1.teste Si Intrebari PDF

DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ NAPOCA

CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE
FACULTATEA DE INGINERIE
DEPARTAMENTUL INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
CUNOȘTINȚE FUNDAMENTALE, DE DOMENIU ȘI DE SPECIALITATE

PENTRU INGINERIE INDUSTRIALĂ, INGINERIE MECANICĂ,
INGINERIE ȘI MANAGEMENT
PARTEA I: TESTE ȘI ÎNTREBĂRI
Editor: Mihai Bănică
ANUL UNIVERSITAR 2011-2012

Mulțumesc tuturor colegilor contributori la realizarea acestei lucrări în beneficiul studenților

absolvenți de la programele de studiu: Tehnologia Construcțiilor de Mașini, Echipamente pentru
Procese Industriale, Inginerie Economică în Domeniul Mecanic.
Editor,
Mihai Bănică
1
CUPRINS
PREFAȚĂ ....................................................................................................................................................... 4
ACȚIONĂRI HIDRAULICE ............................................................................................................................... 5
ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ ............................................................................................................ 5
BAZELE ECONOMIEI ...................................................................................................................................... 6
BAZELE MANAGEMENTULUI 1 ..................................................................................................................... 6
BAZELE MANAGEMENTULUI 2 ..................................................................................................................... 9
CONTABILITATE, PREȚ COST ....................................................................................................................... 11
CULTURĂ MANAGERIALĂ ........................................................................................................................... 12
DESEN TEHNIC ȘI INFOGRAFICĂ ................................................................................................................. 14
DIAGNOSTICARE VIBROACUSTICĂ .............................................................................................................. 16
ECHIPAMENTE PENTRU FABRICAREA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII................................................... 18
ECHIPAMENTE PENTRU ÎNCĂRCARE ȘI TRANSPORT .................................................................................. 20
FABRICAȚIE ASISTATĂ DE CALCULATOR ..................................................................................................... 22
FIABILITATE ................................................................................................................................................. 23
FINANȚE ȘI CREDIT ..................................................................................................................................... 25
GEOMETRIE DESCRIPTIVĂ .......................................................................................................................... 25
INGINERIA FABRICAȚIEI .............................................................................................................................. 27
INGINERIA SISTEMELOR DE PRODUCȚIE .................................................................................................... 30
INGINERIA VALORII ..................................................................................................................................... 31
LOGISTICĂ INDUSTRIALĂ ............................................................................................................................ 34
MANAGEMENTUL CALITĂȚII ...................................................................................................................... 36
MANAGEMENTUL IMM-URILOR................................................................................................................. 37
MANAGEMENTUL INVESTIȚIILOR ............................................................................................................... 40
MARKETING ................................................................................................................................................ 41
MAȘINI HIDRAULICE ................................................................................................................................... 44
MAȘINI-UNELTE .......................................................................................................................................... 45
MAȘINI–UNELTE ȘI PRELUCRĂRI PRIN AȘCHIERE ....................................................................................... 49
MECANICA FLUIDELOR ............................................................................................................................... 52
MECANICĂ .................................................................................................................................................. 53
MECANISME ............................................................................................................................................... 56
MECANISME ȘI ORGANE DE MAȘINI .......................................................................................................... 58
ORGANE DE MAȘINI ................................................................................................................................... 60
2
ORGANIZAREA PRODUCȚIEI ....................................................................................................................... 63

PRELUCRAREA DATELOR ȘI SISTEME INFORMATICE ÎN DOMENIUL ECONOMIC ....................................... 64
PRELUCRĂRI PRIN AȘCHIERE ȘI SCULE AȘCHIETOARE ................................................................................ 65
PROIECTAREA SCULELOR AȘCHIETOARE .................................................................................................... 67
REZISTENȚA MATERIALELOR ...................................................................................................................... 70
SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ ........................................................................................................ 70
SISTEME FLEXIBILE DE FABRICAȚIE ............................................................................................................. 72
STRATEGII CONCURENȚIALE ....................................................................................................................... 74
STUDIUL MATERIALELOR (ȘTIINȚA ȘI INGINERIA MATERIALELOR, SEM.1) ................................................ 76
SUDURĂ ȘI TEHNOLOGIA SUDĂRII ............................................................................................................. 79
TEHNOLOGIA FABRICĂRII PRODUSELOR .................................................................................................... 80
TEHNOLOGIA MATERIALELOR (ȘTIINȚA ȘI INGINERIA MATERIALELOR, SEM.2 + BAZELE FABRICAȚIEI) .... 81
TEHNOLOGIA PRESĂRII LA RECE ................................................................................................................. 84
TEHNOLOGII DE CONTROL NEDISTRUCTIV ................................................................................................. 84
TEHNOLOGII DE PROCESARE A MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII............................................................. 86
TEHNOLOGII DE PRELUCRARE PE MAȘINI-UNELTE CU COMANDĂ NUMERICĂ ......................................... 87
TEHNOLOGII DE PRELUCRARE PRIN AȘCHIERE ........................................................................................... 90
TEHNOLOGII ȘI ECHIPAMENTE DE ASAMBLARE ......................................................................................... 93
TOLERANȚE ȘI CONTROL DIMENSIONAL .................................................................................................... 93
TRIBOLOGIA ................................................................................................................................................ 94
3
PREFAȚĂ
Lucrarea de față se dorește a fi un ghid recapitulativ al principalelor informații și cunoștințe

profesionale dobândite de absolvenții programelor de studii Tehnologia Construcțiilor de
Mașini (Domeniul Inginerie Industrială), Echipamente pentru Procese Industriale (Domeniul
Inginerie Mecanică) și Inginerie Economică în Domeniul Mecanic (Domeniul Inginerie și
Management), ai Universității Tehnice din Cluj Napoca, Centrul Universitar Nord din Baia Mare,
Facultatea de Inginerie.
Lucrarea este structurată în două părți distincte: teste și întrebări, respectiv răspunsuri.
Prima parte cuprinde teste și întrebări care vizează cunoștințele fundamentale, de domeniu și
de specialitate, pe care fiecare absolvent al acestor specializări trebuie să le cunoască.
Întrebările sunt formulate la principalele discipline studiate în cei patru ani ai ciclului de studii
universitare de licență.
Ordinea în care disciplinele se succed este cea alfabetică.
Rugăm absolvenții să își selecteze doar disciplinele de studiu pe care le-au parcurs, conform
planului de învățământ, pe perioada anilor de studiu. Fiecare absolvent își va identifica
disciplinele studiate și va depune eforturile necesare pentru a găsi răspunsul la aceste întrebări.
Partea a doua a lucrării cuprinde răspunsurile la testele și întrebările formulate în partea întâi,
ordonate pe discipline, respectând aceeași succesiune a acestora.
Recomandăm absolvenților să utilizeze acest volum prin parcurgerea următorilor pași:
 citirea și înțelegerea întrebării;
 formularea răspunsului;
 consultarea cursului disciplinei respective, dacă nu a reușit să descopere singur
răspunsul;
 verificarea dacă răspunsul formulat este corect apelând la grila de răspunsuri din partea
a doua.
Cu speranța că acest volum va fi un instrument de lucru util absolvenților pentru recapitularea
principalelor cunoștințe dobândite în timpul facultății, așteptăm propuneri și sugestii pentru
îmbunătățirea sa, pentru o ediție viitoare.
Departamentul IMTech
4
ACȚIONĂRI HIDRAULICE
1. Care sunt principalii parametri energetici ai unei transmisii hidrostatice?
2. Care dintre puterile reale ale unei pompe volumice este mai mare?
a) puterea mecanică absorbită;
b) puterea hidraulică furnizată;
c) sunt egale.
3. Care sunt parametrii de ieșire ai motorului hidraulic de acționare?
4. Evidențiați cel puțin două diferențe fundamentale între acționările hidrostatice și cele
pneumostatice.
5. Enumerați cel puțin două avantaje definitorii ale acționărilor hidrostatice.
6. Ce înțelegeți prin mașini volumice?
7. Care este parametrul de standardizare al unui distribuitor hidraulic cu sertar cilindric?
8. Care este diferența definitorie între supapele hidraulice de presiune și supapele de sens?
9. Cum se numesc echipamentele destinate reglării debitului într-un circuit de acționare și de câte
feluri pot fi acestea?
10. Ce tipuri de mișcări se pot realiza la nivelul legăturii mecanice a unui motor hidraulic?
11. Care din următoarele simboluri se atribuie unei pompe volumice cu debit variabil?
a) b) c)
12. Ce înțelegeți prin cilindreea unei mașini volumice?
13. Dați două exemple de soluții constructive pe care se bazează pompele volumice rotative.
14. Ce tipuri de pierderi energetice se înregistrează într-un sistem de acționare hidraulică?
15. Indicați un minim de patru elemente hidraulice indispensabile oricărui circuit de acționare și
simbolizați-le.
16. Transformați presiunea p=320 bar în Pa și debitul Q=35 l/min în m3/s.
ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ
1. Ce se înțelege prin noțiunea de analiză economico-financiară?
2. Care sunt formele sub care se regăsește analiza în economie?
3. Care sunt principalele metode de analiză practicate la nivelul unei întreprinderi?
4. Care sunt sursele de informații în scop ul efectuării analizei economico-financiare?
5. Ce este Cifra de afaceri?
6. Cum se exprimă Cifra de afaceri într-un raport de analiză?
5
7. Ce este bilanțul, ca sursă de informații pentru analiza financiară?

8. Cum se organizează analiza economico-financiară la nivel de întreprindere?
9. Cum se determină gradul de profitabilitate a întreprinderii?
10. Cum se calculează valoarea adăugată într-o întreprindere?
11. Cum se calculează gradul de integrare pe verticală a activității întreprinderii?
12. Cum se determină rentabilitatea factorului uman la obținerea producției?
13. Cum se calculează indicatorul ”cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri”?
14. Ce sunt cheltuielile variabile?
15. Cum se determină gradul de folosire a capacității de producție?
BAZELE ECONOMIEI
1. Ce este proprietatea?
2. Ce se înțelege prin noțiunea economică de piață?
3. Ce semnificație are termenul de libertate economică?
4. Ce semnifică conceptul de model economic?
5. Cum se definește cererea?
6. Cum se definește oferta?
7. Care sunt factorii de producție?
8. Care este diferența între bani și bancnote?
9. Cum se poate defini o întreprindere, într-o accepție de maximă generalizare?
10. Ce este și cum se determină productivitatea muncii?
11. Ce se înțelege prin criză economică?
12. Ce este economia de piață?
13. Ce este bursa?
14. Ce este o ipotecă?
15. Ce se înțelege prin noțiunea „acțiune”?
BAZELE MANAGEMENTULUI 1
1. Ansamblul proceselor de muncă prin intermediul cărora se determină principalele obiective ale
firmei și componentele acestora, precum și resursele și principalele mijloace necesare realizării lor
reprezintă funcția de:
a) previziune;
b) organizare;
c) coordonare;
d) control-evaluare.
6
2. Rezultatele previziunii care se referă la perioade cuprinse între 5 ani și o lună, gradul lor de detaliere
fiind invers proporțional cu orizontul de planificare și având un caracter obligatoriu reprezintă:
a) prognozele;
b) planurile;
c) programele;
d) obiectivele.
3. Ansamblul proceselor de management prin intermediul cărora se stabilesc și se delimitează
procesele de muncă fizică și intelectuală și componentele lor, precum și gruparea lor pe posturi,
formații de muncă, compartimente și atribuirea lor personalului organizației în vederea realizării în
cât mai bune condiții a obiectivelor previzionate reprezintă funcția de:
a) previziune;
b) organizare;
c) coordonare;
4. Ansamblul proceselor de muncă prin intermediul cărora se armonizează deciziile și acțiunile
personalului firmei și ale subsistemelor sale în cadrul previziunilor și sistemului organizatoric
stabilite reprezintă funcția:
a) organizare;
b) coordonare;
c) antrenare-motivare;
d) control.
5. Acel tip de coordonare care se derulează între un manager și un subordonat și care asigură
preîntâmpinarea filtrajului și a distorsiunii, asigurând și obținerea operativă a feed-back-ului este
coordonarea:
a) multilaterală;
b) unilaterală;
c) bilaterală;
d) nici una din variantele menționate.
6. Ansamblul proceselor de muncă prin care personalul firmei este determinat să contribuie la
stabilirea și realizarea obiectivelor previzionate, pe baza luării în considerare a unor factori
stimulatori reprezintă funcția:
a) organizare;
b) coordonare;
d) control.
7. Enunțați diferența între motivarea pozitivă și motivarea negativă:
7
8. Ansamblul proceselor prin care performanțele firmei, subsistemelor și componenților acesteia sunt
măsurate și comparate cu obiectivele și standardele stabilite inițial în vederea eliminării
deficiențelor constatate și a integrării abaterilor pozitive reprezintă funcția de:
a) previziune;
b) coordonare;
9. Clasificând obiectivele firmei în funcție de sfera de cuprindere și de importanță, obținem
următoarele categorii:
a) obiective fundamentale, derivate de gradul I și derivate de gradul II;
b) obiective specifice, obiective individuale;
c) obiective primare, obiective derivate;
d) obiective derivate de gradul III, obiective derivate de gradul IV.
10. Ansamblul activităților în întreprinderi prin care se concepe și se implementează progresul tehnico-
științific reprezintă funcțiunea:
a) comercială;
b) de cercetare-dezvoltare;
c) financiar-contabilă;
d) de producție.
11. Ansamblul proceselor de cunoaștere a cererii și ofertei pieței de procurare nemijlocită a materiilor
prime, materialelor, echipamentelor de producție etc. necesare desfășurării producției firmei și de
vânzare a produselor, semifabricatelor și serviciilor acesteia reprezintă funcțiunea:
a) comercială;
b) de cercetarea-dezvoltare;
d) de producție.
12. Ansamblul proceselor de muncă din cadrul întreprinderii prin care se transformă obiectele muncii în
produse finite, semifabricate și servicii și se creează nemijlocit condițiile tehnico-materiale,
organizatorice și de deservire necesare desfășurării fabricației în bune condiții reprezintă
funcțiunea:
a) de cercetare-dezvoltare;
b) comercială;
d) de producție.
13. Procesele de producție în cadrul cărora obiectele muncii suferă în mod nemijlocit transformări ce
duc la crearea produselor finite ale unității industriale reprezintă:
a) procese de bază;
b) procese auxiliare;
8
c) procese de deservire;
d) procese secundare.
14. Ansamblul activităților prin care se asigură resursele financiare necesare atingerii obiectivelor firmei,
precum și evidența valorică a mișcării întregului patrimoniu al firmei reprezintă funcțiunea:
a) de personal;
b) financiar-contabilă;
c) comercială;
d) de producție.
15. Ansamblul proceselor prin care se asigură resursele umane necesare, precum și utilizarea și
motivarea acestora reprezintă funcțiunea:
a) de personal;
b) financiar-contabilă;
c) comercială;
d) de producție.
BAZELE MANAGEMENTULUI 2
1. Ansamblul coerent de elemente (principii, reguli, metode, proceduri decizionale, fluxuri
informaționale etc.) prin intermediul cărora se asigură modelarea și exercitarea într-o manieră
specifică a totalității sau a celei mai mari părți a funcțiilor procesului de management pentru o firmă
în ansamblul său sau pentru principalele componente ale sale, în vederea sporirii profitabilității sale
reprezintă:
a) metoda de management;
b) tehnica de management;
c) sistemul de management;
d) conceptul de management.
2. Sistemul de management bazat pe determinarea riguroasă a obiectivelor, până la nivelul
executanților, care participă nemijlocit la stabilirea lor, și pe corelarea strânsă a recompenselor și,
respectiv, a sancțiunilor cu nivelul realizării obiectivelor prestabilite reprezintă:
a) managementul pe produs (MPPr);
b) managementul prin obiective (MPO);
c) managementul prin proiecte (MPP);
d) managementul prin bugete (MPB),
3. Sistemul de management cu o durată de acțiune limitată, cel mai adesea de câțiva ani, conceput în
vederea soluționării unor probleme complexe, dar definite precis, cu un puternic caracter
inovațional, care implică aportul unei largi game de diverși specialiști, din subdiviziuni organizatorice
diferite, integrați temporar într-o rețea organizatorică autonomă reprezintă:
a) managementul pe produs (MPPr);
9
c) managementul prin proiecte (MPP);

d) managementul prin excepții (MPE).
4. Sistemul de management ce asigură previzionarea, controlarea și evaluarea activităților firmei și ale
principalelor sale componente procesuale și structurale cu ajutorul bugetelor reprezintă:
a) managementul prin excepții (MPE);
c) managementul participativ (MP);
d) managementul prin bugete (MPB).
5. Sistemul simplificat de management, bazat pe vehicularea ascendentă a informațiilor care reflectă
abateri de la limitele de toleranță stabilite, și pe concentrarea celor mai buni manageri și specialiști
în zonele decizionale și operaționale cheie pentru competitivitatea firmei reprezintă:
a) managementul prin excepții (MPE);
c) managementul pe produs (MPPr);
6. Exercitarea proceselor de management prin implicarea unui număr sporit de manageri și executanți
utilizând o gamă variată de modalități, între care organismele participante instituționalizate ocupă o
poziție centrală reprezintă:
a) managementul participativ (MP);
c) managementul pe produs (MPPr);
7. Acea metodă folosită de manageri, pe baza constituirii unei echipe multidisciplinare, din manageri și
executanți, al cărei conținut principal constă în identificarea punctelor forte și, respectiv slabe ale
domeniului analizat, cu evidențierea cauzelor care le generează, finalizată în recomandări cu
caracter corectiv sau de dezvoltare reprezintă:
a) ședința;
b) diagnosticarea;
c) delegarea;
d) tabloul de bord.
8. Atribuirea temporară, de către un manager, a uneia din sarcinile sale de serviciu unui subordonat,
însoțită și de competența și responsabilitatea corespunzătoare reprezintă:
a) ședința;
b) diagnosticarea;
c) delegarea;
d) tabloul de bord.
10
9. Ansamblul de informații curente, prezentate într-o formă sinoptică, prestabilită, referitoare la

principalele rezultate ale activității avute în vedere și la factorii principali ce condiționează derularea
ei eficientă reprezintă:
a) ședința;
b) diagnosticarea;
c) delegarea;
d) tabloul de bord.
10. Capacitatea managerială (leadership) reprezintă:
a) potențialul activ, manifest al managerului prin care acesta își aduce contribuția la funcționarea și
dezvoltarea firmei, în calitatea sa de cadru de conducere, prin care se delimitează, în ultimă
instanță, de celelalte categorii de personal din cadrul firmei;
b) rezultanta calităților, cunoștințelor și aptitudinilor, a talentului și pregătirii managerilor,
indiferent de nivel ierarhic, sex, vârstă;
c) procesul influențării diferitelor persoane să-și dirijeze eforturile spre atingerea unor obiective
particulare;
d) un instrument de sinteză, care permite managementului să efectueze, într-un timp scurt, o
analiză complexă a derulării activităților conduse.
11. Enumerați principalele elemente componente ale delegării:
12. Enumerați modalitățile de amplificare a eficacității muncii managerilor:
13. Precizați elementele prin care decizia managerială se diferențiază de decizia personală:
14. Precizați care sunt elementele constitutive cheie ale situației decizionale:
15. Precizați obiectivele comunicării:
CONTABILITATE, PREȚ COST

1. Care este obiectul de studiu al contabilității (cu ce se ocupă)?
2. Ce este patrimoniul unei întreprinderi?
3. Care este semnificația rezultatului unei activități economice?
4. Care este segmentul de aplicare a contabilității manageriale (obiectul de studiu)?
5. Care sunt principiile de lucru ale contabilității?
6. Ce reprezintă un document justificativ?
7. Ce este planul de conturi și cum este el organizat?
8. Ce reprezintă amortizarea imobilizărilor (mijloacelor fixe)?
9. De câte feluri este amortizarea imobilizărilor corporale?
10. Când se elaborează planul de amortizare și ce conține acesta?
11. Ce elemente patrimoniale intră în categoria stocurilor (mijloacelor circulante materiale)?
12. Cum se calculează valoarea stocurilor prin metoda costului mediu ponderat?
13. Ce se înțelege prin operațiunea de „segmentare financiară” a activității unei întreprinderi?
11
14. Cum se definește costul de producție al unei activități economice?

