Definiţii de bază necesare a fi cunoscute( macro)

1. Totalitatea tranzacţiilor ce au loc pe pieţele produselor, ale factorilor de producţie şi pe piaţa

financiară intre totalitatea sectoarelor instituţionale circuit economic
2. Valoarea de piaţă a bunurilor si serviciilor finale produse de agenţii economici rezidenţi in decursul
unui an PIB
3. Veniturile obţinute de agenţii economici naţionali din activitatea efectuată in interiorul şi exteriorul
ţării PNB
4. Venit rămas după achitarea impozitelor directe in dispoziţia menajelor pentru a fi cheltuit şi
economisit venit personal disponibil
5. Produsul Intern Brut evaluat la preţuri curente PIB nominal
6. Produsul Intern Brut evaluat la preţurile unei perioade de referinţă PIB real
7. Valoarea maximală de bunuri şi servicii care pot fi produse in condiţiile utilizării depline a factorilor
de productie PIB potential
8. Succesiunea perioadelor de extindere şi contracţie a activităţii intr-o economie fluctuatii
ciclica(ciclul afacerilor)
9. Faza ciclului economic caracterizată prin reducerea nivelului activităţii economice recesiune
economica
10. Dezechilibrul macroeconomic caracterizat prin excedentul fortei de muncă somaj
11. Tip de şomaj caracteristic perioadelor de recesiune economică somaj ciclic
12. Tip de şomaj apărut ca rezultat al neconcordanţei dintre abilităţile profesionale ale forţei de muncă şi
structura economiei somaj structural
13. Tip de şomaj asociat cu fluctuaţia normală a forţei de muncă somaj natural(frictional)
14. Rata şomajului care nu influenteaza nivelul preturilor si salariilor 3-6%
15. Lege, in conformitate cu care fiecare procent de creştere a şomajului efectiv peste cel natural
determină reducerea PIB efectiv faţă de cel potenţial cu 2-3 %. Legea lui Okun
16. Dezechilibrul macroeconomic caracterizat prin creşterea generalizata şi durabilă a preţurilor inflatie
17. Proces de reducere a nivelului general preţurilor deflatie
18. Proces de reducere a ritmului de creştere a nivelului general al preţurilor dezinflatie
19. Proces caracterizat prin imbinarea recesiunii şi a inflaţiei stagflatie
20. Curba care caracterizeaza relaţia de compensare dintre nivelul şomajului şi nivelul inflaţiei curba lui
Filips
21. Venitul statului obtinut ca efect al emiterii de moneda suplimentare…
22. Cheltuielile efectuate pentru satisfacerea necesitatilor personale consum
23. O stare de stabilitate intre forte opuse astfel incit nu exista nici o tendinta de schimbare echilibru
24. Modificare cheltuielilor de consum generată de modificarea venitului disponibil cu o unitate
inclinarea marginala spre consum
25. Parte a venitului disponibil a menajelor neutilizată pentru cheltuieli de consum economie
26. Cheltuielile efectuate in scopul achiziţionării bunului-capital, a locativului şi formării stocurilor
investitie
27. Investiţiile necesare extinderii proporţiilor activităţii economice investitii nete
28. Modificarea investiţiilor autonome la modificarea venitului naţional cu o unitate accelerator
29. Mijloc de schimb acceptat in mod legal bani, moneda
30. Capacitatea cu care un activ poate fi convertit in numerar lichiditate
31. Avuţia pe care agenţii economici doresc să o deţină sub formă de active monetare depozite
32. Cantitatea de monedă in numerar şi scripturală care asigură circulaţia bunurilor si serviciilor in
intreaga economie masa monetara
33. Rata din depozite pe care băncile comerciale sunt obligate sa le deţina in banca centrală rezerve
obligatorii
34. Tip de politică economică orientat spre influenţarea masei monetare şi a nivelului ratei dobanzii
politica monetar creditara
35. Rata dobanzii nominală minus rata inflaţiei reprezintă rata dobinzii reale
36. Curba care reflectă combinaţiile dintre rata dobanzii si venit naţional , pentru care investiţiile sunt
egale cu economiile cererea ys
37. Curba care reflectă combinaţiile dintre rata dobanzii si venit naţional , pentru care cererea de
monedă este egală cu oferta de monedă cererea LM
38. Situaţie in care veniturile publice colectate sunt mai mici decat cheltuielile publice realizate deficit
