Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
-REFERAT ȘTIINȚIFIC-
Cluj-Napoca
2020
1
Cuprins:
Concluzii..............................................................................................................pag.12
Bibliografie...........................................................................................................pag.12
2
Capitolul 1. Sevrajul, o etapă a vindecării
3
nicotina este vasoconstrictoare, lipsa acesteia produce dilatația vaselor de sânge de la
nivelul sistemului nervos central. Această vasodilatație de la nivelul creierului provoacă
dureri de cap care pot dura doar câteva zile. Aceeași dilatație a vaselor de sânge este
cauza unor amețeli scurte, în jur de o secundă, care trec dupa câteva zile de la renunțarea
la fumat dar care și pot speria persoana ce încearcă sa se lase de fumat. Dependența
psihică apare la fumătorii care nu au depășit niciodată un pachet de țigări pe zi. De la
acest număr în sus și cu vechime mai mare de 10 ani se consideră că respectivul fumător
este și dependent fizic. Sevrajul nicotinic este calificat de medici drept o boală, care are
numele de cod: DSM-IV.
Sevrajul cofeinic, apare la oprirea bruscă a ingestiei de cofeină (din cafea) și se
asociază cu cefalee (durere de cap), vertij (amețeală), slăbiciune marcată, incapacitate de
concentrare, scăderea randamentului fizic și intelectual, efecte care sunt de scurtă durată
(câteva zile) și de intensitate mică spre moderată. Cafeina nu creează fenomene de sevraj
atât de severe sau dăunatoare precum sevrajul la droguri sau alcool.
Sevrajul la tranchilizante. După 24 de ore fără drog, pot apărea simptome precum
anxietatea si agitația. Sevrajul va dura între două și opt zile, cauzând pierderea apetitului,
greață, vomă, crampe abdominale, creșterea frecvenței cardiace și transpirații excesive.
Alte simptome severe ale sevrajului sunt delirul, convulsiile și uneori moartea.
Sevrajul la opiacee apare atunci când consumatorul dependent renunță la dozele lui
obișnuite de stupefiante. Dacă dependența este puternică, sevrajul se poate manifesta în
forme foarte violente. Senzațiile pe care consumatorii le experimentează atunci când sunt
în sevraj, sunt exact opusul acelora pe care le simt când sunt sub efectul opiaceelor. În
timpul sevrajului, la consumatorul de opiacee pot apărea anxietate, iritabilitate, lăcrimare
abundentă, secreții nazale abundente, tremur muscular, senzația de "piele de găină". Un
caz special de sevraj la opioide este observat la nou-născuții pasiv dependenți din mame
ce abuzează de droguri în timpul sarcinii. Anumite niveluri de dependență se dezvoltă la
50-90% din copiii din mame dependente de heroină. Copiii născuți din mame care se
droghează sunt și ei dependenți de drog și intră în sevraj la câteva ore după ce vin pe
lume în lipsa administrării drogului, fapt care le poate pune în pericol viața.
4
1. Sevrajul etanolic minor (tremur) care apare în 6-12 ore de la ultima băutură și care
se manifestă prin tremor, anxietate, grețuri, vărsături și insomnie.
2. Sevrajul etanolic major (halucinații) care apare în 10-72 ore de la ultima băutură și
care se manifestă prin halucinații tactile, auditive și vizuale, tremor al întregului corp,
vărsături, diaforeză și hipertensiune. Prezența halucinațiilor este un factor predictor de
apariție a Delirium tremens.
3. Convulsiile care apar în 6-48 ore la pacienți care în mod normal nu au convulsii,
prezinta EEG normal și care se caracterizează prin crize tonico-clonice generalizate cu
perioadă postictus scurtă. Aproximativ 40% din pacienții cu sevraj etanolic au crize
izolate, doar 3% din pacienți evolează spre status epilepticus. Circa 33% din pacientii cu
sevraj și convulsii evolează spre Delirium tremens.
