Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Inca din preisotrie creierul era considerat un organ vital. Se considera ca de peste
7000 de ani s -au practicat interventii la nivelul craniului (trepanatii) f frecvent si pe
teritoriul do brogean.
-S-au descoperit cranii la care trepanatia era vindecata sau spre cale de vindecare.
-In egiptul antic cu peste 5000 de ani in urma se cunosteau simpto me legate de
leziuni cerebrale si se considera ca sediul sufletului si a amintirilor este creierul si nu
inima.
-Grecii din antichitate considerau ca organul senzatiilor este creierul si cel care
dezvolta si sustine ideea este hipocrate.
-El afirma ca creieru l nu este implicat doar in senzatii si este si sediul inteligentei.
-Desi a trait dupa hipo crate, aristotel considera ca inima este centrul intelectului
creierul neavand decat rolul sa raceasca sangele incalzit prin bataile cordului.
-El diseca pe animale in special pe berbec si descrie creierul si cerebelul post si dupa
parerea sa creierul are o consistenta moale cerebelul o consistenta mai ferma.
-Afirma ca sediul senzatiilor este creierul iar cere belul centrul de comanda al
muschilor.
1
-Mai tarziu el ii numeste pe aceste spatii ventriculi prin analogie cu vent inimii si
specifica ca la niv l or se gaseste un lichid.
-PT el senzatiile usnt inregistrate si miscarile sunt initiate prin deplasarea celor 4
umori fiind adept al teoriei umoraliste si cele 4 umori se gasesc in ventriculi cerebrali
si pe tot traseul nervilor din intreg organismul.
-In renastere se imbo gatesc cunostiintele asupra creierului si ulterior apar din ce in
ce mai multe precizari.
-La sfr sec 18 se afirma ca creierul este aproape complet disecat si de atunci persista
impartirea sa in sistem nervos central si sistem nervos periferic.
-Insa din punct d vdr fiziolo gic (functiona l) cunostiintele sunt minime.Prin anul 1810
Charles Bell si francois Magendie arata ca in interiorul fiecarui nerv se gaseste un
ansamblu de mai multe fibre nervoase: unele senzitive care transmit inf la maduva si
creier, si altele motorii care transmit in fo la muschi co nducerea fiind facuta strict in
sens unic.
-La sfr sec 19 Camino Golgi pune la punct pt prima oara procedeul de colorare a
neuronilor si sustine gresit ca prelungirile neuronilor sunt in continuitate unele cu
altele formand o retea asemanatoare retelei vascu.
2
-La sfr sec 19 inceooutul sec 20 Santiago Ramonycajal sustine ca prelungirile
neuronului sunt in contact ( in contiguitate *nu in continuitate), de altfel la inceputul
sec XX Golgi (impregnare Ag) si Cajal sunt cei mai marei neuroanatomo . Ei au primit
premiul nobel pt medicina in 1906 (dusmani nu au vbit nici la festivitate).
-Componenetele principale ale sist nervos in ciuda…. sale nedisociabile sunt reprez in
raport cu forma topografie si functie prin:
-Sis nervos central care corespunde maj corpurilor celulare si sinapselor, care
realizeaza subst cenusie a centrilor nervosi cuprinzand si numeroase fibre nervoase
care formeaza subst alba. Este compensat intr -un ax nervos (nevrax) subdivizat in
maduva spinarii (in canalul rahidian) si encefalul in cutia craniana care il protejeaza.
-Sis nervos periferic se ramifica in tot organismul fiind format din nvi si ggli.
Nvii sunt formati din prelugirile neuronale incojurate de teci, iar gglii sunt gramezi
insulare de corpuri neuronale localizate pe traiectul unor nervi putand co ntine sau nu
sinapse.
1.Sis cerebro spinal sau al vietii de relaxie ? ?? format din nvii spinali care ies
din canalu l rahidian prin gaurile intervertebrale.
