CUVANTINAINTE

"

Incepe sa fie recunoscuta in lume, inventivitatea romanilor, dovedita de altfel dc inaintasii nostri si dc rezultatele obtinute de catre participants la diferitele saloane de inventii raondiale si internationalc unde au obtinut numeroase premii speciale si medalii. Acestca au inceput, e drept, deocamdata timid sa sc transforme in produse, tehnologii, aparate fabricate in productic de serie. Un exemplu remarcabil il constituie activitatea inovativa depusa de Gogu Constantinescu, care a fost unul dintrc cci mai cunoscuti inventatori din toate timpurilc, el fund romanul cu cele mai multe inventii brcvetate (peste 300 dupa ultimelc documentari) alaturandu-se unor genii ca Edison , Tesla, Bell, Marconi, Coand* etc. Tratatul dc fata poate fi considerat ca o lucrare de exceptie, prezcntand in prima sa parte, viafa si activitatca celui care a stat alaturi de cele mai luminate minti ale omenirii in secolul XX. Totodata impresioncaza cititorii prin bogatia de informatii referitoare la teoria sonicitatii, fundamentele matematice si aplicatiile accsteia in varii domenii. Exemplul eel mai cunoscut este tragerea sincronizata, printre palclc elicei unui avion militar, invenfie care a dus la castigarea suprematiei aeriene, dc catre Royal Air Forces, in primul razboi mondial si salvarca a numeroase vieti. In cele 18 capitole ale acestci monografii, autorul, cl insusi cunoscut inventator si prcscdinte al filialei Transilvania a Societatii Inventatori lor din Romania a prezentat cu compctcnta si intr-o forma clara, stiintifica, pentru prima data in Romania, principiile fizice elementare ale sonicitatii, diferitele cfecte asupra paramctrilor energetici (debite, presiuni sonice, etc.) insistand asupra unor solujii constructive specifice, cum sunt motoarele sonice, convertoarele de cuplu si alte aplicatii. Autorul dr.ing., profesor la Universitatca Tehnica din Cluj-Napoca si ccrcetator cu inclinatii inventive, conduce in prezent colcctivul de Actionari Hidraulicc si Pneumatice din cadrul Catedrci dc Masini Uneltc si Roboti

Industrial! a Facultarii de Constructii de Masini, unde a incercat si a reusit sa aprofundeze, sa continuic si sa dezvolte mostenirca teoretica si practica ncpretuita, lasata dc acest mare om dc stiinja si inventator Academician Doctor Honoris Causa, ing. Gogu Constantinescu. Acestea cercetari realizate in cadruJ doctoraturii au condus la enunfarea unor tcze dc mare importanta stiintifica in care au fost gasite numeroase alte aplicafii de care va putea beneficia intreaga noastra natiune si de ce nu intreaga lume de pe aceasta plancta. Autorul a reusit ca procesul de creajie tehnica folosit de Gogu Constantinescu sa constituie un model pentru studcnti, doctoranzi si pcntru toti cei cu vocatic si cu pasiune pentru stiinfa. Nu pot sa inchei, fara a sublinia importanta deosebita pe care o are prezentarca in aceasta valoroasa lucrare, a listei integralc a brevctelor celui mai marc inventator roman, publicata pentru prima oara. Trebuie subliniat fapml ca autorul, Prof.univ.dr.ing. loan I. POP impreuna cu mult stimatul Prof.univ.dr.h.c.mult.ing. Radu MUNTEANU, Rectorul Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca, au fost initiatorii infiintarii si acordSrii periodice a ..O rdi nul ui Gogu Constantinescu", in grad de Cavaler, Ofiter, Comandor si Mare Comandor, de catre Societatea Inventatorilor din Romania, filiala Transilvania, unor inventatori romSni si straini sau altor personalitati stiintifice care s-au remarcat prin activitati deosebite in inventica si stiinta contribuind la progresul omenirii. La final subliniez ca aceasta carte se adreseaza in egala masura, inventologilor, inventatorilor, cercetatonlor si specialistilor din diferite domenii. studentilor, elevilor sau tuturor celor care sunt intercsati si iubesc stiintele tehnice, pentru care viafa si activitatea acestui mare om de stiinta si inventator reprezinta un cxemplu si un ideal pe care trebuie sa-1 urmezc.

Presedintele Societatii InventatorUor din Romania Prof.univ.dr.ing fiz. Constantin Marin ANTOHI

Iasi, 2006

CUPRINS

FOREWORD 7
...........................................................

