Sunteți pe pagina 1din 28

1. Bune practici de interventie politieneasca pe timpul misiunilor 2.

Patrularea - patrula pedestra - patrularea cu cainele - patrula auto

1.Bune practici de interventie pentru politistul comunitar


Reguli privind masurile ce se impun a fi luate de catre politistul comunitar n cazul savrsirii faptelor infractionale

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Reguli generale de tactica politieneasca; Legitimarea Incatusarea; Folosirea spray-ului lacrimogen si a bastonului; Controlul autovehiculelor si al bagajelor; Interceptarea persoanelor; Folosirea armamentului din dotare; Masurile ce se iau la fata locului n cazul comiterii de infractiuni;

1.Reguli generale de tactica politieneasca:

Interventia politistului se va face avndu-se n vedere urmatoarele reguli: a) respectarea drepturilor constitutionale ale persoanelor si a legii; b) respectarea principiului impartialitatii si al nediscriminarii; c) justificarea legala a tuturor actiunilor; d) respectarea n interventie a principiilor proportionalitatii si al gradualitatii; e) stabilirea modului de actiune si evaluarea necesarului de forte nainte de interventie f) pregatirea si asigurarea din timp a armamentului si a celorlalte mijloace din dotare; g) cercetarea din timp a mprejurimilor locului n care se actioneaza; h) evaluarea gradului de periculozitate a persoanelor fata de care urmeaza a se lua masuri; i) supravegherea permanenta a adversarului si a persoanelor din jur; j) portul insignei si prezentarea legitima# 858f55i 5;iei de serviciu;

k) l)

m) n) o)

p)

q) r)

stabilirea sarcinilor atunci cnd actioneaza n echipa; atragerea atentiei persoanelor care se manifesta violent sau dau dovada de nervozitate sa se supuna masurilor ce vor fi luate si prezentarea consecintelor la care se expun n caz de opozitie; ocrotirea vietii, a sanatatii si a integritatii corporale a persoanelor a caror paza o asigura; respectarea regulilor de politete; pastrarea unei tinute corespunzatoare, autocontrolul gesturilor si al mimicii, al felului de a discuta, precum si ignorarea intentionata a unor observatii ironice att timp ct acestea nu afecteaza ordinea publica; ascultarea cu atentie, rabdare si calm a relatarilor persoanelor implicate si ale altora, tratarea cu mult tact a victimelor infractiunilor, a bolnavilor psihic, a minorilor, a femeilor etc. folosirea mijloacelor si a procedeelor de imobilizare si autoaparare se va face numai n conditiile legii si daca situatia o impune; declinarea competentei n cazul unor conflicte de interes.

2.Legitimarea
Legitimarea si stabilirea identitatii unei persoane este o masura politieneasca cu caracter preventiv ce consta n solicitarea si verificarea actului de identitate al acesteia, pentru a i se cunoaste datele de stare civila, cetatenia, domiciliul ori resedinta. Politistii au dreptul sa legitimeze si sa stabileasca identitatea urmatoarelor categorii de persoane: a) care ncalca dispozitiile legale; b) despre care exista indicii ca pregatesc sau au comis o fapta ilegala; c) cele a caror identitate este necesara exercitarii sarcinilor de serviciu; n vederea legitimarii si stabilirii identitatii persoanelor, politistii pot folosi unul din urmatoarele procedee: a) verificarea actelor de identitate ale persoanelor; b) verificarea altor documente oficiale prevazute cu fotografii; c) stabilirea datelor de identitate ale persoanei cu ajutorul altor cetateni cunoscuti si demni de ncredere, care anterior au fost legitimati; d) efectuarea de verificari n evidentele politiei; A.Reguli de tactica politieneasca ce trebuie respectate cu ocazia legitimarii persoanelor: a) persoana respectiva mai nti, este interceptata, folosindu-se formula "BUNA ZIUA (SEARA)!SUNT AGENTUL DE POLIIE..DE LA POLIIA .., VA ROG S-MI PREZENTAI ACTUL DE IDENTITATE";

b) pe timpul efectuarii legitimarii persoanei, mijloacele din dotare trebuie sa fie pregatite pentru interventie, iar politistul trebuie sa pastreze o distanta corespunzatoare fata de persoana legitimata; c) actul de identitate trebuie tinut la o naltime corespunzatoare, care sa permita att supravegherea permanenta si atenta a comportarii persoanei, ct si verificarea si citirea continutului acesteia; d) cnd legitimarea se efectueaza de catre doi politisti, seful echipei verifica actul de identitate, iar partenerul supravegheaza comportarea celui legitimat, postndu-se la doi-trei pasi de acesta, catre napoi si lateral. Dupa caz, politistul care supravegheaza persoana legitimata va avea pregatite mijloacele din dotare pentru interventie; B.Cu ocazia controlului actelor de identitate, politistii verifica: a) daca actul de identitate prezentat pentru control este emis de institutia competenta; b) daca actul prezentat corespunde ca forma si continut; c) daca actul de identitate apartine sau nu persoanei, n sensul ca fotografia din act corespunde cu fizionomia posesorului si daca datele de stare civila din act corespund cu cele declarate de persoana n cauza. ntrebarile cu privire la datele de identitate ale persoanei trebuie puse ntr-o alta ordine dect cea n care sunt trecute n act; d) daca actul de identitate are expirat termenul de valabilitate pentru care a fost eliberat; e) daca prezinta urme de falsificare, are stersaturi, modificari, corecturi, adaugiri ori contine mentiuni nepermise, scrise ori stampilate; f) daca actul de identitate este pastrat n conditii corespunzatoare, nu este deteriorat si daca persoana a luat masuri pentru prevenirea deteriorarii ori a distrugerii actului de identitate; g) daca actul de identitate contine interdictia pentru titular de a se afla n acea localitate sau a parasi o anumita localitate fara aprobare; h) n cazul legitimarii unui grup de persoane, acestea vor fi asezate n linie, unul dintre politisti va strnge actele de la fiecare, iar partenerul va supraveghea comportarea celor legitimati. Actele de identitate vor fi restituite dupa identificarea tuturor persoanelor; i) n situatia n care actul de identitate verificat este n regula si persoanei legitimate nu i se poate reprosa nimic, politistul i va nmna actul, va multumi si si va continua serviciul;

j)

pentru prevenirea unor evenimente, vor fi evitate pe ct posibil legitimarile n locuri aglomerate, unde aceasta masura nu poate fi efectuata n bune conditii din cauza curiozitatii persoanelor din jur ori a interventiei nedorite a unora dintre acestea sau n locuri ntunecoase. n cazuri deosebite, cnd situatia nu sufera amnare, legitimarea se executa si n aceste locuri;

k) daca persoana refuza sa se legitimeze sau sa prezinte date privind identitatea, politistul i aduce la cunostinta ca, daca are actul de identitate asupra sa si refuza sa l prezinte, fapta sa constituie contraventie, conform prevederilor legii pentru sanctionarea faptelor de ncalcare a ordinii si linistii publice, si se sanctioneaza cu amenda contraventionala. Daca persoana refuza n continuare sa prezinte actul de identitate, i se va efectua controlul persoanei, iar n situatia n care actul este gasit, dupa stabilirea identitatii i se va aplica sanctiunea contraventionala. n cazul n care n urma efectuarii controlului persoanei, actul de identitate nu se gaseste asupra persoanei, aceasta va fi condusa la sediul politiei pentru a i se stabili identitatea prin verificari n evidentele politiei; l) legitimarea se executa numai n scopul ndeplinirii atributiilor de serviciu;