bugetar
39. Situaţie in care venitule publice colectate depăşesc cheltuielile publice realizate exigent bugetar
40. Plăţile din partea statului care nu presupun un flux invers de bunuri şi servicii transfer
41. Tip de politică economică care foloseste modificarea cheltuielilor şi veniturilor publice in scopul
stabilizării situaţiei macroeconomice politica bugetar fiscala
42. Curba care ilustrează dependenta dintre rata de impozitare şi masa impozitelor colectate curba
Lafer
43. Economia incadrată in circuitul economic mondial mondoeconomie
44. Instrument economc contabil care reflecta inregistrarea sintetică a tranzacţiilor unei ţări ce tin de
plăţi şi incasări in devize balanta de plati
45. Valoarea exporturilor de bunuri şi servicii minus valoarea importurilor de bunuri şi servicii export
net
46. Cantitatea de moneda nationala necesara pentru obtinerea unei unitati dintr-o moneda straina curs
valutar
47. Reducerea puterii de cumparare a monedei interne in raport cu valutele străine depreciere
48. Curs de schimb in care monedele sunt definite prin raportare la un etalon curs de schimb fix
49. Curs de schimb determinat de cererea şi oferta agentilor economici care se exprima pe piata
schimburilor valutare curs de schimb flotant
50. Tendinţa de crestere a PIB real pe cap de locuitor pe termen lung crestere economica.
Afirmaţii adevărate sau false (macro)
1. In economie in ansamblu totalitatea veniturilor este egală cu totalitatea cheltuielilor.F
2. PIB poate fi calculat ca sumă a valorii bunurilor finale şi intermediare.F
3. Majorarea pensiilor şi indemnizaţiilor nu conduce la creşterea PIB.A
4. Valoarea produselor create de cetăţenii R.Moldova in Italia este inclusa in PIB al R.Moldova.F
5. Valoarea produselor create de cetăţenii R.Moldova in Italia este inclusa in PNB al R.Moldova.A
6. Valoarea adăugată reprezintă diferenţa dintre veniturile din vanzări şi costurile totale.F
7. PIB real reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor finale calculată in preţurile anului curent.F
8. Dacă PIB nominal in 2008 a crescut faţă de anul 2007, aceasta semnifică o creştere a cantităţii bunurilor şi
serviciilor produse.F
9. Ciclul afacerilor reprezintă un model de succesiune a etapelor de expansiune şi de recesiune a activităţii
economice.A
10. In faza de recesiune economică preţurile cresc.F
11. Modificările nivelului de salarizare influenţează rata şomajului.A
12. Dacă PIB real corespunde celui potenţial, economia se caracterizează prin ocupare deplină .A
13. Nivelul şomajului poate fi calculat ca raport dintre numărul persoanelor neocupate şi cele ocupate.F
14. Curba lui Phillips reflectă relaţia de compensare dintre creşterea economică şi şomaj.F
15. Dacă PIB real depăşeşte PIB potenţial, nivelul general al preţurilor creşte, iar capacitatea de cumpărare a
monedei scade.A
16. Majorarea salariilor poate provoca atat inflaţia prin cerere, cat şi inflaţia prin costuri.A
17. Legea lui Okun reflectă legătura dintre creşterea economică şi rata inflaţiei.F
18. Reducerea nivelului inflaţiei semnifică, in toate cazurile, reducerea preţurilor .F
19. Cererea agregată reprezintă cheltuielile planificatepentru a fi efectuate de sectorul menaje şi sectorul
firme.A
20. Curba cererii agregate are o pantă descrescătoare datorită acţiunii legii cererii.A
21. Curba ofertei agregate in modelul keynesist este orizontală.A
22. Creşterea productivităţii factorilor de producţie deplasează curba ofertei agregate la dreapta.A
23. Modificările in consum deplasează curba ofertei agregate.A
24. Modificările in investiţii deplasează curba cererii agregate.A
25. Creşterea ratei de impozitare duce la o scădere a posibilităţilor de consum.A
26. Cu reducerea inclinaţiei marginale spre consum creşte nivelul de echilibru al venitului.A
27. Băncile se deosebesc de alte instituţii financiare prin faptul că au posibilitatea de a crea bani.F
28. Depunerea banilor la bancă reduce masa monetară.F
29. Teoria cantitativă a banilor presupune că creşterea ofertei monetare determină o creştere proporţională a
cantităţii de bunuri şi servicii produse.