.Elemente nervoase cu originea in encefal (nvii cranieni care ies prin craniu
prin orif de la baza craniului)
3
-Unitatea fundamentala structurala a tesutului ne rvos (este neuro nul in mod claisc),
dar functionarea sist nervos necesita si actiunea obligatorie si simultana a mai multor
elemente structurale care realizeazas impreuna o unitate functionala numita unitatea
nervoasa.
Neuronul El a fost descris de catre Waldeyer (1835 sau posibil 1891) si descopera si
il si denumeste.
-Era considerata celula cea mai specializata a organismului formata din corp si
prelungiri neuronale.
-Corpul celular cu dim ensiuni f. variabil 4 -120 microni dupa altii chiar si mai mult.
-Cei mai mici din neuronii granulari din cortexul cerebelar si cerebros?? iar cei mai
mari fiind neuronii lui Betz din aria motorie primara care ajung la 120 -130 de microni
precum si neuronii Purkinje de la niv corpului cerebelos.
-Corpul neuronal are form a variabila cel mai frecvent fiind sferic ca orice celula este
format din membrana, citoplasma si nucleu.
-Nucleul este in general sferic fiind situat central. La periferie prezinta membrana
nucleara care la M.E are o structura bilami nata care prezinta por i (0,1 microni). Sub
membrana nucleara se gaseste citoplasma nulceara (nucleoplasma) fiind formata din
granulatii fine de ADN, avand un aspect omogen si contine de regula un nucleol
format din ARN si ADN cu rol in sintezele nucleare. Ac nucleici, proteine
citoplasmatice cu rol si In respiratie si producere de energie.
-Citosolul este o solutie salina bogata in K care co ntine organite comune si organite
specifice.
-Organitele comune sunt reprez prin aparatul Golgi, ribozomi care pot fi liberi sau
atasati RE formand RER sau corpii lui Nissl cu rol in producerea proteinelor
neuronale.
-Reticulul endoplasmatic este mai bine reprezentat in neuro nii m otori decat in cei
senzitivi si ribozomii au legatura cu ARN -ul mesager, cu rol in asamblarea moleculelor
proteice.
4
-Mitocondriile care se gasesc si in corp si in prelungiri si in butonii terminali ai
axonului, ei produc energia necesara celulei, energie care provine din utilizarea Ac
piruvic in prezenta oxigenului in ciclul Krebs fiind inmagazinata in ATP. Mitocondriile
au o dubla membrana si cea interna este glisata sub forma de creste.
-Centro zomul se prezinta sub forma unor 1 -2 granulatii fine inconjurata de o masa de
citoplasma clara.
-Lui atribuindu-se mai mult rol in generarea sau mentinerea neurotubulilor din
organitele specifice.
-Organitele specifice sunt repr ez prin corpusculii Nissl, mase dense re RER cu rol in
sinteza proteinelor.
-Citoscheletul este cel care da neuronului fo rma sa specifica fiind format din
microfilamente , neurofilamente si microtubuli. Citoscheletul nu este static si prezinta
o flexibilitate tradusa prin fa ptul ca elementele sale componente sunt in permanenta
ordonate si determina schimbari probabil chiar si schimbari de forma a neuro nului
insasi.
-Microfilamentele sunt cele mai subtiri, vand un diam de 5 nm aprox aceeasi grosime
cu a membr. celulare. Sunt f ormate prin asamblarea a 2 mici filam ente care sunt
polimeri de actina care are rol in neuron probabil in modificarea formei celulare.
5
-Aceste structuri sunt formate idn molecule proteice lungi individuale rulate sub
forma unui arc strans ceea ce asigura neurofilamentului o structura solida.
-Prin polimelizare pro teinele formeaza un filament si molecula care rezulta este un
polimer.
1.Deschise prin care are loc trecerea pasiva a ionilor, in sensul gradientelor de
concentratie.
6
Prelungirile neuro nului
-Dendritele sunt prelungiri lungi mai subtiri care isi capata numele de la cuv grecesc
dendros care inseamna arbore.
-Dendritele au rol in receptia si uneori chiar generarea impulsu lui nervos pe care il
transmit catre corpul celular.
-La unii neuroni care se numesc spinosi dendritele prez spre portiunea lor distala dar
si bazala, mici diverticule acoperite de sinapse numite spini dendritice sau (Genule)
uneori foarte numeroase care a u rolul de a marii suprafata de co ntact si nr.
sinapselor.
-Spinii dendritelor apar dupa a 3 -a generatie de ramificatie. De cele mai multe ori
pana la acest nivel membrana dendritelor fiind neteda.
- Steward (univ virginia) a pus in evidenta in dendrite p oliribosomi, situati cei mai
frecventi sub spini ceea ce sugereaza ideea posibilitatii in acesti neuroni a unei
reglari de sinteze proteice prin transmiterea sinaptica.
-Axonul este o prelungire unica a neuro nului care se detaseaza de corpul celular
printr-un segment evazat numit con axonic, cu exceptia dendritelo r axoniforme,
7
axonul este cea mai lung a prelungire putand depasii 1 m, desi exista si neuroni la
care lungimea axonului poate fi de 1 mm.
-Axonul prezinta prelungiri laterale numite colaterale axo nice, primele desprinzandu -
se la oarecare distanta de conul axonic.
-Unele co laterale, revin spre celula care le -a dat nastere, asa numitele colaterale
recurente (la niv reflexului osteotendinos)
-Orice axo n are o prtiune initiala conul axo nic, o portiune principala (axo nul propriu -
zis) si o portiune terminala, terminatia axonica sau tel axo nul, o arborizatie ale carei
ramificatii distale se numesc buto ni terminali.
-Axonul este limitat la perif erie de o axolema care continua neurilema de la niv
corpului.
-Segm initial al axonului este portiunea cea mai excitabila, locul in care iau nastere
potentialele de actiune. Axonul conducand impulsul nervos spre dendrita celulipeta.
Clasificarea neuronilo r:
Golgi 1 care au un corp celular mare si axo n lung ce conecteaza regiunei ale
nevraxului cu receptorii si efectorii, neuronii piramidali ai s coartei cerebrale,
neuronii motori din co rnul ventral medular, neuronii pseudounipolari de la niv ggl
spinal.
8
Golgi 2 corp celular mic si axo n mic, cel mai adesea avand rol inhibitor cum ar
fi neuronii Renshaw m edulari. Situati pe circuitele locale sau cai le multisinaptice,
multineuronale din nevrax cu rol de interneuroni.
in raport cu prezenta spinelor dendritice neuronii pot fi spinosi (toti neuro nii
piramidali din scoarta cerebrala) si nespinosi (enuro nii stelati) dar dintre acestia pot
fi si spinosi.
1.Receptori, senzitiv i sau senzoriali care transmit aferent, centripet impul sul
nervos preluat la periferie.
9
2.Inhibitori cu efect m oderator sau chiar inhibitor total.
1.Adrenergici
2.Colinergici (acetilcolina)
1976 s-a intro dus para neuron pt o variatate de celule care migrate din crestele
neuronale pastreaza caracterele celulelor nervoase. Origine neuroblastica, propietati
neurosecretorii, prezenta receptorilor membranari de tip post -sinaptic, prezenta
veziculelor sinaptice, cca de a stabili sinapse neuroreceptoare (Fujita care 1997
constanta) pot fi consider ate paraneuron , celulele parafoliculare,
calcitoninsecretoare de la niv tiroidei.
Celulele gliale se mai numesc si cel nevro gli ce sau nevroglii, au fo st descrise in 1846
de catre Rudolf Wirchoff considerandu -le ca fac parte din subst interstitiala a sis.
nervos.
-Denumirea deriva din cuv grecesc “glios” care inseamna clei, sem nificand relatia
stransa dintre neuroni si celulele gli ale.
-Celulele gliale sunt de peste 10x mai numeroase decat neuronii dar mai mici.
10
-Intervin in schimburile dintre neuroni si sange asigurand astfel oxigenarea si nutritia
neuronilor ca si elminarea produsilor de metabolism.
1.Prezinta receptori.
3.Poate forma veritabile organe, jucand un rol fundamental (organul subfornical - rol
in metab apei).
Macroglia si microglia.
Astroglia are forma stelata se mai numeste si astrocit, dispunandu -se in spatiile
dintre neuroni (20 nm). Sunt cel cele mai m are dintre cel gliale si mai numeroase. Au
mai multe prelungiri radiale si dupa aspectul acestora se clasifica in :
Astrocitele invelesc neurilema somato -dendritica si zona din axon neaco perita de
oligodendrocite, form and cea mai mare parte din teaca perineuro nala.
Functiile lor : controleaza concentratia ionilor de K din mediu extracelular avand rol
particular in metab si functionarea neuronilor, stocheaza glicogenul pt nevoile
energetice ale neuronului si capteaza neurotransmitatorii eliberati in exces la
periferia sinapselor. P rolifereaza la niv leziunilor neuronale ocupand spatiile libere,
prin mitoze repetate , inlocuind cantitativ tesutul nervos distrus, proces numit glioza.
Au rolul si de a fagocita resturile celulare.(clasic)
11
Mai nou :
Cercetarile din 1950 cand Louie Jourdan la M.O arata ca astrocitele comunica i ntre
ele asemanator cu neuronul, pana prin 198 0 nu se mai spune absolut nimic cand o
cercetare americana Mary ann diamond obtine aprobarea sa faca necropsia creierului
lui Einstein si faca unele concluzii: a demonstrat ca Einstein avea de 10x celule
astrocitare. Ajunge la concluzia ca celulele gliage au fost cele acare au determ un rol
deosebit in dezv inteligentie lui Einste in.
-Specia umana al nr cel mai mare de celule gliage si in functie de inteligenta variaza
si nr de celule astrocitare.
-10 ani mai tarziu se folosesc pt studiu creierului molecule fluorescente 1990. Se
formeaza un grup de cercetare acordandu -se o imp (lo uzanne? franta) Andrea Voltera
care ipoteza ca celulele gliale sunt mai imp decat neuronii.
-Voltera spune ca astrocitele formeaza in jurul sinapselor prin bratele lor lungi un fel
de manson, care se inruleaza in jurul sinapsei. Ele sunt in masura sa transmita
informatiile de la o sinapsa la alta.
-Neuronii nu usnt singurii din sis nervos care realizeaza acest lucru, aceasta cale este
urmare a unei cascade de reactii chimici in interiorul astrocitelor care duc la o mare
producere de ioni de Ca, care se va trans de la un astrocit la altul si info transmisa in
acest fel circula foarte lent ceea ce are rolul de a intari evectul sinapsei
neuroneuronale.
-Utilizarea celor 2 retele, 1 rapida si alta lenta permite creierului o mai buna
coordonare a activitatii sale.
-In 1990 cu ajut moleculelor de fluorescenta s -au pus in evidenta mai multe circuite.
12
2.Semnalul vehiculat de catre astrocit nu este electric (ca in sinapsa neuronala) ci
chimic, crescand concentratia de Ca, el se propaga de la un astrocit la altul pana la
extrem unui alt brat astrocitar care influenteaza astfel activ. neuronului pe care se
fixeaza.
3.Astrocitele reactioneaza fie dupa activ de catre neuron fie de catre astrocitul
conducator (astrocitul sef), modificand mesajul dintre neuron prin mai multe metode.
Prin spalarea spatiului sinaptic, recicalnd neurotransmitatorii pt a fluidiza
comunicare a. Prin blo carea neurotransmitatorului, neutralizand astfel comunicarea.
Prin multiplicarea receptorilor pt neuromediator, amplificand astfel transmiterea
nervoasa.
-Aceste constatari au fost facute de Hajime Hirase prin 2004 cand are posibilitatea sa
lucreze pe un microscop bifotonic, singurul existent in acel timp.
-In 1990 Ben Barres (univ Standford ) pune bazele unei metode de a permite
separarea completa a neuronilor de celulele gliale si ale mentine in cultura mai multe
saptamani.
-Ben barres a separat neuronii de celulele gliale si a urmarit inmultirea lor (WTF?). In
1990 se dem ca neuro nii se inm ultesc. Dupa ce i -a separat si i-a pus in medii de
cultura. In mediile in care neuronii erau separati de celulele gliale se formau 2 -3
sinapse (cu astrite formau mii de sinapse).
-7 ani mai tarziu se pune in evidenta faptul ca creierul isi poate fabrica ce lule
nervoase plecand de la celule susa originale (in hippocamp astrocitul elibereaza
molecule care duc la producerea de noi astrocite, astrocitul fiind considerat
organizator al arhitecturii creierului, aceste astrocite avand rolul de a transforma
celulele susa in neuro ni).
-In 2005 Paulza Bezzi constata ca astrocitul este indispensabil formarii de noi neuroni
si noi sinapse si ca exista o plasticitate cerebrala datorita factorilor chimici eliberati
de catre astrocite cu rol primordial in invatare si memor ie.
-Pituicitele sunt considerate varietati morfo logice distincte ale astrocitelor, avand si
ele prelungiri si un nr mare de picioruse vasculare.
13
Oligodendroglia
-Este formata din cel gliale mici cu prelungiri putine sarace in glicogen.
3 tipuri:
Nevroglia ependimala
-Imbraca 3 aspecte:
3.Epiteliale coroidiene: care formeaza plexur ile coroide care secreta LCR -ul, fiind
expresia bariera hemato -lichidiene.
Fibrele nervoase:
-Pt nvii periferici trebuie subliniata juxtapunerea functionala a ele centrifug, eferent
(axonul) si a celui centripet aferent (dendrita). In ultimul timp se vorbeste despre
14
dendrita axoniforma, o prelungire nvoasa lunga, milini zata conectata cu receptorii
care conduce centripet influxul nervos.
-Centrate de axo nul sau dendrita axoniforma, fibrele nervoase sunt incojurate pe tot
parcursul lor de o teaca de mielina, pro duse in SNC de oligodendrocit iar i n cel
periferic de celu Sch wann (neurolog german -primul insittu de isotira medicinii ).
-In fibrele nemielinizate teaca este foarte subtire si vizibila numai la microsco pul
electronic in timp ce in f ibrele mielinizate ea este groasa si vizibila si la MO.
-Topografic ele pot fi clasificate centrale si periferice, intre ele existand diferente de
structura si dif functio nale (fibrele nervoase).
-sunt reprez de axo nii tracturilor de substanta alba si aceste fibre nervoase
sunt unite intre ele prin punti protoplasmatice pe care le emit celulele gliale.
-Fibrele nemielinizatre :
-reprez de segm axonale scurte care impreuna cu glia centrala formeaza asa
numitul neurop il si care sunt incjurate de o teaca de mielina subtire secretat de
oligodendrogliile perineuronale.
Teaca de mielina care incojoara axolema de care este separata printr -un spatiu
periaxo nal (vizibil la ME).
La MO mielina apare sub forma de lamele co ncentrice in nr de 1 -5 0, este = cu
cel al spirelor axonice si determina gro simea tecii de mielina.
Teaca de mielina este intrerupta la niv regiunii inter -no dale sau la niv.
nodurilor Rannvier unde este posibila depolarizarea la acest nivel axonul
emitand colaterale. Reprezinta sediul membranar al trasmiterii saltatorii al
potentialului de actiune.
La distanta de no durile rannvier se gasesc lamelele concentrice ale tecii de
mielina intr-o aranjare spatiala cilindrica cu extremitatile incrubate si venind
in contact intim cu axolema. Segmentul din axon cuprins intre 2 noduri
Rannvier se numeste internod si corespunde unei singure celule Schwann
15
(lungime de 1 -3 nm proportional cu diam fibrei, cele subtiri au internoduri mai
sucrte) .
Teaca de mielina secretata de oligodendrocite insoteste fibra nervoasa pana la
iesirea sa sdin craniu, de unde mielina este secretata de celula Schwann. Zona
aceasta de tranzitie care reprez limita dintre cele 2 segmente intra si extra
nevraxial poarta nu mele de zo na de tranzitie Obertsteiner -Redlich.
Teaca Schwann este fo rmata din celule glialge mielinosecretoare - carea
realizaeaza un invelis discontinuu pt fibrele mielinizate. In cazul celor
nemielinizate, celula schwann nemaiformand o teaca, unica ci as o ciaza prin
prelungiri invaginatii, mai multi axo ni.
Celula schwann are rol metabolic si trofic pt axon, ea mentine stabilitatea
concentratiei ionice in spatiul periaxonal si limiteaza difuzarea
neurotransmitatorilor.
Are de asemenea rol esential in regene rarea si remielinizarea axonilor dupa
procesul de degenerescenta.
Cele 2 teci de mielina si Schwann formeaza un complex functional, nedisociabil
in care teaca de mielina asigura conducerea saltatorie a impulsului nervos,
izolarea si protectia fibrei nervoa se, iar teaca Schwann asigura tro ficitatea
axonului. O sectiune longitudinala facuta prin fibra milinizata ne arata
prezenta asa numitor incizuri Schmidt -Lantermann care intereseaza toate
tecile axonale.
Teaca endoneurala se numeste si teaca Henle fiind si tuata la periferia tecii
Schwann fiind o membrana bazala continua, neintreru pta la niv no dulilor
Rannvier. Prezinta o structura bilaminata fiind formata din fibre de reticulina.
Ea separa celula gliala de endonerv si se continua pana la niv butonilor
terminali.
-O celula schwann inglobeaza 15 -20 axoni. L a om aceste fibre nerv oase au diverse
grosimi si diverse viteze de conducere a impulsului nervos.
16
-Fibrele nervoase periferice sunt injo urate la ext de tesut conjuctiv dispuis sub forma
a 3 placi care int spre ext sunt:
Endonerv este format din fibre de colagen cu dipsozitie longi din fibroblasti
dispersati si inconj oara teaca Schawnn de care este separata printr -o membrana
bazala.
-In endo nerv se capilarizeaza vasa -nervorum si isi au originea capilarele limfatice ale
nervului.
Perinervul = membrana conjunctiva care inv eleste mai multe fibre nervoase in
fascicule
Epinervul= teaca cea mai externa este format din tesut conjunctiv fibros.
-Se gasesc fibre nervo ase vegetative care sunt destinate fibrelor musculare din
structura peretelui vascular, sau la musculatura vaselor alaturate nvului somatic pe
un traiect aparte pe o anumita distanta pt a se distribuii acestor v ase elementele
vegetative din zona invecinata (glande, m neted al firelor de par)
-se face dupa diam, lungime prezenta sau absentei de mielina, neuronii de origine,
distributia periferica sau centrala.
-Funcito nal se pot clasifica dupa viteza dfe conducere directia conducerii impulsului
nervos, aferente senzitive sau eferente motorii. Dupa tipul structurii inervate,
somatica sau vegetativa si in functie de neurotransmitatori.
-In prezent sunt 2 clasificari care sunt acceptate si raspandite ale lui Erlanger si
Lloyd.
17
-Cu cat circumferinta axonului este mai mare cu atat teaca de mielina este mai groasa
si cu cat interno dul este mai lung cu atat v iteza de co nducere este mai mare.
-Toate fibrele care au viteza de conducere de peste 3 m/s sunt mielini ce (pareri
impartite).
Fibrele A alfa sunt cele mai groase 10 -20 microni is viteza cea mai mare de
conducere 80-120 m/s.
-A beta grosime 8-16 de microni si viteza 50 -80 m/s (90). Sunt reprezentate in fibrele
in buchet din din poritunea centrala a fusului neuromuscular si eferente merg la
musculatura extrafusala primele
-A gamma 6 -10 microni, viteza 25 -40 m/s se distribuie capetelor perife rice
contractiile fusului neuromuscular.
-A delta 2-5 micorni 1 0 -20 m/s si sunt fibre care merg de la termo receptori si
nociceptori.Nu se stie prea mult despre ele.
Se constata ca fibrele A alfa sunt cele mai groase si cu v iteza cea mai mare de
conducere.
