Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
= partea de vorbire flexibilă care înlocuieşte un substantiv şi are în propoziţie aceleaşi funcţii sintactice ca şi
acesta
Pronumele reflexiv ţine locul obiectelor asupra cărora se exercită direct sau indirect acţiunea
verbelor; aceste obiecte sunt identice cu subiectele propoziţiilor respective
- se acordă în număr şi persoană cu verbul pe lângă care stă, formând diateză reflexivă
- are forme proprii numai pentru persoana a III-a şi numai la cazurile dativ şi acuzativ
Cazul Forme accentuate Forme neaccentuate
D sie, sieşi îşi, şi
Ac sine se, s
- pentru persoana I şi a II-a singular şi plural se folosesc formele neaccentuate ale pronumelui personal la
cazurile dativ şi acuzativ
Cazul Persoana I Persoana II
singular plural singular plural
D îmi, mi ne, ni îţi, ţi vă, v
Ac mă ne te vă
Pronumele demonstrativ înlocuieşte numele unui obiect şi arată:
apropierea: acesta, aceasta, aceştia, acestea, cestălalt, ceastălaltă, ceştilalţi, cestelalte
depărtarea: acela, aceea, aceia, acelea, celălalt, cealaltă, ceilalţi, celelalte
identitatea: acelaşi, aceeaşi, aceiaşi, aceleaşi faţă de un alt obiect
- atunci când însoţeşte un substantiv pe care îl determină, devine adjectiv pronominal demonstrativ cu funcţia
sintactică de atribut adjectival
Pronumele de întărire are rolul de a întări, de a pune în evidenţă persoana la care se referă
- când se acordă în gen, număr şi caz cu pronumele personal determinat de el sau cu substantivul pe care îl
însoţeşte, devine adjectiv pronominal de întărire cu funcţia sintactică de atribut adjectival
- este alcătuit din vechile pronume personale cărora li s-au adăugat formele de D ale pronumelor personale sau
reflexive neaccentuate: ţi, şi. ne, vă.
Persoana Cazul Singular Plural
Masculin Feminin Masculin Feminin
Persoana I N, Ac însumi însămi înşine însene
D, G însemi
Persoana II N, Ac însuţi însăţi înşivă însevă
D, G înseţi
Persoana III N, Ac însuşi însăşi înşişi înseşi
D, G înseşi (însele)
Pronumele nehotărât înlocuieşte numele unui obiect, fără a indica precis obiectul înlocuit
- este: simplu: unul, una, unii, unele, uneia, unora
altul, alta, alţii, altora, altele
atât, atâta, atâţia, atâtea
tot, toată, toţi, toate
cutare, cutăruia
compus: cineva, careva, câtăva, câtorva
fiecare, fiecine, fitecine
orice, oricare, oricine, oricâţi, oricâte
vreunul, vreuna, vreunii, vreunele
altcineva, altceva, altcuiva
- atunci când însoţeşte un substantiv pe care îl determină, devine adjectiv pronominal nehotărât cu funcţia
sintactică de atribut adjectival
Locuţiuni pronominale
Măria-ta nu ştiu ce
cine ştie cine nu ştiu cine
cine ştie ce nici ţipenie