UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Facultatea de psihologie și științe ale Educației,Sociologiei și Asistență Socială

Departamentul Sociologie și Asistență socială.

Referat la disciplina Asistența Socială a persoanelor dependente de drog

Tema: Caracteristica cocainei.

Specialitatea: Asistență Socială.

Sef Departament: Stela Milicenco, doctor, conferentiar,universitar

Semnatura

Conducator stiintific: Miron Angela, lector universitar

Semnatura

Autorul:

Semnatura

Chișinău 2020

Cuprins:
Introducere

Noțiunea de cocaină..................................................................................2

Scurt istoric...............................................................................................2

Farmacologie.............................................................................................2

Utilizare.....................................................................................................3

Efecte........................................................................................................4

Riscuri.......................................................................................................5

Intoxicația.................................................................................................5

Potențialul de dependență.........................................................................6

CRACK-UL……………………………………………………………..6

Producție…………………...…………………………………………….6

Efecte.........................................................................................................6

Urmările consumului de cocaină şi de crack……………………………..7

Date statistice…………………………………………...…………….......7

Tratament dependența de cocaine…………………………………………….9

Sevrajul la cocaină – cum se manifestă………………………………………9

Cum se manifestă supradoza de cocaine……………………………………...9

Concluzie……………………………………………………………..…...11

Recomandări………………………………………………………………12

Bibliografie………………………………………………………………..13

1
Introducere

Cocaina (benzoil-metil-ecgonină) este un alcanoid tropanic cristalin, care se obține din

frunzele arbustului de coca (Eritroxylon coca). Este un stupefiant cu efect stimulant puternic
al sistemului nervos central, fiind unul dintre cele mai răspândite droguri care produc dependența
consumatorului.

Scurt istoric

Primele frunze de coca ajung din America De Sud în Europa prin anii 1750. În iarna anului
1859/1860 farmacistul german Albert Niemann (1834-1861) izolează în laboratorul
din Göttingen componenții activi din frunzele de coca. El numește alcaloidul obținut „kokain”.
Această descoperire a lui Niemann este controversată, unii înclină să creadă că primul care deja
în 1855 a izolat alcaloidul ar fi fost chimistul german Friedrich Gädcke și că tot el a numit
substanța „Erythroxylin”. O a treia variantă este neurologul Paolo Mantegazza din Pavia care ar
fi descoperit alcaloidul în 1858.
Cocaina pură a fost izolată în München în anul 1923 de deținătorul premiului Nobel Richard
Willstätter, D. Wolfes și H. Mäder. Din anul 1879 cocaina este folosită la tratamentul pacienților
dependenți de morfină. În același an Vassili von Anrep din Würzburg descoperă efectul
analgezic al cocainei, acest efect analgezic și cel psihic este amintit în opera lui Sigmund
Freud „Despre Coca”. In anul 1906 băutura răcoritoare Coca-Cola conținea 250 mg cocaină/litru,
acest lucru nu este amintit în istoricul concernului. Pericolul de cauzare a dependenței față de
alcaloid a fost recunoscută numai treptat.
Farmacologie
Cocaina este un inhibitor al dopaminei, noradrenalinei, serotoninei. El împiedică transmiterea
impulsului nervos la nivelul sinapselor neuronale, prin ridicarea pragului de sensibilitate a
receptorilor, o creștere a simpaticotoniei. Creează o stare de euforie și de dependență față de
cocaină.

Efect Toleranța Absorbția Timp de Doza letală

injumătățire LD50

Inhibitor al Tahifilaxie oral 33 % Cam 1 oră la câine oral

impulsului nazal 19 % (11– 96 mg/kg
nervos 26 %) șoarece oral
mestecat 25 % 13 mg/kg
intravenos
100 %
fumat sau pastă
6-32 %