-Aceasta clasificare facuta de Erlanger care a contribuit si Gasser este cea care este
cea mai folosita si acceptata in cea mai mare parte a specialistilor.
18
Sinapsa
-Neuronii nu sunt izolati si sunt legati unul cu celalalt prin interm ediul sinapselor
(grecesul sinapto=lega,uni) La niv lor realizandu -se trasniterea implsului nervos de la
1 neuron la altul.
-Aceste sinapse ocupa aprox 50% de suprafata membranei neuronale fiind extrem de
numeroase pt 1 singur neuron.
-Cele electrice apar primele pe scara animala. Fiind rara la vertebratele inferioare
intalnindu-se uneori si la mamifere si la om.
-Acestea co ntin canale ionice si functional sarcinile electrice presinaptice trec direct
in neuronul post -sinaptic transmisia facandu -se rapid si fara o intarziere marcata,
aceasta fiind minima.
-In functie de ele care vin in contact, sinapsele pot fi neuro -neuro nale, neuro -
efectoare si neuro -receptoare.
axodendritice
axosomatice
axoaxonice
19
-Corpul celular sau dendrita pot prezenta spini sinapt ici (genule 2 nm).
-Unii axoni pot realiza siinapse tranzitorii in care componenta presinaptica nu este
butonul terminal ci o zona extragliala a axolemei, conectata cu o dendrita sau cu un
efector vegetativ. Participarea nevrogliei po ate imbraca aspecte sp ecifice in sinapsa
la distanta si in glomerulul sinaptic. In sinapsa la distanta, teaca gliaga serveste la o
oarecare distanta de elementele sinaptice, favorizand in felul acesta comunicarea
fantei sinaptice cu lichidul extracelular.
-Glomerulul sinaptic a lcatuit din mai multi butoni terminali care fac sinapsa cu mai
multe dendrite. Putand exista sinapse excitatorii, inhibitorii si reciproce fiind invelite
intr-o teaca gliala unica.
Gray tip 2 atat compo nenta presinaptica cat si cea post sinaptica au o grosime r elativ
egala si ele sunt sinapse de tip inhibitor.
2.Fanta sinaptica este un spatiu care este f v ariabil (20 -600 nm sau angstromi) cele
mai mari fiind la sinaspele neuromusculare. Este limitata pe partile laterale de
nevroglii. Este traversata de filamente fine, filamente care lipsesc la niv sinapto -
porului avand rolul de a directiona neuromediatorul catre membrana post -sinaptica.
Functionarea sinapselor
20
Mediatorul chimic este stocat in buto nul terminal unde este depozitat fiind sintetizat
in cito plasama corpului neuronal, in corpusculii nissl si aparatul golgi. Este stocat in
vezicule presinaptice si stocarea intereseaz a atat neuropeptidele sintetizate de
ribozomi cat si alti neurohormoni sintetizati in butonii terminali.
-Se asigura astfel continuitatea functionarii sinaptice si atunci cand ritmul stimularii
presinaptice il depaseste pe cel al sintezei mediatorului chim ic. L a niv butonului
terminal se descriu 2 compartimente de stocare si de eliberare a mediatorului, un
compartiment labil care elibereaza imediat mediatorul chimic (la inceputul stimularii)
si unul stabil care il elibereaza mai tarziu.
-Atat timp cat dureaza excitatia mediator ul este continuu eliberat in fanta sinaptica,
la final mediatorul este indepartat prin mai multe mecanisme.
Inhibarea enzimatica:
si recuperare presinaptica sub forma de vezicule prin endocitoza care are loc la niv
sinaptoporilor. Acest mecanism este cel mai frecvent in cazul acetilcolinei.
-Un mediator paote activa mai multe tipuri de receptori, avnd astfel efecte diferite in
functie de receptorul pe care il activeaza.
21
Caract functinonale ale sinaps elor chimice:
-La niv sinapsei impulsul nervos intarzie 0,5 milisecunde – 1 milisecunda cateodata si
aceasta intarziere se numeste intarziere sinaptica ceea ce explica dc timpul de
latenta in reflexele monosinaptice este redus.
3.Membrana postisnaptica
22