1.

Somnul si valorile sale

Pentru a se proteja de epuizare, scoarța cerebrală are perioade de activitate redusă,
în timpul somnului.
Astfel, ritmul zi-noapte (ritmul circadian) se reflectă în ritmul somn-veghe.
În perioada de somn, mai multe organe ale corpului își reduc activitatea.
Numărul de ore de somn este diferit pentru fiecare grupă de vârstă. La 12–14 ani
sunt necesare 7–8 ore de somn pentru „refacerea“ corpului, în special a sistemului
nervos. Ritmul somn-veghe este prezent și la animale.
Specia umană este diurnă, deci în mod natural starea de veghe corespunde zilei, iar
starea de somn, nopții.
Odihna pasivă din timpul somnului trebuie completată de activități de odihnă activă.
În timpul somnului, alternează perioadele de somn profund cu perioadele de somn cu
vise.
Deși în timpul somnului unele funcții ale corpului scad ca intensitate, unele vise pot
intensifica aceste funcții.
9.Cerebel (rolul cerebelului, rolul hipotalamusului)

Cerebelul este localizat în partea posterioară a creierului (encefalului)

Este acoperit în mare parte de emisferele cerebrale.
Este conectat cu trunchiul cerebral prin pedunculii cerebrosi.

Alcatuirea externa:
Cerebelul este format din două părți voluminoase, numite emisfere cerebeloase și
dintr-o porțiune mediană, care unește cele două emisfere.

Alcătuirea internă:
Substanța cenușie este dispusă la exterior sub formă de scoarță cerebeloasă, dar și
la interior, sub formă de nuclei cerebeloși.
Substanța albă este dispusă în interiorul cerebelului, între scoarță și nuclei.

Rolul cerebelului- Cerebelul are rol in coordonarea miscarilor si in mentinerea

echilibrului!

Rolul hipotalamusului – Hipotalamusul are rol in controlul organelor interne si

al celor endocrine, fiind conectat cu hipofiza.
De asemenea,
-detine centrul foamei si al satietatii
-regleaza aportul hidric
-regleaza temperatura corpului
-regleaza ritmul somn - veghe
3. Sinapsa. Componentele sinapsei.

Proprietățile neuronilor
- au durată mare de viață (ei se formează în timpul vieții intrauterine și pot funcționa
toată viața individului);
- nu se divid și nu se refac (cu foarte puține excepții);
- consumă cantități mari de glucoză și de oxigen; neuronii pot trăi câteva minute fără
oxigen;
- sunt celule foarte sensibile la stimuli (excitanții sau semnalele din mediu și din
interiorul corpului), pe care îi transformă în impulsuri nervoase, adică au
excitabilitate; - transmit impulsurile nervoase altor neuroni sau altor tipuri de
celule, prin conexiuni funcționale numite sinapse,

Componenta:
2. Structura neuronului (schema)
Def: Neuronul este unitatea de structură și de funcție a sistemului nervos.
Neuronii sunt formați din:
a) corp celular
b )prelungiri neuronale (dendrite și axon)

a) Corpul celular (neuronal) este format din membrană, citoplasmă și nucleu.

b) Dendritele conduc impulsurile nervoase spre corpul neuronal.
b) Axonul este unic și conduce impulsurile de la corpul neuronal spre alte celule.

Celulele gliale: au rol de susținere, protecție, hrănire sau producerea unor

substanțe, de exemplu, mielina.
4.Sectiune transversala prin măduva spinării (desen)
Măduva spinării:
- se află în coloana vertebrală;
- are formă cilindrică, puțin turtită antero-posterior;
- are un diametru de aproximativ 1 cm și cu șanțuri longitudinale
- lungimea măduvei spinării este de 43–45 cm.
Măduva spinării este împărțită în cinci zone, cu denumiri identice cu regiunile
coloanei vertebrale:
- cervicală,
- toracală,
- lombară,
- sacrală
- coccigiană.
Alcătuirea internă a măduvei spinării este ușor de observat într-o secțiune
transversală.
Substanța cenușie se afla în interiorul măduvei spinării, având formă de fluture în
secțiune transversală.
Substanța albă se află la exteriorul substanței cenușii și este formată din
cordoane nervoase care conțin fibre nervoase.
5. Alcatuirea nervului spinal
- conecteaza maduva spinarii cu receptorii si efectorii.
- sunt 31 de perechi mixte
- se afla de o parte si de alta a maduvii spinarii
- perechile de nervi spinali sunt denumite în funcție de regiunile măduvei: 8 perechi
de nervi cervicali, 12 perechi de nervi toracali, 5 perechi de nervi lombari, 5
perechi de nervi sacrali și o pereche de nervi coccigieni.
Alcatuirea unui nerv spinal:
- două rădăcini (posterioară și anterioară) (ventrala – motorie si dorsala –
senzitiva)
- un trunchi mixt;
- 5 ramuri : - dorsala
ventrala
meningeana
comunicanta alba
comunicanta cenusie

6. Reflexele măduvei spinării

Maduva spinarii prezinta 2 functii importante cu rol in adaptarea organismului la
mediu si in coordonarea activitatii organelor interne
Cele 2 functii sunt:
- f. reflexa
- f. de conducere
Exista 3 tipuri de reflexe medulare:
a) Reflexe de aparare - sunt determinate de prezenta unui stimul extern nociv
b) Reflexe osteotendinoase – au rol in mentinerea pozitiei normale a corpului
c) Reflexe vegetative – au rol in buna activitate a organelor interne
Functia de conducere a maduvii spinarii este asigurata de fibrele nervoase pe cai
ascendente si cai descendente
7. Arcul reflex.
Functia reflexa: se realizeaza prin arcul reflex (reflexul).
Baza anatomică a reflexului este arcul reflex, format din cinci componente.
Componentele arcului reflex:
1) Receptorul, preia informatia
2) Calea aferentă formată din fibre senzitive, conduce impulsul nervos de la receptor
la SNC.
3) Centrul reflex (nervos) se află în substanța cenușie din SNC și transformă
impulsul nervos în comandă.
4) Calea eferentă este formată din fibrele eferente din nervi și conduce comanda de
la SNC la efector.
5) Efectorul este reprezentat de mușchi și glande; are rolul de a efectua comanda
dată de SNC

10. Diferențe reflexe condiționate si necondiționate.

Reflexele neconditionate:
- isi au centrul nervos in etajele superioare ale emisterei cerebrale;
- sunt înnăscute
- comune tuturor oamenilor
- se mentin toata viata
-
Reflexele conditionate:
- isi au centrul in emisferele cerebrale
- dobândite prin exersare
- individuale
- pot să dispară prin lipsa exersării
Ex: reflexe necondiționate formează instinctele: alimentar, de apărare (masticatia,
salivatia), de reproducere etc.