Foametea din anii 1932-1933.

Cultura și instituțiile culturale.

Cauze obiective Cauze subiective
1.Seceta din anii 1931-1932 1.Colectivizarea forțată 1) Învățământului:
2.Confiscarca prin violență a -Din cele 494 de școli gimnaziale care funcționau, doar 140 erau româneşti.
cerealelor, aplicării amenzilor, -Din cei 100.300 elevi câți urmau cursurile școlilor primare, gimnaziale și
confiscării vitelor și a obiectelor de
liceale, doar 23.400 erau români.
uz casnic
3. Extinderea planului de -In şcoli nu se cultiva limba şi cultura românească și nici sentimentele
colectivizarea cu un an (1931 naționale.
-1932) -Invățământul superior era reprezentat de Institutul agronomic, Institutul
4. Intensificarea presiunilor pedagogic şi Politchnica, toate concentrate la Tiraspol.
administrative asupra țăranilor. -Principala instituție menită a dirija cultura națională în Republica
5. Politica dumpingului - exportarea Moldovenească transnistriană a fost Institutul moldovenesc de cercetări
peste hotarele țării 18 mln. centnere
științifice (1926).
de cereale
6. A fost refuzat ajutorul oferit de 2)Limba:
Biserica din Basarabia, pe motivul -1932, la intervenția activiştilor români ai Internaționalei a III-a comuniste, a
"inducerii în eroare a opiniei publice fost admisă folosirea limbii române în forma ei națională, cu alfabet latin.
internaționale". -Aceste măsuri n-au durat multă vreme. În anul 1938, sub pretextul că grafia
latină nu este cunoscută majorității populației din R.A.S.S.M. şi contribuie la
Consecințe: Decesele cauzate de foamete în R.A.S.S.M. au depășit cifra "românizarea" limbii "moldoveneşti", ea a fost interzisă și înlocuită cu
de 20.000 de oameni, iar în toată Ucraina - peste 6 milioane. alfabetul chirilic.
3)Activitatea editorială:
Refugierile în România. Masacrele de la Nistru.
- a fost asigurată de Editura de Stat a Moldovei, cu sediul la Tiraspol, Balta și
1)Regimul politic şi nenumăratele persecuții au făcut ca un număr mare de Ananiev.
transnistrieni să se refugieze in România. -Presa era reprezentată în primul rând de oficiosul guvernului, care la început
2)Emigrarea ia dimensiuni ample în anii de foamete (1931-1932). a fost "Plugarul roşu" (1924), apoi "Moldova socialistă".
3)În trei luni ale anului 1932 au trecut Nistrul, îngrădit de grănicerii sovietici -Apărea "Comsomolistul Moldovei", organul tineretului comunist. Revista era
cu sârmă ghimpată, circa 4.500 de oameni. reprezentată de "Moldova literară". Constrânsă să-și schimbe numele,
4)Un număr mare din cei care încercau să emigreze erau împușcați, murind aceasta s-a intitulat "Octombrie" ( a existat până în 1940.)
pe loc sau înecându-se în apele fluviului. 4)Teatrul de Stat:
5)Uneori se produccau adevărate masacre, ex: cel din pădurea Olăneşti, de -a apărut la Tiraspol în 1932, iar în anul următor s-a contopit cu Şcoala
pe malul Nistrului, din noaptea de 23 februarie 1932, când au fost împuşcați teatrală din Odesa,
40 de bărbați. -Exista Secția română cu un curs de doi ani. Dar toate cursurile, în afară de
6) S-a organizat la Orhei, un lagăr de refugiați transnistrieni + "Comitetul limba maternă, se predau în limba rusă.
pentru ajutorarea refugiaților moldoveni de dincolo de Nistru", sub preşedinția -Profesorii patrioți de limba română au fost arestați în masă în 1933 și
lui Pan Halippa. înlocuiți cu elemente străine și ignorante.
7)Prin grija acestui comitet, refugiații primeau hrană, îmbrăcăminte și 5)Radio:
încălțăminte. Pentru copii s-au organizat cursuri pregătitoare spre a putea fi - La Tiraspol mai funcționa o stație de radio unde își desfăşura activitatea
plasați în școli. Corul de Stat "Doina".
8) Problema a fost adusă în discuția Parlamentului României la (1932).
9) S-a hotărât ca problema să fie adusă la cunoștința opiniei publice Cancluzie: În ansamblu, politica culturală a regimului bolşevic din
internaționale și pusă în discuția Societății Națiunilor. Transnistria a purtat un caracter antiromânesc, umărind obiectivul
argumentării existenței a două limbi, două națiuni, două culturi.