Utilizare

Frunzele de coca, după ce sunt puse la uscat mai multe zile pe suprafețe pardosite, sunt
amestecate cu kerosen și carbonat de calciu, sodiu sau potasiu, după care, timp de o noapte, sunt
călcate cu picioarele.
2
Cocaina, care este un eter, se transformă în carbonat de cocaină, care se dizolvă în kerosen.
Soluția este filtrată și se elimină reziduurile, după care se amestecă cu acid sulfuric. Se obține
sulfatul de cocaină sau pasta de bază care se precipită și se depune pe fundul vasului. Odată
prelucrată, această pastă este pusă la uscat înainte de a fi purificată, pentru eliminarea
kerosenului și a altor impurități reziduale. Pentru aceasta se adaugă din nou acid sulfuric
și permanganat de potasiu. După filtrare, produsul se amestecă cu amoniac, înainte de a fi iarăși
filtrat și uscat. Din pasta purificată obținută, cocaina este izolată prin adăugare
de acetonă sau eter etilic, pentru distilarea sulfatului de cocaină. În etapa finală, se adaugă acid
clorhidric și alcool care duc la formarea unui precipitat de clorhidrat de cocaină. Aceasta se
cristalizează în timp, luând forma finală în care se comercializează.
Cocaina se găsește sub diverse forme:

 Basuca - cocaina pastă (baza), cu o puritate de 35 %, răspândită în America de Sud, poate
fi fumată ca atare sau în amestec cu tutun sau marijuana.
 Cocaina hidroclorică – cocaina de stradă, cu o concentrație de aproximativ 25 - 35 %,
este amestecată cu adulteranți și diluanți, uneori puritatea putând atinge 100 %. Această
substanță poate fi injectată sau prizată și este solubilă în apă.
 Cocaina bază liberă (Crack) – este obținută prin extracție cu solvenți și are o puritate de
100 %. Este insolubilă în apă și de aceea trebuie fumată(dar dupa fierbere se transforma in
stare solubila si se poate priza ).
 Frunzele de coca pot fi amestecate sau fierte sub formă de ceai.

Cocaina este cel mai puternic stimulent al sistemului nervos central, care poate fi găsit în
natură. Frecvent, se întâlneşte sub formă de hidroclorit de cocaină, o pulbere cristalină albă,
extrasă din frunzele plantei de Erythroxylon coca, care creşte în America de Sud.
Frunzele de coca, supuse diverselor procese de prelucrare chimică dau naştere mai multor
derivaţi:

 Clorhidratul de cocaină: este forma principală de consum în Europa, cunoscută popular

drept cocaină, ce se prezintă sub forma unei pulberi cristaline, de culoare albă, asemănătoare
zăpezii, ceea ce i-a atras si denumirea de “zăpadă” ( pudră, gheaţă, Albă ca Zăpada, etc).
Sulfatul de cocaină (pasta realizată din planta de coca), cunoscut sub denumirea de crack, care se
fumează în combinaţie cu tutun sau marijuana.
Cocaina bază: se obţine din clorhidratul de cocaină ( cocaină pudră ) printr-un proces ce cuprinde
mai multe etape.

Cocaina bază şi crackul sunt substanţe toxice cu consecinţe grave asupra consumatorilor.
Efectele negative lovesc nu numai pe cei care şi le administrează, ci şi pe familiile acestora,
mediul de muncă şi societatea, ca urmare a aparitiei violenţei. Copii sunt adeseori victimele
părinţilor toxicomani, fiind afectaţi fie în perioada prenatală, fie ulterior, datorită
comportamentului agresiv al celor ce le-au dat naştere.Pe scena de azi a consumului de droguri,
cocaina se consumă, de regulă, în cadrul unor procese de politoxicomanie. Unii consumatori îşi
injectează în mod conştient amestecuri de cocaină şi heroină – aşa-numitul “speed-ball”. Au fost
însă înregistrate şi cazuri în care toxicomanilor li s-a vândut “speed-ball” în loc de cocaină pură.
3
Astfel se induce, în cel mai scurt timp, dependenţa de heroină a consumatorului de cocaină, fără
cunoştinţa şi voinţa acestuia.