30. Pentru a controla baza monetară Banca Naţională poate finanţa deficitele bugetare.A
31. Politica „banilor ieftini” corespunde unei politici monetare stimulative.F
32. Politica „banilor scumpi” poate fi aplicată in cazul măsurilor antiinflaţioniste.F
33. Crucea lui Keynes reflectă interacţiunea dintre nivelul venitului şi cheltuielile planificate.F
34. Curba IS reflectă corelaţia dintre economiile interne şi investiţiile externe.F
35. Punctele de pe curba IS reflectă combinaţiile dintre rata dobanzii şi nivelul venitului pentru piaţa bunurilor
si serviciilor care se află in echilibru.A
36. De-a lungul curbei LM oferta de bani este constantă.F
37. In cazul in care curba LM este verticală, politica monetar-creditară este ineficientă.
38. In cazul in care curba LM este orizontală, politica monetar-creditară este ineficientă.
39. Majorarea impozitelor deplasează la stanga şi curba cererii agregate, şi curba ofertei agregate.A
40. Efectul de multiplicare a impozitelor este mai mare decat efectul de multiplicare a achiziţiilor publice.A
41. Mărimea datoriei publice reprezintă suma achiziţiilor publice.F
42. Rezultat al politicii fiscale stimulative poate fi apariţia deficitului bugetar.A
43. Instrumentele politicii fiscale sunt utilizate atat la soluţionarea problemei şomajului , cat şi a problemei
inflaţiei.A
44. Excedentul balanţei de plăţi este egal cu excedentul contului curent plus excedentul contului de capital.A
45. Balanţa contului curent reflectă exclusiv relaţiile de import şi export de bunuri şi servicii.
46. Exportul de capital din ţară va influenţa pozitiv balanţa de plăţi.
47. Creşterea preţurilor la produsele autohtone nu influenţează balanţa de plăţi.F
48. Deficitul balanţei de plati nu depinde de rata de schimb.A
49. In condiţiile ratelor de schimb flexibile, o expansiune monetară va micşora iniţial producţia şi inflaţia.
50. Orice operaţie pe piaţa valutară va influenţa direct baza monetară.F
TESTE –GRILĂ (MACRO)
1. Spre deosebire de microeconomie, macroeconomia:
c. utilizează in special noţiuni de agregare;
2. Produsul Intern Brut constituie:
a. valoarea bunurilor şi serviciilor finite produse intr-o economie timp de 1 an;
3. Care din următoarele nu se include in P.I.B ?
c. lucrările domestice indeplinite de stăpana gospodăriei;
4. Transferurile:
b. nu sunt incluse in PIB, deoarece nu reprezintă contravaloarea unor bunuri sau servicii
5. Care din componentele de mai jos nu se includ in PIB calculat după metoda cheltuielilor?
e. salariile lucrătorilor.
6. P.I.B va creşte, ceteris paribus, dacă:
a. vor creşte importurile;
b. se vor reduce exporturile;
c. vor creşte cheltuielile de consum;
d. se vor reduce cheltuielile cu caracter militar.
