PODETE SI ZID DE SPRIJIN( P.T. 4.

7)

1.SCOP
Procedura descrie activitatile si responsabilitatile privind executia podetelor si a zidurilor de sprijin.

2.DOMENIU DE APLICARE
Se aplica in cadrul SC DRUMURI SI PODURI MURES SRL la executia podetelor

3.DEFINITII / PRESCURTARI

SDV – Scule, Dispozitive si Verificatoare

DMM – Dispozitive de Masurare si Monitorizare
FCC – Fisa Control Calitate
PV – Proces Verbal
PCCVI – Plan de Control Calitate Verificari si Incercari
PSI – Prevenirea si Stingerea Incendiilor
AQ – Asigurarea Calitatii
MMI – Mijloace de Masurare si Incercare
PFB – Produs Furnizat de Beneficiar

4.RESPONSABILITATI

Director general
- aproba comenzile contractele ofertate de aporvizionare
- aproba planurile calitatii si instructiunile de inspectie si incercare avizat de responsabilul
cu calitatea
- aproba programul de audit intern
- stabileste impreuna cu ceilalati membrii ai conducerii societatii, cerintele standard de
pregatire teoretica si practica pentru toate locurile de munca din unitate
- aproba documentele privind instruirea si perfectionarea personalului
Maistru
- primeste spre analiza si procesare, cererile de oferta, comenzile si specificatiile tehnice
transmise de potentialii beneficiar
- intocmeste proiecte de oferta
- intocmeste programarea lunara a lucrarilor
- supune spre aprobare Manager Tehnic, proiectul de contract, dupa care il transmite
beneficiarului
- avizeaza nominalizarea pe lucrare a sefului punctului de lucru
- verifica continultul, completudinea datelor din documentatia tehnica de executie, avizele,
aprobarile proiectantului si ale specialistilor verificari de proiecte atestati conform regulamentelor in
vigoare.
- verifica si avizeaza proiecte tehnologice, proiectele de organizare si graficele de executie
a lucrarilor
- urmareste permanent stadiul tehnic si calitativ de realizare a lucrarilor cu inscrierea
datelor obtinute si concluziilor in registrul de evidenta lucrarilor. Tine sub control si gestioneaza acest
document
- asigura pentru personalul din subordine fisele tehnologice, proiectele de executie si
caietele de sarcini necesare executarii lucrarilor de montaj si reparatii
- asigura elaborarea planurilor calitatii sau a procedurilor, instructiunilor de inspectie si
incercare documente
- asigura participarea personalului din subordine la efectuarea inspectiei la primire prin
comisiile de receptie
- anunta din timp beneficiarul pentru participarea acestuia la punctele de verificare
prevazute in planurile calitatii
- emite ordinul de incepere a lucrarilor aprobat de Manager Tehnic
- trasnmite punctelor de lucru ordinul de incepere al lucrarilor,aprobat,impreuna cu
contractul,proiectul de executie
- participa la identificarea cauzelor ce determina aparitia neconformitatilor si dispune
personalului din subordine rezolvarea acestora conform solutiilor adoptate
- aproba solutii stabilite prin rapoartele de neconformitate
- raspunde de instruirea auditorilor si calificarea acestora
- analizeaza rapoartele de audit si observatiile rezultate,informeaza conducerea despre
stadiul implementarii actiunilor corective rezultate

Sef Serviciu Tehnic – Productie

- raspunde de preluarea frontului de lucru

- coordoneaza organizarea si asigurarea desfasurarii lucrarilor de executie contractate
- nominalizeaza pe seful punctului de lucru cu acordul Sefului Compartimentului Tehnic
conform H.G. 731/91
- asigura la punctul de lucru toate documentele,materialele,utilajele si mijloacele de
masurare si incercare necesare inceperii si derularii executiei lucrarilor

Sef punct de lucru (Sefii Diviziilor)

- asigura activitatea de preluare a frontului de lucru si semnarea P.V. de predare-primire

front
- asigura la lucrare,personal muncitor calificat si instruit
- urmareste si asigura la punctul de lucru,toate materialele necesare,identificabile si cu acte
de calitate insotitoare
- raspunde de realizarea,la punctul de lucru, a conditiilor prealabile necesare inceperii
executiei
- asigura insusirea si respectarea documentatiei tehnico-economica aplicabila,a procedurii
tehnice aplicabile si PCCVI
- raspunde de realizarea lucrarilor si verificarea calitatii acestora
- asigura convocarea factorilor implicati si respectarea semnificatiei punctelor de control
stabilite in PCCVI aprobat
- notifica operativ beneficiarului despre orice neconformitate identificata la PFB inclusiv la
documentele insotitoare
- completeaza pe parcursul executie si la receptie, FCC aferent si restul inregistrarilor ce
atesta calitatea lucrarilor
- raspunde de asigurarea tuturor conditiilor si respectarea prevederilor legale privind
protectia muncii si PSI
- asigura conditiile si participa la receptia finala a lucrarilor terminate
- asigura toate conditiile pentru efectuarea verificarilor de catre Consilier Tehnic si rezolva
observatiile emise de aceasta
- transmite la Serv. Comercial-Aprovizionare propunerile pentru materialele si
prefabricatele necesare a fi aprovizionate sub forma listelor e materiale
- verifica continutul comenzilor si contractelor de aprovizionare privind completitudinea
datelor de aprovizionare inscrise
- participa la analiza neconformitatilor si propun solutii pentru rezolvarea acestora
- raspund la realizarea la termen a actiunilor corective initiate in zonele lor de activitate
- propun conducerii societatii sau responsabilului de calitatea initierea de actiuni corective
in zonele lor de activitate
- asigura intretinerea si exploatarea dispozitivelor,verificarea periodica a utilajelor de
ridicat

