CATEGORII DE FORME

Forma este înfățișarea sub care apare orice element din natură, aspectul
exteror, silueta obiectelor, delimitată de contur, ce desprinde forma obiectului de
fundal. Forma este un element de limba plastic.

Formele întâlnite în natură sunt forme naturale. Formele create de artist prin
îmbinarea elementelor de limbaj plastic se numesc forme artistice sau plastice.
Între elementele componente există relații de egalitate, echilibru sau de contrast,
deosebire. Forma totală este ansamblarea echilibrată și unitară de elemente și
intervale.

Modularea presupune existența unui modul ca element de bază și repetarea

acestuia, mărindu-l sau micșorându-l sau schimbându-i poziția.

Fig. 1, 2. Module de forme în natură- structuri minerale

După structura schemei de organizare, formele se clasifică în forme

deschise, a cărei trăsătură de contur nu se mai întoarce la punctul inițial sau
închise, ale căror detalii liniare trimit către centru.
Giacomo Balla – “Forma și sunetul unei motociclete” - dschisă Giacomo Balla- “Viteza unei motociclete”- deschisă

Formele statice sunt dispuse pe structuri de linii verticale și orizontale sau

dinamice, structurate pe linii oblice sau curbe. După caracterul conturului formele
pot fi rotunde, colțuroase, dantelate, lanceolate.

Paul Klee- “Mesagerul toamnei”- forme statice Marcel Duchap- “ Nud coborând sclara”
-forme dinamice

După tratarea suprafeței suport există forme picturale, vibrate și forme

decorative, plate.
 Forma plană are două dimensiuni lungime și lățime.

Piet Mondrian- “Linii peste forme”- Juan Miro- “Poetesa”- forme plane

Forma spațială are volum și are trei dimensiuni: lungime, lățime și adâncime. La baza
tuturor formelor naturale sau artificiale se află formele geometrice plane sau tridimensionale:
cubul, sfera, priramida, cilindrul

August Rodin – “Bărbat căzând” Anish Kapoor- „Poarta norilor”

 El Greco- “Sfântul Ieronim” Paul Cezanne- “Natură statică”

Iluzia spațiului este sugerată de artiști prin perspectiva liniară, în desen și

perspectiva aeriană în culoare. Volumul formelor este sugerat prin contrastul de
umbră și lumină, în contrast valoric prin procedeul de modelare și prin contrast
caloric prin nuanțare. Modelarea se obține prin amestecul unei culori cu ab și cu
negru, prin crearea de pasaje de tonuri de la deschis la închis. Nuanțarea se face
prin trecerea unei culori către culoarea vecină în spectrul cromatic, prin nuanțe.

Forma spontană este întâplătoare, accidentală. Produsă fie prin dorința de a

descoperi, fie printr-un gest controlat, cu o anumită intenție. Petele spontane se pot
obține prin stropire, picurare, fuzionare, imprimare sau ștampilare.

Jackson Pollock- “Convergență” Fuzionarea culorilor

 Forma elaborată este obținbută prin observarea atentă a naturii, realizată
prin adăugări și eliminări de detalii.

Formă elaborată din natură- pasăre Fernand Lejer- “Natură statică cu pesti”

Formă elaboratădin natură Vincent Van Gogh- „Iriși”