ANALIZATORUL OLFACTIV

Simtul mirosului este cel mai vechi.

Simtul mirosului are rol si in determinarea comportamentului sexual.

La om simtul mirosului este microsmatic, in comparatie cu animalele unde este

macrosmatic.

1) Segmentul periferic

Chemoreceptori de distanta sunt reprezentati de celulele senzoriale olfactive.

Receptorii sunt celule olfactive (neuroni bipolari fusifor mi).

Celulele olfactive se gasesc in epiteliul olfactiv

Epiteliul olfactiv are o suprafat de aproximativ (2-3)5cm2

Epiteliul olfactiv captuseste cornetele nazale superioare, partea superioara a

septului nazal si lama ciuruita a osului etmoid.

Celulele olfactive sunt incadrate de celule epiteliale de sustinere printre care se afla
si glande mucoase.

La baza epiteliului olfactiv se afla un strat fin de celule bazale sprijinite pe

membrana bazala.

Celulele olfactive receptoare sunt neuroni bipolari modificati

Neuronii bipolari modificati prezinta la polul apical al dendritelor butonate (6)8-

10(20) cili olfactivi care au rolul de a creste suprafata receptoare.

Butonul olfactiv este o vezicula.

La capatul bazal al celulelor olfactive se afla axonul.

Cilii neuronilor bipolari modificati sunt acoperiti de un strat fin de mucus produs
de glandele din epiteliul olfactiv.

Cilii olfactivi sunt imobili.

Neuronii olfactivi se reinnoiesc, durata lor de viata viind de 40-60 de zile.

Neuronii olfactivi sunt inlocuiti prin diviziunea si diferentierea celulelor bazale.

De la baza celulelor receptoare pornesc axoni ce se reunesc in filamente ale

nervului olfactiv.

Celulele de sustinere alcatuiesc epiteliul columnar.

Fiziologia receptorilor olfactivi

Stimulul specific pentru receptorii olfactivi sunt substante odorante volatile, aflate
in stare gazoasa si care se dizolva in pelicula de mucus de pe suprafata epiteliului
olfactiv.

Excesul de mucus poate interveni in cazul unor rinite alergice, rinite asociate
virozelor sau rinite asociate altor infectii respiratorii.

Excesul de mucus poate determina alterarea sau pierderea mirosului.

Dupa dizolvarea in mucus, substanta odoranta difuzeaza si se ataseaza de o

proteina receptor din membrana cililor olfactivi, determinand deschiderea canalelor
ionice pentru Na+ si Ca2+ , fapt ce va determina generarea unui potential de
actiune.

Exista aproximativ 400 de gene active numai in receptorii olfactivi care codifica
sinteza proteinelor receptor.

Fiecare receptor olfactiv poseda o anumita proteina receptoare

Potentialul de actiune generat de neuronii olfactivi va fi transmis prin filamentele

nervilor cranieni olfactivi (I) urmatorului neuron al cailor olfative.

Omul poate diferentia 10.000 de mirosuri(combinatii)

Exista 2.000-4.000 de substante odorante care pot stimula receptorii olfactivi.

Exista 50 de mirosuri primare sau fundamentale.

Mirosurile pot fi:

- Aromatice

- Eterice
- Balsamice

- De usturoi

- Respingatoare

- Fetidice

Anumite substante chimice stimuleaza terminatiunile nervoase ale altr nervi

cranieni, cum ar fi trigemenul.

Trigemenul este stimulat de piper si determina declansarea reflexa a stranutului.

Substantele volatile din ceapa declanseaza lacrimarea

Amoniacul este utilizat pentru initierea reflexelor respiratorii si la trezirea unei

personae aflate in satre de inconstienta.

Omul are o sensibilitate foarte mare pentru mercaptan (substanta care se amesteca
cu gazul metan pentru detectarea acestuia), 1*10-10 mg/m3 aer.

Pentru mosc concentratia de substanta in aerul inspirat este de 10 ori mai mica
decat pentru eter.

Pentru eter concentratia de substanta in aerul inspirat este de 1/1.000.000 g/L aer

Pentru mosc concentratia de substanta in aerul inspirat este de 1/10.000.000 g/L

aer

Cu cat catitatea de substanta mirositoare din aer creste cu atat se mareste si

intensitatea senzatiei de miros pt acea substanta.

Acuitatea olfactiva este invers proportionala cu concentratia substantei odorante.

Sensibilitatea olfactiva discriminative este foarte redusa, fiind necesara o variatie a

concentratiei de circa 30%.

Exista enzime in mucoasa nazala care degradeaza substanta odoranta

Sensibilitatea olfactiva se adapteaza pana la disparitie in doar cateva minute.

Ariile corticale controleaza adaptarea receptorilor olfactivi.

Intensitatea senzatiei olfactive depinde de urmatorii factori:

- Gradul de solubilitate al particulelor in lichidul care acopera mucoasa

- Umiditatea mucoasei

- Varsta

- Starea fiziologica a organismului.

Dupa ce receptorii olfactivi se adapteaza sunt capabili sa receptioneze alte

substante odorante.

2) Segmentul de conducere

Calea olfactiva are doar 2 neuroni

Axonii neuronilor olfactivi constituie nervii olfactivi(10-20 de axoni).

