ACADEMIA DE POLIŢIE

,,ALEXANDRU IOAN CUZA’’

FACULTATEA DE DREPT

R E F E R A T

CONCEPTUL DE ORDINE PUBLICĂ ŞI REFLECTAREA

LUI ÎN LEGISLAŢIA ACTUALĂ

DOCTORAND
DRAGHICI ION

2007

CUPRINS

1
 1. ABORDĂRI JURIDICE ALE CONCEPTULUI DE ORDINE
2. NOŢIUNI GENERALE PRIVIND SISTEMUL FORŢELOR DE ORDINE PUBLICĂ
3. SISTEMUL NAŢIONAL DE ORDINE PUBLICĂ

BIBLIORAFIE

1. STRATEGIA DE SECURITATE NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI .

ROMÂNIA EUROPEANĂ, ROMÂNIA EURO-ATLANTICĂ, PENTRU O VIAŢĂ
MAI BUNĂ ÎNTRO ŢARĂ DEMOCRATICĂ, MAI SIGURĂ ŞI PROSPERĂ
2. LEGEA 415/2002 PRIVIND ORGAN IZAREA ŞI FUNCŢIONAREA CONSILIULUI
SUPREM DE APĂRARE A ŢĂRII,
3. LEGEA 604/2003 PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA
MINISTERULUI ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
4. LEGEA 550/2004 PIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA JANDARMERIEI
ROMÂNE,
5. LEGEA 218/2002 PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA POLIŢIEI
ROMÂNE
6. LEGEA 371/2004 PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA POLIŢIEI
COMUNITARE,
7. LEGEA 60/1991 MODIFICATĂ PRIN LEGEA 31/2004 PRIVIND ORGANIZAREA
ŞI DESFĂŞUREAREA ADUNĂRILOR PUBLICE
8. LEGEA 61/1991 CU MODIFICĂRILE ULTERIOARE, PENTRU SANCŢIONAREA
FAPTELOR DE ÎNCĂLCARE A UNOR NORME DE CONVIEŢUIRE SOCIALĂ, A
ORDINII ŞI LINIŞTII PUBLICE

CONCEPTUL DE ORDINE PUBLICA

SI REFLECTAREA LUI IN LEGISLATIA ROMANEASCA

Conceptului de “ORDINE PUBLICA” s-a incercat sa i se dea mai multe definitii.

Astfel, in cadrul stiintelor juridice, una dintre conceptii porneste de la ideea ca ordinea
publica este o stare de drept si de fapt care permite realizarea si mentinerea echilibrului
bazat pe consensual social necesar functionarii optime a ansamblului social in conditiile
reglementarilor juridice interne in vigoare, consacrarii, apararii si respectarii drepturilor si
libertatilor fundamentale ale cetatenilor, avutului public si privat, a celorlalte valori supreme in
scopul promovarii si afirmarii progresului social intr-o societate democratica.