15. Care este formula de calcula costului unitar pe produs prin metoda direct-costing?
CULTURĂ MANAGERIALĂ
1. “Procesul de obținere și combinare a resurselor umane, financiare și fizice (materiale) în vederea
îndeplinirii scopului primar al organizației, adică obținerea de produse și servicii dorite de un anumit
segment al societății” reprezintă:
a) definiția marketingului;
b) definiția funcțiunii de producție;
c) definiția managementului;
d) definiția funcției de organizare.
2. Accepțiunile conceptului de management sunt:
a) managementul ca proces;
b) managementul ca echipă de conducere;
c) managementul ca disciplină științifică;
d) managementul ca funcționare a firmei.
3. Stabilirea misiunii organizației, asigurarea unei funcționări productive și reglementarea
responsabilităților și implicațiilor sociale asociate reprezintă:
a) accepțiunile conceptului de management;
b) postulatele managementului formulate de Peter Druker;
c) funcțiile managementului;
d) funcțiunile firmei.
4. Ansamblul proceselor de muncă ce se desfășoară în orice sistem uman (inclusiv firmă) se pot diviza
în:
a) procese de producție și procese de management;
b) procese de execuție și procese comerciale;
c) procese de producție și procese comerciale;
d) procese de execuție și procese de management.
5. Procesele de management se deosebesc de procesele de execuție prin aceea că:
a) se execută în unități separate;
b) o parte din forța de muncă a firmei acționează asupra celeilalte părți a resursei umane în
vederea realizării unei eficiențe cât mai ridicate a muncii;
c) forța de muncă acționează nemijlocit asupra obiectelor muncii prin intermediul mijloacelor de
muncă;
d) se concentrează asupra stabilirii de obiective pentru firmă.
12
6. Previzionarea, operaționalizarea și comensurarea și interpretarea rezultatelor reprezintă:

a) fazele principale ale procesului tipic de management;
b) etapele principale ale procesului de execuție;
c) procese de muncă.
7. Acea fază a procesului de management caracterizată prin preponderența organizării, coordonării și
antrenării personalului la realizarea cotidiană a obiectivelor cuprinse în planul și prognozele firmei
corespunde:
a) fazei de operaționalizare;
b) fazei previzională;
c) fazei de comensurare și interpretare a rezultatelor;
d) nu reprezintă o fază a procesului de management.
8. Unitatea și complexitatea procesului de conducere face ca:
a) să se creeze competențe specializate;
b) să se pregătească condițiile pentru funcționarea firmei;
c) să se adâncească diviziunea socială a muncii;
d) să existe o strânsă interdependență între cele 3 faze ale procesului de management, făcându-le
dificil de disociat.
9. Elementele de bază pe care se fundamentează fazele și funcțiile procesului de management sunt:
a) informația;
b) arealul geografic;
c) oamenii;
d) niciuna din variantele enunțate.
10. Procesele de execuție și cele de management sunt:
a) identice;
b) firești;
c) complementare;
d) fără nici o legătură între ele.
11. Procesele de management asigură (pe baza unor competențe specializate):
a) diviziunea socială a muncii;
b) potențarea muncii de execuție;
c) adoptarea și implementarea inflației;
d) agregarea mai rațională a rezultatelor.
12. Managementul de tip previzional:
a) încheie un ciclu de management;
b) are un puternic caracter anticipativ;
13
c) se concentrează asupra stabilirii de obiective pentru unitatea respectivă;

d) vizează cu prioritate decizii strategice și tactice.
13. Raporturile care se stabilesc între componenții unui sistem și între aceștia și componenții altor
sisteme în procesele previzionării, organizării, coordonării, antrenării și controlului reprezintă:
a) relațiile de management;
b) procesele de management;
c) procesele de comunicare;
d) procesele de execuție.
14. Dependența relațiilor de management de natura și de tipul proprietății asupra mijloacelor de
producție, precum și de natura relațiilor de producție reprezintă:
a) determinarea tehnico-materială;
b) determinarea social-economică;
c) determinarea umană;
d) determinarea industrială.
15. Ansamblul proceselor prin care elementele teoretico-metodologice ale științei managementului
sunt operaționalizate în practica socială reprezintă:
a) procesul științific;
b) funcțiile managementului;
c) managementul științific;
d) relațiile de management.
DESEN TEHNIC ȘI INFOGRAFICĂ

1. ”Arhitectura deschisă” este o caracteristică a unui soft CAD care semnifică:
a) număr mare de utilizatori;
b) adaptarea programului la propriile moduri de lucru ale utilizatorului, funcție de necesitați.
2. Cu ce tipuri de coordonate se poate specifica poziția unui punct din desen?
a) coordonate absolute (coordonate carteziene), coordonate relative, coordonate polare;
b) coordonate relative.
3. Ce semnificație are modul ”object snap”?
a) desenarea diferitelor obiecte (entități);
b) opțiuni de salt pe punctele caracteristice ale obiectelor (entităților).
4. Topica unei comenzi este:
a) lungime, arie, volum;
b) substantiv urmat de verb: Circle˃Draw.
14
5. Proprietățile unei entități sunt:

a) dimensiunile entității, punctele caracteristice;
b) Layer, Color, Linetype, Lineweight.
6. Deplasarea numai pe direcție orizontală și verticală se realizează activând modul:
a) SNAP;
b) GRID;
c) ORTHO.
7. Coordonatele centrul unui cerc se pot preciza prin:
a) coordonate absolute: x,y;
b) coordonate relative: @x,y;
c) coordonate polare relative: @lung˂unghi.
8. Care comandă, prin care se construiește un pătrat, generează o polilyne?
a) Draw˃Line;
b) Draw˃Rectangle (de laturi egale);
c) Draw˃Polygon (cu 4 laturi).
9. Cu care comandă se poate șterge o porțiune dintr-o entitate cuprinsă între două limite?
a) ERASE;
b) TRIM;
c) DELETE.
10. Care este comanda recomandată pentru construcția tabelelor (dublări de linii)?
a) MIRROR;
b) COPY;
c) OFFSET.
11. Care este comanda cu care se racordează două entități?
a) CHAMFER;
b) FILLET;
c) DRAW˃RADIUS.
12. Care este comanda de modificare prin care se multiplică la 8 pătratul marcat (pe 2 linii și 4 coloane)?
a) MODIFY˃COPY;
b) MODIFY˃ARRAY˃Rectangular Array;
c) MODIFY˃ARRAY˃Polar Array;
d) MODIFY˃MIRROR.
13. Pentru o hașură (DRAW˃HATCH) trebuie selectat:
a) tipul de hașură (Pattern) și aria de aplicare;
b) tipul de hașură (Pattern), unghi (Angle), factor de scală (SCALE);
15
c) tipul de hașură (Pattern), unghi (Angle), factor de scală (SCALE), aria de aplicare.
14. Variabilele de cotare indică:
a) modul de afișare a elementelor cotării;
b) valoarea cotei înscrise pe linia de cotă.
15. Obținerea desenului pe format hârtie se face din modul:
a) Model;
b) Paper space.
DIAGNOSTICARE VIBROACUSTICĂ
1. Care din următoarele expresii exprimă valoarea eficace?
T
1
T 0
a) |x(t)|dt ;
b) (1 / T) x 2 (t)dt .
0
2. Majoritatea vibrațiilor mecanice ale diferitelor sisteme se produc cu frecvențe cuprinse între:
a) 1÷10 Hz;
b) 200÷5.000 Hz;
c) 20÷35 kHz;
d) 1÷10 MHz.
3. Relația de calcul a nivelului presiunii sonore este:
a) Lp  10 log p / p0  ;
2
b) Lp  20 log p / p0  ;
c) Lp  log p / p0  .
4. În cazul analizării și diagnosticării transmisiilor cu roți dințate se recomandă:

a) folosirea scărilor liniare pentru frecvență și a filtrelor de bandă de lățime absolut constantă;
b) folosirea scărilor logaritmice pentru frecvență și a filtrelor de bandă de lățime procentual
constantă.
5. Frecvența de angrenare se calculează cu relația:
z1  z2
a) fa  n ;
60 1
z1  z2
b) fa  n ;
60 1
16
z1  z2
c) fa  n ;
60 2
z1  z2
d) fa  n ;
60 2
e) cu nici una din ele.
6. Uzarea flancurilor dinților este evidențiată mai bine pe:
a) pe frecvența de angrenare;
b) pe armonicile superioare ale frecvenței de angrenare;
c) pe frecvențele aferente armonicilor joase ale frecvenței de rotație;
d) frecvențe aferente benzilor laterale;
e) nici una din variante.
7. Care din următoarele componente au tendința să se atenueze prin rodarea angrenajului în timpul
funcționării:
a) frecvențe aferente benzilor laterale;
b) frecvențe aferente componentelor secundare;
c) frecvențe aferente armonicilor joase ale frecvenței de rotație;
d) nici una din variante.
8. Parametrii cei mai pretabili optimizării sunt:
a) cei geometrici;
b) cei tehnologici;
c) cei de exploatare.
9. D.p.d.v. al comportării vibroacustice, în cazul unei încărcări de transmis dată, se recomandă alegerea
unui modul:
a) cât mai mare posibil;
b) cât mai mic posibil;
c) nu contează.
10. În cazul angrenajelor cu dantură înclinată, adoptare unor valori superioare lui 3 ale gradului total de
acoperire duce la:
a) ameliorarea semnificativă a comportării vibroacustice;
b) deteriorarea comportării vibroacustice;
c) ameliorarea nesemnificativă a comportării vibroacustice;
d) nici una din variante.
11. În cazul angrenajelor, care din următoarele materiale asigură un zgomot mai redus:
a) materiale plastice;
b) oțel;
17
c) fontă;
d) nu contează.
12. Răspunsul dinamic este mai bun în cazul unor angrenaje:
a) fără abateri de profil;
b) cu abateri de profil concave;
c) cu abateri de profil convexe;
d) nu contează.
13. În cazul abaterii de paralelism, influența mai mare asupra nivelului de vibrații și zgomot o are:
a) înclinarea arborilor;
b) deviația arborilor;
c) nu contează.
14. Care din următoarele metode de finisare a danturilor asigură un nivel de zgomot minim:
a) frezare;
b) rectificare prin procedeul NILES;
c) rectificare prin procedeul MAAG;
d) rectificarea, indiferent de metodă.
15. În cazul transmisiilor cu roți dințate elicoidale se recomandă utilizarea rulmenților radial-axiali:
a) cu bile fără preîncărcare;
b) cu bile cu preîncărcare;
c) cu role conice fără preîncărcare;
d) cu role conice cu preîncărcare;
e) nu contează.
ECHIPAMENTE PENTRU FABRICAREA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII

1. Gradul de sfărâmare este:
a) Raportul dintre diametrul bucăților de material la intrare în mașina de sfărâmare și diametrul
bucăților de material la ieșire;
b) Raportul dintre dimensiunea gurii de alimentare și dimensiunea gurii la ieșire din mașina de
sfărâmare.
2. În funcție de caracterul mișcării fălcii mobile deosebim:
a) concasoare cu oscilație simplă a fălcii mobile și concasoare cu oscilație compusă a fălcii mobile;
b) concasoare cu o falcă fixă și o falcă mobilă;
c) concasoare cu mecanism bielă-manivelă și concasoare acționate cu mecanism cu camă.
18
3. În funcție de construcția mecanismului de acționare concasoarele cu fălci sunt:

a) concasoare cu mecanism bielă-manivelă și concasoare acționate cu mecanism cu camă;
b) concasoare cu volantă.
4. După modul în care este fixat axul conului mobil deosebim:
a) Concasoare cu ax fix , concasoare cu ax pendular și concasoare cu ax în consolă;
b) concasoare cu con mobil acționat excentric, concasoare cu con mobil giratoriu și cu con mobil în
consolă.
5. Concasoarele cu ciocane se utilizează pentru:
a) concasarea grosieră cât si pentru concasarea medie și măruntă
b) concasarea fină.
6. Sfărâmarea materialului la concasoarele cu valțuri se realizează prin:
a) despicare și impact;
b) compresiune și frecare.
7. În cazul morilor cu bile mărunțirea se realizează:
a) prin impactul materialului de mărunțit cu bilele și cu pereții tamburului cât și prin frecarea cu
blindajul;
b) prin rotirea materialului cu bilele la o turație mai mare decât turația critică.
8. Morile vibratoare se utilizează pentru:
a) măcinarea fină a materialelor în scopul îmbunătățirii calității acestora;
b) măcinarea grosieră a materialelor;
9. În funcție de construcție morile vibratoare sunt:
a) de tip gravitațional și de tip giratoriu;
b) de tip oscilant și cu balansier;
c) de tip inerțional și de tip girațional.
10. Principala condiție care se impune unei mașini pentru prepararea betoanelor și mortarelor este:
a) de a asigura un amestec cât mai omogen;
b) de a realiza amestecul la turația optimă;
c) de a fi cât mai simplă din punct de vedere constructiv.
11. La malaxoarele cu amestecare forțată cu ax vertical:
a) atât arborele cu palete cât și cuva se rotesc în același sens;
b) atât arborele cu palete cât și cuva se rotesc în sens contrar.
12. Malaxoare prin cădere liberă mai sunt denumite și:
a) betoniere;
b) autobetoniere;
c) malaxoare basculante.
19
13. Ciururile vibratorii pot fi giraționale, inerțiale și cu autobalans. Dintre acestea, vibrațiile cu
traiectorie liniară se întâlnesc la:
a) ciururile inerțiale;
b) ciururile giraționale;
c) ciururile cu autobalans.
14. Mărirea sau micșorarea amplitudinii mișcării vibratoare se poate face prin mărirea sau micșorarea
contragreutăților mecanismului de vibrare:
a) La ciururile giratorii;
b) La ciururile inerțiale;
c) La ciururile cu autobalans.
15. Ciururile vibratorii inerțiale sunt proiectate să funcționeze:
a) În regim suprarezonant;
b) În regim subrezonant;
c) În regim rezonant.
ECHIPAMENTE PENTRU ÎNCĂRCARE ȘI TRANSPORT

1. Transportoarele sunt:
a) echipamente pentru deplasarea sarcinilor pe o traiectorie determinată;
b) instalații destinate pentru deplasarea pe o direcție orizontală a sarcinilor;
c) instalații destinate transportului sarcinilor granulare.
2. Productivitatea transportoarelor este:
a) Cantitatea de material transportată în unitatea de timp;
b) Volumul de material transportat într-o oră.
3. Organul flexibil de tracțiune al transportoarelor are rolul:
a) de a transmite la organul de susținere a sarcinii forța necesară pentru deplasarea acesteia;
b) de a transmite mișcarea de la motor la reductor;
c) de întindere a benzii.
4. În cazul transportoarelor cu bandă pe role banda are rol:
a) de transport a materialului;
b) de acționare;
c) de susținere a materialului și de tracțiune.
5. Transmiterea mișcării de la tambur la bandă în cazul transportoarelor cu bandă pe role se realizează
prin:
a) frecare;
b) angrenare.
20
6. În cazul transportoarelor elicoidale organul purtător de material este:

a) un arbore pe care este montată o spiră elicoidală;
b) un tub;
c) un jgheab.
7. Din punct de vedere a principiului de funcționare transportul pneumatic se realizează:
a) prin aspirație;
b) prin refulare;
c) combinat prin aspirație și refulare.
8. Elevatoarele sunt:
a) mijloace de transport discontinuu având organ flexibil de tracțiune;
b) mijloace de transport continuu fără organ flexibil de tracțiune;
c) mijloace de transport discontinuu fără organ flexibil de tracțiune.
9. Dispozitivele auxiliare destinate încărcării transportoarelor sunt:
a) alimentatoarele;
b) buncărele;
c) curățitoarele de bandă.
10. Instalațiile de ridicat sunt:
a) instalații care deplasează sarcini între două puncte în spațiu, pe verticală sau combinat pe
orizontală și pe verticală cu ajutorul unui dispozitiv special de ridicare;
b) sunt instalații utilizate la manipularea sarcinilor prin ridicarea neghidată pe verticală;
c) sunt instalații utilizate la manipularea sarcinilor prin ridicarea ghidată pe verticală.
11. Criteriile în funcție de care se face alegerea tipului de instalație de ridicat sunt:
a) sarcină nominală;
b) zona de deservire;
c) productivitatea cerută instalației;
d) grupa de funcționare;
e) clasa de utilizare.
12. Din punct de vedere al principiului de funcționare, troliile sunt de două tipuri:
a) cu acționare electrică și acționare hidraulic;
b) cu tambur și cu roată de fricțiune.
13. Podurile rulante sunt:
a) instalații de ridicat utilizate la ridicarea sarcinilor neghidată pe verticală;
b) instalații de ridicat complexe utilizate la ridicarea sarcinilor neghidată pe verticală și deplasarea
pe orizontală a acestora.
21
14. Caracteristica de sarcină reprezintă:

a) dependența dintre capacitatea de ridicare a instalației de ridicat și raza de acțiune Qs = f(R);
b) dependența dintre sarcina de ridicare a instalației de ridicat și puterea de acționare.
15. Capacitatea de ridicare a instalației de ridicat este:
a) valoarea maximă a forței de ridicare;
b) valoarea maximă a masei care este admisă a fi ridicată de mecanismul său, în cazul funcționării
în cel mai ușor regim de lucru;
c) valoarea maximă a masei care este admisă a fi ridicată de mecanismul său, în cazul funcționării
în cel mai greu regim de lucru.
FABRICAȚIE ASISTATĂ DE CALCULATOR

1. Descrieți tipuri de definire a semifabricatului utilizând un soft CAM.
2. Cum trebuie așezate sculele în magazia mașinii unelte cu comanda numerica, în raport cu
programul/tehnologia CAM?
3. Enumerați din punct de vedere al traseului de sculă 3 tipuri de strategii de așchiere/traiectorii.
4. Care sunt principalii parametrii constructivi ai unei freze cilindro-frontale simple care trebuie definiți
în cadrul softului CAM?
5. Ce considerente trebuie avute în vedere la alegerea originii sistemului de referință a piesei?
6. Cum trebuie să fie orientată axa Z a mașinii unelte în raport cu semifabricatul/suprafața ce urmează
a se prelucra?
7. Cu care dintre axe trebuie aliniată scula, în cazul prelucrării pe freză în 3 axe cu CN?
8. Care sunt parametrii de așchiere ce trebuie definiți la așchierea pe o freză în 3 axe cu CN?
9. Ce înțelegeți prin deplasare cu avans rapid?
10. Enumerați cel puțin 2 motive pentru care se utilizează simularea traseului de sculă în cadrul
softurilor CAM.
11. Ce se are în vedere la analiza piesei utilizând softul CAM, înaintea alegerii și definirii sculei
așchietoare?
12. Care este principalul avantaj al utilizării softurilor CAM în comparație cu programarea manuală a
mașinilor unelte cu comandă numerică?
13. Enunțați cel puțin un format de fișier standard pentru soft-urile CAM
14. Care este prima etapă în vederea întocmirii tehnologiei de prelucrare pe MUCN cu ajutorul unui
software CAM?
15. Vizualizarea simulării traseului de sculă se face:
a) cu viteză reală de lucru (identică cu cea din realitate) pentru o aproximare cât mai exactă;
b) cu viteză mărită pentru scurta perioada de vizualizare/verificare a traseului?
22
FIABILITATE
1. Definiția calitativă a fiabilității este:
a) Fiabilitatea reprezintă, din punct de vedere calitativ aptitudinea unui element, bloc sau produs
de a-și îndeplini funcția specificată, în condiții date, de-a lungul unei durate de timp date
b) Fiabilitatea reprezintă, din punct de vedere calitativ probabilitatea unui element, bloc sau
produs de a-și îndeplini funcția specificată, în condiții date de-a lungul unei durate de timp date.
c) Fiabilitatea reprezintă, din punct de vedere calitativ aptitudinea unui element, bloc sau produs
de a-și îndeplini funcția specificată, în condiții date.
2. Definiția calității este:
a) Categorie filozofică prin care se desemnează sistemul însușirilor esențiale ale unui obiect, ale
unui fenomen etc., în virtutea cărora el este obiectul, fenomenul dat și nu altul
b) Calitatea reprezintă expresia gradului de utilitate socială a produsului, măsura în care prin
ansamblul caracteristicilor sale tehnico-funcționale, psiho-senzoriale și al parametrilor
economici proiectați și realizați fizic, satisface nevoia pentru care a fost creat și respectă
restricțiile impuse de interesele generale ale societății privind eficiența social-economică,
protecția mediului natural și social
c) Calitatea este un concept care se utilizează în toate domeniile vieții economice și sociale, însă
care prezintă caracter subiectiv și care are semnificații particulare pentru domenii sectoare,
funcțiuni sau obiecte specifice
3. Relația F(t)  Prob(t  T) reprezintă:
a) Probabilitatea de bună funcționare a elementelor și sistemelor.
b) Probabilitatea de defectare a elementelor și sistemelor.
c) Rata de defectare.
4. În figură este reprezentată variația indicatorului numit:
a) Funcția de frecvență.
b) Dispersia
c) Media timpului de bună funcționare
d) Rata de defectare
5. Considerând un sistem tip serie format din 3 elemente, având probabilitățile de bună funcționare
0,5, 0.7, 0,3, probabilitatea de bună funcționare a sistemului va fi:
a) 0,895
b) 1,5
c) 0,105
23
6. Cunoscând unul din indicatorii de fiabilitate pentru un sistem dat ceilalți indicatori:
a) Nu pot fi determinați
b) Pot fi determinați matematic
c) Pot fi apreciați prin extrapolare
7. Defecțiunea apare:
a) Atunci când solicitările se încadrează în limitele de rezistență
b) La perioade de timp aleatoare ce nu pot fi caracterizate sau prevăzute
c) În cazul unor greșeli de proiectare, execuție sau utilizare
8. Fiabilitatea observată și probabilitatea de bună funcționare sunt:
a) Noțiuni identice
b) Noțiuni diferite
9. Cel mai dezavantajos sistem de mentenanță este:
a) Sistemul planificat de tip preventiv planificat
b) Sistemul paliativ
c) Sistemul funcțional curent
10. Defectarea reprezintă:
a) Încetarea aptitudinii unui element, bloc sau sistem de a-si îndeplini funcția data
b) O stare de funcționare specifică unor situații speciale care combină factorii de funcționare
interni și cei de microclimat tehnic
c) O oprire a sistemului din motive obiective
11. Cel mai avantajos sistem de mentenanță este:
a) Sistemul planificat de tip preventiv planificat
b) Sistemul paliativ
c) Sistemul funcțional curent
d) Sistemul ales funcție de aspectele concrete ale dotării tehnico materiale
12. Încetarea aptitudinii unui sistem de a-și realiza funcția sau funcțiile specificate poate îmbrăca
următorul aspect:
a) o defecțiune minoră, fără influențe asupra funcționării sistemului
b) o defecțiune majoră, dar funcțiunile subsistemului respectiv sunt preluate de un subsistem
identic aflat în rezervă
c) o defecțiune majoră care duce la oprirea întregului sistem.
13. Formula Fs(t) =Π Fi (t) servește la calculul fiabilității sistemelor:
a) Serie
b) Paralele
c) Mixte
24
14. Nivelul de fiabilitate real pentru un produs poate fi calculat:

a) În etapa de proiectare
b) În etapa de marketing
c) În etapa de exploatare
15. Disponibilitatea depinde de:
a) Fiabilitate
b) Mentenabilitate
c) Este o noțiune independentă stabilită în faza de proiectare
FINANȚE ȘI CREDIT
1. Care sunt funcțiile finanțelor?
2. Care sunt componentele finanțelor private (piața financiară privată)?
3. Cum se definesc cheltuielile publice?
4. Cum se definește impozitul, ca principală pârghie de formare a veniturilor publice?
5. Care sunt trăsăturile impozitului sau cum se diferențiază acesta de alte plăți făcute în societate?
6. Ce este taxa pe valoarea adăugată?
7. Ce este evaziunea fiscală?
8. Care este obiectul de activitate al inspecției fiscale exercitată de autoritatea specializată a statului
asupra întreprinderilor sau persoanelor fizice?
9. Cum se definește bugetul financiar al întreprinderii?
10. Care sunt categoriile de bugete utilizate în planificarea financiară a întreprinderii?
11. Cum se calculează gradul de îndatorare al întreprinderii?
12. Care sunt funcțiile banilor?
13. Cum și ce influențează cererea de bani pe piață?
14. Ce este creditul?
15. Cum se calculează dobânda simplă (fără acumulare) la un depozit bancar?
GEOMETRIE DESCRIPTIVĂ
1. Ce tipuri de proiecții utilizează Geometria Descriptiva – Desenul Tehnic?
a) proiecții în vedere;
b) proiecții în secțiune;
c) proiecții axonometrice.
2. Ce semnificație are ”Tripla Proiecție Ortogonală”?
a) proiecții ortogonale pe trei plane de proiecție reciproc perpendiculare;
25
b) proiecții perpendiculare pe planul vertical de proiecție, pe planul orizontal de proiecție,

respective pe planul lateral de proiecție;
c) trei proiecții de direcții oarecare, pe plane arbitrar alese.
3. Fiecare dintre coordonatele x, y, z ale unui punct M indică distanța punctului M față de unul dintre
planele de proiecție [V], [H], [L]. Precizați:
 Coordonata x indică distanța punctului M față de planul: a), b), sau c);
 Coordonata y indică distanța punctului M față de planul: a), b), sau c);
 Coordonata z indică distanța punctului M față de planul: a), b), sau c);
a) [H] b) [V] c) [L]
4. Care este poziția corectă a următoarelor proiecții?
 vederea principală (frontală) - pe planul de proiecție a), b), sau c);
 vederea de sus - pe planul de proiecție a), b), sau c);
 vederea din stânga - pe planul de proiecție a), b), sau c).
a) [H] b) [V] c) [L]
5. Cum se proiectează un segment (muchie) paralel cu un plan de proiecție?
a) deformat pe toate planele de proiecție;
b) în adevărata mărime pe planul de proiecție față de care este paralel;
c) deformat pe celelalte două plane de proiecție.
6. Cum se proiectează un segment (muchie) perpendicular pe un plan de proiecție?
a) în adevărata mărime pe planul de proiecție față de care este paralel;
b) punct, pe planul de proiecție față de care este perpendicular;
c) deformat pe celelalte două plane de proiecție;
d) în adevărata mărime pe celelalte două plane de proiecție.
7. Cum se proiectează o fig. geometrică (față) paralelă cu un plan de proiecție?
a) deformată pe toate planele de proiecție;
b) în adevărata mărime pe planul de proiecție față de care este paralelă;
c) deformată pe celelalte două plane de proiecție.
8. Cum se proiectează o figură geometrică (față) perpendiculară pe un plan de proiecție?
a) în adevărata mărime pe planul de proiecție față de care este paralelă;
b) punct, pe planul de proiecție față de care este perpendiculară;
c) segment, pe planul de proiecție față de care este perpendiculară;
d) deformat pe celelalte două plane de proiecție;
e) în adevărata mărime pe celelalte două plane de proiecție.
9. În ce situație un unghi drept se proiectează nedeformat pe un plan de proiecție?
a) indiferent de poziția laturilor față de planul respectiv de proiecție;
26
b) dacă are ambele laturi paralele cu planul respectiv de proiecție;

c) dacă are cel puțin o latură paralelă cu planul respectiv de proiecție.
10. Metoda rabaterii (rotației) se utilizează:
a) pentru a roti un corp până ajunge paralel cu un plan de proiecție;
b) pentru a roti un plan de secțiune (figură geom. plană) până ajunge paralel cu unul dintre planele
de proiecție (la secțiunea frântă).
11. Care figură corespunde cărui tip de suprafață geometrică?
a) c)
 suprafață plană;
 suprafață cilindrică;
d)
 suprafață conică. b)
12. Pe câte plane de proiecție se proiectează un corp conform ”cubului de proiecție”?

a) pe 3 plane de proiecție;
b) pe 4 plane de proiecție;
c) pe 6 plane de proiecție.
13. Care dintre următoarele corpuri a), b), c) au ca proiecție principală (vedere frontală), proiecția din
fig.I?
a) b) c)
fig.I
14. Care este ”vederea

din stânga” corectă
a corpului dat?
a) b)
15. Pentru corpul dat,

precizați care este:
- vederea principala
- vederea de sus
- vederea din stânga. a) b) c)
INGINERIA FABRICAȚIEI
1. La frezarea suprafețelor cu freze cilindrice elicoidale, în sens contrar avansului:
a) mișcarea dinților frezei, în zona de lucru este de sens opus față de sensul de avans;
b) mișcarea dinților frezei în zona de lucru este în același sens cu sensul de avans;
27
c) avansul mesei mașinii de la dreapta spre stânga și rotația frezei în sensul acelor de ceasornic.
2. Strunjirea cu cuțite profilate se folosește pentru suprafețele profilate:
a) scurte, cu lungimi până la 40÷60 mm.;
b) scurte, cu lungimi până la 100÷120 mm;
c) cu lungimi în domeniul 10÷20 mm.
3. Care din grupele de mai jos poate fi încadrată în categorie metodelor de prelucrare a roților dințate
prin rulare?
a) frezarea cu freză disc-modul, și deget modul, rectificarea cu discuri abrazive profilate;
b) frezarea cu freză disc-modul, și deget modul, rectificarea cu discuri abrazive profilate, frezarea
cu freza melc modul, mortezarea cu cuțite roată și cuțite pieptene, rectificarea cu disc biconic,
cu discuri taler, cu melc abraziv, cu partea frontală a unui disc abraziv de diametru mare și
șeveruirea;
c) frezarea cu freza melc modul, mortezarea cu cuțite roată și cuțite pieptene, rectificarea cu disc
biconic, cu discuri taler, cu melc abraziv, cu partea frontală a unui disc abraziv de diametru mare
și șeveruirea.
4. La frezarea danturilor cilindrice cu freza disc-modul profilul fiecărei freze dintr-un set de freze
corespunde golului roții dințate:
a) cu cel mai mic număr de dinți din grupă;
b) cu cel mai mare număr de dinți din grupă;
c) tuturor roților, indiferent de numărul de dinți.
5. La frezarea roților dințate cu freza melc modul, utilizarea economică a sculei prin repartizarea uzurii
pe toți dinții se realizează prin:
a) introducerea mișcării tangențiale st a sculei (SHIFTING);
b) prin utilizarea frezelor cu mai multe începuturi;
c) prin asigurarea unei bătăi radiale minime a frezei sub 15÷20 m;
6. Care este rugozitatea flancurilor în urma mortezării danturilor cu cuțit roată și cuțit pieptene?
a) 12,5÷6,3 m;
b) 3,2÷1,6 m;
c) 0,8÷0,4 m.
7. La rectificarea danturilor prin copiere procedeul de prelucrare ORCUTT se bazează pe:
a) materializarea unui singur flanc al dintelui situat asimetric, ceea ce asigură o profilare mai
convenabilă a discului, respectiv o plasare mai favorabilă a profilului de realizat față de disc;
b) materializarea a două flancuri diferite, a doi dinți diferiți, simetrici față de axă, folosind două
discuri profilate și aflate în poziție dezaxată;
c) pe materializarea completă a golului dintre dinți prin discul abraziv, ambele flancuri fiind
rectificate cu una și aceeași sculă abrazivă.
28
8. La rectificarea roților dințate cilindrice prin procedeul REISHAUER, viteza de așchiere are valorile în
domeniul:
a) 25÷35 m/s;
b) 25÷35 m/min;
c) 6÷12 m/min.
9. Șeveruirea este un procedeu de finisare a danturilor cilindrice drepte sau înclinate:
a) necălite cu duritate <350HB, cu o bună prelucrabilitate;
b) călite și rectificate;
c) îmbunătățite (călire cu revenire joasă) la max. 350 HB, cu o bună prelucrabilitate.
10. La frezarea danturilor conice cu dinți curbi, procedeul GLEASON se caracterizează prin:
a) toate muchiile sculei, în timpul rotației, cu turația ns, vor trasa același cerc director de rază Rs,
rezultând dantura în arc de cerc;
b) cuțitele capului de frezat sunt dispuse pe o singură spirală, iar linia dintelui este o epicicloidă
buclată alungită;
c) muchiile tăietoare ale sculei (freza melc conică) generează dantura paloidă.
11. Melcul evolventic (ZE) se caracterizează prin:
a) are în secțiune frontală profilul după o spirală arhimedică, iar în secțiune axială profilul
flancurilor este rectiliniu;
b) are în secțiune frontală profil evolventic, iar profilul rectiliniu se obține secționând unul din
flancuri cu un plan tangent la cilindrul de bază.
c) Are în secțiune frontală profil în evolventă alungită, iar profil rectiliniu se obține într-o secțiune
normală pe elicea medie a dintelui sau a golului.
12. Cum se simbolizează melcii generați cu suprafețe tronconice generatoare (freză disc dublu conică și
freză deget conică):
a) ZE
b) ZN1, ZN2;
c) ZA;
d) ZK1, ZK2.
13. Frezarea roților melcate cu avans radial în raport cu frezarea cu avans tangențial:
a) este inferioară din punct de vedere al preciziei;
b) este superioară din punct de vedere al preciziei;
c) este superioară din punct de vedere al productivității;
d) este inferioară din punct de vedere al productivității.
14. Care este scopul utilizării frezelor melc cu diametru mărit la prelucrarea roților melcate?
a) pentru a realiza posibilitatea reascuțirii sculei;
b) pentru a localiza pata de contact;
c) pentru a îmbunătăți productivitatea de așchiere;
29
d) pentru a îmbunătăți rugozitatea suprafeței flancului;

e) pentru a freza roți melcate de același modul, dar cu numere de dinți diferit.
15. Care sunt tipurile de activități specifice inginerului, conform definirii acestuia după DEX:
a) Cercetare;
b) Vânzare;
c) Marketing;
d) Proiectare;
e) Organizarea proceselor de fabricație;
f) Distribuție;
g) Conducerea proceselor de fabricație.
INGINERIA SISTEMELOR DE PRODUCȚIE

1. În cazul analizei funcționării sistemului flexibil de fabricație, cu ajutorul teoriei matematice a
jocurilor, jucătorul maximizant este:
a) sistemul de producție;
b) sarcina de producție;
c) costul de tranziție.
2. Eliminarea unui reper din nucleul tipologic, specific unui SFF, are la bază următoarele aspecte:
a) reperul nu se poate prelucra în SFF respectiv;
b) reperul nu este suficient de reprezentativ pentru sarcina de producție pe baza căreia se
proiectează sistemul flexibil de fabricație;
c) prelucrarea reperului implică introducerea unui nou utilaj în SFF.
3. Într-un sistem flexibil de fabricație costul sistemului de transfer reprezintă:
a) 20% din valoarea SFF;
b) 16% din valoarea SFF;
c) depinde de tipul SFF.
4. Consistența, ca o însușire a elementelor care caracterizează sarcina de producție, este dată de:
a) acele elemente care consumă cea mai mare parte a timpului de pregătire a fabricației;
b) acele elemente care consumă cea mai mare cantitate de materii prime;
c) acele elemente care consumă cea mai mare parte a capacității de producție.
5. Caracteristicile echipamentelor tehnologice care compun sistemele flexibile de fabricație sunt:
a) au componente cu funcție de autodiagnosticare;
b) fac parte din aceeași familie de echipamente;
c) prelucrează doar semifabricate sosite într-o ordine prestabilită.
30
6. Principalele criterii care stau la baza concentrării tipologice sunt:

a) dimensiunile de gabarit ale reperelor;
b) pregătire personalului direct productiv;
c) modul de așezare al echipamentelor tehnologice.
7. Costul de tranziție reprezintă:
a) costurile cu programarea SFF;
b) costurile necesare pentru funcționarea SFF;
c) costurile cauzate de trecerea SFF de la o tehnologie de fabricație la alta;
8. Într-un sistem flexibil de fabricație costul dispozitivelor de siguranță reprezintă:
a) 3% din valoarea SFF;
b) 10% din valoarea SFF;
c) depinde de tipul SFF.
9. Lotul agregat este compus din:
a) repere de același tip dar care se execută din materiale diferite;
b) repere de tipuri diferite dar cu dimensiuni apropiate;
c) repere care au aceeași durata de fabricație dar pentru execuția lor se utilizează seturi de scule
diferite.
10. Caracteristicile echipamentelor tehnologice care compun sistemele flexibile de fabricație sunt:
a) autonomie funcțională minimă;
b) nu sunt echipate în mod obligatoriu cu comandă numerică;
c) au o construcție modulară.
11. Care sunt cele două tendințe contradictorii care se întâlnesc în cazul SFF și care se soluționează
folosind teoria matematică a jocurilor.
12. Enumerați minim cinci criterii care descriu sarcina de producție.
13. Explicați ce înțelegeți prin abordarea sistemică o sistemelor de producție.
14. Precizați cele două însușiri de baza ale sistemelor de așteptare care pot fi utilizate pentru analiza
sistemelor flexibile de fabricație.
15. Care sunt fluxurile care străbat sistemele de producție?
INGINERIA VALORII
1. Producătorul trebuie să producă și să comercializeze la un preț care atrage clientela și aduce
beneficii corespunzătoare, din care:
a) Se plătesc dividende acționarilor;
b) Consiliul de administrație poate finanța cercetarea și dezvoltarea de noi produse;
c) Salariații pot obține salarii bune;
d) Salariații pot obține beneficii suplimentare.
31
2. Ingineria valorii, prin modul său sistematic de acțiune:

a) Permite o diminuare a calității sau fiabilității;
b) Va acționa corespunzător, în etapele în care se iau decizii cu privire la factorii specificați, pentru
a determina dacă sunt pe măsura cerințelor clienților;
c) Nu permite o diminuare a calității sau fiabilității;
d) Este recunoscută ca fiind una dintre cele mai importante căi de îmbunătățire a valorii, ce
permite organizațiilor să-și mărească rentabilitatea.
3. Analiza valorii reprezintă:
a) Seria de procese sistematice orientate către realizarea funcțiilor necesare cu un cost minim fără
a neglija calitatea, fiabilitatea, performanța și livrarea;
b) Procedeul orientat către realizarea funcțiunilor necesare pentru un produs, proces sau serviciu,
cu un cost minim, fără a afecta calitățile, fiabilitatea, performanțele și condițiile de livrare;
c) Aplicarea tehnicilor de analiza valorii în principalele etape de proiectare și dezvoltare a
produsului;
d) Toate variantele sunt corecte.
4. Costurile care nu adaugă nimic la valoarea unui produs, respectiv serviciu și care nu sunt esențiale
pentru realizarea unei funcțiuni specifice sunt reprezentate de:
a) Costurile economice;
b) Costurile nejustificate;
c) Costurile de schimb;
d) Costurile minime.
5. Măsura satisfacției consumatorului privind bunurile și serviciile cumpărate, sub aspectul calității,
fiabilității și prețului, reprezintă:
a) Valoarea;
b) Costurile nejustificate;
c) Valoarea economică;
d) Costul minim.
6. În faza de informare:
a) Se obțin toate datele esențiale referitoare la piesă;
b) Se definește piesa și funcțiile pe care le efectuează în realitate;
c) Se determină care sunt cele mai bune variante și costurile aferente;
d) Se raportează funcțiile piesei la costul și valoarea lor.
7. În faza de investigare:
a) Se execută planurile;
b) Se produc cât mai multe variante pentru a realiza funcțiunile dorite;
c) Se întocmesc și se prezintă propunerile din plan conducerii ierarhice care coordonează
problema;
32
d) Se implementează în mod concret propunerile.

8. În faza de evaluare:
a) Se determină care sunt cele mai bune variante și costurile aferente;
b) Se obțin toate datele esențiale referitoare la piesă;
c) Se definește piesa și funcțiile pe care le efectuează în realitate;
d) Se implementează în mod concret propunerile.
9. În faza de planificare:
a) Se produc cât mai multe variante pentru a realiza funcțiunile dorite;
b) Se întocmesc și se prezintă propunerile din plan conducerii ierarhice care coordonează
problema;
c) Se determină care sunt cele mai bune variante și costurile aferente;
d) Se elaborează un plan operațional pentru a transforma variantele preferate în soluții realizabile.
10. În faza de execuție:
a) Se execută planurile;
b) Se determină care sunt cele mai bune variante și costurile aferente;
c) Se elaborează un plan operațional pentru a transforma variantele preferate în soluții realizabile;
d) Se concep planurile de lucru.
11. În faza de raportare:
a) Se determină care sunt cele mai bune variante și costurile aferente;
b) Se obțin toate datele esențiale referitoare la piesă;
problema;
12. În faza de implementare:
a) Se implementează în mod concret propunerile;
b) Se întocmesc și se prezintă propunerile din plan conducerii ierarhice care coordonează
problema;
problema;
13. Funcțiile care motivează conceperea produsului, ca, de exemplu, un radiator emite energie calorică
sau un instrument muzical emite sunete, sunt:
a) Funcții principale;
b) Funcții secundare;
c) Funcții inutile;
d) Funcții de bază.
33
14. Funcțiile cu care sunt prevăzute unele produse, dar care nu au nici o valoare de întrebuințare, nici o
valoare estetică și nici de schimb, sunt:
a) Funcții principale;
b) Funcții secundare;
c) Funcții inutile;
d) Funcții de bază.
15. Dacă prin eliminarea unei funcții, un anumit dispozitiv își îndeplinește totuși scopul, atunci acea
funcție este:
a) Secundară;
b) Principală;
c) Inutilă;
d) De bază.
LOGISTICĂ INDUSTRIALĂ
1. Aprovizionarea reprezintă:
a) Activitatea prin care se asigură elementele materiale si tehnice necesare producției, în volumul
și structura care să permită realizarea obiectivelor generale a întreprinderii, în condițiile unor
costuri minime și a unui profit maxim
b) Activitatea subordonată producției dar care nu este importantă din punct de vedere al
priorităților tehnico-economice
c) Activitate auxiliară consumatoare de resurse financiare
2. Decizia de alegere a furnizorilor este precedată de:
a) testarea credibilității
b) analiza periodică a stadiului asigurării materiale
c) negocierea condițiilor de livrare
d) fundamentarea programelor de aprovizionare
e) consultarea clienților
3. Logistica este un concept de management?
a) Da
b) Nu
4. Stocul curent asigură:
a) alimentarea cererilor de consum pe timpul condiționării materialelor;
b) alimentarea cererilor de consum pe timpul deplasării materialelor de la furnizor la consumator;
34
c) alimentarea cererilor de consum pe timpul deplasării resurselor de la depozitul central la