7. Care din afirmaţii denotă deosebirea dintre PIB nominal şi PIB real ?
b. PIB real este evaluat in preţurile unui an de referinţă, iar PIB nominal - in preţurile curente;
8. Dacă volumul produsului naţional rămane constant, iar preţurile se dublează:
c. PIB real rămane constant, iar PIB nominal se dublează;
9. Deflatorul reprezintă raportul dintre:
b. PIB nominal şi PIB real;
10. Dacă PIB nominal a crescut de la 27823,5 mii. MLD pană la 32056,8 mii. MLD, iar deflatorul PIB a diminuat de la
114,5 pană la 108,3 PIB real:
a. a crescut;
11. Dacă PIB nominal a crescut de la 500 mii. u.m. la 600 u.m., iar deflatorul PIB s-a majorat de Ia 125 la 150, PIB
real:
c. va rămane neschimbat;
12. P.I.B potenţial este definit prin:
b. valoarea producţiei finite in cazul utilizării depline a resurselor economice;
13. Venitul Naţional Brut reprezintă:
c. veniturile obţinute de agenţii naţionali in interiorul şi exteriorul ţării pe parcursul 1 an;
14. Evaluarea Produsului Intern Net poate fi efectuată in felul următor:
b. PIB minus amortizarea;
15. Evaluarea Venitului Naţional Net poate fi efectuată in felul următor:
a. VNB la preţul factorilor de producţie minus amortizarea;
16. Care din indicatorii de mai jos nu sunt incluse in Venitul Naţional ?
a. transferurile sociale;
17. Venitul Personal reprezintă:
b. venituri obţinute din activitate şi transferuri;
18. Venitul Personal Disponibil reprezintă:
a. venitul personal rămas după plătirea impozitelor directe şi a taxelor;
19. Indicele preţurilor de consum (IPC) măsoară:
d. dinamica preţurilor la bunurile de consum şi de producţie.
20. Caracterul ciclic al evoluţiei activităţii economice se manifestă in:
a. fluctuaţii periodice ale indicatorilor macroeconomici;
21. Faza relansării economice se caracterizează prin:
b. diminuarea colectărilor impozitare;
c. creşterea nivelului general al preţurilor;
22. Faza recesiunii economice se caracterizează prin creşterea:
c. ratei şomajului;
23. Incurajarea cheltuielilor de consum şi investiţionale, in condiţii de recesiune se realizează prin:
c. reducerea fiscalităţii;
24. Şomajul este rezultatul:
d. cataclismelor naturale.
25. Şomajul fricţional are loc in cazul cand:
c. lucrătorii se disponibilizează pentru a căuta un loc de muncă mai favorabil;
26. Restructurările şi retehnologizările pot majora:
b. şomajul structural;
27. Cei care au pierdut locul de muncă in urma recesiunii economice se includ in categoria şomerilor:
b. ciclici;
28. Ocuparea deplină a forţei de muncă semnifică:
a. existenţa şomajului natural;
29. Rata reală a şomajului reprezintă:
d. raportul numărului şomerilor la populaţia activă.
30. Legea lui Okun reflectă dependenţa dintre:
d. modificarea PIB real şi modificarea nivelului şomajului.
31. Dacă Guvernul fixează un nivel al salariu minim ridicat, ce urmări va avea această decizie ?
c. cererea fortei de muncă se va reduce;
32. in perioada scurtă, creşterea preţurilor va antrena creşterea gradului de ocupare, dacă:
c. productivitatea muncii va creşte mai rapid decat salariile reale;
33. Care din măsurile de politică economică pot fi aplicate pentru reducerea şomajului structural ?
c. reconversia profesională a forţei de muncă;
34. In situaţia in care, intr-o ţară, există un şomaj ciclic, guvernul poate adopta una din următoarele măsuri de
politică
economică:
b. reducerea impozitelor şi majorarea cheltuielilor publice;
35. Inflaţia reprezintă o tendinţă de creştere a:
d. nivelului general al preţurilor.
