Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Salvati Copii - Prevenirea Abuzului de Droguri - V-VIII PDF
Salvati Copii - Prevenirea Abuzului de Droguri - V-VIII PDF
DE DROGURI
CAIETUL ELEVULUI
ISBN 973-87430-5-2
PREVENIREA ABUZULUI
DE DROGURI
CAIETUL ELEVULUI
613.83(075.33)
Tematic\
Cuvânt `nainte 4
Gabriela Alexandrescu
Pre[edinte Executiv
Salva]i Copiii
Starea de s\n\tate înseamn\ mai mult decât absen]a bolilor [i suferin]elor fizice.
S\n\tatea este complex\ [i cuprinde mai multe aspecte ale vie]ii, având în total [ase
dimensiuni pentru a fi perfect\.
Aceste dimensiuni înseamn\ prezen]a st\rii de bine în plan fizic, psihic, social, emo]ional,
ocupa]ional [i spiritual.
S\n\tatea trebuie în]eleas\ ca un întreg, de exemplu - ca o floare cu [ase petale.
Dac\ rupem o petal\ vom avea tot o floare, dar nu una întreag\, ci una mutilat\. O floare cu o
petal\ rupt\ poate supravie]ui o vreme, dar nu poate func]iona ca o floare întreag\. De aceea,
pentru a te putea bucura de o via]\ bun\ trebuie ca toate cele [ase petale ale s\n\t\]ii tale s\ fie
în bun\ stare.
Cele [ase dimensiuni ale st\rii de s\n\tate sunt:
S\n\tatea fizic\
Se refer\ la adoptarea unui stil de via]\ s\n\tos, adic\ o alimenta]ie corespunz\toare,
f\r\ fumat, consum de alcool [i alte droguri, activitate fizic\ regulat\, igiena personal\ [i
efectuarea controlului medical periodic.
S\n\tatea emo]ional\
Se refer\ la acceptarea sentimentelor tale. Persoana s\n\toas\ din punct de vedere
emo]ional men]ine rela]ii bune cu ceilal]i, este capabil\ s\ fac\ fa]\ stresului [i are o
atitudine pozitiv\ fa]\ de propria sa persoan\ [i de via]\ în general.
S\n\tatea spiritual\
Presupune dezvoltarea unui puternic sistem de valori morale pe care s\ le aplici în via]a
de zi cu zi.
S\n\tatea social\
Eviden]iaz\ rela]ia de interdependen]\ cu ceilal]i [i cu mediul ambiental, adic\
urm\re[te realizarea unei armonii familiale [i sociale.
S\n\tatea ocupa]ional\
Este legat\ de atitudinea pozitiv\ pe care o ai fa]\ de munca pe care o prestezi.
S\n\tatea ocupa]ional\ înseamn\ în acela[i timp s\ lucrezi într-un loc de munc\ sigur, în
care nu e[ti expus riscurilor de a te îmboln\vi datorit\ expunerii la unele substan]e toxice,
radia]ii sau suprasolicit\rii nervoase prin regim de munc\ suprasolicitant.
E XEMPLU
Am b\ut la un chef acas\ la un prieten. Era ziua lui.
S\n\tatea S\n\tatea
mental\: social\:
nu am putut nu mai am
s\ înv\] prieteni,
pentru teza pentru c\
de luni pentru am început
c\ am fost s\ beau de
mahmur [i ru[ine.
ame]it de cap.
NUME _________________________
DATA __________________________
s\ ai încredere în tine [i
s\ oferi `ncredere altora
s\ te sim]i unic
s\ te sim]i plin de
succes
s\ controlezi conflictele [i
s\ po]i avea capacitate de
autocontrol
s\ te sim]i util
s\ te sim]i în siguran]\
La aceast\ list\, din punctul t\u de vedere, ar fi util s\ mai adaugi [i:
RE}INE:
O persoan\ care se respect\ [i se iube[te pe sine nu întreprinde de bun\voie nimic din
ceea ce i-ar putea afecta negativ via]a.
NUME _________________________
DATA __________________________
aduni informa]ii
pui întreb\ri
verifici consecin]ele pozitive [i consecin]ele negative pe care le ascunde fiecare ac]iune
compari diferitele variante între ele
alegi ceea ce este mai sigur, f\r\ riscuri, care te ajut\ s\ îndepline[ti exact ceea ce ]i-ai propus.