subunitățile de consum ale întreprinderii;
d) alimentarea cererilor pentru consum pe intervalul dintre două aprovizionări succesive;
e) alimentarea cererilor de consum pe perioada de întrerupere a livrărilor de la furnizor.
5. Responsabilitățile strategice atribuite logisticii se referă la:
a) O perioadă de până la 6 luni
b) O perioadă de până la un an
c) O perioada de câțiva ani
6. Operatorii de bază ai unui sistem logistic sunt:
a) Operatori de conducere și funcționali
b) Operatori executori
c) Operatori independenți
7. Elementele determinante pentru sistemul logistic sunt
a) Operatorii umani
b) Mijloacele de manipulare
c) Elementele de traseu
8. Dezvoltarea logisticii a fost influențată de:
a) Experiența logistică în domeniu militar
b) Evoluția cererii pe piață
c) Luarea în considerare a nivelului de servire.
9. Logistica industrială privește procesul de fabricație:
a) Ca un proces unitar
b) Descompus în părți specifice procesului de fabricație
c) Funcție de factorii specifici procesului de fabricație.
10. Fluxul material si fluxul informațional in circuitele logistice au același sens:
a) Da
b) Nu
11. Responsabilitățile logistice zilnice se încadrează în grupa responsabilităților:
a) Strategice
b) Tactice
c) Operaționale
12. Coordonarea activităților logistice are ca formă maximă de dezvoltare:
a) Structura logistică centrală
b) Divizia logistică
35
c) Departamentul logistic
13. Alegerea unei modalități de organizare logistica tine de:
a) Mărimea întreprinderii
b) Experiența managerului
c) Activitatea pe care o desfășoară
14. Etapele de bază pentru realizarea unui subsistem logistic sunt:
a) Analiza sistemului de fabricație și stabilirea obiectivelor
b) Structurarea si dimensionarea elementelor componente
c) Sinteza soluțiilor adoptate
d) Proiectarea , construcția fizică și implementarea sistemului
e) Perfecționarea sistemului pe baza reacțiilor feed-back
15. Funcția operatorilor de execuție într-un sistem logistic este aceea de:
a) Programarea desfășurării activităților logistice
b) Gestionarea temporară a fluxurilor
c) Întreținerea elementelor sistemului
MANAGEMENTUL CALITĂȚII
1. Ce este calitatea (unui produs/serviciu)?
2. Când a apărut la nivel mondial noțiunea de Sistem de Management al Calității și când a apărut ea în
Romania?
3. Care este principalul scop-obiectiv al unui Sistem de Management al Calității implementat într-o
organizație?
4. Care sunt cele 4 etape (nivele) de evoluție, în timp, a Managementului Calității?
5. Care este numărul, anul apariției și titlul standardului român care definește principalii termeni
specifici ai managementului calității?
6. Care este numărul, anul apariției și titlul standardului român care formulează cerințele pentru
dezvoltarea, implementarea, certificarea și menținerea unui Sistem de Management al Calității într-
o organizație?
7. Este standardul ISO 9001 un standard obligatoriu pentru organizații?
8. Care sunt organizațiile care pot să își implementeze Sistem de Management al Calității?
9. Care sunt activitățile organizației la care standardul de certificare ISO 9001 formulează cerințele pe
care organizația trebuie să le îndeplinească?
10. Cerințele formulate de standardul ISO 9001 sunt cerințe maximale sau minimale pentru organizație?
11. Care sunt documentele specifice ale unui Sistem de Management al Calității?
12. Care dintre documentele specifice ale unui Sistem de Management al Calității sunt documente
obligatorii?
36
13. Care sunt cele 2 părți mari care compun un Sistem de Management al Calității?
14. Ce se înțelege printr-un Sistem de Management al Calității documentat respectiv printr-un Sistem de
Management al Calității certificat?
15. Ce reprezintă un audit (al calității) și de câte tipuri pot fi auditurile?
MANAGEMENTUL IMM-URILOR
1. Acea afacere care este independent deținută și care acționează în vederea obținerii profitului,
nefiind dominantă în sectorul său de activitate reprezintă:
a) o afacere mică;
b) o organizație non-profit;
c) o piață;
d) o corporație.
2. O întreprindere care are între 10 și 49 de angajați este, conform legislației românești, o:
a) întreprindere mijlocie;
b) microîntreprindere;
c) întreprindere mică;
d) întreprindere mare.
5. Dintre avantajele unei întreprinderi mici față de întreprinderile mari se pot enumera:
a) mobilitatea structurală și geografică superioară;
b) simplificarea proceselor de gestiune și decizie;
c) capacitatea inferioară de a modifica sortimentele de fabricație corespunzător cerințelor
diverșilor beneficiari;
d) creșterea posibilităților de a utiliza resursele locale.
6. Printre aspectele care susțin importanța firmelor mici se pot aminti:
a) Regulator al dezechilibrelor;
37
b) Distribuție favorabilă a puterii în societate;

c) Legătură slabă cu economiile locale;
d) Sursă importantă de inovație tehnologică și managerială.
7. Dintre criticile enunțate la adresa IMM-urilor se pot menționa:
a) imposibilitatea IMM-urilor de a obține economii de scară în producție și/sau distribuție;
b) au o durată de viață mai scurtă;
c) plătesc salarii mai mari;
d) au o durată de viață mai lungă.
8. Ca diferență între comportamentul unei firme mari și a unei firme mici se poate menționa:
a) distribuția capacităților manageriale;
b) IMM-urile sunt un sistem socio-economic;
c) potențial inovațional foarte ridicat;
d) absența managerilor funcționali.
9. IMM-urile dependente reprezintă:
a) IMM-uri care dezvoltă noi produse și servicii, folosesc noi tehnologii, creează noi piețe, dar care
pot fi vulnerabile în fata întreprinderilor mari în condițiile în care noile piețe create și
perspectivele de dezvoltare se dovedesc atractive pentru acestea;
b) întreprinderi mici și mijlocii care concurează cu marile firme, dar numai în ceea ce privește
folosirea intensivă a capitalului și a muncii;
c) IMM-uri care există pentru a oferi produse și servicii întreprinderilor mai mari, mai ales prin
intermediul relațiilor de subcontractare;
d) firme care își desfășoară activitatea în cadrul unor piețe de tip nișă pentru care există o mică
probabilitate de a fi invadate de firmele mari, deoarece profitul și perspectiva de dezvoltare a
activității nu prezintă interes pentru întreprinderile mari.
10. IMM-urile concurente reprezintă:
11. IMM-urile permanente reprezintă:
38
12. IMM-urile inovatoare reprezintă:
d) firme care își desfășoară activitatea în cadrul unor piețe de tip nișă, pentru care există o mică
13. Dintre barierele foarte solicitante pe care IMM-urile nou create trebuie să depășească la intrarea pe
piață se amintesc:
a) economiile de scară create de firmele mari;
b) cheltuieli mari necesare pentru cercetare-dezvoltare;
c) diferențierea produselor practicată de către firmele concurente;
d) potențialul inovațional foarte ridicat.
14. Care din următoarele afirmații este adevărată?
i) Nivelul managementului personalului într-o firmă mică depinde destul de mult de stadiul de
dezvoltare și de gradul de maturitate atinse de acea afacere mică, precum și de tipul de producție
practicat și de mărimea organizației.
ii) Managementul personalului în firmele mici întruchipează o diversitate de practici informale,
intuitive și neplanificate, ce cad în responsabilitatea managerului-patron.
a) numai (i) ;
b) numai (ii) ;
c) atât (i), cât și (ii) ;
d) nici (i), nici (ii).
15. Printre trăsăturile generale de caracter ale patronilor-manageri se numără:
a) nevoia de independență;
b) nevoia de realizări;
c) localizarea internă a controlului;
d) abilitatea de a trăi în incertitudine și de a-și asuma riscuri calculate.
39
MANAGEMENTUL INVESTIȚIILOR
1. Plata dividendelor către acționari are ca efect:
a) reducerea capacității de autofinanțare;
b) micșorarea beneficiilor;
c) nu influențează capacitatea de autofinanțare.
2. Metoda balanței legăturilor dintre ramuri poate fi utilizată pentru:
a) analiza stării și dezvoltării economiei în ansamblu;
b) analiza veniturilor și cheltuielilor întreprinderilor;
c) analiza dezvoltării și legăturilor dintre ramurilor economice dintr-o economie;
d) fundamentarea deciziilor de investiții.
3. Caracteristicile specifice ofertei sunt:
a) trebuie să fie fermă definitivă și obligatorie;
b) să aibă un preț fix sau indexabil;
c) să aibă valabilitate o anumită perioadă de timp, precizată;
d) nu are caracter voluntar.
4. Contractele futures sunt:
a) contracte care se derulează direct între parteneri;
b) instrumente de garantare contra riscului de rată a dobânzii;
c) contracte care se derulează prin intermediul Casei de compensație;
d) contracte de instrumente financiare care, nu obligă partenerii casei de compensație să
constituie un depozit de garanție.
5. Capacitatea de autofinanțare este un indicator economic care:
a) ridică gradul de bonitate al firmei;
b) reflectă forța financiară a firmei;
c) indică lichiditatea financiară și solvabilitatea firmei;
d) toate răspunsurile sunt corecte.
6. La nivelul unei entități economice, decizia de autofinanțare este influențată de:
a) posibilitățile de acces pe piața financiară;
b) fiscalitate;
c) situația juridică;
d) nici un răspuns nu este corect.
7. Fondul de rulment reprezintă:
a) gradul de acoperire a necesarului de fonduri, cu surse proprii;
b) diferența dintre activele circulante și datoriile pe termen scurt;
40
c) diferența dintre activele imobilizate și datoriile pe termen lung;

d) diferența dintre capitalul permanent și activele imobilizate;
8. Care dintre următoarele piețe asigură lichiditatea și mobilitatea economiilor:
a) piața primară;
b) piața secundară;
c) ambele piețe.
9. Finanțarea concomitentă cu fonduri proprii și cu fonduri împrumutate, este avantajoasă atunci când:
a) rata rentabilității economice este mai mare decât rata dobânzii la credite;
b) rata rentabilității economice este mai mică decât rata dobânzii la credite;
c) rezultatul brut al exploatării raportat la totalul activelor, este mai mare decât rata dobânzii la
credite.
10. Opțiunile negociabile sunt:
a) active financiare în cazul cărora cumpărătorul opțiunii plătește o primă;
b) sunt contracte ferme;
c) sunt contracte condiționate;
d) contracte care se derulează direct între parteneri.
11. Enumerați și descrieți tipurile de licitații.
12. Riscurile în cazul procesului investițional.
13. Enumerați și definiți participanții la investițiile financiare.
14. Definiți investițiile colaterale.
15. Enumerați tipurile de devize.
MARKETING
1. Care sunt cei 4P ai mixului de marketing:
a) produsul, prețul, promovarea, publicitatea;
b) produsul, plasamentul, promovarea, piața țintă;
c) produsul, prețul, plasamentul, promovarea;
d) produsul, prețul, plasamentul, piața obiectiv.
2. Pentru ca un schimb să aibă loc este necesară satisfacerea următoarelor condiții:
a) trebuie să participe cel puțin două persoane, grupuri sau organizații;
b) trebuie să asigure un flux informațional;
c) părțile în schimb trebuie să aibă capacitatea de a comunica între ele pentru a putea face
valoarea disponibilă;
d) vânzătorul nu trebuie să fie satisfăcut cu recompensa bănească sau acel altceva de valoare
primit în schimb.
41
3. Nevoia este:
a) cea mai larg răspândită teorie de marketing;
b) preferința pentru o anumită marcă sau versiune de produs;
c) o stare de conștientizare a lipsei unei satisfacții elementare;
d) neconștientizarea lipsei unei satisfacții.
4. Analiza ierarhiei stabilite prin piramida lui Maslow conduce la următoarele aserțiuni:
a) o nevoie satisfăcută nu motivează;
b) nevoile nu sunt create de societate;
c) există mai multe căi de satisfacere a nevoilor de nivel superior decât a celor de la nivelurile
inferioare;
d) nu are importanță în ce ordine sunt satisfăcute nevoile umane.
5. Cererea reprezintă:
a) aspirația către anumite lucruri care pot satisface unele nevoi;
b) dorința pentru un anumit produs, dublată de posibilitatea și decizia de a-l cumpăra;
c) un proces de identificare a schimbărilor de pe piață;
d) aspirația către dobândirea unui bun sau serviciu.
6. Valoarea unui produs reprezintă:
a) setul de produse disponibile și setul de nevoi;
b) ierarhizarea produselor;
c) aprecierea unui consumator asupra capacității totale a unui produs de a-i satisface propriile
nevoi;
d) prețul pe care clientul este dispus să-l ofere.
7. Din punct de vedere al marketingului, piața întreprinderii reprezintă:
a) locul de unde cumpărăm zarzavaturi;
b) mai multe de segmente ce se întrepătrund într-o progresie descrescătoare;
c) mix-ul de marketing;
d) un număr de persoane ce au nevoi ce trebuie satisfăcute, au bani de cheltuit, dispun de voința
de a cheltui acești bani în mod relativ constant și repetitiv.
8. Un segment de piață reprezintă:
a) un grup de consumatori care au caracteristici asemănătoare și care răspund într-un mod specific
unui stimul de marketing;
b) orice grup de consumatori căruia i se oferă un anumit produs;
c) un grup de consumatori care au caracteristici identice;
d) orice grup de consumatori căruia i se oferă un anumit produs și care au caracteristici identice.
42
9. Alegeți dintre răspunsurile următoare pe acelea care constituie reguli ale segmentării:
a) piața aleasă trebuie să fie suficient de extinsă pentru a genera volumul de vânzări suficient
pentru obținerea unui profit adecvat;
b) limitele segmentelor alese trebuie să reprezinte valori semnificative care conduc la o modificare
substanțială în comportamentul consumatorilor;
c) indiferent de marcă, la produsele agregate, clienții tind să perceapă produsul nediferențiat în
raport cu nevoile lor;
d) în interiorul unui segment de piață omogenitatea caracterială și comportamentală a clienților
trebuie sa fie cât mai mare.
10. Alegeți din variantele de mai jos factorii STEP:
a) factorii tehnologici și cei economici;
b) factorii socio-culturali;
c) factorii politico-juridici;
d) factorii pecuniari.
11. Factorii de micromediu includ:
a) clienții, concurenții și minoritățile naționale;
b) clienții, furnizorii, deținătorii de interese și factorii tehnologici;
c) clienții, concurenții, furnizorii, intermediarii și deținătorii de interese;
d) clienții, concurenții, furnizorii, intermediarii și minoritățile naționale.
12. Concurența de tip oligopol apare atunci când:
a) o organizație nu are concurență pe piața sa;
b) într-o industrie există doar câțiva competitori;
c) există mai mulți concurenți care oferă consumatorilor produse similare;
d) atunci când o organizație încearcă să diferențieze produsul său de cel al concurenței,
adăugându-i o caracteristică unică.
13. Care sunt etapele ciclului de viață al produsului:
a) introducerea și creșterea;
b) maturitatea și declinul;
c) creșterea și vânzarea;
d) maturitatea și distribuția.
14. Pachetul de prețuri cuprinde:
a) mai multe produse identice, egale ca valoare;
b) produse aflate pe stoc;
c) un număr diferit de produse sau servicii vândute împreună;
d) produse perisabile.
43
15. Clasificarea consumatorilor în consumatori care consumă regulat produsul și consumatori ocazionali,
se face în funcție de:
a) cantitățile cumpărate;
b) fidelitate;
c) atitudinea față de produs;
d) frecvența de cumpărare și de consum.
MAȘINI HIDRAULICE
1. Se notează prin Q - debitul real, Qt - debitul teoretic, Qp - debitul de pierderi al unui generator
hidraulic (pompa centrifugă). Precizați relația corectă care există între acestea.
2. Se notează prin Q - debitul real, Qt - debitul teoretic, Qp - debitul pierdut al unui motor hidraulic
(turbina hidraulică). Precizați relația corectă care există între acestea.
3. Ținând seama de pierderile de sarcină totale care apar în pompa centrifugă h , exprimați relația
r
corectă care există între înălțimea reală de pompare H și înălțimea teoretică Ht.
4. Care este relația dintre căderea netă la turbină H și cea teoretică Ht, ținând seama și de pierderile de
sarcină  hr ?
5. Dați expresiile celor trei randamente parțiale ale unei pompe centrifuge în funcție de puterea
teoretică Pt , puterea de acționare Pa , înălțimea de pompare reală și teoretică H, respectiv Ht ,
debitul real Q și debitul teoretic Qt.
6. Ținând seama că m este randamentul mecanic, h este randamentul hidraulic, v este
randamentul volumic, Pa este puterea de acționare sau consumată iar Pu este puterea utilă, să se
exprime randamentul global al unei mașini hidraulice (pompă sau motor) în funcție de aceste
mărimi.
7. Transformarea căror energii au loc în interiorul unei pompe centrifuge? Transformarea căror energii
au loc în interiorul unei turbine hidraulice? Dar într-o centrală hidro-electrică?
8. Care este expresia ecuației fundamentale - forma în unghiuri la turbine? Precizați și semnificația
termenilor.
9. Exprimați condiția ce trebuie îndeplinită pentru a avea transfer energetic maxim și care este
expresia căderii nete la turbină pentru modelul teoretic de rotor cu număr infinit de palete în acest
caz?
10. Care este expresia ecuației fundamentale - forma în unghiuri la pompa centrifugă? Precizați și
semnificația termenilor.
11. Exprimați condiția ce trebuie îndeplinită pentru a avea transfer energetic maxim și care este
expresia înălțimii de pompare pentru modelul teoretic de rotor cu număr infinit de palete, la pompa
centrifugă, în acest caz?
12. Precizați relația de calcul a înălțimii reale de pompare H în cazul rotorului de pompă centrifugă cu
număr finit de palete în funcție de înălțimea teoretică de pompare pentru modelul teoretic de rotor
cu număr infinit de palete Ht  .
44
13. Ce se înțelege prin punct de funcționare al unei pompe hidraulice (hidrostatică sau hidrodinamică)
într-o rețea pe care o deservește.
14. Precizați scopul cuplării în serie și în paralel a două sau mai multe pompe centrifuge?
15. Pentru ca ponderea energiei potențiale din totalul energiei transferate la o pompă centrifugă să fie
maxim ce tip constructiv de rotor se folosește?
MAȘINI-UNELTE
1. Precizați pe ce mașină-unealtă se pot executa
operațiile de figură, care are ca variante cinematice
transversală, longitudinală:
a) mașină de găurit;
b) mașină de rabotat;
c) mașină de frezat;
d) mașină de mortezat.
operațiile de figură:
3. Precizați pe ce mașină-unealtă se poate executa
operația de figură:
a) strunjire pe strung vertical;
b) strunjire frontală;
c) toate.

c) mașină frezat;
45
5. Identificați care este procedeul de frezare în sensul

avansului.
a) figura din stânga;
b) figura din dreapta;
c) ambele figuri.
operațiile din figură:
a) mașină de danturat universală;
b) mașină de frezat universală;
c) mașină de mortezat.
7. Precizați pe ce mașină-unealtă se poate realiza
procedeul de prelucrare din figură:
a) mașină de rectificat;
b) mașină de honuit;
c) mașină de lepuit.
8. Precizați ce mașină-unealtă are lanțul cinematic din

figură:
a) mașină de danturat roți melcate;
b) mașină de rabotat roți dințate cilindrice;
c) mașină de frezat roți dințate cu freză-melc;
d) mașină de mortezat dințate cu cuțit-roată.
9. Precizați ce mașină-unealtă are lanțul cinematic din

figură:
a) mașină de danturat cremaliere;
b) mașină de rabotat roți dințate;
c) mașină de frezat roți dințate;
d) mașină de mortezat roți dințate.

a) mașină de broșat roți dințate cilindrice;
b) mașină de rectificat roți dințate prin copiere cu
două discuri;
c) mașină de rectificat roți dințate prin rulare cu
două discuri abrazive taler.
46

procedeul de prelucrare din figură, care are mișcarea
principală de rotație și rectilinie de avans:
a) mașină de broșat roți dințate;
b) mașină de rectificat interior;
c) mașină de rectificat exterior;
d) mașină de rectificat universal;
e) mașină de rectificat profile.
a) mașină de superfinisat;
b) mașină de supranetezire;
c) mașină de vibronetezit;
d) toate procedeele.
13. Precizați pe ce mașină-unealtă, din figură se poate
realiza procedeul de netezire a suprafețelor mecano-
chimic:
a) mașină de superfinisat,
b) mașină de supranetezire;
c) mașină de lepuit plan;
d) toate procedeele.
14. Precizați ce mașină-unealtă este reprezentată în figură,

având comandă numerică, magazin de scule și transfer
scule:
a) centru de prelucrare;
b) mașină agregat;
c) linie de prelucrare.
15. Precizați ce tip de mașină-unealtă este reprezentată în
figură:
a) sistem de prelucrare;
b) centru de prelucrare;
c) linie automată de prelucrare;
d) linie de prelucrare.
47
16. Precizați ce mașină-unealtă reprezintă desenul din

figură, având unul sau mai multe posturi de lucru:
b) mașină-unealtă agregat;
c) centru de prelucrare;
d) mașină de prelucrat prin electroeroziune.

figură, la care mișcarea principală de așchiere și cea de
avans este executată de sculă:
a) mașină de găurit vertical;

figură:
d) mașină de alezat și frezat.
19. Precizați ce mașină-unealtă de prelucrat roți dințate cu

reprezintă desenul din figură:
a) mașină de prelucrat roți dințate cu freza melc;
b) mașină de rabotat roți dințate;
c) mașină de mortezat roți dințate.
48
20. Precizați ce mașină-unealtă de prelucrat roți dințate

conice reprezintă desenul din figură:
a) mașină de rabotat roți dințate conice cu două
cuțite;
b) mașină de broșat roți dințate conice;
c) mașină de rabotat roți dințate conice prin rulare;
d) mașină de frezat roți dințate conice prin copiere.
MAȘINI–UNELTE ȘI PRELUCRĂRI PRIN AȘCHIERE