3.ncatusarea

ncatusarea este o masura politieneasca de prevedere si siguranta care consta n aplicarea catuselor pe ncheietura minilor unei persoane n scopul limitarii mobilitatii fizice a acesteia. ncatusarea se efectueaza obligatoriu asupra urmatoarelor categorii de persoane: a) dezertori, evadati si recidivisti periculosi; b) urmariti, retinuti, condamnati si arestati preventiv, pe timpul transferarii sau al escortarii; c) autorii unor infractiuni contra vietii persoanei (tlharie, ultraj, viol n grup) ori ai altor infractiuni grave; d) care se manifesta agresiv, sunt violente ori se opun masurilor legale luate de politisti, iar rezistenta lor nu poate fi nfrnta n alt mod; e) care, datorita starii psihice n care se afla, prezinta pericol pentru viata si integritatea lor corporala, a politistului sau a altor persoane; f) care urmeaza a fi conduse la sediul politiei n vederea luarii masurilor legale si sunt cunoscute ca fiind agresivi; Reguli tactice ce trebuie respectate n cazul ncatusarii persoanelor:

a) ncatusarea se executa rapid si energic; b) catusile se aplica pe mini si pozitionate la spate; c) ncatusarea se efectueaza, de regula, din pozitia n picioare, persoana fiind asezata n asa fel nct sa nu poata ataca politistii. n cazul n care trebuie imobilizate mai multe persoane sau cnd acestea au un comportament violent vor fi asezate n genunchi sau culcate pe burta cu minile pe ceafa; d) n cazul n care persoana opune rezistenta, aceasta va fi ncatusata fortat; e) dupa ncatusare, se va efectua n mod obligatoriu controlul persoanelor; f) daca persoana ncatusata continua sa se manifeste violent, acesteia i se pot mobiliza si picioarele; g) aplicarea catuselor trebuie efectuata n asa fel nct sa nu duca la ranirea sau vatamarea integritatii corporale a celui imobilizat; h) catusele se scot numai daca a intervenit mbolnavirea grava a persoanei, pentru ca acesta sa mearga la toaleta, pe timpul servitului mesei precum si la depunerea acesteia n locurile de detinere, fara a se neglija supravegherea atenta n acest timp; i) este interzisa tinerea persoanelor ncatusate n pozitii nefiresti (n genunchi, culcate etc.) dupa realizarea imobilizarii; j) este interzisa expunerea persoanelor avnd catuse aplicate la vedere n locuri publice sau n sediile de politie pentru fotografiere (filmare) de catre reprezentantii mass-media;

4.A.Folosirea pulverizatorului de mna cu substante iritantlacrimogene


Pulverizatorul de mna cu substante iritant-lacrimogene este realizat sub forma unui recipient cilindric, confectionat din aluminiu, prevazut cu buton de actionarepulverizare si cu capac de protectie. El contine o solutie alcoolica si un agent de propulsare tip freon. Acesta substanta are efecte iritante asupra ochilor si a organelor olfactive "produce senzatia de corp strain n ochi, usturime, greutate respiratorie, stranut etc.) Efectul persista 15-30 minute de la parasirea zonei contaminate (este vorba de disparitia efectelor asupra organismului uman mpotriva caruia s-a folosit pulverizatorul). Pulverizatorul este destinat imobilizarii unor persoane recalcitrante, dispersarii unor grupuri de agresori sau evacuarii acestora din ncaperi si ascunzatori, fara a le produce vatamari corporale.

Reguli tactice ce trebuie respectate la folosirea pulverizatorului: a) folosirea acestui mijloc de imobilizare se va face dupa somatia "NCETAI! VOM (VOI) FOLOSI GAZE LACRIMOGENE!" si va nceta o data cu renuntarea agresorului la actiunea sa. Nu este necesara somatia daca nu exista timpul material necesar; b) pulverizatorul cu substante iritant-lacrimogene se foloseste de la o distanta de maxima directie n aceeasi directie cu vntul. Este interzisa folosirea pulverizatorului n directia flacarilor sau a obiectelor incandescente; c) cnd se foloseste n spatii nchise, politistii participanti la actiune vor purta n mod obligatoriu masca contra gazelor pentru a-si asigura protectie.

4.B. Folosirea bastonului de cauciuc sau a tomfei


Bastonul de cauciuc (tomfa) poate fi folosit n scopul: a) ca mijloc de aparare pentru pararea loviturilor agresorului prin prindere de ambele extremitati cu ambele mini (ori de mner, n cazul tomfei) si tinerea n directia din care vin loviturile; b) ca mijloc de intimidare a elementelor turbulente sau recalcitrante, aplicnd primele lovituri persoanelor mai violente, urmarind determinarea ncetarii actiunii si descurajarea celorlalte elemente agresive, retragerea si mprastierea lor; c) ca mijloc de atac, prin aplicarea de lovituri agresorului n scopul de a-l obliga sa elibereze victima, sa lase din mna obiectul folosit la atac ori sa nceteze actiunea. n cazul mai multor agresori, primele lovituri se vor aplica celui mai periculos. Reguli tactice ce trebuie respectate cu ocazia folosirii bastonului de cauciuc (tomfei): a) persoana este somata sa nceteze actiunea violenta si sa se supuna masurilor ordonate, folosind formula "NCETAI, VOM (VOI) FOLOSI FORA!", loviturile fiind aplicate numai daca persoana nu s-a conformat si continua actiunea violenta; b) loviturile trebuie sa fie rapide, urmate de retragerea imediata, si vor fi aplicate peste omoplati, antebrate, sezut (daca persoana este cu spatele) membrele inferioare sau superioare, pentru a para loviturile sau pentru a determina persoana sa dea drumul unor obiecte folosite pentru atac;

c) pentru a avea efectul urmarit, loviturile trebuie aplicate prin surprindere; d) forta loviturilor aplicate trebuie sa fie n concordanta cu gradul de mpotrivire a persoanei; e) bastonul de cauciuc se foloseste n limita necesitatii, aplicarea loviturilor ncetnd imediat ce agresorul a renuntat la actiunea violenta si s-a conformat dispozitiilor politistului; f) n timpul aplicarii loviturilor cu bastonul se recomanda ca, pe ct posibil, sa nu se faca miscari ample ori acesta sa fie ridicat deasupra capului, ntruct prin aceasta miscare se da posibilitatea celui mpotriva caruia se foloseste sa sesizeze interventia si sa se apere prin pararea loviturii; g) se va evita aplicarea loviturilor cu bastonul de cauciuc (tomfa) peste cap, urechi, gt, ochi, asupra altor parti vitale ori sensibile ale corpului deoarece i sar putea provoca persoanei vatamari corporale sau chiar moartea; h) se interzice folosirea bastonului de cauciuc n sediul politiei cu exceptia cazului cnd au loc actiuni violente sau n grup, care pun n pericol viata politistilor sau altor persoane ori exista pericolul distrugerii de bunuri apartinnd acestei institutii; i) n situatia n care, n urma loviturilor aplicate cu bastonul de cauciuc s-a produs vatamarea corporala a persoanei, politistul este obligat sa-i acorde primul ajutor, eventual sa transporte persoana la o institutie medicala pentru acordarea de ngrijiri si sa raporteze ierarhic, de urgenta, evenimentul.

5. Controlul bagajelor si autovehiculelor;


Controlul bagajelor este o masura politieneasca cu caracter preventiv ce consta n verificarea amanuntita a interiorului si a continutului bagajelor unei persoane.

