Armele sonice si ultrasonice sunt arme de diferite tipuri care folosesc sunetul pentru a rani,

imobiliza sau omorî un inamic. În present există puține arme sonice in folosință sau în cercetare
de către forțele militare. Unele dintre aceste arme au fost descrise ca gloanțe sonice, grenazi
sonice, mine sonice sau chiar tunuri sonice. Unele folosesc un fascicul concentrat de sunete sau
ultrasunete, altele o zonă de câmp sonor. Deși multe din acestea su fost descrise ca non-letale, ele
pot ucide în anumite condiții.

Unde de sunet extrem de puternice pot distruge timpanul si cauza puternice dureri si
dezorientare. Acestea sunt de ajuns pentru a incapacita o persoana. Unde la o intensitate mai
mica pot cauza greata si discomfort. Folosirea acestor frecvente inalte pentru a incapacita
persoane a fost utilizata atat in atacuri impotriva teroristilor cat si in mobilizarea maselor.
Posibilitatea ca un aparat sa produca frecvente care sa cauzeze vibrarea globilor oculari - si deci
distorsionarea vazului - a fost confirmata de munca inginerului Vic Tandy in incercarea acestuia
de a demistifica un mit in laboratorul său din Coventry. Aceasta senzatie a fost caracterizata de
aparitia unei stari neplacute de discomfort si incetosarea campului vizual.

Efectul sunetului asupra oamenilor este complex. Poate varia în funcție de frecvență, modulație
(model), intensitate, timp de expunere, mediu și vârsta și caracteristicile auditive ale individului.
Unii oameni sunt mai sensibili decât alții și, deși pielea reflectă 99,9% din undele sonore
ultrasonice, urechile noastre sunt mult mai susceptibile la energia transportată de aceste unde.

Există două moduri în care ultrasunetele pot dăuna oamenilor. Primul este că poate încălzi
celulele din corp, provocând daune. Al doilea este că ultrasunetele pot provoca „cavitație”.
Toate undele sonore sunt longitudinale - implicând o mișcare ciclică de împingere și tragere a
moleculelor pe măsură ce unda se deplasează, numită compresie și rarefacție. Acest lucru se
întâmplă în aer, precum și atunci când călătorește printr-un obiect, cum ar fi corpul. Cavitația
este atunci când diferența de presiune dintre o împingere puternică și o tracțiune puternică într-un
sunet foarte puternic determină formarea de bule.

Sunetul este folosit drept armă de zeci de ani. Se spune că, spre sfârşitul celui de-al doilea război
mondial, arhitectul şef al lui Hitler, Albert Speer, lucra la un dispozitiv numit „tun acustic“.
Arma a fost proiectată pentru a speria şi a ucide inamicii creând o serie de mai mult de 1.000 de
explozii pe secundă. Diferite tipuri de război sonic au apărut în întreaga lume în cursul secolului
trecut, de la campaniile de „audio-hărţuire“ desfăşurate de SUA în Vietnam în anii 1970, până la
folosirea unui dispozitiv numit „The Scream“ de către armata israeliană în timpul unei
demonstraţii din 2005. „Tunurile sonice“ sunt utilizate în prezent în peste 70 de ţări din întreaga
lume, notează „Time“.

In 2009 , la summitul G20 din Pittsbourgh politia a folosit cu succes tunuri pe baza de
ultrasunete impotriva protestatarilor. În anul 2016, un număr de 21 de diplomaţi americani şi
canadieni au afirmat că au fost atacaţi cu arme sonice, în Cuba, iar efectele încă s-au resimțit pe o
perioadă destul de îndelungată. Atacurile au avut loc în timpul nopţii. Mai multe victime au
afirmat că nu au observat nimic ieşit din comun, alţii insistă că au fost mai multe vibraţii şi
sunete ciudate repetate. Fie că au auzit sau nu ceva, efectele atacurilor sonice au fost resimţite de
diplomaţii americani. La scurt timp după ce au părăsit Cuba, oficialii au afirmat că sunetele nu se
mai auzeau. De asemenea, s-a raportat că China a dezvoltat prima pistol sonor portabil pentru a
viza protestatari.

Exemple de arme sonice

Dispozitivul acustic cu actiune la distante mari (Long Range Acoustic Device)