36. Creşterea cererii agregate conduce la inflaţie, dacă:
c. economia se află pe curba posibilităţilor de producţie;
37. Cand şomajul se află sub nivelul ratei naturale, iar inflaţia creşte, este o dovadă a:
c. stagflaţiei;
38. Dacă creşterea nivelului general al preţurilor este determinată de creşterea preţurilor la resursele energetice, este
cazul:
b. inflaţiei ofertei;
39. In corespundere cu efectul Fischer, un ritm mai inalt al inflaţiei determină creşterea:
b. ratei nominale ale dobanzii;
40. Dacă inflaţia anticipată creşte de la 4% la 8%, rata nominală a dobanzii:
d. va creşte cu 4%.
41. Rata inflaţiei se calculează ca:
b. diferenţa dintre indicele preţurilor şi 100;
42. Stagflaţia se caracterizează prin:
b. creşterea preţurilor şi reducerea volumului de producţie;
43. Stagflaţia este rezultatul:
b. inflaţiei ofertei;
c. hiperinflaţiei;
44. Care din următoarele afirmaţii referitor la procesul inflaţionist este falsă ?
c. afectează in mod negativ sectorul public, contribuind la creşterea datoriei publice;
45. Curba Phillips ilustrează:
b. dependenţa inversă dintre ritmul inflaţiei şi rata şomajului;
46. Inflaţia galopantă poate fi atenuată prin:
c. indexarea veniturilor;
47. Hiperinflaţia poate fi stopată prin:
d. toate răspunsurile sunt corecte.
48. Cererea agregată semnifică cheltuielile:
b. efective;
49. Curba cererii agregate exprimă:
d. raportul direct dintre nivelul preţurilor şi venitul national.
50. Panta curbei cererii agregate devine mai lentă cand:
a. există o mai mare sensibilitate a cheltuielilor investiţionale la rata dobanzii;
51. Care din următorii factori va provoca, in perioadă lungă, deplasarea curbei cererii agregate spre dreapta ?
d. creşterea cheltuielilor publice.
52. In corespundere cu modelul keynesist, curba ofertei agregate:
c. este orizontală;
53. Dacă oferta agregată este perfect elastică, o creştere in cererea agregată va conduce la o creştere:
a. a volumului de producţie;
b. a nivelului şomajului;
c. a nivelului preţurilor;
d. nici un răspuns corect.
54. In modelul clasic, panta curba ofertei agregate:
d. este verticală.
55. Pe termen lung, mărimea ofertei agregate va fi determinată de:
b. cantitatea factorilor de producţie utilizaţi şi tehnologia aplicată;
56. Dacă oferta agregată este perfect inelastică, o creştere in cererea agregată va conduce la o creştere:
c. a nivelului preţurilor;
57. Oferta agregată se află in dependenţă directă cu nivelul preţului cand:
a. există şomaj ciclic şi structural;
b. curba ofertei de forta de muncă se ajustează imediat la modificările ce apar in cererea de forta de muncă;
c. curba cererii de forta de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba ofertei de forta de muncă nu se ajustează
imediat la nivelul preţului;
d. curba ofertei de forta de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba cererii de forta de muncă nu se ajustează
imediat la nivelul preţului.
58. Curba ofertei agregate se va deplasa la stanga in cazul:
a. anticipării unei reduceri in rata inflaţiei;
b. creşterii ofertei de bani;
c. micşorarii parametrului funcţiei lui Okun;
d. micşorarii coeficientului ce caracterizează modificarea salariului in funcţie de nivelul şomajului.
59. Consumul este condiţionat de mărimea:
b. venitului disponibil;
60. inclinaţia marginală spre consum semnifică:
c. raportul dintre modificarea cheltuielilor de consum şi modificarea venitului disponibil cu o unitate;
61. In abordare keynesistă, la o creştere a venitului disponibil:
c. consumul va creşte intr-o proporţie mai mică, iar economiile intr-o proporţie mai mare in raport cu venitul
disponibil.