E XEMPLU
Alex, este foarte bun la sport. A fost selec]ionat în echipa de baschet a [colii [i apoi la un
club pentru juniori. Uneori, dup\ [coal\, antrenamentele i se par foarte obositoare. La vestiar
a cerut sfatul unui coleg mai mare. Acesta îi spune c\ exist\ ni[te pastile care te ajut\ s\ faci
fa]\ la efort f\r\ probleme. ~i ofer\ câteva mostre din ceea ce obi[nuie[te s\ ia [i el [i îl
îndeamn\ s\ le încerce [i s\ vad\ cum se simte dup\ aceea la antrenamente.
Alex ia pastilele [i le
ascunde în ghiozdan.
Ce va face mai departe?
Exploreaz\ tu aceast\
situa]ie folosind
schema de pe pagina
urm\toare.
RE}INE:
Atunci când te informezi [i iei în calcul toate consecin]ele alegerilor tale, nu vei face
gre[eli ireparabile.
Informa]ii necesare
Se consider\ drog orice substan]\ introdus\ în corp [i care modific\ modul în care acesta
func]ionez\ normal.
Aspirina, Paracetamolul, Penincilina, Alcoolul, Tutunul, Cafeaua, Calmantele pentru durere,
Marihuana sau Heroina, sunt nume ale substan]elor pe care le putem numi droguri.
Toate acestea afecteaz\ modul în care func]ioneaz\ corpul uman.
RE}INE:
Cunoa[terea î]i ofer\ puterea de a face alegeri corecte în via]\.
Ecstasy
Marihuana
Heroina
Cocaina
Fiecare dintre voi, elevii, ave]i nevoie de libertate pentru a face alegeri adecvate, f\r\ a fi
influen]a]i de anturaj.
Este important ca s\ fii capabil s\ spui NU consumului de droguri [i s\ înve]i cum s\ po]i
convinge prietenii s\ `]i respecte decizia luat\ f\r\ a fi exclus din grup.
~n majoritatea situa]iilor a spune “NU” nu este suficient pentru a sc\pa de presiunea grupului,
de multe ori fiind nevoie de o abilitate deosebit\ de a comunica cu ceilal]i [i aceasta se poate
realiza parcurgând anumite etape în discu]ie.
Acest lucru trebuie înv\]at [i repetat în ora
de clas\ pân\ când ve]i fi siguri pe voi c\ ve]i
reu[i s\ ac]iona]i în acela[i fel [i în via]a real\.
Este important ca la începutul acestei teme
s\ accepta]i anumite principii de lucru în
cadrul grupului care va participa la acest
exerci]iu [i anume: respectul reciproc, dorin]a
de a înv\]a ceva împreun\, ascultarea unor
opinii diferite f\r\ a jigni persoana care le
exprim\, vorbitul pe rând.
Fiecare dinte voi a fost confruntat pân\
acum cu o situa]ie dificil\, adic\ acel gen de
situa]ii care î]i dau b\t\i de cap.
Ce a]i sim]it cu acea ocazie?
Este adev\rat c\ sunt sentimente nepl\cute
[i c\ dori]i cu to]ii s\ le evita]i?
Dac\ este a[a, cum po]i s\ î]i dai seama din
timp despre inten]iile prietenilor t\i [i s\ nu te
la[i antrenat în a face un lucru pe care s\ îl
regre]i mai târziu?
Un prim pas este acela de a te informa cât mai corect despre ceea ce vor s\ fac\ amicii
t\i, punând întreb\ri simple de genul: Unde? Când? Cu cine? De ce? ~n ce scop? Pân\
când? Ce a[tepta]i de la mine? etc.
Al doilea pas este s\ v\ gândi]i la consecin]ele care decurg din acceptarea sau
neacceptarea implic\rii în ceea ce propun prietenii.
Acum nu mai r\mâne decât s\ exersezi în clas\ ceea ce ai înv\]at, folosind fi[a model [i
exerci]iile de lucru cu colegii.