4. Delirium tremens (DT) este cea mai severă complicație a sevrajului etanolic și se
manifestă în general la 48-96 ore de la întreruperea consumului de alcool. Majoritatea
semnelor clinice care apar în DT sunt similare celor din sevrajul necomplicat, dar diferă
ca severitate: tremor, instabilitate vegetativă (hipertensiune arterială și tahicardie),
agitație psihomotorie, stare confuzională, halucinații, febră.
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Sevraj#cite_note-3)
Sevrajul poate fi acut sau post acut. Cel acut se manifestă imediat ce se oprește administrarea
substanței adictive, în timp ce sevrajul post acut se poate manifesta la câteva săptămâni după
oprirea consumului. Sevrajul post acut are simptome de natură psihică, nu fizică.
5
• Anxietate, depresie
• Tremur
• Greață, vărsături
• Bufeuri, transpirații
• Hipertensiune
• Dureri (de cap, musculare, articulare)
• Agitație, neliniște
• Irascibilitate
• Amețeli
• Confuzie
• Febră, frisoane
• Halucinații
• Insomnii
Simptomele sevrajului diferă în funcție de substanța adictivă care au declanșat instalarea
acestuia.
Sevrajul post acut se manifestă doar la nivel mintal, și are următoarele simptome:
• Anxietate, depresie
• Irascibilitate
• Apatie, lipsa interesului față de orice activitate
• Insomnii, oboseală accentuată
• Reducerea libidoului
• Pofta de substanșa la care individul a renunțat
• Coșmaruri
Sevrajul post acut este cel care cauzează, de multe ori, recăderea. Acest tip de sevraj poate
persista săptămâni, luni sau chiar ani, în funcție de fiecare pacient.(https://doc.ro/consum-
responsabil-prevenirea-dependentei/sevrajul-cauze-simptome-tratament)
Unul dintre aspectele dificile pentru o persoană aflată în sevraj este cel de a-și da
seama dacă senzațiile cauzate din mintea și corpul ei reprezintă simtome ale sevrajului sau ale
unei boli îngrozitoare, care pot lua pe nepregătite. Cu cât este mai informat persoana despre
posibilele simtome, cu atât este mai predispus să le accepte și să le confrunte. A crede că pot
6
face față cu success sevrajului fără să accepte pe deplin prezența simptomelor este o așteptare
nerealistă. Pentru unii, acceptarea presupune renunțarea, cedarea sau eșecul. În realitate însă,
acceptarea înseamnă mai puțin discomfort și un nivel mai mic al anxietății.
În susținerea unui membru al familiei sau unui prieten care se află în perioada de
sevraj se pot constata că abordările obișnuite nu sunt eficiente. Sevrajul poate produce
comportamente extrem de bizare și reacții fizice și psihologice neobișnuite. Această situație
poate fi copleșitoare, dar cel mai important lucru este să să-i fie alături persoanei în cauză un
susținător, să fie disponibili să ofere încurajări.
7
• Învățați mai mult despre sevraj și despre ce presupune acesta. Cu cât dobândiți
mai multe cunoștințe despre sevraj, cu atât mai bine pregătiți veți fi pentru a face față etapelor
și idiosincraziilor presupuse de acesta. Veți descoperi că aveți resurse sporite de înțelegere și
acceptare referitor la ce simte persoana pe care o susțineți și că sunteți mult mai bine echipați
pentru a oferi susținerea de care este nevoie din partea dumneavoastră.
• Dăruiți necondiționat. Poate că aveți propriile dumneavoastră idei referitoare la
cum ar trebui gestionat sevrajul și la care sunt strategiile de coping și de tratament potrivite.
Oricât de bine ați reuși să empatizați cu persoana în cauză, nu veți putea ști cu adevărat prin
ce trece ea. Abțineți-vă de la a sugera vizite la psihiatri, accelerarea sau încetinirea procesului
de reducere treptată a dozelor, reînceperea administrării medicației, investigarea unor alte
posibile diagnostice precum sindromul oboselii cronice, scleroza multiplă, lupusul, depresia,
fibromialgia, sindromul intestinului iritabil sau o cădere psihică; oferiți timpul și spațiul
necesare pentru vindecare. Lăsați persoana aflată în proces să vă îndrume și să vă spună ce
are nevoie din partea dumneavoastră.