Serv. Comercial Aprovizionare

- analizeaza oferte tehnice ale utilajelor dispozitivelor si sculelor speciale prefabricatelor

materialelor transmise de subcontractanti
- asigura participarea personalului de subordine la comisiile de receptie
- centralizeaza listele de materiale primite de la santier si sectii, si alte servicii
- intocmeste documente de aprovizionare (comenzi,contracte etc)
- asigura depozitarea produselor neconforme in spatii special amenajate pentru a evita
utilizarea lor din neglijenta
- face parte din comisia de receptie, si daca este cazul ia masuri pentru inlaturarea
neconformitatilor

Managementul calitatii (Coordonator MC)

- analizeaza si avizeaza d.p.d.v. AQ procedura tehnica si PCCVI pe lucrare

- elaboreaza, difuzeaza, modifica si controleaza retragerea din uz a documentelor din
cadrul SC DRUMURI SI PODURI MURES SRL
- participa la punctele de control stabilite la avizarea PCCVI
- efectueaza audit si inspectii AQ asupra mediului de aplicare a prevederilor procedurii
tehnice si PCCVI aprobate
- urmareste rezolvarea actiunilor corective emise ca urmare a auditurilor interne sau
externe, ale beneficiarului si organelor legale de control
- emite, tine sub control si confirma inchiderea RNC conform prevederilor procedurii de
sistem “NECONFORMITATI”
- verifica la terminarea lucrarii, inregistrarile de calitate emise si participa la activitatile de
receptie finala
- evalueaza si avizeaza planurile calitatii
- obtine avizul beneficiarilor pentru planurile calitatii, atunci cand este prevazut prin
contract
- coordoneaza periodic modul de depozitare al materialelor si echipamentelor
- instruieste gestionarii depozitelor de materiale privind inspectia la primirea materialelor
si conditiilor impuse de depozitare a acestora
- controleaza periodic modul de depozitare al materialelor si echipamentelor in depozit
- intocmeste si desfasoara programul de instruire in domeniul asigurarii calitatii
- intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la instruirea in domeniul calitatii

Responsabil Controlul Calitatii

- efectueaza controale si inspectii conform PCCVI pe lucrare

- controleaza prin sondaj activitatea de predare primire a frontului de lucru
- identifica deficientele produselor/serviciilor. Emite si proceseaza RNC pentru
produsele/serviciile neconforme
- confirma calitatea lucrarilor in inregistrarile de calitate pe faze de lucrari.

Laborant
- efectueaza analizele si testarile solicitate de executanti si Responsabil Controlul Calitatii
- preleveaza probe pentru produsele utilizate la lucrare

Depozite (Gestionar)

- raspunde de receptia, depozitarea si conservarea materialelor conform prevederilor

procedurii de sistem, “Manipularea si depozitarea produselor” instructiunilor proprii si ale furnizorilor
- asigura livrarea materialelor conform solicitarilor santierului, cu copii dupa inregistrarile
de calitate insotitoare
- gestioneaza documentele de calitate insotitoare ale materialelor (certificate de calitate,
buletine de analiza) si conserva datele de identificare ale materialelor conform procedurii de sistem
“Identificarea si trasabilitatea”
- este responsabil de identificarea materialului neconform si izolarea acestuia pana la
rezolvarea neconformitatii
6.1 DESCRIEREA PROCESULUI SUB FORMA DE SCHEMA LOGICA

Start Proces

Instructiuni pentru Asigurarea

Sef Punct de Lucru asigura conditiile conditiilor prealabile generale
prealabile generale pentru executia lucrarii 751-00-01
Instruirea personalului executant inainte
si pe parcursul executiei lucrarilor privind
continutul prvederilor specifice PM si PSI
aferente tipului de lucrare este justificata Ordinul MLPAT nr.9/N/
Sef Punct de Lucru instruieste personalul 15.03.93
prin intocmirea "FCI" si a fiselor executant cu privire la instructiunile
individuale ale muncitorilor. specifice de protectia muncii si PSI
indicate de Ordinul MLPAT nr.9/N/
Formular de confirmarea Ordinul MLPAT nr. 20/
15.03.93 si Ordinul MLPAT nr. 20/N/
instruirii (FCI) N/11.07.94.
423-01-02 11.07.94.

