TEORIA SI METODOLOGIA CURRICULUMULUI

PIPP, anul I, semestrul 1

TRUE/FALSE

1. Conceptul de curriculum provine din latinescul curriculum (sg.), curricula (pl.) cu sensul de
alergare, cursă.

ANS: T PTS: 1

2. Forma corecta de plural a termenului de curriculum este curricula.

ANS: T PTS: 1

3. Forma corecta de plural a termenului de curriculum este curriculumuri.

ANS: F PTS: 1

4. În sens larg, se desemnează prin curriculum ansamblul proceselor educative şi al experienţelor

de învăţare prin care trece elevul pe durata parcursului său şcolar.

ANS: T PTS: 1

5. În sens restrâns, se desemnează prin curriculum ansamblul proceselor educative şi al

experienţelor de învăţare prin care trece elevul pe durata parcursului său şcolar.

ANS: F PTS: 1

6. În sens restrâns, curriculumul cuprinde ansamblul acelor documente şcolare de tip reglator în
cadrul cărora se consemnează datele esenţiale privind procesele educative: plan-cadru,
programa scolara, manual scolar.

ANS: T PTS: 1

7. În sens larg, curriculumul cuprinde ansamblul acelor documente şcolare de tip reglator în
cadrul cărora se consemnează datele esenţiale privind procesele educative: plan-cadru,
programa scolara, manual scolar.

ANS: F PTS: 1

8. Core-curriculum este curriculum general.

ANS: T PTS: 1

9. Planul-cadru reprezintă un document reglator esenţial care planifică resursele de timp ale procesului
de predare-învăţare oferind soluţii de optimizare a bugetului de timp.

ANS: T PTS: 1
10. Ariile curriculare reprezintă grupaje de discipline care au în comun anumite obiective de formare.

ANS: T PTS: 1

11. Obiectivele operaţionale sunt formulate de fiecare cadu didactic.

ANS: T PTS: 1

12.
Obiectivul educaţional stabileşte achiziţii specifice, concrete, testabile, controlabile după un interval de
timp relativ lung.

ANS: F PTS: 1

13.
Obiectivul educaţional stabileşte achiziţii specifice, concrete, testabile, controlabile după un interval de
timp relativ scurt.

ANS: T PTS: 1

14. Însuşirile explicit formulate prin idealul educaţional includ autonomia şi creativitatea persoanei.

ANS: T PTS: 1

15. Însuşirile explicit formulate prin idealul educaţional nu includ autonomia şi creativitatea persoanei.

ANS: F PTS: 1

16.
Idealul educaţional este intenţionalitatea cu cel mai mare grad de generalizare şi de abstractizare.

ANS: T PTS: 1

17. Toate finalităţile educaţionale sunt stabilite de către Ministerul Educaţiei prin comisii de specialitate.

ANS: F PTS: 1

18. Finalităţile educaţionale îndeplinesc şi o funcţie de evaluare a rezultatelor învăţării.

ANS: T PTS: 1

19. Curriculum-ul la decizia şcolii acoperă diferenţa de ore dintre curriculum-ul nucleu şi numărul minim/
maxim de ore pe săptămână, pe disciplină şi pe an de studiu, prevăzute în planurile-cadru.

ANS: T PTS: 1

20. Curriculumul nucleu presupune libertatea opţiunilor pentru anumite activităţi didactice, în funcţie de
specificul zonei geografice sau al comunităţii din care face parte şcoala.
 ANS: F PTS: 1

21. Noile programe şcolare sunt construite pe principiul flexibilizării şi descentralizării curriculare, oferind
profesorilor posibilitatea conceperii unor trasee curriculare diferenţiate şi personalizate.

ANS: T PTS: 1

22. Programele şcolare actuale definesc în termeni generali informaţiile necesare pentru formarea intelectuală,
fără a mai preciza timpul (unic) necesar asimilării fiecărei unităţi de conţinut.

ANS: T PTS: 1

23. Programele şcolare actuale definesc în termeni generali informaţiile necesare pentru formarea intelectuală,
precizând timpul (unic) necesar asimilării fiecărei unităţi de conţinut.

ANS: F PTS: 1

24. Principiul flexibilităţii şi al parcursului individual vizează în esenţă raporturile procentuale, atât pe
orizontală, cât şi pe verticală, între ariile curriculare, iar în cadrul ariilor, între discipline.

ANS: F PTS: 1

25. Principiul selecţiei şi al ierarhizării culturale vizează trecerea de la învăţământul pentru toţi la învăţământul
pentru fiecare.

ANS: F PTS: 1

26. Principiul funcţionalităţii are în vedere asigurarea unui sistem care dă dreptul fiecărui elev în parte să
descopere şi să valorifice la maximum potenţialul de care dispune.