• Abțineți-vă să faceți judecăți de valoare. Efectele reale ale antidepresivelor, ale
somniferelor și ale altor tranchilizante de tip benzo sunt subestimate și multor persoane le
este dificil să accepte faptul că administrarea medicamentelor prescrise legal are drept
rezultat diverse astfel de reacții. Încercați să rămâneți deschiși și să nu emiteți judecăți pe
baza presupunerilor sau pe baza a ceea ce percepeți ca fiind probabil. Există chiar numeroși
medici bine intenționați care nu sunt conștienți și educați în ceea ce privește repercusiunile
integrale ale acestui tip de dependență și sevraj.
• Renunțați la așteptări. Realizați faptul că nu aveți control asupra procesului de
recuperare, pentr u a nu vă simți responsabili sau sub presiune. Experiența sevrajului este
unică și impredictibilă; este posibil să fie nevoie de susținerea dumneavoastră o perioadă mai
lungă decât veți fi anticipat.
• Oferiți susținere practică. Persoana pe care o îngrijiți se poate confrunta cu
simptome intense, se poate simți extrem de letargică sau lipsită de energie. Tunderea
gazonului, gătitul, curățenia, mersul la cumpărături sau supravegherea copiilor pot ajunge să
pară, în timpul sevrajului, sarcini insurmontabile. (Părinții cu copii mici pot traversa perioade
extrem de dificile în gestionarea sarcinilor de zi cu zi.) De asemenea, în cazul celor care se
confruntă cu simptome intense, orice formă de extenuare poate produce izbucniri de
simptome. Oferta dumneavoastră de susținere în chestiunile practice poate fi de un mare
ajutor.
8
• Nu veniți cu sugestii de tipul „ieși din starea asta“ sau „adună-te“. Nu sugerați
persoanei aflate în suferință că ar trebui să se întoarcă la muncă sau să se implice în acțiuni de
voluntariat, în special dacă simptomele sunt încă intense. Nu-i spuneți că ar trebui să se
oprească din plâns, să-și reprime furia sau orice alte sentimente ar avea. Nu-i spuneți că alte
persoane sunt în situații mai grele decât a sa. Nu ignorați suferința persoanei în cauză și nu vă
prefaceți că procesul ei de sevraj nu există.
• Exersați ascultarea activă. Sevrajul poate fi copleșitor, iar persoana aflată în
proces se poate simți traumatizată. Actul de a vorbi poate fi terapeutic, iar anumite persoane
simt nevoia să vorbească despre experiența prin care trec. Lăsați-vă ghidați de indiciile pe
care vi le oferă: dacă puteți, ascultați activ (fără să judecați și fără să aveți idei preconcepute)
atunci când vă sunt împărtășite sentimente și îngrijorări; în alte situații, poate fi nevoie doar
să oferiți un spațiu conținător sau o tăcere însoțitoare. Amintiți-vă, de asemenea, puterea pe
care o poate avea comunicarea nonverbală și faptul că atitudinea dumneavoastră caldă, de
acceptare, expresiile faciale și limbajul corporal sunt chiar mai importante decât cuvintele pe
care le-ați putea rosti.
• Nu luați lucrurile personal. Dacă persoana pe care o îngrijiți este agitată sau
devine furioasă sau hipersensibilă, încercați să nu luați lucrurile personal. Efectele sevrajului
pot produce schimbări de stări, frică organică, paranoia și o mulțime de alte simptome
psihologice. Înțelegerea faptului că aceste reacții sunt normale vă va permite să le acceptați
așa cum sunt, în timp ce continuați să vă oferiți sprijinul.
• Asigurați-vă susținere emoțională. Ajutarea unei persoane aflate în sevraj poate fi
o activitate epuizantă psihic, așa încât este nevoie să vă asigurați că nu vă neglijați propriile
nevoi emoționale și că primiți, pe parcursul acestei perioade, o susținere adecvată. Este, de
asemenea, important să aveți un prieten sau o rudă de încredere cu care să puteți discuta
despre fricile, nevoile și sentimentele dumneavoastră. Dacă obosiți sau vă epuizați emoțional,
nu veți mai avea resurse din care să puteți oferi.