2
 Alti autori apreciaza ordinea publica din punct de vedere al dreptului administrativ
pentru a desemna un minim de conditii esentiale pentru o viata sociala convenabila,
continutul acesteia variind cu stadiul increderii sociale.
Intr-o alta definitie se sustine ca « ordinea publica este echilibrul realizat intre diferite
forte pe care instinctul social le-a reunit sau realizat in grup ».
De asemenea se impune sa remarcam ca ordinea publica este un echilibru rezultat in
urma interactiunii unor forte reunite ori realizate in cadrul unui grup ca urmare a evolutiei
acestuia.
In urma prezentarii acestor idei si concepte referitoare la ordinea publica, luand in
calcul si terminologia consacrata de Constitutie, prin Ordine Publica se intelege starea de
legalitate , de echilibru si pace sociala prin care se asigura linistea publica, siguranta
persoanei, a colectivitatilor si a bunurilor, sanatatea si morala publica a carei mentinere,
potrivit principiilor si normelor statornicite prin Constitutie se realizeaza prin masuri de
constrangere specifice politiei.
Ordinea publica romaneasca, parte componenta a securitatii nationale so a ordinii
publice europene este o stare de fapt din domeniul social, proiectie a ordinii de drept in
organizarea si desfasurarea activitatii publice de stat si reflecta modul de respectare a
normelor de conduita cuprinse in legislatie, a regulilor, precum si a proprietatii publice si
private.
Din punct de vedere sistemic, ca element de sine statator, ordinea publica are trei
componente :
- ordinea sociala defineste convietuirea pasnica si cooperarea armonioasa intre
membrii societatii ;
- ordine aconstitutionala defineste functionarea normala a organelor statului
create in conformitate cu prevederile Constitutiei pentru elaborarea, punerea in
aplicare si asigurarea respectarii legilor in societate ;
- ordinea naturala defineste mentinerea echilibrului intre factorii naturali si de
mediu.
Din aceste trei componente rezulta doua mari principii ce se regasesc in documente
internationale :
- fiecare persoana are dreptul sa beneficieze pe plan social si international de
existenta a unei ordini care sa permit aca drepturile si libertatile sale individuale
fundamentale sa-si poata gasi o realizare deplina ;
- statelor le revine responsabilitatea de a apara si proteja conform legilor
obligatiile si angajamentele internationale in materia drepturilor omului, ordineqa
democratica stabilita in mod democratic si liber prin vointa poporului impotriva
activitatii persoanelor, grupurilor sau organzatiilor care iau parte sau refuza sa
renunte la acte de terorism sau violenta in scopul rasturnarii acestei ordini.
Ordinea publica este o stare de drept, continutul fiind legat de prevederile legale, ceea
ce permite realizarea si mentinerea echilibrului bazat pe :
- consensul social necesar functionarii optime a ansamblului social in conditiile
reglementarilor juridice in vigoare ;
- apararea si respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor ;
- apararea avutului public si privat ;
- apararea valorilor supreme in scopul promovarii si afirmarii progresului social
intr-o societate democratica.
Ordinea publica este strans legata de ordinea de drept, reprezentand proiectia
acesteia din urma in organizarea si desfasurarea activitatii publice intr-un stat si constand in
respectarea tuturor normelor de comportare generala, a regulilor de convietuire sociala, de
aparare a cetatenilor si a integritatii lor, a drepturilor legitime ale acestora precum si a
proprietatii private si publice.
Atunci cand analizam conceptual de ordine publica este necesar sa definim notiunile
de mentinere, asigurare si restabilire a ordinii publice.