62. Consumul autonom este cel care:
d. nu depinde de venitul disponibil al consumatorilor.
63. Economiile semnifică:
c. venitul disponibil, neutilizat pentru consum intr-o perioadă determinată de timp;
64. Economiile naţionale pot fi calculate ca diferenţă:
a. dintre venitul disponibil şi cheltuielile de consum;
b. dintre venitul global şi cheltuielile de consum;
c. dintre mărimea impozitelor şi a achiziţiilor publice;
d. dintre venitul global şi suma cheltuielilor de consum şi a achiziţiilor publice.
65. Consumul este reprezentat prin următoarea ecuaţie: C = 150 + 0,8 Y. Dacă Y creşte cu o unitate,
economiile:
a. vor creşte cu 0,8;
66. Guvernul majorează impozitele şi achiziţiile guvernamentale cu aceeaşi valoare : 120 mii. lei. Dacă inclinaţia
marginală spre consum este de 0,7, ce se va intampla cu economiile naţionale ?
a. se vor micşora cu 36 mii. lei;
b. se vor micşora cu 84 mii. lei;
c. se vor micşora cu 120 mii. lei;
d. se vor majora cu 36 mii. lei;
e. se vor majora cu 84 mii. lei;
f. se vor majora cu 120 mii. lei.
67. Sub aspect macroeconomic, investiţiile reprezintă:
b. cheltuielile legate de factorul capital;
68. Investiţiile brute sunt:
b. cheltuielile legate de inlocuirea capitalului uzat şi sporul de capital;
69. Investiţiile nete includ:
a. construcţia depozitului pentru producţia finită;
70. Dacă in economie nivelul producţiei depăşeşte cererea agregată:
b. dispare investiţia in stocuri;
71. Micşorarea ratei reale a dobanzii determină:
a. creşterea investiţiilor;
72. Care din următoarele este cel mai puţin probabil să stimuleze o creştere a investiţiilor ?
c. creşterea importurilor;
73. Cererea monetară reprezintă:
b. dorinţa de a deţine active financiare sub formă monetară;
d. nici unul din răspunsurile de mai sus.
74. In abordare keynesistă, in condiţiile creşterii veniturilor, cererea monetară:
a. creşte pe motive de tranzacţie şi precauţie;
d. nici un răspuns corect.
75. Cererea de bani creşte cand:
a. PIB-ul real creşte;
d. rata nominală a dobanzii scade.
76. Baza monetară reprezintă:
a. banii in numerar plus rezervele bancare;
77. Creşterea masei monetare in economie este rezultatul:
b. micşorării ratei rezervelor obligatorii;
78. Principalele instrumente ale politicii monetar-creditare sunt:
d. operaţiunile pe piaţa deschisă, rata rezervelor obligatorii şi rata dobanzii.
79. Oferta de bani va creşte, dacă:
b. BNM va reduce rata rezervelor obligatorii;
80. Dacă coeficientul de depozitare creşte, iar rata rezervelor şi baza monetară răman nemodificate:
a. oferta de bani se reduce;
81. Majorarea ratei de refinanţare determină:
a. extinderea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
b. restrangerea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
c. creşterea multiplicatorului monetar;
d. reducerea multiplicatorului monetar.
82. Creşterea ratei de refinanţare contribuie Ia:
a. creşterea preţurilor la acţiuni şi obligaţiuni;
b. creşterea preţurilor la acţiuni şi micşorarea preţurilor la obligaţiuni;
c. micşorarea preţurilor la acţiuni şi obligaţiuni;
d. nici un răspuns corect.
83. Vinderea de către banca centrală a HVS băncilor comerciale:
d. reduce rezervele băncilor comerciale pe care acestea le pot acorda in credit.