• Asigurați-i mereu. Mai mult decât orice, persoanele aflate în sevraj au nevoie să fie
asigurate. Simptomele intense și persistente pot crea îndoieli și un nivel crescut al anxietății.
Va fi nevoie să încurajați și să liniștiți în permanență persoana dragă, asigurând-o de faptul că
procesul de recuperare este în plină desfășurare. Speranța este unul dintre cele mai prețioase
instrumente pentru a gestiona astfel de situații, iar atitudinea dumneavoastră poate îndeplini
un rol esențial.
• Mențineți contactul. Mențineți contactul cu persoana în cauză, chiar și după ce
aceasta pare să fi ajuns la recuperare. Simptomele de sevraj vin adesea în „valuri“ și puteți
9
ajunge să confundați o perioadă în care simptomele se atenuează temporar cu recuperarea
completă. Multe persoane se simt devastate când simptomele reapar, aceasta fiind etapa în
care este posibil să aibă cel mai mult nevoie de ajutorul dumneavoastră.
(http://blog.edituratrei.ro/sustinerea-unei-persoane-aflate-in-sevraj/)
2.2. Intervenția
De cele mai multe ori toxicomanul nu poate ieși singur din starea de sevraj, nefiind
nici simplu și nici nici rapid. Prin intervenția asistată, intervenția externă, este distrus cercul
vicios al consumatorului dependent, ceea ce parcurge mai multe etape, principalele rămănând
etapa tratamentului medical, apoi reechilibrarea psihologică și reabilitarea socială. Se
presupune realizarea concomitentă a mai multor condiții și factori, și nu doar aplicarea unor
metode și tehnici de lucru direct cu clienții. De multe ori sunt foarte importante prezența și
acțiunea unor actori sociali nespecifici sau neprofesioniști, cum ar fi de ex. grupuri în care
sunt prezenți și foști toxicomani.
Dacă restul profesioniștilor se centrează pe cunoașterea detaliată și tehnică a
procesului de ajutor acordat toxicomnului, pentru asistentul social, activitatea cu clientul și
împreună cu el este esențială. Acest proces complex de provocare a schimbărilor pozitive, are
ca momente principale:
-cunoașterea detaliată a subiectului și a problemelor sale,
-precizarea scopului și stabilirea obiectivelor intervenției,
-selectarea și aplicarea etapizată a metodelor și tehnicilor de intervenție propriu-zisă,
-evaluarea intervenției și construirea contextului pentru continuarea relației
profesionale.
În intervenție sunt obligatorii stabilirea obiectivelor:
-prevenirea recidivei/ recăderilor, dezvoltarea unor mecanisme care să-l ajute
pe client să reziste impulsului, pornirii de a relua consumul, moment cel mai probabil în
timpul sevrajului,
-acceptarea ideii continuării uzului de droguri, dar într-o manieră moderată și
controlată, caz în care sevrajul poate dura un timp mai lung, dar este mai ușor de suportat,
-minimalizarea și reducerea riscurilor cu scopul de a reduce costurile sociale,
și, implicit, psihologice su medicale și a devenit o direcție tot mai vizibilă în tratamentul
dependenților,
-reabilitare și reinserție.
10
(George Neamțu-Probleme de asistență social în toxicomanie în Asistența socială-
Studii și aplicații, coord. G. Neamțu și D. Stan, ed. Polirom, 2005).
11
-mindfulness: este o deprindere care poate fi practicată în procesul de sevraj, prin ea
clientul se poate detașa de situația în care se află și reduce impactul pe care sevrajul îl poate
avea asupra lui.
-tehnica eliberării emoționale: este o tehnică de aplicare a presiunii în punctele de
acupunctură, tehnică descrisă adesea drept acupunctură psihologică. Este recunoscută la scară
largă drept o tehnicăde a face față problemelor legate de anxietate și s-a constatat a fi utilă în
procesul de sevraj.