Controlul bagajelor se executa asupra urmatoarelor categorii de persoane: a) persoane surprinse n flagrant la savrsirea unor infractiuni si care au asupra lor bunurile dobndite n urma savrsirii faptei b) persoane care sunt suspecte, din cauza mprejurarilor si a locurilor unde au fost gasite precum si a volumului obiectelor transportate; c) persoane care transporta bunuri a caror detinere si circulatie sunt interzise de lege (ca de exemplu: substante toxice, stupefiante, precum si alte bunuri materiale al caror regim este supus autorizarii).

Reguli de tactica politieneasca ce trebuie respectate la efectuarea :


I.controlului bagajelor:
a) persoana va fi interceptata, legitimata si i se va comunica masura ce urmeaza a fi luata, solicitndu-i-se sa l nsoteasca pe politist la sediul politiei sau ntrun loc unde poate fi efectuat controlul bagajelor; b) controlul bagajelor se executa de cel putin doi politisti, n prezenta a cel putin un martor asistent, care va fi identificat si pus n tema cu activitatea ce urmeaza a se efectua; c) controlul bagajaelor se executa, de regula, n ncaperi, spatii ferite de imixtiunea altor persoane sau la sediul politiei, caz n care, pe timpul deplasarii, persoana respectiva va fi supravegheata cu multa atentie, pentru a nu arunca obiectele sau bunurile ce fac obiectul controlului; d) partenerul va avea sarcina de a asigura protectia, fiind pozitionat n apropierea persoanei controlate, astfel nct sa blocheze iesirea din ncapere, iar persoana n cauza sa fie tinuta departe de obiectele cu care ar putea ataca, precum si de geamurile ce ar putea fi escaladate; e) n prezenta martorului asistent, nainte de nceperea controlului bagajului, i se va cere persoanei n cauza sa declare n scris ce obiecte se afla n interiorul acestuia, indicnd unele elemente caracteristice ale acestora, cum ar fi: marca, culoare, marime, uzura, etc.; f) deschiderea bagajului se poate face de catre unul din politisti, pe ct posibil, fara a fi degradat sistemul de nchidere; g) dupa deschiderea bagajului va fi examinat fiecare obiect, confruntndu-se cele declarate de persoana cu bunurile gasite la control; h) dupa examinarea obiectelor va fi studiat ambalajul, pentru ca politistul sa se convinga ca nu contine si alte obiecte si pentru a descoperi eventualele ascunzatori; Dupa controlul bagajelor se va ncheia un proces-verbal n care vor fi descrise activitatile desfasurate, obiectele examinate si eventualele obiectii ale participantilor, la care va fi anexata, daca este cazul, declaratia celui controlat. Procesul-verbal se ntocmeste n doua exemplare si va fi semnat de politisti, martori si persoana controlata, un exemplar fiind nmnat acesteia. Daca asupra persoanei controlate se gasesc bunuri care provin din savrsirea unor infractiuni sau a unor contraventii ori a caror detinere este interzisa se va face mentiune

n procesul-verbal despre ridicarea acestor obiecte n vederea cercetarii sau a confiscarii, precum si cu privire la locul de pastrare, n caz contrar, se va mentiona ca toate obiectele au fost restituite detinatorului. Pentru efectuarea controlului bagajelor nu este necesara autorizarea magistratului, politistul, n exercitarea atributiilor de serviciu, putnd recurge la aceasta masura doar n cazurile si n situatiile strict prevazute de lege si de dispozitiile interne, cu respectarea legalitatii, a drepturilor persoanelor, precum si a regulilor de fond si forma a documentelor ce se ncheie.

II.Controlul vehiculelor
Este activitatea care are drept scop verificarea minutioasa a acestora (inclusiv a portbagajului), a documentelor conducatorului auto si, dupa caz, a calatorilor si pasagerilor, a bagajelor pe care le au asupra lor, precum si legalitatii transporturilor de bunuri sau persoane. n conformitate cu prevederile art. 31 lit.f din Legea nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romne, politistii sunt abilitati sa efectueze, cu respectarea dispozitiilor legale, controlul vehiculelor aflate n circulatie, atunci cnd exista indicii temeinice cu privirea la savrsirea unor infractiuni sau posibile actiuni teroriste. Reguli tactice privind oprirea autovehiculelor pentru control: a) oprirea sa fie, sa aiba o motivatie corecta si justificata. Executarea semnalului pentru oprire se va face numai atunci cnd se constata ncalcarea unei reguli de circulatie sau n situatia n care din datele si informatiile detinute, exista indicii despre savrsirea unei contraventii ori a unei infractiuni de catre persoana care conduce vehiculul sau de catre unul dintre ocupantii acestuia, ori pentru identificarea autorilor de infractiuni si a obiectelor date n urmarire. Se interzice controlul de rutina asupra autovehiculelor aflate n traficul rutier; b) oprirea autovehiculelor pentru control se face, de regula, n afara partii carosabile, iar acolo unde nu exista conditii, ct mai aproape de marginea din dreapta drumului, pe acostament sau lnga bordura ori n spatiile de parcare, alveole etc, iar noaptea cu precadere n locurile luminate; c) semnalele politistului vor fi executate din timp, fara a crea un pericol pentru el sau conducatorul caruia i se adreseaza semnalul, ori pentru alti participanti la trafic. Semnalul de oprire al unui autovehicul trebuie sa se execute regulamentar, ziua cu bratul, iar noaptea cu bastonul reflectorizant ori sursa luminoasa; d) n cazul nerespectarii de catre conducatorul auto, a semnalului de oprire ce i-a fost adresat, politistul va comunica prin statie datele de identificare ale autovehiculului patrulei auto sau celui mai apropiat post de control pe directia de deplasare. Daca acest lucru nu este posibil va nota numarul de nmatriculare ale autovehiculului si va

ntocmi un raport n care va mentiona abaterea savrsita, n baza caruia se vor lua ulterior masurile legale. e) oprirea unui vehicul de catre politistul aflat ntr-un autovehicul de patrulare aflat n mers, se va efectua astfel: -n cazul cnd vehiculul ce urmeaza a fi oprit circula n aceeasi directie, echipajul trebuie sa puna n functiune semnalele luminoase de culoare rosie si albastra si pe cele sonore, dupa care, de regula, va circula n spatele autovehiculului vizat pna cnd conducatorul acestuia se conformeaza semnalelor si opreste. Oprirea se poate face si prin punerea n functiune a dispozitivului cu mesaje variabile, care va fi setat pe pozitia "STOP, POLIIA!", sau cu bratul. Daca conducatorul auto vizat nu da curs semnalelor efectuate, echipajul de politie va utiliza dispozitivul de amplificare a vocii somndu-l sa opreasca si executnd dupa caz, si semnalul regulamentar cu bratul, pe timp de zi, ori cu bastonul reflectorizant, pe timp de noapte; -n cazul cnd autovehiculul ce urmeaza a fi oprit circula din sens opus, semnalul de oprire se va executa din vehiculul Politiei, pe fereastra din stnga, prin balansarea n plan vertical a bratului, ori a bastonului reflectorizant; -n cazul n care conducatorul vehiculului nu opreste, patrula auto va proceda la nceperea urmaririi acestuia, concomitent cu anuntarea dispeceratului despre situatia creata, a datelor de identificare ale vehiculului si a motivelor care au determinat luarea masurii, solicitnd ajutorul efectivelor aflate n zona; f) de regula, trecerea la efectuarea urmaririi se justifica pentru: -retinerea persoanelor sau autovehiculelor date n urmarire; -identificarea persoanelor care au produs accidente grave de circulatie de pe urma carora a rezultat moartea sau vatamarea corporala grava a unor persoane si care au parasit locul accidentului; -identificarea persoanelor despre care exista indicii temeinice ca au comis infractiuni sau posibile acte teroriste; g) folosirea armamentului din dotare se va face numai n cazurile si cu respectarea prevederilor legale; Reguli tactice prvind executarea controlului vehiculului:

a) dupa oprirea autovehiculului, unul dintre politisti va desfasura procedura de constatare, n timp ce partenerul sau l va supraveghea pe conducatorul

autovehiculului oprit si pe restul ocupantilor, fiind pregatit sa intervina la nevoie n sprijinul colegului; b) se deplaseaza pna n dreptul usii conducatorului autovehiculului, pastrnd o distanta suficienta pentru a nu fi lovit cu portiera n cazul deschiderii bruste a acesteia, unde se va adresa cu formula:"BUNA (DIMINEAA, ZIUA, SEARA).SUNT (GRADUL PROFESIONAL), NUMELE sI UNITATEA DE POLIIE DIN CARE FACE PARTE)", dupa care va solicita pe un ton politicos, dar ferm sa i se nmneze documentele pentru control; c) comunica conducatorului auto motivul opririi, abaterea comisa si sanctiunea prevazuta de lege dupa care se va proceda la ntocmirea documentelor de constatare, solicitnd conducatorului auto sa ramna n autovehicul; d) verifica cu atentie, actele de identitate ale autovehiculului si, dupa caz, documentelor de nsotire a marfurilor sau a materialelor transportate; e) dupa caz, va solicita conducatorului auto sa deschida si portbagajul vehiculului unde pot fi ascunse persoane care se sustrag urmaririi si obiecte provenite din savrsirea de infractiuni; f) dupa efectuarea controlului, politistul este obligat sa asigure reintrarea autovehiculului n fluxul de circulatie;

6. Interceptarea persoanelor

Interceptarea este o masura politieneasca ce presupune solicitarea adresata unei persoane de a nceta o activitate n curs de desfasurare, n scopul clarificarii unei situatii ivite. Masura interceptarii se ia pentru urmatoarele categorii de persoane: a) cele care ncalca prevederile legale, fiind autorii unor contraventii sau infractiuni; b) cele despre care exista date si indicii ca au savrsit fapte de natura celor prevazute la litera a); c) cele care sunt suspecte prin comprtamentul lor, ori este evidenta intentia de a comite o fapta antisociala; d) cele care trebuie sa dea explicatii n legatura cu fapte, situatii, aspecte, persoane ori alte date care intereseaza politia; e) cele care prin prezenta lor la o anumita ora sau ntr-un anumit loc creeaza suspiciuni;

f) cersetori, bolnavi psihic, minori lipsiti de supraveghere, etc. Reguli tactice ce trebuie respectate la interceptarea persoanelor: a) solicita persoanei, de la o distanta convenabila, pe un ton ferm, convingator, sa se opreasca, folosind formula "VA ROG SA VA OPRII!";saluta, se prezinta, iar n caz de nevoie se legitimeaza, pastrnd o distanta care sa-i permita sa actioneze n siguranta; b) actioneaza ferm, dar cu tact, explicnd persoanei motivul opririi, indicnd n continuare activitatea pe care aceasta urmeaza sa o desfasoare (prezentarea actului de identitate, a bagajelor pentru control,etc.); c) pe timpul discutiilor, politistul va supraveghea persoana cu atentie fiind pregatit sa actioneze pentru autoaparare sau pentru prinderea acesteia; d) daca activitatea este desfasurata n echipa, partenerul se va posta n pozitie laterala, putin n spatele persoanei interceptate, fiind gata de interventie (pozitia acestuia va fi conditionata si de existenta sau inexistenta unor obstacole naturale aflate n imediata apropiere a persoanei oprite: cladiri, ziduri sau garduri nalte, etc. situatie n care acesta va sta n partea opusa unor astfel de obstacole; e) se va evita, pe ct posibil, interceptarea persoanei de partea carosabila a arterelor rutiere (daca aceasta nu poate fi evitata, persoana va fi scoasa imediat n afara acesteia), n locuri ntunecoase sau accidentate, n zonele cu trafic intens de persoane sau n mijlocul grupurilor (multimii), iar n caz de absoluta necesitate, persoana va fi condusa imediat ntr-un loc mai sigur, propice pentru desfasurarea activitatilor urmatoare.

9. Folosirea armamentului din dotare


n conformitate cu prevederile art.31. lit. h din Legea nr.218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romne, politistii au dreptul si obligatia de a purta asupra lor armamentul si munitia necesara, indiferent daca sunt n uniforma sau echipati civil, atunci cand se afla n exercitarea atributiilor de serviciu. Politistii pot detine, purta si folosi armele si munitiile cu care au fost dotati de catre unitatile din care fac parte. Armele de foc constituie mijlocul extrem folosit pentru imobilizarea persoanelor si se utilizeaza numai n conditiile legii daca celelalte metode nu au avut efectul scontat. Nu se scoate armamentul din toc dect pentru a fi folosit n mod legal.

Pe timpul executarii misiunilor, agentii de politie n uniforma poarta, n mod obligatoriu, centura pe care vor fixa tocul cu pistolul din dotare si cele doua ncarcatoare. n situatiile n care se actioneaza n tinuta civila, pistolul se va purta n toc pe cureaua de la pantaloni sau n hamul special confectionat, asigurndu-se mascarea acestuia. Se interzice portul armamentului si munitiei aferente, nbuzunare, mape, serviete sau n alte locuri care nu-i asigura deplina securitate si poate favoriza pierderea ori sustragerea lor. Agentii de politie care poarta armamentul si munitia permanent asupra lor, pe timpul ct se afla la domiciliu sunt obligati sa le asigure astfel nct sa nlature orice posibilitate de pierdere sau de folosire a acestora de catre membrii familiei sau de catre alte persoane, pastrndu-le n casete metalice (munitia separat de pistol) prevazute cu sisteme sigure de nchidere. Este interzis cu desavrsire a scoate pistolul din toc si a-l mnui n prezenta altor persoane, cu exceptia cazurilor de folosire legala a acestora. Prin uz de arma se ntelege executarea tragerii cu arma de foc asupra persoanelor si bunurilor. Se poate face uz de arma atunci cnd se ndeplinesc n mod cumulativ urmatoarele conditii generale: -daca este absolut necesar; -daca folosirea mijloacelor de mpiedicare sau constrngere nu este posibila ori nu a dat rezultate; -politistii pot face uz de arma, pentru ndeplinirea atributiilor de serviciu, n urmatoarele cazuri prevazute de art. 47 din Legea nr. 17/1996: b) mpotriva acelora care, ataca persoanele nvestite cu exercitiul autoritatii publice sau carora, potrivit legii, li se asigura protectie de catre politie. Se poate face uz de arma n acest caz daca sunt ndeplinite cumulativ si urmatoarele conditii speciale: persoana mpotriva careia se exercita atacul, sa faca parte din categoria persoanelor nvestite cu exercitiul autoritatii publice sau sa i se asigure protectie de catre politie; exista un atac material, direct, imediat si injust, prin care este pusa n pericol viata sau integritatea corporala acelor care fac parte din categoria persoanelor nvestite cu exercitiul autoritatii publice sau din categoria celor carora li se asigura protectie de catre politie; uzul de arma se va executa numai daca datorita mprejurarilor concrete ale savrsirii faptei atacul persoanei nu poate fi nlaturat prin alte mijloace;

d) pentru imobilizarea infractorilor care, dupa savrsirea unor infractiuni ncearca sa fuga; Se poate face uz de arma n acest caz daca sunt ndeplinite cumulativ si urmatoarele conditii speciale: infractorul a fost surprins n flagrant n timpul savrsirii unei infractiuni grave dupa efectuarea somatiei acesta ncearca sa fuga, nesupunndu-se cererii politistului de a ramne la locul faptei; datorita mprejurarilor comiterii faptei nu poate fi folosit n mod eficient un alt mijloc pentru imobilizarea infractorului; prin folosirea armamentului sa nu fie pusa n pericol viata altor persoane;

Gravitatea faptei va fi estimata n raport de prejudiciul produs, actiunile violente ale infractorului, frecventa acestor categorii de fapte, numarul de participanti, obiectele pe care le au asupra lor, etc. e) mpotriva oricarui mijloc de transport folosit de agresorii prevazuti anterior precum si mpotriva conducatorilor acestora care refuza sa opreasca la semnalele regulamentare ale organelor abilitate, existnd indicii temeinice ca au savrsit o infractiune ori ca este iminenta savrsirea unei infractiuni; Se poate face uz de arma n acest caz daca sunt ndeplinite cumulativ si urmatoarele conditii speciale: exista certitudinea ca ocupantii acestor mijloace de transport savrsesc sau au savrsit o infractiune grava, transporta bunuri dobndite n urma comiterii unor infractiuni si nu se opresc la semnalul regulamentar al politistului; datorita mprejurarilor comiterii faptei nu poate fi folosit n mod eficient un alt mijloc pentru imobilizarea mijlocului de transport; prin folosirea armamentului sa nu fie pusa n pericol viata altor persoane;

Focul asupra autovehiculelor se va efectua numai asupra pneurilor. Nu se folosesc arme de foc mpotriva autovehiculelor care nu opresc la semnalul regulamentar al politistului mbracat n uniforma, dect daca prin modul de conducere se pune n pericol, n mod evident, viata sau integritatea corporala a politistului sau a altei persoane.

f) pentru imobilizarea sau retinerea persoanelor cu privire la care sunt probe ori indicii temeinice ca au savrsit o infractiune si care riposteaza ori ncearca sa riposteze cu arma ori cu alte obiecte sau substante care pot pune n pericol viata ori integritatea corporala a persoanei; Se poate face uz de arma n acest caz daca sunt ndeplinite cumulativ si urmatoarele conditii speciale: sa se fi savrsit o infractiune, iar persoana n cauza sa opuna rezistenta sau sa riposteze cu arma sau cu alte obiecte care pot pune n pericol viata sau integritatea corporala a politistului sau a altor persoane; sa existe un atac material, direct si imediat asupra politistului aflat n exercitarea masurilor legale sau mptriva altor persoane; rezistenta sau riposta persoanei n cauza sa nu poata fi nfrnta n alt mod; prin folosirea armamentului sa nu fie pusa n pericol viata altor persoane;

g) pentru a mpiedica fuga de sub escorta sau evadarea celor aflati n stare legala de detinere; Se poate face uz de arma n acest caz daca sunt ndeplinite cumulativ si urmatoarele conditii speciale: sa fie nceputa o actiune de evadare din locurile legale de detinere sau de sub escorta; prinderea sau imobilizarea evadatilor sau escortatilor sa nu poata fi realizata prin alte mijloace; prin folosirea armamentului sa nu fie pusa n pericol viata altor persoane;

h) mpotriva grupurilor de persoane sau persoanelor izolate care ncearca sa patrunda fara drept n sediile sau perimetrele autoritatilor si institutiilor publice; Se poate face uz de arma n acest caz daca sunt ndeplinite cumulativ si urmatoarele conditii speciale: sa existe o ncercare de patrundere fara drept n sediile sau n perimetrele autoritatilor sau ale institutiilor publice;

atacul sau patrunderea, dupa modul n care a fost conceputa si se executa sa nu poata fi nlaturata prin alte mijloace sau metode; prin folosirea armamentului sa nu fie pusa n pericol viata altor persoane; n executarea interventiei antiteroriste asupra obiectivelor atacate sau

i)

capturate de teroristi, n scopul retinerii sau anihilarii acestora, eliberarii ostaticilor si restabilirii ordinii publice; Se poate face uz de arma n acest caz daca sunt ndeplinite cumulativ si urmatoarele conditii speciale: sa existe un atac terorist asupra unui obiectiv, acesta sa fie capturat sau sunt luati ostatici; atacul sau detinerea ostaticilor, datorita modului n care a fost conceput si executat sa nu poata fi nfrnt prin alte mijloace; n timpul folosirii armamentului sa nu fie pusa n pericol viata sau sanatatea ostaticilor sau a altor persoane;

n cazurile prevazute de lit. d), g), h) se va face uz de arma numai dupa ce s-a facut somatia legala. n cazul prevazut de litera h) se va face uz de arma numai dupa ce s-a repetat de 3 ori, la intervale suficiente de timp pentru dispersarea participantilor, somatia:" PRSII ZONA.., SE VOR FOLOSI ARME DE FOC!", dupa care se va executa un foc n plan vertical. Se va deschide foc asupra atacatorilor numai la ordinul celui care conduce actiunea, pe ct posibil la picioare pentru a evita cauzarea mortii acestora si a se realiza imobilizarea; n cazurile prevazute de litera a) si f), cnd politistul se afla n legitima aparare, poate face uz de arma si fara somatie, daca nu exista timpul necesar pentru aceasta. n cazurile prevazute de litera d), e), h), uzul de arma se va face n mod exceptional. n toate cazurile de folosire a armamentului, focul se va executa n scopul imobilizarii, evitndu-se lovirea zonelor vitale. Focul de arma cu efect letal se va executa numai n mod exceptional si

numai n cazurile de legitima aparare, n conditiile prevazute de art. 44 din Codul penal. Reguli de tactica politieneasca ce trebuie respectate de politisti n cazul folosirii armamentului din dotare: a) nainte de a trece la actiune, se va face o rapida analiza a situatiei existente la fata locului. Prin aceasta se vor stabili date concrete privind faptele savrsite, autorii acestora, daca sunt sau nu narmati, gradul de agresivitate, precum si comportamentul pe care l au n momentul surprinderii; b) armamentul din dotare se foloseste dupa efectuarea somatiilor legale. Somatia se face prin cuvintele: " POLIIA-STAI!". n caz de nesupunere se someaza din nou prin cuvintele " STAI C TRAG!". Daca cel n caz nu se supune nici de aceasta data, se someaza prin tragerea unui foc de avertisment n plan vertical. Daca cei (cel) n cauza nu se supun nici acestei somatii legale, se face uz de arma n directia acestora, tragnd, pe ct posibil, la picioare, astfel nct sa se realizeze imobilizarea si sa se evite uciderea persoanelor. Ca exceptie, se poate face uz de arma si fara somatie, n cazul atacului exercitat prin surprindere asupra politistului sau asupra altor persoane, precum si pentru retinerea infractorilor care riposteaza cu arme albe sau de foc daca lipseste timpul necesar pentru somatie; c) mpotriva persoanelor care riposteaza cu arme, politistul va face uz de arma din pozitia adapostit si va lua orice alta masura pentru a se proteja; d) se va evita, pe ct posibil, folosirea armamentului din dotare mpotriva minorilor, femeilor si batrnilor; e) se interzice folosirea armamentului n urmatoarele cazuri: -mpotriva copiilor, femeilor cu semne vizibile de sarcina, persoanelor cu semne vadite de invaliditate, cu exceptia cazurilor n care acestia nfaptuiesc un atac armat sau n grup, care pune n pericol viata sau integritatea corporala a uneia ori mai multor persoane; -n situatiile n care s-ar primejdui viata altor persoane ori viola teritoriul, spatiul aerian sau apele nationale ale unui stat vecin; f) se va evita pe ct posibil, folosirea armelor de foc n zonele aglomerate unde pot fi periclitate viata sau integritatea corporala a altor persoane, exceptnduse focul de avertisment n plan vertical; g) n momentul imobilizarii unei persoane si al aplicarii catuselor armamentul va fi introdus n toc sau n hamul de sustinere, dupa caz;