3
 Mentinerea ordinii publice reprezinta ansamblul de masuri si actiuni intreprinse pentru
prevenirea tulburarilor sau a altor manifestari cu violenta in scopul evitarii fortei.
Caracteristica principala a mentinerii ordinii publice o constituie prevenirea, in care scop
culegerea si valorificarea informatiilor este elementul esential alaturi de actiunile privind
asigurarea ordiniipe timpul intrunirilor, manifestatiilor de diferite tipuri.
Asigurarea ordinii publice cuprinde un ansamblu de masuri, activitati si actiuni specifice
adoptate si desfasurate de catre organismele specializate ale administratiei de stat, in scopul
respectarii normelor de conduita civica prevazute in legi si alte acte normative, a drepturilor
si libertatilor cetatenilor, precum si a celor de protectie a proprietatii publice si private.
Restabilirea ordinii publice reprezinta ansamblul masurilor legale, preponderent
represive, bazate pe forta de constrangere, inclusiv pe forta fizica si a armelor de foc
aplicate de organele cu atributii legale pentru readucerea situatiei create prin incalcarea
grava a ordinii publice, generatoare de pericol, pentru siguranta statului, a cetatenilor, a
proprietatii publice si private, la starea de normalitate.
Restabilirea ordini publice cuprinde un ansamblu de actiuni specifice organiazate si
executate in timp, in raport de situatie, care se bazeaza pe folosirea mijloacelor si
materialelor tehnice din dotare, avand drept scop readucerea situatiei la starea de
normalitate.
Un alt element care trebuie analizat este reactia institutionala deoarece in contextul
evolutiilor situatiilor de protest social institutiile abilitate trebuie sa fie in masura sa adapteze
actiunile fortelor cu atriutii pe linia ordinii publiceprecum si cadrul juridic necesar activitatii
acestora.
Noile realitati din domeniul ordinii publice impun in contextul unei specializari si a unui
profesionalism ridicat dezvoltarea si transformarea permanenta a cel putin cinci capacitati :
a) Capacitatea de informare care este necesara pentru elaborarea unor situatii de
natura tehnica si criminologica ce vor permite formularea unor previziuni reale si
imbunatatirea bazei de date detinute de catre institutii asupra contestatarilor,
mijloacelor de care dispun, modurilor de operare, precum si a zonei in care
actioneaza sau in care pot opera acestia. Crearea unei baze de date va permite
anticiparea de desfasurare a actiunilor protestatare si rationalizarea interventiei
fortelor de ordine.
b) Viteza de reactie atunci cand actiunile turbulentilor depasesc cadrul autorizat este
necesar ca dispozitivul de mentinere e ordinii publice sa fie organizat si desfasurat
pentru a interveni in cel mai scurt timp posibil. De cele mai multe ori aceasta
creeaza posibilitatea controlului asupra situatiei si a evitarii in lant a incitarilor la
tulburarea ordinii publice.
c) Forta de reactie ia in considerare faptul ca fortele de destabilizare a ordinii publice
sunt din ce in ce mai violente si ca, adesea, acestea recurg la folosirea de arme si
echipamente periculoase, iar fortele politienesti trebuie sa aiba capacitatea de
riposta pentru inhibarea, descurajarea, imprastierea sau la nevoie neutralizarea
acestora prin forta asigurata de logistica proprie.
d) Controlul situatiei in timp si spatiu are in vedere ca actiunile de protest socila de
mare amploare pot sa se maniufeste pe eprioade mari de timp si sa se extinda pe
zone intinse. Aceste situatii impun cu necesitate ca statul sa poata angaja forta de
interventie publica autorizata care sa fie capacitata de tacticile si dotarea
corespunzatoare pentru a putea riposta eficient si rapid.
e) Gestionarea activitatii de comanda impune ca operatiunile pentru asigurarea si
restabilirea ordinii publice sa fie organizate si executate conform planului de
interventie stabilit, improvizatia, inoportunitatea si pregatirea precara fiind sortite
esecului.
Punerea in functiune a unui mecanism bazat pe asigurarea acestor capacitati creeaza
garantia interventiilor cu succes pentru apararea ordinii publice, sigurantei persoanelor si
exercitarii drepturilor si libertatilor cetatenilor in conformitate cu legea.
Procesul de adaptare a fortelor de ordine publica la noile caracteristici ale formelor de
protest social se confrunta cu o serie de factori care ii altereaza sau ii franeaza dezvoltarea :

4
 Factori de natura politica – mentinerea ordinii publice necesita constientizarea maselor
astfel incat toate componentele societatii sa realizeze ca ea reprezinta garantia care permite
manifestarea protestelor sociale fara a se ajunge la dezorganizarea sociala si cu respectarea
drepturilor si libertatilor omului ; viata politica democratica implica acceptarea confruntarilor
colective dar si interventia pentru stoparea evolutiilor necontrlate si periculoase. Fortele de
ordine publica nu trebuie considerate ca fiind « trupe praetoriene » in serviciul puterii publice,
ci ele trebuie sa se regaseasca in cadrul garatiilor de exercitare a liberattii cetatenesti fiind
legitimate prin utilitate publica.