-vizualizarea: presupune concentrarea asupra unei imagini. Este utilizarea conștientă a
abilității de ”a vedea cu ochii minții” scene dezirabile conținând un eveniment, un
comportament specific, sau, în cazul sevrajului, recuperarea. Vizualizarea poate fi un
instrument de distragere pozitivă a atenției în vederea unei mai bune gestinări a anumitor
simptome. (B. Frederick-Recuperarea și renașterea - Ed Trei, 2018)
Cocluzii: Etapa de sevraj este o etapă a vindecării având nevoie de multă motivație,
determinare, răbdare, cunoaștere, pregătire. Are aspecte negative bine cunoscute, dar și
pozitive, toate simptomele sunt indicatoare al faptului că sistemul nervos se vindecă. Sevrajul
reprezintă un bun prilej pentru o binemeritată pauză de la ”cursa de șobolani”. Este o bună
ocazie pentru reevaluarea aspirațiilor profesionale sau chiar pentru planuri de schimbare
profesională. Pierderea contactului cu anumite personae, care nu au avut capacitatea de a
susține , poate crea mai mult spațiu pentru deschiderea unor relații noi și semnificative.
Respectul de sine poate crește, odată depășit șocul experienței, pot fi dobândite sentimente de
invincibilitate și de încredere. Experiența sevrajului poate duce individul în contact cu latura
lui spiritual, îți revitalizează credința, capacitatea de a duce o sarcină simplă sau un hobby dă
o stare de bine. Trecerea prin experiența sevrajului înseamnă crearea unui nou început.
Bibliogarfie:
http://www.editura.mai.gov.ro/documente/biblioteca/2006/Glosar%20de%20termeni
%20din%20domeniul%20ordinii%20publice/GLOSAR%20OP.pdf
https://preventis.ro/ce-este-sevrajul/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Sevraj#cite_note-3
https://doc.ro/consum-responsabil-prevenirea-dependentei/sevrajul-cauze-simptome-
tratament
12
http://blog.edituratrei.ro/sustinerea-unei-persoane-aflate-in-sevraj/ )
George Neamțu-Probleme de asistență social în toxicomanie în Asistența socială-
Studii și aplicații, coord. G. Neamțu și D. Stan, ed. Polirom, 2005.
B. Frederick-Recuperarea și renașterea - Ed Trei, 2018
Simona mărturisește că, deși ea își spune că va avea doar un pahar sau două la cină ,
de obicei termină întreaga sticlă. Acum 3 ani a început să aibe probleme cu somnul și a
început să ia calmante, Valium. În mod normal, lua una sau două pilule la fiecare două până
la patru ore pentru a ajuta să doarmă toată noaptea. Dimineața bea zilnic cel puțin 3 căni de
cafea, chiar și în weekend. Ea a observant că are probleme cu somnul, au apărut în jurul
perioadei când mama ei a murit.
Simona decide un punct important în viața ei, în a merge de cel puțin trei ori la sală pe
săptămână. În plus, față de medicamentele de mai sus, îi este prescris de asemenea xanax
după cum este necesar pentru atacurile de panică și pilulele de dietă pntru a-și controla
greutatea, o problem pe care o avea din copilărie.
13
În ultimul timp, ea a observat că că a crescut în mod constant consumul de vin.
Înainte, ar fi consumat 2-3 pahare de vin, dar acum cel mai adesea termină sticla înainte de
culcare. Alcoolul adăuga la problemele ei cu greutatea, care o determina să ia mai mult de
Redus. Apoi trebuia să crescă doza de Xanax pentru a-i calma nervii, și de asemenea, lua
Valim pentru asiguarea unui somn liniștit noaptea. A devenit un cerc vicios.Toate astea s-au
întâmplat în decursul unui an, până a juns la apogeu.
14
În al doilea pas se dorește a se pune accentual pe problemele de ordin
emoțional ce au declanșat consumul precum: doliul, atacurile de panică, stima de sine.
Bibliografie:
-https://www.cnsproductions.com/pdf/casestudies.pdf
-https://www.emcdda.europa.eu/system/files/publications/673/TDXD12013ENC_Web-
1_394929.pdf
-https://www.romjpsychiat.ro/article/interventiile-terapeutice-bazate-pe-dovezi-pentru-tulburarile-
legate-de-consumul-de-alcool
15
16