CAPITOLUL 1
GOGU CONSTANTINESCU ..................................................................... 13

CAPITOLUL 2
DESPRE GOGU CONSTANTINESCU .................................................... 21 2.1. Prezentare gcnerala ............................................................................ 21

CAPITOLUL 3
-

INCEPUTURILE SONICITATII 35

........................................................... 35 35 35 39 40 40 43 44 45 46 54 59 70 74

3.1. Incepiiturile in Romania - Conceperea sonicitatii .............................. 3.1.1. Familia ....................................................... .'.............................. 3.1.2. Scoala si inceputurile in Romania ............................................. 3.1.3. Germenii sonicitatii .............................................................. 3.2. Anglia - nasterca sonicitatii................................................................
-> 1 i n i . . .

3.2.1. Pnmele transmisn sonice ............................................................ 3.2.2. Intalnirea cu Edison ................................................................... 3.2.3. Relatia Gogu Constantinescu - Walter Haddon......................... 3.3. Sincronizarea tragerii .......................................................................... 3.3.1. Istoricul sincronizarii tragerii .................................................... 3.4. Aparitia sonicitatii ca stiinfa si principiile ei de baza ......................... 3.5. Invenjiile in domeniul transmisiilor pentru vehiculcle de transport ........................................................................ 3.6. Alte aplicatii ale sonicitatii ................................................................ 3.7. Idci geniale stopate de lipsa fondurilor, birocratic si soarta ..............

CAPITOLUL 4
PRINCIPIILE FIZICE ELEMENTARE ALE SONICITATII .................... 4.1. Gencralitaji ......................................................................................... 4.2. Actionari hidraulice cu debite armonice ............................................ 75 81 89

4.3. Proprietati caracteristice transmisiilor hidraulice cu debite alternative .................................................................... 89 4.4. Parametrii armonici. Definitii ...................................................... 90 4.4.1. Debite armonice sau sonice ................................................ 90 4.4.2. Frecvente si lungimi de unda .............................................. 92 4.4.3. Presiuni alternative sau sonice ........................................... 93 4.4.4. Deplasamentul sonic .......................................................... 94 4.4.5. Perditanfa .......................................................................... 95 4.4.6. Jmpedante hidraulice (Rezistenfc complexe)...................... 95 4.4.6.1. Caderea de presiune datorata frecSrii de-a lungul unci rezistente hidraulice ........................... 96 4.4.6.1.1. Dctcrminarea pierderilor liniare in hidraulica continua........................................... 97 4.4.6.1.2. Dctcrminarea pierderilor liniare in hidraulica sonica ............................................... 99 4.4.6.2. Caderea de presiune datorata inerfiei fluidului in miscare ..................................................... 105 4.4.6.3. Caderea de presiune cauzata de corapresibilitatca fluidului ....................................................................... 109 4.4.6.3.1. Determinarea volumului de fluid necesar pentru a prelua prin corapresibilitatc volumul debitat de generator ................................ Ill 4.4.6.3.2. CapacitSji si condensatoare .................................. 115 4.4.7. Tmpedanta rezistenfelor hidraulice conectate in serie si in paralel ............................................ 130 4.4.7.1. Legarea in serie ............................................................ 130 4.4.7.2. Legarea in paralel ......................................................... 132 4.5. Considcrafii asupra legii fricfiunii............................................... 136 CAPITOLUL 5 EFECTELE CAPACITATII, INERTIEI, FRICTIUNII 1 PERDITANTEI ASUPRA DEBITELOR SONICE ....................... 5.1. Relatii de interdependenta intre parametrii sonici ......................... 5.1.1. Relatia intre debit, capacitate si presiunea sonomotrice ... 5.1.2. Relajia dintre debit, inertie si presiunea sonomotrice .......... 5.1.3. Relatia dintre debit, perditanfa si presiunea sonomotrice .. 5.1.4. Relatia dintre debit, fricfiune si presiunea sonomotrice ... 5.2. Efectul combinat al frictiunii, capacitatii, inertiei si perditantei jntr-o conducts ........................................... 5.2.1. Legarea in serie a rezistcntelor, inerfiilor, capacitatilor si perditantelor .............................................. 2 147 147 147 149 150 151 151 151

5.2.2. Legarea in paralel a rezistentelor, inertiilor, capacitatilor si perditantelor .................................................... 5.3. Lucrul mecanic.................................................................... 5.4. Energia potentiate a unei capacitati ................................................... 5.5. Energia cinetica a unei inertii.............................................................