ANS: F PTS: 1

27. Curriculum pentru educatia timpurie a copilului de la nastere pana la 6 ani vizeaza cinci domenii de
dezvoltare, printre care si capacitati si atitudini in invatare.

ANS: T PTS: 1

28. Curriculumul national pentru învãtãmântul primar si gimnazial se axeazã pe formarea a opt
competente cheie.

ANS: T PTS: 1

29.
Cei mai importanþi vectori utilizati în definirea nivelurilor de competenta sunt urmatorii cinci: dezvoltare
cognitivã si socio-emoionalã; internalizarea normelor si a valorilor; autocunoastere si reflectie; autonomie în
învãtare; creativitate

ANS: T PTS: 1
 30.
Planurile-cadru din invatamantul primar, secundar si tertiar non-universitar grupeazã disciplinele de
studiu pe sapte arii curriculare.

ANS: T PTS: 1

MULTIPLE CHOICE

1. Ocaziile de învăţare oferite de societăţi educaţionale nonguvernamentale, din mass-media, din

viaţa muzeelor, a instituţiilor culturale, religioase, din atmosfera cotidiană a familiei
constituie:

a. curriculum general c. curriculum subliminal

b. curriculum specializat d. curriculum informal
ANS: D PTS: 1

2. Oferă o bază de cunoştinţe, abilităţi şi comportamente obligatorii pentru toţi, pe parcursul

şcolarităţii obligatorii:

a. curriculum general c. curriculum subliminal

b. curriculum specializat d. curriculum informal
ANS: A PTS: 1

3. Climatul de studiu, personalitatea profesorilor, relaţiile interpersonale, sistemul de

recompensări şi sancţionări sunt elemente specifice:

a. curriculum general c. curriculum subliminal

b. curriculum specializat d. curriculum informal
ANS: C PTS: 1

4. Desemnează materialele curriculare adiţionale, precum culegeri de texte şi exerciţii, cursuri de

perfecţionare, echipamente electronice:

a. curriculum scris c. curriculum de suport

b. curriculum specializat d. curriculum recomandat
ANS: C PTS: 1

5. Are un caracter oficial şi este specific unei instituţii educaţionale concrete:

a. curriculum scris c. curriculum de suport

b. curriculum specializat d. curriculum recomandat
ANS: A PTS: 1

6. Document reglator esenţial care planifică resursele de timp ale procesului de predare-învăţare, oferind
soluţii de optimizare a bugetului de timp este:

a. planul-cadru c. curriculum-suport
 b. programa scolara d. nu exista un asemenea document
ANS: A PTS: 1

7. Documentul care reprezintă o sinteză a conţinuturilor învăţământului pe ani de studiu sau pe

cicluri de învăţământ este:
a. planul-cadru d. nu exista un asemenea document
b. programa scolara e. manualul scolar
c. curriculum-suport

ANS: B PTS: 1

8. Proiectarea curriculumului avand ca repere interesele elevilor şi necesităţile comunităţii locale

se reflectă în:
a. curriculum aprofundat c. curriculum elaborat in scoala (disciplina
noua)
b. curriculum extins

ANS: C PTS: 1

9. Se lărgeşte oferta de învătare asupra conţinuturilor neobligatorii marcate prin asterisc, până la
acoperirea numărului maxim de ore din plaja orară a disciplinei respective:
a. curriculum aprofundat c. curriculum elaborat in scoala (disciplina
noua)
b. curriculum extins

ANS: B PTS: 1

10. Variantă de curriculum la decizia şcolii (tip de optional) ce se poate realiza in cazuri speciale
cu elevii rămasi in urma la invatatura::
a. curriculum aprofundat c. curriculum elaborat in scoala (disciplina
noua)
b. curriculum extins (la o disciplinã propusa
in plan, dar fara ore obligatorii)
ANS: A PTS: 1

11. Ce tip de curriculum urmăreste aprofundarea obiectivelor de referintă ale Curriculum-ului - nucleu
prin noi obiective de referinta si unitati de continut, în numarul maxim de ore prevazut în plaja orara a
unei discipline?
a. curriculum aprofundat c. curriculum elaborat in scoala (disciplina
noua)
b. curriculum extins

ANS: A PTS: 1

12. Planul de învăţământ include concepţia pedagogică ce fundamentează ştiinţific procesul instructiv-educativ
la nivel:
a. individual c. global
b. national
 ANS: B PTS: 1