Acest dispozitiv este folosit in mod special pentru a controla masele de protestatori. Conform
specificatiilor de fabricatie, acesta catanreste 20 kg, are 83 de centimetri si poate emite unede
intr-un fascicul de 30 de grade. La nivel maxim, dispozitivul emite un ton de 146 dB la distanta
de 1 metru. Pentru distante mai mari de 300 m, sunetul este de aproximativ 90 dB. Rapoartele
scrise de Corporatia Americana de Tehnologie indica faptul ca o eficienta optima este atinsa la
distanta de 90 m, distanta la care "subiectii de test" nu au putut rezista mult din cauza durerilor.
Dispozitivul poate fi atat de puternic incat poate cauza pierderea permanenta a auzului la distante
de 70-80 m. Desi a fost initial conceput doar pentru navele militare pentru avertizarea celor ce se
apropie fara permisiune, conceptul de arma cu ultrasunete a fost exploatat stiintific peste acest
domeniu, dezvoltandu-se arme impotriva insurgentilor si protestatarilor. Mai exact, acesta este
un difuzor care produce ultrasunete ce poate provoca o durere de cap a victimei prin ultrasuntele
de inalta frecventa pe care le transmite. Avantajul acestui aparat este ca sunetul poate fi reprodus
doar pe o anumita raza de actiune, in functie de pozitia in care este indreptat. Sunetele devin
dureroase daca au o frecventa de peste 120 de decibeli, zgomotul produs la decolarea unui avion
cu reactie. La asemenea nivele, sunetul nu este doar auzit, ci si simtit. Aceasta arma se doreste a
fi folosita in special in cazurile deturnarilor de avioane.

Tunul Sonic

Desi nu a fost mediatizat evenimentul, in 2002, Corporatia Americana de Tehnologie, cunoscuta

pentru dezvoltarea dispozitivului acustic pentru distante mari, a dezvoltat un prototip al unui "tun
acustic", un dispozitiv portabil nonletal care, din cele spuse, ar emite o unda concentrata de
ultrasunete. Conform unui articol, acestă armă este descrisa ca fiind " un crud dispozitiv" de test
ce consta in trei sau patru transductoare (aparate care transforma energia transmisa in energie
emisa) unite pentru a forma o coloana sau tub care masoara un metru lungime si 10 centimetri
diametru. Dispozitivul produce un șablon de sunete ce repeta anumite frecvente la care corpul
uman raspunde intr-un fel sau altul. Informatiile publice ne spun ca este provocat un mare
incomfort insotit de stari de greata la o expunere de 10 pana la 12 secunde.
Tehnologia ultilizata in "vederea prin pereti"

Aceste arme sonice non-letale combinate cu tehnologia dezvoltata in vederea prin pereti pot
dobori o persoana intr-o incapere cu un soc sonic de unde. Aceasta tehnolgie produce o imagine
a persoanelor aflate in casa pe baza mai multor caracteristici cum ar fi temperatura corpului.
Pentru a avea efect asupra individului, insa, este necesara ca arma sonica sa exercite o forta
concentrata de unde asupra peretilor si sa ajunga la om fara ca infrastructura sa fie afectata.
Undele armei ultrasunete nu va trece insa si prin corpul uman, datorita densitatii mari a oaselor
corpului. Astfel, durerea extrema este provocata deoarece fiecare os din corpul tintei este
"impins" in directia undelor. Aceasta arma poate fi numita si "laser sonic", insa nu cu un efect
electromagnetic, ci in calitate de unda atmosferica. Ea poate crea ultrasunete capabile sa
deterioreze peretii, sticla, mobila si/sau oameni. Amplitudinea acestui laser sonic poate fi de la
unul pana la mai multi centimetri. Undele cele mai puternice au efect si asupra nervilor corpului,
provocand dezorientare si sufocare cand acestea sunt indreptate la nivelul gatului. Insa pentru ca
toate acestea sa fie posibile, o sursa enorma de energie este necesara. De aceea, dezvoltarea
stiintifica in acest domeniu este limitata de ultimele descoperiri facute in domeniul obtinerii si
stocarii energiei.

Grenadele M84, numite, de asemenea,  flashbangs, produc dezorientarea temporară a victimelor

cu un flash de peste 1.000.000 candeli și un sunet de peste 170 dB, fără a provoca niciun
prejudiciu permanent.

Armele sonice secrete - mit sau realitate?

Armamentul pe baza de ultrasunete a avut un impact semnificativ asupra psihicului intregii
populatiei tarii noastre. Astfel a aparut mitul ca o arma cu ultrasunete, construita de Henri
Coanda si daruita armatei romane in ultimii sai ani de viata dupa revenirea lui in tara, a fost
folosita in 1968, cand rusii au incercat sa intre in teritoriul Romaniei. Legenda spune ca au fost
dezintegrate total mai multe tancuri rusesti. Arma zisa secreta era manuita doar de ofiteri de la
gradul de maior in sus, efectul ei fiind pe o raza de 500 de metri. Existau deja fixate 54 de puncte
strategice ale tarii, in care avioane ce decolau vertical de la sol, fabricate tot la indicatia lui Henri
Coanda, se mentineau aproape perfect in aer la punct fix, avand aceasta arma la bord, formand
un fel de "fagure" sau scut de aparare deasupra intregii tari, asfel ca, in caz de atac cu rachete din
teritoriul inamic, inclusiv rachete nucleare, acestea erau dezintegrate imediat in aer de catre arma
sonica aflata la bordul avionelor.