1. La strunjire mișcarea principală de așchiere, respectiv cea de avans este executată de:
a) piesă, sculă;
b) sculă, piesă.
2. La găurire mișcarea principală de așchiere, respectiv cea de avans este executată de:
a) piesă, sculă;
b) sculă, piesă;
c) sculă, sculă.
3. La frezare mișcarea principală de așchiere, respectiv cea de avans este executată de:
a) piesă, sculă;
b) sculă, piesă;
c) sculă, sculă.
4. Rabotare se poate executa în următoarele variante cinematice:
a) transversală;
b) longitudinală;
c) combinată;
d) toate variantele.
5. Așchierea la broșare se face după următoarele scheme de așchiere.
a) broșare după profil;
b) broșare prin generare;
c) broșare progresivă;
d) toate variantele.
6. Rectificare are ca schemă de principiu prin așchiere executată cu mișcările următoare:
a) principală de rotație și rectilinie de avans;
b) principală - rectilinie și de avans – rotație.
49
7. Rectificarea flancurilor dinților roților dințate prin rulare se face prin următoarele metode:
a) cu disc abraziv biconic;
b) cu două discuri abrazive taler;
c) cu melc abraziv.
8. Centrul de prelucrare sunt mașini cu comandă numerică care au caracteristic dotarea cu:
a) cap revolver;
b) magazin de scule;
c) mecanism de schimbare și transfer a sculei.
operațiile de figură, care are ca variante cinematice
transversală, longitudinală:
11. Precizați pe ce mașină-unealtă se poate executa
operația de figură:
a) strunjire pe strung vertical;
b) strunjire frontală;
c) toate.

b) rabotat;
c) mașina frezat;
50
13. Identificați care este procedeul de frezare în sensul

avansului.
a) figura din stânga;
b) figura din dreapta;
c) ambele figuri
operațiile din figură:
a) mașină de danturat universală;
b) mașină de frezat universală;
c) mașină de mortezat.
a) mașină de rectificat;
b) mașină de honuit;
c) mașină de lepuit.
16. Precizați ce mașină-unealtă este reprezentată în figură,

având comandă numerică, magazin de scule și transfer
scule:
a) centru de prelucrare;
b) mașină agregat;
c) linie de prelucrare.
17. Precizați ce tip de mașină-unealtă este reprezentată în
figură:
a) sistem de prelucrare;
b) centru de prelucrare;
c) linie automată de prelucrare;
d) linie de prelucrare.
figură, având unul sau mai multe posturi de lucru:
51

figură, la care mișcarea principală de așchiere și cea de
avans este executată de sculă:
a) mașină de găurit vertical;

figură:
d) mașină de alezat și frezat.
MECANICA FLUIDELOR
1. Care este principala proprietate fizică care deosebește lichidele de gaze?
2. Precizați cele două proprietăți de bază a efortului hidrostatic pn  pn px ,py ,pz  unde
Fp dFp
pn  lim  care apare în orice punct din masa unui fluid aflat în repaus, supus unor forțe de
A dA
A 0
compresiune Fp ?
3. Numiți unitatea de măsură a presiunii în Sistem Internațional (S.I.) și transformați în S.I. următoarele
valori ale presiunii: 75bar, 4at, 50At, 150Torr, 5mmHg, 70mH2O.
4. Din relația generală de variație a presiunii p  p0   gh precizați care semn se referă la variația presiunii
cu adâncimea (în interiorul unui lichid în repaus) respectiv cu altitudinea. Precizați semnificația
termenilor acestei legi.
5. Pornind de la principiul lui Arhimede, exprimați condiția de plutire fără încărcătură și cu încărcătura
G (relația scalară dintre forța arhimedică FA , greutatea plutitorului G , respectiv dintre forța
arhimedică FA , greutatea plutitorului G și greutatea încărcăturii G atunci când aceasta există).
6. Precizați relațiile de calcul și unitățile de măsură din S.I. a debitului volumic Q , debitului masic Q m și
debitului gravific Q G .
7. Exprimați ecuația de continuitate în cazul mișcării unidimensionale și permanente pentru un fluid

incompresibil precum și pentru un fluid compresibil de-a lungul unui tub de curent.
8. Scrieți ecuația lui Bernoulli în mișcarea unidimensională și permanentă a unui fluid real de-a lungul
unui tub de curent între două secțiuni diferite ale tubului și apoi precizați semnificația termenilor.
52
9. Mișcarea fluidelor în sistemele hidraulice se consideră una unidimensională și permanentă. Ea are

loc când între capetele circuitului există o diferență de potențial hidraulic H. Definiți această noțiune
hidraulică de bază.
10. Ce este o rezistență hidraulică? Dați exemple de rezistențe hidraulice dintr-un circuit hidraulic.
11. Precizați relația de calcul hidraulic al pierderii de sarcină liniară hi, care se produce pe rezistențele
hidraulice liniare, respectiv relația de calcul hidraulic al pierderii de sarcină locală hl care se produce
pe rezistențele hidraulice locale.
12. Notând cu ps – presiunea sursei, pr - pierderile de presiune din circuitul hidraulic și ținând seama
că la consumator se impune valoarea presiunii p c exprimați relația care există între cele trei mărimi.
13. Care este diferența între panta energetică Je și panta hidraulică Jh ?
14. Sarcina H necesară ca debitul Q = cst. să treacă prin n conducte simple legate în serie se calculează
cu relația H  MeQ 2 (ca la conducta simplă: H  MQ 2 ), în care Me este modulul de rezistență
hidraulică echivalentă. Precizați relația de calcul a acestuia, funcție de modulele componente
Mi  i  1  n - corespunzătoare celor n conducte simple legate în serie.
15. Desemnați tipul de conductă căreia îi corespunde următoarea relație dintre mărimile caracteristice
ale unui circuit hidraulic: Jh = Je = Jg = i (panta hidraulică, energetică, geodezică și de așezare a
conductei).
MECANICĂ
1. Care dintre relațiile de mai sus corespunde legilor lui Coulomb referitoare la frecarea de alunecare:
a) T   N ;
T
b)   ;
N
N
c)  ;
T
d) T    N .
2. Direcția vectorului moment al forței:
a) este perpendiculară pe axa de rotație;
b) coincide cu axa de rotație;
c) este perpendiculară pe forță;
d) este perpendiculară pe planul ce conține forța.
3. Cuplul motor este:
a) un vector moment având direcția axei motorului;
b) un sistem de două forțe paralele;
c) pozitiv dacă rotația se face în sens trigonometric;
d) pozitiv dacă rotația se face în sens orar.
53
4. Torsorul de reducere al unui sistem de forțe aplicate unui solid rigid:

a) este format din două forțe paralele, egale și de sens contrar;
b) este format dintr-un vector forță și un vector moment;
c) caracterizează efectul mecanic al sistemului de forțe;
d) arată că sistemul de forțe produce torsionarea corpului.
5. Care dintre enunțurile următoare corespunde axiomei legăturilor:
a) Orice legătură se poate înlocui printr-o forță;
b) Forțele de legătură se opun tendinței corpului de a părăsi legătura datorită forțelor efectiv
aplicate lui;
c) Prin aplicarea forțelor de legătură corpul devine liber;
d) Toate cele de mai sus împreună.
6. Care dintre relațiile de mai jos corespund echilibrului unui solid rigid:
R  0
a)  ;
MO  0
b) R  MO  0 ;
n
 Fi  0
c)  in1
 ri  Fi  0.
 i1
7. În cazul unui rigid omogen, centrul de greutate:
a) se numește centru de greutate geometric;
b) este punctul de aplicație al greutății corpului;
c) este un punct în care se concentrează toată masa corpului;
d) se poate determina numai dacă solidul are axe de simetrie.
8. Pentru un corp omogen format din 4 elemente geometrice distincte, abscisa centrului maselor are
expresia:
x C1  V1  x C2  V2  x C3  V3  x C4  V4
a) x C  ;
V1  V2  V3  V4
x C1  V1  x C2  V2  x C3  V3  x C4  V4
b) x C  ;
V1  V2  V3  V4
x C1  V1  x C2  V2  x C3  V3  x C4  V4
c) xC  ;
V1  V2  V3  V4
x C1  V1  x C2  V2  x C3  V3  x C4  V4
d) x C  .
V1  V2  V3  V4
54
9. Cea mai mică valoare a momentului de inerție al unui rotor se obține:

a) când axa de rotație trece prin centrul de greutate al corpului;
b) când axa de rotație este o axă de simetrie a corpului;
c) când axa de rotație este o axă principală centrală de inerție a corpului.
10. Viteza unui punct aflat în mișcare:
a) este îndreptată spre concavitatea traiectoriei;
b) este tangentă la traiectorie;
c) arată sensul de deplasare pe traiectorie.
11. Mișcarea uniformă a punctului material pe o curbă înseamnă că:
a) punctul material are accelerația egală cu zero;
b) punctul material are accelerația tangențială egală cu zero;
c) punctul material are accelerația normală egală cu zero.
12. Utilizând Sistemul Internațional de Unități de măsură, care dintre următoarele unități sunt
echivalente cu unitatea de măsură a energiei [1J]
a) 1 kg m2 /s2 ;
b) 1 N·m;
c) 1 W/s;
d) 1 W/m.
13. Dacă un sistem mecanic are randamentul η și puterea utilă Pu , puterea motoare (necesară
acționării sistemului) va fi:
a) Pm   Pu ;
Pu
b) Pm  ;

c) Pm  (1  )  Pu .
14. Dacă relația F  m  a servește la determinarea accelerației liniare a unui corp, pentru determinarea
accelerației unghiulare în mișcarea de rotație în jurul axei (Δ) există relația:
a) F  m  
b) F  J  
c) M  J  
d) M  J  
55
MECANISME
1. Rolul cuplelor cinematice este:
a) de a reduce frecările dintre elemente;
b) de a asigura condiții mecanice pentru transmiterea mișcării și fluxului energetic între elemente;
c) de a asigura rezistența mecanismului.
2. Cupla cinematică cardanică este o cuplă:
a) simplă care suprimă toate mișcările de rotație între două elemente și servește la transmiterea
mișcării de translație;
b) complexă care permite două mișcări de rotație între elemente marginale și asigură transmiterea
mișcării de rotație între doi arbori cu axele concurente sub un unghi < 30 grade;
c) complexă care permite două mișcări de rotație și asigură transmiterea mișcării de rotație între
doi arbori încrucișați.
3. Gradul de mobilitate al unui mecanism desmodrom este:
a) egal cu numărul elementelor cinematice ale mecanismului;
b) numărul elementelor motoare care asigură mișcările bine determinate ale mecanismului;
c) numărul mișcărilor simple care trebuie asigurate din exterior pentru corecta funcționare a
mecanismului.
4. Cupla cinematice superioare reprezintă:
a) legătura dintre două elemente cinematice la care contactul dintre suprafețe este o linie sau
punct;
b) legătura dintre două elemente cinematice la care contactul dintre suprafețe este o suprafață.
5. Grupa cinematică asurică este:
a) un grup oarecare de elemente și cuple cinematice;
b) un lanț cinematic care legat prin cuplele libere la batiu devine o structură rigidă;
c) un lanț cinematic care respectă următoarea relație între numărul de elemente cinematice și
numărul de cuple cinematice: 3n - 2c5 = 0.
6. Starea cinematică a unui punct este definită de:
a) poziția punctului și viteza punctului;
b) poziția, viteza și accelerația punctului;
c) viteza și accelerația punctului.
7. La proiectarea prin metoda grafo-analitică a profilului camei, în cazul mecanismului cu tachet de
translație trebuie să se cunoască:
a) legea de mișcare a tachetului, gabaritul camei, tipul tachetului, sensul de rotire al camei,
excentricitatea poziției tachetului;
b) legea de mișcare a camei, gabaritul camei, tipul tachetului, sensul de rotire al camei;
c) legea de mișcare a camei și a tachetului, tipul tachetului, sensul de rotire al camei.
56
8. Clasificarea angrenajelor după poziția relativă a arborilor roților:

a) angrenaje melcate cu arbori cu axe paralele, conice cu arbori cu axe care se intersectează,
cilindrice cu axe încrucișate;
b) angrenaje conice cu arbori cu axe paralele, cilindrice cu arbori cu axe care se intersectează,
hipoide cu axe încrucișate;
c) angrenaje cilindrice cu arbori cu axe paralele, conice cu arbori cu axe concurente, hipoide cu axe
încrucișate.
9. Legea fundamentală a angrenării stabilește:
a) condiția transmiterii mișcării de rotație între două roți dințate cu raport de transmitere
constant;
b) condiția funcționării fără zgomot și frecare;
c) condiția transmiterii forțelor cu randament maxim.
10. Prelucrarea profilelor evolventice ale dinților roților dințate prin metoda rulării se realizează cu:
a) cuțit pieptene;
b) cuțit roată;
c) freză melc.
11. Care este condiția ca două roți dințate să angreneze?
a) să aibă același pas circular: p = 2∙π∙r/z = π∙d/z = π∙m ;
b) să aibă același număr de dinți;
c) să aibă același modul m;
d) să aibă același diametru de divizare: d = z∙m
12. Raportul de transmitere imc între arborele conducător (motor) m și arborele condus c este dat de:
a) raportul vitezelor unghiulare ale celor doi arbori: imc = ωm/ωc
b) raportul dintre turația arborelui conducător și turația arborelui condus: imc = nm/nc;
c) (în cazul angrenajului de două roți dințate cilindrice) raportul numărului de dinți al roții conduse
și numărul de dinți al roții conducătoare: imc = ±zc/zm, semnul - pentru angrenajul cilindric
exterior la care cele două roți se rotesc în sensuri opuse și semnul + pentru angrenajul cilindric
interior la care cele două roți se rotesc în același sens.
13. Cercul de divizare al unei roți dințate este:
a) cercul de rulare la prelucrare (pe care se dau caracteristicile roții dințate) al cărui diametru se
determină cu formula: d = m∙z;
b) cercul de rostogolire în toate cazurile în timpul funcționării;
c) cercul pe care unghiul de presiune al evolventei egal cu unghiul de înclinare al flancurilor
cremalierei de referință, pasul circular al dinților egal cu pasul cremalierei de referință;
d) cercul pe care pasul unghiular al dinților egal cu pasul cremalierei de referință;
e) cercul care divide egal înălțimea dinților.
57
14. Influența deplasării specifice asupra formei dintelui:

a) deplasarea pozitivă îngroașă dintele la bază și îl subțiază la vârf, iar deplasarea negativă subțiază
dintele la bază și îl îngroașă la vârf;
b) deplasarea pozitivă îngroașă dintele la vârf și la bază, iar deplasarea negativă subțiază dintele la
bază și la vârf;
c) deplasarea pozitivă îngroașă dintele la vârf și subțiază la bază, iar deplasarea negativă subțiază
dintele la bază și la vârf.
15. Cota peste N dinți:
a) se măsoară între două drepte paralele tangente la două profile antiomologe peste N dinți cu un
șubler special;
b) se măsoară între două drepte paralele tangente la profile omologe peste N dinți cu un șubler
special.
MECANISME ȘI ORGANE DE MAȘINI

1. Pentru un șurub de mișcare se pot utiliza trei variante de filet: profil pătrat (randamentul η1), profil
trapezoidal (randamentul η2), profil fierăstrău (randamentul η3). Considerând aceleași dimensiuni și
același coeficient de frecare care dintre afirmațiile următoare sunt adevărate?
a) η1 = η2 = η3;
b) η1 > η2 > η3;
c) η1 < η2 < η3.
2. Penele paralele au formă paralelipipedică (b × h) și se montează întotdeauna cu joc radial, realizând
în acest fel asamblări fără strângere. Care dintre caracterizările de mai jos sunt false?
a) au avantajul că nu necesită forțe de presare la montaj, nu produc dezaxări;
b) necesită o precizie ridicată la montaj, ceea ce conduce la un cost exagerat;
c) jocul radial determină o scădere a preciziei asamblării;
d) datorită canalului de pană sau a găurilor de fixare a penelor lungi pe arbore este diminuată
rezistența arborelui.
3. Poziționarea precisă a două piese prin știfturi de centrare se realizează corect în următoarele
variante:
a) cu un singur știft montat într-o poziție convenabilă;
b) cu două știfturi montate la o distanță cât mai mare unul de altul;
c) cu trei știfturi montate simetric ca să se realizeze o centrare cât mai bună.
4. Care dintre următoarele afirmații este adevărată: arcul este un organ de mașină care realizează o
legătură
a) elastică;
b) rigidă,
între părțile sau piesele unei mașini, mecanism sau dispozitiv?
58
5. Caracteristica arcului este curba care exprimă dependența dintre:

a) forța și deformația elastică liniară;
b) moment și deformația elastică unghiulară;
c) între forță și moment;
d) între forță și unghiul de înfășurare al elicei.
6. Care dintre afirmațiile de mai jos sunt adevărate:
a) osiile sunt organe de mașini solicitate la încovoiere;
b) osiile sunt organe de mașini solicitate la torsiune;
c) osiile sunt organe de mașini solicitate la tracțiune;
d) arborii sunt organe de mașini solicitate la încovoiere;
e) arborii sunt organe de mașini solicitate la torsiune.
7. Care este definiția corectă pentru cupla de frecare?
a) elemente de legătură între diverse piese ale mașinilor;
b) ansamblu de două piese aflate în contact;
c) ansamblu de două sau mai multe piese în contact, aflate în mișcare relativă de alunecare,
rostogolire, pivotare sau combinații ale acestora.
8. Care este principalul avantaj al portanței hidrodinamice în raport cu portanța hidrostatică?
a) nu necesită existența unei surse de alimentare cu lubrifiant din exterior;
b) necesită existența unei mișcări relative între suprafețe;
c) necesită existența unui interstițiu convergent.
9. În cazul lagărelor hidrodinamice grosimea minimă a peliculei de lubrifiant trebuie să fie:
a) mai mare decât suma înălțimilor rugozităților fusului și cuzinetului;
b) mai mică decât suma înălțimilor rugozităților fusului și cuzinetului;
c) nu are importanță înălțimea rugozităților.
10. Caracteristica de portanță Cp este o funcție dependentă de:
a) grosimea minimă relativă a lubrifiantului δ și raportul B/D;
b) viteza de deplasare a lubrifiantului și raportul B/D;
c) debitul lubrifiantului și raportul B/D.
11. Care este principala cauză de scoatere din funcțiune a rulmenților:
a) deteriorarea corpurilor de rostogolire;
b) oboseala superficială (pe căile de rulare);
c) deteriorarea fusului.
12. Care este mărimea diametrului arborelui pe care se montează rulmentul radial cu bile 6205:
a) 50 mm;
b) 25 mm;
59
c) 20 mm.
13. Etanșarea organelor de rezemare a arborilor transmisiilor mecanice are în vedere:
a) etanșarea interioară pentru menținerea lubrifiantului în zona de ungere;
b) evitarea pătrunderii din exterior a unor impurități;
c) atât etanșarea interioară cât și evitarea pătrunderii din exterior a unor impurități.
14. Cuplajele fixe se utilizează pentru:
a) îmbinarea a doi arbori coaxiali rigizi;
b) îmbinarea a doi arbori cu posibilitatea deplasării axiale.
15. Cuplajele cu gheare permit:
a) deplasări axiale ale arborilor;
b) deplasări radiale ale arborilor;
c) deplasări unghiulare ale arborilor.
ORGANE DE MAȘINI
1. Care dintre afirmațiile următoare sunt adevărate?
a) Mașina motoare transformă o formă de energie oarecare în lucru mecanic util;
b) Mașina motoare utilizează lucru mecanic pentru modificarea formei, stării, proprietăților,
poziției unui corp material.
2. Tipurile de alunecări care apar la transmisiile prin fricțiune cilindrice cu suprafețe netede sunt:
a) geometrice;
b) elastice;
c) patinări.
3. Tipurile de alunecări care apar la transmisiile prin fricțiune cilindrice cu suprafețe canelate sunt:
a) geometrice;
b) elastice;
c) patinări.
4. La o transmisie cu lanț este standardizat:
a) modulul;
b) pasul;
c) numărul de dinți.
5. Rulmentul cu seria 6205 este:
a) rulment oscilant cu role din seria 2 care are diametrul alezajului 25 mm;
b) rulment oscilant cu bile din seria 20 care are diametrul alezajului 50 mm;
c) rulment radial cu bile din seria 20 care are diametrul alezajului 25 mm;
d) rulment radial axial role din seria 20 care are diametrul alezajului 5 mm;
60
e) rulment radial axial bile din seria 2 care are diametrul alezajului 25 mm;
6. În angrenajul cilindric nu apare forță axială când angrenajul este cu:
a) roți cu dinți drepți;
b) roți cu dinți înclinați;
c) roți cu dinți în V;
d) roți cu dinți în W;
e) roți cu dinți elicoidali.
7. Stabiliți care secțiune a curelei este mai solicitată în cazul transmisiei prin curele late:
a) la înfășurarea pe roata mică;
b) la înfășurarea pe roata mare;
c) la ieșirea de pe roata mică;
d) la ieșirea de pe roata mare.
8. Forța normală la angrenajul cilindric cu dinți drepți este tangentă la:
a) cercurile de divizare;
b) cercurile de rostogolire;
c) cercurile de bază;
d) cercurile de cap.
9. Suprafața prin care pătrunde burghiul neghidat de dispozitiv trebuie să se proiecteze:
a) plană;
b) oblică în raport de axa găurii;
c) plană și perpendiculară pe axa găurii;
d) plană și oblică în raport cu axa găurii.
10. În cazul proiectării ghidajelor cu profil transversal coadă de rândunică, unghiul ghidajului se
recomandă să fie ales funcție de:
a) unghiul frezei cu care se execută prelucrarea;
b) seria de mărimi 15º; 30º; 60º;
c) nu se impun restricții sau recomandări.
11. Arcurile pot fi executate din următoarele materiale:
a) OLC55A;
b) 51VCr11A;
c) bronz;
d) cauciuc natural armat cu plăci metalice;
e) aliaj CuNi;
f) plută;
g) mase plastice.
61
12. Arcurile disc se asamblează în pachet atunci când se dorește să se obțină la arcul compus rezultat:
a) creșterea săgeții și scăderea rigidității;
b) menținerea săgeții, dar creșterea rigidității;
c) asamblarea nu are nici un efect asupra comportării arcului.
13. Calculul la vibrațiile flexionale ale arborilor constă în:
a) calculul săgeții liniare;
b) calculul turației critice de funcționare;
c) calculul decibelilor emiși de arborii în funcționare.
14. Rezonanța mecanică constă în:
a) Suprapunerea frecvențelor proprii peste frecvența perturbatoare, cu efect în creșterea
amplitudinii vibrațiilor arborelui spre infinit;
b) Suprapunerea frecvențelor proprii peste frecvența perturbatoare, cu efect în scăderea
amplitudinii vibrațiilor arborelui spre zero;
c) Distanțarea frecvențelor proprii față de frecvența perturbatoare, cu efect în creșterea
amplitudinii vibrațiilor arborelui spre infinit.
15. Precizați ce fenomen se petrece în situația în care între turația de funcționare n a unui arbore și
ncr
turația critică de funcționare ncr există relația   0,7  1,5  .
n
a) arborele se oprește;
b) arborele se rupe;
c) arborele se găsește în situație ideală de funcționare.
16. Solicitările pentru care se calculează fusurile sunt de:
a) încovoiere;
b) presiune de contact;
c) forfecare;
d) încălzire;
e) torsiune.
17. În cazul pivotului circular, procesul de uzare este intens:
a) la periferia pivotului;
b) în centrul pivotului;
c) procesul de uzare este la fel de intens și la periferia, cât și în centrul pivotului.
62
ORGANIZAREA PRODUCȚIEI
1. Elementele componente ale structurii organizatorice sunt:
a) postul, funcția, compartimentele, relațiile organizatorice, nivelurile ierarhice, ponderea
ierarhică;
b) atelier, secție, formație de lucru;
c) timpi, mișcări, mânuiri, treceri etc.
2. În cazul fabricației în flux continuu se recomandă organizarea:
a) succesivă când nu se respectă principiul proporționalității;
b) organizarea paralelă când se respectă principiul proporționalității;
c) organizarea paralelă când nu se respectă principiul proporționalității
3. Alegerea tipului de producție într-o întreprindere industrială se face în funcție de:
a) nomenclatorul produselor fabricate;
b) modul de amplasare a locurilor de muncă;
c) volumul producției executate;
d) gradul de specializare al întreprinderii.
4. Stabilirea tipului de producție, pornind de la gradul de omogenitate și stabilitate în timp al lucrărilor
care se execută la un loc de muncă, se realizează prin:
a) metoda indicilor globali;
b) metoda indicilor de constanță;
c) ambele metode.
5. În cazul organizării succesive transmiterea și începerea prelucrării reperelor la operația următoare,
are loc astfel:
a) numai după ce a fost terminată prelucrarea tuturor reperelor din lot;
b) numai după ce au fost prelucrate jumătate din reperele din lot;
c) după ce a fost prelucrat primul reper din lot.
6. Stabilirea tipului de producție pornind de la gradul de stabilitate și ritmicitate al fabricației în
perioada de timp considerată, se realizează prin:
a) metoda indicilor de constanță;
b) metoda indicilor globali;
c) ambele metode.
7. Respectarea principiului proporționalității presupune:
a) determinarea corectă a numărului de echipamente tehnologice și verificarea gradului de
încărcare a acestora;
b) organizarea producției în flux continuu;
c) asigurarea unei sincronizări depline a fabricației printr-o încărcare rațională a echipamentelor
tehnologice și operatorilor umani.
63
8. Numărul de utilaje dintr-un atelier de prelucrări mecanice depinde de:

a) norma de timp unitară a produselor executate;
b) cantitatea de produse prelucrate;
c) numărul de muncitori care exploatează aceste utilaje;
d) suprafața ocupată de utilaj.
9. Mărimea ponderii ierarhice crește atunci când:
a) scade numărul nivelurilor ierarhice;
b) crește numărul nivelurilor ierarhice;
c) are loc proliferarea posturilor de conducere.
10. Gama de fabricație fictivă reprezintă:
a) succesiunea liniară a utilajelor amplasate într-un anumit spațiu de producție;
b) o gamă de fabricație construită astfel încât, în aceasta să se regăsească liniar, gamele de
fabricație a tuturor reperelor studiate;
c) modalitatea de amplasare circulară a utilajelor.
11. Amplasarea utilajelor după criteriul pe obiecte de fabricație: definiție.
12. Amplasarea utilajelor după criteriul tehnologic: definiție.
13. Prezentați suprafețele care se calculează în cazul amplasamentelor echipamentelor tehnologice.
14. În care formă de organizare a producției apare lotul de fabricație?
15. Enumerați trei metode de amplasare a echipamentelor tehnologice.
PRELUCRAREA DATELOR ȘI SISTEME INFORMATICE ÎN DOMENIUL ECONOMIC

1. Enumerați șase informații care trebuie să apară în mod obligatoriu pe toate documentele oficiale ale
unei societăți comerciale.
2. Enumerați șase documente care se întocmesc, în funcție de specificul producției, pentru lansarea
unui produs.
3. Un sistem Enterprise Resource Planning (ERP) care are o componentă de urmărire a producției,
trebuie să permită întocmirea unor rapoarte. Enumerați cinci rapoarte de acest tip.
4. Definiți nota de predare.
5. Definiți bonul de consum.
6. Definiți fișa de magazie.
7. Definiți fișa mijlocului fix.
8. Când se întocmește NIR (nota intrare recepție).
9. Care sunt informațiile minime care trebuie să se regăsească pe un stat de plată.
10. Enumerați șase documente care sunt obligatorii în contabilitatea financiară a unei societăți
comerciale și care, trebuie să poată fi elaborate cu ajutorul unui sistem de prelucrare a datelor
economice.
64
11. Enumerați cinci documente care se întocmesc în operațiile de gestiune a stocurilor.

12. Un sistem de prelucrare a datelor trebuie să permită elaborarea unor documente prin care se
evidențieze situația, în orice moment, a activelor corporale imobilizate. Enumerați șase documente
de acest tip.
13. Ce presupune pregătirea fabricației într-un sistem ERP?.
14. Definiți documentul care se întocmește pentru evidențierea încasărilor și plăților cu numerar.
15. Care este principalul avantaj al unui sistem ERP d.p.d.v. al managerului?
PRELUCRĂRI PRIN AȘCHIERE ȘI SCULE AȘCHIETOARE

1. Prin așchiere se pot realiza:
a) suprafețe plane;
b) cilindrice;
c) conice;
d) evolventice.
2. Orice acțiune de prelucrare prin așchiere presupune o suprafață de început de la care se pornește în
generarea respectivă numită:
a) suprafață inițială;
b) suprafață de așezare;
c) suprafață de degajare.
3. Ansamblul fenomenelor fizice prin care se produce transformarea adaosului de prelucrare în așchii,
detașarea acestora și generarea suprafeței prelucrate se numește:
a) proces de asamblare;
b) proces de măsurare;
c) proces de așchiere.
4. Schema de așchiere alăturată este pentru procedeul de
prelucrare prin:
a) rabotarea longitudinală;
b) rabotare transversală;
c) mortezare;
d) broșare.
prelucrare prin:
c) mortezare;
d) broșare.
65

prelucrare prin:
c) strunjire longitudinală;
d) strunjire frontală.

prelucrare prin:
a) lărgire;
b) frezare cilindrică;
c) frezare frontală;
d) alezare.

prelucrare prin:
a) lărgire;
b) frezare cilindrică;
c) frezare cilindro-frontală;
d) alezare.
9. La prelucrarea prin frezare cu turația frezei de 1.000 [rot/min], diametrul frezei 100 [mm], numărul
de dinți 10, iar avansul pe rotație 1 [mm/rot], viteza de așchiere este:
a) 3,14 [m/min];
b) 31,4 [m/min];
c) 314 [m/min].
10. Mișcarea de poziționare repetată, ciclică, a elementului generator, în lungul curbelor generatoare
este denumită:
a) mișcare de așchiere;
b) mișcare de avans;
c) mișcare de rotație;
d) mișcare de translație.
11. La strunjirea cilindrică exterioară majorarea avansului duce la:
a) majorarea rugozității suprafeței prelucrate;
b) micșorarea rugozității suprafeței prelucrate;
c) nu influențează rugozitatea suprafeței prelucrate.
66
de dinți 10 iar avansul pe rotație 1 [mm/rot], viteza de avans este:
a) 100 [mm/min];
b) 1.000 [mm/min];
c) 10.000 [mm/min].
de dinți 10, iar avansul pe rotație 1 [mm/rot], avansul pe dinte este:
a) 0,01 [mm/dinte];
b) 0,1 [mm/dinte];
c) 1 [mm/dinte].
14. Considerând schema de așchiere la rabotare și ordinea 1-2-
3, unghiurile din figură sunt:
a) așezare - ascuțire - degajare;
b) degajare - la vârf - așezare;
c) degajare - ascuțire - așezare.
15. Schema de așchiere reprezintă:

a) frezare frontală;
b) frezare cilindrică în sensul avansului;
c) frezare cilindrică în contra avansului.
PROIECTAREA SCULELOR AȘCHIETOARE

1. Fenomenele fizice care însoțesc prelucrarea prin așchiere, impun materialului din care este
confecționată partea activă a unei scule așchietoare următoarele proprietăți:
a) rezistență mecanică ridicată;
b) preț ridicat;
c) duritate;
d) fragilitate;
e) termostabilitate;
f) rezistență la uzură.
67
2. Materialele folosite la confecționarea sculelor așchietoare sunt:

a) oțelurile carbon de scule;
b) oțelurile aliate;
c) fontele;
d) amestecurile din carburi metalice;
e) materialele mineralo-ceramice.
3. Cu scule din oțel carbon de scule se poate prelucra cu viteze de așchiere de circa:
a) 20 m/min;
b) 200 m/min;
c) 400 m/min.
4. Cu scule din carburi metalice se poate prelucra cu viteze de așchiere de circa:
a) 10 m/min;
b) 100 m/min;
c) 1.000 m/min.
5. Cuțitele prezentate sunt pentru prelucrări de:
a) retezare;
b) degroșare;
c) finisare.
6. Avantajele tăișului WIPER sunt:

a) rugozitate redusă la același avans;
b) prelucrarea cu adâncimi mari de așchiere;
c) avans majorat la aceeași rugozitate.
7. Fixarea mecanică a plăcuței este cu:
a) știft central;
b) șurub central;
c) prezon central;
d) pivot central.
8. Fixarea mecanică a plăcuței este cu:

a) știft central;
b) șurub central;
c) bridă;
d) colier.
68
9. Frezele sunt scule cu mai mulți dinți așchietori, reuniți pe un corp unic și au mișcarea principală de:
a) translație;
b) rectilinie alternativă;
c) rotație.
10. Freza din figură este:
a) cilindrică;
b) cilindro-frontală;
c) frontală.
a) cilindrică;
c) frontală.
12. Frezele cilindro-frontale cu cap sferic se utilizează pentru:
a) frezarea canalelor de pană;
b) frezarea suprafețelor curbe complexe;
c) frezarea suprafețelor plane.
a) cilindrică;
c) frontală;
d) unghiulară;
e) disc.
a) cilindrică;
c) frontală;
d) unghiulară;
e) disc.
15. Frezele frontale se utilizează pentru:
a) frezarea canalelor de pană;
b) frezarea suprafețelor curbe complexe;
c) frezarea suprafețelor plane.
69
REZISTENȚA MATERIALELOR
1. Care este obiectul disciplinei Rezistența materialelor?
2. Care sunt categoriile mari de probleme care se rezolvă cu metodele Rezistenței materialelor?
3. Scrieți relația care exprimă Legea lui Hooke?
4. Enumerați eforturile în secțiunea transversală a unei bare drepte în cazul cel mai general de
solicitare?
5. Care sunt solicitările simple studiate și eforturile corespunzătoare acestora?
6. Ce sunt diagramele de eforturi și în ce scop se utilizează?
7. Enunțați regulile de calcul ale eforturilor într-o secțiune transversală a unei bare drepte supusă
acțiunii unui sistem de forțe aflate în echilibru, conținute în planul longitudinal de simetrie al barei.
8. Să se exemplifice trasarea diagramelor de eforturi pentru o
grindă simplu rezemată încărcată cu sarcină concentrată
înclinată.
9. Care este relația de calcul a tensiunii la solicitările axiale? În ce variante se utilizează în problemele
de dimensionare, problemele de verificare și problemele de calculul sarcinii maxime?
10. Care este relația de calcul a tensiunii la solicitarea de forfecare? În ce variante se utilizează în
problemele de dimensionare, problemele de verificare și problemele de calculul sarcinii maxime sau
capabile?
11. Care este relația de calcul a tensiunii maxime la solicitarea de încovoiere? În ce variante se utilizează
în problemele de dimensionare, problemele de verificare și problemele de calculul sarcinii maxime?
12. Care este relația de calcul a tensiunii maxime la solicitarea de torsiune? În ce variante se utilizează în
problemele de dimensionare, problemele de verificare și problemele de calculul sarcinii maxime?
13. Cum se calculează momentul de torsiune cu care este solicitat un arbore daca se cunoaște puterea
transmisă și turația?
14. Scrieți relațiile de calcul pentru caracteristicile geometrice utilizate în rezolvarea problemelor de
rezistența materialelor pentru o secțiune plană dreptunghiulară.
15. Scrieți relațiile de calcul pentru caracteristicile geometrice utilizate în rezolvarea problemelor de
rezistența materialelor pentru o secțiune plană circulară.
SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

1. Accidentul de muncă presupune:
a) Vătămarea violentă a organismului indiferent de locul și momentul în care se produce
b) Autovătămarea violentă a organismului indiferent de locul și momentul în care se produce
c) Vătămarea violentă a organismului în procesul de muncă
70
2. În raport cu urmările produse, accidentele de muncă sunt:

a) Accidente care produc incapacitate temporară de muncă de cel puțin 3 zile calendaristice
b) Accidente care produc incapacitate temporară de muncă de cel mult 2 zile calendaristice
c) Accidente care produc invaliditate
d) Accidente mortale
3. În legătură cu numărul persoanelor implicate, accidentate de muncă sunt:
a) Accidente colective în care sunt cuprinse cel puțin 3 persoane în același timp și din aceeași cauză
b) Accidente colective în care sunt cuprinse cel mult 2 persoane în același timp și din cauze diferite
c) Accidente individuale de muncă
4. Pentru ca o afecțiune să fie calificată ca boală profesională, trebuie să fie îndeplinite următoarele
condiții:
a) Să decurgă din exercitarea unei meserii sau profesii;
b) Să fie provocată de factori de risc fizici, chimici, biologici, caracteristici locului de muncă sau de
suprasolicitări;
c) Acțiunea factorilor de risc asupra organismului să fie de lungă durată.
d) Operatorul să aibă încheiat un contract de asigurare de sănătate cu una din societățile de profil.
5. Identificați care dintre elementele sistemului de muncă conțin factori de risc de accidentare:
a) Executant
b) Mijloacele de producție
c) Sarcina de muncă
d) Mediul de muncă
6. Pentru producerea focului este nevoie de:
a) căldura extremă
b) oxigen
c) material combustibil
d) autorizație specială
7. Clasa A de incendiu reprezintă un incendiu cu:
a) materiale combustibile solide (lemn, hârtie, haine, gunoi, plastic etc.)
b) lichide inflamabile (benzina, petrol, gaz, vopsele etc.)
c) metale inflamabile (potasiu, sodiu, aluminiu, magneziu etc.)
8. În cazul unui incendiu de clasa D este eficient:
a) stingătorul cu spumă
b) stingătorul cu pulbere
c) stingătorul cu bioxid de carbon
d) toate tipurile mai sus menționate
71
9. Distanța recomandată de la focarul de incendiu de la care puteți folosi stingătorul în siguranță este
de:
a) 6-7 metri
b) 12-14 metri
c) 2-3 metri
10. Ordinea acțiunilor în cazul izbucnirii unui incendiu:
a) 1 - se dă alarma în clădirea respectivă și se anunță imediat pompierii,
2 - dacă viața nu vă este pusă în pericol, ajutați la evacuarea clădirii afectate,
3 – încercați stingerea incendiului doar dacă focul nu este extins, nu există pericol de intoxicare
cu fum, există cale de retragere sigură, instinctul va spune că totul este OK.
b) 1 – încercați stingerea incendiului dar doar dacă focul nu este extins, nu există pericol de
intoxicare cu fum, există cale de retragere sigură, instinctul va spune că totul este OK
2 - se dă alarma în clădirea respectivă și se anunță imediat pompierii,
3 - dacă viața nu vă este pusa în pericol, ajutați la evacuarea clădirii afectate.
SISTEME FLEXIBILE DE FABRICAȚIE

1. Firmele competitive trebuie să aibă astăzi abilități:
a) de a oferii constant calitatea;
b) de a livra produsele la timp;
c) de schimbare rapidă a sarcinii de producție;
d) de a oferi produse la prețuri mari.
2. Pentru a fi flexibile, mijloacele de fabricație trebuie să răspundă următoarelor principii ale fabricației
automatizate:
a) principiul calității de integrabilitate;
b) principiul adaptabilității;
c) principiul adecvării.
3. Sistemele flexibile de prelucrare prin așchiere sunt alcătuite la bază, în mod uzual din:
a) mașini-unelte universale;
b) centre de prelucrare cu comandă numerică;
c) mașini-unelte automate.
4. După procesul tehnologic de obținere a formei, sistemele flexibile de prelucrare pot fi:
a) de prelucrare prin așchiere;
b) de prelucrare prin turnare;
c) de asamblare;
d) de prelucrare prin deformare plastică.
72
5. După tipul piesei de prelucrat, sistemele flexibile de prelucrare pot fi destinate prelucrării pieselor:
a) prismatice;
b) de rotație;
c) tip placă.
6. Utilizarea sistemelor flexibile de fabricație prezintă în raport cu modul clasic al proceselor
tehnologice bazate pe utilaje universale, următoarele caracteristici mai importante:
a) creșterea productivității muncii de 8-10 ori;
b) creșterea de 4-5 ori a numărului de operatori pt. deservire și supraveghere;
c) scurtarea ciclului de lucru de până la 10 ori.
7. Considerând următoarea ordine: Centre de prelucrare cu CN → Celule flexibile de fabricație → Linii
flexibile de fabricație → Linii automate rigide,
a) flexibilitatea crește;
b) flexibilitatea scade;
c) productivitatea crește;
d) productivitatea scade.
8. Integrarea prin intermediul calculatorului a sistemelor flexibile de fabricație și a tuturor
compartimentelor funcționale dintr-o întreprindere, conduce la cel mai complex sistem de producție
flexibil cunoscut la nivel internațional:
a) CAD - Computer Aided Design;
b) CAM – Computer Aided Manufacturing;
c) CIM – Computer Integrated Manufacturing.
9. Principalele particularități ale centrelor de prelucrare cu CN utilizate în cadrul sistemelor flexibile
sunt:
a) construcția pe principiul modular;
b) concentrarea mare a operațiilor de prelucrare;
c) dotarea cu diferite sisteme de control și diagnosticare;
d) prelucrarea cu viteze mici de așchiere.
10. Transportul și manipularea pieselor prismatice în vederea prelucrării într-un sistem tehnologic
flexibil se face cu:
a) operatori;
b) sisteme paletabile;
c) dispozitive universale.
11. Sistemele de transport avansate de tip robocare (robotransportoare) pot fi cu sistem de ghidare:
a) manual;
b) inductiv;
c) optic;
73
d) pe șine.
12. Sistemul mecano-cinematic al roboților industriali, se compune din:
a) mecanismul generator de traiectorie;
b) mecanismul de orientare;
c) mecanismul de prindere.
13. Dacă mecanismul generator de traiectorie al robotului are trei cuple de translație (TTT) atunci este
un robot:
a) în sistem de coordonate carteziene;
b) în sistem de coordonate cilindrice;
c) în sistem de coordonate sferice.
14. Dacă mecanismul generator de traiectorie al robotului are o cuplă de rotație și două cuple de
translație (RTT) atunci este un robot:
15. Dacă mecanismul generator de traiectorie al robotului are două cuple de rotație și o cuplă de
translație (RRT) atunci este un robot:
STRATEGII CONCURENȚIALE
1. Procesul prin care o organizație își determină scopul, obiectivele fundamentale și nivelul de realizare
a lor; decide asupra acțiunilor care trebuie întreprinse pentru realizarea acestor obiective într-o
anumită perioadă de timp și într-un mediu extern schimbător; decide asupra implementării acestor
acțiuni și asigură condiții necesare pentru a modifica aceste acțiuni dacă este necesar; evaluează
progresul realizat și succesul obținut, reprezintă o definire a:
a) managementului strategic;
b) managementului IMM-urilor:
c) managementului proiectelor.
2. Arta și știința folosirii forțelor politice, economice, psihologice și militare ale unei națiuni sau grup de
națiuni pentru a construi suportul maxim de adaptare a politicilor de pace sau de război, este o
definire dată de Webster’s New Collegiate Dictionary a:
a) misiunii:
b) managementului strategic;
c) strategiei.
74
3. Care este diferența între viziune și misiune?