Fisa individuale P.V. de trasare

Trasarea lucrarilor

Executarea fundatiei P.V. de Receptie Calitativa

(sapatura+betoane)

Vezi descrierea procedurii sub forma Executarea elevatiei P.V. de Receptie Calitativa
Betoane, cofraje, armaturi
de text (betoane, cofraje, armaturi)

Vezi descrierea procedurii sub forma

Hidroizolatie P.V. de Receptie Calitativa
de text

Vezi descrierea procedurii sub forma Materiale

de text

Receptia lucrarii

Stop Proces
Podete Tubulare

1. LUCRARI PREGATITOARE
La începutul lucrarilor, obligatoriu se va proceda la semnalizarea punctului de lucru
atât ziua cât si noaptea în conformitate cu legislatia în vigoare, cunoscând ca lucrarile se
executa sub circulatia rutiera.
Se va degaja pamântul asigurându-se dimensiunile necesare executarii lucrarilor. Se
va asigura scurgerea apelor prin devierea cursului normal pentru a nu incomoda executia
lucrarilor.
2. EXECUTAREA FUNDATIEI ( s a p a t u r i + betonare)
S a p a t u r a fundatiei se va executa manual cu sprijinirea malurilor cu dulapi metalici.
Betonul folosit în fundatie va fi de clasa C 8/10

Amestec de beton proiectat – C 18/22.5

Se va face cu beton de clasa C 8/10 î n s a s e vor folosi agregate naturale de la 0 ....
40 mm.
Pentru prepararea betoanelor se poate adopta o curbde granulozitate discontinu în
domeniul 3….7 mm sau 3…16 mm. În aceste cazuri se vor asigura încadrarea agregatului
total pentru treceri p â n a l a 3 mm inclusiv în zona 1 de granulozitate.
Cimentul folosit va avea clasa de rezistena 32,5 tip II/A – S 32,5 R – si va corespunde
conditiilor de calitate prevazute în Codul de practica NE 012-1/2007. Consistenta betonului T2
- T3 (tasarea conului 30 – 70 mm).
Raportul A/C = 0,50.
Clasa de expunere 2 a.
Turnarea betonului trebuie facuta într-un interval scurt – nu se admite depasirea duratei
maxime de transport conform tabelului 1.2.1 si modificarea consistentei betonului.
Tabel 1.2.1
Temperatura amestecului de Durata maxima de transport (minute)
beton (°C) cimenturi de clasa 32,5 cimenturi de clasa 42,5
10° < t 30° 50 35
t < 10° 70 50

La turnarea betonului trebuie respectate urmtoarele reguli generale :

- cofrajele de lemn care vor veni în contact cu betonul proaspat vor fi udate cu apa cu (2 – 3)
ore înainte si imediat înainte de turnarea betonului, iar apa ramasa în denivelari va fi înlaturata;
- din mijlocul de transport descarcarea betonului se va face cu jgheaburi sau direct în lucrare ;
- daca betonul adus la locul de pus în lucrare nu se încadreaza în limitele de consistenta
dmisa sau prezinta segregari, va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui în lucrare, se admite
îmbunatirea consistentei numai prin folosirea unui superplastifiant ;
- înaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3,00 m în cazul
elementelor cu înaltime de maxim 1,00 – 1,50 m ;
- betonul trebuie sa fie întins uniform în lungul elementului urmarindu-se realizarea de straturi
orizontale de maxim 50 cm înltime si turnarea unui strat înainte de începerea prizei betonului
turnat anterior ;
- se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerea acestora,
luându-se masuri operative de remediere în cazul unor deplasari sau cedari ;
- betonarea se va face continuu, pâna la rosturile de lucru prevzute ;
- durata maxima dmisa întreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea unor
masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depeasca timpul de începere a prizei
betonului; în lipsa unor determinari de laborator aceasta se va considera de 2 ore de la
prepararea betonului – în cazul cimenturilor cu adaosuri – si respectiv 1,5 ore în cazul
cimenturilor fara adaos ;
- în cazul când s-a produs o întrerupere de betonare mai mare reluarea turnarii este permisa
numai dupa pregatirea suprafetelor, conform cap. rostul de lucru ;
- instalarea podinilor pentru circulatia lucratorilor si mijloacelor de transport local al betonului
pe planseele betonate precum si depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armaturi este
permisa numai dupa (24 – 48) ore, în functie de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat
(de exemplu : 24 ore daca temperatura este de 20°C si se foloseste ciment de tip I de clasa
mai mare de 32,5 cm) ;
- betonul va fi astfel compactat încât sa contina o cantitate minima de aer oclus ;
- compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee, functie de
consistenta betonului, tipul cimentului etc. În general compactarea mecanica a betonului se
face prin vibrare.
Se admite compactarea manuala (cu maiul, vergele sau sipci, în paralel dupa caz cu
ciocanirea cofrajelor) în urmatoarele cazuri :
- introducerea în beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor sectiunii sau
desimii armaturii si nu se poate aplica eficient vibrarea externa;
- întreruperea functionarii vibratorului din diferite motive, caz în care betonarea trebuie sa
continue pâna la pozitia corespunzatoare a unui rost ;
- se prevede prin reglementari speciale (beton fluid, betoane monogranulare) ;
- betonul trebuie compactat numai atâta timp cât este lucrabil.
Rosturi de lucru (de betonare)
În masura în care este posibil se vor evita rosturile de lucru, organizându-se executia astfel
încât betonarea sa se faca fara întrerupere la nivelul respectiv sau între doua rosturi de
dilatare. Când rosturile de lucru nu pot fi evitate pozitia lor trebuie restabilita prin proiect sau
procedura de executie.
- Numarul rosturilor trebuie sa fie minim pentru ca ele pot avea rezistena mai mica la întindere
si forfecare în comparatie cu restul structurii în cazul în care rosturile sunt tratate
necorespunzator. De asemenea exista riscul de diminuare a impermeabilitii în rost cu
consecinte în reducerea gradului de protectie împotriva coroziunii armaturii.
Rosturile de lucru vor fi realizate tinându-se seama de urmtoarele cerinte :
– suprafata rosturilor de lucru la stâlpi si grinzi vor de regula perpendiculare pe axa acestora,
iar la plcai si pereti perpendiculara pe suprafata lor ;
– Tratarea rosturilor de lucru :
- spalarea cu jet de apa si aer sub presiune dupa sfârsitul prizei betonului (cca. 5 ore de la
betonare, functie de rezultatele încercarilor de laborator) ;
- înainte de betonare suprafata rostului de lucru va fi bine curatata îndepartându-se betonul ce
nu a fost bine compactat si/sau se va freca cu peria de sârma pentru a înlatura pojghita de
lapte de ciment si oricare alte impuriti dupa care se va uda ;
- înaintea betonarii betonului mai vechi trebuie uscat la suprafata si lasat sa absoarba apa
dupa regula "betonul trebuie sa fie saturat dar suprafata zvântata".
Cerintele enunate trebuie sa fie îndeplinite si în cazul rosturilor "neintentionate" ce au aparut
ca urmare a condiiilor climaterice, din cauza unor defectiuni, nelivrarii la timp a betonului.
Tratarea betonului dupa turnare
- Tratarea si protejarea betonului trebuie sa înceapa cât mai curând posibil dupa compactare ;
- Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza de îndata ce betonul a capatat o suficienta
rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita;
- Tratarea betonului este o masura de protectie împotriva :
- uscarii premature, în particular, datorita radiatilor solare si vântului.
Protectia betonului este o masura de prevenire a efectelor :
 - antrenarii (scurgerilor) pastei de ciment datorita ploii (sau apelor curgatoare) ;
- diferentelor mari de temperatura în interiorul betonului ;
- temperaturii scazute sau înghetului ;
- eventualelor socuri sau vibratii care ar putea conduce la o diminuare a aderentei beton –
armatura (dupa întarirea betonului) ;
Principalele metode de tratare/protectie sunt :
- mentinerea în cofraj ;
- acoperire cu materiale de protectie, mentinute în stare umeda;
- stropirea periodica cu apa;
- aplicarea de pelicule de protectie.
Protectia betonului se va realiza cu diferite materiale (prelate, strat de nisip, rogojini etc).
Materialul de protectie trebuie meninut permanent în stare umeda.
Stropirea cu apa se va începe dupa (2…12) ore de la turnare, în
functie de tipul de ciment utilizat si temperatura mediului, dar imediat dupa ce betonul este
suficient de întarit pentru ca prin aceasta operaie sa nu fie antrenata pasta de ciment.
Stropirea se va repeta la intervale de (2…6) ore în asa fel încât suprafata sa se mentina
permanent umeda. Se va folosi apa care îndeplineste conditiile de calitate similare cu conditiile
de la apa de amestecare.
În cazul în care temperatura mediului este mai mica de + 5°C nu se va proceda la stropirea cu
apa se vor aplica materiale sau pelicule de protectie.
În general în momentul în care se obtine o rezistenta a betonului de 5 N/mm2 nu mai este
necesara protectia. Peliculele de protectie se aplica în conformitate cu reglementarile speciale.
Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena
atâta timp cât prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment.
Betonul ce ar urma sa fie în contact cu ape curgatoare va fi protejat de actiunea acestora,
printr-o deviere provizorie de cel putin 7 zile sau prin sisteme etanse de protectie (palplanse
sau batardouri).

3. MONTAREA TUBURILOR DE BETON ARMAT PREFABRICAT

Tuburile necesare podeelor se monteazcu macaraua pe pneuri de 9,9 tf. pe radierele de
beton executate, fixându - se definitiv prin beton de pozare conform plansei de executie.
4. EXECUTAREA ELEVATIEI (betoane, cofraje, armaturi)
Amestec de beton proiectat.
Se va face cu beton de clasa conform proiectului si se vor folosi agregate naturale de la 0 ....
40 mm zona I conform tabel 1.4.9.
Limitele zonelor de granulozitate pentru agregate 0...40 mm
Tabel 1.4.9
Zona Limita % treceri în masa prin sita sau ciurul
0,2 1 3 (5) 7 (10) 20 40
I max. 10 30 45 60 80 100
min. 3 21 36 51 71 95

Pentru prepararea betoanelor se poate adopta o curba de granulozitate discontinua în

domeniul 3…7 mm sau 3…16 mm. În aceste cazuri se vor asigura încadrarea agregatului total
pentru treceri pâna la 3 mm inclusiv în zona 1 de granulozitate.
Cimentul folosit va avea clasa de rezisten 32,5 tip II/A si va corespunde conditiilor de calitate
prevzute în Codul de practica NE 0 12-1/2007.
Consistena betonului T2-T3 (tasarea conului 30 – 70 mm).
Raportul A/C = 0,50.
Clasa de expunere 2 a.
Turnarea betonului trebuie facuta într-un interval scurt – nu se admite depasirea duratei
maxime de transport conform tabelului 1.2.1 si modificarea consistentei betonului.