Notiuni Generale privind Sistemul Fortelor de Ordine Publica

In ciuda eforturior depuse pentru crearea unui sistem legislativ capabil sa reglementeze
desfasurarea vietii sociale si sa asigure respectarea ordinii publice, toate statele, chioar si
cele cu democratie avansata si o situatie economica foarte buna s-au confruntat, se
confrunta si probabil se vor confrunta cu actiuni de tulburare a ordinii publice.
Aceste actiuni, caracterizate prin violenta, distrugeri, incalcarea legii si a drepturilor
omului au cauze, modalitati de manifestare si efecte dintre cele mai diferite dar toate au ca
finalitate sferinta umana. Revenirea la starea de normalitate se fac e prin masuri ferme luate
de guverne prin institutii politice, adminstrative, alte institutii cu drept coercitiv si chiar prin
forta armata.
Plecand de la cauzele probabile de producere a tulburarii ordinii publice si de la propria
experienta, statele si-au constituit structuri specializate si au adoptat strategii pentru
mentinerea si restabilirea ordinii publice.
În general, majoritatea statelor democratice includ in categoria fortelor de ordine
publica efective de politie , de jandarmerie, carabinieri, unitati antitero, servicii de paya si
protectioe a demnitarilor, de politie de frontiera, pompieri, garda de coastă, garda natională si
altele.
Fiecare stat şi-a creat şi perfecţionat structuri în domeniul ordinii publice în pas cu
propria sa dezvoltare istorică, păstrând propria identitate, existând astfel o varietate de
structuri organizatorice, relaţionale si concepţii de abordare în plan intern a ordinii publice.
Cu titlu de exemplu, în Germania, ordinea publica este încredinţată poliţiei, în timp ce in
Franţa, Belgia, Olanda, Canada, Spania – în mediul urban ordinea publică este încredinţată
Poliţiei, iar în mediul rural pe aceasta linie are atribuţii Jandarmeria. În SUA competenţa
aparţine Poliţiei cu particularitatea că, pentru restabilire, acţionează şi Garda Naţională, o
instituţie care funcţionează in regim temporar, fiind încadrată cu cetaţeni americani de diferite
profesii care sunt plătiţi sa se pregatească săptămânal şi la nevoie să acţioneze alături de
poliţie.
Remarcăm faptul că, în majoritatea statelor, forţele de ordine publică sunt în
subordinea Ministerului de Interne ( Ministerul Securitaţii Publice, etc ) şi sunt coordonate
centralizat pentru aplicarea legii. Excepţie fac Franţa şi Olanda unde Jandarmeria este în
structura Ministerului Apărării.
Deşi structurile sunt eterogene, ministerele care se ocupă de ordinea publică se
compun din : departamente, secretariate, subsecretariate, direcţii generale şi altele, cu
responsabilităţi pe linia activităţii operative, de logistică, de relaţii publice. Totodată,
ministerele au în subordien structurile statelor respectivede luptă împotriva terorismului, de
pază şi protecţie a demnitarilor, de pază a frontierei şi în unele situaţii pe cele vamale.
Mai trebuie subliniat faptul că doctrinele (strategiile ) naţionale de ordine publică
nu sunt subordonate intereselor grupărilor politice, ceea ce asigură continuitatea structurilor,
dar şi a specialiştilor în posturi.
În România, sistemul naţional de asigurare a ordinii publice cuprinde ansamblul
format din legislaţie, autoritaţile şi organele administraţiei publice, instituţiile, forţele şi
resursele create şi pregătite special, care acţionează pentru garantarea drepturilor şi
libertăţilor cetăţeneşti, protecţia proprietăţii publice şi private, funcţionarea normală a statului
de drept.
Sistemul Naţional De Ordine Publică cuprinde:

5
 • legislaţia;
• forţele de ordine publică;
• pregătirea;
• conducerea.
A. Legislaţia - înglobează totalitatea actelor normative în vigoare care
reglementează activitatea de ordine publică inclusiv cele referitoare la organizarea şi
funcţionarea autorităţilor cu atribuţii în această direcţie.
Principalele acte normative care alcătuiesc cadrul juridic necesar pentru menţinerea,
asigurarea şi restabilirea ordinii publice sunt: Constituţia României prevede că „România
este un stat de drept democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile
cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă
valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român idealurilor Revoluţiei din
decembrie 1989, şi sunt garantate".
Prevederea constituţională de a garanta aceste valori supreme se realizează prin
respectarea şi protejarea acestora de către autorităţile publice prin norme juridice instituite.
Legea nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de
Apărare a Tării prin care sunt compatibilizate toate aspectele referitoare la locul şi rolul
acestuia în cadrul sistemului autorităţilor şi instituţiilor publice ale statului cu prevederile
Constituţiei.
Legea nr. 604/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi
Internelor precizează că acesta este organul de specialitate al administraţiei publice centrale
având pe lângă celelalte atribuţii care îi revin şi apărarea drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale omului, a proprietăţii publice şi private şi prevenirea şi combaterea faptelor
antisociale.
Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române,
stipulează: „ Jandarmeria Română este instituţia militară specializată a statului", care are ca
atribuţii, printre altele, asigurarea şi restabilirea ordinii publice, prevenirea şi combaterea
infracţiunilor, şi prevenirea şi neutralizarea actelor diversioniste şi teroriste pe teritoriul
României;
Legea nr.218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române potrivit căreia
Poliţia Română este instituţia specializată a statului, care exercită pe teritoriul ţării atribuţiile
privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor, a proprietăţii private
şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, respectarea ordinii şi liniştii publice în
condiţiile legii.
Activitatea poliţiei constituie serviciul public specializat şi se realizează în interesul
persoanei, al comunităţii precum şi în sprijinul instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi în
executarea legii, cooperează cu instituţiile statului şi colaborează cu asociaţiile şi
organizaţiile neguvernamentale, precum şi cu persoanele fizice şi juridice.
Legea 371/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Poliţiei Comunitare
stipulează faptul că scopul creării Poliţiei Comunitare este „creşterea eficienţei pazei
bunurilor şi activităţilor de apărare a ordinii publice, a vieţii şi integrităţii persoanelor".
Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, completată
şi modificată cu Legea nr. 31/2004. În cazul în care adunările publice îşi pierd caracterul
paşnic şi civilizat, poliţia şi jandarmeria vor interveni pentru împiedicarea sau neutralizarea
manifestărilor ce tulbură grav ordinea şi liniştea publică, pun în pericol viaţa, integritatea
corporala a cetăţenilor, a forţelor de ordine sau ameninţă cu devastări ori distrugeri de clădiri
şi alte bunuri de interes public sau privat;
Legea nr.61/1991 cu modificările ulterioare, pentru sancţionarea faptelor de încălcare
a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice. Această lege prevede faptele
care încalcă unele norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, comise de
persoane sau grupuri de persoane care constituie după caz infracţiuni sau contravenţii şi
sunt sancţionate conform legii.
B. Forţele de ordine publică
Conceptul de forţă de ordine publică în sens larg, desemnează acele forţe investite,
îndrituite să exercite dreptul de poliţie: instituţii şi autorităţi cu competenţe şi atribuţii în