13. Organizarea planurilor de învăţământ pe arii curriculare oferă ca avantaje:

a. posibilitatea integrării demersului mono- c. toate afirmaţiile menţionate mai sus.
disciplinar actual într-un cadru
interdisciplinar;

b. concordanţa cu teoriile actuale privind procesul,

stilul şi ritmurile învăţării;

ANS: C PTS: 1

14. Curriculumul nucleu sau obligatoriu reprezintă:

a. 30-35% din programa analitică c. 75-80% din programa analitică

b. 65-70% din programa analitică

ANS: B PTS: 1

15. Într-un sens larg, curriculum reprezintă:

a. experienţa dobândită în contexte b. conţinuturile învăţării, obiectivate în
educaţionale formale, nonformale şi planuri de învăţământ, programe şi
informale manuale

ANS: A PTS: 1

16. Într-un sens restrâns, curriculum reprezintă:

a. experienţa dobândită în contexte b. conţinuturile învăţării, obiectivate în
educaţionale formale, nonformale şi planuri de învăţământ, programe şi
informale manuale

ANS: B PTS: 1

17. Ce tip de curriculum oferă o bază de cunoştinţe, abilităţi şi comportamente obligatorii pentru toţi
cursanţii pe parcursul primelor stadii ale şcolarităţii?

a. curriculum subliminal c. curriculum specializat

b. curriculum informal d. curriculum general (core-curriculum)

ANS: D PTS: 1

18. CDS (Curriculum la decizia scolii) reprezintã:

a. numărul minim de ore de la fiecare b. numărul de ore alocate pe arie curricularră
disciplină obligatorie prevăzută în pentru construirea propriului proiect
planurile-cadru de învătământ curricular

ANS: B PTS: 1
19. Strategiile de instruire (predare – învăţare) şi strategiile de evaluare sunt cuprinse, in perspectiva
definirii curriculumului, în:
a. modelul triunghiular c. plan procesual
b. modelul pentagonal d. planul produsului
ANS: B PTS: 1

20. Din punct de vedere axiologic, prioritatea în ierarhia finalităţilor educaţionale o constituie:

a. cunostintele b. atitudinile şi aptitudinile

ANS: B PTS: 1

21. Descriptorul de analiză a manualului "Achizitiile noi sunt aplicate si valorificate in situatii
variate, cu relevanta in viata cotidiana" vizeaza criteriul:
a. conceptia curriculara c. calitatea continutului
b. conformitatea cu obiectivele ciclurilor d. organizarea si conducerea invatarii
curriculare si relevanta
ANS: D PTS: 1

22. Descriptorul de analiză a manualului "Organizarea sistematica si coerenta a temelor,

informatiilor şi activitatilor" vizeaza criteriul:
a. conceptia curriculara c. calitatea continutului
b. conformitatea cu obiectivele ciclurilor d. organizarea si conducerea invatarii
curriculare si relevanta
ANS: C PTS: 1

23. Descriptorul de analiză a manualului "Activitatile prevazute ofera posibilitati de organizare

individual, in grup si frontale" vizeaza criteriul:
a. conceptia curriculara c. calitatea continutului
b. conformitatea cu obiectivele ciclurilor d. organizarea si conducerea invatarii
curriculare si relevanta
ANS: D PTS: 1

24. Formarea capacităţilor de bază necesare pentru continuarea studiilor este un scop specific
ciclului curricular:
a. Ciclul curricular al achiziţiilor d. Ciclul curricular de aprofundare
fundamentale
b. Ciclul curricular de dezvoltare e. Ciclul curricular de specializare
c. Ciclul curricular de observare şi
orientare
ANS: B PTS: 1

25. Formarea capacităţilor de bază necesare pentru continuarea studiilor este un scop specific
ciclului curricular:
a. Ciclul curricular al achiziţiilor d. Ciclul curricular de aprofundare
fundamentale
b. Ciclul curricular de dezvoltare e. Ciclul curricular de specializare
 c. Ciclul curricular de observare şi
orientare
ANS: B PTS: 1

26. Întrepătrunderea mai multor domenii şi coordonarea cercetărilor astfel încât să conducă la
descoperirea unui alt spaţiu de cercetare desemnează conceptul de:
a. pludisciplinaritate d. organizarea modularã
b. transdisciplinaritate e. interdisciplinaritate
c. abordare integratã f. nu este specific niciunui concept
ANS: B PTS: 1

27. Abordarea globală, complexă cu transferuri de cunoştinţe, concepte, metode de abordare astfel
încât ceea ce rezultă să poată fi contextualizat şi aplicabil în situaţii de viaţă reală desemnează
conceptul de:
a. pludisciplinaritate d. organizarea modularã
b. transdisciplinaritate e. interdisciplinaritate
c. abordare integratã f. nu este specific niciunui concept
ANS: E PTS: 1