EFECTE:
Stupoarea din timpul consumului de cocaină e caracterizată de:
•    stare generală de euforie;
•    senzaţia de fericire supraomenească;
•    stare de mulţumire supranaturală;
•    un avânt al tuturor sentimentelor;
•    un covârşitor sentiment de uniune cu lumea;
•    pierderea memoriei trăirilor generatoare de conflicte şi probleme creşterea mobilizării;
•    dezinhibarea;
•    creşterea capacităţii de a stabili noi contacte;
•    fanteziile de omnipotenţă;
•    stimularea sexuală;
Stupoarea dată de cocaină poate fi împărţită în trei stadii:
•    Stadiul euforic
•    Stadiul de stupoare propriu-zisă
•    Stadiul depresiv

Stadiul euforic: în cazul prizării substanţei, primele modificări euforice apar deja la scurt timp
după administrare. Consumatorii sunt foarte bine dispuşi şi se simt fericiţi, starea lor de spirit
îmbunătăţindu-se din ce în ce mai mult, simţind nevoia să vorbească foarte mult.
În paralel, se manifestă o scădere progresivă a discernământului critic, inhibiţiile sunt înlăturate,
dispare teama, contactele devin mai facile. Stadiul euforic este descris de către consumatori ca
fiind efectul dorit al consumului.
Stadiul de stupoare propriu-zisă: pe lângă modificările descrise anterior, apar frecvente aprecieri
greşite ale realităţii, halucinaţii optice şi auditive.
Persoanele aud voci ameninţătoare şi dojenitoare. De multe ori, afirmă că s-ar vorbi despre ei, că
s-ar şti totul despre ei. în plus, la unii dintre ei se instalează şi halucinaţii tactile sau mixte în
care, de exemplu, cei în cauză simt prezenţa unor animale mici sau a unor obiecte minuscule pe
pielea lor; uneori, ei le şi “văd”.
Stadiul depresiv: se manifestă în principal prin oboseală, indiferenţă şi pasivitate, adesea
infiltrate de gânduri şi idei suicidare. Această fază este un episod periculos al consumului de
cocaină, deoarece apare riscul latent, necontrolabil al suicidului.

Riscuri:

Inhalarea cocainei poate provoca o deteriorare permanentă a interiorului nasului. Cocaina

poate afecta inima şi plămânii iar dozele ridicate pot cauza moartea prin atac de cord sau
formarea de cheaguri de sânge. Consumarea ei în combinaţie cu alcoolul măreşte riscul de atac
de cord şi deces. Mâncatul cocainei poate deteriora ţesutul intestinal. Depresia ce urmează
4
scurtei perioade în care drogul îşi face efectul poate fi gravă şi poate cauza tendinţe suicidare. În
cazul consumului în cantităţi mari sau pe termen lung, efectul excitant al cocainei se poate
transforma în nelinişte, insomnie şi pierdere în greutate. La unele persoane poate surveni o
psihoză paranoidă care poate duce la accese de violenţă. Nevoia compulsivă de cocaină, mai ales
în forma ei crack, te face să îţi doreşti drogul tot timpul astfel încât nu îţi mai poţi controla
consumul.

În plan psihologic
⁃    Consumul cronic şi abuziv de cocaină poate provoca importante tulburări psihice,
asemănătoare cu cele provocate de amfetamine, simptome de tip paranoid şi depresie.
⁃    Dependenţa psihică de cocaină este una dintre cele mai puternice dependenţe provocate de
droguri.
⁃    Suprimarea consumului după o perioadă prelungită poate genera depresie, iritabilitate,
letargie.
În plan fizic, consumul cronic de cocaină poate provoca:
⁃    pierderea apetitului alimentar;
⁃    insomnie;
– perforarea septului nazal;
⁃    boli respiratorii: sinuzită şi iritarea mucoasei nazale;
⁃    risc de infarct/hemoragii cerebrale;
⁃    cardiopatie ischemică, infarct.

SECHELE PE TERMEN LUNG:

Dependenţii de cocaină prezintă alterări ale caracterului tipice dependenţei. Pot apărea
leziuni cerebrale grave ce duc la demenţă. În stadiul final apare o dezintegrare fizică şi psihică
totală.