84. Măsură stimulativă a politicii monetar-creditare este:
b. procurarea de către banca centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
85. Politica monetar-creditară restrictivă se realizează:
b. cu scopul reducerii nivelului inflaţiei;
86. Un student dispune de 1000 u.m. Dacă i-ar depune la bancă, peste 1 an ar primi 1120 u.m. Rata inflaţiei constituie
14% anual. Ce decizie va fi raţională ?
a. a cheltui mijloacele monetare disponibile pentru consum;
87. Panta curbei LM devine abruptă cand:
b. politica monetară este ineficientă;
88. in punctul de intersecţie a curbelor IS - LM:
c. nivelul venitului şi al ratei dobanzii satisfac condiţia de echilibru pe piaţa bunurilor şi cea monetară;
89. Creşterea ofertei monetare va determina:
d. deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobanzii.
90. Creşterea cheltuielilor publice va determina:
a. deplasarea curbei IS la stanga şi reducerea ratei dobanzii şi a nivelului venitului;
b. deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobanzii şi a nivelului venitului;
c. deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobanzii;
d. deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobanzii.
91. Majorarea impozitelor va determina:
a. deplasarea curbei IS la stanga şi reducerea ratei dobanzii şi a nivelului venitului;
b. deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobanzii şi a nivelului venitului;
c. deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobanzii;
d. deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobanzii.
92. In perioada lungă de timp, o reducere a fiscalităţii generează:
a. creşterea nivelului preţurilor şi a venitului real;
93. O schimbare in cheltuielile publice:
c. deplasează curba cererii agregate;
94. Curba Laffer reflectă dependenţa dintre cota impozitării şi:
c. masa impozitelor colectate in buget;
95. Creşterea impozitelor are ca efect:
a. diminuarea veniturilor disponibile;
b. deplasarea curbei economiilor private la stanga;
c. creşterea ratei reale a dobanzii;
d. reducerea investiţiilor;
e. toate răspunsurile sunt corecte.
96. Dacă guvernul cheltuieşte mai puţin decat incasează:
d. toate răspunsurile sunt corecte.
97. Efect negativ al datoriei externe este:
c. transferarea unei părţi din venitul naţional peste hotarele ţării;
98. In stabilizatori automaţi se includ:
a. cheltuielile pentru ocrotirea mediului ambiant;
b. impozitele pe venit şi indemnizaţiile pentru şomaj;
c. taxele vamale şi accizele;
d. nici un răspuns corect.
99. Politica fiscală stimulativă presupune:
c. majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
100. Politica fiscală restrictivă presupune:
d. reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.
101. Politica fiscală stimulativă este orientată spre:
a. majorarea volumului de producţie şi a nivelului de ocupare a forţei de muncă:
b. reducerea ritmului inflaţiei;
c. stabilizarea ratei de schimb;
d. atingerea echilibrului bugetar.
102. Economia mică deschisă semnifică:
c. economia care nu poate influenţa deplasările internaţionale de capital şi rata dobanzii mondiale;
103. Care din cele de mai jos nu reprezintă rezultatul unei creşteri in exportul net:
a. deprecierea monedei naţionale;
b. stimularea activităţii principalilor parteneri comerciali;
c. deprecierea monedei străine;
d. partenerii comerciali străini ridică bariere tarifare.
104. In condiţiile ratelor de schimb flexibile:
a. in condiţiile creşterii ofertei monetare o sporire a ratei inflaţiei va avea un efect de
contracţie asupracererii agregate;
b. o expansiune monetară va eroda oferta reală de monedă ;
c. politica monetară este ineficientă;
d. toate răspunsurile corecte.
105. Aprecierea ratei de schimb contribuie Ia:
a. scumpirea relativă a bunurilor de import;
b. scumpirea relativă a bunurilor autohtone;
c. creşterea exportului net;
d. toate răspunsurile corecte.
106. Creşterea deficitului balanţei de plăţi:
b. reduce rezervele valutare ale băncii centrale;
107. Aprecierea ratei de schimb:
a. acţionează in sensul reducerii surplusului de cont curent;
b. ieftinirea relativă a bunurilor autohtone;
c. creşterea surplusului de cont curent;
d. generează un flux de capital către exterior.
e. corect a şi d