4. Precizați care din variantele de mai jos reprezintă recomandări privind formularea obiectivelor
strategice:
a) Obiectivele trebuie formulate în mod clar;
b) Obiectivele trebuie să fie orientate spre acțiune;
c) Obiectivele trebuie să fie formulate în mod realist, pentru a putea fi realizate.
5. Cele trei dimensiuni ale rezultatelor firmei sunt:
a) produsul, piața și veniturile organizației;
b) strategia, misiunea și viziunea;
c) produsul, piața și canalele de distribuție.
6. Acel grup de firme care realizează produse ce se pot substitui unele cu altele reprezintă:
a) piața-țintă;
b) sectorul de activitate;
c) economia unei țări.
7. Intrarea pe piață, existența bunurilor substituente, puterea de negociere a cumpărătorilor, puterea
de negociere a furnizorilor și rivalitatea dintre concurenții existenți reprezintă:
a) forțele concurențiale dintr-un sector de activitate;
b) factorii de macro-mediu;
c) componente ale strategiei organizației.
8. Amenințarea venită din partea noilor intrați într-un anumit sector de activitate depinde de:
a) intensitatea forțelor concurențiale;
b) complexitatea mediului organizației;
c) barierele care stau în calea pătrunderii în respectivul sector de activitate.
9. Costurile cu care se confruntă cumpărătorul atunci când trece de la produsul unui furnizor la
produsul altui furnizor reprezintă:
a) costurile de schimbare a partenerului de afaceri;
b) accesul la canalele de distribuție;
c) dezavantajele de cost independente de economiile de scară.
10. Structura dominantă a prețurilor (și alte aspecte înrudite, cum ar fi calitatea produsului și a
serviciilor oferite) care pune în balanță, pe de o parte, câștigurile potențiale datorate pătrunderii pe
piață, iar, pe de altă parte, costurile necesare depășirii barierelor structurale de intrare și cele
generate de posibila apariție a unor reacții dure din partea firmelor existente pe piață reprezintă:
a) dezavantajele de cost independente de economiile de scară;
b) costurile de schimbare a partenerului de afaceri;
c) prețul care împiedică intrarea pe piață.
11. Descrieți deosebirile care apar între economiile de scară și experiență în calitatea lor de bariere de
intrare într-un sector de activitate:
75
12. Cele mai importante produse substituente sunt:

a) cele care pot prezenta un raport preț-performanță ”periculos” pentru produsele dintr-un anumit
sector de activitate;
b) cele realizate în sectoarele de activitate cu profituri ridicate;
c) cele care au o calitate ridicată și costă mai mult decât produsele pe care le substituie.
13. Abordarea care presupune considerarea structurii sectorului de activitate ca fiind dată și asigurarea
unei compatibilități între atuurile și slăbiciunile firmei, pe de o parte, și structura sectorului de
activitate, pe de altă parte reprezintă:
a) poziționarea;
b) influențarea echilibrului;
c) exploatarea schimbărilor;
d) diversificarea.
14. Printre cerințele pe care trebuie să le îndeplinească strategia de dominație prin intermediul
costurilor totale se numără:
a) investiții semnificative de capital și acces la capital;
b) un control strict al costurilor;
c) organizare și responsabilități structurate;
d) aptitudini solide de marketing.
15. Printre cerințele pe care trebuie să le îndeplinească strategia de diversificare se numără:
a) aptitudini solide de marketing;
b) stimulente pentru atragerea forței de muncă înalt calificate, a oamenilor de știință sau a
oamenilor creatori;
c) o cooperare puternică din partea canalelor de distribuție;
d) supraveghere intensivă a muncii.
STUDIUL MATERIALELOR (ȘTIINȚA ȘI INGINERIA MATERIALELOR, SEM.1)

1. Corpurile cristaline sunt corpurile care:
a) au atomii așezați ordonat în spațiu, formând rețele tridimensionale;
b) prezintă distribuție dezordonată a particulelor în spațiu;
c) prezintă ordine de tip local.
2. Cea mai mică parte a unei rețele spațiale (structuri cristaline) care, prin translații succesive după trei
direcții necoplanare, poate reproduce întreaga rețea (structură), este denumită:
a) dislocație;
b) vacanță;
c) volum elementar;
d) celulă elementară.
76
3. Care din următoarele defecte aparțin categoriei imperfecțiunilor punctiforme de structuri cristaline:
a) atomii interstițiali;
b) limitele de macle;
c) vacanțele;
d) atomii de substituție;
4. Așezarea atomilor în vârfurile (nodurile) și centrele fețelor unui cub corespunde unei rețele:
a) cubice cu volum centrat (CVC);
b) hexagonal centrată (HC);
c) cubice cu fețe centrate (CFC);
d) moleculare.
5. Transformarea prin care metalele își schimbă, funcție de temperatură, tipul structurii cristaline, este
denumită:
a) mimetism;
b) alotropie;
a) anizotropie.
6. Soluțiile solide de substituție se realizează, ca mod de organizare a atomilor:
a) prin înlocuirea unor atomi din rețeaua elementului de bază cu atomii elementului de aliere, într-
o ordine bine definită;
b) înlocuirea unor atomi din rețeaua elementului de bază cu atomii elementului de aliere, într-o
formă nedefinită (întâmplătoare);
c) difuzia atomilor elementelor de aliere printre atomii elementului de bază, care își păstrează
structura, respective forma de cristalizare.
7. Procesul prin care se separă dintr-o fază lichidă un amestec de faze solide se numește:
a) solidificare;
b) transformare eutectoidă;
c) transformare alotropică;
d) transformare eutectică.
8. Aliajul este:
a) un amestec mecanic de două sau mai multe soluții solide;
b) material metalic cu proprietăți de duritate și rezistență superioare metalului din care este
alcătuit;
c) un material care are proprietăți metalice și este compus din două sau mai multe elemente
chimice dintre care cel puțin unul este un metal acesta fiind denumit element de bază.
9. Amestecurile mecanice după proveniență se clasifica în:
a) amestecuri mecanice eutectice și amestecuri mecanice eutectoide;
b) lamelare și globulare;
77
c) de substituție și de interstiție.
10. Care din următoarele elemente chimice pot fi elemente de bază ale unui aliaj:
a) Fe;
b) Cu;
c) C;
d) Al;
e) N.
11. Care din următoarele aliaje aparțin aceluiași sistem de aliaje:
a) aliajul cu %Sn = 20% și %Cu = 80%;
b) aliajul cu %Sn = 30% și %Sb = 70%;
c) aliajul cu %Sn = 10% și %Cu = 90%;
d) aliajul cu %Sn = 5% și %Cu = 95%.
12. Procesul prin care se separă dintr-o fază lichidă un amestec de faze solide se numește:
a) solidificare;
b) transformare eutectoidă;
c) transformare alotropică;
d) transformare eutectică.
13. Aliajele fier-carbon cu conținutul de carbon cuprins între 2,11 – 4,3% se numesc:
a) oțeluri hipereutectoide;
b) fonte hipoeutectoide;
c) fonte hipoeutectice.
14. Oțelurile sunt:
a) aliaje fier-carbon ce au un conținut de carbon între: 2,11 și 6,67%;
b) aliaje fier-carbon ce au un conținut de carbon între: 0,01 și 2,11%;
c) amestecuri mecanice de carbon și fier, având întotdeauna elemente însoțitoare (Si, Mn, S, P).
15. Care este componentul de bază (principal) al oțelurilor:
a) fierul;
b) carbonul;
c) ferita;
d) siliciul.
78
SUDURĂ ȘI TEHNOLOGIA SUDĂRII

1. În cazul tehnologiei de sudare MIG cazul protector este:
a) Argon
b) Heliu
c) Bioxid de carbon
2. În cazul tehnologiei de sudare MAG cazul protector este:
a) Argon
b) Heliu
c) Bioxid de carbon
3. În cazul sudării WIG (TIG) electrodul este un:
a) Electrod fuzibil din wolfram
b) Electrod nefuzibil din wolfram
c) Electrod de cupru
4. În cazul tehnologiei de sudare WIG (TIG) cazul protector este:
a) Argon
b) Heliu
c) Bioxid de carbon
5. Sudabilitatea oțelurilor aliate se stabilește pe baza conținutului
a) De carbon
b) Echivalent de carbon
6. La sudarea manuală cu arc electric a oțelurilor cu conținut scăzut de carbon se recomandă utilizarea
electrozilor cu înveliș
a) Acid
b) Celulozic
7. La sudarea manuală cu arc electric a oțelurilor aliate se recomandă utilizarea electrozilor cu înveliș
a) Acid
b) Bazic
c) Rutilic
8. Aliajele de aluminiu se pot suda prin procedeele
a) MIG
b) MAG
c) WIG
9. La sudarea cu flacără oxi-gaz, gazul combustibil este:
a) Acetilena
79
b) Propanul
c) Argonul
d) Bioxidul de carbon
10. La debitarea oțelurilor aliate se utilizează
a) Flacăra oxi-gaz
b) Plasma
c) Fluxurile
11. Care din afirmații este corectă
a) În funcție de grosimea tablei și a procedeului tehnologic de sudare capetele pieselor de sudat se
prelucrează.
b) Sudarea suprafețelor oxidate este permisă dacă se utilizează un amperaj mai mare cu 30-40%.
c) Piesele înainte de sudare se curăță la luciu metalic pe o lățime de cca. 20mm în proximitatea
cordonului ce se depune.
12. La sudarea MIG conținutul de vapori de apă a gazului de protecție se manifestă prin formarea
a) Stropilor
b) Zguri mai abundente deasupra cordonului
c) Unui cordon de sudare mai lată
13. În cazul sudării MIG/MAG viteza de depunere a materialului de adaos se reglează prin:
a) Viteza de avans a sârmei electrod
b) Lungimea arcului electric de sudare
c) Intensitatea curentului de sudare
14. Din punct de vedere a tehnologiei de sudare a fontelor putem afirma:
a) Fontele albe sunt nesudabile
b) La sudarea fontelor se utilizează adaosuri de sudare (electrozi) pe bază de Ni sau aliaj Ni-Fe
c) Materialul de adaos la sudarea fontelor la rece, fără preîncălzire, trebuie să aibă un conținut
chimic cât mai apropiată de cel a materialului de bază
15. Procedeele de sudare pot fi utilizate în procesele de recondiționare.
a) Da
b) Nu
TEHNOLOGIA FABRICĂRII PRODUSELOR

1. Ce este operația tehnologică? Când piesa supusă prelucrărilor mecanice trece dintr-o operație în
alta?
2. Ce este faza tehnologică? Când piesa supusă prelucrărilor mecanice trece dintr-o fază în alta?
80
3. Ce tipuri de cheltuieli presupune fabricarea unui produs?

4. Ce este tehnologicitatea unei piese și de ce trebuie verificată înaintea de a proiecta tehnologia de
fabricație?
5. Ce este lotul de piese și care sunt metodele de determinare a lotului optim de piese care se lansează
în fabricație?
6. Care sunt principalele tipuri de semifabricate utilizate în industria mecanică pentru prelucrarea
mecanică a pieselor? Ce este coeficientul de utilizare a materialului și ce valori trebuie să aibă la
alegerea semifabricatului?
7. Ce este o ștanță și ce tipuri de prelucrări face ea? Ce este aceea o matriță și ce tipuri de prelucrări
face ea? Dați exemple.
8. Ce este itinerarul tehnologic de prelucrare a unei piese și ce informații cuprinde el?
9. Ce este baza tehnologică de așezare BTA? Ce este baza tehnologică de măsurare BTM? Când modul
de alegere a BTA și BTA introduce eroare de așezare la piesă și cine influențează mărimea ei?
10. Care sunt categoriile de erori care compun eroarea totală de prelucrare a unei piese fabricată prin
prelucrare mecanică și ce valoare trebuie să aibă această eroare pentru a avea o piesă
corespunzătoare calitativ?
11. Care sunt cei trei parametrii ai unui regim de așchiere și care sunt unitățile lor de măsură?
12. Caracterizați regimul de așchiere și performanțele de calitate IT și rugozitate a suprafeței Ra care pot
fi atinse prin o strunjire de degroșare respectiv o strunjire de finisare.
13. Enumerați câteva procedee de prelucrare a filetelor exterioare.
14. Enumerați două procedee de rectificare a suprafețelor cilindrice ale arborilor pe mașina de rectificat
universală, mișcările necesare și performanțele de calitate IT și de rugozitate a suprafeței Ra care
pot fi atinse.
15. Enumerați câteva procedee de superfinisare a suprafețelor de revoluție și performanțele de calitate
IT și de rugozitate a suprafeței Ra care pot fi atinse prin aceste procedee.
TEHNOLOGIA MATERIALELOR (ȘTIINȚA ȘI INGINERIA MATERIALELOR, SEM.2 +

BAZELE FABRICAȚIEI)
1. Care din următoarele proprietăți fac parte din grupa proprietăților mecanice:
a) Greutatea specifică    ;
b) Dilatarea termică (α);

c) Refractaritatea;
d) Rezistența la rupere;
e) Reziliența;
f) Duritatea;
g) Sudabilitatea;
h) Turnabilitatea.
81
2. Denumiți următoarele mărci de oțeluri:

i) OL37.3.n;
j) OLC45XS;
k) OLC15;
l) OT500-2;
m) OSC12;
n) T30MoCrNi11;
o) 40Cr10XS;
p) 51Si17A;
q) 155MoVCr120.
3. Denumiți următoarele mărci de fonte:
a) Fc350;
b) Fmp45.07;
c) Fma35.03;
d) Fgn400.12;
e) FrCr30.
4. Denumiți următoarele mărci de alame și bronzuri:
a) CuZn20;
b) CuZn39Pb3;
c) CuZn38Pb2Mn2;
d) CuSn4Pb4Zn4.
5. Legea lui Hooke (     E ) este valabilă până la:
a) limita de proporționalitate;
b) limita de elasticitate;
c) limita de curgere.
6. Indicați condițiile în care s-au determinat următoarele reziliențe:
a) KCU150/2/5 = 120J/cm2
b) KCU2 = 135J/cm2
c) KV150/5 = 70J
7. Indicați condițiile în care s-au determinat următoarele durități:
a) 270HB5/750/20;
b) 290HV30/15;
c) 85HRB;
d) 64HRC.
82
8. Care din următoarele afirmații referitoare la oțeluri sunt corecte:

a) proprietățile de turnare sunt superioare celor ale fontelor;
b) odată cu creșterea conținutului de carbon cresc proprietățile de rezistență (duritatea și
rezistența mecanică)
c) odată cu creșterea conținutului de carbon scade plasticitatea, respectiv tenacitatea;
d) oțelurile moi, cu multă ferită în structură, se așchiază greu;
e) sudabilitatea oțelurilor este bună la conținuturi mici de carbon, sub 0,25%.
9. Tratamentul termic de îmbunătățire însemnă:
a) călire + revenire joasă;
b) călire + revenire înaltă;
c) călire + revenire medie.
10. Care din următoarele structuri obținute în urma călirii are duritatea cea mai mare:
a) sorbita;
b) troostita;
c) martensita.
11. Procese elementare care stau la baza tratamentelor termochimice.
12. Care din următoarele oțeluri sunt potrivite pentru cementare:
a) OLC15;
b) OLC45;
c) OLC30;
d) 12NiCr3.
13. După nitrurare este nevoie de călire și revenire?
a) da;
b) nu;
14. Care sunt etapele recristalizării metalelor?
15. Temperatura critică de recristalizare se calculează conform relației:
a) Trecr  0,4  Ttop  o C 
b) Trecr  0,6  Ttop K
c) Trecr  0,4  Ttop K
d) Trecr  0,6  Ttop  o C 
83
TEHNOLOGIA PRESĂRII LA RECE

1. Cum se numesc sculele-dispozitivele cu care se realizează prin presare la rece prelucrări de tăiere și
respectiv sculele-dispozitivele cu care se realizează prelucrări de deformare plastică și cele
combinate de deformare plastică și tăiere? Dați exemple.
2. Ce reprezintă un procedeu de presare simplu, realizat cu o ștanță/matriță simplă? Dați exemple.
3. Ce reprezintă un procedeu de presare combinat simultan? Dar un procedeu de presare combinat
succesiv?
4. Cum influențează creșterea conținutului de carbon a oțelului prelucrabilitatea sa prin deformare
plastică la rece?
5. Ce reprezintă fenomenul de ecruisare a unui material deformat plastic la rece?
6. În care prelucrări de forfecare și de ștanțare între cuțite/elemente active există joc și care sunt
factorii care influențează mărimea jocului optim?
7. Care sunt principalii factori care influențează calitatea și precizia unei piese decupate/perforate?
Care este, orientativ, precizia IT ISO și rugozitatea suprafeței Ra a unei piese realizată prin
decupare/perforare obișnuită și a uneia realizată prin decupare/perforare de precizie?
8. Care sunt materialele din care se execută în mod clasic-uzual elementele active (poansonul și placă
activă) ale unei ștanțe/matrițe?
9. Care sunt criteriile pe baza cărora se alege presa de acționare a unei ștanțe/matrițe?
10. Care sunt elementele de ghidare posibile din construcția unei ștanțe/matrițe, la ce servesc ele și din
ce materiale se execută ele în mod clasic-uzual?
11. Care sunt pașii pentru calculul dimensiunilor semifabricatelor pentru piesele îndoite și pe care strat
al piesei se face acest calcul?
12. Ce reprezintă arcuirea unei piese îndoite și care sunt soluțiile pentru contracararea ei?
13. Care este soluția pentru a evita formarea cutelor pe piesă în procesul de ambutisare?
14. Care este secțiunea periculoasă a piesei ambutisate, secțiune în care pericolul fisurării/ruperii este
maxim în timpul procesului de ambutisare?
15. Cum se calculează dimensiunile semifabricatului plan individual pentru ambutisarea fără subțierea
voită a peretelui, a unei piese cu forma și dimensiunile definite prin desenul ei de execuție?
TEHNOLOGII DE CONTROL NEDISTRUCTIV

1. Controlul cu lichide penetrante poate fi aplicat:
a) pentru orice tip de material cu suprafață netedă;
b) pentru orice tip de material cu suprafață poroasă;
c) numai pentru materiale metalice poroase;
d) numai pentru materiale nemetalice netede.
2. La controlul magnetic sunt utilizate:
a) particule uscate transportate în aer;
b) particule semiuscate transportate într-o suspensie gazoasă;
84
c) particule umede transportate în suspensie lichidă.