h) folosirea armamentului mpotriva autovehiculelor se va executa numai daca exista certitudinea ca ocupantii acestora savrsesc sau au savrsit o infractiune grava, transporta bunuri dobndite n urma comiterii unor fapte ilicite si nu opresc la semnalul regulamentar al politistului n uniforma. Focul asupra autovehiculelor se va executa numai asupra pneurilor; i) fiecare situatie n care s-a facut uz de arma se raporteaza de urgenta ierarhic. De ndata ce va fi posibil, raportul va fi ntocmit n scris. Daca n urma uzului de arma s-a produs moartea sau vatamarea unei persoane, fapta se comunica de ndata procurorului competent, potrivit legii; n cazul folosirii armelor de foc pentru somatie, ori daca nu au rezultat victime sau pagube materiale, n mod obligatoriu, evenimentul va fi raportat ierarhic si se vor efectua cercetari administrative n legatura cu conditiile si legalitatea uzului de arma;

j)

k) daca n urma uzului de arma au rezultat victime sau prejudicii materiale se vor lua urmatoarele masuri: -acordarea primului-ajutor victimelor si transportarea acestora la o unitate sanitara; -raportarea imediata, prin orice mijloc, a cazului si a urmarilor acesteia; -asigurarea pazei locului faptei, marcarea si conservarea urmelor; -protejarea politistului, pentru a preveni manifestarile de dezordine si a asigura apararea vietii acestuia; -raportarea ierarhica a evenimentului si informarea parchetului competent teritorial, pentru efectuarea cercetarii la fata locului; -n situatii speciale, de pericol iminent pentru viata si integritatea sa ori a altor persoane, sau care afecteaza siguranta nationala, ca urmare a actiunilor violente ale unor persoane ce folosesc sau intentioneaza n mod vadit sa foloseasca arme albe sau de foc, politistul poate face uz de arma folosind orice alta arma care nu-i apartine dar se afla n acel moment la ndemna, n aceleasi conditii n care face uz de arma de serviciu;

10. Masurile ce se iau la fata locului n cazul comiterii de infractiuni;


Dupa primirea sesizarii, dispecerul, sau ofiterul de serviciu, ct mai urgent

posibil, va dirija, dupa caz, o patrula aflata n teren mai aproape de locul evenimentului pentru a se deplasa la fata locului n vederea verificarii autenticitatii celor sesizate, urmnd a se lua operativ urmatoarele masuri: salvarea victimelor si acordarea primului ajutor; prinderea si imobilizarea autorului faptei, asigurnd apararea vietii si a integritatii corporale a acestuia; marcarea locului faptei si conservarea urmelor, fara a aduce vreo modificare acestora; eliminarea potentialelor pericole; raportarea evenimentului si asigurarea pazei locului faptei pana la sosirea echipei de cercetare careia i se vor prezenta constatarile facute, masurile luate si i va fi predat infractorul, respectiv mijloacele de proba stabilite; n situatia n care infractorul se afla ntr-un imobil sau ntr-o ncapere, politistul va organiza paza tuturor cailor de acces n acel loc, solicitnd ajutoare pentru a putea patrunde n interior si a imobiliza infractorul; Patrunderea n interior se face cu precautie, din mai multe directii, fara a se intra n grup si fara a se folosi alte persoane dect politisti pentru imobilizarea infractorului.

Daca n timpul urmaririi infractorului acesta abandoneaza bunuri sau obiecte provenite din infractiune, se va asigura paza lor, sesiznd ofiterul de serviciu pentru a ndruma echipa de cercetare n vederea identificarii urmelor existente pe acestea. n cazul savrsirii unei infractiuni ntr-o institutie cu profil financiar si comercial, se va actiona respectnd urmatoarele reguli tactice: a) apropierea de obiectiv se va realiza concomitent din mai multe directii, observnd cu atentie mprejurimile, autovehiculele stationate si n special cele care au n interior persoane, retinnd numerele de nmatriculare si elementele generale de identificare (culoare, marca, tip etc.) b) nu se va interveni niciodata n interior sau foarte aproape de intrarea principala, pentru a se evita luarea de ostatici sau atacarea politistilor;

c) daca este posibil, va fi contactat personalul de deservire n mod discret, n vederea informarii asupra evenimentului sesizat; d) informatiile obtinute vor fi raportate operativ asteptnd ordine daca se dovedeste ca situatia este reala; e) nainte de a actiona, va fi pus la punct n mod discret un dispozitiv de observare, de protectie si de interventie ulterioara, alcatuit din cel putin patru politisti; f) nu se va ncerca niciodata blocarea agresorilor n interiorul cladirii sau crearea unei situatii de nfruntare directa sau de sfidare a atacatorilor;

g) vor fi ndepartati trecatorii sau curiosii; h) daca vreuna din persoanele aflate n interior paraseste obiectivul, acest lucru va fi semnalat celorlalti, indicndu-se directia si modul de deplasare, precum si semnalmentele generale, pentru ca acestia sa organizeze capturarea si imobilizarea persoanei; i) pe parcursul evolutiei situatiei se vor transmite informatii privind numarul participantilor, semnalmentele acestora si ale vehiculelor, armamentul ntrebuintat, directia de deplasare a eventualilor fugari, daca exista sau nu ostatici; dupa sosirea fortelor suplimentare si a celor care vor coordona activitatea, politistii se vor integra n dispozitivul nou constituit;

j)

k) datele si informatiile obtinute pna la sosirea fortelor suplimentare vor fi raportate conducatorului actiunii;