Tabel 1.2.1
Temperatura amestecului de Durata maxima de transport (minute)
beton (°C) cimenturi de clasa 32,5 cimenturi de clasa 42,5
10° < t30° 50 35
t < 10° 70 50

La turnarea betonului trebuie respectate urmtoarele reguli generale :

- cofrajele de lemn care vor veni în contact cu betonul proaspat vor fi udate cu apa cu (2 – 3)
ore înainte si imediat înainte de turnarea betonului, dar apa ramasa în denivelari va fi
înlaturata;
- din mijlocul de transport descarcarea betonului se va face cu jgheaburi sau direct în lucrare ;
- daca betonul adus la locul de pus în lucrare nu se încadreaza în limitele de consistenta
admisa sau prezinta segregari, va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui în lucrare, se admite
îmbunatatirea consistentei numai prin folosirea unui superplastifiant ;
- înaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3,00 m în cazul
elementelor cu înaltime de maxim 1,00 – 1,50 m ;
- betonul trebuie sa fie întins uniform în lungul elementului urmarindu-se realizarea de straturi
orizontale de maxim 50 cm înaltime si turnarea unui strat înainte de începerea prizei betonului
turnat anterior ;
- se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerea acestora,
luându-se masuri operative de remediere în cazul unor deplasari sau cedari ;
- betonarea se va face continuu, pâna la rosturile de lucru prevazute ;
- durata maxima admisa întreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea unor
masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depeasca timpul de începere a prizei
betonului; în lipsa unor determinari de laborator aceasta se va considera de 2 ore de la
prepararea betonului – în cazul cimenturilor cu adaosuri – si respectiv 1,5 ore în cazul
cimenturilor fara adaos ;
- în cazul când s-a produs o întrerupere de betonare mai mare reluarea turnarii este permisa
numai dupa pregatirea suprafetelor, conform cap. – rostul de lucru ;
- instalarea podinilor pentru circulatia lucratorilor si mijloacelor de transport local al betonului
pe planseele betonate precum si depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armaturi este
permisa numai dupa (24 – 48) ore, în functie de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat
(de exemplu : 24 ore daca temperatura este de 20°C si se folosete ciment de tip I de clasa mai
mare de 32,5 cm) ;
- betonul va fi astfel compactat încât sa contina o cantitate minima de aer oclus ;
- compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee, functie de
consistenta betonului, tipul cimentului etc. În general compactarea mecanic a betonului se face
prin vibrare.
Se admite compactarea manual (cu maiul, vergele sau sipci, în paralel dupa caz cu ciocanirea
cofrajelor) în urmatoarele cazuri :
- introducerea în beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor sectiunii sau
desimii armaturii si nu se poate aplica eficient vibrarea externa;
- întreruperea functionarii vibratorului din diferite motive, caz în care betonarea trebuie sa
continue pâna la pozitia corespunzatoare a unui rost ;
- se prevede prin reglementari speciale (beton fluid, betoane monogranulare) ;
- betonul trebuie compactat numai atâta timp cât este lucrabil.
Rosturi de lucru (de betonare)\

În masura în care este posibil se vor evita rosturile de lucru, organizându-se executia astfel
încât betonarea sa se faca fara întrerupere la nivelul respectiv sau între doua rosturi de
dilatare. Când rosturile de lucru nu pot fi evitate pozitia lor trebuie restabilita prin proiect sau
procedura de executie.
Numarul rosturilor trebuie sa fie minim pentru ca ele pot avea rezistenta mai mica la întindere
si forfecare în comparatie cu restul structurii în cazul în care rosturile sunt tratate
necorespunzator. De asemenea exista riscul de diminuare a impermeabilitaiti în rost cu
consecinte în reducerea gradului de protectie împotriva coroziunii armaturii.
- Rosturile de lucru vor fi realizate tinându-se seama de urmatoarele cerinte :
a) – suprafata rosturilor de lucru la stâlpi si grinzi vor de regula perpendiculare pe axa
acestora, iar la placi si pereti perpendiculara pe suprafata lor ;
b) – Tratarea rosturilor de lucru :
- spalarea cu jet de apa si aer sub presiune dupa sfârsitul prizei betonului (cca. 5 ore de la
betonare, functie de rezultatele încercarilor de laborator) ;
- înainte de betonare suprafata rostului de lucru va fi bine curatata îndepartându-se betonul ce
nu a fost bine compactat si/sau se va freca cu peria de sârma pentru a înlatura pojghita de
lapte de ciment si oricare alte impuritati dupa care se va uda ;
- înaintea betonarii betonului mai vechi trebuie uscat la suprafata si lasat sa absoarba apa
dupa regula "betonul trebuie sa fie saturat dar suprafata zvântata".
Cerintele enuntate trebuie sa fie îndeplinite si în cazul rosturilor "neintentionate" ce au aparut
ca urmare a conditiilor climaterice, din cauza unor defectiuni, nelivrarii la timp a betonului.
Tratarea betonului dupa turnare