INTOXICAŢIA
           Există, pe de o parte, şocul de cocaină, iar, pe de altă parte, intoxicaţia acută cu cocaină.
Şocul de cocaină se manifestă prin insuficienţă circulatorie gravă şi dispnee severă (modificarea
ritmului si intensităţii mişcărilor respiratorii) ce apar deja la cele mai mici cantităţi. Este vorba de
un fel de reacţie de hipersensibilitate.
Intoxicaţia acută cu cocaină este, în schimb, consecinţa supradozării substanţei.
Caracteristica intoxicaţiei acute cu cocaină este tonusul simpatic foarte crescut, manifestat prin:
•    dilatarea pupilelor;
•    ochii strălucitori (sticloşi);
•    tahicardie (puls accelerat);
•    roşirea feţei;
•    transpiraţii;
•    hiperventilaţie (accelerarea respiraţiei);
•    creşterea temperaturii;
•    creşterea tensiunii arteriale.
În final, tabloul clinic prezentat degenerează în pierderea cunoştinţei care, împreună cu depresia
5
respiratorie şi prăbuşirea circulaţiei sanguine va duce la deces, dacă nu se aplică măsuri medicale
de terapie intensivă.

POTENŢIALUL DE DEPENDENŢĂ: în timpul perioadei de consum, apare o rapidă şi

puternică creştere a dozelor de la 0,1 până la 15 g, în cazuri izolate chiar până la 30 g zilnic.
Creşte rapid nu numai frecvenţa administrării, dar şi cantitatea administrată de flecare dată.
Cocainismul reprezintă dependenţa psihică puternică şi tendinţa puternică de a creşte doza, în
lipsa dependenţei fizice sau a toleranţei faţă de substanţă. Cocainomania este exemplu cel mai
elocvent al dependenţei exclusiv psihice care, în privinţa efectului ei distructiv este comparabilă
cu dependenţa psihică şi fizică dată de consumul de opiacee.
Fenomenele de sevraj psihic ce apar în abstinenţă sunt adesea atât de puternice, încât pot duce la
tentative de suicid.

CRACK-UL
Acesta este termenul folosit pentru cocaină care se fumează, fiind un produs ce are la bază
hidrocloritul de cocaină. Se prezintă sub formă de bobite sau bastonaşe albe (substanţa seamănă
cu bucăţi mici de sare gemă de culoare beige).
A apărut prin anii 80 şi s-a răspândit rapid printre consumatori datorită preţului scăzut, pentru că
se putea fuma uşor şi pentru că efectul era rapid şi puternic, provocând mult mai repede
dependenţă.

PRODUCŢIE:
Materia primă este cocaina. Mai exact, este vorba de o cocaină “întinsă”, amestecată cu adaosuri.
Baza de cocaină se fierbe cu praf de copt şi apă. In mod interesant, prin această întindere şi
multiplicare – care ar trebui să slăbească eficienţa drogului – are loc tocmai amplificarea
efectelor tipice ale cocainei. Astfel, în doar câţiva ani, crack a devenit unul dintre cele mai
devastatoare droguri al prezentului.

EFECTE:
Toate formele stimulează sistemul nervos central şi provoacă constricţia vaselor sanguine şi
creşterea ritmului cardiac(accelerarea batailor inimii). Aceste modificări provoacă o cerinţă
crescută de sânge în corp dar vasele îngustate nu pot transporta cantitatea cerută, ceea ce creşte
riscul de apariţie a afectiunilor inimii si ale creierului.
Iniţial, drogul produce scăderea poftei de mancare şi îl face pe consumator să se simtă mai rapid,
mai energic, mai încrezător şi mai puternic. La doze mai mari, consumatorul poate simti:
•    iluzii şi halucinaţii;
•    stare paranoică;
•    stare de psihoză toxică acută;
•    tensiunea arterială marita;
•    infact cardiac sau accidente cerebrale, uneori mortale;
•     stare de depresie, când efectele se diminuează ;
•    oboseală;
•    agitaţie sau anxietate.
La consumatorii de crack faţă de cei care consumă pudră, depresia este semnificativ mai intensă
şi mai profundă, iar starea de violenţă este mai accentuată De asemenea, la consumatoarele
gravide, efectele negative asupra sănătăţii fătului sunt mult mai mari.

