Curs Agent Imobiliar Modul Legislatie1 PDF

SUPORT CURS “ AGENT IMOBILIAR ”- LEGISLATIE
CURS AGENT IMOBILIAR
1. Actul Juridic Civil. Notiuni, clasificare, capacitate incheiere act juridic,

vicii consimtamant
2. Obiectul , cauza, forma ,modalitatile, efectele ,nulitatea actului civil
3. Dezmembramintele dreptului de proprietate ( uzufruct, habitatie,
servitute, superficie, etc.) .Moduri de dobandire a drepturilor reale
4. Contracte de baza : Contractul de vânzare - cumpărare. Contractul de
mandat . Definitii, atribute, drepturi si obligatii
5. Tipuri de contracte utilizate in practica imobiliara : antecontractul,
contractul de donatie, contractul de schimb, contractul de renta viagera,
contractul de ipoteca
6. Documente utilizate în cadrul agenţiilor imobiliare (contracte comision,
contracte exclusivitate )
7. Cartea funciara si operatiuni de carte funciara.Organizarea ANCPI si a
birourilor de carte funciara. Alcatuirea cartii funciare.Acte necesare la
operatiunile de carte funciara
8. Legislatia imobiliara uzuala. Studiu individual, dezbateri libere
www.cursuri.raminfo.ro
LECŢIA 1
ACTUL JURIDIC CIVIL
Notiunea
Definitie si terminologie
§ 1 act - juridic
§ 2 act – inscrisul
è Actul juridic civil è reprezinta acea manifestare de vointa facuta cu intentia de
a produce efecte juridice, adica de a naste, modifica ori stinge un raport juridic
civil concret.
Clasificarea – criterii de clasificare.

1 dupa nr. partilor
Ø unilaterale
Ø bilaterale
Ø multilaterale
2 dupa modul de incheiere valabila
Ø acte consensuale solemne (legatul, donatia)
Ø acte reale (comodatul, darul manual)
3 dupa modalitatea incheierii lor
Ø acte strict personale (legatul)
Ø acte care pot fi incheiate prin reprezentare
4 dupa scopul urmarit la incheierea lor cu titlu oneros
Ø acte comutative (schimbul)
Ø acte aleatorii (renta vanz. si cump.) cu titlu gratuit
Ø liberalitati (legatul, donatia)
Ø dezinteresate (mandatul gratuit)
5 dupa rolul vointei partilor
Ø acte subiective
Ø acte conditie
6 dupa legatura cu modalitatile (termen, conditie, sarcina)
Ø acte pure si simple
Ø acte afectate de modalitati
7 dupa natura continutului lor
Ø patrimoniale
Ø nepatrimoniale
8 dupa raportul lor cu cauza
Ø acte cauzale
Ø acte necauzale
9 dupa importanta lor: acte
Ø de conserare (inscrierea unei ipoteci)
2
Ø de administrare (inchirierea)
Ø de dispozitie (v.-c., ipoteca, gajul)
10 dupa corelatia dintre ele
Ø acte principale
Ø acte accesorii
11 dupa efectele produse
Ø constitutive
Ø translative
Ø declarative
12 dupa momentul producerii efectelor lor
Ø acte intre vii
Ø acte pentru cauza de moarte
13 dupa modul lor de executare
Ø acte cu executare dintr-o data
Ø acte cu executare succesiva
14 dupa reglementarea si denumirea lor
Ø acte tipice
Ø acte atipice
Conditiile actului juridic civil

Definitie:è Prin conditiile actului juridic civil se inteleg elementele din care acesta este
alcătuit.
Clasificare.
In functie de aspectul la care se refera se disting conditii
Ø de fond
Ø de forma
In functie de obligativitatea sau neobligativitatea lor
Ø conditii esentiale
Ø conditii neesentiale
In functie de sanctiunea nerespectarii lor.
Ø conditii de validitate
Ø conditii de eficacitate
In functie de gradul lor de generalitate
Ø conditii generale
Ø conditii speciale
Capacitatea de a incheia actul juridic civil

Notiune. Capacitatea este acea conditie de fond si esentiala care consta in aptitudinea
subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi si obligatii civile prin incheierea de
acte de drept civil.
3
Capacitatea – conditie pentru orice act civil.
- Capacitatea de a incheia acte juridice civile = titular de drepturi si obligatii civile prin
incheierea de acte juridice civile.
Principiul capacitatii si exceptia de la acest principiu

- Capacitatea de a incheia actul juridic civil este cirmuita de principiul sau regula capacitatii,
incapacitatea constituind exceptia.
- In timp ce capacitatea este o stare de drept, discernamantul este o stare de fapt
(psihologica). Discernamantul poate exista, izolat, chiar la o persoana incapabila.
Exceptia incapacitatii de a incheia acte juridice civile

Exceptia incapacitatii trebuie sa fie expres prevazuta de lege.
Ingradirile capacitatii civile
Clasificare
dupa natura lor
Ø incapacitati de folosinta
Ø incapacitati de exercitiu
dupa gradul de generalitate incapacitati
Ø generale – de exercitiu
Ø speciale – de folosinta
dupa modul in care opereaza incapacitati
Ø care opereaza de plin drept
Ø care opereaza prin efectul unei hotarari judecatoresti
dupa sursa sau izvorul lor incapacitati
Ø stabilite de legea civila
Ø stabilite de legea penala
dupa gradul de opozabilitate incapacitati
Ø absolute
Ø relative
Sanctiunea nerespectarii incapacitatii de a incheia acte juridice civile

è Sanctiunea = nulitatea actului incheiat cu neobservarea regulilor privind capacitatea civila
a persoanelor.
Persoana fizica:
Nerespectarea unei incapacitati speciale = nulitate absoluta
Nerespectarea unei incapacitati de folosinta = nulitate relativa
Persoana juridica:
Lipsa capacitatii de folosinta = nulitatea absoluta
CONSIMTAMANTUL
- Elementul fundamental al actului juridic civil il constituie vointa juridica.
- Vointa este compusa din: consimtamant si cauza sau scopul
4
Formarea si principiile vointei juridice
- Proces psihologic complex din
§ hotararea exteriorizata (consimtamantul)
§ motivul determinat (cauza sau scopul)
§ Principiul autonomiei de vointa
- Subiectele de drept sunt libere sa incheie orice fel de conventii sau sa faca orice fel de
acte unilaterale in limitele legii si al bunelor moravuri.
Limitele principiului
§ ordinea publica
§ morala
§ normele imperative civile
Sanctiunea:
- actul juridic incheiat cu incalcarea limitelor este lovit de nulitate absoluta sau relativa, dupa
caz.
§ Principiul vointei interne sau reale
- Interpretarea contractelor se face dupa intentia comuna a partilor, iar nu dupa sensul literal
al termenilor.
- Actul secret care modifica un act public nu poate avea putere decat intre partile
contractante si succesorii lor universali.
- Consimtamantul nu este valabil, cand este dat, prin eroare, smuls prin violenta, sau
surprins prin dol.
Definitia consimtamantului = acea conditie esentiala, de fond si generala a actului juridic

civil care consta in hotararea de a incheia un act juridic civil menifestata in exterior.
Doua sensuri ale termenului de consimtamant:
§ manifestare unilaterala de vointa
§ acord de vointe (in actele bi-multilaterale)
Conditiile de valabilitate a consimtamantului

§ sa provina de la o persoana cu discernamant
§ sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice
§ sa fie exteriorizat
§ sa fie nealterat de vreun viciu de consimtamant
● Discernamant = persoane fizice cu capacitate deplina de exercitiu

§ < 14 ani = lipsa discernamant
§ 14-18 ani = capacitate restransa de exercitiu
§ Incapacitati naturale = betie
Intentia de a produce efecte juridice. Lipseste intentia in anumite situatii:

§ cand declaratia de vointa a fost facuta in gluma din prietenie, curtoazie.
§ cand s-a facut sub conditie pur potestativa “ma oblig daca vreau”
5
§ cand manifestarea de vointa este prea vaga, imprecisa
§ cand manifestarea de vointa s-a facut cu o rezerva mintala
Consimtamantulè trebuie sa fie exteriorizat – manifestare de vointa
- Manifestarea de vointa poate fi:
§ expresa
§ tacita
Ex. tacit – acceptarea mostenirii
● Consimtamantul
§ in scris
§ verbal
§ prin gesturi concludente
Simpla tacere nu valoreaza consimtamant
Exceptie
§ cand prevede legea
§ prin consens
§ obiceiul
- Consimtamantul trebuie sa fie nealterat printr-un viciu de consimtamant Vicii: eroarea,
dolul (viclenia), violenta si leziunea.
VICIILE DE CONSIMTAMANT
1. Eroarea
Definitie: “Falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act juridic civil”
- Eroarea nu produce nulitate decat cand cade asupra substantei obiectului conventiei.
- Eroarea nu produce nulitate cand cade asupra persoanei cu care s-a contractat, afara numai
cand consideratia persoanei este cauza principala, pentru care s-a facut conventia.
Clasificare
Dupa natura realitatii fals reprezentate:
§ eroarea de fapt – obiect sau persoana
§ eroarea de drept – falsa reprezentare a existentei sau continutului unei norme juridice
civile.
Dupa consecintele produse

§ eroarea obstacol – impiedica formarea actului juridic civil
§ eroarea viciu de consimtamant – alterarea consimtamantului
§ eroarea indiferenta – falsa reprezentare a unor elemente neesentiale la incheierea
actului.
6
Sanctiunea
§ eroarea obstacol – nulitatea absoluta
§ eroarea viciu de consimtamant – nulitatea relativa
§ eroarea indiferenta – poate ramane fara nici o consecinta sau cel mult diminuarea
valorica a
prestatiei.
Conditiile de existenta a erorii viciu de consimtamant

§ elemetul asupra caruia exista eroare sa fi fost hotarator, determinant pentru incheierea
actului
§ cealalta parte contractanta sa fi cunoscut sau sa fi trebuit sa stie ca faptul asupra caruia
exista eroare este determinant, hotarator pentru incheierea actului.
2. DOLUL (viclenia)
Definitie:è Dolul este acel viciu de consimtamant care consta in inducerea in eroare a
unei persoane, cu ajutorul unor mijloace dolosive sau viclene, pentru a o determina sa
incheie un anumit act juridic.
Clasificare
§ dolul principal – atrage anulabilitatea actului
§ dolul incident – nu atrage anulabilitate
Structura
Dupa doua elemente:
§ un element obiectiv (material) – utilizarea de mijloace viclene pentru a induce in
eroare.
§ un element subiectiv (intentional) – intentia de a induce p ecineva in eroare –
provocarea unei erori din neglijenta nu constituie dol.
Conditii
Pentru a constitui viciu de consimtamant dolul trebuie sa intruneasca cumulativ 2 conditii:
§ sa fie determinant pentru incheierea actului juridic
§ sa provina de la cealalta parte sau cand dolul provine de la un tert si contractantul are
cunostinta despre aceasta situatie (complicitate la dol) si cand dolul provine de la
reprezentantul contractului (mandatarul)
- Nu se cere ca dolul sa fie comun.
Proba dolului – cine invoca dolul trebuie sa-l dovedeasca.
Dolul poate fi probat prin orice mijloace de proba, inclusiv martori sau prezumtii simple.
3. VIOLENTA
Definitie:è Violenta eset acel viciu de consimtamant care consta in amenintarea unei
persoane cu un rau de natura sa-i insufle o temere care o determina sa incheie un act
juridic.
7
Clasificare:
Dupa natura raului
§ violenta fizica (integritatea fizica sau bunurile)
§ violenta morala (onoarea, cinstea, sentimentul)
Dupa caracterul amenintarii
§ amenintarea legitima – nu constituie viciu
§ amenintarea nelegitima – constituie viciu de consimtamant atragand nulabilitatea
Structura = doua elemente.

§ un element obiectiv = amenintarea cu un rau
§ un element subiectiv = insuflarea unei temeri
Conditii cumulative
§ sa fie determinanta pentru incheierea actului juridic
§ sa fie injusta (nelegitima)
- Amenintarea cu un rau nu trebuie sa vina obligatoriu de la cocontractant, ea poate proveni si
de la un tert.
- Starea de necesitate in care se gaseste o persoana, care o determina sa incheie un act juridic
pe care altfel nu l-ar fi incheiat trebuie asimilata violentei viciu de consimtamant.
4. LEZIUNEA
Definitie:è Leziunea eset acel viciu de consimtamant care consta in disproportia vadita
de valoare intre doua prestatii.
Structura
Conceptia subiectiva implica doua elemente:
§ obiectiv
§ subiectiv
Conceptia obiectiva – leziunea are un singur element: prejudiciul material reprezentat de
disproportia de valoare intre contraprestatori.
Conditii
§ Leziunea sa fie o consecinta directa a actului respectiv
§ Leziunea sa existe in raport cu momentul incheierii actului
§ Disproportia de valoare intre contraprestatii sa fie vadita
- Domeniu de aplicare: minorii intre 14-18 ani incheie acte juridice civile care in acelasi timp
sunt: de administrare; fara acordul ocrotitorului legal; sunt lezionare pentru minor; sunt
comutative.
8
LECŢIA 2
OBIECTUL ACTULUI JURIDIC CIVIL
Definitie: - se intelege prin obiect al actului juridic civil insasi conduita partilor acelui act
respectiv actiunile ori inactiunile la care partile sunt indreptatite sau de care sunt tinute.
Conditii de valabilitate. Pentru a fi valabil, obiectul actului juridic civil trebuie sa intocmeasca
urmatoarele conditii generale:
§ sa existe
§ bunul a existat dar nu mai exista
§ exista
§ va exista cu exceptia succesiunii viitoare
§ sa fie determinat sau determinabil
§ sa fie circuitul civil
§ bunuri care pot circula liber neingradit
§ bunuri care pot circula in conditii restrictive
- Nesocotirea interdictiilor de instrainare si a conditiilor restrictive de circulatie a
diferitelor bunuri, atrage, in principiu, nulitatea absoluta a actului.
§ sa fie posibil – nimeni nu poate fi obligat la imposibil.
- Imposibilitatea poate fi de ordin material sau juridic.
- Aceasta conditie trebuie apreciata dinamic, prin prisma progresului tehnico-
stiintific.
§ sa fie licit – daca se incalca vrea dispozitive legala, actul este nul pentru obiect ilicit.
§ sa fie moral – obiectul trebuie sa fie in concordanta cu morala (bunele moravuri);
imoral – nulitate absoluta.
- conditii speciale: obiectul derivat al actului juridic civil trebuie sa apartina celui ce se
obliga la transferul sau grevarea lui.
Nerespectarea – nulitate absoluta.
§ obiectul act juridic civil, trebuie sa constea intr-un fapt personal al debitorului.
§ obiectul act juridic civil trebuie sa fie autorizat.
CAUZA (SCOPUL) ACTULUI JURIDIC CIVIL
Definitie: èCauza sau scopul este acel element al actului juridic civil care consta in
obiectul urmarit la incheierea unui asemenea act.
Elemente
§ scopul imediat
§ scopul mediat
Scopul imediatè - este acel element al cauzei ce consta in motivul determinant al incheierii
actului juridic civil.
- este concret si variabil de la o specie la lata de acte juridice civile.
9
Conditii de valabilitate cumulative:

Cauza trebuie sa:
§ sa existe – obligatia fara cauza nu poate avea nici un efect
§ cand lipsa cauzei se datoreaza lipsei de discernamant, ambele elemente ale cauzei
lipsesc (lipsa cauzei atrage nulitatea relativa a actului
§ sa fie reala – cauza nu este reala cand este falsa, cauza este falsa cand exista eroare
asupra scopului imediat.
Falsitatea cauzei
§ mediate – anulabilitatea actului
§ imediate – nulitatea absoluta a actului
§ sa fie licita – este licita cauza care este in concordanta cu legea si ilicita cauza care
este prohibita de lege – nulitatea absoluta a ctului.
Rolul si proba cauzei

Codul civil instituie doua prezumtii:
§ prezumtia de valabilitate a cauzei indiferent de faptul redarii ei in inscrisul probator
§ prezumtia de existenta a cauzei – ea nu trebuie dovedita.
FORMA ACTULUI JURIDIC CIVIL
Definitie:è se intelege acea conditie care consta in modalitatea de exteriorizare a

manifestarii de vointa facute cu intentia de a crea, modifica ori stinge un raport juridic
civil.
Principiul consensualismului – regula de drept potrivit careia simpla manifestare de vointa este
nu numai necesara ci si suficienta pentru ca actul juridic civil sa ia nastere in mod valabil.
Conditii de forma
- Forma ceruta “ad validitatem” – desemneaza acea conditie de validitate, speciala si
esentiala care consta in cerinta indeplinirii formalitatilor prestabilite de lege sau de
parti, in lipsa carora actul n-ar putea lua nastere in mod valabil.
Conditii:
§ intregul act trebuie sa imbrace forma solemna
§ actul aflat in interdependenta cu actul solemn trebuie sa imbrace si el forma solemna
(mandatul
§ pentru incheierea unui act solemn actul care determina ineficienta unui act solemn
(exceptie legatul care poate fi revocat si in mod tacit)
Aplicatii ale formei ad validitatem

Ex.: donatia, remutarea expresa la succesiune, contracte societate.
10
Forma ceruta “ad probationem”
Definitie: Acea cerinta impusa de lege sau parti care consta in intocmirea unui inscris cu
scopul de a proba actul juridic civil valabil incheiat.
Caractere juridice
- Manifestarea de vointa trebuie imbracata in forma scrisa – este obligatorie – nerespectarea =
inadmisibilitate.
Sanctiune – imposibilitatea dovedirii actului cu alt mijloc de proba (exceptand marturisirea si

inceputul de dovada scrisa care poate fi completat cu martori si prezumtii).
Aplicatii
- Art. 1191 alin 1 c.c. – acte cu inscris autentic sau sub semnatura privata pentru suma ce
depaseste 250 lei; depozit valutar, tranzactia, contractul de inchiriere a locuintelor, contractul
de cesiune si de cesiune a dreptului de autor.
Forma ceruta pentru opozabilitate fata de terti