1. PUNE INTREB|RI
Exemple:
• Ce vrei s\ facem? • Unde mergem? • Cine mai vine? • Ce vrei s\ fac eu? etc
Alege unul dintre exerci]iile propuse [i exerseaz\ cum s\ spui NU în acest gen de situa]ie
dificil\. Folose[te fi[a model ca s\ ai în vedere to]i pa[ii descri[i [i modul corect de a r\spunde.
Lucreaz\ exerci]iul cu un coleg, r\spunzând fiecare pe rând, folosind fi[a model.
RE}INE:
Când [tii cum s\ rezi[ti presiunilor negative ale prietenilor [i spui la timp NU, scapi de
multe necazuri.
~n plin secol al vitezei, nevoia de informare este acut\ în orice domeniu al vie]ii dac\ vrei s\ fii
„la zi“ cu tot ce se `ntâmpl\.
{i voi, elevii, ave]i nevoie s\ verifica]i permanent surse diferite de informa]ii pentru a
r\spunde solicit\rilor.
Pentru a deveni independent [i capabil s\ iei decizii s\n\toase [i sigure, trebuie s\ `]i formezi
abilitatea de a evalua credibilitatea surselor de informa]ii, dar [i a sfaturilor date de prieteni
[i adul]i.
Formarea acestei deprinderi te va ajuta s\ apreciezi pe cine s\ ascul]i, pe cine s\ crezi,
promoveaz\ autoprotec]ia [i `]i înt\re[te încrederea în tine [i în faptul c\ po]i lua decizii
corecte.
~nv\]ând cum s\ evaluezi corect credibilitatea surselor de informare, vei fi mai pu]in tentat s\
încerci consumul de alcool, ]ig\ri sau droguri, numai pentru c\ o reclam\ e simpatic\, sau
pentru c\ un adult ori prieten din anturaj încearc\ s\ te conving\ c\ e bine s\ o faci.
Pentru tema de ast\zi ve]i lucra pe baza unor informa]ii de ultim\ or\ referitoare la tutun
[i alcool.
Te rog s\ te gânde[ti [i s\ î]i r\spunzi sincer. Dup\ aceste ve[ti minunate, te sim]i îndemnat s\
încerci s\ bei [i s\ fumezi?
OPRE{TE-TE, pentru c\ a fost doar UN JOC, O P|C|LEAL|, prin care am vrut s\ `]i
demonstr\m cum reu[esc unii adul]i, creatori de reclame, s\ `]i în[ele vigilen]a. Acest gen de
în[el\torie se întâmpl\ în jurul vostru mai frecvent decât `]i dai tu seama.
Uneori, reclamele sunt directe [i spun exact la ce se refer\, fie c\ este vorba de alcool,
tutun sau droguri; alteori, sunt mai subtile [i indirecte, încercând s\ te fac\ s\ cumperi sau s\
consumi un produs de care nu ai nevoie.
Sunt situa]ii de via]\ destul de frecvent întâlnite. Se bazeaz\ tot pe un fel de reclam\, dar mai
subtil\ [i mai greu de detectat.
Pentru a în]elege mai bine cum este cu publicitatea, caut\ în cas\ [i adun\ reviste ilustrate,
programe T.V. vechi, ziare.
Studiaz\ anun]urile publicitare [i reclamele din ele. ~ncearc\ s\ vezi ce fel de reclame se
folosesc [i ce urm\resc s\ fac\ vânz\torii de informa]ie.
F\ un top cu cele mai “proaste” [i cele mai “de[tepte” reclame.
Compar\ ceea ce ai descoperit tu, cu ce au g\sit colegii t\i.
RE}INE:
Reclamele sunt un mod de a vinde orice, dar eu, {TIU S| ALEG informa]iile corecte
indiferent de sursa lor de provenien]\.
NUME _________________________
DATA __________________________
Exist\ mai multe legi care previn abuzul de alcool [i tutun. Legea antifumat Nr. 242 din 2003
are prevederi speciale pentru ocrotirea tinerilor.
Peste câ]iva ani vei avea [i tu dreptul s\ participi la guvernarea democratic\ a acestei ]\ri,
exercitându-]i drepturile tale cet\]ene[ti de a-]i exprima opiniile [i de a vota. Votul este un
instrument prin care fiecare cet\]ean poate contribui la îmbun\t\]irea sistemului legislativ din
]ara sa.
O component\ important\ a respectului fa]\ de sine este informarea corect\ în ceea ce
prive[te legisla]ia ]\rii [i respectarea acestor norme de bun\voie.
~n acest mod se manifest\ responsabilitatea civic\ într-o societate civilizat\ din care faci [i
tu parte.
Propunerile care au întrunit majoritatea favorabil\ se vor grupa într-un document pe care
reprezentan]ii clasei ar trebui s\ o înainteze spre legislativ.
Pentru ora urm\toare, preg\te[te o list\ cu persoanele, organiza]iile guvernamentale sau
non-guvernamentale, institu]ii ale statului pe care le cuno[ti [i care lucreaz\ în domeniul
prevenirii consumului de droguri, precum [i cu cele care se ocup\ de combaterea traficului de
droguri [i încearc\ s\ identifici responsabilit\]ile specifice fiec\ruia în societate.
La urm\toarea or\ de curs, compar\ lista ta cu cele ale colegilor [i re]ine unde po]i solicita, la
nevoie, ajutor calificat dac\ se va întâmpla ca în via]a personal\ s\ te confrun]i cu probleme
legate de droguri sau abuzul de alcool.
Alege un rol
JUDEC|TOR POLI}IST
DOCTOR ELEV
P|RINTE DELINCVENT
COMERCIANT PROFESOR
MINISTRU PRIMAR
RE}INE:
~n]elegerea [i acceptarea de bun\voie a respect\rii legilor ]\rii este o parte important\
a respectului fa]\ de sine.
Exerci]iul care urmeaz\, urm\re[te s\ î]i ofere un model de identificare rapid\ a situa]iilor
poten]ial periculoase [i s\ te familiarizeze cu denumirile legale ale acestor fapte.
Scopul final este de a te ajuta s\ înve]i cum s\ interpui între dorin]a impulsiv\ de a ac]iona [i
trecerea propriu zis\ la fapte, a unui proces rapid de evaluare a consecin]elor derivate din
acestea, asfel încât s\ te po]i opri la timp dac\ a]i putea intra în încurc\turi cu legea.
Con[tientizarea consecin]elor legale ale unora dintre ac]iunile pe care le po]i face, te poate
trezi la realitate [i împiedica s\ pui în practic\ ceea ce ]i-ai propus într-un moment de entuziasm
sau când nu vrei s\-]i superi prietenii facând altceva decât ei.
O situa]ie riscant\ sau periculoas\ poate ap\rea [i ca urmare a unor jocuri sau ac]iuni
aparent inofensive sau amuzante (vezi Fi[a de activitate a elevului).
Corecteaz\-]i r\spunsurile
folosind fi[a de r\spunsuri
corecte cu denumirile legale
ale acestora.
Ai mei mi-au închiriat o sal\ de club pentru ziua mea. Abuz de încredere.
Nu vine nici un adult. Instigare la consum de droguri.
Am vorbit cu colegii s\ vin\ cu bani la ei. Strâng eu Trafic de droguri.
banii [i m\ reped s\ fac rost de ni[te Ecstasy Folosirea ilegal\ a localului
pentru to]i. O s\ facem un chef de chef dup\ ce pentru tranzac]ii de droguri.
lu\m pastilele.
RE}INE:
Cunoscând [i respectând legile sunt capabil s\ m\ feresc de necazuri.
RE}INE:
Decizia de a fuma î]i apar]ine.
Exist\ milioane de oameni care nu fumeaz\ [i tu po]i fi unul dintre ei.
R\spunde]i cu “Adev\rat” sau “Fals” la toate întreb\rile. Pentru fiecare r\spuns corect ve]i
primi un punct. Face]i totalul punctelor la sfâr[itul exerci]iului [i ve]i afla cât de multe [ti]i cu
adev\rat despre fumat.