2.Patrularea

Procedura privind efectuarea serviciului de patrulare


Descrierea procedurii: Patrularea este activitatea tactic poliieneasc organizat, prin care se realizeaz prezena n teren a poliitilor, ntr-o anumit perioad de timp pe un itinerar bine stabilit, n raport cu cerinele situaiei operative de pe teritoriul de competen. Patrula de poliie se realizeaz n scopul: a) prevenirii fenomenului infracional; b) acordrii de sprijin i asisten ceteanului; c) reactiviti fa de incidentele ce amenin sigurana ceteanului. n funcie de mijlocul de deplasare, patrulele pot fi pedestre, pe biciclete, pe motoscutere, motociclete, ATV-uri, auto, navale (brci, alupe i alte mijloace de deplasare pe ap), feroviare (trenuri de cltori i marf), cu elicopterul. Itinerariile de patrulare au o lungime difereniat, n funcie de mijlocul de deplasare: a) cele pedestre 36 km; b) cele pe biciclete 612 km; c) cele pe motoscutere, ATV, snow-mobil, navale (cu barca) 1015 km; d) cele pe motociclete, auto i navale (alupe i alte mijloace de deplasare pe ap) 1520 km. n cazul patrulelor pedestre i auto, unul din membrii poate avea n dotare i cine de serviciu (nsoire). De regul, durata unei activiti de patrulare nu poate depi 8 ore. n situaii speciale, programul de 8 ore se poate prelungi. n funcie de condiiile climaterice, eful unitii poate stabili, prin dispoziie, pauze suplimentare la intervale de timp. Patrularea se face n baza unei planificri, iar documentul ntocmit n acest sens va cuprinde urmtoarele elemente:

a) itinerarul de parcurs, ncadrat n timp, ora plecrii i ora terminrii misiunii; b) locurile de staionare; c) mijloacele de deplasare folosite; d) misiunile ce trebuie ndeplinite pe fiecare zon a itinerarului. Instruirea premergtoare intrrii n serviciu are ca scop informarea poliitilor cu privire la evoluia situaiei operative i formarea echipelor (patrulelor) n funcie de nevoile identificate din analiza tactic i elementele hrii criminogene. n cadrul activitii de instruire se pune accent pe acordarea respectului i pe corectitudinea manifestat fa de ceteni, grija fa de conduit i imaginea proprie a poliistului. Cu ocazia activitii de instruire, membrii patrulelor trebuie s primeasc: a) informaii globale cu privire la diversele infraciuni sau evenimente ce au avut loc n sectorul (zona) de responsabilitate (buletine sau note de evenimente, informaii de la ceteni, etc.); b) informaii despre msurile de prevenire sau operative necesare reducerii criminalitii stradale; c) instruciuni operative cu privire la persoane i bunuri urmrite; d) ndrumri sub aspectul prezentrii unor experiene, idei, sugestii sau alte procedee de prevenie generale sau specifice, n vederea ndreptrii eventualelor erori de procedur, i reducerii fenomenului infracional stradal; e) sarcini, activiti i instruciuni pentru a fi puse n practic; f) informaii noi referitoare la situaia operativ i tehnicile infracionale. Poliitii desemnai cu activitatea de instruire verific starea psiho-fizic a acestora, precum i mijloacele individuale de intervenie din dotare, stabilind msuri pentru ca fiecare poliist s nu intre n serviciu fr a avea asupra sa dotarea aferent i echipament corespunztor. Pe timpul activitii de instruire, care se va realiza pe parcursul a maxim 15 minute din programul efectiv de lucru, nu se vor prezenta i dezbate teme de pregtire profesional. La ieirea din serviciu, poliitii din patrule ntocmesc un raport, n care prezint activitile desfurate i rezultatele obinute, ce va fi analizat de ctre eful biroului / formaiunii i de ctre ofierul/agentul ef de schimb. Analiza activitii de patrulare i a evenimentelor nregistrate se va realiza zilnic la nceperea programului de lucru, i va fi prezentat sub forma unei sinteze conducerii poliiei.

n cadrul activitii de patrulare sunt i cazuri n care membrii patrulei se pot abate de la itinerarul de patrulare sau pot ntrerupe activitatea de patrulare, acestea fiind: a) pentru urmrirea i prinderea infractorilor disprui de la locul faptei sau a persoanelor date n urmrire; b) pentru conducerea persoanelor infractoare sau suspecte, la sediul unitii de poliie; c) cnd sunt sesizate c se comit evenimente grave n afara itinerarului; d) pentru a acorda ajutor altui poliist sau cetenilor care se afl n pericol, sunt victime ale unui atac ori accident, sau aflai n situaii limit; e) pentru a preveni sau a lua msuri n cazul comiterii unor infraciuni; f) pentru transportul unui bolnav psihic periculos la spitalul de psihiatrie; g) pentru a interveni urgent n caz de calamiti, catastrofe sau alte dezastre naturale; h) n cazul mbolnvirii subite a unui membru component al patrulei; i) cnd condiiile atmosferice sau alte fenomene naturale fac imposibil continuarea misiunii; j) cnd primete dispoziii din partea efului nemijlocit sau a ofierului de serviciu. Prsirea itinerarului de patrulare i intervenia la evenimente se va efectua numai dup ce a fost informat dispeceratul ori ofierul de serviciu al subunitii. eful subunitii sau ofierul aflat la comand poate ordona prsirea itinerarului de patrulare pentru: a) intervenia la evenimente deosebite n care este nevoie s se acioneze cu fore sporite; b) organizarea de activiti pentru prinderea unor infractori prin ncercuirea unei zone, cu nchiderea cilor de intrare-ieire din localitate.

Patrularea pedestr:
Patrula pedestr este un element poliienesc care acioneaz pe teritoriul municipiilor, oraelor i comunelor, pe itinerare de patrulare care sunt stabilite n funcie de locurile i mediile favorabile svririi infraciunilor sau contraveniilor, precum i de locurile unde se concentreaz sau acioneaz elemente infractoare. Patrula pedestr se compune, de regul, din cel puin doi poliiti.

Din componena acesteia pot face parte i studeni / elevi ai instituiilor de nvmnt ale M.A.I., poliiti comunitari, personal din societi de paz, voluntari. Membrii patrulei se deplaseaz, de regul, unul lng altul, iar acolo unde nu este posibil acest lucru, unul dup altul, respectndu-se regulile de circulaie impuse pentru pietoni. Deplasarea trebuie s se fac pe marginea exterioar a trotuarelor, pe partea stng a carosabilului ori pe mijlocul drumurilor necirculate. Pe timpul nopii, trecerea prin locuri ntunecoase, locuri acoperite, case prsite, etc., trebuie s se fac dup o observare prealabil, cu mult pruden i cu mijloacele din dotare pregtite pentru intervenie. Noaptea, pe timpul deplasrii prin locuri neiluminate, lanterna nu trebuie s fie aprins prea des, aceasta putnd alerta infractorii despre prezena poliitilor n locul respectiv. n general, nainte de a intra n zone acoperite, ntunecoase se face o scurt oprire, dar s se evite profilarea propriei siluete pe timpul staionrii n acest scop. n vederea exercitrii drepturilor i obligaiilor ce le revin, pe lng atribuiile generale ale poliitilor din serviciul de meninere a climatului de siguran public, componenii patrulelor pedestre au urmtoarele obligaii: a) s acioneze permanent pentru prevenirea furturilor din obiectivele de pe raza de competen, a celor de i din autoturisme, a telefoanelor publice stradale, precum i pentru prevenirea violurilor, tlhriilor, scandalurilor i a altor manifestri prin care se ncalc normele de convieuire social, ordinea public, circulaia pe drumurile publice i se aduce atingere drepturilor i libertilor ceteneti, vieii i integritii corporale a persoanei, avutului public i privat, lund msuri ferme, conform prevederilor legale, atunci cnd aceste fapte s-au comis; b) s acioneze pentru combaterea faptelor ilegale; c) s participe la aciuni organizate, n baza planurilor ntocmite n acest sens, pentru combaterea faptelor antisociale; d) s acioneze pentru combaterea faptelor de parazitism social i pentru depistarea celor care polueaz strada (ceretori, vagabonzi, prostituate, etc.); f) s menin permanent legtura cu jandarmii, poliitii comunitari, personalul din sistemul de paz care acioneaz n zon, pentru a face schimb de informaii, a cere i acorda sprijin n soluionarea unor situaii ivite pe timpul serviciului; g) s supravegheze persoane aflate n atenia poliiei ce domiciliaz n zona de responsabilitate;

h) s intervin pentru asigurarea fluenei rutiere pe itinerariul de patrulare, atunci cnd situaia impune, urmrind depistarea unor persoane care au furat autovehicule ori a infractorilor care transport bunuri sustrase sau sunt urmrii; i) s verifice n baza de date, autovehiculele care sunt suspecte prin staionarea ndelungat sau prin starea de degradare; j) s se afle la orele stabilite n punctele fixate n variantele de patrulare, dac nu sunt cauze care pot mpiedica aceasta; k) s participe la meninerea ordinii publice pe timpul producerii unor calamiti naturale, catastrofe, dezastre, precum i pentru limitarea efectelor acestora prin luarea primelor msuri.