- Tratarea si protejarea betonului trebuie sa înceapa cât mai curând posibil dupa compactare ;
- Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza de îndata ce betonul a capatat o suficienta
rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita;
- Tratarea betonului este o masura de protectie împotriva :
- urcarii premature, în particular, datorita radiatiilor solare si vântului.
Protectia betonului este o masura de prevenire a efectelor :
- antrenarii (scurgerilor) pastei de ciment datorita ploii (sau apelor curgatoare) ;
- diferentelor mari de temperatura în interiorul betonului ;
- temperaturii scazute sau înghetului ;
- eventualelor socuri sau vibratii care ar putea conduce la o diminuare a aderentei beton –
armtura (dupa întarirea betonului) ;
Principalele metode de tratare/protectie sunt :
- mentinerea în cofraj ;
- acoperire cu materiale de protectie, mentinute în stare umeda;
- stropirea periodica cu apa;
- aplicarea de pelicule de protectie.
În tabelul 15.2 se prezinta aprecieri asupra dezvoltarii rezistentei betonului functie de raportul
apa/ciment si clasa de rezistenta cimentului.
Tabelul 15.2.
Viteza de dezvoltare a rezistentei Raport apa/ ciment Clasa de rezistenta
betonului cimentului
rapida <0,5 42,5 R – 52,5 R
medie 0,5 ÷ 0,6 42,5 R
< 0,5 32,5 R – 42,5
lenta Toate celelalte cazuri
Durata tratarii exprimata în tabelul 15.1 are un caracter orientativ aceasta stabilindu-se pentru
fiecare caz în parte, functie de consideratiile prezentate în prezentul cod.
Protectia betonului se va realiza cu diferite materiale (prelate, strat de nisip, rogojini etc).
Materialul de protectie trebuie meninut permanent în stare umeda.
Stropirea cu apa se va începe dupa (2…12) ore de la turnare, în functie de tipul
de ciment utilizat si temperatura mediului, dar imediat dupa ce betonul este suficient de întarit
pentru ca prin aceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de ciment.
Stropirea se va repeta la intervale de (2…6) ore în asa fel încât suprafata sa se
mentina permanent umeda. Se va folosi apa care îndeplineste conditiile de calitate similare cu
conditiile de la apa de amestecare.
În cazul în care temperatura mediului este mai mica de + 5°C nu se va proceda la stropirea cu
apa se vor aplica materiale sau pelicule de protectie.
În general în momentul în care se obtine o rezistenta a betonului de 5 N/mm2 nu mai este
necesara protectia. Peliculele de protectie se aplica în conformitate cu reglementarile speciale.
Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena
atâta timp cât prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment.
Înainte de începerea operatiei de montare a cofrajelor se vor curati si pregati suprafetele care
vor veni în contact cu betonul ce urmeaza a se turna.
Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii :
- trasarea pozitiei cofrajelor ;
- asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor ;
- verificarea si corectarea pozitiei panourilor ;
- încheierea – legarea si sprijinirea definitiva cofrajelor.
În tabelul 14.1 se prezinta recomandari cu privire la termenele minime de decofrare ale fetelor
laterale functie de temperatura mediului si viteza de dezvoltare a rezistentei betonului.

Tabel 14.1
Viteza de dezvoltare a Termenul de decofrare (zile) pentru temperatura mediului (°C)
rezistentei betonului
+5 + 10 + 15
Lenta 2 1 1/2 1
Medie 2 1 1

Prile laterale ale cofrajelor se pot îndeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de minim 2,5
N/m2 astfel încât fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate.
Stabilirea rezistentei la care au ajuns partile de constructie în vederea decofrarii se face prin
încercarea epruvetelor de control pe faze conform SR 1275.
Armarea betonului
Otelurile pentru beton armat trebuie sa se conformeze "Specificatiei tehnice privind cerinte si
criterii de performanta pentru otelurile utilizate în structuri de beton".
Tipurile utilizate curent în elemente de beton armat (caracteristicile mecanice de livrare) sunt
indicate în standardele de produs STAS 43 8/1 – 89 pentru oteluri cu profil neted OB 37 si
profile PC 52.
Domeniile de utilizare a acestor tipuri de armaturi sunt precizate în STAS 10107/0 – 90 sau în
alte reglementari specifice.
Livrarea otelului beton se face în conformitate cu reglementarile în vigoare, însotite de un
document de calitate (certificate de calitate/inspectie, declaratie de conformitate) si dupa
certificarea produsului de un organism acreditat, de o copie dupa certificatul de confirmare.
Documentele ce însotesc livrarea otelului beton de la producator trebuie sa contina urmtoarele
informatii :
 - denumirea si tipul de otel, standardul utilizat ;
- toate informatiile pentru identificarea loturilor ;
- greutatea neta;
- valorile determinate privind criteriile de performanta.
Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta, bine legata care va
contine :
- marca produsului ;
- tipul armaturii ;
- numrul lotului si al colacului sau legaturii ;
- greutatea neta;
- semnul CTC.
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face în stricta
conformitate cu prevederile proiectului.

Armatura trebuie taiata, îndoita, manipulata stfel încât sa se evite :

- deteriorarea mecanica (de exemplu : crestaturi, loviri) ;
- ruperi ale sudurilor în carcase si plase sudate ;
- contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce procese de
coroziune ;
Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte în acest scop se vor îndeparta :
- eventuale impuriti de pe suprafata barelor ;
- îndepartarea ruginii, în special în zonele în care barele urmeaza fi înnadite prin sudura.
Grosimea stratului de acoperire cu beton în medii considerate fara agresivitate chimica se va
stabili conform prevederilor STAS 10107/0 – 90.
HIDROIZOLATIE – drenuri si umplutura de balast pe tub

Hidroizolatia podetelor se face conform prescriptii de proiectare si executie. Drenul din balast
si umplutura de balast pe tub se va executa cu balast de calitate cuprins în STAS – urile de
mai jos.

