au tendinta de a “indesa” dintele in ovada.
Se subliniaza insa faptul ca dintele este solicitat in principal dinamic si nu

static,iar solicitarile dinamice au character ciclic,totodata atat la intrarea in
angrenare,cat si in timpul angrenarii solicitarile de contact sunt variabile ca
marime,deci conduc la incarcari neuniforme,in plus erorile de executie si montaj
precum si deformarile elastice ale sistemului tehnologice(arbore,etc) provoaca
incarcari variabile atat ca marime cat si ca sens .Mai trebuie tinut seama si de
faptul ca incarcarea nu se face pe un singur dinte ci pe mai multi aflati in
angrenare. Totodata,zona de la baza dintelui (D) constituie un concentrator de
tensiune si pentru marirea rezistentei la oboseala de lunga durata se necesita
aplicarea unor tratamente mecanice si termice care sa dezvolte tensiuni de
compresiune in aceasta portiune critica,asemenea tensiunilor remanente de
compresiune care sunt responsabile de cresterea rezistentei la oboseala care se pot
obtine prin aplicarea calirilor de suprafata, a TTCh(tratamente termochimice ) de
carburare sau niturare printr-o ecruisare mecanica (rulare la rece) care sa nu fie
urmata de o prelucrare ulterioara prin aschiere. In figura 2 s-a reprezentat variatia
tensiunilor interne intr-o roata dintata carburata .
3
Se observa ca in stratul carburat calit si revenit apar tensiuni de compresiune si

ca in substrat se dezvolta tensiuni de intindere;cu cat nivelul tensiunii de
compresiune este mai ridicat cu atat capabilitatea acestora de a se opune tensiunii
de intindere in timpul functionarii este mai mare si in consecinta rezistenta la
oboseala este mai ridicata .
Conform figurii 3 procesul de oboseala se declanseaza in A din zona

racordarii dintelui acolo unde tensiunea de intindere aare valoare maxima.
Microfisura aparuta se dezvolta lent in timp indelungat conducand la aparitia

unei ruperi ductile a celor doua sprafete care se freaca una pe cealalta in portiunea
respective. In momentul cand sectiunea efectiva de la baza dintelui devine mai
mica decat cea necesara se va produce ruperea finala care are un character fragil.
Daca suprafata de rupere fragile e mare inseamna ca rezistenta la oboseala

dintelui este scazuta si invers. Peste 70% din rotile dintate afalate in functiune
sufera rupere prin oboseala ,iar la restul cedarea in functiune se datoreaza
urmatoarelor 3 cauze :
-uzarea prin abraziune determinate de particulele aflate pe suprafetele de contact
4
-uzarea prin aderenta datorata unei ungeri insuficiente
-cozoriunea mediului de lucru ( lubrfiantul)
Cerinte impuse otelurilor pentru roti dintate
Principalele caracteristici mecanice care se iau in vedere la selectia otelurilor

optime pentru roti dintate sunt :
-rezistenta la oboseala prin contact pulsatoriu
-rezistenta la oboseala prin inconvoiere pulsatorie
-tenacitatea exprimata prin valoarea rezistentei KCU sau a energiei de rupere KU
Prima din aceste caracteristici mecanice se refera la flacul dintelui,iar celelalte 2

caracteristici vizeaza miezul dintelui ,si mai exact sectiunea de la baza acestuia.
In activitatea de proiectare evaluarea rezistentei la oboseala a otelurilor se face

in functie de valoarea caracteristicilor mecanice determinate prin incercari de
tracriune statica ,astfel la roti dintate executate din oteluri pentru imbunatatire
supuse unor solicitari mai mici in functionare si deci tratate termic doar prin
imbunatarire la o duritate de pana la 35HRC si o rezistenta la rupere mai mica sau
egala cu 1000N/mm2,limita de oboseala prin inconvoiere alternata se aproximeaza
cu relatia Γ-1=(16÷20) HRC[N/mm2] tinand seama dce faptul ca otelurile nealiate
pentru imbunatatire, Rm ≈3.2 HB, iar la cele aliate pentru imbunatatire Rm ≈3.5 HB
rezultand ca otelurile nealiate TT prin imbunatatire Γ1 = 0.45 Rm[N/mm2], unde
Rm reprezinta rezistenta la rupere prin tractiune statica.
In cazul otelurilor aliate imbunatatite aceasta devine : Γ-1=40