Patrularea auto
Patrulele auto desfoar activiti specifice n zona de siguran public, pentru observare, asigurarea vizibilitii i a interveniei la evenimente, n vederea prevenirii i combaterii faptelor antisociale. Patrulele auto asigur legtura cu patrulele pedestre, care acioneaz n acelai sector (zon) de siguran public. Pentru patrulele auto se stabilesc puncte obligatorii de staionare n scopul observrii zonelor aglomerate sau unde se concentreaz persoane suspecte, activitate ce va fi realizat de ctre aceti poliiti, aflndu-se n imediata apropiere a autovehiculului i avnd asupra lor toate mijloacele de intervenie din dotare. Staionarea va dura pn la 15 minute, n timp ce membrii patrulei se vor deplasa n zon pentru ndeplinirea atribuiilor de serviciu. Pe timpul staionrii, poliitilor le este interzis s rmn n mijlocul de transport, cu excepia situaiilor cnd se afl n pauz. Patrula auto execut serviciul cu autoturisme special destinate i este format din cel puin doi poliiti sau un poliist cu experien profesional i un student/elev/poliist comunitar. Patrularea pe raza de competen se poate efectua cu semnalele luminoase n funciune, att ziua ct i pe timpul nopii. Aceast modalitate este stabilit de efii unitilor i subunitilor, n funcie de situaia operativ sau specificul anumitor zone de patrulare ori misiuni ce trebuie realizate. efii menionai stabilesc, dac este necesar, inclusiv anumite orare n care s se foloseasc semnalele luminoase.

Condiia esenial este de a nu ngreuna circulaia celorlalte vehicule, astfel c se folosete banda de lng acostamentul drumului. Pentru a nu crea confuzia n rndul participanilor la traficul rutier c autovehiculele se deplaseaz la evenimente, pe timpul patrulrii se recomand folosirea unei viteze reduse (20 40 km/or). n situaia n care patrularea este ntrerupt pentru deplasarea la un eveniment semnalat sau pentru o activitate cu caracter de urgen, conductorul autovehicului va pune n funciune simultan semnalele acustice i luminoase. Pe timpul deplasrii la evenimente se folosete sunetul tip YELP butonul 2!La ptrunderea i traversarea interseciilor se utilizeaz sunetul tip PIERCER butonul 3! Poliitii aflai n patrularea auto trebuie s aib n vedere urmtoarele reguli: a) s respecte legislaia privind circulaia pe drumurile publice; b) s poarte uniforma de serviciu, indiferent din ce compartiment face parte; c) s poarte centura de siguran; d) s foloseasc autovehiculul numai pentru executarea serviciului; e) n situaii deosebite, s intervin pentru acordarea primului ajutor i transportarea la o unitate sanitar a persoanelor a cror via este n pericol; f) dac este cazul, s intervin rapid n sprijinul celorlali poliiti aflai n teren, precum i pentru transportul operativ la poliie al persoanelor depistate. g) s intervin cu operativitate pentru rezolvarea unor situaii, constatate din oficiu, la solicitarea cetenilor sau la dispoziia efului su nemijlocit, ofierului de serviciu, dispecerului, etc.; h) s menin legtura direct sau prin staia de emisie-recepie cu poliitii aflai n serviciu, pentru realizarea schimbului de informaii i acordarea sprijinului necesar, dac este cazul; i) naintea prsirii itinerarul de patrulare, s raporteze, prin mijloacele avute la dispoziie, efului su nemijlocit sau ofierului de serviciu, dispecerului. n timpul executrii serviciului n patrula auto, poliitii ce o compun vor avea n vedere: a) zonele unde locuiesc elementele agresive, turbulente, infractorii recidiviti, gazdele de infractori i alte asemenea persoane;

b) locurile favorabile svririi infraciunilor cu violen, precum i cele unde de obicei se ntlnesc sau i fac apariia elemente parazitare, infractoare, discoteci, baruri sau alte localuri de alimentaie public cu program nocturn; c) locuine izolate ale persoanelor n vrst, lipsite de aprare sau care prin modul de via i comportare sunt poteniale victime ale infractorilor; d) arterele de circulaie rutier cu trafic intens ori unde se nregistreaz frecvent evenimente rutiere; e) locurile de staionare a taximetrelor i intervenia cu operativitate n cazul evenimentelor deosebite; f) grdinie, coli, aziluri de btrni etc.; g) uniti economice cu schimburi de noapte; h) case n construcie, cabane, cartiere nou construite n zone periferice.

Patrularea cu cini de serviciu:


Cinii de serviciu (de nsoire) sunt dai n dotarea poliitilor dup ce acetia urmeaz un curs de iniiere n creterea i dresajul cinilor. Patularea cu cini de nsoire se efectueaz de regul n zonele cunoscute cu stare infracional ridicat (violen, trafic i consum stradal de droguri, etc.) La orice ieire n teren, cinele de serviciu este echipat cu botni i pus n les, fiind folosit, de regul, numai de poliistul care l are n primire i care l-a dresat. n funcie de situaia creat, cinele de serviciu poate fi folosit: a) cu botni i fr les, pentru: - paza locului faptei, a corpurilor delicte i a persoanelor; - cercetarea i scotocirea terenurilor acoperite ori a locurilor greu accesibile; b) fr botni i n les, cnd: - trebuie dispersat un grup ce prezint pericol pentru ordinea public; - trebuie nlturat opunerea violent fa de msurile legale luate de poliiti; - este necesar asigurarea pazei persoanelor n timpul conducerii forate la sediul poliiei;

- este necesar restabilirea ordinii n parcuri sau n alte locuri deschise. c) fr botni i fr les, pentru: - semnalarea i descoperirea persoanelor ascunse; - nlturarea unor atacuri care pun n pericol viaa sau integritatea corporal a poliist ori a altor persoane, precum i pentru prevenirea unor posibile atacuri de acest gen; - prinderea unor persoane suspecte de comiterea unor infraciuni i care nu se supun somaiei; - prinderea evadailor i altor persoane urmrite n temeiul legii. Folosirea cinilor de serviciu pentru imobilizare este precedat de somaia pentru ncetarea aciunilor i avertizarea cu privire la folosirea acestui mijloc, prin formula NCETAI, DISPERSAI-V, VOM FOLOSI CINII DE SERVICIU!. Cinele poate fi folosit i fr somaie, dac timpul necesar pentru aceast activitate este insuficient, existnd un pericol iminent. Poliitii, care au n dotare cini de serviciu, vor aloca 30 de minute din timpul de lucru zilnic pentru ngrijirea i hrnirea acestora. eful nemijlocit coordoneaz, sprijin, ndrum i controleaz persoanele care aplic procedura, urmrind respectarea acesteia i a variantei / variantelor revizuite.