Definitie: Acele formalitati care sunt necesare, potrivit legii, pentru ca actul juridic sa fie
opozabil si persoanelor care n-au participat la incheierea lui.
Caractere juridice
§ este obligatorie
§ actul trebuie facut cunoscut tertilor prin masuri specifice “de publicitate”
Sanctiune – inopozabilitatea actului juridic. Actul produce efecte doar intre parti, dar ineficace
fata de terti.
Aplicatii: publicitatea imobiliara, publicitatea constituirii gajului, inregistrarea in materia

inventiilor.
MODALITATILE ACTULUI JURIDIC CIVIL

1.Termenul
Definitie: termenul este acel eveniment viitor si sigur ca realizare, pana la care este
amanata inceperea ori stingerea exercitiului drepturilor subiective civile si a obligatiilor
corelative.
Clasificare
- Dupa natura efectelor juridice. Termen:
§ suspensiv (data la care trebuie inapoiat lucrul comodatorului)
§ extinctiv
- Dupa titularul beneficiului sau. Termen:
§ stabilit in favoarea debitorului
§ stabilit in favoarea creditorului
§ stabilit atat in favoarea creditorului cat si a debitorului
11
- Dupa izvorul sau. Termen:

§ valutar sau conventional
§ legal
§ judiciar
- Dupa criteriul cunoasterii ori nu. Termen.
§ cert (15.08.2000)
§ incert (la moartea creditorului)
Efecte
- Termenul suspensiv = anima inceputul exercitarii dreptului subiectiv civil.
- Termenul extinctiv = marcheaza stingerea dreptului subiectiv civil.
2. Conditia
Definitie: è se intelege un eveniment viitor si nesigur ca realizare, de care depinde

existenta dreptului subiectiv civil si a obligatiei corelative.
Clasificare
- Dupa natura efectelor produse. Conditia:
§ suspensiva – se incheie contractul daca proprietarul se muta din localitate.
§ Rezolutorie – contractul de vanzare-cumparare se anuleaza daca vanzatorului i se naste
un copil in doi ani.
- Dupa criteriul legaturii cu vointa partilor a realizarii ori nerealizarii ei. Conditia:
§ cauzala – inchei contract daca castig la loto
§ mixta – iti donez apartament daca te vei casatori
§ potestativa – pura sau simpla
3. Sarcina
Definitie:è Acea obligatie de a da, a face sau a nu face ceva, impusa de impunator
gratificatului in actele cu titlu gratuit – liberalitati
Clasificare
- In functie de persoana beneficiarului
Sarcina in favoarea:
§ dispunatorului
§ gratificatului
§ terte persoane
- In functie de valabilitatea ei. Sarcini:
§ posibile, licite, morale
§ imposibile, ilicite, imorale.
12
EFECTELE ACTULUI JURIDIC CIVIL
Principiile efectelor actului juridic civil si exceptiile lor
Definitie:è Principiile efectelor sunt acele reguli de drept civil care ne arata modul in
care se produc aceste efecte, respectiv, cum se produc ele, in ce conditii si fata de cine
anume.
Principii
o principiul fortei obligatorii
o pricipiul irevocabilitatii
o pricncipiul relativitatii
1. Principiul fortei obligatorii

“Conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante”
Fundament
- interesul general al asigurarii stabilitatii si sigurantei raporturilor juridice generate de actele
juridice civile.
- respectarea cuvantului dat
Exceptii: incetarea mandatului din cauza mortii (interdictiei), a mandatului sau mandatarului,
incetarea locatiunii din cauza pieirii lucrului.
Cazuri de extindere a fortei obligatorii
§ prorogarea (prelungirea)
§ prelungirea efectelor actului cu executare succesiva
§ revizuirea
2. Principiul irevocabilitatii actului juridic civil

Definitie: è Acea regula de drept potrivit careia actului bilateral nu i se poate pune capat prin
vointa numai a uneia dintre parti, iar actului unilateral, prin manifestarea de vointa contrara
din partea autorului sau.
Exceptii
§ acte bilaterale (multi) – cauze autorizate de lege sau ex.: revocarea donatiei intre soti,
incetarea depozitului, incetarea mandatului prin revocare.
§ acte unilaterale – legatul, retractarea demutarii la mostenire; oferta inainte de a ajunge
la destinatar.
3. Principiul relativitatii efectelor actului juridic civil

Definitie:è Actul civil produce efecte numai fata de autorul ori autorii lui fara a putea sa
profite sau sa dauneze altor persoane
13
Notiunile de:
§ parte
§ avinzi-cauza
§ tert
Partile – o persoana care incheie un act juridic civil, personal sau prin reprezentare, si in
patrimoniul sau in persoana careia se produc efectele acelui act.
Avinzii – cauza = persoana care desi nu a participat la incheierea unui act juridic este insa
indriduita sau tinuta, dupa caz, fie sa profite, fie sa suporte efectele acelui act, datorita legaturii
sau relatiei sale juridice cu una din partile lui.
Avinzii-cauza
§ succesorii universali si succesorii cu titlu universal – dobanditorii de patrimoniu
§ succesorii cu titlu particular – donatorul
§ creditorii chirografari (acei creditori care nu au o garantie reala-ipoteca, ci numai un
drept de gaj general.
Tertii
Persoana straina de un anumit act juridic civil
Tertii:
§ propriu-zisi
§ asimulati
Exceptii de la principiul relativitatii
Exceptii:
§ aparente – avinzii cauza, promisiunea pentru altul, simulatia, reprezentarea, actiunile
directe.
§ reale – stipulatia pentru altul
NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL

Definitie:è Acea sanctiune de drept civil care lipseste actului juridic de efectele
contrarii normelor juridice edictate pentru incheierea sa valabila.
Caracteristici ale nulitatii:

§ sanctiunea de drept civil
§ priveste numai actele juridice
§ consta in lipsirea actului juridic de efectele contarre legii
§ vizeaza numai acele efecte ale actului ce contravin legii
Functiile nulitatii:
§ preventiva
§ represiva
§ mijloc de garantie a principiului legalitatii
Clasificarea nulitatilor
1.Dupa natura interesului:è nulitate absoluta sau nulitate relativa
14
Nulitate absoluta – sanctioneaza nerespectarea unei dispozitii legale ce ocroteste un interes
particular
2.Dupa intinderea intereselor saleè Nulitate:
§ partiala – desfiinteaza o parte din actul juridic civil
§ totala – desfiinteaza in intregimeactul
3.Dupa modul de consacrare legislativeè Nulitate:
§ expresa (textuala) – este prevazuta intr-o dispozitie legala
§ virtuala – nu este prevazuta de lege dar care este reglementata de o anumita conditie
4. Dupa felul conditiei d evaliditate nerespectateè Nulitate:
§ de fond – nerespectarea unei conditii de fond a actului juridic civil
§ de forma – intervine in cazul nerespectarii formei cerute ad validitatem
5.Dupa modul de valorificareè Nulitate:
§ judiciara
§ amiabila
CAUZELE DE NULITATE
1.Cauzele de nulitate absoluta:

§ incalcarea regulilor privind capacitatea civila
§ lipsa consimtamantului (datorarii erorii obstacol)
§ nevalabilitatea obiectului actului juridic constitutiv
§ nevalabilitatea cauzei actului juridic civil
§ nerespectarea formei cerute ad validitatem
§ lipsa ori nevalabilitatea autorizatiei administrative sau judiciare
§ incalcarea ordinii publice
§ fraudarea legii
§ incalcarea dreptului de precautiune al statului
2.Cauzele de nulitate relativa

§ nerespectarea regulilor privind capacitatea civila a persoanei (minorul 14-18 ani fara
acordul parintilor)
§ lipsa discernamantului in momentul incheierii actului
§ viciile de consimtamant: eroarea, dolul, violenta, leziunea
§ nerespectarea dreptului de precutiune
Regimul juridic al nulitatii
1.Regimul juridic al nulitatii absolute

§ nulitatea absoluta poate fi invocata de oricine are interes
§ nulitatea absoluta poate fi invocata oricand fiind inprescriptibila
§ nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmare
15
2.Regimul juridic al nulitatii relative
§ nulitatea relativa poate fi invocata numai de persoana ocrotita si al carei interes a fost
nesocotit la
incheierea actului
§ nulitatea relativa este prescriptibila
§ nulitatea relativa poate fi confirmata expres sau tacit de catre partea interesata.
Principiile nulitatii
§ Principiul retroactivitatii nulitatii
§ Principiul restabilirii situatiei anterioare
§ Principiul desfiintarii actului subsecvent ca urmare a desfiintarii actului initial
1. Principiul retroactivitatii nulitatii

Definitie:è Acea regula potrivit careia nulitatea nu produce efecte numai pentru vitor,
ci si pentru trecut, adica pana la momentul incheierii actului juridic civil.
Exceptii: contractele cu executare succesiva partial executate; fructele culese pana la data
intentarii cererii in anulare de posesorii de buna credinta.
2. Principiul restabilirii situatiei anterioare - restitutia in integrum

Definitie: Regula de drept potrivit careia tot ea s-a executat in baza unui act juridic
desfiintat trebuie restituit.
Exceptii: cazul incapabilului care este tinut sa restituie prestatiile primite numai in masura
imbogatirii sale efective.
3. Principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial

è Anularea actului initial (primar) atrage dupa sine si anularea actului subsecvent
datorita legaturii lor juridice.
Excceptii: principiul ocrotirii bunei credinte a subdobanditorului unui bun cu titlu oneros
4.Principiul conversiunii actului juridic

Definitie: Inlocuirea actului nul cu un alt act juridic valabil.
Conditii
§ sa existe un element de diferenta intre actul nul si actul valabil
§ unul din acte sa fie desfiintat definitiv si total
§ actul socotit valabil sa indeplineasca toate conditiile de validitate iar acestea sa se
regaseasca in chiar actul desfiintat
§ manifestarea de vointa a partii sau partilor sa fie favorabila conversiei
Aplicatii:
§ cazul manifestarii de vointe nul ca vanzare-cumparare dar valabile ca antecontract de
vanzarecumparare
16
§ cazul actului de instrainare a unui bun succesoral, de catre mostenitor, nul ca atare,
insa valabil ca act de acceptare a succesiunii.
Principiul validitatii aparentei in drept
- Inlatura nulitatea unui act juridic civil incheiat intr-o situatie de eroare comuna, obsteasca.
Ex.: inregistrarea in registrul starii civile de catre o persoana necompetenta sunt valabile.
Principiul raspunderii civile delictuale
Minorul savarseste un delict civil (falsifica data nasterii) pentru a incheia actul civil iar
cocontractantul nu stie.
Actul anulabil va fi mentinut intrucat reprezinta cea mai buna reparare a prejudiciului ce s-ar
produce cocontractantului.
LECŢIA 3
DEZMEMBRAMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE
§ Dreptul de uzufruct
§ Dreptul de uz
§ Dreptul de abitatie
§ Dreptul de servitute
§ Dreptul de superficie
1.DREPTUL DE UZUFRUCT
è 517 Codul Civil "Uzufructul este dreptul de a se bucura cineva de lucrurile ce sunt
proprietatea altuia, intocmai ca insusi proprietarul lor, insa cu indatorirea de a le
conserva substanta".
Atributul posesiei: -nudul propritar
-uzufructuar.
Uzufructuarul este un defendor precar in raport cu nudul proprietar si posesor fata de terti.
Aplicare:
- Uzufructuarul se poate stabili pe bunuri mobile si imobile.
- 626 Codul Civil defineste uzufructul ca lucruri de care nu te poti servi fara a le consuma (ex.
bani, bauturi, grane).
Modalitati de constituire:
§ -contractul de vanzare -cumparare cu retinerea de catre vanzator al uzufructului viager;
§ -prin testament, instituind uzufructul pentru o persoana asupra unui imobil.
Uzufructuarul se poate folosi de uzucapiunea in conditiile legii.
Drepturile uzufructuarului:
§ poate pretinde nudului proprietar predarea in folosinta a bunului;
§ culege fructele produse de bun;
§ foleste bunul;
§ poate ceda beneficiul dreptului sau;
§ se poate folosi de actiunea confesorie de uzufruct pentru a i se recunoaste dreptul sau si
inlaturarea oricaror tulburari.
17
Obligatiile uzufructuarului:
§ inventariaza in prezenta proprietarului, mobilele si constata starea imobilelor;
§ sa-l informeze pe proprietar asupra oricaror tulburari din partea tertilor;
§ sa respecte destinatia bunurilor;
§ sa suporte cheltuielile si sarcinile obisnuite;
§ sa restituie bunul catre nudul proprietar.
Drepturile nudului proprietar:
§ poate dispune de bun cu respectarea dreptului de uzufruct;
§ poductele-i revin;
§ in apararea dreptului de proprietate se poate intenta actinea de revendicare, posesorie,
actiune
izvorita din conventia de constatare a dreptului de uzufruct.
Obligatiile uzufructuarului:
§ sa efectueze sarcinile extraordinare;
§ sa garanteze pentru evictiune.
Stingerea uzufructului
Acest drept poate inceta prin:
§ a)decesul uzufructuarului-nu se transmite;
§ b)prin expirare termenului(termen extintiv);
§ c)prin consolidare-uzufructul si nuda proprietar se intrunesc;
§ d)prin neexercitarea sa timp de 30 de ani;
§ e)prin pieirea bunului totala (in parte ramane dreptul pe partea ramasa);
§ f)prin abuzul de folosinta al uzufructuarului;
§ g)prin renuntare din partea uzufructuarului;
§ h)prin desfiintarea titlui de poprietate.
2.DREPTUL DE UZ SI DREPTUL DE HABITATIE

è Uzuarul cat si beneficiarul dreptului de habitatie nu au dreptul la proprietatea fructelor
decat in limita nevoilor sale si ale familiei sale.
- Uzuarul nu poate ceda sau inchria dreptul sau.
- Dreptul de abitatie este un drept de uz, avand ca obiect o casa de locuit.
- Titularul dreptului de habitatie, in mod exceptiponal, poate inchiria altcuiva partea din casa
pe care nu o locuieste.
- Dreptul de habitatie nu poate fi cedat sau inchiriat. (Ex.:dreptul de habitatie al sotului
supraviatuitor asupra locuintei care a apartinut sotului decedat).
3.DREPTUL DE SERVITUTE
Este un drept real in virtutea caruia se impune unui fond, numit fond servant sau
aservit, o anumita sarcina in favoarea altui fond, numit fond dominant, care apartine
altei persoane decat aceea ce detine fondul aservit.
Servitutile.- Notiune 576 Codul Civil " o sarcina impusa asupra unui imobil pentru uzul si
utilitatea unui imobil avand un alt stapan".
18
Servitutea este un dezmembramant al dreptului de proprietate:

§ servitutea este un drept real constituit asupra unui bun care apartine altuia;
§ servitutea este un accesoriu al fondului si nu poate fi instrainata sau ipotecata;
§ servitutea are un caracter perpetuu,drept real esentialmente viager;
§ servitutea are un caracter indivizibil.
Clasficare:
▪ servituti legale-sabilite prin lege (ex. zidul sau santul comun, de trecere, de vedere
distanta plantatiilor, arbori inalti (2 m));
§ servituti naturale-scurgerea apelor naturale, servitutea izvorului, servitutea de
ingradire;
§ servitutile prin fapta omului sunt singurele servituti veritabile;
§ servituti continue si servituti necontinue
-sevitutile continue sunt :servitutea de vedere si servitutea de aspect;
-sevitutile necontinue:servituti de trecere, de a lua apa din fantana aflata proprietatea
altuia;
§ servituti aparente si servituti neaparente
-sevituti aparente-o usa, o fereastra, o poteca
Prin uzucapiune se poate dobandi o servitute: ferestre sau balcoane, servitutea legala de
trecere-despagubire in proportie cu pagubele.
Modurile de constituire:
§ conventia, testamentul;
§ posesia indelungata,exercitata in mod util,timp de 30 de ani, duce la dobandirea
servitutii;
§ destinatiunea proprietarului tine loc de titlu in privinta servitutii continue si aparente.
Exercitarea dreptului de servitute

- Drepturi si obligatii ale proprietarului fondului dominant:
§ are dreptul de a se folosi de servitute numai in conformitate cu titlul de constituire;
§ are obligatia de a efectua, pe cheltuiala sa toate lucrarile necesare pentru execitarea
dreptului sau.
- Drepturi si obligatiile proprietarului fondului aservit:
§ poate conferi proprietarului fondului dominant un loc ce ar servi aceleeasi destinatii;
§ are obligatia de a nu face nimic de natura a diminua sau ingreuna exercitiul servitutii.
Modurile de stingere a servitutilor(aceleasi moduri de stingere a uzufructului):

§ imposibilitatea materiala de exercitare;
§ confuzinea;
§ neuzul(30 de ani);
§ pierderea fondului aservit;
§ implinirea termenului.
19
§ prin renuntare la servitute
§ prin desfiintarea dreptului de proprietate a celui care a constituit servitutea
4. DREPTUL DE SUPERFICIE
è Notiune: Dreptul de superficie consta in dreptul de proprietate pe care il
are o persoana, denumita “superficiar”, asupra constructiei, plantatiei sau
lucrarii ce se afla pe suprafata unui teren, care apartine unui alt
proprietar, precum si in dreptul de folosinta asupra terenului pe care se
gaseste constructia, plantatia sau lucrarile.
è Dreptul de superficie este un drept real prin specificul sau, avand
particularitatile sale proprii.
è Superficiarul exercita asupra constructiei sau plantatiei atributele dreptului de
proprietate.
è Dreptul de superficie se aseamana cu dreptul de proprietate insa se deosebeste
prin aceea ca el nu confera superficiarului decat un drept real de folosinta.
è Legiuitorul creeaza doua prezumtii “juris tantum”:
- prima prezumtie consta in aceea ca orice constructie, plantatie sau alta lucrare aflata
pe un teren este considerata ca a fost facuta pe cheltuiala sa de catre proprietar;
- a doua prezumtie este aceea ca proprietarul terenului este considerat a fi si
proprietarul constructiei, plantatiei sau oricarei alte lucrari aflate pe el, dar aceasta numai pana
la proba contrarie
- cel ce va dovedi ca are un titlu legal in baza caruia a construit ori a plantat sau
savarsit orice alta lucrare pe terenul altuia va fi titularul unui drept real, al dreptului de
superficie si nu al unui drept de creanta.
Modul de dobandire a dreptului de superficie