6
materie de ordine publice, cu dreptul de a soma pe orice în scopul de a respecta anumite
reguli de conduită pe care le-a încălcat, cu alte cuvinte au dreptul de a chema la ordine.
În sens restrâns, forţele de ordine publică includ doar acele forţe care asigură servicii
de ordine, de menţinere ori restabilire a ordinii publice, indiferent de acţiunile şi persoanele
care provoacă tulburarea acesteia, adică forţele, efectivele de jandarmi şi poliţie.
Într-o altă accepţie, forţele de ordine publică reprezintă autoritatea statului investita
prin lege cu atribuţii şi competenţe în materie de ordine publică cărora li se conferă sarcini în
exercitarea dreptului de poliţie a statului.
Organul de stat abilitat să exercite, în conformitate cu legea, toate măsurile cu privire
la respectarea ordinii publice în statul de drept este Ministerul Administraţiei şi Internelor dar
la realizarea acestor măsuri poate participa şi Ministerul Apărării Naţionale pentru paza şi
apărarea unor obiective importante de pe teritoriul naţional, menţinerea şi restabilirea ordinii
de drept.
Forţele de ordine publică se compun din:
- forţe specializate de ordine publică;
- forţe complementare de ordine publică;
- forţe de excepţie pentru apărarea ordinii publice.
I. Forţele specializate sunt alcătuite din unităţi din structura Ministerului Administraţiei
şi Internelor destinate executării de activităţi şi misiuni de sine stătătoare. Ele reprezintă
componenta de bază a forţelor destinate asigurării şi restabilirii ordinii publice şi asigură
caracterul unitar al activităţii statului de drept pentru garantarea respectării drepturilor şi
libertăţilor cetăţenilor cât şi funcţionarea în normalitate a celorlalte componente ale sistemului
securităţii naţionale.
Forţele specializate de ordine publică acţionează pentru:
- asigurarea ordinii şi liniştii publice, apărarea drepturilor şi libertăţilor, avutului
public şi privat şi combaterii criminalităţii;
- menţinerea ordinii publice pe teritoriul de competenta ;
- restabilirea ordinii publice în cazul tulburării grave a acesteia;
- pazei militare a obiectivelor de importanţă deosebită pentru statul român;
prevenirea şi stingerea incendiilor;
- paza, supravegherea şi controlul trecerii frontierei de stat a României; Categoriile
de forţe principale de ordine publică sunt:
a) Jandarmeria - potrivit Legii nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea
Jandarmeriei Române, stipulează:,, Jandarmeria Română este instituţia militară specializată
a statului", care are ca atribuţii, printre altele, asigurarea şi restabilirea ordinii publice,
prevenirea şi combaterea infracţiunilor, şi prevenirea şi neutralizarea actelor diversioniste şi
teroriste pe teritoriul României;
Jandarmeria face parte din structura organizatorică a Departamentului de Ordine şi
Siguranţa Publica a Ministerului Administraţiei şi Internelor exercitându-şi atribuţiile pe întreg
teritoriul naţional, în conformitate cu prevederile legale. Prin existenţa Jandarmeriei,
Ministerul Administraţiei şi Internelor dispune de o forţă militară specializată care asigură şi la
nevoie restabileşte ordinea publică împreună cu Poliţia şi alte structuri ale Ministerul
Administraţiei şi Internelor, evitând angajarea armatei în acţiuni de combatere a
manifestărilor de violenţă şi crimei organizate, a tulburărilor grave a ordinii publice.
b) Poliţia - este răspunzătoare de menţinerea ordinii publice. În acest scop,
organizarea prevenirii tulburării ordinii publice se realizează pe două direcţii: prevenirea
socială, în sensul acţiunilor asupra factorilor sociali care concură la complexitatea cauzală a
tulburărilor ordinii publice şi prevenirea situaţională prin luarea în considerare a măsurilor
care au ca scop reducerea factorilor situaţiilor care facilitează faptele de tulburare a ordinii
publice şi sporirea riscurilor autorilor acestora de a fi descoperiţi.
De asemenea, după restabilirea ordinii publice, Poliţiei îi revinde sarcina de a
menţine ordinea, folosind toate mijloacele atribuite de lege.
c) Poliţia de frontieră - în situaţii de tulburare a ordinii publice, de atingere a ordinii
constituţionale, aceasta execută următoarele misiuni:
- menţinerea ordinii publice în punctele de control trecere frontieră şi, la nevoie,