3. Lichidul de transport la controlul magnetic este:
a) petrol distilat (cherosen);
b) apa;
c) ulei mineral;
d) alcool.
4. La controlul magnetic, pentru a obține rezultate optime, câmpul magnetic trebuie să fie:
a) paralel cu direcția defectului;
b) perpendicular pe direcția defectului.
5. La metoda de control cu ultrasunete, zona apropiată reprezintă:
a) zona în care fascicolul de ultrasunete este format din unde divergente;
b) zona în care fascicolul de ultrasunete este format din unde convergente;
c) zona în care fascicolul de ultrasunete este format din unde paralele;
d) zona sub suprafața materialului, în care nu poate fi sesizat defectul.
6. Metodele de reprezentare a defectelor în cazul metodei de control electrice sunt:
a) metoda spotului luminos;
b) metoda elipsei;
c) metoda pătratului.
7. La metoda magnetică, pentru a obține rezultate optime, câmpul magnetic trebuie să fie:
a) paralel cu direcția defectului;
b) indiferent de poziția defectului;
c) perpendicular pe direcția defectului.
8. La metoda de control cu ultrasunete, zona moartă reprezintă:
a) distanța la care unda ultrasonică nu poate să ajungă datorită disipării;
b) distanța sub suprafața materialului, în care nu poate fi sesizat defectul;
c) distanța dintre palpator și suprafața piesei.
9. Stabiliți ordinea în care se desfășoară operațiile în cadrul tehnologiei de control cu lichide
penetrante:
1. pregătirea suprafeței;
2. observarea și interpretarea;
3. aplicarea penetrantului;
4. developarea;
5. îndepărtarea penetrantului în exces.
10. La controlul cu lichide penetrante aplicarea penetrantului pe suprafețe mici se face prin:
a) imersarea piesei în baie de penetrant;
85
b) prin pulverizare;
c) prin aplicare cu pensula.
TEHNOLOGII DE PROCESARE A MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII

1. Un proces tehnologic complex de lucrări este alcătuit:
a) din mai multe activități, în succesiune logică și tehnologică dintre acestea una este activitatea
conducătoare, iar celelalte sunt activități de completare;
b) din mai multe activități principale și secundare.
2. O sistemă de mașini
a) este o gamă de tipodimensiuni de mașini, care asigură executarea mecanizată a unui proces
tehnologic dat;
b) reprezintă interconectarea unei game de mașini de tipuri și dimensiuni diferite.
3. Criteriul de calcul a debitelor utilajelor în sistema de mașini este:
a) criteriul raportului capacităților constructive;
b) criteriul raportului productivității orare, respectiv a normei de timp a utilajului (NTU);
c) criteriul raportului unor dimensiuni geometrice ale utilajelor.
4. Tehnologiile de extragere a materialelor de construcții naturale se împart în funcție de fluxul
tehnologic în:
a) tehnologii în flux continuu și tehnologii în flux discontinuu;
b) tehnologii clasice și tehnologii moderne.
5. Criteriul raportului unor dimensiuni geometrice ale utilajelor se aplică
a) în cazul în care dimensiunile echipamentelor de lucru sunt importante în procesul tehnologic, iar
corelarea lor se realizează pe baza acestor dimensiuni;
b) în toate situațiile în care se utilizează utilaje.
6. Principalele elemente geometrice ale unei cariere sunt:
a) lățimea bermei de lucru, înălțimea treptei și unghiul treptei;
b) înălțimea taluzului și lungimea frontului de lucru.
7. Prin fabricarea betoanelor se înțelege
a) succesiunea de operații tehnologice necesare pentru obținerea acestora
b) malaxarea agregatelor pentru betoane
8. Betoanele sunt conglomerate obținute prin amestecarea, priza și întărirea de:
a) ciment+apă+agregate;
b) ciment+mortare;
c) ciment+apă+nisipuri.
86
9. La punerea în operă, betoanele trebuie vibrate pentru compactarea acestora. Un regim intens de
vibrare poate produce:
a) O mai bună compactare a betoanelor;
b) Segregarea și afânarea betoanelor;
c) O insuficientă compactare a betoanelor.
10. Cimentul portland este un liant:
a) Nehidraulic natural;
b) Hidraulic neclincherizat;
c) Hidraulic clincherizat.
11. O categorie foarte utilizată ca material de construcții sunt rocile naturale sedimentare. Acestea pot
fi cimentate sau necimentate. Cele cimentate sunt:
a) Grohotiș, prundiș, pietriș;
b) Gresii, brecii, argile, marne;
c) Ghips, calcar, dolomit.
12. Centralele de beton se clasifică după schema tehnologică de organizare în:
a) Centrale de beton într-o treaptă, centrale de beton în două treapte și centrale de beton în trei
trepte;
b) Centrale de beton într-o treaptă și centrale de beton în două treapte
13. Mortarul este:
a) un conglomerat obținut prin întărirea unui amestec omogen de liant, apă și agregat mărunt
(nisip, var).
b) Un material compozit obținut din ciment, apă și nisip
14. Fasonarea (prelucrarea) plastică a argilelor presupune utilizarea:
a) Barbotinei cu un conținut de 40-60% apă;
b) Pastei de argilă cu un conținut de 18-24% apă;
c) Granule de argilă cu un conținut de 8-13% apă.
15. Prin introducerea turnului de plastifiere în procesele tehnologice de fabricare a cărămizilor se
urmărește:
a) Eliminarea macerării argilei;
b) Eliminarea timpilor mari de macerare a argilei în mediul natural;
c) Creșterea vitezei de macerare a argilei în vederea obținerii unei calități mari de fasonare.
TEHNOLOGII DE PRELUCRARE PE MAȘINI-UNELTE CU COMANDĂ NUMERICĂ

1. Axa identică sau paralelă cu axa arborelui principal al mașinii-unelte cu CN este:
a) X;
b) Y;
87
c) Z.
2. Axa de rotație A, la mașinile-unelte cu CN este în jurul axei de translație:
a) X;
b) Y;
c) Z.
3. Punctul stabilit de constructor pentru originea unui sistem de axe rigid din punct de vedere
geometric, stabilit în momentul fabricației mașinii este:
a) originea piesei;
b) originea sculei;
c) originea mașinii.
4. Totdeauna programul CN se elaborează luând în considerare un punct fix de unde începe
desfășurarea sa, acest punct inițial fiind asociat:
a) mașinii;
b) sculei;
c) piesei;
d) magazinului de scule.
5. Echipamentele CN care lucrează după schema alăturată sunt de:
a) poziționare;
b) prelucrare liniară;
c) conturare.

a) poziționare;
c) conturare.

a) poziționare;
c) conturare.
8. Sistemul de scule reprezintă ansamblul format din următoarele elemente:

a) aparatul de măsurare și prereglare;
b) portsculă;
c) scula;
d) elementele de codificare.
88
9. Sculele folosite pe mașinile-unelte cu comandă numerică, împreună cu portsculele aferente, trebuie

să îndeplinească câteva cerințe deosebite:
a) rigiditate mare;
b) capacitate de așchiere ridicată, la viteze de așchiere mari;
c) asigurarea eliminării ușoare a așchiilor;
d) interschimbabilitate și posibilitate de schimbare rapidă;
10. Pentru aparatele de prereglare a sculelor pentru MUCN se impun următoarele condiții:
a) sistemul de prindere să fie identic cu cel de pe mașinile-unelte cu CN;
b) forțele de strângere a sculei să fie constante;
c) fiabilitate ridicată.
11. Adresa pregătitoare G0 (G00) reprezintă:
a) interpolare lineară;
b) interpolare circulară;
c) poziționare cu avans rapid;
d) programare absolută.
d) programare incrementală.
89
15. Pentru executarea traiectoriei circulare din figura alăturată se folosește

comanda:
a) G1;
b) G2;
c) G3.
TEHNOLOGII DE PRELUCRARE PRIN AȘCHIERE

1. Care sunt elementele de bază ale unui proces de producție în construcția de mașini?
a) Procesul de prelucrare prin așchiere;
b) Procesul de asamblare;
c) Procesul de fabricație al SDV-urilor;
d) Procesul de semifabricare;
e) Procesul de întreținere și reparare a echipamentelor.
2. Care este relația lui Taylor (forma generală) privind corelarea vitezei de așchiere cu durabilitatea
sculei așchietoare?
v
a) C
Tm
C
b) v  C
Tm
c) v  Tm  C
3. Ce este precizia de prelucrare?
a) Precizia de prelucrare este dată de concordanța dintre dimensiunile proiectului și ale piesei
realizate.
b) Precizia prelucrării este gradul de acoperire a dimensiunilor, formei și poziției reciproce a
suprafețelor prelucrate față de valorile lor nominale, determinate după desenul de execuție.
c) Asigurarea calității suprafeței în concordanță cu desenul de execuție;
d) Asigurarea dimensiunilor pentru cote libere la toleranțele prevăzute în standardele pentru cote
libere.
4. Care va fi abaterea datorită uzurii sculei așchietoare, într-un proces de așchiere?
a) d1  2  U, [m].
Lt
b) U  U0  Ur  [m].
1000
90
  d  lt
c) Lt  , [m]
1000  S
unde: U - este uzura totală a sculei; U0 – este uzura de rodaj a sculei; Ur – este uzura relativă a sculei;
Lt – este lungimea așchiei; d1 - abaterea datorată uzurii sculei așchietoare.
5. La prelucrarea între vârfuri a arborilor lungi, pentru a se mari rigiditatea piesei la strunjire se
folosesc lunete, de obicei când:
a) l2d
b) l5d;
c) l>6d;
6. Cât este precizia de centrare după centrarea piesei în platou?
a) 0,05÷0,1 mm;
b) 0,03÷0,05 mm;
c) 0,15÷0,4 mm;
d) 0,001÷0,005 mm.
7. La ce tipuri de suprafețe se recomandă rectificarea între vârfuri prin pătrundere:
a) suprafețe cilindrice scurte și producție de serie mare sau masă;
b) suprafețe cilindrice lungi și producție de unicate;
c) suprafețe cilindrice cu adaos de prelucrare 0,1÷0,4 mm prelucrate cu avans longitudinal printr-
o singură trecere;
8. Rectificarea între vârfuri a pieselor cu lungime mare se face cu sprijinirea pe două lunete dacă:
a) l/d 5;
b) l/d 6d;
c) l/d = 10÷15;
d) l/d5;
e) l/d=6÷8;
9. La strunjirea de netezire cu cuțite cu vârf de diamant viteza de așchiere este de:
a) 80÷100 m/min;
b) 120÷300 m/min;
c) 2000÷3000 m/min;
d) 15÷18 m/sec;
e) 300÷450 m/min.
10. Ce este karatul pentru cristalul de diamant?
a) 200 mg.
b) Diagonala de 200m;
c) 0,1 g;
91
d) grosimea în mm, la care se asigură o transparență perfectă.

11. Care este precizia de realizare a găurilor prin burghiere?
a) Treapta de precizie 11÷13, Ra 12,5÷6,3m;
b) Treapta de precizie 6÷8, Ra 12,5÷6,3m;
c) Treapta de precizie 9÷10, Ra 3,2÷1,6m;
d) Treapta de precizie 11÷13, Ra 3,2÷0,8m;
12. Care dimensiuni de găuri (D), din cele de mai jos, se pregăuresc cu un burghiu cu diametrul
 = (0,6÷0,8)D?
a) D=90 mm;
b) D=18 mm;
c) D=30 mm;
d) D=48 mm;
e) D=120 mm.
13. În care din următoarele situații de strunjire interioară pe mașini de alezat și frezat orizontale,
diametrul alezajului realizat se obține constant pe toată lungimea și axa găurii este rectilinie?
a) la strunjirea cu dorn portcuțit în consolă, cu avansul realizat prin deplasarea mesei mașinii
unelte împreună cu piesa;
b) la strunjirea cu dorn portcuțit în consolă, cu avansul executat de arborele principal, în timp ce
piesa este fixă;
c) la strunjirea cu bara portcuțit sprijinită în lagăr, cu avansul realizat prin deplasarea mesei mașinii
unelte împreună cu piesa;
d) la strunjirea cu bara portcuțit sprijinită în lagăr, cu avansul realizat de arborele principal cu piesa
fixă.
14. Care este domeniul de lungimi ale broșelor poanson acționate prin împingere ?
a) 150÷300 mm;
b) 1000÷1500 mm;
c) 60÷120 mm;
d) 300÷800 mm;
15. Se poate asigura corectarea poziției axei găurii prin operația de honuire?
a) Da, deoarece acționează prin așchiere bazele abrazive;
b) Da, dacă raportul între viteza mișcării rectilinii alternative a sculei și a mișcării de rotație este
cuprins în domeniul 0, 35÷0,6.
c) Nu, deoarece honul se autocentrează după alezajul de honuit;
d) Da, împreună cu micșorarea ovalității și conicității găurii.
92
TEHNOLOGII ȘI ECHIPAMENTE DE ASAMBLARE

1. Clasificarea asamblărilor utilizate în industria constructoare de mașini.
2. Caracteristicile unității de asamblare.
3. Funcțiile schemei de asamblare.
4. Definiți asamblabilitatea.
5. Informațiile necesară întocmirii procesului tehnologic de asamblare.
6. SDV –uri necesare pentru asamblarea și dezasamblarea rulmenților.
7. Definiți asamblarea staționară.
8. Metode pentru obținerea preciziei de asamblare-definiție.
9. Cauzele care duc la erorile de asamblare în construcția de mașini.
10. Condițiile necesare pentru dezasamblarea produselor.
11. Avantajele și dezavantajele asamblărilor prin nituire.
12. Avantajele și dezavantajele asamblărilor prin lipire.
13. Avantajele și dezavantajele asamblărilor prin filet.
14. Care este temperatura maximă până la care pot fi utilizați rulmenții destinați aplicațiilor obișnuite.
15. Principalul dezavantaj al asamblării prin caneluri.
TOLERANȚE ȘI CONTROL DIMENSIONAL

1. Care este semnificația termenului de ajustaj în contextul pieselor conjugate?
2. Ce înțelegeți prin câmpul de toleranță al unei dimensiuni?
3. Care este diferența între abaterile limită ale unei dimensiuni și toleranța acelei dimensiuni?
4. Ce informații vă oferă următoarea notație: 20 H7?
5. Ce înseamnă treaptă de toleranță și cum se indică aceasta?
6. Ce înțelegeți prin rugozitatea unei suprafețe și de cine depinde ea?
7. Ce alte abateri, în afara celor dimensionale, caracterizează calitatea geometrică a unei piese
(produs)? Exemple.
8. Care este condiția ca mai multe dimensiuni să formeze un lanț de dimensiuni?
9. Ce înțelegeți prin erori sistematice de măsurare și ce măsuri pot fi luate pentru
eliminarea/diminuarea acestora?
10. Ce este vernierul unui mijloc de măsurare și la ce servește el? Exemple.
11. Care din următoarele dimensiuni tolerate este înscrisă corect:
a) 3000,2 ;
b) 300,2
0,2
;
c) 30  0,2 .
93
12. Cât este toleranța diametrului unui arbore cotat 400,1?

a) 0,1 mm;
b) 0,2 mm;
c) 0 mm.
 0,08 
 0 
13. Ce fel de ajustaj este cel înscris pe desen: 25  ?
 0,02 
 0,03 
 
a) cu joc;
b) cu strângere;
c) intermediar.
14. Un alezaj având abaterea fundamentală H are:
a) abaterea superioară zero;
b) abaterea inferioară zero;
c) toleranța egală cu zero.
15. Dintre doi arbori, având diametrele 20h6 și 20h8, mai precis prelucrat este:
a) primul;
b) al doilea;
c) la fel.
16. La măsurarea diametrului unui alezaj 300,35

0,45
se recomandă utilizarea unui:
a) șubler;
b) micrometru;
c) comparator cu cadran.
TRIBOLOGIA
1. Funcțiile generale ale lubrifianților sunt:
a) lubrificație;
b) răcire;
c) protecție chimică;
d) etanșare.
2. Eficiența aditivării uleiurilor este determinată de:
a) triada: ulei – aditiv – materialul cuplei;
b) existența unui procent cât mai mare de aditiv în ulei;
c) atingerea procentajului optim de aditiv în ulei.
94
3. La o cuplă de frecare, aria reală de contact în raport cu aria aparentă de contact se găsește în
raportul:
a) aria reală este mai mare decât aria aparentă de contact;
b) aria reală este mai mică decât aria aparentă de contact;
c) aria reală este egală cu aria aparentă de contact.
4. Tipurile de arii de contact sunt:
a) aria nominală;
b) aria nominală de contact;
c) aria aparentă;
d) aria reală;
e) aria reală adimensională;
f) aria echivalentă;
g) aria virtuală.
5. Ungerea cu gaze presupune ungerea:
a) unui lagăr cu alunecare fără etanșare;
b) unui lagăr cu alunecare cu azot;
c) unui lagăr cu alunecare deschis;
d) unui lagăr cu alunecare din interiorului unui motor de ardere internă.
6. În cazul unei transmisii prin fricțiune frecarea între elementele transmisiei este:
a) parazitară;
b) utilă;
c) nu există frecare.
7. Portanța unei suprafețe este o expresie a raportului dintre aria reală de contact și aria nominală de
contact și este cu atât mai mare cu cât:
a) raportul este mai mic;
b) raportul este mai mare;
c) raportul se apropie de unitate.
8. Pentru obținerea regimului de frecare hidrodinamic trebuie îndeplinite simultan următoarele
condiții:
a) să existe mișcare relativă între elementele cuplei de frecare;
b) să existe o peliculă continuă de lubrifiant cu anumite proprietăți;
c) elementele cuplei de frecare să fie în contact direct;
d) să fie îndeplinite unele condiții geometrice de către cupla de frecare;
e) să existe o peliculă discontinuă de lubrifiant.
95
9. În cazul angrenajelor este posibil ca la aceeași pereche de dinți și același lubrifiant odată cu variația
vitezei să se producă mai multe regimuri de frecare. În cazul vitezelor mici și sarcinilor mari între
flancurile dinților în contact poate să apară:
a) ungere fluidă;
b) ungere mixtă;
c) contact direct;
d) ungere hidrodinamică;
e) ungere elastohidrodinamică.
10. Determinarea zonelor regimurilor de frecare limită și mixt se poate face cu ajutorul:
a) Curba lui Striebeck;
b) Diagrama Shell;
c) Diagrama lui Sterlicht;
d) Diagramei de portanță.
11. Valoarea coeficientul de frecare variază în funcție de:
a) valoarea presiunii de pe suprafețele cuplei de frecare;
b) temperatura suprafețelor cuplei de frecare;
c) valoarea vitezei dintre suprafețele cuplei de frecare;
d) coeficientul de frecare este o constantă;
e) grosimea stratului depus.
12. Pittingul este o formă de manifestare a:
a) uzării prin abraziune;
b) uzării prin coroziune;
c) uzării de oboseală;
d) uzării de aderență.
13. Criteriile de gripaj sunt:
a) criteriul temperaturii medii integrate;
b) criteriul temperaturii instantanee;
c) criteriul Davis;
d) criteriul Allmen.
14. Griparea cuplelor de frecare este o formă de uzare de:
a) abraziune;
b) coroziune;
c) aderență;
d) cavitație;
e) exfoliere.
96

1.teste Si Intrebari PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.teste Si Intrebari PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ NAPOCA

CUNOȘTINȚE FUNDAMENTALE, DE DOMENIU ȘI DE SPECIALITATE

PARTEA I: TESTE ȘI ÎNTREBĂRI

Editor: Mihai Bănică

ANUL UNIVERSITAR 2011-2012

Mulțumesc tuturor colegilor contributori la realizarea acestei lucrări în beneficiul studenților

ORGANIZAREA PRODUCȚIEI ....................................................................................................................... 63

Lucrarea de față se dorește a fi un ghid recapitulativ al principalelor informații și cunoștințe

7. Ce este bilanțul, ca sursă de informații pentru analiza financiară?

c) managementul prin proiecte (MPP);

9. Ansamblul de informații curente, prezentate într-o formă sinoptică, prestabilită, referitoare la

CONTABILITATE, PREȚ COST

14. Cum se definește costul de producție al unei activități economice?

6. Previzionarea, operaționalizarea și comensurarea și interpretarea rezultatelor reprezintă:

c) se concentrează asupra stabilirii de obiective pentru unitatea respectivă;

DESEN TEHNIC ȘI INFOGRAFICĂ

5. Proprietățile unei entități sunt:

4. În cazul analizării și diagnosticării transmisiilor cu roți dințate se recomandă:

ECHIPAMENTE PENTRU FABRICAREA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII

3. În funcție de construcția mecanismului de acționare concasoarele cu fălci sunt:

ECHIPAMENTE PENTRU ÎNCĂRCARE ȘI TRANSPORT

6. În cazul transportoarelor elicoidale organul purtător de material este:

14. Caracteristica de sarcină reprezintă:

FABRICAȚIE ASISTATĂ DE CALCULATOR

14. Nivelul de fiabilitate real pentru un produs poate fi calculat:

b) proiecții perpendiculare pe planul vertical de proiecție, pe planul orizontal de proiecție,

b) dacă are ambele laturi paralele cu planul respectiv de proiecție;

12. Pe câte plane de proiecție se proiectează un corp conform ”cubului de proiecție”?

14. Care este ”vederea

15. Pentru corpul dat,

d) pentru a îmbunătăți rugozitatea suprafeței flancului;

INGINERIA SISTEMELOR DE PRODUCȚIE

6. Principalele criterii care stau la baza concentrării tipologice sunt:

2. Ingineria valorii, prin modul său sistematic de acțiune:

d) Se implementează în mod concret propunerile.

c) alimentarea cererilor de consum pe timpul deplasării resurselor de la depozitul central la

b) Distribuție favorabilă a puterii în societate;

c) diferența dintre activele imobilizate și datoriile pe termen lung;

4. Precizați pe ce mașină-unealtă se pot executa

5. Identificați care este procedeul de frezare în sensul

8. Precizați ce mașină-unealtă are lanțul cinematic din

9. Precizați ce mașină-unealtă are lanțul cinematic din

10. Precizați pe ce mașină-unealtă se poate realiza

11. Precizați pe ce mașină-unealtă se poate realiza

14. Precizați ce mașină-unealtă este reprezentată în figură,

16. Precizați ce mașină-unealtă reprezintă desenul din

17. Precizați ce mașină-unealtă reprezintă desenul din

18. Precizați ce mașină-unealtă reprezintă desenul din

19. Precizați ce mașină-unealtă de prelucrat roți dințate cu

20. Precizați ce mașină-unealtă de prelucrat roți dințate

MAȘINI–UNELTE ȘI PRELUCRĂRI PRIN AȘCHIERE

12. Precizați pe ce mașină-unealtă se pot executa

13. Identificați care este procedeul de frezare în sensul

16. Precizați ce mașină-unealtă este reprezentată în figură,

19. Precizați ce mașină-unealtă reprezintă desenul din

20. Precizați ce mașină-unealtă reprezintă desenul din

7. Exprimați ecuația de continuitate în cazul mișcării unidimensionale și permanente pentru un fluid

9. Mișcarea fluidelor în sistemele hidraulice se consideră una unidimensională și permanentă. Ea are

13. Care este diferența între panta energetică Je și panta hidraulică Jh ?

4. Torsorul de reducere al unui sistem de forțe aplicate unui solid rigid:

9. Cea mai mică valoare a momentului de inerție al unui rotor se obține:

8. Clasificarea angrenajelor după poziția relativă a arborilor roților: