Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ARGUMENT
"O educaţie care vrea să respecte totalitatea personalităţii şi integritatea progreselor realizate va trebui să folosească fiecare epocă a copilăriei
pentru a asigura dispoziţiilor şi aptitudinilor deplina lor împlinire, astfel încât nici una să nu fie atrofiată şi nici pierdută, dar şi succesiunea vârstelor
să corespundă unei integrări treptate a activităţilor celor mai primitive în cadrul celor mai evoluate"- scria psihologul Henry Wallon.
Numită, pe bună dreptate, „artă a cuvântului”, poezia pătrunde de timpuriu în universul copilului, alături de joc, poveste şi cântec, conferind
copilăriei un farmec aparte Ea este un alt mod de a povesti – mai scurt şi uneori mai simplu, însă suficient pentru a-l introduce pe copil în lumea plină
de vrajă şi mister a anotimpurilor, a florilor şi a gâzelor, a animalelor şi a păsărilor, a jocurilor şi a jucăriilor, dar şi în diversitatea aspectelor vieţii
sociale, având, în mod indiscutabil, valenţe educative intelectuale, morale şi estetice.
Conţinutul accesibil, acţiunea simplă şi versurile ritmate care se înlănţuie într-o armonie deplină, chemându-se unele pe altele, îl captivează pe
copil şi îl determină să asculte poezia cu plăcere şi interes, să o memoreze fără dificultate şi să o recite cu însufleţire şi încântare, conform propriilor
capacităţi, cu ocazia diferitelor evenimente din viaţa sa.
Literatura este o lume plină de culoare, muzicalitate şi expresivitate. Prin intermediul ei, copilul îşi lărgeşte orizontul de cunoaştere, îşi îmbogăţeşte,
activizează şi nuanţează vocabularul, învaţă să se exprime corect, coerent, şi elegant, descoperind astfel frumuseţea limbii materne.
Am conceput acest opţional ca pe o călătorie prin anotimpurile copilăriei, călătorie pe parcursul căreia elevii vor face cunoştinţă cu câţiva dintre cei
mai cunoscuţi poeţi si scriitori români şi cu nemuritoarele lor poezii si lecturi destinate celor mici.
Nu trebuie să pierdem din vedere în realizarea activităţii noastre la catedră, scopul general urmărit de învăţământul actual, acela de a cultiva un
profil intelectual, moral, complet al omului, capabil de o integrare rapidă în viaţa socială. Promovând gândirea creativă, folosirea diverselor
modalităţi de comunicare în situaţii reale, ajutăm copilul în a-şi forma o cultură comunicaţională şi literară care să îl ajute să înţeleagă lumea, să
comunice şi să interacţioneze cu semenii, să fie sensibil la frumosul din natură şi la cel creat de om, formându-şi şi consolidându-şi o scară justă de
valori. Comunicarea este esentială pentru om şi de aceea am propus ca temă de studiu pentru acest opţional Calatorie in Tara Imaginatiei. Am avut
în vedere la elaborarea acestei programe atât însuşirea unor noţiuni teoretice de bază, cât şi sau mai ales, aspecte practice, atractive. Am încercat să îi
fac să înţeleagă opera literară ca pe o comunicare a unor gânduri, trăiri, sentimente, ca pe o posibilitate de a cunoaşte, de a simţi, de a valoriza.
În contextul în care studiul Limbii şi literaturii române în sistemul de învăţământ contemporan este, cel puţin din perspectiva elevilor, unul pur
formal şi încorsetat de norme rigide, de conţinuturi teroretice dificile şi inutile, iar evaluarea- negoţ cu teste, teme pentru acasă, cunoştinţe şi
punctaje- generatoare de anxietate şi stres, opţionalul propus urmăreşte o schimbare a viziunii elevilor asupra literaturii, orientând-o spre întâlnirea
fructuoasă cu celelalte arte: muzica, pictura, arta cinematografică şi teatrul. Scopul educaţiei literar-artistice este să înveţe elevii să se orienteze în
peisajul cultural din toate timpurile şi de pretudindeni, dar mai ales în cel contemporan, în care nu se regăseşte întotdeauna triada antică Bine-Adevăr-
Frumos. Misiunea societăţii şi, implicit, a şcolii este, aşadar, aceea de a forma oameni autonomi, cu simţ estetic, cu înalte valori morale şi civice, cu
inteligenţă selectivă, gândire critică şi creativitate dinamică, mereu antrenată să genereze valori noi.
Citind textul literar poetic prin ochelarii picturii sau ai muzicii, elevii se vor apropia afectiv de arta cuvântului prin interiorizarea emoţiei
estetice suscitate de valoarea intrinsecă a textului respectiv, astfel apetitul pentru artă în diversele ei forme de manifestare fiind menit să crească
progresiv. În acest sens, atelierele de creaţie propuse (Ex. Să surprindă, cu mijloacele picturii, vibraţiile lirice ale unui text eminescian, într-un tablou/
colaj original sau să redacteze un text personal în versuri sau în proză, în care să surprindă, cu ajutorul descrierii subiective, emoţia artistică din
tabloul “Anemone” de Ştefan Luchian), care vor estompa graniţele dintre literatură şi celelalte arte, vor dinamiza activităţile educative menite să
cultive gustul artistic al şcolarilor. În ceea ce priveşte valoarea ontologică şi formativă a artei, îl putem cita pe Ernesto Sabato, care afirma că
“literatura, ca si pictura si muzica, este mijlocul prin care accedem la esentialul din om, inapt pentru logică: visele, emotiile, dragostea, ura,
speranta, angoasa, sensul vietii”. Un aspect semnificativ al abordării propuse de opţionalul “Literatura şi celelalte arte”este plierea pe gusturile
actuale ale elevilor, aceştia fiind provocaţi, spre exemplu, să pună pe muzica pe care o ascultă (sau pe linia melodică a unei melodii preferate),
indiferent de genul muzical, versuri celebre din literatura română şi chiar să se înregistreze sau să facă un minivideoclip.
Fiind unanim cunoscut interesul elevilor pentru mijloacele moderne de comunicare, folosite adesea în detrimentul lecturii, opţionalul este în
aşa fel conceput, încât să exploateze statutul de fan al televizorului/internetului al elevului, deturnându-l în favoarea accesării literaturii prin
vizionarea de filme- ecranizări ale unor texte cunoscute din literatura română sau a unor spectacole teatrale. Mai mult decât atât, activitătile propuse
în cadrul opţionalului vor avea în vedere şi latura kinetică a elevilor, nevoia lor de exprimare prin mişcare fiind întâmpinată de activităţi teatrale,
puneri în scenă ale unor texte literare şi chiar activităţi coregrafice.
Firul călăuzitor al tuturor activităţilor propuse este revelarea şi dezvoltarea creativităţii elevilor, ţinând cont de particularităţile acestora şi de
diferitele tipuri de inteligenţă pe care le manifestă. Temele de proiect, precum şi materialele de portofoliu propuse de către profesor, la care se vor
adăuga cele sugerate chiar de către elevi şi pe baza cărora va fi făcută, de altfel, evaluarea (diminuându-se, astfel, semnificativ, factorul stres) sunt în
1
acord cu ideea esenţială( la care subscriu) că în educaţie primatul trebuie să îl aibă creativitatea. (a se consulta şi lucrarea lui Ken Robinson- “O lume
ieşită din minţi. Revoluţia creativă a educaţiei”)
Opţionalul propus realizează, aşadar, o abordare incitantă, la nivel interdisciplinar, o provocare perpetuă, atât pentru profesor, cât şi pentru
elevi, încercând transformarea orei de limba şi literatura română într-un adevărat atelier de creaţie.
COMPETENŢE GENERALE
1. Dezvoltarea capacităţii de comunicare expresivă, orală şi scrisă, a propriilor observaţii asupra artei
2. Realizarea de lucrări creative (în diverse domenii artistice), pornind de la texte literare poetice şi narative
3. Utilizarea corectă şi, totodată, creativă a resurselor limbii în comentarea şi scrierea unor texte literare de genuri diferite
4. Exprimarea argumentată a opiniilor personale cu privire la diverse producţii artistice (literare, muzicale, cinematografice etc.), prin
respectarea opiniilor celorlalţi
5. Dezvoltarea capacităţii de a accesa, reorganiza şi adopta critic informaţii despre literatură şi alte arte, din diferite surse
VALORI ŞI ATITUDINI
Cultivarea gustului estetic al elevilor prin abordarea textelor literare în versuri sau în proză;
Dezvoltarea interesului elevilor faţă de literatură prin raportarea la celelalte arte;
Conştientizarea importanţei artei şi a valorilor estetice în dezvoltarea afectivă şi intelectuală a fiinţei umane;
Stimularea gândirii autornome, reflexive şi critice, prin receptarea literaturii şi a artelor;
Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de artă, în diversele ei forme de manifestare;
Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii şi ale artelor.
2.Realizarea de lucrări creative (în diverse domenii artistice), pornind de la texte literare poetice şi narative;
Competenţe specifice Activităţi de învăţare
2.1 folosirea recuzitei picturii pentru a - realizarea unor lucrări plastice inspirate de
transfera emoţiile transmise de un text literar texte literare poetice /narative;
- crearea unor caligrame;
- realizarea de calendare literar-plastice;
- realizarea copertelor pentru cărţile preferate;
- portrete ale personajelor preferate din texte
literare;
- realizarea unor afişe de spectacol;
- exerciţii ghidate de lectură a imaginii.
3.Utilizarea corectă şi, totodată, creativă a resurselor limbii în comentarea şi scrierea unor texte literare de genuri diferite;
Competenţe specifice Activităţi de învăţare
3.1 formularea unor răspunsuri personale şi - exerciţii de citire fluentă şi expresivă a
creative pe marginea unor texte literare de textului scris;
diferite tipuri - strategii de captare şi de menţinere a atenţiei
auditoriului;
- exprimarea unor idei originale şi pertinente
despre textele citite.
3.2 redactarea unor texte creative, care să -stimularea ingeniozităţii verbale şi artistice
reflecte ingeniozitate lingvistică prin crearea de acrostihuri, caligrame, povestiri
în lanţ, poezii “dadaiste”, cuvinte-valiză etc.
- expoziţie de caligrame- turul galeriei realizat
de “critici literari şi plastici”;
- dialoguri imaginare insolite (între un nasture
roz şi un sacou, între un morcov şi o radieră
etc.)
- editare de material pt. revista şcolii.
3.3 respectarea normelor ortografice şi - exerciţii de identificare corectă a unor fapte
ortoepice în comunicarea orală şi scrisă de limbă;
- exerciţii de sesizare a valorii expresive a unor
cuvinte cu formă neliterară/ arhaisme/ licenţe
poetice etc.în textele literare abordate;
- jocuri de cuvinte bazate pe confuzii
fonetice/lexicale/sintactico-morfologice
3.4 analizarea constantă a scrisului/discursului - exerciţii de recitare a unor texte poetice şi
propriu şi pe cel al colegilor din punctul de audiţii ale lecturilor realizare de autorii înşişi
vedere al corectitudinii, al lizibilităţii, al sau de personalităţi ale culturii române;
coerenţei şi al clarităţii - activităţi de corectare reciprocă a textelor
scrise;
- activităţi ludice care vizează îmbunătăţirea
textelor scrise de elevi (ex. dialogul autor-
editor, autor-cititori-scaunul autorului)
4. Exprimarea argumentată a opiniilor personale cu privire la diverse producţii artistice (literare, muzicale, cinematografice etc.), prin
respectarea opiniilor celorlalţi
Competenţe specifice Activităţi de învăţare
4.1 prezentarea unor răspunsuri personale, -exersarea exprimării opiniei personale în faţa
creative şi critice, pe marginea unor texte colegilor, folosind structuri lingvistice
diverse sau creaţii artistice specifice;
- folosirea unui vocabular adecvat în
exprimarea opiniilor critice privitoare la
domeniul muzical (linie melodică, gen
muzical), cinematografic (regizor, coloană
sonoră, lungmetraj etc.), teatral(ex. indicaţii
scenice, recuzită, sufleur) şi literar.
4.2 folosirea unor strategii de ascultare activă - exerciţii de ascultare activă;
şi manifestarea unui comportament - exerciţii de construcţie a mesajului unei
comunicativ politicos faţă de interlocutori comunicări în funcţie de comportamentul
diferit al interlocutorilor;
- folosirea unor structuri lingvistice care
exprimă manifestarea atenţiei şi a empatiei faţă
de interlocutori (formule de adresare, de
politeţe etc.)
4.3 utilizarea unor forme atractive de -activităţi de selectare a unor
prezentare a opiniilor cu privire la texte aforisme/maxime/ proverb pe teme date, în
literare, prin apelarea la handout-uri, mijloace funcţie de ideea transmisă şi de valoarea
audio-vizuale, aforisme etc. expresivă;
-exerciţii de selectare a informaţiilor esenţiale
dintr-un text, utile pentru întocmirea de
handout-uri pentru colegi.
5. Dezvoltarea capacităţii de a accesa, reorganiza şi adopta critic informaţii despre literatură şi alte arte, din diferite surse
Competenţe specifice Activităţi de învăţare
5.1 identificarea informaţiilor esenţiale, - organizarea unor momente de informare
relevante din texte literare şi nonliterare care biografică ce vizează scriitori, pictori,
au ca temă domeniul artistic compozitori, actori etc. ale căror nume sunt
vehiculate pe parcursul orelor de curs;
- selectarea si editarea unor portrete de scriitori
si pictori pentru realizarea unor panouri;
- folosirea investigaţiei (oferirea unor teme de
investigaţie)
5.2 folosirea conştientă şi corespunzătoare a - activităţi de căutare pe internet a unor
surselor şi a mediilor de informare(cărţi, reproduceri după picturi celebre, a unor texte, a
internet, filme, documentare) unor filme etc. şi indicarea surselor;
- îmbinarea mijloacelor audio-vizuale în
receptarea şi realizarea unor creaţii
artistice(audiţii de melodii clasice ce au
afinităţi cu texte literare studiate, audiţii de
melodii cu versuri din literatura autohtonă,
realizarea unor “videoclipuri” de către elevi
etc.);
- exerciţii de folosire a dicţionarelor pentru
clarificare sensurilor unor termeni din diferite
domenii artistice, conexe literaturii.
5.3 adoptarea unei distanţe critice faţă de - exerciţii de exprimare a opiniei personale
comentarii de texte sau opinii diverse despre o afirmaţie/ o judecată de valoare/ un
identificate in mediul virtual, privitoare la text referitor la un text literar/film/ tablou/o
diferite tipuri de creaţii artistice melodie;
- discuţii despre principiile spiritului
polemic(expunerea convingerilor/ideilor
personale într-o manieră fermă şi argumentată,
implicând respectarea oponentului).
5.4 structurarea informaţiilor obţinute în urma - realizarea unor prezentări PPT ;
investigaţiilor şi prezentarea lor atractivă - realizarea unor CD-uri cu filme româneşti sau
utilizând recuzita tehnologiei străine-ecranizări ale unor texte literare;
-crearea unor mini-dicţionare cu termeni din
domenii artistice diferite;
- realizarea unei antologii de poezie
românească, însoţită de CD audio(melodii).
CONŢINUTURI
3. Literatura şi muzica
- Relevarea aspectelor comune şi a diferenţelor (Plutarh- “Ut musica poesis”);
- Stilurile musicale;
- -realizarea unui mic dicţionar muzical( termeni precum “linie melodică”, “gen muzical”, “negativ”, “laitmotiv” etc.);
- audiţii- să ghicească autorul versurilor şi numele interpretului (ex. “De pe-o bună dimineaţă” de Otilia Cazimir- Tudor Gheorghe; “Ce te
legeni…” de Mihai Eminescu- Cătălin Josan; “Revedere” de Mihai Eminescu- Gheorghe Sărac; “Lasă-mi, toamnă, pomii verzi” de Ana
Blandiana- Margareta Pâslaru)
- discuţii pe text (hand-outuri)- clarificarea sensurilor cuvintelor, prozodie (rimă, măsură, strofă, vers), figuri de stil (epitet, comparaţie, repetiţie,
enumeraţie, personificare), interpretare;
- opinii despre genurile muzicale (rock, blues, hip-hop, dance etc.) şi despre compatibilitatea acestora cu textile studiate – elevii pot fi provocaţi să
pună versurile poeziei date pe ritm de hip-hop, spre exemplu
- discuţii despre ne/respectarea fidelă a textului literar în adaptarea muzicală (Ex.“Cartea cu Apolodor”- Gellu Naum- Ada Milea);
- discuţie despre îmbinarea artelor- videoclipuri;
- activitate de asociere text-melodie clasică (ex. “Anotimpurile” de Vivaldi, “Simfonia a 9-a” de Beethowen, “Balada” lui Ciprian Porumbescu
etc.) şi de argumentare a alegerilor (ex. “Ce te legeni…” sonoritate tristă-“Balada”);
- discuţii relaţia muzică-literatură- unele texte sunt arii de operă (ex.“Romeo şi Julieta” de William Shakespeare- Hector Berlioz, Piotr Ilici
Ceaikovski, “Crai-Nou” de Vasile Alecsandri- Ciprian Porumbescu; “Tosca”de Giacomo Puccini- după drama “La Tosca”de Victorien Sardou,
“Bărbierul din Sevilla”-Gioachino Rossini- după piesa lui Pierre Beaumarchais);
- atelier de creaţie: scriere creativă pe muzică (la alegere, poezii sau compuneri pe diferite teme adecvate nivelului elevilor);
- ascultarea unor variante muzicale propuse de artişti diferiţi pornind de la acelaşi text literar- să aleagă varianta preferată (ex. “De pe-o bună
dimineaţa” Tudor Gheorghe/Ana Pârlog; “Emoţie de toamnă”-Nicu Alifantis/Adriana; “Sara pe deal”- Gheorghe Sărac/Irina Loghin/Adela
Popescu; “Ce bine că eşti- Nicu Alifantis/Paula Seling etc.);
- ritm şi mişcare (literatura şi dansul); naraţiunea mişcării- activitate coregrafică
- sugestii de teme de proiect: alegerea unui text cunoscut din literatura română, pe care să îl pună pe muzică (gen musical la alegere), cu
acompaniament- instrument muzical la alegere sau pe negativul unei melodii actuale preferate- să se înregistreze membrii grupei de proiect şi să
facă şi un mic videoclip;
- sugestii materiale portofoliu: - o listă cu melodii ce au la bază poezii din literatura română;
-textele redactate în clasă;
- fişă compozitori români celebri;
4. Literatura şi teatrul
- exerciţii teatrale- Ex. : -“Tabloul emoţiilor” (elevii primesc o ramă de tablou pîn care trebuie să îşi încadreze chipul şi să mimeze o emoţie scrisă pe
un bileţel, iar colegii să o ghicească);
- povestirea în ştafetă;
- exerciţii de dicţie (cu creionul între dinţi; lectura unor texte amuzante de dicţie- vezi Şase saşi în şase saci-
Carmen Ivanov);
- pantomimă;
- aspecte teoretice privitoare la genul dramatic (la nivelul de înţelegere al elevilor)- particularităţi ale fiecărui gen literar(handout- tabel genuri);
îmbinarea genurilor;
- sincretismul reprezentării teatrale;
- mic dicţionar dramatic: “didascalii”, “reprezentaţie”, “spectacol”, “cortină”, “sufleur”, “recuzită”;
- lectură de texte literare, urmată de vizionare spectacol (ex. “Five o clock”, “Vizită…”, “D-l Goe…”);
- discuţii despre “adaptare scenică” –şi textele epice pot fi puse în scenă;
-activitate de punere în scenă- prezentare scenariu, distribuirea rolurilor, recuzită, repetiţii: “Moş Ion Roată şi Unirea” de Ion Creangă, “Five o clock”
de I. L. Caragiale, scene din “Prâslea cel voinic şi merele de aur” şi o fabula ( ex.“Greierul şi furnica” de Alecu Donici, apoi, pentru amuzamentul
elevilor, “Greierele şi furnica” de Marin Sorescu- varianta muzicală a Adei Milea, din păcate, poate fi savurată doar de profesor :)
- sugestii teme de proiect: - afiş de spectacol; reprezentaţie; realizare recuzită spectacol; recenzie spectacol (la alegere, pe grupe de proiect) ;
- sugestii de materiale pentru portofoliu: mini-dicţionar de termeni teatrali; fişă- trăsăturile genurilor literare.
5. Literatura şi cinematografia
- mic dicţionar cinematografic (“regie”, “montaj”, “a turna”,”scenariu”, “lungmetraj”, “scurtmetraj” etc.);
- discuţii despre îmbinarea stimulilor şi a formelor artistice în film (îmbinarea imaginii, a muzicii) –sincretismul
- opinii despre ecranizările fidele ale textelor literare şi despre adaptările libere- importanţa lecturii textului prim pentru a opera comparaţii; în ce
măsură seamănă filmul vizionat cu “filmul” din propria minte, “turnat” în timp ce elevul citea cartea;
- propunere investigaţie: “Detectivi în lumea adaptărilor cinematografice”- listă de ecranizări ale textelor din literatura română;
-sugestie de temă de proiect- DVD-uri care să conţină filmele din lista dată;
- sugestii de materiale pentru portofoliu: lista ecranizărilor de texte literare; un text argumentativ în care să îşi exprime opinia despre tema
“Literatură vs film”.
Mijloace de învăţământ: cărţi cu poezii, imagini, siluete din carton, jetoane, cd player, cd-uri, computer,costume, accesorii, măşti, diplome,
recompense, bloc de desen, acuarele, foi, instrumente de scris,youtube pentru auditiile muzicale,suport video,suport audio,caiete de lucru.
Metode si strategii didactice utilizate:
1.Dialogul :de examinare,de tip euristic,dezbatere
2.Demonstratia didactica
3.Descoperirea didactica
4.Observatia didactica
5.Expunerea :povestirea didactica,explicatia didactica,prelegerea
6.Problematizarea
7.Studiul cu cartea
8.Modelarea didactica
9.Studiul de caz
10.Simularea (psihodrama)
11.Instruirea programata
12.Algoritmizarea
13.Exercitiul – clasificate dupa finalitate,scop,sarcini.
14.Explicaţia;
15.Analiza;
16.Conversaţia;
17.Exerciţiul;
18.Munca în echipă
Diseminare: rezultatele obţinute vor fi popularizate la panourile clasei, în reviste de specialitate şi în alte publicaţii, la emisiunile TV locale, la
comisiile metodice şi cercurile pedagogice, la simpozioane şi concursuri.
Parteneri:elevi, profesori, părinţi, bibliotecar, poeţi locali, elevi, învăţătoare, reprezentanţi ai presei locale etc.
MODALITĂŢI DE EVALUARE
proiectul, investigaţia, portofoliul, observarea sistematică a activităţii elevului, autoevaluarea, observarea progresului în exprimarea orală.
SUGESTII METODOLOGICE
Metode de predare-învăţare aplicate în demersul didactic din cadrul opţionalului- utilizate cu precădere: jocul didactic, brainstormingul,
problematizarea, diagrama Venn, turul galeriei, colajul, conversaţia euristică, inteligenţele multiple etc.
Deşi opţionalul propus vizează şi conţinuturi de extindere, acestea vor respecta particularităţile de vârstă ale elevilor, nu doar în ceea ce
priveşte volumul informaţiilor, ci şi metodele de evaluare şi de abordare a temelor propuse, urmărindu-se în permanenţă eliminarea factorului stres,
prezent adesea în spaţiul şcolar. Aşadar, conţinuturile vor fi adaptate pe parcurs, în funcţie de feedbackul oferit de clasă, cadrul didactic fiind
concentrat pe latura creativo-ludică a activităţilor, menită să conecteze elevii la izvorul de sensibilitate şi de frumos al artei, în general şi al literaturii,
în particular.
Bibliografie
o Constantin Parfene, Metodica studierii limbii şi literaturii în şcoală, Ed. Polirom, Iaşi, 1999
o Alina Pamfil, Limba şi literatura română în gimnaziu, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2004
o Nicolae Filoteanu,Doina Marian,Desen artistic si Educatie Plastica,Manual pentru clasele V-VIII,Editura ALL,1999
o Susală, N. Ion - “Culoarea cea de toate zilele”, Ed. Albatros, Bucureşti, 1982
o Buga, Ana, Opere literare…Opere muzicale, în revista “Târgoviştea literară”, 20 aprilie 2014 ( http://tgvliterara.blogspot.ro/2014/04/opere-
literare-opere-muzicale-ana-buga.html)
o Sâmihăian, Florentina, O didactică a limbii şi literaturii române. Provocări actuale pentru profesor şi elev, Editura Art, 2014
o Ştefănescu, Speranţa, Există o legătură între literatură şi artă? in “Acropolis” , nr 11, 21 noiembrie 2007
o (http://www.fanart.ro/acropolis.php/279.html
PLANIFICARE ANUALĂ
“Penel și condei” 1.1 O galerie de portrete celebre (scriitori, 1 Portrete, Activitate frontală Observarea
2.1 portrete de pictori)- compunere descriptivă reproducer Activitate sistematică
3.3 de tip portret; i tablou, individuală Aprecierea
3.4 - atelier de creaţie- elevii vor redacta o instrument răspunsurilor
4.1 descriere literară subiectivă sau o poezie e de scris Turul galeriei
5.1 inspirată de un tablou (ex. “Anemone” de și de
5.2 Ştefan Luchian); pictură
- temă de investigatie: Caligrama;
Text și imagine: caligrama 1.1 - comunicarea informațiilor obținute în 1 Imagini, Investigația
2.1 urma investigației (origine, autor,exemple); instrumete
3.2 - expoziție de caligrame celebre, urmată de de scris Aprecieri
3.3 exerciții de redactare (creioane verbale
4.1 /pixuri autoevaluarea
5.2 colorate)
“Panorama 1.1 - activitate dedicată anotimpurilor, 1 Versuri, Activitate frontal, Observarea
anotimpurilor” 1.3 desfăşurată pe muzică (“Anotimpurile”- reproducer pe grupe sistematică,
2.1 Vivaldi)- selectarea a patru pasteluri i tablouri,
2.2 (discuţie despre semnificaţia şi originea caiete de interevaluarea
3.1 cuvântului “pastel”) şi a unor reproduceri de notițe,
4.1 tablouri ilustrând peisaje; elevii le vor boxă
4.2 asocia, vor argumenta, îşi vor exprima
5.2 opiniile personale;
Primăvara/Rapsodii de primăvară de
George Topîrceanu
Malul Siretului de Vasile
Alecsandri
Octombrie de George Topîrceanu
Iarna de Vasile Alecsandri
- Sur le motif- Victor Brauner
- Peisaj cu râu şi copaci- Theodor
Aman
- Case sub zăpadă- Nicolae Tonitza
- Primăvara- Nicolae Grigorescu
-Peisaj de toamnă de Ion Theodorescu
Sion
Materiale ora următoare: foarfecă, creioane
colorate, reviste
Atelier dadaist 1.2 - exerciţii “dadaiste”: “redactare “ de poezii 1 Ziare, Frontală, Observarea
1.3 dadaiste în grup, respectiv realizare de reviste, individuală, pe sistematică,
2.1 desene suprarealiste (“le cadavre esquis” – foarfecă, grupe
3.2 jocul suprarealiştilor); pălărie, Autoevaluarea
3.3 Anunțarea temelor de proiect în vederea instrument
4.1 pregătirii materialelor pentru realizarea în e de
5.3 clasă a acestuia (lucru individual, în perechí desenat,
sau în echipă) coli A2
Resurse
Conţinuturi (detalieri) Competenţe Activităţi de învăţare Timp Materiale Forme de Evaluare
specifice (nr.ore didactice organizare
Mic dicţionar de termeni 1.2 -brainstorming teatru Tablă, cretă, Frontal, Observarea
dramatici 1.3 - întocmirea unui mic dicționar de termeni 1 caiete de individual, în sistematică
2.3 din domeniul teatrului (actor, didascalii, notițe echipă autoevaluarea
3.1 recuzită, sufleur, cortină, act, scenă, ramă de
3.3 comedie, scenetă); tablou,
Jocuri teatrale 4.1 “Tabloul emoţiilor”(un elev își încadrează cartonașe
4.2 chipul într-o ramă foto/de tablou și mimează emoții
o emoție scrisă pe un bilet, iar colegii Șase sași în
trebuie să o ghicească), exerciţii de dicţie, șase saci de
pantomimă, jocul emoticoanelor (asociere Carmen
emoticon-emoție),dialoguri dramatice. Ivanov (sau
copii)
Copacul care face ciori- după 1.2 1.3 -lectura model și lectura pe roluri a textului; 1 Fișe texte Frontală Observarea
Octav Pancu-Iaşi 2.3 - discuții despre cele două persoanje și -portret și În perechi sistematică
3.1 3.3 despre tema textului; fișă Grilă de
4.1 4.2 - vizionare spectacol (actori: Octavian biografică a evaluare a
5.3 Cotescu și Anda Călugăreanu; 1975); autorului lecturii
-discuții despre cele două variante artistice. Laptop,
video-
proiector
D-l Goe… de I. l. Caragiale 1.2 1.3 -lectura model și lectura pe roluri a textului; 1 Hand-outuri Frontal Observarea
2.3 - discuții despre autor, narator, personaje, texte În echipă sistematică
3.1 3.3 despre tema și trama textului; Portrete ale Grilă de
4.1 4.2 - vizionare spectacol înregistrat autorului și evaluare a
5.3 - încercare de dramatizare a unui fragment fișă lecturii
- scrisoare presonajului (temă) biografică interevaluarea
Laptop,
video-
proiector
Soacra cu trei nurori de Ion 1.2 1.3 -lectura model și lectura pe roluri a textului; 1 Hand-outuri Frontal Observarea
Creangă 2.3 - discuții despre autor, narator, personaje, texte În echipă sistematică
3.1 3.3 despre tema și trama textului; Portrete ale Grilă de
4.1 4.2 -exprimarea opiniei despre mesajul textului; autorului și evaluare a
5.3 - vizionare dramatizare realizată de colegi fișă lecturii
de la o altă școală (material cerc 2018) biografică interevaluarea
- încercare de dramatizare a textului Laptop,
Distribuirea fișelor cu textul pentru ora video-
următoare, în vederea punerii în scenă a proiector
acestuia.
Moș Ion Roată și Unirea de Ion 1.2 1.3 lectura model și lectura pe roluri a textului; 1 Hand-outuri Frontal Observarea
Creangă 2.3 - discuții despre autor, narator, personaje, texte În echipă sistematică
3.1 3.3 despre tema și trama textului; Laptop, Grilă de
4.1 4.2 - distribuirea rolurilor și încercare de video- evaluare a
5.3 dramatizare a textului proiector lecturii
interevaluarea
Cântăreața cheală de Eugen 1.2 1.3 -lectura model și lectura pe roluri a textului; 1 Hand-outuri Frontal Observarea
Ionescu (fragment) 2.3 - discuții despre autor, personaje, despre texte În echipă sistematică
3.1 3.3 absurdul textului și despre punerea în scenă Portrete ale Grilă de
4.1 4.2 a unui astfel de text (ex. în privința autorului și evaluare a
5.3 decorului-didascalia ambientală în care este fișă lecturii
omniprezent termenul englezesc/ească); biografică interevaluarea
- încercare de dramatizare a fragmentului
(dialogul dintre dl și dna Smith)
Resurse
Material
Conţinuturi (detalieri) Competenţe Activităţi de învăţare Timp e Forme de Evaluare
specifice (nr.ore didactice organizare
Amintiri din copilărie de Ion 1.1 -mic dicționar cinematofrafic (ecranizare, 2 Hand- Frontală Observarea
Creangă (adaptarea 3.4 regizor, coloană sonoră etc.) outuri sistematică
cinematografică a Elisabetei 4.1 -discuții despre literatură vs film; insistarea texte
4.2 pe ideea că adaptarea cinematografică Laptor,
Bostan, 1964) 5.3 reprezintă o variantă de interpretare a video-
5.4 textului, deci e recomandabilă lectura proiector,
anterioară pentru construire propriului film CD film
mental, urmată de vizionarea ecranizării
textului respectiv.
-distribuirea unor fragmente de text; pe
parcursul urmăririi filmului, elevii vor
identifica fragméntele corespunzătoare
scenelor ecranizate.
Vizită… de I. L. Caragiale 1.1 - lectura model și lectura pe roluri a 1 Hand- Frontal Observarea
3.4 textului; outuri individuală sistematică
(1952, regia Jean Georgescu) 4.1 - discuții despre autor, narator, personaje, texte
4.2 despre tema și trama textului; Laptor,
5.3 - vizionarea filmului, urmată de exprimarea video-
5.4 opiniei privind raportul text-ecranizare; proiector,
-scrisoare imaginară adresată personajului CD film
Materiale pentru ora următoare: coli A4,
creioane colorate
Povestea lui Harap-Alb de Ion 1.1 - lectura model și lectura pe roluri a 1 Fișe texte, Frontală, Interevaluarea
Creangă (desene animate) 2.1 textului; tablă, individuală Turul galeriei
3.4 - discuții despre autor, narator, personaje, cretă,
4.1 despre tema și trama textului; marker,cre
4.2 - trăsăturile speciei basm; ioane
5.3 - realizarea portretului unuia dintre colorate,
5.4 personaje(elevii sunt informați că vor fi coli A4,
desenatorii din echipa Walt Disney, care va laptop,
anima pe ecrane povestea lui Creangă; video-
discuții despre originarul și dificilul proces proiector
de realizare a desenelor animate și un
inventar al desenelor preferate de ei);
- vizionarea animației, urmată de
exprimarea opiniei privind raportul text-
ecranizare, precum și despre portretele
imaginate.
Anunțarea textului pentru ora
următoare, în vederea unei lecturi
integrale
Sarea-n bucate de Petre 1.1 - lectura unor fragmente din text; 1 Grila de
Ispirescu (ecranizare 2001, regia 3.4 - discuții despre autor, narator, personaje, Handout- frontală evaluare a
Radu-Dumitru Penescu) 4.1 despre tema și trama textului; uri lecturii
4.2 -exprimarea opiniei despre gestul tatălui; laptop, Observarea
5.3 - vizionarea filmului(secvențe importante de video- sistematică
5.4 pe parcursul tramei), urmată de exprimarea proiector
opiniei privind raportul text-ecranizare;
Anunțarea textului pentru ora
următoare, în vederea împrumutării de
la bibliotecă a cărții și chiar a unei
lecturi integrale
Minunea de R.J. Palacio 1.1 - prezentarea cărții și a parturiției acesteia 1 Hand- Frontală, Observarea
3.4 (interviul oferit de aiutoare, în care outuri individuală sistematică
( ecranizare 2017, regia : Stephen 4.1 povestește cum a luat naștere cartea); texte
Chbosky) 4.2 - discuții despre toleranță, diversitate, Laptor,
5.3 bullying video-
5.4 - discuții despre autor, naratori, personaje, proiector,
despre tema și trama textului; CD film
- vizionarea trailerului filmului( în
Săptămâna altfel -filmul integral), urmată
de exprimarea opiniei privind raportul text-
ecranizare;
- redactarea unui text despre prietenie, în
care elevii să decidă dacă ar vrea sau nu să
fie prieteni cu August Pullman .
Anunțarea textului pentru ora
următoare, în vederea împrumutării de
la bibliotecă a cărții și chiar a unei
lecturi integrale
James și piersica uriașă de 1.1 -fișă biografică sumară a autorului; trecerea 1 Cărți Frontală, Observarea
Roald Dahl 3.4 în revistă a altor romane și a ecranizărilor Laptor, individuală sistematică
4.1 acestora (Vrăjitoarele, Charlie și fabrica de video-
4.2 ciocolată, Matilda etc.) proiector,
5.3 - prezentarea cărții și lectura unor CD film
5.4 fragmente.
- vizionarea unor fragmente din flm,
corespunzătoare pasajelor citite.