Sunteți pe pagina 1din 1

RIGA CRYPTO ȘI LAPONA ENIGEL – ION BARBU – MODERNISM

- 1930 – volumul ”Joc secund”


-
I. MODERNISM
- La nivel prozodic se remarcă structurarea atipică a strofelor, cu număr inegal de versuri.
- La nivelul limbajului observăm asocierea elementelor populare cu termeni moderni/neologici
– expresivitate și ambiguitate;
- Viziunea modernă asupra temei abordate, poemul putând fi considerat un ”Luceafăr întors” /
”Luceafăr cu rolurile inversate”, deoarece ființa superioară este reprezentată de personajul
feminin, iar ființa inferioară este Crypto, aparținător al regnului vegetal.
- Din structura poeziei se observă o nouă perspectivă asupra baladei populare, textul
debutând ca un cântec bătrânesc de nuntă, putând fi considerat un poem alegoric în care se
pune accentul pe problematica cunoașterii: riga Crypto dorește să-și depășească statutul
inferior, dar constată că acest lucru îi este imposibil; este o ființă limitată, efemeră.
-
II. ELEMENTE DE STRUCTURĂ ȘI DE COMPOZIȚIE
TITLUL – asociază numele celor două ființe care provin din medii diferite, opuse: Riga Crypto și
lapona Enigel; termenul ”rigă” desemnează statutul de rege în lumea ciupercilor, ”Crypto” derivă
de la adj. ”criptic” care arată teama de soare și preferința pt. umezeală și umbră; cuvântul
”lapona” indică originea nordică a ființei feminine, iar numele ”Enigel” o caracterizează ca o ființă
angelică (”angelus” = înger); titlul trimite cu gândul la povești de iubire din lit. universală, precum
”Romeo și Julieta”.

TEMA – iubirea imposibilă generată de incompatibilitatea dintre două ființe care fac parte din
lumi diferite, opuse; lapona este atrasă de lumina solară, soarele simbolizează absolutul,
cunoașterea (perfecțiunea, idealul); Crypto se teme de soare, deoarece este ființă limitată,
efemeră, iar soarele are asupra lui un efect negativ.

STRUCTURA: - poezia este construită sub forma unei povestiri în ramă, în cadrul unei nunți reale,
împlinite, fiind expusă povestea unei iubiri eșuate (dintre Crypto și Enigel);
- Cadrul este realizat sub forma unui prolog, surprinzând dialogul dintre menestrel și nuntașul
care îi cere să-i mai spună o dată povestea lui Crypto.
- Povestea propriu-zisă (de iubire imposibilă) este grupată pe mai multe secvențe:
- Prezentarea lui Crypto – ”nărăvaș”, ”sterp”, ”împărățea peste bureți” (statut superior în
lumea sa);
- Prezentarea lui Enigel: ”laponă mică, liniștită/Cu piei” (orig. nordică); ”tot mai la sud” –
statut superior;
- Visul care face posibilă întâlnirea: ”lin adormi”
- Chemările (3) sunt urmate de refuz, ultimul fiind ferm și subliniind dorința pers.feminin de a
atinge absolutul (soarele); lapona nu acceptă niciun comproms și își urmează calea,
indiferent de obstacolele pe care trebuie să le depășească; aceste chemări aseamănă
poemul lui Barbu cu opera eminesciană ”Luceafărul”, însă rolurile sunt inversate, în opera
lui Eminescu ființa inferioară fiind fata de împărat, spre deosebire de textul lui Barbu în care
ființa inferioară este Crypto, iar Enigel deține statutul de ființă superioară, rol pe care îl
îmbracă, la Eminescu, Luceafărul;
- Drama regelui ciupercă – este transformat de soarele cu efect distrugător într-o ciupercă
otrăvitoare; nu poate supraviețui luminii solare;
- Finalul ilustreză o nuntă dintre ciuperca devenită otrăvitoare și ”măselarița mireasă”, Crypto fiind
nevoit să-și continue existența doar alături de ființe similare lui (condamnat să-și trăiască propriul
destin, printre buruieni otrăvitoare).