1. Fumatul pasiv îl deranjeaz\ doar pe fum\tor;
2. Oxidul de carbon din sângele nefum\torilor începe s\ creasc\ dup\ 30 de minute de stat într-o
înc\pere în care se fumeaz\, la ei putând ap\rea [i cre[teri ale tensiunii arteriale cu accelerarea
pulsului;
3. Studii ale Institutului de Oncologie au ar\tat c\ femeile c\s\torite cu fum\tori înr\i]i nu au
riscuri mai mari de a face cancer pulmonar comparativ cu femeile c\s\torite cu nefum\tori;
4. Copiii care stau în camere în care adul]ii fumeaz\ nu au risc mai mare decât al]i copii de a face
boli respiratorii;
5. Femeile care fumeaz\ în timpul sarcinii tind s\ aib\ copii cu greutate mai mic\ la na[tere;
6. Fum\torii sunt de 2,5 ori mai sensibili la infec]iile respiratorii fa]\ de nefum\tori;
7. Cancerul pulmonar apare mai des la cei care NU fumeaz\;
8. Cancerul buzelor, limbii, laringelui, esofagului [i stomacului nu apare mai des la fum\tori fa]\ de
nefum\tori;
9. Fumatul altereaz\ gustul [i mirosul [i provoac\ accentuarea ridurilor faciale;
10. Cu cât începi s\ fumezi la o vârst\ mai mic\, cu atât riscul de a face infarct miocardic este mai mare;
11. }ig\rile cu filtru sunt mai s\n\toase decât cele f\r\ filtru;
12. }ig\rile tip “light” sunt mai pu]in periculoase decât cele normale;
13. }ig\rile con]in o substan]\ lipicioas\ numit\ gudron, asem\n\toare catranului, care
îng\lbene[te din]ii, pielea de pe degete [i atac\ pl\mânii;
14. Fumatul scade riscul de apari]ie a bron[itei cronice, astmului bron[ic [i enfizemului pulmonar;
15. Fumul de ]igar\ con]ine aproximativ 4000 de substan]e chimice, multe dintre ele fiind toxice iar
40 cancerigene;
16. Unul dintre principalele motive pentru care fumeaz\ adolescen]ii este dorin]a de a face parte
dintr-un grup;
17. Exerci]iul fizic elimin\ efectele negative ale fumatului;
18. Majoritatea celor care fumeaz\ se simt bine [i nu vor s\ renun]e la acest obicei;
19. Majoritatea adolescen]ilor pot renun]a la fumat dac\ doresc acest lucru;
20. Fumatul îi ajut\ pe oamenii nervo[i s\ se calmeze.
Fumatul este un obicei care se adopt\ u[or dac\ nu e[ti informat corect [i nu ai t\ria
convingerilor tale, mai ales dac\ mul]i dintre cunoscu]ii [i prietenii t\i au început deja s\
fumeze.
Reclamele, filmele, atitudinea fum\torilor las\ impresia c\ ]igarea este un simbol al adultului
sigur pe sine, al b\rbatului viril [i al fetelor sexi.
Ajungi s\ crezi c\ fumatul te ajut\ s\ î]i faci prieteni, te men]ine suplu, vesel [i c\ numai a[a te
po]i bucura de o petrecere.
Lec]ia trecut\ ai înv\]at c\ aceste mituri despre fumat nu sunt adev\rate.
Ai re]inut faptul c\ fumatul te afecteaz\ având efecte negative pe termen scurt [i pe termen
lung.
Aceste no]iuni par uneori tehnice [i greu de crezut dac\ nu le vezi în realitate.
Pentru a fixa ceea ce ai înv\]at vei schi]a portretul unui fum\tor. Pentru aceast\ tem\ ai pe
pagina urm\toare un model de ram\ de tablou. Folose[te rama decupat\ pentru a pune în
valoare portretul la care vei lucra.
Nu este nevoie de un desen foarte sofisticat, poate fi o caricatur\ sau po]i folosi decupaje din
reviste pentru a ilustra ceea ce vrei s\ transmi]i legat de efectele negative ale fumatului asupra
organismului uman.
De exemplu, po]i face:
din]i îng\lbeni]i,
pl\mâni negri,
[i altele....
NUME _________________________
DATA __________________________
RE}INE:
EU am ales s\ nu fumez, respect\-mi decizia!
A fi nefum\tor, înseamn\ s\ ai control asupra vie]ii tale.
ISBN 973-87430-5-2