Nervii olfactivi strabat lama cibriforma a osului etmoid si fac sinapsa cu

deutoneuronii din bulbii olfactivi reprezentati de celulele mitrale.

Celulele mitrale sunt organizate in glomeruli.

Axonii neuronilor olfactivi care poseda acelasi tip de receptori olfactivi converg
intr-un anumit tip de glomerul.

Celulele mitrale rafineaza semnalele si le intaresc.

Celulele granulare se afla in bulbii olfactivi.

Celulele granulare inhiba celulele mitrale, astfel incat numai impulsurile excitatorii
puternice pot fi transmise de deutoneuroni.

Inhibitia ralizata de celulele granulare asupra celor mitrale contribuie la adaptarea

olfactiei.

Axonii celulelor mitrale se despart:

- O parte trec in bulbul contralateral

- O parte formeaza tracturile olfactive.

Axonii celulelor mitrale constituie tractul olfactiv.

Axonii tracului olfactiv trimit colaterale catre nucleii habenulari une se inchid
refleze olfactivo-somatice si olfactivo-vegetative.

3) Segmentul central

Tractul olfactiv conduce impulsul nervos in 2 directii(nu are conexiuni directe cu

talamusul)

a) Prin tuberculul olfactiv, spre:

- Lobul piriform al sistemului limbic insantul lateral Sylvius (cortexul olfactiv

primar-paleocortex)

óPe fata mediala a lobilor temporali(chiar deasupra orbitelor)- aria olfactiva(girul

hipocampic si nucleul amigdalian) unde apare senzatia constienta de miros

b) Prin hipotalamus, spre:

- Alte componente ale sistemului limbic(implicate in declansarea reactiilor

emotioale legate de un anumit miros)

- Structuri subcorticale.

Aria olfactiva primara apartine sistemului limbicsi in ea se formeaza senzatiile

grosolane

Aria olfactiva primara este conectata cu aria olfactiva entorinala(de asociatie).

Aria olfactiva entorinala se afla la granita dintre sistemul limbic si neocortex si in

ea se formeaza senzatiile olfactive-placute si neplacute

Mirosul placut al alimentelor stimuleaza secretia glandelor digestive.

Mirosul neplacul poate determina stranut, sughit, voma.

Simtul mirosului este dezvoltat la degustatorii de vinuri, care datorita inhibitiei de

diferentiere recunosc vinurile dupa soiul vitei de vie si dupa vechime

Notiuni elementare de igiena si patologie ale analizatorului olfactiv

Rinita este o inflamatie a mucoasei nazale.

Rinita se manifesta prin edem si vasodilatatie.

Rinita este o inflamatie a mucoasei nazale cunoscuta sub numele de guturai(rinita

acuta).

1. Rinita alergica sezoniera (polinoza/febra de fan/rinita acuta/corizele)

 Simptome (apar in anumite anotimpuri):

- Rinoree(secretie nazala abundenta apoasa apoi mucopurulenta)

- Secretie lacrimala abundenta

- Stranut repetat(guturai)

- Nas infundat

- Senzatie de infundare a urechilor

- Prurit nazal

- Dureri de cap

- Stari subfebrile

- Indispozitie

- Oboseala

- Insomnie

- Lipsa poftei de mancare

- Netratat poate da: sinuzite, otite, faringite, laringite, traheobronsite

- Uneori se asociaza cu boli infectioase ca: difteria, scarlatina, gripa, rujeola

 Cauze:

- Alergeni(tiferite tipuri de polen)

- Oboseala
- Subalimentatie

- Infectii virale si basteriene

- Frig

 Tratament:

- Determinarea si evitarea alergenilor

- Spalaturi nazale

- Imunoterapie

2. Rinita alergica perena(cronice catarale)

 Simptome(prezente tot timpul anului)

- Stranut

- Prurit

- Rinoree(apoasa sau mucopurulenta)

- Obstructie nazala

- Conjunctivita

- Jena la respiratie(in special in pozitia culcat)

- Diminuarea mirosului

- Dureri de cap

- Oboseala

- Scaderea auzului

- Inflamatii amigdaliene, faringiene si bronsice frecvente

- Poate fi manifestarea unor boli cronice preum: sifilis, tuberculoza

 Cauze:
- Alergeni( acarienii din praful de casa, mucegaiuri, peri de animale, gandaci de
bucatarie)

 Tratament:

- Determinarea si evitarea alergenilor

- Spalaturi nazale

- Imunoterapie

3. Rinita non-alergica:

 Simptome:

- Sensibilitate la schimbari de temperatura, umiditate, fum

- Rinoree abundenta

- Stranul in salve

 Cauze:

- Obstructii mecanice (deviatie de sept)

4. Rinita infectioasa(rinita cronica hipertrofica)

 Simptome:

- Congestie nazala

- Degenerarea mucoasei nazale, care se ingroasa si astupa fozele nasale

- Secretie nazala purulenta de culoare galben-verzuie

- Mirosul si auzul se diminueaza

 Cauze:

- Infectie virala

 Tratament:

- Pot trece in sinuzite

- Picaturi nazale decongestionante

- Tratament medicamentos.

5. Rinita cronica atrofica(ozenele)

- Atrofia mucoasei nazale

- Prezenta unor cruste cu miros neplacut.

6. Rinita medicamentoasa

7. Rinita hormonala:

 Cauze:

- Insuficienta tiroidiana

- Acromegalie