7
participă la restabilirea acesteia când a fost tulburată;
- controlul documentelor de trecere, mijloacelor de transport, persoanelor pentru
prevenirea introducerii în ţară de arme, muniţii, substanţe toxice şi radioactive, stupefiante,
precum şi interzicerea ieşirii din ţară a persoanelor sau grupurilor de persoane despre care
se deţin date că au provocat acţiuni turbulente ori că au fost implicate în acestea şi doresc să
părăsească România;
- descoperirea persoanelor date în urmărire prin INTERPOL sau a altor persoane cu
cetăţenie străină care intenţionează să intre în ţară în scopul amplificării crizei ori situaţiei
conflictuale;
d) Pompierii militari - participă la controlul modului de aplicare a prevederilor legale
privind prevenirea şi stingerea incendiilor în zonele unde s-au produs evenimente care
afectează climatul de ordine precum şi la stingerea incendiilor provocate de elemente
infractoare, datorate exploziilor ori acţiunilor forţelor de ordine.
Forţele specializate de ordine publică sunt pregătite şi dotate pentru a asigura şi pe
timp de război condiţii de ordine necesare manevrei şi angajării optime a unităţilor armate
fără a fi afectată capacitatea de luptă. În scopul îndeplinirii acestui atribut, forţele de ordine
pot desfăşura acţiuni pentru apărarea sediilor şi cazărmilor proprii, obiectivelor şi raioanelor
din competenţă, precum şi pentru adoptarea măsurilor de excepţie, caracterizate prin forţă,
care se aplică în stări de urgenţă, asediu sau război.
II. Forţele complementare - se organizează la nivelul diverselor organe ale
administraţiei publice centrale de specialitate şi asigură:
- prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale;
- supravegherea respectării normelor igienico-sanitare;
- ordinea şi disciplina militară în garnizoană;
- paza şi supravegherea deţinuţilor;
- paza unor obiective, altele decât cele date în competenţa forţelor principale;
- protecţia mediului înconjurător.
Dintre aceste categorii de forţe fac parte: Garda Financiară, Poliţia Comunitară,
Pompierii civili, detectivii particulari, formaţiunile de sprijin în domeniul ordinii publice şi cele
de pază a bunurilor şi altele.
III. Forţele de excepţie pentru apărarea ordinii publice - sunt constituite din unele
unităţi ale Armatei, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului Român de Informaţii,
Serviciului de Pază şi Protecţie, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, destinate şi
pregătite din timp, care vor acţiona numai cu aprobarea Preşedintelui României, în
conformitate cu prevederile legale, în situaţia în care instituţiile democratice au fost depăşite,
iar posibilităţile forţelor principale şi complementare au fost epuizate.
Serviciul de informaţii externe (SIE) este organ de stat specializat în domeniul
informaţiilor externe care organizează şi desfăşoară activitatea de informaţii în străinătate
pentru identificarea, studiul, cunoaşterea ameninţărilor externe la adresa siguranţei
naţionale, precum şi pentru promovarea şi apărarea intereselor de securitate ale României în
exterior.
Serviciul Român de Informaţii (SRI) este organ specializat cu competenţă generală în
materia informaţiilor privitoare la siguranţa naţională care organizează şi desfăşoară
activitatea specializată în interiorul ţării.
Serviciul de Pază şi Protecţie (SPP) este organ de stat specializat în apărarea
persoanelor care îndeplinesc activităţi importante de stat sau activităţi publice importante, a
sediilor instituţiilor supreme ale puterii statului precum şi a şefilor de stat sau a altor demnitari
străini pe timpul prezenţei lor în România.
Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) este organul central de specialitate care
asigură securitatea infrastructurilor guvernamentale de comunicaţii de orice fel, mai puţin
cele poştale, precum şi secretul comunicărilor realizate. În activitatea sa, STS realizează
măsuri specifice de secretizare a informaţiilor; desfăşoară activităţi specializate de cercetare
radioelectronică şi contrainformaţii radio, asigură unele funcţionalităţi tehnice specializate
pentru serviciile de informaţii şi siguranţa naţională.
C. Pregătirea forţelor de ordine publică - se realizează prin organismele special

8
constituite la nivelul organelor administraţiei publice centrale de specialitate.
În Ministerul Administraţiei şi Internelor efectivele forţelor de ordine se pregătesc în
instituţii militare de învăţământ, unităţi militare, prin cursuri şi în cursul programelor de
cooperare interna şi internaţionala, sau prin sistemul specific de instruire a personalului activ.
D. Conducerea Sistemului Naţional de Ordine Publică este realizată de
Autoritatea Naţională de Comandă şi anume: Parlamentul României, Preşedintele României,
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, Guvernul României, Ministrul Administraţiei şi
Internelor, autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale cu atribuţii în domeniul ordinii
publice.