6
Urmările consumului de cocaină şi de crack
           Aceste urmări cuprind o gamă largă de efecte asupra sănătăţii fizice şi psihice:
–  dependenţa fizică şi psihică;
•    comportamente violente sau criminale;
•    probleme cardiovasculare ca puls neregulat, palpitaţii, crize şi boli cardiovasculare;
•    probleme neurologice, accidente cerebrale, hemoragii cerebrale(accident vascular cerebral);
•    probleme pulmonare ca acumularea de lichid în plămâni, agravarea afecţiunilor pulmonare
existente sau afecţiuni respiratorii ce pot merge până la insuficienţă respiratorie;
•    tulburări psihice ce includ starea paranoidă, depresia, anxietatea şi halucinaţiile, aprecierea
neadecvată a realităţii;
•    somnolenţă;
•    tulburări sexuale;
•    scăderea mirosului;
•    perforaţia septului nazal;
•    greţuri;
•    cefalee;
•    promiscuitatea activităţii sexuale creşte riscul de boli cu transmisie sexuală;
•    riscul de infecţii cu HIV şi virusul hepatitei C şi de endocardite pentru consumatorii de
cocaină injectabilă.
POTENŢIAL DE DEPENDENŢA: dependenţa de crack poate apărea rapid, uneori chiar după
prima doză. Cauza presupusă ar fi o sensibilizare enormă a unor arii cerebrale. Primele molecule
de cocaină ajung la creier după doar zece secunde.

Date statistice

Ziua mondiala de combatere a narcomaniei în Moldova:

Consumul de droguri si traficul ilicit al substantelor stupefiante este una din cele mai grave
probleme sociale, ce cuprinde proportii globale si pune in garda intreaga comunitate
internationala. Pe data de 26 iunie in lume este marcata Ziua mondiala de combatere a
narcomaniei, drept semn al deciziei de a spori eforturile si cooperarea in vederea crearii unei
societati internationale in care sa nu existe consum de droguri.
Aproximativ 200 milioane de oameni in lume consuma ilicit droguri.
Specialistii definesc drogul ca fiind orice substanta care, introdusa intr-un organism viu, ii
poate modifica perceptia, comportamentul ori functiile cognitive sau motrice si pot cauza
dependenta. Din  această categorie fac parte: alcoolul, opiaceele, derivatele cannabisului,
sedativele si hipnoticile, cocaina, halucinogenele, tutunul, solventii volatili si alte substante
psihoactive.
Potrivit datelor preliminare ale Dispensarului Republican de Narcologie, la inceputul lunii
iunie 2008 in Republica Moldova sub supraveghere medicala in sectiile consultative se aflau
9500 persoane afectate de narcomanie.
Prevalenta morbiditatii prin narcomanie in anul 2007 a constituit 216,1 la 100 mii
populatie, in comparatie cu 205,9 la 100 mii populatie, in anul 2006.
Categoria de populatie cea mai vulnerabila fata de consumul de droguri sint tinerii, care
sint mai deschisi spre noi experiente. Potrivit datelor statistice, 95% din persoanele care consuma
droguri au virsta de pina la 30 de ani. Cel mai frecvent tinerii incep sa consume droguri din
curiozitate, din dorinta de a incerca senzatii noi, sau dorind sa atinga o anumita stare psihica de