MATERIALELE

Tuburile de beton armat precomprimat

Se va face prin examinarea datelor înscrise în documentul de certificare a calitatii sau garantie
emise de furnizor sau producator la fiecare lot de aprovizionare.
Toate aceste verificari se fac conform Normativului NE 012-1/2007 cod de practica pentru
prepararea betoanelor si betonului armat în baza Legii 10/1995 privind calitate lucrarilor din
constructii si în baza unui program pentru controlul calitatii lucrarilor – încheiat de comun acord
între beneficiar, proiectant, constructor si la toate aceste verificari se încheie : proces verbal de
lucrari ascunse, proces verbal de receptie calitativa sau proces verbal.

DESCRIEREA PROCESULUI SUB FORMA DE TEXT.

 Sef Punct de Lucru asigura conditiile prealabile generale pentru executia lucrarii conform
“Instructiuni pentru Asigurarea conditiilor prealabile generale”
Sef Punct de Lucru instruieste personalul executant cu privire la instructiunile specifice de
protectia muncii si PSI indicate de Ordinul MLPAT nr.9/N/15.03.93 si Ordinul MLPAT
nr.20/N/11.07.94. Instruirea personalului executant inainte si pe parcursul executiei lucrarilor
privind continutul prevederilor specifice PM si PSI aferente tipului de lucrare este justificata
prin intocmirea “FCI” si a “Fiselor individuale ale muncitorilor”

a) Cimenturi

La prepararea betoanelor de ciment rutier se vor utiliza urmatoarele sortimente de cimenturi:

- ciment pentru drumuri si piste de aeroporturi, conform STAS 10092-78
- ciment Portland P45, conform STAS 388-80
- ciment Portland P40, conform STAS 388-80
Alte sortimente de cimenturi vor putea fi utilizate numai cu avizul unui institut de cercetari de
specialitate, cu acordul beneficiarului si proiectantului.

Cimentul se livreaza in vrac sau saci de hartie, insotit de un certificat de calitate si se

transporta in vagoane cisterna, autocisterne, containere, vagoane inchise sau camioane
acoperite, destinate exclusiv acestui produs. In transportul de la fabrica la statia de betoane
(sau depozite intermediare) a manipularii si depozitarii, cimentul va fi ferit de umezeala si de
impurificare de corpuri straine (pamant, carbune, substante organice, var hidratat, cenusa de
termocentrala).
Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate
sau de garantie si verificarea capacitatii libere de depozitare in silozuri destinate tipului
respectiv de ciment sau in spatiile special amenajate. De regula, depozitarea cimentului primit
direct de la producator, se va face dupa verificarea in laborator a caracteristicilor fizice.
Depozitarea cimentului se va face in celule tip siloz, atat pentru depozitele de rezerva cat si
pentru cele de consum. La depozitele de rezerva ale statiilor de betoane se vor marca distinct
silozurile destinate fiecarui sortiment de ciment ce urmeaza a fi utilizat. Marcarea silozurilor se
va face prin inscrierea simbolului standardizat al cimentului cu litere si cifre de minim 50 cm
inaltime. Cand apare necesara schimbarea sortimentelor de ciment depozitate, silozurile in
cauza se vor goli si curata cu instalatia pneumatica si se vor marca corespunzator noului
sortiment de ciment ce urmeaza a se depozita.
Pe intreaga perioada de exploatare a silozurilor se va tine evidenta loturilor de ciment
depozitate in fiecare siloz, prin inregistrarea zilnica a primirilor si consumurilor.
Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 30 de zile de la data expedierii de producator.
Se interzice folosirea cimentului avand temperatura mai mare de +50C.
Cimentul ramas in depozit timp mai indelungat, nu va putea fi intrbuintat decat dupa verificarea
starii de conservare si a rezistentelor mecanice la 2 (7) zile.
Verificarea calitatii cimentului de catre executant, se va face:
- la aprovizionare
- inainte de utilizare
b) Agregate naturale
Pentru prepararea betoanelor de ciment rutiere se vor utiliza urmatoarele sorturi de agregate:
- nisip natural, sorturile 0-3 si 3-7 sau conform STAS 662-89,
- pietris concasat, sorturile 7-16, 16-31, 16-40 conform STAS 662-89,
- agregate de cariera concasate: criblura (sorturile 8-16, 16-25) si split (sortul 5-40
sau 16-40), conform STAS 667-90
 Agregatele se vor aproviziona din timp din depozite, pentru a se asigura omogenitatea si
constanta calitatii acestor materiale.
In timpul transportului de la furnizor la statia de betoane si al depozitarii, agregatele trebuie
ferite de impurificari.
La statia de betoane, agregatele trebuie depozitate pe poduri betonate, pe sorturi si pastrate in
conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare cu alte sorturi.
Verificarea calitatii agregatelor se va face:
- la aprovizionare
- inainte de utilizare
c) Apa
Apa utilizata la prepararea betoanelor rutiere poate sa provina din reteaua publica de apa
potabila sau alta sursa care sa indeplinesca conditiile tehnice prevazute in STAS 790-84

d) Otel – beton
Pentru executarea ancorajelor se va folosi otelul beton rotund, de 10 mm(tip OB37) conform
STAS 438/1-80. Livrarea otelului-beton se va face conform prevederilor in vigoare si trebuie sa
fie insotite de certificatul de calitate emis de producator.

