INTERVIU CU JOSEPH MALLORD WILLIAM TURNER

Reporter: Buna ziua! Am ramas profund impresionat de lucrurile prezentate. Care este, insa, preferata
dumneavoastra?

J.M.W. Turner: Cu toata inima pot spune ca este Temeraire (The Fighting Temeraire). Vedeti
dumneavoastra, vasul respectiv semnifica cel mai glorios dar si cel mai tragic moment din istoria lui
Horatio Nelson, primul viconte. Pe el s-a desfasurat una dintre cele mai importante batalii navale. Dupa
terminarea razboaielor dintre Anglia si Franta, s-a decis ca ambarcatiunea nu mai avea niciun scop si
urma distrugerea ei. Imaginea surprinsa este ultimul ei drum.

R: Din punct de vedere metaforic, care este tinta lucrarii?

T: Maretia vasului, surprinderea acesteia printr-un iz de mister, o fantoma a trecutului. Am o pasiune

pentru contraste, de culori sau concepte. Lucrarea prezinta intr-o lumina foarte accentuata un element al
trecutului, marcand si mai tare monotonia umana.

R: Ce alte contraste mai aveti?

T: Comparativ cu alti artisti din jurul meu, natura si stiinta sunt impletite armonios, fara sa se contrapuna.
In mintea mea, intre creatia umana si a Fortei Supreme poate exista o conexiune armonioasa. Ce-i drept,
mentalitatea mea a fost influentata si de Revolutia Industriala. Mereu am avut o atractie pentru sublim,
fortele naturii, dar imaginea vizuala a stiintei si tehnicii a avut un impact asupra mea. Pentru ceilalti
romantici, fabricile, de exemplu, erau un subiect sumbru; pentru mine, o sursa de inspiratie. In lucrarile
mele, pana si in haos exista o anumita stabilitate subtila...stabilitate produsa de stiinta.

R: Hm, interesant.
T: Zgomot si liniste, greutate si libertate. Daca acesti poli opusi sunt identici, nu inseamna ca se
echilibreaza? Acesta este conceptul abordat de mine.

R: Ce culori folositi?

T: Folosesc culori de ulei si cutite de pictat. Am fost des mustrat pentru pigmentii mei, nu se pastreaza
bine cu trecerea timpului. Ce apreciez eu este intensitatea culorii in momentul aplicarii.

R: Care este o inovatie adusa de dumneavoastra in pictura?

T: Soarele ca element fizic, precum ceva real. Vreau sa imi orbesc privitorii cu intensitatea luminii. In
copilarie, petreceam ore stand intins pe spate si privind direct catre soare. Vreau sa simta ce simteam si eu
atunci. Ironic, din cate am inteles, ultimele mele cuvinte au fost "Dumnezeu este soarele".

R: Ce va placea cel mai mult sa pictati?

T: Apusul, marea, cerul ....

R: Care este o tendinta a erei ce nu s-a prins de dumneavoastra?

T: Melancolia romanticului. Pentru mine, tot ce se intampla in jur era evolutie, progres.

R: Cine v-a fost mereu alaturi?

T: Tatal meu. Indiferent de context si moment, era mereu langa mine. Alte persoane cu care ma
intelegeam, erau oamenii de stiinta. Cu pictorii din jurul meu, insa, am avut relatii tensionate.

R: Va multumim pentru timpul acordat!

T: Incantat!