Rm+50[N/mm2] .Odata apreciata Γ-1 se trece la calculul limitei la oboseala de
contact prin incoviere pulsatorie Γoi=1,5Γ-1[N/mm2],unde Γ-1 limita la oboseala
prin incoviere alternanta.
Ultima caracteristica si anume limita la oboseala prin contact pulsatoriu ca

valoare admisibila se estimeaza cu relatia :
Γosa=2,4 HB[N/mm2]
5
Pentru roti dintate supuse in functionare unor sarcini mai mari se recurge la
durificarea acestora in stratul de suprafata fie prin caliri TTCh,astfel la roti dintate
executate din oteluri pentru imbunatarire care dupa acest tratament sufera o calire
de suprafata valoarea lui Γosa=18HC[N/mm2] , unde HRC este duritatea suprafetei
calite si aceasta trebuie sa fie mai mare de 40-50 HRC.
In cazul rotilor dintate tratamentul termochimic prin carburare urmata de calire

la martensita si de revenire la temperatura joasa indifferent ca sunt executate din
oteluri nealiate sau aliate conditia fiind ca duritatea miezului dintelui sa fie ≤ 40
HRC, valoarea lui Γosa=21xHRC[N/mm2],daca rotile dintate sunt executate din
oteluri complex aliate la care duritatea miezului depaseste 40HRC aceasta valoare
va fi : Γosa=31xHRC[N/mm2] , unde HRC este duritatea suprafetei carburate
,calite,revenite.
La roti dintate supuse TTCH de nitrurare,carbonitrurare sau ceanizare,

Γosa=28HRC[N/mm2] ,unde HRC este duritatea suprafetei stratului TTCH.
Tot la oteluri nealiate TT prin imbunatatire urmata de o calire de suprafata si o

revenire la temperatura joasa ,valoarea limita de oboseala prin incovoiere
alternanta Γ-1=0,55Rm[N/mm2], unde Rm reprezinta rezistenta la rupere in N/mm2.
Daca rotile dintate sunt executate dintr-un otel aliat si se aplica un TT de

imbunatatire urmat de calire de suprafata si de Rj sau un otel aliat fara Ni in
compozitia chimica tratat prin carburare urmata de calire si Rj :
Γ-1=0,55 Rm +50 N/mm2
Γ-1=0,45 Rm +50 N/mm2 – la oteluri cu Ni
Alte proprietati cuprinse in matricea de cerinte a otelurilor candidate pentru

executia rotii dintate sunt :
-puritatea
-ereditatea granular
-prelucrabilitatea prin aschiere
-calibilitatea
6
Puritatea influenteaza intr-o masura considerabila rezistenta la oboseala, la

uzura si tenacitatea Se stie ca in majoritatea cazurilor amorsarea fisurilor de
oboseala se face printr-o incluziune de natura nemetalica situata in zona de
suprafata sau imediat sub suprafata .
Notatiile din figura 4 au urmatoarele semnificatii :
-gd grosimea dintelui masurata la mijlocul coardei
-m modul rotii dintate ,in mm
-Sc grosimea stratului durificat
-HRC100m duritatea suprafetei pt 100% M de calire
-HRC90m duritatea Miezului dintelui pt 90% M din structura
7
La roti dintate din oteluri ,pentru imbunatarirea conditiei impuse, de 90%M in

microstructura sa,se datoreaza necesitatii ca dintele sa lucreze ca un element elastic
adica fara aparitia unor deformari remanente. Deoarece dintele are forma unei
prisme, pentru a putea utiliza metoda de calcul a Ø critic care se refera la piese
cilindrice se impune ca mai intai sa se calculeze Ø echivalent . In aceast sens
sectiunea dintata este practic un dreptunghi cu lungimea L=23* m si grosimea
g=1,57*m ;l/g≈1.45,iar factorul de calcul pentru Ø echivalent rezulta f =1,26 ; in
acest fel Øechivalent =f*g=1,26*1,57 *m ≈2*m , cu alte cunvinte suprafata si
centrul unei piese cilindrice care are un diamentru egal cu dublul modulului rotii
dintate.
Cele mai periculoase sunt inclusiunile de oxizi dispuse in siruri sau de alta
natura in situatia in care sunt aglomerate zonal in material,de aceea pentru roti
dintate greu sau foarte greu solicitate, proiectatntul va solicita un otel cu grad de
puritate cat mai bun,adica cu un continut cat mai mic de incluziuni
oxidice,sulfuri,zgura,etc.
Ereditatea granular aceasta proprietate caracterizeaza tendinta de crestere a

granulatiei austenitice cu temperaturi si durata incalzirii otelurilor la prelucrarile
tehnologice prin deformare plastic ,sudare si TT.
Singurul avantaj al unei granulatii mari il constituie cresterea patrunderii calirii