7
bine, incercind sa fuga de probleme. Un motiv frecvent este si teama ca vor fi respinsi de grup
daca refuza propunerea de a incerca un drog.
Consumul de droguri poate cauza disfunctii cerebrale grave si tulburari de dezvoltare si
comportament. Adolescentii care utilizeaza droguri au deseori dificultati in stabilirea relatiilor
interumane (inclusiv familiale), le pot fi afectate abilitatile cognitive, ceea ce duce la scaderea
performantelor scolare. Cel mai periculos efect secundar al utilizarii ocazionale a drogurilor este
aparitia dependentei care duce la consum sistematic de droguri.
Exista diferiti factori care majoreaza riscul pentru consumul de droguri, cind aceasta poate
trece limitele unui consum ocazional si poate duce la dependenta. Printre acestia sunt: factori
genetici, depresia cronica, stresul, tulburarile anxios depresive, virsta mica la prima utilizare.
Un rol important in privinta consumului de droguri il joaca relatiile familiale si implicarea
inadecvata a parintilor in educatia si viata adolescentului, relatiile de prietenie nepotrivite.
Totodata, riscul este majorat de accesul la substante toxice si publicitatea alcoolului si tigarilor
(care creaza impresia ca utilizarea acestora este la moda si asigura popularitatea, succesul).
Totodata, in cazul adolescentilor este cu atit mai dificil de a stabili consumul de droguri, cu
cit un comportament anormal (nervozitate, negativism, izolare), caracteristic pentru consumatorii
de droguri, este frecvent intilnit la tinerii de virsta adolescentina. Astfel, in cazul ca parintii
suspecteaza consumul de droguri, medicii recomanda sa observe anumite semne caracteristice
pentru asemnea situatii - atentie scazuta fata de aspectul fizic si haine, o igiena inadecvata,
pierderea apetitului, absenteism si rezultate slabe la scoala, pierderea interesului pentru anumite
activitati extrascolare, indepartarea de membrii familiei, atitudine ostila, aparitia prietenilor noi,
comportament secretos.
In asemenea situatii, membrii familiei sint cei care pot acorda suport, prin oferirea unui
exemplu pozitiv, impartasirea convingerilor, prin incurajarea anumitor activitati si stimularea
tinerilor si, nu in ultimul rind, prin oferirea informatiilor necesare privitor la riscurile legate de
consumul de droguri.
In cadrul Dispensarului Republican de Narcologie sint aplicate metode contemporane de
tratament antidrog, reabilitare si recuperare psiho-sociala, pacientilor fiindu-le asigurat
anonimatul. Anual aproximativ 70% din persoanele inregistrare la Dispensarul Republican de
Narcologie sint implicate in diferite programe informationale, educationale, de profilaxie si
tratament.
Totodata, se lucreaza la perfectionarea actelor normative in domeniul dat, pentru asigurarea
unui control mai bun a circulatiei substantelor psihotrope si a protectiei cetatenilor tarii. In
prezent Parlamentul Republicii Moldova examineaza Legea privind controlul si
prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri si de alte substante
psihotrope, care a fost ajustata la exigentele internationale.

Tratament dependența de cocaină

Dependenta de cocaina este o tulburare complexa, cu implicatii fizice, psihice, sociale, dar si
familiale. Exista o serie de metode care pot ajuta dependentul sa se trateze.
Internarea intr-o clinica de dezintoxicare reprezinta o metoda de tratament eficienta. Pacientul
poate avea nevoie de cateva luni de tratament si supraveghere sau poate chiar de un an intreg,
insa la externare va fi vindecat. Asemenea clinici folosesc atat tratament medicamentos si
consiliere psihologica, cat si grupuri de sprijin, sesiuni de orientare vocationala sau alte tipuri de
terapie precum terapia prin muzica.
8
 Terapiile comportamentale sunt, de asemenea, necesare in tratarea dependentei de cocaina,
acestea tintind cauzele psihologice care au determinat in prima faza consumul. Terapia cognitiv
comportamentala va modela gandirea persoanei dependente de droguri, astfel incat aceasta sa nu
mai simta nevoia de substante stimulante.
Tratamentul medicamentos folosit in tratarea dependentei de cocaina poate trata problemele
asociate, precum depresia. Nu exista medicamente pentru combaterea propriu-zisa a dependentei
de cocaina.
Sportul, acupunctura, hipnoza si orice alte metoda alternativa in care pacientul crede, il poate
ajuta pe acesta sa rezolve problemele pe care le are cu drogurile.