28. Organizarea interdisciplinară nu numai a conţinuturilor, ci a întregii experienţe de predare-

învăţaredesemnează conceptul de:
a. pludisciplinaritate d. organizarea modularã
b. transdisciplinaritate e. interdisciplinaritate
c. abordare integratã f. nu este specific niciunui concept
ANS: C PTS: 1

29. Unul dintre modelele de instruire care ilustrează faptul că "aptitudinile individuale diferite şi
instruirea diferită sub raportul sarcinilor de învăţare şi a timpului alocat, conduc la creşterea
performanţelor" este:
a. modelul învăţării depline (Caroll şi d. modelul reproducerii culturale (P.
Bloom) Bourdieu)
b. curriculum diferenţiat si personalizat e. timpul alocat învăţării (Michael
(Carmen Creţu) Rutter)
c. modelul organizãrii modulare (D'Hainaut) f. Raportul Coleman
ANS: A PTS: 1

30. Teoria care demonstraza că fenomenele de indisciplină şi delincvenţa pot fi asociate cu

anumite procese interne ale instituţiilor şcolare şi atunci când creşte timpul alocat învăţării,
creşte şi performanţa este:
a. modelul învăţării depline (Caroll şi d. modelul reproducerii culturale (P.
Bloom) Bourdieu)
b. curriculum diferenţiat si personalizat e. studiul lui Michael Rutter
(Carmen Creţu)
c. modelul organizãrii modulare (D'Hainaut) f. Raportul Coleman
ANS: E PTS: 1
 31. Precizati nivelul de invatamant pentru care sunt formulate urmatoarele finalitati: dezvoltare fizica,
dezvoltare socio-emotionala, dezvoltare cognitiva, dezvoltarea limbajului, capacitati si atitudini in
invatare.
a. finalitatií ale educaíei timpurii c. finalitati pentru invatamantul profesional
b. finalitati pentru curriculum primar si d. finalitati pentru invatamantul liceal
gimnazial
ANS: A PTS: 1

32. “Cum planificãm/ organizãm o activitate?” este:

a. arie curriculara c. tema anuala integratoare
b. domeniu experential d. ciclu curricular
ANS: C PTS: 1

33. Competentele specifice sunt derivate din:

a. Obiectivele generale c. competentele generale
b. Obiectivele cadru d. obiectivele operationale
ANS: C PTS: 1

MULTIPLE RESPONSE

1. Se definesc pe mai multe discipline (arie curriculară) şi se formează pe durata mai multor ani de
studiu:

a. obiectivele cadru c. competentele generale

b. obiectivele de referinta d. competentele specifice
ANS: A, C PTS: 1

2. Se definesc pe disciplină şi se formează pe durata unui an şcolar:

a. obiectivele cadru c. competentele generale

b. obiectivele de referinta d. competentele specifice
ANS: B, D PTS: 1

3. Cadrele didactice formulează pentru fiecare activitate, în funcţie de particularităţile clasei de elevi şi
particularităţile individuale ale elevilor:

a. obiectivele cadru d. competentele specifice

b. obiectivele de referinta e. scopurile lectiei

c. competentele generale f. obiectivele operationale

ANS: E, F PTS: 1

4. Demonstraza că inegalitatea socială existentă la nivelul familiilor elevilor se tranformă în

inegalitate şcolară, de aici rezultând diferenţele între performanţele elevilor:
a. modelul învăţării depline (Caroll şi d. modelul reproducerii culturale (P.
Bloom) Bourdieu)
b. curriculum diferenţiat si personalizat e. studiul lui Michael Rutter
 (Carmen Creţu)
c. modelul organizãrii modulare (D'Hainaut) f. Raportul Coleman
ANS: D, F PTS: 1

5. Proiectarea curriculumului avand ca repere interesele elevilor şi necesităţile comunităţii locale

se reflectă în:
a. curriculum aprofundat c. curriculum elaborat in scoala (disciplina
noua, optional)
b. curriculum extins d. curriculum la decizia scolii (CDS)
ANS: C, D PTS: 1

6.
Planul-cadru din invatamantul prescolar cuprinde urmatoarele activitãti de învãtare:
a. activitãti pe domenii experientiale c. activitatii de dezvoltare personalã.
(activitãti integrate sau pe discipline),
b. jocuri si activitãti didactice alese d. niciuna dintre activitatile enuntate
ANS: A, B, C PTS: 1

7. Competentele generale au urmatoarele caracteristici:

a. sunt formulate de profesor c. se formeaza pe parcursul mai multor ani

scolari
b. sunt definite pe obiect de studiu d. se formeaza pe parcursul unui an scolar
ANS: B, C PTS: 1