(marirea calibilitatii).In practica nu se recurge la folosirea acestui avantaj deoarece
o granulatie mai mare provoaca inconveniente majore cum ar fi :
-deformari mai mari de TT si deci consturi suplimentare la prelucrarile ulterioare

prin rectificare
-marirea proportiei de austenite reziduala la calire si deci scadere duritatii la uzura

si a limitei de oboseala
O granulatie mare conduce la scaderea pronuntata a tenacitatii ,adica a

rezistentei la socilitari dinamice ,cu joc din functionare.
Calibilitatea aceasta se refera la dinte ca elementul de baza si joaca un rol

determinant atat pentru proprietatile mecanice ale miezului dintelui cat si ale
stratului de suprafata. Pentru ca la rotile dintate executate din oteluri aliate sau
nealiate TT numai prin imbunatatire sa se obtina o rezistenta maxima la oboseala
8
prin incovoiere in masa dintelui, aceasta va trebui sa se caleasca la ≈80-90%M in

centrul sau considerat la mijlocul coardei(fig 4) .
La selectia otelurilor va trebui sa fie indeplinita conditia de obtinere a unei

duritati minime la calire in central dintelui, respective a unei microstructuri de
90%M in acest punct ( Fig 4partea din stanga) .In cazul rotilor dintate realizate din
oteluri pentru carburare va trebui sa fie definita valoarea calibilitatii atat pentru
miez cat si pentru stratul de suprafata ,in privinta miezului ,pentru atingerea unei
rezistente maxime la oboseala prin incoviere pulsatorie sau alternanta se impune ca
la rotile dintate greu solicitate proportia de Martensita de calire in centul dintelui sa
fie de 80% ,iar la roata dintata foarte greu solicitata proportia minima de M in
acelasi punct sa fie de 90%.
Tinand seama de grosimea dintelui si de nivelul rezistentei la oboseala miezului

,otelurile se impart in 3 grupe de calibilitate :
-oteluri nealiate (slab aliate) cu sub 0.2 % C,cu calibilitate redusa care asigura
miez,valoare de duritate de 15-25 HRC(valoarea medie 20HRC)
-oteluri cu calibilitate medie din categoria celor slab aliate cu 0,20÷0,30 C care
asigura o duritate in miez de 25-35 HRC(valoarea medie sub 30HRC)
-oteluri cu calibilitate ridicata din categoria celor complex aliate cu Ni care asigura
valoare de duritatea in miez de 35-45 HRC(valoare medie sub 40HRC)
Pentru toate cele 3 grupe de calibilitate ale otelurilor,limita inferioara a duritatii

miezului e valabila pentru rotile dintate cu modul ≤4,iar limita superioara pentru
rotile dintate cu m≥8mm. Si in acest caz calculul calibilitatii prin diametru
echivalent se face echivaland dintele cu o piesa cilindrica cu un Ø = cu dublu
modulului rotii dintate.
Prelucrabilitatea prin aschiere
Aceasta proprietate tehnologica prezinta importanta deosebita din punct de

vedere al productivitatii cat si din punct de vedere al calitatii suprafetei aschiate.
9
In plus la produsele de serie mare si masa trebuie sa se obtina o durabilitate

ridicata a sulelor aschietoare si abateri dimensionale minime si uniforme pentru
piesa prelucrata.
Indeplinirea acestor conditii,uneori contradictorii este posibila prin aplicarea

unot TT care sa asigure o structura optima de prelucrare prin aplicarea unor TT
care sa asigure o structura optima de prelucrare ,de regula pentru operatii de
prelucrare prin strunjire si gaurire,in functie de marca de oteluri se vor selecta fie o
recoacere pentru normalizare,fie una completa ,in schimb pentru prelucrarile
tehnologice prin danturare si brosare cel mai efficient tratament este o recoacere
izoterma.
10
Alegerea materialului unei roţi dinţate cu dinţi înclinaţi
1. Noțiuni fundamentale despre roți dințate
Roţile dinţate sunt foarte răspândite în industria constructoare de maşini, ele

întâlnindu-se în aproape toate transmisiile mecanice.
Ele se folosesc în angrenaje, de exemplu în schemele cinematice ale unor maşini-
unelte complexe, strunguri, automobile se găsesc sute de roţi dinţate. Se întâlnesc în
majoritatea subabsamblelor, cum sunt cutiile de viteză având diverse destinaţii.
Roţile dinţate se confecționeză din următoarele materiale:
-materiale plastice;
-oţeluri;
-fonte aliate;
-alame;
-bronzuri.
Părțile componente ale roţilor sunt:

-disc;
-spiţe;
-coroană;
-butuc.
11
Roţile dinţate utilizate în construcţia de maşini pot fi clasificate după

următoarele criterii:
1. După poziţia axelor de rotaţie:

- cu axe paralele;
- cu axe intersectate în plan;
- cu axe intersectate în spaţiu.
2. După forma şi poziţia dinţilor:

- cu dinţi bombaţi;
- cu dinţi curbaţi;
- cu dinţi din bolţuri;
- cu dantură în v sau w;
- cu dantură dreaptă interioară sau exterioară;
- cu dantură înclinată exterioară sau interioară;
- cu dantură profil cicloidal,arc de cerc,spirală,octoidal.
3. După felul contactului în angrenare şi după raportul de transmitere:

- cu contact liniar;
- cu contact punctiform;
- contact de transmitere variabil.
4. După forma roţilor componente ale angrenajelor,care la rândul lor se

clasifică în:
- angrenaje conice;
- angrenaje cilindrice;
- angrenaje melcate;
12
- angrenaje hiperboloide.
Termenul de roată dintaţă este folosit ca termen generic şi în cazul organelor

dinţate având
forme specifice şi denumiri particulare (cremaliera, melc, etc.).
Curba cea mai utilizată la realizarea profilului unui dinte este evolventa,
datorită avantajelor ce le oferă în angrenare şi a execuţiei uşoare.
Fig.1 Schema de angrenare a roții dințate
Principalele elemente geometrice ale danturii sunt:
 profilul dintelui: este linia de intersecţie a unui dinte cu o suprafaţă frontală;

 flancul dintelui: este porţiunea de suprafată de-a lungul dintelui cuprinsă între
suprafaţa de cap şi suprafaţa de picior;
 cerc de cap(varf): cu diametrul „D a ” - diametrul de cap se obţine prin intersecţia

13
cilindrului de cap cu un plan perpendicular pe axa roţii;
 cercul de picior cu diametrul„D f ” - se obţine prin intersecţia cilindrului de

picior cu un plan perpendicular pe axa roţii;
 cercul de baza cu diametrul„D b ”: - este cercul care rulează dreapta generatoare a

profilului în evolventă.
 înalţimea capului dintelui(de divizare) „ha” -reprezintă distanţa radială între
cercul de cap şi cercul de divizare:
 înalţimea piciorului dintelui(de divizare)„H f ”: - reprezintă distanţa radială

dintre cercul de picior şi cercul de divizare;
 înalţimea dintelui „H a ”: reprezinta distanţa radială între cercul de cap şi cercul

de picior;
 grosimea dintelui „S d ”: este arcul de cerc măsurat pe cercul de divizare, cuprins

între două profile frontale ale unui dinte;
 lăţimea golului „E d ”: este arcul de cerc măsurat pe cercul de divizare, cuprins

între doi dinţi alăturaţi;
 pasul circular „P”: reprezintă lungimea arcului de cerc măsurată pe cercul de
divizare între două flancuri consecutive;
 pasul unghiular „t”: este raportul dintre circumferinţă, exprimată în unităţi de
cap şi se obţine prin intersecţia cilindrului de cap cu un plan perpendicular pe
axa roţii.
Reprezentarea roților dințate:
14
Regulile de reprezentare ale roţilor dinţate cilindrice şi conice, a cremalierelor,

melcilor, roţilor
melcate, roţilor de lanţ, şi roţilor de clichet sunt stabilite de STAS 734-82.
Regulile de bază sunt următoarele:
- roata dinţată se reprezintă în vedere ca,marginită de suprafaţa de cap, al cărui
contur se trasează cu o linie groasă.
- în secţiune longitudinală roata dinţata se reprezintă ca şi cum ar avea un număr
par de dinţi, cu dantură dreaptă, considerând că planul de secţionare trece prin două
goluri diametral opuse.
- în secţiune transversală se reprezintă numai cremalierele şi melcii.
Cremalierele şi melcii se reprezintă nesecţionate în proiecţie longitudinală.
Pricipalele elemente geometrice ale danturii înclinate
2.Analiza funcțională, constructivă și tehnologică a produsului.

Stabilirea itinerariului tehnologic de prelucrare.
15
Angrenajele cu roţi dinţate cu dinţi înclinaţi prezintă unele particularităţi legate

de cinematică, particularităţi de care trebuie să se ţină seama.
Funcţionarea angrenajelor este determinată în principal de precizia prelucrării
danturii; ea este influenţată şi de rigiditatea arborilor, a carcaselor, a lagărelor şi de
precizia acestor organe.
Procesul de angrenare la angrenajul cu dinţi înclinaţi este diferit faţă de cel de la
angrenajul cu dinţi drepţi.
La angrenarea cu dinţi înclinaţi, angrenarea începe de la un colţ al piciorului
roţii motoare iar liniile de contact sunt intersecţiile planului de angrenare cu flancurile
dinţilor, sunt drepte dispuse înclinat pe înălţimea dinţilor.
Datorită înclinării danturii lungimea liniei de contact se modifică continuu
între valoarea minimă şi valoarea maximă.
Roţile dinţate cilindrice, având dinţii înclinaţi faţă de generatoarea cilindrului
divizor al roţii cu un unghi corespunzator cercului de divizare, gradul de acoperire „  ”
şi durata angrenării sunt mai mari, iar dinţii preiau efortul progresiv şi participarea
simultan partială a câtorva perechi de dinţi la procesul angrenarii.
Înclinarea danturii asigură posibilitatea realizării unor roţi dinţate cu număr de
dinţi mai mic, în limitele impuse de fenomenul de interferenţă. În general, dantura
angrenajului rezistă mai bine la înconvoiere şi la presiunea de contact.
Dantura angrenajelor cu dinţi înclinaţi este o dantura evolventică şi deci
generarea acesteia se poate face cu o cremalieră generatoare iar generarea acesteia se
poate face cu o cremaliera generata cu dinti înclinaţi al cărui plan de referinţă rulează pe
cilindru de viteze a roţii.
Principalul neajuns al danturii înclinate il constituie apariţia eforturilor axiale
suplimentare, ceea ce impune folosirea unor lagăre corespunzătoare.
Roata imaginară cu dantura dreaptă, pe care se succed dinţi drepţi, având pasul
16
„p” egal cu pasul „p n ”al roţii cu dinţi înclinaţi, se numeşte roată echivalentă.
Caracteristicile geometrice ale acestei roţi se utilizează pentru dimensionarea roţii reale
cu dinţi înclinaţi, ca şi pentru stabilirea caracteristicilor sculelor-cremaliera.
Intersectând cilindrul de divizare al roţii dinţate reale printr-un plan normal rezultă o
secţiune de forma unei elipse, numită elipsa de divizare.
Fig. 2 Roată dințată cu dinți înclinați
3. Stabilirea matricii de proprietăţi pe care trebuie să le îndeplinească

produsul.
Alegerea preliminară a mărcilor de material.
17
Materialul pentru roţi dinţate se alege în funcţie de condiţiile în care lucrează

angrenajul.
Din punctul acesta de vedere trebuie să se cunoască mai bine forţele care
solicită angrenajul, caracterul solicitărilor, condiţiile de mediu, viteza periferică.
În funcţie de solicitări, avem:
a) pentru roţi dinţate cu încărcări şi viteze periferice reduse, cuprinse între 0,5
si 2 m/s, se recomandă folosirea aliajelor neferoase: oţel şi fontă.
b) pentru roţi dinţate cu încărcări şi viteze periferice medii, cuprinse între 2 si
8 m/s, se recomandă oţeluri semidure nealiate sau slab aliate, precum otel şi fontă.
Aceste roţi se întâlnesc la maşini agricole, reductoare de dimensiuni mari,
maşini de ridicat şi transportat, etc.
c) pentru roţi dinţate cu încărcări şi viteze periferice ridicate, cuprinse între 8
si 16 m/s cu încărcări mari pe dinte, se recomandă oţeluri aliate şi nealiate.
Aceste roţi se întâlnesc în cutiile de viteze de la maşini-unelte, turbine, etc.
În vederea înlocuirii materialelor scumpe şi deficitare se folosesc pulberi
metalice ale unor materiale mai ieftine, semifabricatele obţinându-se prin metalurgia
pulberilor.
Calitatea materialelor metalice folosite la realizarea unei maşini sau unei
construcţii determină alături de concepţia de proiectare şi de tehnologia de fabricaţie a
nivelului performanţelor tehnico-economice pe care aceasta le poate atinge.
Pe plan mondial asistăm la o sporire continuă a preocupărilor pentru utilizarea

ratională a materialelor, în general având ca obiect creşterea eficienţei şi competitivităţii
maşinilor, utilajelor şi construcţiilor.
La alegerea materialului proiectantul trebuie să găsească soluţia optimă având
în vedere unul sau mai multe din următoarele considerente:
a) valorificarea experienţei proprii în realizarea pieselor cu destinaţie similară;
18
b) utilizarea materialelor economice şi uşor procurabile;

c) valorificarea maximă a proprietăţilor tehnologice ale materialului;
d) dotarea şi experienţa tehnologică din intreprinderea în care se va realiza
piesa.
Rolul proiectantului este foarte important atât în stabilirea concepţiei de baza a
proiectantului cât şi în determinarea cerinţelor minime impuse materialului şi în
consecinţa, alegerea acestuia.
Caracteristica principală a roţilor este lăţimea redusă a danturii, ceea ce are
drept consecintă dezvoltarea unor presiuni de contact mari pe flancuri.
Roţile dinţate executate din oţeluri care pot fi tratate termic trebuie să satisfacă
două condiţii de bază:
- să aibe atât proprietăţi mecanice (rezistenţă, plasticitate) mai ridicate.
- să posede proprietăţi tehnologice bune (deformare plastică,aşchiere).
Materiale utilizate în construcţia roţilor dinţate şi caracteristicile lor mecanice
Tabel 1
Materiale pentru roţi dinţate Recomandări de folosire
19
Felul Marca Stas Tipul angrenajului.Condiţii de folosire

materialului
0 1 2 3
Oțeluri de
uz E 295 (OL 50) Roți dințate foarte puțin solicitate, la
E 335 (OL 60)
general pentru viteze periferice mici sau moderate
E 360 (OL 70)
construcții
Oțeluri carbon C 10 (OLC 10) Roţi dinţate puţin solicitate, la viteze

de calitate C 15 (OLC 15) periferice moderate (6…12 m/s) şi
pentru tratament sarcini cu şoc.
C 45 (OLC 45) Roţi dinţate puţin solicitate, la viteze
termic, destinate
C 50 (OLC 50) periferice mici(<6 m/s). Mărcile de
construcției de
C 55 (OLC 55) calitate superioară şi conţinut de sulf
mașini
C 60 (OLC 60) pot fi folosite pentru roţi dinţate
mediu solicitate, la viteze periferice
moderate (6…12 m/s) şi sarcini cu
şoc.
Oțeluri aliate 15 Cr8 Melci. Roţi dinţate puternic solicitate,
pentru tratament la viteze periferice mari şi sarcini cu
termic, destinate şoc.
18MnCr10 Roţi dinţate puternic solicitate, la
construcției de
21MoMnCr12 viteze periferice mari (> 12m/s ) şi
mașini
sarcini cu șoc.
21TiMnCr12 Roţi dinţate pentru maşini grele,la

28TiMnCr12 viteze periferice mari (>12m/s) şi
sarcini cu şoc.
20
41 Cr 4 Roţi dinţate mediu solicitate, la viteze

(40 Cr 10) periferice mici-medii (4…12m/s).
33 Mo Cr
11
Oțel carbon OT 40-3 Roţi dinţate de dimensiuni mari,
turnat în piese 0T 50-3 foarte puţin solicitate.
Alegerea oţelurilor
Oţelurile alese sunt:

- OLC 45 (STAS 880- 88), C45 (SR EN 10083-2);
- OLC 60 (STAS 880- 88), C6O (SR EN 10083-2);
- OL 50 (STAS 500/2- 80), E295 (SR EN 10025);
- 17 Cr Ni 16 (STAS 791-88), X 17 Cr Ni 16-2 (SR EN 10088)
GENERALITĂŢI
Tabel 2
MARCA OȚELULUI PRINCIPALELE
DOMENII DE UTILIZARE
21
C 45 Oţel carbon de calitate pentru tratament

(OLC 45) termic destinate construcţiei de maşini, roţi
dinţate, coroane dinţate
C 60 Oţeluri destinate construcţiei de maşini, roţi
(OLC 60) dinţate, bucşe elastic
E 295 Oţel de uz general pentru construcţii, roţi

(OL 50) dinţate
Roţi dinţate, roţi de lanţ şi alte piese pentru

X 17 Cr Ni 16-2 industria de autoturisme
(17 Cr Ni 16)
CARACTERISTICI MECANICE ŞI TEHNOLOGICE
Tabel 3
Marca oţelului Rezistenţa la Limita de curgere: Alungire
tracţiune: Rp0,2(N/mm )
2
a la
Rm(N/mm )
2
rupere:
A1 (%)
C 45
(OLC 45) 610 360 18
22
C 60
(OLC 60) 710 410 14
E 295
(OL 50) 490 280 21
X17CrNi 16-2
(17CrNi16) 960 685 8
COMPOZIŢIA CHIMICĂ
Tabel 4
Marca oţelului C Mn Si S P Cr Ni
Max
C 45 0,42 0,50 Max Max 0,40 - -
(OLC 45) 0,40 0,045
C 60 0,57 0,60 0,20 0,40 0,40 - -

(OLC 60)
E 295 0,30 0,50...0,80 0,37 0,050 0,050 - -
(OL 50)
X 17 CrNi 16- 0,14 0,40 0,17 0,40 0,40 1.40 1.40

2
(17 CrNi 16)
23
CULORI DE MARCARE
Tabel 5
Marca oţelului Culori de marcare
C 45 (OLC 45) Albastru-negru

C 60 (OLC 60) Albastru-gri
E 295 (OL 50) Verde
CARACTERISTICI
Tabel 6
C1 C2 C3 C4
Marca
oţelului Valori nota valori nota Valori nota valori Nota
C 45 610 2 360 2 18 2 20 1
(OLC 45)
C 60 710 2 410 2 14 2 25 2
(OLC 60)
24
E 295 490 1 280 1 21 3 30 2

(OL 50)
X 17 CrNi 960 3 685 3 8 1 40 3

16- 2
(17
CrNi16)
NOTA 1= Satisfacătoare
NOTA 2= Bună
NOTA 3= Foarte bună
CARACTERISTICI
Tabel 7
Caracterictici Valoarea Nota
610 2
C1- Rezistența la tracțiune 710 2
490 1
960 3
360 2
C2- Limita de curgere 410 2
280 1
25
685 3
18 2
C3- Alungirea la 14 2
rupere 21 3
8 1
20 1
25 2
C4- Costul
30 2
40 3
Calculul ponderii de influență
Tabel 8
C1 C2 C3 C4
C1 0 0 0
C2 2 0 0
C3 2 2 0
C4 2 2 2
Ti 6 4 2 0
Pi 0,5 0,333 0,166 0
∑Ti= 6+4+2+0= 12
26
P1+P2+P3+P4= 0,5+0,333+0,166+0= 1
Ti
Pi =
∑ Ti
6
P1= 12 = 0,5
4
P2= 12 = 0,333
2
P3= 12 = 0,166
0
P4= 12 = 0
Alegerea finală a materialului folosit
Pentru a realiza care din materiale este mai bun se face următorul calcul matriceal:
2 22 1 0,5 2 ×0,5+2 ×0,333+ 2× 0,166+1× 0 1+0,666+0,332+0 1,998
[ ][ ][
2 22 2 0,333 2 ×0,5+2 ×0,333+ 2× 0,166+2× 0
x = =
][
1+0,666+0,332+0
=
][ ]
1,998
11 3 2 0,166 1× 0,5+1 ×0,333+3 × 0,166+2× 0 0,5+0,333+0,498+ 0 1,331
33 1 3 0 3× 0,5+3 ×0,333+ 1× 0,166+3 ×0 1,5+0,999+0,166+ 0 2,665
Conform calcului oţelul ales va fi X 17 CrNi 16-2, deoarece îi corespunde

valoarea cea mai mare din matricea finală şi anume: 2,665.
27
28

Selectia Otelurilor Si A Proceselor de Fabricatie Pentru Roti Dintate Inclinate

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Selectia Otelurilor Si A Proceselor de Fabricatie Pentru Roti Dintate Inclinate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sticlosu Natalia, anul I , MSL

Selectia otelurilor si a proceselor de fabricatie pentru roti

Desi rotile dintate pot fi realizate dintr-o multitudine de materiale,s-a

Pentru a se realiza roti dintate cu performante maxime la un prêt competitiv se

-solicitari statice de incovoiere

-solicitari dinamice de oboseala prin incovoiere si soc

-solicitari de frecare intre suprafetele aflate in contact care se subdivid in :

*presiune de contact cu character ciclic

*fenomene termice determinate de frecare

-rezistenta la coroziune provocata de mediul de lucru ( lubrifiant)

racordare) . In figura 1 se arata distributia tensiunii in sectiunea de la baza

Forta externa F care actioneaza asupra dintelui se descompune intr-o

Ft da nastere unor tensiuni de intindere cu valoare maxima in punctual A si

Valoarea maxima a tensiunii de intindere este aceeasi cu valoarea maxima a

Fr da nastere unor tensiuni de compresiune de marime constanta pe intreaga

Se subliniaza insa faptul ca dintele este solicitat in principal dinamic si nu

Se observa ca in stratul carburat calit si revenit apar tensiuni de compresiune si

Conform figurii 3 procesul de oboseala se declanseaza in A din zona

Microfisura aparuta se dezvolta lent in timp indelungat conducand la aparitia

Daca suprafata de rupere fragile e mare inseamna ca rezistenta la oboseala

-uzarea prin abraziune determinate de particulele aflate pe suprafetele de contact

-uzarea prin aderenta datorata unei ungeri insuficiente

-cozoriunea mediului de lucru ( lubrfiantul)

Cerinte impuse otelurilor pentru roti dintate

Principalele caracteristici mecanice care se iau in vedere la selectia otelurilor

-rezistenta la oboseala prin contact pulsatoriu

-rezistenta la oboseala prin inconvoiere pulsatorie

-tenacitatea exprimata prin valoarea rezistentei KCU sau a energiei de rupere KU

Prima din aceste caracteristici mecanice se refera la flacul dintelui,iar celelalte 2

In activitatea de proiectare evaluarea rezistentei la oboseala a otelurilor se face

In cazul otelurilor aliate imbunatatite aceasta devine : Γ-1=40

Ultima caracteristica si anume limita la oboseala prin contact pulsatoriu ca

In cazul rotilor dintate tratamentul termochimic prin carburare urmata de calire

La roti dintate supuse TTCH de nitrurare,carbonitrurare sau ceanizare,

Tot la oteluri nealiate TT prin imbunatatire urmata de o calire de suprafata si o

Daca rotile dintate sunt executate dintr-un otel aliat si se aplica un TT de

Γ-1=0,55 Rm +50 N/mm2

Γ-1=0,45 Rm +50 N/mm2 – la oteluri cu Ni

Alte proprietati cuprinse in matricea de cerinte a otelurilor candidate pentru

-prelucrabilitatea prin aschiere

Puritatea influenteaza intr-o masura considerabila rezistenta la oboseala, la

Notatiile din figura 4 au urmatoarele semnificatii :

-gd grosimea dintelui masurata la mijlocul coardei

-m modul rotii dintate ,in mm

-Sc grosimea stratului durificat

-HRC100m duritatea suprafetei pt 100% M de calire

-HRC90m duritatea Miezului dintelui pt 90% M din structura

La roti dintate din oteluri ,pentru imbunatarirea conditiei impuse, de 90%M in

Ereditatea granular aceasta proprietate caracterizeaza tendinta de crestere a

Singurul avantaj al unei granulatii mari il constituie cresterea patrunderii calirii

-deformari mai mari de TT si deci consturi suplimentare la prelucrarile ulterioare

-marirea proportiei de austenite reziduala la calire si deci scadere duritatii la uzura

O granulatie mare conduce la scaderea pronuntata a tenacitatii ,adica a

Calibilitatea aceasta se refera la dinte ca elementul de baza si joaca un rol

prin incovoiere in masa dintelui, aceasta va trebui sa se caleasca la ≈80-90%M in

La selectia otelurilor va trebui sa fie indeplinita conditia de obtinere a unei

Tinand seama de grosimea dintelui si de nivelul rezistentei la oboseala miezului

Pentru toate cele 3 grupe de calibilitate ale otelurilor,limita inferioara a duritatii

Prelucrabilitatea prin aschiere

Aceasta proprietate tehnologica prezinta importanta deosebita din punct de

In plus la produsele de serie mare si masa trebuie sa se obtina o durabilitate

Indeplinirea acestor conditii,uneori contradictorii este posibila prin aplicarea

Alegerea materialului unei roţi dinţate cu dinţi înclinaţi