Sevrajul la cocaină – cum se manifestă

Principala problemă cu care se confruntă consumatorii de droguri după renunțarea la aceste

substanțe constă în sevraj. Iată cum se manifestă sevrajul la cocaină:

 Depresie

 Anxietate

 Oboseală extremă

 Probleme de concentrare

 Senzație coplesitoare de foame

 Coșmaruri

 Pofta de drog

 Dureri musculare, dureri articulare, frisoane

Cum se manifestă supradoza de cocaină

Din cauza ca organismul simte nevoia de o doza tot mai mare, consumatorul este expus riscului
de supradoza. Aceasta este de multe ori fatala, cauzand infarct ori accident vascular cerebral.
Iata care sunt primele semne ale supradozei:

 Transpiratii abundente, tahicardie

 Probleme de respiratie

 Durere in piept

 Greata, varsaturi

 Confuzie

9
 Tremur

 Anxietate, panica, paranoia

 Halucinatii

 Delir

10
Concluzie

După informația de mai sus pot afirma cu certitudine că fiecare substanță de drog, cit de
mic nu ar fi dozajul crează dependență atit fizică cît și psihică, avind urmări foarte grave.
Oamenii pot continua să consume droguri din plăcere, sau pentru este normal socializării şi
culturii grupului din care fac parte. Uneori, drogurile pot căpăta un rol major în viaţă. Aceasta se
poate întâmpla atunci când persoana trece prin probleme emoţionale, psihologice sau sociale.
Unele droguri pot crea dependenţă sau adicţie fizică şi psihică, atunci când persoana nu mai are
control asupra consumului de droguri şi nu mai poate funcţiona fără ele. Unele persoane
consumă mai multe tipuri de droguri în acelaşi timp. Consumul mai multor tipuri de droguri este
periculos deoarece efectele stupefiante precum şi efectele secundare ale acestora se combină.

Unele droguri pot crea adicţie sau dependenţă mai repede decât altele. Nu există dovezi
care să confirme că oamenii devin dependenţi după ce au consumat un anumit drog o dată sau de
două ori sau că oricine consumă droguri devine dependent. Totuşi, a consuma droguri, chiar şi o
singură dată, poate cauza probleme. Dependenţa depinde de drogul în cauză, de persoană, de
motivul pentru care aceasta consumă respectivul drog, de circumstanţa şi de felul în care drogul
este consumat. Dependenţa nu este singura problemă cauzată de droguri. Unii oameni au
probleme chiar de prima oară când consumă droguri iar la alţii probleme pot apărea pe parcurs.
Drogurile pot afecta sănătatea fizică, mintală, viaţa de familie, relaţiiile personale şi sociale,
munca sau studiile. Consumul de droguri ilegale poate de asemenea cauza necazuri legale sau
probleme financiare.

11
Recomandări

 Populația trebuie să fie informată cit mai des prin toate mijloacele de transmitere a
informației, referitor la pericolul consumului de droguri și efectele lui.
 În mod legal trebuie sa fie distrusă toată cînepa și plantele de care nu avem nevoie și din
care se poate face substanțe narcotice.
 Folosirea unor sancționări cit mai dure pentru cei care consumă drog, ca exemplu
amendarea sau arestarea.
 În cazul în care o persoană a început experimental să consume substanțe narcotice,
trebuie neapărat ca persoana cea mai apropiată de lingă el, dacă a aflat de acest lucru să
anunțe organele speciale pentru a stopa definitiv această încercare.
 Dacă consumatorul de droguri este conștient de pericolul ce ii stă în cale însă nu se poate
opri, un sfat foarte util ar fi să anunțe specialiștii pentru a urma un tratament împotriva
acestui viciu, etc.

12
Bibliografie

1. Clasificarea cocaine

Accesat 01.05.2020] Disponibil:

http://www.prosalvita.ro/cocaina/

2. Combaterea narcomaniei

Accesat 01.05.2020] Disponibil:

http://old2.ms.gov.md/stiri/moldova-este-marcata-ziua-mondiala-combatere-narcomaniei

3. Definiția cocainei

Accesat 01.05.2020] Disponibil:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cocain%C4%83

4. Accesat 01.05.2020] Disponibil:

https://doc.ro/consum-responsabil-prevenirea-dependentei/dependenta-de-cocaina-cum-poate-fi-
recunoscuta-tratata

13