e) Alte materiale
Hartie rezistenta KRAFT (125g/m) conform STAS 3789-86 sau folie de polietilena de joasa
densitate (0,06 mm grosime), conform STAS 8171-84 pentru:
- executia imbracamintilor din beton de ciment pe fundatie de balast sau piatra
sparta
- izolarea contra aderentei la beton a unei jumatati de otel ce trebuiesc pozate in
rosturile longitudinale de contact ale imbracamintilor din beton

Stabilirea compozitiei betonului se va face:

- la intrarea in functiune a statiei de betoane,
- la schimbarea tipului de ciment, agregate, aditivi sau adaosuri
- ori de cate ori se apreciaza ca este necesara reexaminarea compozitiei utilizate.
Cantitatile de materiale corespunzatoare unui amestec se vor stabili pentru un volum de beton
proaspat de maximum 80% din capacitatea nominala a instalatiei folosite pentru malaxare.
La statia de betoane se va afisa reteta corespunzatoare tipului de beton ce se va prepara si
care va contine:
- numarul de ordine al retetei,
- notatia corespunzatoare tipului de beton
- cantitatile de materiale care se introduc la fiecare sarja cumulat pentru agregate,
functie de ordinea de introducerea a acestora.

Prepararea betonului

Prepararea betonului de ciment rutier se efectueaza in statii de betoane.

Statiile de betoane sunt conduse de catre Seful Formatiei de Betoane si functioneaza pe baza
certificatului de atestare eliberat la infiintarea statie si verificarile periodice, conform
prevederilor legale in vigoare.
Dozarea materialelor componente ale betoanelor rutiere, se va face gravimetric (cu exceptia
aditivilor) cu instalatii omologate si verificate metrologic.
Seful formatiei de betoane, va raspunde permanent de buna functionare a mijloacelor de
dozare.
La dozarea materialelor componente ale betonului rutier se admit urmatoarele abateri:
- 3% pentru agregate,
- 2% pentru ciment, apa si aditiv,
- 3% pentru cenusa de centrala termoelectrica.
Betonul proaspat preparat in statiile de betoane se va transporta cu autobasculante cu
basculare pe spate sau laterala.
Autobasculantele trebuie sa fie etanse, pentru a nu permite pierderi de beton sau ciment. Pe
timp de arsita sau ploaie, suprafata libera a betonului din autobasculante trebuie sa fie
protejata cu prelata, astfel incat sa se evite modificarea caracteristicilor betonului. Se interzice
udarea betonului pe timpul transportului.

Prelucrarea si interpretarea rezultatelor incercarilor de laborator

Modul de prelucrare si interpretare a rezultatelor se refera la incercarile efectuate pe probe:

a) beton proaspat:
- lucrabilitate, conform STAS 1759-88
- densitate aparenta, conform STAS 1759-88
- continut aer oclus, conform STAS 5479-88
b) beton intarit:
- rezistenta la incovoiere, pe prisme de 150x150x600 mm
- rezistenta la incovoiere, pe prisme de 100x100x550 mm conform STAS 1275-88
- rezistenta la compresiune pe cuburi sau fragmente de prisme (150x150x600
mm), conform STAS 1275-88
- rezistenta la inghet – dezghet repetat, conform STAS 3518-89.

Prelucrarea si interpretarea rezultatelor se va face pentru fiecare tip de beton caracterizat prin:
- clasa betonului
- tipul de ciment
- marimea maxima a granulelor agregatelor
- tipul de aditiv

Receptia lucrarilor

- Lucrarile vor fi supuse de regula unei receptii preliminare si unei receptii finale, iar acolo
unde sunt lucrari ascunse se vor intocmi PVLA si PVRC pe faza.
- Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de
control, cat si comisiei de receptie preliminara sau finala

Receptia preliminara
-La terminarea lucrarilor sau a unor parti din acestea se va proceda la efectuarea receptiei
preliminare a lucrarilor verificandu-se:
- concordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caiet de sarcini speciale si a
proiectului de executie
- daca verificarile prevazute in prezentul caiet de sarcini au fost efectuate in totalitate
- daca au fost efectuate receptiile pe faze si rezultatul acestora
- conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatarile consemnate in cursul
executiei de catre organele de control (beneficiar,diriginte,etc)
In urma acestei receptii se incehei procesul verbal de receptie preliminara si in care se
consemneaza eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora si
recomandari cu privire la modul de tinere sub observatie unde s-au constatat abateri fata de
prevedcerile prezentului caiet de sarcini.

Receptia pe faze
In cadrul receptiei pe faza (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrare ce se
receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatia de
executie si de prezentul caiet de sarcini.
In urma verificarilor se inchei proces verbal de receptie pe faze in care se conforma
posibilitatea trecerii executiei in faza imediat urmatoare
Receptia pe faze se efectueaza de catre dirigintele lucrarii si seful de lot, documentul se
incheie ca urmare a receptiei si poarta ambele semnaturi.
Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la momentele prevazute in programul calitatii
lucrarii.

Intocmit,