è Se poate dobandi:
- prin acte juridice cu titlu oneros sau gratuit;
- prin uzucapiune in aceleasi conditii ca dreptul de proprietate.
Drepturi si obligatii
Caracterele dreptului de superficie.
è Doua categorii de drepturi:
- drept de proprietate asupra constructiei, plantatiei etc
- drept de folosinta asupra terenului pe care se gasesc acestea.
Obligatia superficiarului- este de a respecta conditiile prevazute in actul de constituire a
dreptului de superficie, si de a plati proprietarului terenului indemnizatia cuvenita pentru
folosinta terenului,
Obligatia proprietarului este de a respecta si garanta superficiarului pasnica folosinta a
terenului pe toata durata exercitarii dreptului sau.
20
Caracterele dreptului de superficie sunt:
è este un drept real imobiliar
è el poate purta asupra tuturor constructiilor sau lucrarilor aflate pe teren, fiind in
acest caz complet, dar poate purta si asupra unei parti din acestea, cand este
incomplet
è acest drept este suprapus dreptului de proprietate asupra terenului, de care este
distinct
è este un drept real perpetuu
è nu se stinge prin neuz timp de 30 ani
è poate fi grevat cu sarcini in masura compatibilitatii acestora cu continutul
propriu al dreptului de superficie, precum: uzufruct, abitatie, servituti, privilegii
imobiliare si ipoteci.
MODURILE DE DOBANDIRE A DREPTURILOR REALE

- Dreptul de proprietate se poate dobandi prin:succesiune, conventie, accesiune sau
incorporatiune, prescriptie, prin lege si prin ocupatiune.
Cele mai uzuale sunt :
1.Accesiunea.
- Incorporarea materiala a unui bun considerat mai putin important intr-un bun mai
important, cu efectul dobandirii dreptului de proprietate asupra primului bun de catre
proprietarul celui de-al doilea.
Accesiunea-imobiliara;
§ artificiala.
§ naturala
Accesiunea imobiliara naturala:
§ cresterea de teren(pamant) ce se face succesiv si p nesimtite pe malurile fluviului;
§ anulsiunea-dupa un an;
§ insulele si prundurile ce se formeaza pe fluvii sunt ale proprietarului tarmului;
§ orice animale sau zburatoare salbatice trec in cuprinsul nostru sunt ale noastre.
Accesiunea imobiliara artificiala
Def: - Ridicarea unei constructii pe un teren aflat in proprietatea altei personae decat
proprietarul materialelor folosite.
- Bunul principal il reprezinta terenul, iar bunul secundar-constructia.
Ipoteza ridicarii constructiei de catre proprietarul terenului cu materialele altcuiva.
Proprietarul terenului este obligat sa plateasca valoarea materialelor; el mai poate fi obligat si
la plata de daune-interese.
Ipoteza ridicarii constructiei de catre o alta persoana decat proprietarul terenului.
Constructor :-de buna-credinta;
-de rea-credinta.
a)Constructorul de buna-credinta - ridica constructia pe un teren ce crede ca-i apartine
- Proprietarul terenului va retine constructia in proprietate operand accesiunea imobiliara
artificiala.
21
- Prorietarul terenului trebuie sa inapoieze valoarea constructiei si a muncii.
b)Constructorul de rea-credinta ridica constructia pe un teren ce stie ca nu-i apartine.
è Proprietarul terenului are 2 posibilitati:
§ 1) plata materialelor si a manoperei;
§ 2) obligarea constructorului de rea-credinta de a-si ridica constructia pe cheltuiala lui
sau eventual plata la daune-interese.
Constructorii pot refuza predarea constructiei pana cand i se va plati despagubirea.
2. Uzucapiunea
- Uzucapiunea(sau prescriptia achizitiva) este un mod de dobandire a dreptului de
proprietate asupra unui bun prin posedare neintrerupta a acestuia in termenul si in
conditiile cerute de lege.
- Domeniul de aplicare-imobiliar.
Nu se pot prescrie bunuri scoase din comert.
Dententia precara nu se bucura de uzucapiune.
Clasificare uzucapiunii - 30 ani
-de 10 pana la 20 ani.
Uzucapiunea de 30 ani è 1890 Codul civil:"toate actiunile…reale…se vor prescrie prin 30
ani".
Acest tip de uzucapiune nu este impiedicat de reaua-credinta a posesorului, nefiind relevanta
cunoasterea,
dintr-un inceput, de catre acesta, a calitatii sale de neproprietar al bunului posedat.
Uzucapiunea de 10 pana la 20 ani.(1895)
§ 10 ani daca proprietarul locuieste in raza teritoriala a tribunalului judetean unde se afla
nemiscatorul;
§ 20 ani daca proprietarul locuieste in afara razei tribunalului.
Posesia trebuie sa se intemeieze pe un just titlu si sa fie de buna-credinta.
Just titlu=titlul tranzitiv de proprietate, care indeplineste toate conditiile mai putin aceea
a calitatii de proprietar a transmitatorului
§ Daca actul este nul absolut nu se poate invoca uzucapiunea de scurta durata.
§ Daca actul este nul relativ se poate invoca uzucapiunea.
Exemplu de just titlu: contractul de vanzare-cumparare, contractul de schimbare,de donatie,

tranzactia, hotararea judecatoreasca de adjudecare.
Justa cauza è trebuie dovedita de cel ce invoca prescriptia de 10-20 ani.Justul titlu trebuie sa
aibe data certa.Nu se cere publicitatea imobiliara.
Buna-credinta=convingerea sincera a posesorului ca a dobandit bunul de la adevaratul

proprietar.
§ Este suficienta buna-credinta momentul dobandirii.
§ Sarcina probei cade in sarcina celui ce alege reaua-credinta.
Termenul uzucapiunii de scurta durata:10,20 ani.

22
- Daca o perioada este in loc., iar o perioada nu, atunci se calculeaza numar de ani dublu
pentru a ajunge la 10.
- Modul de calcul al termenului uzucapiunii.Se calculeaza pe zile.Ziua cand ince prescriptia
nu se ia in calcul.
Ziua are 24 de ore si incepe de la ora O si se sfarseste la ora 24.
Prescriptia este incheiata la implinirea ultimei zile a termenului.
§ Intreruperea uzucapiunii poate fi naturala sau civila.
Inreruperea naturala: posesorul este si ramane lipsit, in decurs de mai mult de 1 an sau
lucrul este declarat prin lege neprescriptibil.
Intreruperea civila si suspendarea uzucapiunii sunt guvernate de regulile edictate prin

normele juridice in materie ale Decretului 167/1985.
Jonctiunea posesiilor. Adaugarea la termenul posesiei actuale a posesorului, a timpului cat

bunul a fost posedat de autorul sau.
Conditii cumulative:
-jonctiunea se poate invoca doar pentru unirea a doua sau mai multe posesii propriu-zise;
-cel ce invoca jonctiunea posesiilor sa fie succesor in drept al autorului.
Ipoteze:
1) posesia dobanditorului este de aceeasi natura cu cea a autorului-jonctiune;
2) dobanditoul; est de rea-credinta, iar posesorul este un just titlu-uzucapiune de 30 ani;
3) dobanditorul este de buna-credinta si are un just titlu, iar autoul de rea-credinta.
Dobanditorul preia termenul autorul pentru uz de 30 ani sau incepe un nou termen pentru uz
de 10-20 ani.
Efectele uzucapiunii.
- Dobandirea de catre posesor a dreptului de proprietate asupra bunului posedat
- Uzucapiunea se poate invoca prin actiune.
- Renuntarea la prescriptia achizitiva:
§ poate avea efect daca termenul este implinit;
§ denuntarea tacita/expresa;
§ renuntatorul trebuie sa aibe capacitatea de a instraina;
- Renuntarea nu are eficienta absoluta.
23
LECŢIA 4
CONTRACTE DE BAZA
CONTRACTUL DE VANZARE-CUMPARARE
Notiunea: è Vanzarea-cumpararea este un contract prin care una dintre parti – vanzatorul –
stramuta proprietatea unui bun al sau asupra celeilalte parti – cumparatorul – care se obliga
in schimb a plati vanzatorului pretul bunului vandut.
Ø Nu pot forma obiectul contractului de vanzare-cumparare drepturile personale
nepatrimoniale si cele patrimoniale care au un caracter strict personal (dreptul real de
uz, dreptul de abitatie al sotului supravietuitor)
Ø Vanzarea este un contract consensual (vinderea este perfecta… indata ce partile s-au
invoit).
Ø Vanzarea nu este un contract solemn si nici real. Prin exceptie de la principiul
consensualismului, in cazurile special prevazute de lege vanzarea devine un contract
solemn. Ex.: terenurile pot fi instrainate (dobandite) prin acte juridice intre vii, sub
sanctiunea nulitatii absolute, numai daca actul a fost incheiat in forma autentica.
Ø Vanzarea-cumpararea este un contract translativ de proprietate din momentul incheierii
lui. In acest sens, art. C. civ. prevede ca “proprietatea este de drept stramutata” de la
vanzator la comparator “indata ce partile s-au invoit asupra lucrului si asupra pretului,
desi lucrul inca nu se va fi predat si pretul inca nu se va fi numarat.
Ø Din momentul dobandirii dreptului de proprietate, cumparatorul suporta si riscul
pieirii lucrului, potrivit principiului “res perit domino”.
Ø Principiul transmiterii immediate a dreptului de proprietate (si a riscurilor) din
momentul incheierii contractului opereaza numi daca sunt indeplinite anumite condtitii
è vanzatorul trebuie sa fie proprietarul lucrului vandut, iar contractul perfect
valabil incheiat
è trebuie sa fie vorba de lucruri determinate individual. In cazul bunurilor
determinate numai generic,
è transferul proprietatii nu se poate produce din momentul incheierii contractului,
caci nu se cunosc bunurile care urmeaza sa fie efectiv dobandite de catre
cumparator.
è lucrul vandut trebuie sa existe
è trebuie ca partile sa nu fi amanat transferul proprietatii printr-o clauza speciala
pentru un moment ulterior incheierii contractului.
Conditiile de validitate ale contractului de vanzare-cumparare

- Pentru a fi valabil incheiat, contractul de vanzare-cumparare trebuie sa intruneasca diferite
elemente:
24
§ consimtamantul,
§ capacitatea,
§ obiectul (lucrul vandut si pretul),
§ o cauza licita
§ forma.
A. Consimtamantul partilor. Promisiunea de vanzare (antecontractul).

Pactul de preferinta. Dreptul de preemtiune.
a) Consimtamantulè Vanzarea, ca si orice alt contract, se incheie prin consimtamantul

partilor.
- Acordul de vointa intre parti este totdeauna necesar si totodata suficient – cu exceptiile
prevazute de lege – in vederea formarii contractului.
b) Promisiunea unilaterala de vanzare (sau de cumparare) – in cazul promisiunii de
vanzare, o persoana, prevazand un eventual interes pentru ea de a dobandi proprietatea unui
bun, primeste promisiunea proprietarului de a vinde acel bun, rezervandu-si facultatea de a-si
manifesta ulterior – de obicei inauntrul unui termen – consimtamantul sau de a-l cumpara.
c) Promisiunea bilaterala de vanzare-cumparare.
- Promisiunea de vanzare poate fi nu numai unilaterala, dar si bilaterala – in care caz ambele
parti se obliga sa incheie in viitor, la pretul stabilit, contractul de vanzare-cumparare.
- Promisiunea bilaterala este un antecontract, cu singura deosebire ca in acest caz oricare
dintre parti poate cere incheierea contractului.
d) Pactul de preferintaè este o varianta a promisiunii de vanzare prin care proprietarul unui
bun se obliga ca, in cazul cand il va vinde, sa acorde preferinta unei anumite persoane, la pret
egal.
e) Dreptul de preemtiuneè In cazul in care proprietarul unui teren agricol din extravilan
intentioneaza sa-l vanda, legea confera un drept prioritar la cumparare (drept de preemtiune)
coproprietarilor, proprietarilor vecini, arendasului si statului. Dreptul de preemtiune are natura
legala, fiind instituit printr-o normaimperativa. Asemanator drepturilor reale, dreptul de
preemtiune – fiind un drept absolut – este impozabil “erga omnes”; deci daca proprietarul
vinde terenul cu nerespectarea lui, se poate cere anularea contractului indiferent de buna sau
reaua-credinta a tertului cumparator.
Domeniul si conditiile de aplicare
- Dreptul de preemtiune are ca obiect numai terenurile agricole (terenuri arabile, pasuni, vii)
situate in extravilan.
- Daca terenul nu este agricol (padure) sau, fiind agricol, este situat in intravilan (inauntrul
vetrei localitatii), dreptul de preemtiune nu exista.
- Dreptul de preemtiune este prevazut de lege numai daca instrainarea se face “prin vanzare”.
B. Capacitatea partilor
Reguli generale: è pot cumpara toti carora nu le este oprit prin lege.
- Deci regula este capacitatea, iar incapacitatea, exceptie. (incapacitati speciale: vanzarea intre
soti este interzisa)
25
C. Obiectul contractului
Vanzarea-cumpararea – fiind un contract sinalagamatic – da nastere la doua obligatii

(reciproce) - obligatia vanzatorului are ca obiect lucrul vandut, iar obligatia cumparatorului are
ca obiect pretul.
Lucrul vandut – conditii:
è sa fie in comert (in circuitul civil)
è sa existe in momentul incheierii contractului sau sa poata exista in viitor
è sa fie determinat sau determinabil, licit si posibil
è sa fie proprietatea vanzatorului
Pretul – conditii:
è pretul sa fie stabilit in bani
è pretul sa fie determinat sau determinabil
è pretul sa fie sincer si serios
Obligatiile vanzatorului:
è sa predea lucrul vandut cumparatorului;
è sa-l garanteze contra evictiunii si contra viciilor.
Plata pretului
è cumparatorul este obligat sa plateasca pretul la locul si in momentul in care i se
face predarea lucrului vandut.
Exemplu :
CONTRACT DE VÂNZARE-CUMPARARE
Între subsemnaţii _______________, domiciliat în _______________, judeţul _______________, str.

__________, nr. ____, etajul _____ apart. _____ ca vânzător pe de o parte, si _______________, domiciliat în
_______________, judeţul _______________, str. _____, nr. ____, etajul ____, apart. ____, nr. ____ , in calitate
de cumpărător, pe de alta parte, s-a încheiat prezentul contract de vânzare-cumpărare în următoarele condiţii:
1. Eu __________________, declar ca i-am vândut lui _______________
imobilul, proprietatea mea situat în _______________ , judeţul _____________, str. ______________ , nr. ____
, si compus din teren în suprafaţă de mp si construcţie, cu următoarele vecinataţi
______________________________
Imobilul este proprietatea mea, a vânzătorului, în temeiul _____________
Eu vânzătorul declar ca la data cumpărării acestui imobil eram necăsătorit, iar eu cumpărătorul declar ca cunosc
aceasta situaţie.
2. Preţul vânzării este de ______ lei, pe care eu vânzătorul declar ca i-am primit în întregime de la ________,
astăzi, data autentificării prezentului contract.
3. Imobilul se vinde liber de orice sarcini , iar eu vânzătorul garantez pe cumpărător împotriva oricărei evicţiuni,
totale sau parţiale.
4. Cumpărătorul intra în drept si de fapt în stăpânirea imobilului vândut de la data autentificării prezentului
contract.
5. Impozitele către stat, precum si taxele de orice natura datorate până la data autentificării prezentului contract
privesc pe vânzător.
6. Toate cheltuielile ocazionate de autentificarea prezentului contract cad în sarcina curnparătorului.
7. Eu ___________ declar ca am cumpărat de la ____________ imobilul sus-menţionat cu preţul de
___________ lei pe care l-am plătit integral vânzătorului si sunt de acord cu clauzele prezentului contract.
Făcut în _____________, în _____ exemplare, astăzi _____________
Vânzător Cumpărător
26
CONTRACTUL DE MANDAT
è Mandatul este un contract prin care o persoana, numita mandatar, se obliga sa

incheie unul sau mai multe acte juridice pe seama unei alte persoane, numita mandant,
care ii da aceasta imputernicire si pe care il reprezinta.
In practica, mandatul este constatat de obicei printr-un inscris numit procura sau
imputernicire. Cand actul juridic pe care mandatarul il incheie in numele mandantului este un
act autentic, atunci si procura trebuie data si ea in forma autentica, deoarece mandatul
(procura) formeaza un tot indivizibil cu actul in vederea caruia a fost dat.
Exemplu
CONTRACT DE MANDAT
Incheiat astăzi ………………….la ………………………………
I. PĂRTILE CONTRACTANTE
1.1. D ……………………………………….., domiciliat în ………………………………………… str.
……………………….……. nr. ……, bloc ….…...., scara ….…., etaj ……, apartament ...…… judet/sector
………………, născut la data de ………………………………………………………... (ziua, luna, anul) în
………………………….. (localitatea) sector/judet ………………………, fiul lui …………………………… si
al ……………………, posesorul buletinului (cărtii) de identitate seria …………. nr. …………… eliberat
de………………...…………., cod numeric personal ……………………………………….. în calitate de
mandant, pe de o parte, si
………………………….. sector/judet ………………………, fiul lui …………………………… (localitatea) si
al ……………………, posesorul buletinului (cărtii) de identitate seria …………. nr. …………… eliberat
de………………...…………., cod numeric personal ……………………………………….. în calitate de
mandatar, pe de altă parte, au convenit să încheie prezentul contract de mandat, cu respectarea următoarelor
clauze:
II. OBIECTUL CONTRACTULUI

2.1. Mandantul îl împuterniceste pe mandatar, ca în numele său si pentru el, să vândă cui va crede de cuviintă, in
conditiile pe care le va crede de cuviintä si la pretul ce-l va socoti potrivit pentru mine mandant, imobilul
proprietatea mandantului în temeiul ……………., compus din ……...……, situat în …………………
(localitatea) str. ………………. nr. ……., bloc ………., scara ……, etaj …., ap. …., judetul/sectorul
………………. si având următoarele vecinătăti …………………………………..
Mandatarul va primi, pentru mandant si în numele său, pretul convenit, îndeplinind toate formalitătile necesare
încheierii si autentificării contractului de vânzare-cumpărare si semnând valabil pentru mandant si în numele său
ori de câte ori va fi nevoie.
2.2. Mandatarul poate trata si încheia orice contract de închiriere cu oricine, fixând termenul si pretul în conditiile
27
ce le va crede de cuviintă, dar nu în defavoarea mandantului, în conformitate cu dispozitiile legale, va putea primi
chiniile si plăti impozitele si taxele de orice natură si va putea face reparatii, va putea actiona în judecată pe
chiriasi si va putea face orice act necesar pentru o bună administrare. El va putea reprezenta pe mandant si îi va
putea sustine interesele fată de organele de administratie publică, de instantele judecătoresti si în fata oricăror
persoane fizice si juridice.
2.3. Pentru prestatia realizată, mandantul se obligă să plătească mandatarului ………………….. % din valoarea
profitului realizat.
2.4. Dacă operatiunea în vederea căreia a fost conferit mandatul, de vânzare a imobilului mentionat la pct. 2.1.,
nu a putut fi realizată, mandantul va plăti mandatarului suma de ………………………..
III. DURATA CONTRACTULUI

3.1. Prezentul contract s-a încheiat pe o durată de ………. luni/ani, începând cu data de ………. până la data de
…………….
IV. OBLIGATIILE PARTILOR

4.1. Obligatiile mandatarului sunt următoarele:
a) să execute mandatul;
b) să dea socoteală despre îndeplinirea obiectului contractului.
4.2. Obligatiile mandantului sunt următoarele:
a) de a-l dezdăuna pe mandatar pentru pierderile suferite prin îndeplinirea mandatului dacă nu i se
poate imputa vreo culpă;
b) de a-i restitui cheltuielile utile si necesare efectuate cu ocazia executării mandatului;
c) de a plăti mandatarului pretui contractului în conditiile stipulate la pct. 2.3., 2.4.
V. INCETAREA CONTRACTULUI
5.1. Prezentul contract de mandat încetează în următoarele cazuri:
a) revocare totală sau partială;
b) renuntare;
c) moartea mandantului sau a mandatarului;
d) interdictia mandantului sau mandatarului;
e) falimentul sau insolvabilitatea mandantului sau mandatarului
f) imposibilitatea executării mandatului
g) indeplinirea mandatului.
5.2. Toate actele juridice încheiate de mandatar după încetarea contractului sunt nule.
VI. CLAUZE FINALE

6.1. Mandatarul răspunde:
a) în cazul în care a primit bunul, dar a pierit din culpa sa;
b) de valoarea bunurilor pe care trebuie să le primească, dar a neglijat să le ridice.
6.2. Mandatarul se obligă să plătească dobândă la sumele încasate în numele mandantului si folosite în interesul
său.
6.3. Mandatarul poate să-si substituie o altă persoană, care să îndeplinească total sau partial obligatiile rezultate
din mandat.
6.4. Prezentul contract s-a încheiat astăzi ……………..… în …………………. exemplare originale.
MANDANT MANDATAR
28
Alt exemplu :
PROCURA DE VANZARE A UNUI APARTAMENT
Subsemnatul .......................... cetăţean ................., născut la data de .................., în localitatea ..................,

căsătorit/necăsătorit, domiciliat în ....................................., str. ......................... nr. ......., bloc ........, scara ........,
etaj ........, apart. ........., sector/judeţ ................................, posesor al .............................., seria ........... nr. ...........
eliberat de ................................... la data de ................................., cod numeric personal ....................................,
împuternicesc prin prezenta pe .................................... cetăţean ........................, născut la data de
..............................., în localitatea .................................., căsătorit/necăsătorit, domiciliat în
.........................................., str. ............................ nr. ..........., bloc ........, scara ........, etaj ........, apart. .........,
sector/judeţ ..............................., posesor al .................., seria ............ nr. ....................... eliberat de
......................... la data de ..................., cod numeric personal ........................., ca, în numele meu şi pentru mine,
să vândă lui .......................... cetăţean ................., născut la data de ........................, în localitatea ......................,
căsătorit/necăsătorit, domiciliat în ...................., str. ..................... nr. ..................., bloc ........, scara ..................,
etaj ..................., apart. ............, sector/judeţ ....................., posesor al ....................., seria ............... nr.
.................... eliberat de ........................ la data de ..................., cod numeric personal ......................, cu preţul de
........................... lei, apartamentul nr. ................ situat în ..................... str. ........................ nr. ......., bloc ...........,
scara ........., etaj ..........., proprietatea mea dobândita în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub
nr. ................./.................. de ..................... transcris în registrul de publicitate imobiliara sub nr. ...................... la
data de ............................ .
In acest scop, mandatarul meu va face, oriunde va fi necesar, dovada calităţii de proprietar, se va prezenta la
organele competente în vederea obţinerii actelor necesare vânzării, va stabili clauzele vânzării, se va prezenta în
faţa notarului public pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică, pe care îl va semna,
în numele meu şi pentru mine, după care va îndeplini formalităţile necesare pentru efectuarea operaţiunilor de
publicitate imobiliara pe numele noilor dobânditori.
Declar pe proprie răspundere că apartamentul menţionat mai sus este liber de orice sarcini, nu a fost scos din
circuitul civil prin trecere în proprietatea publică, fiind în mod legal şi continuu, în posesia mea de la data
dobândirii lui şi până în prezent.
In îndeplinirea prezentului mandat, mandatarul meu va semna în numele meu şi pentru mine, oriunde va fi
necesar, în limitele prezentului mandat, semnătura sa fiindu-mi pe deplin opozabilă.
Redactată şi editată/dactilografiată în .................. exemplare, la ........., astăzi, data autentificării.
S-au eliberat părţilor ................ exemplare.
MANDANT
Deosebirea intre mandat si alte contracte inrudite.

è Prin faptul ca mandatul poate fi cu titlu oneros, el se aseamana cu contractul de munca si
contractul de antrepriza.
- Principala deosebire consta in aceea ca mandatul are ca obiect (principal) incheierea de acte
juridice cu tertii si, de regula, mandatarul este reprezentantul mandantului, in timp ce
contractul de munca sau de antrepriza are ca obiect acte sau fapte materiale si intelectuale
prestate pentru cealalta parte contractanta, iar salariatul, respectiv antreprenorul (arhitectul),
nu are calitatea de reprezentant.
29
Forma mandatului.
è Mandatul este de regula, un contract consensual, care ia nastere prin simplul acord de
vointa al partilor, fara a fi supus vreunei forme speciale.
è Mandatul poate fi dat in forma scrisa sau chiar verbala in mod tacit.
è Mandatul este constatat de obicei printr-un inscris numit procura sau imputernicire.
è Procura, ca “negotium” este un act juridic unilateral, iar ca “instrumentum”, este inscrisul
in care se enumera actele juridice ce urmeaza sa fie indeplinite de mandatar in numele
mandantului.
è Cand mandatul este un contract consensual, consimtamantul partilor poate fi dat si in mod
expres, dar in mod tacit. Mandatul tacit nu trebuie sa fie confundat cu mandatul apparent
Dovada mandatului.
- Intrucat acceptarea mandatului poate fi dovedita, prin executarea lui de catre mandatar,
problema se pune mai ales in legatura cu oferta de mandat si a acceptarii mandatului
neexecutat.
- Daca mandatul este expres si legea speciala nu prevede altfel, dovada se face dupa regulile
dreptului comun, atat intre parti, cat si de catre tertul care contracteaza cu mandatarul.
Capacitatea partilor
- Mandantul trebuie sa fie capabil de a contracta el insusi actul de a carui indeplinire il
insarcineaza pe mandatar.
- In privinta mandatarului se cere, in toate cazurile, capacitate deplina de exercitiu.
- Numai trimisul, care este un simplu mesager, iar nu reprezentant, poate fi o persoana chiar
lipsita de capacitatea de exercitiu.
- Mandatarul, care este un reprezentant, trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu, caci in
actele pe care le incheie in numele reprezentantului (mandantului) trebuie sa exprime un
consimtamant valabil.
Obiectul si intinderea mandatului

- Obiectul trebuie sa fie determinat, posibil si licit, ca la orice contract.
- In ceea ce priveste intinderea, mandatul poate fi special sau general.
- Mandatul este special cand se da pentru o singura operatie juridica, sau pentru anumite
operatii determinate, si general cand mandatarul primeste imputernicirea de a se ocupa de
toate treburile mandantului potrivit art. 1536 alin a C.civ.,
- Mandatul conceput in termeni generali nu este valabil decat pentru actele de administrare.
Efectele contractului de mandat

è Intrucat mandatarul este reprezentantul mandantului, contractul de mandat produce efecte
nu numai intre parti (mandant si mandatar), dar si in privinta tertului cu care se incheie
actului juridic ce formeaza obiectul mandatului.
Obligatiile mandatarului
è Indeplinirea mandatului - sa execute mandatul (neexecutarea sau executarea
necorespunzatoare a acestei obligatii face ca mandatarul sa fie raspunzator nu numai de
dol (intentie), dar si de culpa simpla.
30
è Obligatia de a da socoteala – mandatarul trebuie sa dea mandantului socoteala despre
indeplinirea mandatului.
Obligatiile mandantului
è Dezdaunarea mandatarului - Mandantul este obligat sa restituie mandatarului toate
cheltuielile facute cu ocazia executarii mandatului.
è Mandantul suporta si pierderile suferite de mandatar cu ocazia indeplinirii mandatului,
daca nu i se poate imputa vreo culpa (art. 1549 C. civ.).
Plata remuneratiei
è Cand mandatul este cu titlu oneros, mandantul este obligat sa plateasca suma stipulata
(art.1547C. civ.), chiar daca operatia in vederea careia a fost conferit mandatul nu a putut fi
efectuata.
Dreptul de retentie al mandatarului

è Mandatarul poate retine lucrurile pe care le-a primit pentru mandant, pana la achitarea
cheltuielilor facute pentru indeplinirea mandatului.
Efecte fata de terti

è Raporturile dintre mandant si terti
- Intre mandant si terti se creeaza raporturi juridice directe; in fapt tertul trateaza cu
mandatarul, in drept contracteaza cu mandantul.
è Raporturile dintre mandatar si terti
- Intrucat mandatarul contracteaza in numele si pe seama mandantului, nu se creeaza
raporturi juridice intre el si tertii cu care contracteaza.
- Pentru actele sale excesive mandatarul este insa raspunzator fata de terti (art. 1545 C. civ.)
Incetarea contractului de mandat

è Enumerarea cazurilor particulare de incetare:
è mandatul se stinge prin revocarea lui
è prin renuntarea mandatarului sau prin moartea lui
è prin punerea sub interdictie ori insolvabilitatea sau falimentul uneia dintre parti
Revocarea mandatului
- Mandatul este, in principiu, revocabil; mandantul poate revoca (denunta unilateral) mandatul
oricand, chiar daca este un termen si poate sa-l constranga pe mandatar a-i restitui procura (art.
1553 C. civ.) Revocarea poate fi expresa sau tacita:
è revocarea expresa – nu este supusa vreunei forme speciale, dar manifestarea de
vointa trebuie sa fie neindoielnica.
è revocarea tacita – poate fi dedusa din orice imprejurari (acte sau fapte) care
vadesc neindoielnic intentia mandantului.
è Conform art. 1555 C. civ., numirea unui nou mandatar pentru aceeasi operatie
juridica echivaleaza in mod implicit cu revocarea mandatarului precedent.
è Revocarea, atat expresa cat si tacita, produce efecte numai pentru viitor si poate
fi nu numai totala dar si partiala.
31
Renuntarea mandatarului
è mandatarul poate renunta la mandat, notificand mandantului renuntarea sa.
è mandatul inceteaza prin moartea mandatarului sau mandantului.
è in caz de moarte a mandatarului, mostenitorii lui trebuie sa-l instiinteze pe
mandant si pana atunci sa continue indeplinirea mandatului, efectuand actele
necesare apararii intereselor acestuia.
è In caz de deces al mandantului, mandatarul este tinut sa termine operatiunea
daca intarzierea ar provoca pagube mostenitorilor mandantului (art. 1439 alin. 2
C.civ)
MANDATUL FARA REPREZENTARE, CONVENTIE DE INTERPUNERE
è In unele cazuri, desi mandatarul lucreaza in interesul mandantului, incheie

totusi actul in numele sau personal, fara a-l reprezenta pe mandant.
è In aceste situatii contractul incheiat intre mandant si mandatar se numeste
“mandat fara reprezentare”
è Natura juridica a contractului de interpunere
è Conventia de “prete-nom” este considerat un caz particular de simulatie prin
interpunere de persoane.
è Conventia de “prete-nom” este o simulatie prin interpunere de persoane
indiferent ca persoana care contracteaza cu mandatarul ocult este sau nu este
partas la simulatie.
Regim juridic
è Conventia de interpunere nu este prin ea insasi ilicita, dar daca a fost
intrebuintata in scopuri ilicite, pentru incalcarea sau eludarea unor dispozitii
legale imperative sau prohibitive, atat conventia dintre mandant si mandarul
ocult, cat si actul incheiat cu tertul cocontract vor fi nule.
è In cazul contractelor care se incheie, potrivit legii, “intuitu personae”, regulile
care guverneaza contractul de interpunere de persoane nu sunt aplicabile.
32
LECŢIA 5
TIPURI DE CONTRACTE UTILIZATE IN PRACTICA
IMOBILIARA
CONTRACTUL DE DONATIE
Contractul de donatie este contractul prin care una din parti (donator) isi micsoreaza
in mod irevocabil patrimoniul sau cu un drept, marind patrimoniul celeilalte parti
(donatar), cu acelasi drept fara a urmari sa primeasca ceva in schimb.
Conditiile de forma
Conform art. 813 Cod Civil toate donatiile se fac prin act autentic. Consimtamantul ambelor
parti trebuie manifestat in forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute.
Capacilatea partilor
Incapacitati speciale:
Minorii si persoanele puse sub interdictie judecatoreasca nu pot incheia contracte de donatie.
Deasemenea nu poate dispune prin donatie, in favoarea tutorelui, minorul nici dupa ce a ajuns
la majorat cat timp nu s-a dat descarcare de gestiune tutorelui de autoritatea tutelara.
Nu au capacitate de a primi donatii persoanele neconcepute si persoanele care nu au dobandit

personalitate juridica; cetatenii straini si apatrizii nu pot primi donatii avand ca obiect un teren;
medicii, farmacistii si preotii care au tratat sau asistat o persoana din boala din care a murit nu
pot primi donatiile facute de bolnav in favoarea lor.
Principiul irevocabilitatii
Liberalitatile intre vii sunt prin esenta lor irevocabile.
Clauzele permise in cazul donatiilor sunt: termenul (in cazul donatiei cu termen), conditia
cauzala sau mixta, plata datoriilor prezente, clauzele de inalienabilitate, donatia sub conditia
uzufructului, etc.
Contractul de donatie intre soti poate avea ca obiect numai bunurile proprii ale sotului donator
si art.937 Cod Civil prevede ca donatiile intre soti sunt revocabile.
33
Efectele contractului de donatie
Ca efect al donatiei, dreptul care formeaza obiectul contractului se transmite din patrimoniul
donatorului in cel al donatarului. Donatorul are obligatia sa predea bunul daruit potrivit
clauzelor contractuale si sa-l pastreze pana la predare. In pricipiu, el nu are obligatia de
garantie pentru evictiune. Prin exceptie donatorul datoreaza garantie daca si-a asumat expres
aceasta obligatie, daca evictiunea provine din faptul sau personal, in cazul dolului si daca
donatia este cu sarcini.
In principiu, donatarul nu are nici o obligatie, ci numai indatorirea "de recunostinta". Daca
insa donatia este cu sarcini, atunci el va trebui sa execute sarcinile stabilite in contract. In caz
de neexecutare a sarcinii se poate cere executarea ei, cu daune interese, sau revocarea donatiei
pentru neexecutarea de obligatii.
Exemplu
CONTRACT DE DONAŢIE
Încheiat astăzi .............la .................................
I. PĂRŢILE CONTRACTANTE
1.1. D ............................................................................, domiciliat în ................................................., str.
....................................... nr. .............., bloc .........., scara .........., etaj ......., apartament ......., sector/judeţ
.............................., născut la data de (ziua, luna, anul) ............................................ în (localitatea)
.............................. sector/judeţ ..................................., fiul lui ............................... şi al
............................................, posesorul buletinului (cărţii) de identitate seria ........................ nr.
........................., eliberat de ................., cod numeric personal ..........................................., şi
1.1. D ............................................................................, domiciliat în .................................................., str.
......................................... nr. .............., bloc .........., scara .........., etaj ....., apartament ......., sector/judeţ
.............................., născut la data de (ziua, luna, anul) ............................................ în (localitatea)
.............................. sector/judeţ .................................., fiul lui ................................ şi al
............................................., posesorul buletinului (cărţii) de identitate seria ....................... nr.
........................, eliberat de ..................., cod numeric personal ............................................., în calitate de
donatori, pe de o parte, şi
1.2. D ..........................................................................., domiciliat în .................................................., str.
.................................... nr. .............., bloc .........., scara .........., etaj ........., apartament ......., sector/judeţ
.............................., născut la data de (ziua, luna, anul) ........................................... în (localitatea)
............................ sector/judeţ ................................, fiul lui ................................... şi al
............................................., posesorul buletinului (cărţii) de identitate seria ....................... nr.
........................., eliberat de ....................., cod numeric personal .........................................., în calitate de
donatar, pe de altă parte,
au convenit să încheie prezentul contract de donaţie, cu respectarea următoarelor clauze:

2.1. a) Noi, donatorii cu domiciliul în ............................................. judeţul/sectorul ............................, soţi,
având un copil, ........................................................ îi donăm acestuia terenul în suprafaţă de ............ mp
situat în ............................................. judeţul/sectorul ....................................., str.
............................................................... nr. ................. .
b) Noi, donatorii, am dobândit terenul împreună cu construcţia aflată pe acesta, în timpul căsătoriei, prin
cumpărarea de la .............................................. în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat
sub numărul ........................... din .................. de .................., transcris sub nr. .............. din .................
34
la Judecătoria ............................ . Acesta, la rândul său, a dobândit imobilul prin moştenire de la părinţii săi
.........................................................., tatăl decedat la data de .............................., iar mama decedată la data
de ............................, potrivit certificatului de moştenitor nr. .............................. din
.......................................... eliberat de ............................................. sub nr. ......................... din
........................ .
La rândul lor, aceştia au dobândit terenul, prin cumpărare, în baza contractului de vânzare-cumpărare
autentificat sub nr. ....................... din ..................... de ............................. şi transmis sub nr.
.................................... de Judecătoria ............................................ .
c) Declarăm că terenul ce se donează este liber de orice sarcini şi urmări de orice natură, nu a fost scos din
circuitul civil prin trecere în proprietate publică, fiind în mod legal şi continuu, în proprietatea şi posesia
noastră, de la data dobândirii şi până în prezent. Noi donatorii garantăm pe donatar împotriva oricărei
evicţiuni, potrivit prevederilor art. 828 Cod civil.
d) Taxele şi impozitele către stat, de orice natură, asupra terenului sunt achitate la zi, de noi, donatorii,
potrivit certificatului nr. ....................... din .......................... eliberat de Administraţia Financiară
..................................., iar de azi, data autentificării prezentului contract, trec asupra donatarului, care
suportă taxele şi onorariul notarului public, pentru autentificarea prezentului contract.
e) Evaluăm donaţia la suma de ................................................................... (în cifre şi litere), exclusiv în
scopul stabilirii taxei de timbru.
f) Transmiterea proprietăţii asupra terenului se face astăzi, data autentificării prezentului contract, fără
îndeplinirea altor formalităţi.
g) Noi, donatorii, am luat cunoştinţă de dispoziţiile legale cu privire la rezerva succesorală a
descendenţilor.
2.2. a) Eu donatarul, declar că primesc donaţia făcută de .............................................................. privind terenul
în suprafaţă de .................... mp, menţionat mai sus, în condiţiile prevăzute de prezentul contract, cu al cărui
conţinut mă declar întru totul de acord.
b) Am luat cunoştinţă de situaţia juridică şi de fapt a terenului ca fiind cea descrisă mai sus de donatori şi
că îi scutesc pe aceştia de cercetarea registrelor de publicitate imobiliară, înţelegând să-l dobândesc, în
aceste condiţii şi pe riscul meu, ceea ce nu-i exonerează pe donatori de răspunderea pentru evicţiune.
c) Eu ...................................................................................................... consimt să constitui în favoarea
soţilor ........................................................................................, proprietari ai construcţiei existente, un drept
real de superficie, pe durata existenţei acesteia, pe terenul în suprafaţă de (în cifre şi litere) ............... mp
situată pe latura de nord a întregului teren în suprafaţă de .................., situat în ..................... judeţul/sectorul
......................... şi o servitute de trecere la calea publică ............................................... în condiţiile art. 616
Cod civil, pe întreaga lungime a construcţiei şi pe o lăţime de ......................................... ml.
d) Constituirea dreptului real de superficie şi a dreptului de servitute se face cu titlu gratuit.
2.3. Noi, soţii .......................................................... acceptăm constituirea de către ............................. în favoarea
noastră, a dreptului real de superficie şi a unei servituţi de trecere la calea publică asupra terenului de mai
sus.
2.4. Noi, părţile, convenim ca în cazul înstrăinării construcţiei, proprietarii acesteia să acorde un drept de
preemţiune proprietarului terenului.
III. CLAUZE FINALE

3.1. Noi, părţile, declarăm, potrivit art. ........................ din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.
7/1996, că vom îndeplini formalităţile necesare pentru efectuarea operaţiunilor de publicitate imobiliară.
3.2. Prezentul contract a fost redactat într-un număr de ............................................. exemplare la Biroul
Notarului Public
.....................................…………………………………………………………………………………………
......................... .
3.3. S-au eliberat părţilor .................. exemplare, un exemplar păstrându-se în arhiva biroului notarial.
DONATORI DONATAR
35
ANTECONTRACTUL DE VANZARE-CUMPARARE
Antecontractul de vanzare-cumparare este o promisiune de a contracta un acord de

vointa prin care partile se obliga sa incheie in viitor, la pretul stabilit, contractul de vanzare-
cumparare.
è Antecontractul are menirea de a conferi partilor certitudinea ca nici una dintre ele nu va da
inapoi de la intentia realizarii contractului preconizat.
è Promisiunea unilaterala de vanzare intervine in cazul in care o persoana, prevazand un
eventual interes pentru ea de a dobandi proprietatea unui bun, primeste promisiunea
proprietarului de a vinde acel bun, rezervandu-si facultatea de a-si manifesta ulterior, de obicei
intr-un anumit ter-men, consimtamantul de a-l cumpara.
èO promisiune de vanzare este neindoielnic un contract distinct, ce nu este totusi o
vanzare (si deci nu poate produce efectele specifice ale contractului de vanzare-cumparare) si
nu un act unilateral de vointa.
è Promisiunea de vanzare (sau de cumparare) da nastere la un drept de creanta, una dintre
parti fiind obligata fata de cealalta parte sa vanda in viitor un anumit bun.
è Promisiunea bilaterala (sinalagmatica) de vanzare-cumparare este atunci cand
ambele parti se obliga sa incheie in viitor, la pretul stabilit, contractul de vanzare-cumparare.
è Promisiunea bilaterala, la fel ca si cea unilaterala, este un antecontract, cu singura
deosebire ca in acest caz oricare dintre parti poate cere incheierea contractului.
Pactul de preferinta este o varietate a promisiunii unilaterale, promisiune pe care si-o asuma
proprietarul unui anumit bun ca, in cazul in care se va decide sa-l vanda, sa acorde preferinta
unei anumite persoane, la pret egal.
OBIECTUL SI FORMA.
è Antecontractul, atunci cand este sinalagmatic, da nastere la doua obligatii reciproce de a
face (si anume de a incheia in viitor contractul de vanzare-cumparare), iar cand este unilateral,
la o singura astfel de obligatie care este asumata de promitent.
Partile au si o obligatie de a nu face, aceea de a nu intreprinde nimic in directia consimtirii la o
alta vanzare avand acelasi obiect sau a oricarei actiuni de natura sa impiedice perfectarea
contractului promis.
è Antecontractul trebuie sa cuprinda mentiuni cu privire la bunul ce intentioneaza a fi
vandut, cat si pretul pentru care urmeaza a se face vanzarea. Potrivit principiului
consensualismului si al libertatii manifestarii de vointa, partile pot incheia antecontractul in
orice forma.
OBLIGATIA INCHEIERII.
è Promisiunea cuprinsa intr-un antecontract valoreaza, in dreptul nostru, o obligatie de a
contracta si ea indatoreaza partile la executare intocmai ca si orice alta obligatie conventionala
asumata.
è Obligatia de a contracta izvorata din antecontract este o obligatie de a face, care, atunci
cand este cazul, poate fi executata in natura si fara concursul debitorului.
è Executarea in natura a obligatiei asumate poate fi voluntara, cand partile incheie de buna
voie contractul promis, sau silita, cand fata de refuzul uneia dintre parti de a contracta,
36
instanta, in lumina principiului executarii in natura a obligatiilor, va pronunta, in baza art.
1073 si 1077 Cod Civil, o hotarare care sa tina loc de contract de vanzare-cumparare.
EXECUTARE SILITA.
Fata de refuzul debitorului obligatiei de a contracta, instanta are la dispozitie urmatoarele
solutii: - inlocuirea actului autentic prin hotarare judecatoreasca
hotararea judecatoreasca pronuntata de instanta va tine loc de contract de vanzare-cumparare,
avand efect constitutiv de drepturi, operand transferul dreptului de proprietate de la data cand
ramane definitiva si daunele cominatorii, mijloc indirect de asigurare a executarii in natura a
obligatiilor de a face, constand intr-o suma de bani pe care debitorul trebuie sa o plateasca
pentru fiecare zi de intarziere pana la executarea obligatiei.
Cuantumul sumei si unitatea de timp pentru care se acorda se stabilesc prin hotarare
judecatoreasca.
Daca debitorul persista in a nu-si executa obligatia, instanta poate mari cuantumul lor.
è Prescriptia reprezinta actiunea prin care promitentul-cumparator il cheama in judecata pe
promitentul-vanzator pentru perfectarea actului juridic de vanzare-cumparare, este prescriptiva
in cadrul termenului general de prescriptie daca promitentul-cumparator nu a intrat in posesia
bunului.
è Fiind o actiune personala, prescriptia se implineste in cadrul termenului general de trei ani.
SITUATII CONCRETE
Ce se intampla daca promitentul-vanzator nu-si respecta obligatia si vinde lucrul unei terte
persoane?
è Vanzarea incheiata cu o alta persoana este, sub rezerva fraudei (cauza de nulitate absoluta a
contractului de vanzare-cumparare incheiat cu tertul care este de rea-credinta cunoscand
existenta antecontractului), valabila, iar beneficiarul-cumparator nu poate cere predarea
lucrului, intrucat nu a devenit proprietar.
è In aceasta situatie, promitentul-cumparator poate cere daune-interese.
In scopul asigurarii opozabilitatii fata de terti a promisiunii de vanzare-cumparare in legatura
cu un imobil, precum si pentru informarea tertilor despre existenta acestor raporturi,
promisiunea de a incheia un contract de instrainare cu privire la un imobil poate face obiectul
unei notari in cartea funciara.
Prin notare, drepturile promitentului-cumparator devin opozabile tertelor persoane interesate,
atragand atentia acestora asupra existentei unor acte juridice.
Daca insa lucrul se mai gaseste in patrimoniul vanzatorului, promitentul-cumparator mai are
posibilitatea ca instanta, in lumina principiului executarii in natura a obligatiilor, sa pronunte o
hotarare care sa tina loc de contract de vanzare-cumparare.
Ce se intampla daca bunul ce face obiectul antecontractului este bun proprietate comuna,
promitentul-vanzator fiind unul dintre coproprietari?
è Antecontractul de vanzare-cumparare incheiat cu unul dintre proprietarii bunului aflat in
proprietate comuna pe cote-parti depinde de modalitatea in care se realizeaza partajul acestuia.
è Daca bunul este atribuit la partaj copartasului promitent-vanzator, antecontractul
ramane valabil si dreptul beneficiarului-cumparator se consolideaza, deoarece imparteala
are caracter declarativ, deci produce efecte retroactive, promitentul-vanzator devenind
proprietar exclusiv.
37
Exemplu :
ANTECONTRACT DE VANZARE-CUMPARARE
Incheiat astazi _______ intre subsemnatii:
I VANZATOR: ______________, domiciliata in __________ str___________ nr__ ap. __, jud. ___,
identificat prin buletin de identitate seria ___ nr____, eliberat de politia _____ la data de _____
II CUMPARATOR: ______________, domiciliata in __________ str___________ nr__ ap. __, jud. ___,
identificat prin buletin de identitate seria ___ nr____, eliberat de politia _____ la data de _____
OBIECTUL CONTRACTULUI:
CUMPARATORUL promite sa cumpere, iar VANZATORUL promite sa vanda imobilul evidentiat in
CF: ___., situat in _______ str. _______ nr__. ap__ compus din_______________________
____________________________, suprafata utila de ____________. Odata cu imobilul se promite si
instrainarea postului telefonic cu numarul ______
Pretul de vanzare-cumparare stabilit de comun acord intre noi partile contractante este de __ USD
(___________.) si se va achita astfel:
a) - suma de ____ USD (___________) s-a achitat in data de _______ la mana vanzatorului, cu titlu de arvuna;
b)- restul, respectiv suma ___USD (______) se va achita la data incheierii contractului de vanzare-cumparare in
forma autentica , respectiv la data de 31.01.200_, cu lasare in spatiu pana in data de ______.
OBLIGATII SI PENALITATI:
VANZATORUL se obliga sa procure toate actele necesare incheierii contractului in forma autentica.
Partile se obliga sa se prezinte pana la data de ______ la Biroul Notarului Public pentru incheierea actului in
forma autentica.
In cazul in care una din parti se va afla in culpa pentru neincheierea contractului in forma autentica , se va aplica
regula de la clauza de arvuna, daca cumparatorul se va afla in culpa va pierde arvuna, respectiv vanzatorul va
restitui indoit suma achitata cu titlu de arvuna.
VANZATORUL se obliga sa achite toate cheltuielile comune: de intretinere (apa calda si rece, canalizare, gaz,
agent termic), cheltuielile aferente imobilului, pentru energia electrica, telefon, abonament TV cablu, loc de
parcare (daca exista) etc., pana la predarea imobilului, respectiv pana in ________. In caz contrar, acesta se
angajeaza sa plateasca o penalitate de 5%/zi din suma cheltuielilor restante cumparatorului, acesta putand achita
aceste sume. Cheltuielile aferente intocmirii actului in forma autentica, transcrierii si intabularii pe noul
proprietar vor fi suportate de cumparatori.
Subsemnatul VANZATOR autorizez pe CUMPARATOR sa ceara inscrierea in cartea funciara a dreptului lor de
proprietate asa cum se transmite el. CUMPARATORUL se obliga sa plateasca pretul in conditiile si la termenele
stabilite in CONTRACT . Subsemnatul CUMPARATOR cumpar imobilul identificat mai sus la pretul si in
conditiile prezentului CONTRACT, cunoscand situatia de drept si de fapt a acestuia.
1. GARANTII: VANZATORUL declara ca vinde imobilul liber de orice sarcini; ca acesta nu este scos din
circuitul civil si il garanteaza de evictiune sau vicii ascunse nedeclarate la incheierea CONTRACTULUI. Declara
de asemenea ca toate datele privind imobilul corespund realitatii.
2. PREVEDERI FINALE: Subsemnatele parti declaram ca inainte de semnarea actului am citit personal cuprinsul
acestuia constatand ca el corespunde vointei si conditiilor stabilite de noi partile, de comun acord, drept pentru
care semnam mai jos.
Modificarea prezentului CONTRACT poate fi facuta numai in scris prin acordul partilor si inlatura orice
intelegere orala dintre acestea, anterioara sau ulterioara incheierii lui.
VANZATOR: CUMPARATOR
38
CONTRACTUL DE RENTA VIAGERA
Contractul de renta viagera este contractul prin care o persoana (credirentier) instraineaza
un bun sau plateste o suma de bani unei alte persoane (debirentier), in schimbul unei
prestatii periodice in bani, care urmeaza a i se plati la decesul sau.
Cuantumul ratei de renta se stabileste in mod liber, prin vointa partilor contractului, si se
platesc in cuantumul prevazut in contract.
Renta se poate constitui in favoarea uneia sau mai multor persoane; ea este in principiu
divizibila.
Pentru acest contract exista conditii speciale de validitate:
Daca persoana in favoarea careia renta s-a constituit incetase din viata in momentul constituirii
ori s-a constituit renta in favoarea unei persoane afectate de o boala de care in 20 zile de la
data incheierii contractului a decedat, contractul este lovit de nulitate absoluta pentru lipsa
cauzei contractului.
Efectele contractului
Ratele de renta trebuie platite de debirentier in cuantumul si la termenele stipulate in contract

pana la decesul credirentierului. Debirentierul nu se poate libera de plata rentei pana restituirea
lucrului, deoarece contractul este obligatoriu pentru el. In caz de moarte a debirentierului,
obligatia de plata se transmite asupra mostenitorilor lui. Rezolutiunea contractului trebuie
solicitata instantei judecatoresti.
Ratele de renta platite nu se restituie datorita caracterului aleatoriu al contractului.
Deosebirile intre contractul de renta viagera si contractul de intretinere
- Contractul de intretinere cuprinde o obligatie de a face (de a efectua o prestatie), iar cel de
renta viagera o obligatie de a da (de a transmite un drept real);
- Renta in principiu, este urmaribila, iar intretinerea nu poate fi urmarita de creditori;
- Contractul de renta viagera este un contract numit reglementat de codul civil, contractul de
intretinere este nenumit, neavand o reglementare proprie.
Renta viagera este transmisibila, iar creanta de intretinere este incesibila.
39
CONTRACT DE RENTA VIAGERA
I. PĂRTILE CONTRACTANTE:
1.1. Dl ……………………………………….., domiciliat în ………………………………………… str.
………………………….. (localitatea) sector/judet ………………………, fiul lui …………………………… si
al ……………………, posesorul actului de identitate seria …………. nr. …………… eliberat
de………………...…………., cod numeric personal …………………………….. în calitate de credirentier, pe
de o parte, si
1.2. Dl ……………………………………….., domiciliat în ……………………………………… str.
………………, născut la data de ………………………... (ziua, luna, anul) în ………………………….. (ziua,
luna, anul)sector/judet ………………………, fiul lui …………………………… si al ……………………,
posesorul buletinului (cărtii) de identitate seria …………. nr. …………… eliberat de………………...………….,
cod numeric personal ………………………………………..în calitate de debirentier, pe de altă parte, au
convenit să încheie prezentul contract de rentă viageră, cu respectarea următoarelor clauze:
2.1. Credirentierul transmite debirentierului cu titlu oneros/gratuit următoarele bunuri
………………………………………
2.2. Credirentierul declară că bunurile nu au fost scoase din circuitul civil, rãmânând continuu în stăpânirea sa, în
mod legal, nu sunt grevate de sarcini sau servituti si garantează pe debirentier împotriva evictiunii, totale sau
partiale, în conformitate cu prevederile art. 1337 din Codul civil.
sau
2.2. Credirentierul plăteste suma de …………………… lei debirentierului, cu scopul ca acesta din urmă să
plătească credirentierului o rentă lunară de ………………….. lei, până la decesul credirentierului.
3.1. Contractul începe să-si producă efectele o data cu plata primei rate la data de ………………..., asigurându-se
o rentă viageră anuală de ………………….. lei, plătibilă la locuinta credirentierului, în rate lunare egale, în ziua
a ………………… a fiecărei luni.
3.2. La data decesului credirentierului …………………….. încetează si plata rentei viagere, din chiar ziua
decesului acestuia. Mostenitorii vor primi renta viageră restantă, dupã ce vor face dovada calităţii de mostenitori.
4.1. Obligatiile debirentierului sunt următoarele: garantează cu ………………………………………… (ipotecă,
fidejusiune) plata rentei viagere si se obligă că nu va diminua această garantie;
a) să plătească renta la termenele stabilite;
b) în caz de rezolutiune a contractului are obligatia de a institui credirentierului bunurile/suma primită;
c) dacă intervine anularea contractului din culpa sa, se obligă să repare credirentierului prejudiciul
cauzat.
V. INCETAREA CONTRACTULUI
5.1. Contractul de rentä viageră încetează:
a) prin moartea persoanei în favoarea căreia s-a constituit renta;
b) la împlinirea termenului de prescriptie extinctivă;
VI. CLAUZA PENALA
6.1. In cazul în care una dintre părti nu îsi îndeplineste obligatiile contractuale sau si le îndeplineste în mod
necorespunzător, se obligă să plătească celeilalte pãrti daune-interese în valoare de ………………….., astfel:
VII. CLAUZE FINALE
7.1. Prezentul contract, reprezintă vointa părtilor si înlătură orice altă întelegere verbală dintre acestea, anterioară
sau ulterioară încheierii lui.
7.2. In cazul în care părtile îsi încalcă obligatiile lor, neexercitarea de partea care suferă vreun prejudiciu a
dreptului de a cere executarea întocmai sau prin echivalent bănesc a obligatiei respective nu însearnna că ea a
renuntat la acest drept al său.
40
7.3. Prezentul contract a fost încheiat într-un număr de ……………….. exemplare, din care astăzi, data semnării
lui.
CREDIRENTIER DEBIRENTIER
NOTA:
In cazul în care obiectul contractului de rentă viageră îl reprezinta un teren, actul se întocmeste în formă
autenticã.
CONTRACTUL DE SCHIMB
Schimbul este un contractul prin care partile numite copermutanti isi dau un lucru pentru
altul. Fiecare parte isi poate cunoaste obligatiile contractuale inca din momentul incheierii
contractului, iar pentru incheierea valabila a contractului este suficient simplul acord de vointa
al partilor.
In cazul terenurilor agricole din extravilan nu se pune problema exercitarii dreptului de

preemtiune, acesta fiind prevazut de lege numai pentru vanzare.
Legea nr.18/l991, modificata, prevede ca schimbul de terenuri intre persoanele fizice se face
prin acordul exprimat in forma autentica.
Daca un teren se schimba cu un altul, legea precizeaza ca fiecare teren dobandeste situatia
juridica a terenului pe care il inlocuieste, cu respectarea drepturilor reale.
Schimbul de locuinte are caracterul unei conventii civile fiind necesar sa fie indeplinite
conditiile generale prevazute de lege pentru validitatea oricarui contract.
Astfel, partile trebuie sa aiba capacitatea deplina de a contracta. Consimtamantul nu este

valabil daca este dat prin eroare, smuls cu violenta sau obtinut prin dol. Viciile de
consimtamant nu se presupun ci trebuie dovedite. Obiectul contractului este constituit de darea
unui bun imobil pentru un altul. Cauza contractului trebuie sa fie licita.
41
Exemplu
CONTRACT DE SCHIMB
………………, născut la data de …………………………... (ziua, luna, anul) în …………………………..
(localitatea)sector/judet ………………………, fiul lui …………………………… si al ..……………, posesorul
buletinului (cărtii) de identitate seria …………. nr. …………… eliberat de………………...…………., cod
numeric personal ……………………………………….. în calitate de copermutant prim, pe de o parte, si
………………, născut la data de ……………………………... (ziua, luna, anul) în …………………………..
(localitatea)sector/judet ………………………, fiul lui ………………………… si al ……………………,
posesorul buletinului (cărtii) de identitate seria …………. nr. …………… eliberat de………………...………….,
cod numeric personal ………………………………………. în calitate de copermutant secund, pe de altă parte,
au convenit să încheie prezentul contract de schimb, cu respectarea următoarelor clauze:

2.1. Obiectul contractului îl constituie schimbul următoarelor bunuri proprietatea copermutantilor
(coschimbasilor)
…………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………..
2.2. Copermutantul prim si copermutantul secund procedează la schimbul bunurilor prevăzute la pct. 2.71. astfel:
Copermutantul prim predă în proprietate deplină copermutantului secund următoarele bunuri :
………………………………………… a căror valoare este de …………………. lei.
Copermutantul secund predă în proprietate deplină copermutantului prim următoarele bunuri:
……………………………….………... a căror valoare este de …………………. lei.
2.3. Starea tehnică a bunurilor a fost constatată prin procese-verbale, semnate de cätre părti.
Fată de valorile bunurilor, care fac obiectul prezentului contract de schimb, nu rezultă nici o diferentä si,
ca atare, nu se datorează sultă; sau
Diferenta rezultată este minoră si copermutantul creditor nu are nici o pretentie fată de copermutantul
debitor; sau
Rezultă o diferentă de ………………………………… (în cifre si în litere) lei, reprezentând sulta pe
care trebuie să o plătească copermutantul (prim/secund) copermutantului (secund/prim) în termenul prevăzut de
prezentul contract.

3.1. Transmiterea proprietătii asupra ………………………… are loc de azi, data autentificării prezentului
contract.
3.2. Bunurile ……………………………… se predau liber, în posesia si spre folosinta fiecărui copermutant, la
data plătii restului de sultă, respectiv până la data de ……………………………

Copermutantii au obligatia să predea reciproc bunurile care fac obiectul prezentului contract, astfel:
copermutantul prim la ……………………………………………………………………………. (locul unde sc
efectuează predarea bunurilor) în următoarele conditii
………………………………………………………………………………… si pe baza documentelor de mai jos
.………………………… copermutantul secund la ………………………………………….. (locul unde se
42
efectuează predarea bunurilor) în următoarele conditii ……………………………………
…………………………………………… si pe baza documentelor de mai jos …………………………
4.2. Copermutantii ……………………………… si ……………………………… au deplina proprietate asupra
bunurilor după predarea - primirea lor si după plata sultei.
4.3. Ambele părti au obligatia de a garanta pentru evictiune si vicii ascunse ale bunnrilor care fac obiectul
prezentului contract.
V. CLAUZA PENALA
5.1. Partea care întârzie predarea/primirea bunurilor, în conditiile si la termenele prevăzute în prezentnl contract
este obligată la plata unei penalităti de …………………. % pe zi din valoarea bunurilor nepredate/neprimite, dar
nu mai mult de …………………. % din această valoare.
5.2. Pentru orice întârziere de plată a su1tei, copermutantul debitor trebuie să plătească o penalitate de
…………………. % din suma datorată, dar nu mai mult decât valoarea creantei.
VI. LITIGII
6.1. In cazul în care nu este posibilă rezolvarea litigiilor pe cale amiabilă, părtile se vor adresa instantelor
jndecătoresti competente.
VII. CLAUZE FINALE

7.1. Copermutantii pot preda bunurile care fac obiectul prezentului contract înainte de data prevăzntă în contract
numai dacă partea interesată obtine acordul scris al celeilalte parti.
7.2. Acceptarea bunurilor se consideră efectuată, iar acestea trec, reciproc, în proprietatea părtilor, la data
constatării stării lor tehnice, prin procesele-verbabe semnate de ambele parti.
7.3. Cheltuielile de predare-primire a bunurilor (de expediere, de încarcare-descărcare, manipulare, transport,
precum si alte cheltuieli) se suportă astfel:
…………………………………………………………………………………………………
7.4. Denuntarea unilaterală a contractului atrage, după sine, daune-interese astfel:
…………………………………………………………………………………………………………..
7.5. In cazul nerespectării, totale sau partiale, ori a executării necorespunzătoare a clauzelor contractuale, partea
vinovată este obligată la plata următoarelor daune-interese: …………………………………
……………………… ………………………..
7.6. Prezentul contract, împreună cu anexele sale, reprezintă vointa ambelor părti si înlătură orice altă întelegere
verbală - anterioarä sau ulterioară încheierii acestuia.
Drept pentru care s-a încheiat prezentul contract de schimb, într-un număr de ………………………. exemplare,
din care …………………. (destinatia exemplarelor) astăzi, data semnării lui.
COPERMUTANT PRIM COPERMUTANT SECUND
43
CONTRACTUL DE IPOTECA IMOBILIARA
è Pentru garantarea executarii obligatiilor, prin legi speciale s-au instituit garantii asupra
bunurilor imobile. In acest context se discuta despre dreptul de ipoteca. Ipoteca este o garantie
care nu necesita deposedarea de bunul ipotecat al celui care o constituie.
Prin ipoteca se poate garanta si executarea unei obligatii principale care decurge dintr-o
fapta de comert, ceea ce nu ii da totusi un caracter comercial. Prin puterea legii este un
contract civil, pe de o parte, iar pe de alta parte operatiunile cu imobile sunt scoase din
circuitul comercial, acestea neregasindu-se printre faptele de comert, enumerate de art.3
C.com.
CONTRACTUL DE IPOTECA -nu are o definitie expresa in legislatia civila, art.1746

aratand doar ca ipoteca este un drept real asupra imobilelor afectate la plata unei obligatii.
Astfel, putem spune ca prin contractul de ipoteca se poate intelege acel contract prin care o
parte numita DEBITOR, transmite un drept real accesoriu asupra unui bun imobil, pentru
garantarea unei obligatii principale, catre o alta persoana numita CREDITOR, care la data
scadentei respectivei obligatii, daca nu isi satisface creanta, are dreptul de a urmari imobilul,
de a cere vanzarea silita a acestuia, pentru a-si indestula creanta.
IMPORTANT: Prin contractul de ipoteca, creditorul nu dobandeste nici folosinta

imobilului respectiv, nici posesiunea acestuia si nici dispozitia cu privire la bunul ipotecat, ci
doar un drept real accesoriu.
Ipoteca imobiliara este de doua feluri:
1. Ipoteca conventionala, care ia nastere prin conventia dintre parti in formele prevazute de
Codul Civil ;
2. Ipoteca legala care ia nastere in baza unor dispozitii speciale ale legii.
CARACTERELE JURIDICE ale contractului de ipoteca :

Este un contract UNILATERAL, dat fiind faptul ca da nastere la drepturi si obligatii numai
pentru creditorul ipotecar.
Este un contract SOLEMN, dat fiind faptul ca se constituie prin act autentic, sub sanctiunea
nulitatii.
Este un contract NUMIT, fiind bine reglementat si precizat printr-o serie de norme juridice.
Este un contract ACCESORIU, intrucat prin el se garanteaza executarea unei obligatii
principale.
Pentru valabilitatea contractului de ipoteca, conditiile de fond sunt cele prevazute de art.948
Cod Civ, cerute de altfel in cazul oricarei conventii. De precizat ca in cazul ipotecii
conventionale, cel care o constituie trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu, sa fie
proprietarul actual al imobilului, iar consimtamantul partilor la constituirea ipotecii sa nu fie
viciat.
Obiectul ipotecii il constituie prestatia la care se obliga debitorul, iar cauza contractului de
ipoteca trebuie sa fie licita, altfel spus sa fie in concordanta cu principiile de morala si ordine
publica.
Contractul de ipoteca se incheie in scris, in fata Notarului Public.
44
EFECTELE CONTRACTULUI DE IPOTECA

Discutia cu privire la efectele ipotecii se raporteaza la trei categorii de persoane:
Ø Debitor
Ø Creditor;
Ø Tertii dobanditori ai imobilului ipotecat;
DEBITORUL are urmatoarele drepturi: posesia bunului ipotecat, sa culeaga fructele acestuia,
instrainarea imobilului in cauza, desigur cu mentiunea ipotecii respective.
CREDITORUL are urmatoarele drepturi: drept de urmarire a imobilului ipotecat, indiferent

de persoana la care s-ar afla, drept de preferinta in raport cu creditorii chirografari si creditorii
ipotecari de rang inferior. Rangul ipotecii este stipulat in contract si inscris la biroul de carte
funciara si poate fi rang I, II, III s.am.d.
TERTII DOBANDITORI se pot apara impotriva creditorilor ipotecari prin urmatoarele

mijloace:
· Ridicarea unor exceptii (garantia contra evictiunii)
· Procedura purgii pentru curatirea imobilelor
· Exceptia sustragerii dobanditorului in drepturile creditorului urmarit
· Procedura executarii silite
Modul de publicitate a ipotecii este inscrierea acesteia in registrele de publicitate imobiliara,

care se tine la Biroul de Carte Funciara al Judecatoriei. Prin inscriere, ipoteca devine opozabila
si tertilor si ajuta si la marcarea rangului de preferinta al acesteia.
Contractul de ipoteca inceteaza in doua moduri:
-daca se stinge raportul principal garantat inseamna ca se stinge si raportul accesoriu;
-se poate stinge numai raportul de ipoteca, obligatia principala putand ramane in vigoare;
Stingerea ipotecii pe cale accesorie are loc daca obligatia principala s-a stins prin plata, prin
remiterea de datorie, prin compensatie, prin dare in plata, ducand astfel la desfiintarea ipotecii.
Stingerea ipotecii independent de raportul juridic principal are loc in urmatoarele situatii:
1. Renuntarea creditorului la ipoteca;
2. Purga obtinuta de dobanditorul imobilului ipotecat;
3. Prescriptia in cazul in care imobilul este dobandit de un tert prin uzucapiune;
4. Anularea actului constitutiv al ipotecii;
5. Rezolutiunea dreptului de proprietate al constitutorului;
6. Disparitia imobilului;
7. Exproprierea imobilului;
45
CONTRACT DE IPOTECA
Incheiat astăzi ………………la ………………………………
1.1. D ……………………………………….., domiciliat in ………………………… (localitatea) str.
………………, născut la data de ………………………………………………………... (ziua, luna, anul) in
………………………….. sector/judet ………………………, fiul lui ………………………… si al
……………………, posesorul buletinului (cărtii) de identitate seria …………. nr. …………… eliberat
de………………...…………., cod numeric personal ……………………………………….. in calitate de creditor
ipotecar, pe de o parte, si
1.2. D ……………………………………….., domiciliat in …………………………… str.
………………, născut la data de …………………...(ziua, luna, anul) in ………………………….. (localitatea)
sector/judet ………………………, fiul lui …………………………… si al ……………………, posesorul
buletinului (cărtii) de identitate seria …………. nr. …………… eliberat de………………...…………., cod
numeric personal ……………in calitate de debitor ipotecar, pe de altă parte, au convenit să încheie prezentul
contract de ipotecă, cu respectarea următoarelor clauze:

2.1. Obiectul contractului îl reprezintă garantarea împrumutului în valoare de ………………… lei cu o dobândă
de ……………… % pe an, obtinut de debitorul ipotecar de la creditorul ipotecar conform contractului de
împrumut nr. …………….. încheiat la data de .………………….
2.2. a) Imobilul ipotecat prin care se garantează împrumutul este situat în …………………………. str.
………………………… nr. ……, sectorul/judetul …………………… si se compune din …………… camere
plus dependinte, fiind în suprafată totală de ………………… mp.
b) Acest apartament se află în circuitul civil si a intrat în proprietatea debitorului ipotecar prin contractul de
vânzare-cumpărare nr. ……………… din ………………. transcris în Cartea funciară nr. …………………., fiind
liber de orice sarcini asa cum rezultă din Certificatul nr. ……………….. din ……………………. anexat la
prezentul contract.
2.3. a) Debitorul ipotecar se obligă să nu înstrăineze imobilul a cărui ipotecă constituie obiectul prezentului
contract până la rambursarea împrumutului si a dobânzilor aferente la scadentă.
b) Totodată, debitorul ipotecar se obligă să transcrie ipoteca în Cartea funciară nr. …………, iar în baza ei,
creditorul ipotecar poate trece la executarea silită, în cazul în care debitorul ipotecar nu-si lichidează datoria la
scadentă.
III. LITIGII
3.1. Părtile au convenit că toate neîntelegerile privind validitatea prezentului contract sau rezultate din
interpretarea, executarea ori încetarea acestuia să fie rezolvate pe cale amiabilă de reprezentantii lor.
3.2. In cazul în care nu este posibilă rezolvarea litigiilor pe cale amiabilă, părtile se vor adresa instantelor
judecătoresti competente.
IV. CLAUZE FINALE

4.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act aditional încheiat între părtile contractante.
4.2. Prezentul contract, împreună cu anexele sale care fac parte integrantă din cuprinsul său, reprezintă vointa
părtilor si înlătură orice altă întelegere verbală dintre acestea, anterioară sau ulterioară încheierii lui
4.3. In cazul în care părtile isi încalcă obligatiile lor, neexercitarea de partea care suferă vreun prejudiciu a
dreptului de a cere executarea întocmai sau prin echivalent bănesc a obligatiei respective nu înseamnă că ea a
renuntat la acest drept al său.
4.4. Redactat si editat/dactilografiat în ……………. exemplare la ……………………………
S-au eliberat ………………… exemplare.
CREDITOR IPOTECAR, DEBITOR IPOTECAR
46
LECŢIA 6
TIPURI DE CONTRACTE UTILIZATE IN CADRUL AGENTIEI
IMOBILIARE
1. CONTRACT DE COMISION FARA CLAUZA DE EXCLUSIVITATE
Este unul dintre cele mai uzuale tipuri de contracte utilizate in cadrul agentiilor imobiliare si
functioneaza in baza codului civil si comercial.
Acesta se completeaza la prima intalnire cu clientii cumparatori sau proprietarii, dupa caz.
Se anexeaza o lista cu imobilele vizionate stipulandu-se pretul, data vizionarii ,tip imobil ,
semnaturi de confirmare etc.
Are la baza mandatul fara reprezentare.
In general agentia nu aloca costuri substantiale pentru satisfacerea cererii /ofertei, in mare se
cauta pe perioada relativ mai scurta un potential cumparator/imobil.
Ex. de contract conceput pentru un cumparator persoana juridica :
CONTRACT DE COMISION
PENTRU INTERMEDIERE DE IMOBILE
I. PARTILE CONTRACTANTE
1. SC ____________________________ cu sediul in _____________________, str. ____________, nr.
______, inscrisa la Registrul Comertului sub nr. ________________, CUI _____________________,
reprezentata prin __________________________,, in calitate de COMISIONAR
2. SC ____________________________ cu sediul in _____________________, str. ____________, nr.
______, inscrisa la Registrul Comertului sub nr. ________________, CUI _____________________,
reprezentata prin __________________________, in calitate de COMITENT
II. OBIECTUL CONTRACTULUI. DATE GENERALE

Obiectul contractului il constituie mandatul fara reprezentare, dat COMISIONARULUI de catre COMITENT
pentru a intermedia selectionarea de imobile cu destinatia ___________________________ in localitatea
_____________.
Imobilele trebuie sa fie in stare buna d.p.d.v. al constructiei cat si a utilitatilor aferente.
III. OBLIGATIILE PARTILOR

1. COMITENTUL are urmatoarele obligatii:
a) sa puna la dispozitia COMISIONARULUI toate informatiile ce-i sunt necesare in vederea
cautarii unor imobile cit mai apropiate de cerintele sale;
b) sa plateasca comisionul in conditiile de mai jos;
c) sa se prezinte la solicitarea COMISIONARULUI pentru vizionarea imobilelor gasite de acesta,
semnand fisa de vizionare;
d) sa-l informeze pe COMISIONAR asupra imobilelor alese si sa-i comunice acestuia data stabilita
pentru incheierea contractului de locatiune pentru imobilul in cauza.
2. COMISIONARUL are urmatoarele obligatii:

a) sa utilizeze baza sa de date si sa o puna la dispozitia COMITENTULUI pentru a indeplini
prezentul contract;
47
b) sa-l informeze pe COMITENT asupra imobilelor gasite si sa-i puna la dispozitie acestuia
informatiile referitoare la chiria solicitata de proprietar, aplasament, suprafata, etc;
c) sa asigure prin agentii sai si impreuna cu COMITENTUL vizionarea imobilelor astfel gasite sau
aflate in oferta constatata pe baza fisei de vizionare semnata de ambele parti;
d) sa se asigure ca imobilele selectate sunt libere de orice sarcini, fara ipoteca sau alte servituti (in
afra de cele fortate);
e) imobilele selectate trebuie sa aiba regimul proprietatii clar definit, dreptul proprietarului fiind
intabulat in cartea funciara,
f) proprietarul locator trebuie sa aiba intreaga capacitate de exercitiu si sa poata dispine fara nici o
ingradire asupra bunului imobil,
g) sa-l asiste pe COMITENT la incheierea contractului de locatiune pentru imobile;
h) sa sustina si sa apere interesele COMITENTULUI in afara tertilor in legatura cu obiectul
prezentului contract
IV. CONDITII DE PLATA. COMISION

1. Partile stabilesc de comun acord un comision fix reprezentand _____% din chiria primei luni de
inchiriere, convenite in contractul de locatiune incheiat de Comitent cu proprietarul, in echivalent in ROL la
cursul BNR din ziua platii.
2. COMITENTUL va plati COMISIONARULUI comisionul stabilit in termen de 15 zile de la data
incheierii prezentului contract in contul nr. _____________________ deschis ______________________, sub
conditia incheierii contractului de locatiune.
3. Pentru intarzierile la plata comisionului, COMITENTUL va plati penalitati de 0,04% / zi intarziere.
V. CLAUZE FINALE
1. Prezentul contract este incheiat pe o durata determinate de finalizarea lui prin inchirierea imobilului de
catre COMITENT ori pana la momentul retragerii mandatului de catre COMITENT..
2. Partile semnatare ale prezentului contract sunt raspunzatoare de indeplinirea intocmai a obligatiilor
asumate, sub sanctiunea de daune interese.
3. Modificari asupra prezentului se pot face cu acordul scris al ambelor parti.
4. Litigiile ivite intre parti izvorate din incheierea, derularea sau finalizarea prezentului contract, care nu au
putut fi solutionate pe cale amiabila vor fi inaintate spre solutionare instantelor judecatoresti competente de la
sediul Comitentului.
5. Prezentul contract de comision se supune prevederilor Codului comercial art. 405- 412. Orice operatiune
efectuata de catre comisionar pentru a fi opozabila comitentului trebuie adusa la cunostinta acestuia in scris si
acceptata de catre el.
Incheiat de parti in 2 exemplare, cate unul pentru fiecare parte, astazi data de ____________________, la
sediul COMISIONARULUI..
COMITENT COMISIONAR
48
2.CONTRACT DE COMISION CU CLAUZA DE EXCLUSIVITATE
Exclusivitatea in tranzactiile imobiliare

In segmentul imobiliar international clientii si multe agentii imobiliare prefera sa
colaboreze prin intermediul contractului de excusivitate. Contractul de exclusivitate se incheie
intre client si o singura agentie imobiliara si presupune acordarea exclusiva a dreptului de
reprezentare in cazul unei vanzari, inchirieri sau cumparari.
In Romania, conceptul de "contract de exclusivitate" este perceput ca fiind foarte

restrictiv. Din aceasta cauza, potentialii vanzatori sau cumparatori sunt destul de reticenti fata
de aceasta modalitate de colaborare cu agentiile imobiliare. Aceasta situatie este determinata
de lipsa de informatie privind acest tip de contract.
Agentiile imobiliare investesc bani si timp pentru a incheia (intermedia) tranzactia. De
aceea, acestea sunt motivate de acordarea exclusivitatii. Spre deosebire de cazurile in care nu
se incheie un astfel de contract, compania va investi mai multe resurse umane, materiale si
logistica in vederea realizarii unei tranzactii rapide si profitabile pentru client.
In cazul exclusivitatii, agentia imobiliara isi prezinta punctual metodele de lucru si
responsabilitatile, termenii contractului de exclusivitate fiind foarte clari exprimati. De retinut:
clauzele contractuale pot fi negociate intre parti si poate exista flexibilitate in stabilirea
continutului acestora. Clientul poate cere agentiei sa specifice detaliat demersurile intreprinse.
Modalitatile prin care va fi promovata vanzarea proprietatii vor fi cele mai eficiente
(banner, anunturi in ziare si reviste cu specific imobiliar, internet, etc.), agentia avand rolul si
obligatia de a investi in promovare pana la vanzarea proprietatii.
Exista situatii in care agentiile imobiliare profesioniste colaboreaza cu alte agentii in
vederea urgentarii tranzactiei. Prin acest lucru, clientul va economisi timp.
O alta situatie prin care proprietarul poate castiga timp este cea in care imobilul supus
vanzarii fiind nelocuit proprietarul poate alege sa lase cheile in agentie, acest lucru urmand sa
fie stipulat in contractul de exclusivitate. Vizionarile vor putea fi facute oricand, interesul
companiei imobiliare fiind comun cu cel al vanzatorului.
49
Exemplu :
CONTRACT DE INTERMEDIERE CU EXCLUSIVITATE
incheiat azi __________, ora ______, cu SLM nr. _____________, intre urmatoarele parti :
1.S.C. ______________________SRL, cu sediul in Timisoara, str. _____________ nr.___, inregistrata la

ORC sub nr. J___/____/_______,
CF nr.________, licentiata U.N.A.I. seria ________, nr. ________, din data de ____________, reprezentata prin
Dl./D-na ____________, in caliatate de AGENT EXCLUSIV AL VANZATORULUI, numita in continuare
AGENTIA,
si
2.Dl./ D-na ________________________________________, domiciliat/a in _______________
str._______________________,nr.___, sc.___, ap.__,tel._________________________ posesor al BI /
CI/PAS. Seria _______ nr. ______________, eliberat de ______________ la data de _____________, in nume
propriu / reprezentant legal al _____________, numita in continuare CLIENT.
OBIECTUL CONTRACTULUI consta in intermedierea vanzarii imobilului situat in __________________,

str. __________, nr.________ sc.________, ap.______, inscris in CF ind.nr.__________, CF
col.nr.____________, din_____________ nr.top.__________________, compus din __________________ aflat
in proprietatea d-lui/d-nei ______________________________, conform ANEXEI 1 ( fisa imobilului).
Informatiile ce decurg din fisa imobilului sunt date de proprietar si nu sunt garantate de catre AGENTIE.
PRETUL VANZARII
Pretul vanzarii este cel stabilit de CLIENT si anume ________USD/EURO, echivalent in lei la cursul zilei, sau
alt pret asupra caruia partile vor cadea de acord cu cumparatorul.
DURATA CONTRACTULUI
Prezentul contract se incheie pe o perioada de ______________luni, cu incepere de la data de ____________
pana la data de ______________________.Perioada de valabilitate a acestui contract poate fi prelungita cu
acordul ambelor parti printr-un act aditional.
TERMENE SI MODALITATI DE PLATA A COMISIONULUI

CLIENTUL se obliga sa plateasca AGENTIEI pentru serviciile mentionate mai jos, un comision negociat de
________%+ TVA din pretul de vanzare stabilit prin prezentul contract daca :
- in perioada desfasurarii contractului sau a vreunei prelungiri a acestuia AGENTIA asigura un client care
sa achizitioneze proprietatea la pretul mentionat mai sus sau la un pret acceptat de parti si cumparator
- proprietatea este vanduta sau schimbata direct de catre proprietar, AGENTIE, sau altii, in termenul
prevazut de contract sau de vreo prelungirea acestuia.
- proprietatea este vanduta sau transferata cu acordul proprietarului, dupa expirarea contractului, cuiva care
in termenul de valabilitate a acestui contract a luat la cunostiinta de proprietate prin inspectare, prezentare
sau negociere a pretului proprietatii.
- Comisionul se achita AGENTIEI din avansul sau suma integrala achitata de catre cumparator,
vanzatorului, la data semnarii primului act privind vanzarea, dar nu mai tarziu de data incheierii actului
autentic la notariat.
- CLIENTUL nu poate refuza un cumparator in termenul de valabilitate al acestui contract si in conditiile
stabilite de acesta. In caz contrar, CLIENTUL se obliga a achita AGENTIEI comisionul stabilit.
OBLIGATIILE PARTILOR
AGENTIA se obliga :
a) sa caute cumparatori pentru imobil respectand limitele acestui contract.
b) sa introduca proprietatea in baza de date proprie precum si in baza de date a celorlalte agentii partenere prin
sistemul SLM ( listare multipla), promt, in termen de ____ zile.
50
c) sa coopereze cu alti clienti ai SLM
d) sa faca publicitate expresa imobilului dupa cum crede AGENTIA de cuviinta, in interesul CLIENTULUI.
e) sa prezinte imobilul potentialilor cumparatori completand cu acestia ANEXA 2 ( fisa de prezentare )
f) La solicitarea scrisa a CLIENTULUI, AGENTIA va prezenta demersurile facute pentru prezentarea
imobilului, schimbarile de pe piata imobiliara care ar putea influenta pretul de vanzare. Termen de raspuns
inscris : 3 zile de la primirea solicitarii.
CLIENTUL se obliga :
a) sa ofere AGENTIEI toate informatiile reale necesare, referitoare la imobil cuprinse in fisa imobilului.
b) Sa asigure conditiile necesare vizitarii imobilului de catre potentialii cumoparatori sau specialisti adusi de
acestia, semnand fisa de prezentare.
c) Sa raspunda in scris in termen de 48 ore la toate ofertele de pret aduse de catre AGENTIE.
d) Sa plateasca comisionul datorat AGENTIEI conform prezentului contract.
e) Sa plateasca penalitati de 1% pe zi, in cazul neachitarii comisionului dupa incheierea contractului notarial,
calculate la valoarea pretul de vanzare stabilit prin prezentul contract.
f) Sa nu incheie separat de AGENTIE nici un fel de de act din care sa rezulte vanzarea imobilului si sa nu
apeleze la serviciile altei AGENTII.
g) Prezentele dispozitii sunt aplicabile si prietenilor, rudelor sau afinilor pana la gradul IV inclusiv.
h) Sa nu prejudicieze sub nici o forma numele si reputatia AGENTIEI sau a angjatilor acesteia.
i) Nu are dreptul sa majoreze pretul decat prin act aditional la prezentul contract in care sa precizeze noile
conditii, fiind interzisa cu desavarsire prezentarea in fata cumparatorilor a unui pręt majorat unilateral.
j) Sa puna la dispozitia AGENTIEI actele necesare incheierii contractului ce vanzare cumparare la notariat.
k) Inteleg ca in cazul in care voi folosi fraudulos informatiile obtinute de la AGENTIE, vanzand imobilul,
ocolind AGENTIA si nu imi voi onora obligatia de plata a comisionului datorat AGENTIEI la data vanzarii, ma
oblig sa platesc AGENTIEI , despagubiri morale in valoare de 10 % din pretul propus la punctul Ť Pretul
vanzarii ť, in termen de 24 ore de la realizarea vanzarii.
OBLIGATIILE COMUNE ALE PARTILOR
sa respecte cu buna credinta obligatiile asumate prin acest contract.
sa respecte confidentialitatea informatiilor ce reies din prezentul contract fata de terti.
CLIENTUL se obliga sa anunte AGENTIA de viciile ascunse ale imobilului, pe care aceasta sa le poata
comunica potentialilor cumparatori.
CLAUZE SPECIALE
prezentul contract va actiona si asupra reprezentantilor personali, imputerniciti sau succesori a partilor
mentionate.
ANEXA 1, ANEXA 2 sau orice alta anexa stabilita de comun acord intre parti fac parte integranta din
prezentul contract.
orice litigiu ce poate interveni intre CLIENT si AGENTIE va fi solutionat pe cale amiabila, sau in caz
contrar de instantele de judecata de la sediul AGENTIEI.
subsemnatii CLIENTI, intelegem ca prezentul act reprezinta titlu executoriu pentru incasarea comisionului
datorat catre AGENTIE, urmand a se proceda la executarea silita fara somatie si fara acordarea unui
termen de gratie, fiind deja pusi in intarziere.
orice modificare a prezentului contract se poate face cu acordul scris al ambelor parti printr-un act aditional
care face parte integranta din prezentul contract.
alte clauze speciale :
Subsemnatii am citit si inteles continutul prezentului act, el prezinta vointa noastra si ne obligam sa-l respectam
cu buna-credinta si l-am semnat in doua exemplare originale, cate unul pentru fiecare parte.
CLIENT, AGENT EXCLUSIV AL VANZATORULUI

51
3. CONTRACT DE PRESTARI SERVICII IMOBILIARE, ALTELE DECAT

INTERMEDIEREA
Imbraca forme diferite in functie de obiectul serviciului prestat : evaluare imobiliara,

analiza de piata, mandatare cu reprezentare si clauze speciale etc.
LECŢIA 7
CARTEA FUNCIARA SI OPERATIUNI DE CARTE
FUNCIARA
Legislatia care reglementeaza cartile funciare si operatiunile de carte funciara in Romania :

Decret-Lege Nr. 115/27 04.1938 pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartile funciare,
Lege nr. 7/1996 Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare, Legea nr. 78/2002 privind
aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 70/2001 pentru modificarea si completarea
Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, Lege nr. 247/2005 privind reforma in
domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, Lege nr. 499/12.11.2004
privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 41/2004 pentru modificarea si
completarea Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996 etc.
Conform legii nr.7/1996 :
Art. 1. - (1) Cadastrul general este sistemul unitar şi obligatoriu de evidenţă tehnică,
economică şi juridică a tuturor imobilelor de pe întreg teritoriul ţării.
(2) Entităţile de bază ale acestui sistem sunt parcela, construcţia şi proprietarul.
(3) Prin imobil, în sensul prezentei legi, se înţelege una sau mai multe parcele alăturate, cu sau
fără construcţii, aparţinând aceluiaşi proprietar.
(4) Prin parcelă se înţelege suprafaţa de teren cu aceeaşi categorie de folosinţă.
(5) Sistemul de evidenţă al cadastrului general are ca finalitate înscrierea în registrul de
publicitate imobiliară.
Art. 2. - (1) Cadastrul general se organizează la nivelul fiecărei unităţi administrativ-
teritoriale: comună, oraş, municipiu, judeţ şi la nivelul întregii ţări.
(2) Prin sistemul de cadastru general se realizează:
a) identificarea, descrierea şi înregistrarea în documentele cadastrale a imobilelor prin natura
lor, măsurarea şi reprezentarea acestora pe hărţi şi planuri cadastrale, precum şi stocarea
datelor pe suporturi informatice;
b) identificarea şi înregistrarea tuturor proprietarilor şi a altor deţinători legali de imobile, în
vederea înscrierii în cartea funciară cu caracter definitiv;
c) furnizarea datelor necesare sistemului de impozite şi taxe pentru stabilirea corectă a
obligaţiilor fiscale ale contribuabililor, solicitate de organismele abilitate.
Art. 3. - (1) Se înfiinţează Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, denumită
în continuare Agenţia Naţională, ca instituţie publică cu personalitate juridică, unica autoritate
în domeniu, aflată în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin reorganizarea
52
Oficiului Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie şi preluarea activităţii privind
publicitatea imobiliară de la Ministerul Justiţiei.
(2) La nivelul fiecărui judeţ şi în municipiul Bucureşti se înfiinţează oficiile de cadastru şi
publicitate imobiliară, denumite în continuare oficii teritoriale, ca unităţi cu personalitate
juridică în subordinea Agenţiei Naţionale, prin reorganizarea actualelor oficii judeţene de
cadastru, geodezie şi cartografie şi al municipiului Bucureşti şi a birourilor de carte funciară.
(3) La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale se înfiinţează birouri de cadastru şi publicitate
imobiliară, denumite în continuare birouri teritoriale, în subordonarea oficiilor teritoriale.
Modul de organizare şi funcţionare, numărul, precum şi arondarea birourilor teritoriale pe
unităţi administrativ-teritoriale se stabilesc prin ordin cu caracter normativ al directorului
general al Agenţiei Naţionale.
(4) Se înfiinţează Centrul Naţional de Geodezie, Cartografie, Fotogrammetrie şi Teledetecţie
ca unitate cu personalitate juridică în subordinea Agenţiei Naţionale, prin reorganizarea
Institutului de Cadastru, Geodezie, Fotogrammetrie şi Cartografie.
(5) Agenţia Naţională este condusă de un consiliu de administraţie format din 9 membri,
incluzând reprezentanţi din sectorul public şi privat, numiţi exclusiv pe criterii de competenţă
profesională, dintre care unul este directorul general al Agenţiei Naţionale şi preşedinte al
consiliului de administraţie.
(6) Membrii consiliului de administraţie şi directorul general sunt numiţi şi revocaţi din
funcţie de ministrul administraţiei şi internelor.
(7) Organizarea, funcţionarea, atribuţiile şi competenţele consiliului de administraţie şi ale
directorului general se vor stabili prin regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei
Naţionale, care se aprobă prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(8) Directorul general îndeplineşte atribuţiile şi responsabilităţile ordonatorului principal de
credite, prin emiterea de ordine cu caracter individual şi normativ. Ordinele cu caracter
normativ se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi reprezintă Agenţia Naţională
pe plan intern şi internaţional.
Atributiile ANCPI :
Art. 4. - Agenţia Naţională are următoarele atribuţii principale:
a) coordonează şi controlează executarea lucrărilor de cadastru şi asigură înscrierea imobilelor
în registrul de publicitate imobiliară la nivelul întregii ţări;
b) controlează executarea lucrărilor de cartografie, topografie, geodezie, fotogrammetrie şi
teledetecţie la nivelul întregii ţări;
c) elaborează regulamente şi norme, promovează tehnici, procedee şi metodologii de
specialitate compatibile cu cele ale Uniunii Europene, conform progreselor ştiinţifice şi
tehnice în domeniul cadastrului, geodeziei, cartografiei şi publicităţii imobiliare;
d) autorizează persoanele fizice şi juridice care pot executa lucrări de specialitate din
domeniile cadastrului, geodeziei şi cartografiei, pe teritoriul României, în condiţiile legii
speciale care reglementează înfiinţarea uniunii profesionale a acestora;
e) organizează şi administrează fondul naţional de geodezie şi cartografie, precum şi baza de
date a sistemului de cadastru general;
f) asigură, în condiţiile legii, executarea, completarea, modernizarea şi menţinerea în stare de
utilizare a reţelei geodezice naţionale;
g) asigură executarea şi actualizarea hărţilor oficiale;
53
h) avizează conţinutul topografic al hărţilor, planurilor, atlaselor, ghidurilor şi al altor
documente cartografice destinate uzului public;
i) pune la dispoziţia autorităţilor publice şi a altor instituţii interesate, în condiţiile legii, situaţii
statistice de sinteză privind terenurile şi construcţiile;
j) îndeplineşte sarcinile ce rezultă din angajamentele internaţionale în domeniul său de
activitate;
k) participă la organizarea şi coordonarea măsurătorilor în vederea aplicării legilor funciare;
l) avizează tehnic expertizele efectuate de către experţii judiciari în specialitatea topografie,
geodezie şi cadastru cu privire la corectitudinea datelor topografice utilizate, la solicitarea
instanţelor de judecată. Avizele menţionate mai sus vor fi date de oficiul teritorial în baza unui
regulament comun, elaborat de Agenţia Naţională şi Ministerul Justiţiei;
m) asigură înscrierea drepturilor reale ce se constituie, se transmit, se modifică sau se sting, la
cererea notarului public sau a titularului dreptului ori a celorlalte persoane interesate;
n) asigură înscrierea căilor de atac împotriva înregistrărilor de carte funciară;
o) asigură înscrierea altor raporturi juridice, drepturi personale, interdicţii, incapacităţi şi litigii
judiciare în legătură cu bunul imobil;
p) asigură formarea şi specializarea personalului de specialitate în publicitate imobiliară prin
intermediul Institutului Naţional al Registratorilor; structura, organizarea şi modul de
administrare ale institutului se stabilesc şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de
90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi;
r) îndeplineşte şi alte atribuţii ce au legătură cu activitatea specifică.
Evidenta cadastral – judiciara :
Art. 17. - (1) Publicitatea imobiliară întemeiată pe sistemul de evidenţă al cadastrului general
are ca obiect înscrierea în cartea funciară a actelor şi faptelor juridice referitoare la imobilele
din acelaşi teritoriu administrativ şi se realizează de către oficiile teritoriale pentru imobilele
situate în raza de activitate a acestora.
(2) Una sau mai multe parcele alăturate de pe teritoriul unei unităţi administrativ-teritoriale,
indiferent de categoria de folosinţă, aparţinând aceluiaşi proprietar, formează imobilul definit
la art. 1 alin. (3), se identifică printr-un număr cadastral unic şi se înscrie într-o carte funciară.
(3) Cărţile funciare întocmite şi numerotate pe teritoriul administrativ al fiecărei localităţi
alcătuiesc, împreună, registrul cadastral de publicitate imobiliară al acestui teritoriu, ce se ţine
de către biroul teritorial din cadrul oficiului teritorial în a cărui rază teritorială de activitate
este situat imobilul respectiv.
(4) Acest registru se întregeşte cu registrul de intrare, cu planul cadastral, cu registrul cadastral
al imobilelor, indicând numărul cadastral al imobilelor şi numărul de ordine al cărţilor funciare
în care sunt înscrise, cu un index alfabetic al proprietarilor şi cu o mapă în care se păstrează
cererile de înscriere, împreună cu un exemplar al înscrisurilor constatatoare ale actelor sau
faptelor juridice supuse înscrierii.
Art. 18. - (1) Activitatea de publicitate imobiliară în cadrul oficiilor teritoriale este îndeplinită
de registratori de carte funciară, denumiţi în continuare registratori, numiţi prin ordin al
directorului general al Agenţiei Naţionale, în urma unui concurs organizat de aceasta.
Alcatuirea cartii funciare si inscrieri :
Art. 19. - (1) Cartea funciară este alcătuită din titlu, indicând numărul ei şi numele
localităţii în care este situat imobilul, precum şi din trei părţi:
54
A. Partea I, referitoare la descrierea imobilelor, care va cuprinde:
a) numărul de ordine şi cel cadastral al imobilului;
b) suprafaţa imobilului, destinaţia, categoriile de folosinţă şi, după caz, construcţiile;
c) planul imobilului cu vecinătăţile, descrierea imobilului şi inventarul de coordonate al
amplasamentului, pentru fiecare imobil în parte, constituie anexa la partea I, întocmită
conform regulamentului aprobat prin ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale.
B. Partea a II-a, referitoare la înscrierile privind dreptul de proprietate, care cuprinde:
a) numele proprietarului;
b) actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate, precum şi menţionarea
înscrisului pe care se întemeiază acest drept;
c) strămutările proprietăţii;
d) servituţile constituite în folosul imobilului;
e) faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum şi acţiunile
privitoare la proprietate;
f) orice modificări, îndreptări sau însemnări ce s-ar face în titlu, în partea I sau a II-a a cărţii
funciare, cu privire la înscrierile făcute.
C. Partea a III-a, referitoare la înscrierile privind dezmembrămintele dreptului de
proprietate şi sarcini, care va cuprinde:
a) dreptul de superficie, uzufruct, uz, folosinţă, abitaţie, servituţile în sarcina fondului aservit,
ipoteca şi privilegiile imobiliare, precum şi locaţiunea şi cesiunea de venituri pe timp mai
mare de 3 ani;
b) faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum şi acţiunile
privitoare la drepturile reale înscrise în această parte;
c) sechestrul, urmărirea imobilului sau a veniturilor sale;
d) orice modificări, îndreptări sau însemnări ce s-ar face cu privire la înscrierile făcute în
această parte.
(2) Datele din cartea funciară pot fi redate şi arhivate şi sub formă de înregistrări pe
microfilme şi pe suporturi accesibile echipamentelor de prelucrare automată a datelor. Acestea
au aceleaşi efecte juridice şi forţă probatoare echivalentă cu înscrisurile în baza cărora au fost
redate.
OPERATIUNI DE CARTE FUNCIARA SI ACTE NECESARE
A . Acte necesare pentru notarea contractelor de inchiriere
1. Cerere tip;
2. Contract de închiriere încheiat pe o perioada mai mare de 3 ani, care să cuprindă şi
identificarea imobilului;
3. Dovada achitării integrale a tarifului.
B. Acte necesare întabulării dreptului de concesiune
1. Cerere tip;
2. Contract de concesiune;
55
C. Acte necesare radierii ipotecii şi a interdicţiei de înstrăinare şi grevare
1. Cerere tip;
2. Declaraţia creditorului/adresa bancii creditoare din care să rezulte în mod explicit
consimţământul acestuia la radierea ipotecii şi a interdicţiei de înstrăinare şi grevare, cu
identificarea imobilului;
D. Acte necesare eliberării extrasului de carte funciară pentru informare
1. Cerere tip;
E. Acte necesare pentru schimbarea denumirii societăţii, fuziune/absorbţie
1. Cerere tip;
2. Actul adiţional încheiat cu respectarea formelor prescrise de lege, cu dovada înregistrării la
oficiul registrului comerţului sau încheierea judecătorului delegat la oficiul registrului
comerţului;
3. Certificatul de înmatriculare - copie legalizată;
F. Actele necesare pentru notarea litigiilor în cartea funciară
1. Cerere tip;
2. Copie după acţiunea înregistrată la instanţa judecătorească cu indicarea numărului de dosar
sau certificat de grefă care să identifice imobilul cu numărul cadastral, numărul de carte
funciară şi localitate;
G. Acte necesare pentru reconstituirea cărţilor funciare
1. Cerere tip;
2. Declaraţie notarială din partea proprietarilor din care să rezulte că situaţia juridică a
imobilului prezentată în vederea reconstituirii este cea reală;
3. Un extras de carte funciară eliberat anterior cu ultima situaţie cunoscută a proprietăţii sau
actul de dobândire;
4. Certificat fiscal de la primăria locală.
56
H. Actele necesare pentru notarea somaţiei de plată în cartea funciară
1. Cerere tip;
2. Somaţia emisă de executorul judecătoresc în dosarul execuţional;
3. Procesul verbal de identificare a bunurilor imobile;
I. Acte necesare pentru înscrierea actelor de dezmembrare/ apartamentare/ alipire
1. Cerere tip;
2. Documentaţia cadastrală;
3. Act de dezmembrare/ apartamentare/ alipire;
J. Acte necesare eliberării copiilor după cărţile funciare, conforme cu originalul
1. Cerere;
K. Acte necesare eliberării copiilor după actele aflate în arhiva de carte funciară
1. Cerere;
L. Acte necesare pentru radierea dezmembrămintelor dreptului de proprietate (uz,

uzufruct*, habitaţie, servitute, superficie)
1. Cerere tip;
2. Actul prin care se justifică radierea - copie legalizată;
* Certificatul de deces se prezintă în copie legalizată!
M. Acte necesare eliberării unui extras de carte funciară pentru autentificare
1. Cerere tip întocmită de notarul public, semnată şi de proprietarul imobilului;

Acest tip de extras se eliberează NUMAI notarului public!
N. Acte necesare pentru schimbarea/notarea adresei administrative în cartea funciară
1. Cerere tip;
2. Adeverinţa de la primărie din care să rezulte corelarea între nr. cad. şi adresa
administrativă;
57
O. Acte necesare pentru înscrierea actelor de adjudecare
1. Cerere tip;
2. Actul de adjudecare care să identifice imobilul prin numărul topografic/cadastral şi
numărul de carte funciară/localitate;
3. Certificat fiscal cu valoarea de impozitare;
P. Acte necesare pentru întabularea dreptului de proprietate în baza Legii nr. 112/1995
şi a Legii nr. 10/2001
1. Cerere tip;
2. Dispoziţia de restituire emisă de primărie;
R. Actele necesare pentru înscrierea hotărârilor judecătoreşti
1. Cerere tip;
2. Hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă şi expertiza care face parte integrantă din
hotărârea judecătorească, după caz. în situaţia în care au fost exercitate căile de atac, se vor
anexa toate hotărârile judecătoreşti pronunţate în cauza respectivă, după caz (fond, apel,
recurs);
S. Acte necesare pentru întabularea dreptului de ipotecă
1. Cerere tip;
2. Contract de ipotecă;
T. Acte necesare pentru întabularea dreptului de proprietate dobândit prin moştenire
1. Cerere tip;
2. Certificatul de moştenitor *;
* Dreptul de proprietate al autorilor fiind întabulat în cartea funciară!
U. Acte necesare pentru înscrierea unei construcţii finalizate şi întabularea dreptului de

proprietate asupra acesteia
1. Cerere tip;
2. Documentaţie cadastrală recepţionată, în situaţia în care nu a fost deschisă o carte funciară
pentru imobilul respectiv ori s-a modificat descrierea imobilului;
58
3. Certificat eliberat de primăria în circumscripţia căreia se află situat imobilul, prin care să se
ateste finalizarea construcţiei;
4. Certificat fiscal cu valoarea de impozitare;
5. Act de constituire a dreptului de superficie, în cazul în care proprietarul construcţiei nu este
şi proprietarul terenului;
V. Acte necesare pentru întabularea dreptului de proprietate
1. Cerere tip;
2. Documentaţie cadastrală recepţionată- în situaţia în care nu a fost deschisă o carte funciară
pentru imobilul respectiv ori s-a modificat descrierea acestuia;
3. Acte de proprietate* (în copie legalizată, cu excepţia hotărârilor judecătoreşti definitive şi
irevocabile şi a actelor autentificate de notarii publici);
4. Copia extrasului de carte funciara pentru autentificare, după caz;
LECŢIA 8
LEGISLATIE IMOBILIARA UZUALA
1. Legea nr. 85/1992 privind vanzarea de locuinte si spatii cu alta destinatie construite
din fondurile statului si din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat
2. Decretul lege 61/1990 cu privire la vanzarea catre populatie a locuintelor construite din
fondurile de stat.
3. Legea nr. 18 publicata in Monitorul Oficial nr. 037 din data: 20.02.1991 (Legea
fondului funciar)
4. OUG nr 83 din 8.06.1999 republicata la 1 septembrie 2005 privind restituirea unor
bunuri imobile apartinand minoritatilor
5. Legea 1 din 11.01.2000 privind reconstituirea dreptului de proprietate , terenuri
agricole si forestiere
6. OUG 94 din 29.06.2000, republicata la 1.09.2005 privind retrocedarea bunurilor
imobile apartinand cultelor religioase
7. Legea nr. 10 din 2001 (privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv
in perioada 6.03.1945 - 22 decembrie 1989)
8. OUG 184/ 2002 Masuri de aplicare a legii Nr. 10 din 2001 si a OUG 94/2000
9. Legea nr. 190 publicata in Monitorul Oficial nr. 611 din data: 14/12/1999 (Legea
creditului ipotecar)
10. Legea nr. 114 publicata in Monitorul Oficial nr. 393 din data: 31/12/97
11. Lege nr. 145 din 27 iulie 1999 pentru modificarea si completarea Legii locuintei nr.
114/1996
12. Legea nr. 112 din 29/11/95 (privind reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu
destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului)
59
13. Legea nr.79 din 09/05/97 (lege pentru modificarea Legii nr. 85/1992 privind vanzarea
de locuinte si spatii cu alta destinatie construite din fondurile statului si din fondurile
unitatilor economice sau bugetare de stat)
14. Legea nr. 54 din 03/04/98 (privind circulatia juridica a terenurilor)
15. Legea nr.7/1996 a cadastrului si a publicitatii imobiliare
16. Ordonanta de urgenta nr. 41 din 27.05.2004 pentru modificarea si completarea Legii
cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996
17. Hotararea nr. 1210 din 29.07.2004 privind organizarea si functionarea Agentiei
Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliar
18. Legea nr. 550 din 14.10.2002 (privind vanzarea spatiilor comerciale proprietate
privata a statului si a celor de prestari de servicii, aflate in administrarea consiliilor
judetene sau a consiliilor locale, precum si a celor aflate in patrimoni
19. Legea numarul 247/2005 privind modificarea si completarea legii 18/1991 si a legii
10/2001
20. Regulamentul din 4.07.2005 de stabilire a dreptului de proprietate
21. Legea nr. 343 din 3 august 2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003
privind Codul fiscal
22. Legea 230/2007 – Legea locuintei
23. Constitutia Romaniei
STUDIU INDIVIDUAL URMAT DE O DEZBATERE LIBERA. SPETE.
60

Curs Agent Imobiliar Modul Legislatie1 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Agent Imobiliar Modul Legislatie1 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SUPORT CURS “ AGENT IMOBILIAR ”- LEGISLATIE

CURS AGENT IMOBILIAR

1. Actul Juridic Civil. Notiuni, clasificare, capacitate incheiere act juridic,

Clasificarea – criterii de clasificare.

Conditiile actului juridic civil

Capacitatea de a incheia actul juridic civil

Principiul capacitatii si exceptia de la acest principiu

Exceptia incapacitatii de a incheia acte juridice civile

Sanctiunea nerespectarii incapacitatii de a incheia acte juridice civile

Definitia consimtamantului = acea conditie esentiala, de fond si generala a actului juridic

Conditiile de valabilitate a consimtamantului

● Discernamant = persoane fizice cu capacitate deplina de exercitiu

Intentia de a produce efecte juridice. Lipseste intentia in anumite situatii:

Dupa consecintele produse

Conditiile de existenta a erorii viciu de consimtamant

Structura = doua elemente.

CAUZA (SCOPUL) ACTULUI JURIDIC CIVIL

Conditii de valabilitate cumulative:

Rolul si proba cauzei

FORMA ACTULUI JURIDIC CIVIL

Definitie:è se intelege acea conditie care consta in modalitatea de exteriorizare a

Aplicatii ale formei ad validitatem

Sanctiune – imposibilitatea dovedirii actului cu alt mijloc de proba (exceptand marturisirea si

Forma ceruta pentru opozabilitate fata de terti

Aplicatii: publicitatea imobiliara, publicitatea constituirii gajului, inregistrarea in materia

MODALITATILE ACTULUI JURIDIC CIVIL

- Dupa izvorul sau. Termen:

Definitie: è se intelege un eveniment viitor si nesigur ca realizare, de care depinde

EFECTELE ACTULUI JURIDIC CIVIL

Principiile efectelor actului juridic civil si exceptiile lor

1. Principiul fortei obligatorii

2. Principiul irevocabilitatii actului juridic civil

3. Principiul relativitatii efectelor actului juridic civil

NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL

Caracteristici ale nulitatii:

1.Cauzele de nulitate absoluta:

2.Cauzele de nulitate relativa

Regimul juridic al nulitatii

1.Regimul juridic al nulitatii absolute

1. Principiul retroactivitatii nulitatii

2. Principiul restabilirii situatiei anterioare - restitutia in integrum

3. Principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial

4.Principiul conversiunii actului juridic

2.DREPTUL DE UZ SI DREPTUL DE HABITATIE

Servitutea este un dezmembramant al dreptului de proprietate:

Exercitarea dreptului de servitute

Modurile de stingere a servitutilor(aceleasi moduri de stingere a uzufructului):

Modul de dobandire a dreptului de superficie

MODURILE DE DOBANDIRE A DREPTURILOR REALE

Exemplu de just titlu: contractul de vanzare-cumparare, contractul de schimbare,de donatie,

Buna-credinta=convingerea sincera a posesorului ca a dobandit bunul de la adevaratul

Termenul uzucapiunii de scurta durata:10,20 ani.

Intreruperea civila si suspendarea uzucapiunii sunt guvernate de regulile edictate prin

Jonctiunea posesiilor. Adaugarea la termenul posesiei actuale a posesorului, a timpului cat

Conditiile de validitate ale contractului de vanzare-cumparare

A. Consimtamantul partilor. Promisiunea de vanzare (antecontractul).

a) Consimtamantulè Vanzarea, ca si orice alt contract, se incheie prin consimtamantul

Vanzarea-cumpararea – fiind un contract sinalagamatic – da nastere la doua obligatii

Între subsemnaţii _______________, domiciliat în _______________, judeţul _______________, str.

è Mandatul este un contract prin care o persoana, numita mandatar, se obliga sa

II. OBIECTUL CONTRACTULUI

III. DURATA CONTRACTULUI

IV. OBLIGATIILE PARTILOR

Între subsemnaţii _______, domiciliat în _, judeţul _________, str.

1.S.C. ____________SRL, cu sediul in Timisoara, str. _ nr._, inregistrata la