154 157 161 162

CAPITOLUL 6
PUTEREA SISTEMELOR CU DEBITE ARMONICE .............................. 6.1. 6.2. 6.3. 6.4. 6.5. Puterea instantanee ............................................................................ Puterea medie (Puterea activa) .......................................................... Puterea datorata frictiunii .................................................................. Puterea datorata rezistentelor inductive.............................................. Puterea datorata rezistentelor capacitive ........................................... 175 175 175 178 178 180 181

6.6. Puterea pentru defazaj * ............................................................... CAPITOLUL 7 DEBITE 1 PRESIUNI ARMONICE POLIFAZICE ................................. 7.1. Debite si presiuni armonice bifazice .................................................. 7.2. Debite si presiuni armonice trifazice ................................................. 7.2.1. Montajul in stea a consumatorilor ........................................... 7.2.2. Montajul in triunghi (delta) a consumatorilor ......................... 7.3. Puterea unui sistem hidraulic armonic trifazic incarcat simetric .. 7.4. Convertori de debite hidraulice alternative .......................................

185 186 186 187 190 191 193

CAPITOLUL 8
CURBELE CARACTERISTICE SI PROIECTAREA SISTEMELOR HIDRAULICE CU DEBITE ALTERNATIVE ................. 8.1. Curbele caracteristice pentru sistemele hidraulice bifazice................ 8.1.1. Turatia motorului hidraulic bifazic .......................................... 8.1.2. Turatia motorului hidraulic bifazic sub sarcina ....................... 8.2. Curbele caracteristice pentru sistemele hidraulice trifazice .............. 8.2.1. Turatia motorului hidraulic trifazic......................................... 8.2.2. Turatia motorului hidraulic trifazic sub sarcina ...................... 201 201 205 207 213 213 215

CAPITOLUL 9
DEBITE IN CONDUCTE LUNGI ............................................................. 223

9.1. Debite alternative in conducte lungi ............................... 9.2. Conducte uniform incarcate ................................... ... 9.3. Transmisia de unde in resorturi metalice ................................. 9.3.1 Capacitatea condensatorilor, tinand seama de inertia resortului ......................... 9.3.2 Debitele sonice in conducte cu sectiune neuniforma ............ 9.4. Metoda grafo-analitica pentru calculul debitelor i presiuni lor sonice in conducte
.......................................................................

223 247 254 257 260 ~> * A

ZO'4

CAPITOLUL 10 DEBITE SONICE IN CONDUCTE LUNGI TINAND SEAMA DE FRICTIUNE............' ........................... 10.1. Influenta frictiunii asupra debitelor sonice in conducte lungi. 10.2. Influenta schimbarii frecventei in conducte lunei 10.3. Stabilitatea .................................................... ..'.'.'.'.'' ........... 10.4. Pierderile de putere in liniile rezonante .................................... . 10.5. Rezonante critice . . .
.-*^ '** l

> v *.i^ if

n-

273

273 ?RI 290 291

292 CAPITOLUL 11 DEBITE SONICE DE INALTA FRECVENTA ................... 11.1. Aspecte teoretice privind debitele sonice de inalta frecventa ... 11.1.1. Linii de transmisie cu sectiune variabila ...................... 11.1.2. Conducte de lungime infmita............................. 11.1.3. Conducte conice de lungime infmita cu generatorul in apropiere de varf......................... CAPITOLUL 12 LINII INCARCATE ..................................... 12.1. Aspecte generale legate de liniile incarcate ............................ CAPITOLUL 13 MOTOARE SONICE ............................................ 13.1. Teoria deplasamentelor .................................... 13.2. Consideratii generale privind motoarele sonice ..................... 13.3. Motoare sonice sincrone .................................. 13.3.1. Motoare sonice sincrone monofazate............................. 13.3.2. Motoare sonice sincrone polifazate .............................. 13.4. Motoare sonice asincrone....................................... 13.4.1. Motoare sonice asincrone polifazate ........................
4
341

301 301 301 317 3|g

325 325

341 344 351 351 353

356

356

r.

13.4.2. Motoare sonice asincrone monofazate ................................ 13.5. Motoare cu colector ......................................................................... 13.5.1. Motor cu colector, cu conexiuni in paralel ......................... 13.6. Redresarea debitelor sonice polifazate ............................................ 13.7. Componentele sistemelor sonice ...................................................... 13.7.1. Motoare sonice .................................................................... 13.7.1.1. Motoare sonice sincrone ................................................ 13.7.1.2. Motoare sonice asincrone ............................................. 13.7.1.3. Motoare cu colector ....................................................... 13.7.2. Generatoare sonice .............................................................. 13.7.2.1. Generator trifazat cu pistoane antagonice..................... 13.7.3. Pompe sonice ..................................................................... 13.7.3.1. Pompe cu deplasament fix............................................. 13.7.3.1.1. Pompa cu membrana................................................ 13.7.3.1.2. Pompa sonica volumetrica ...................................... 13.7.3.1.3. Pompa sonica fara supape ....................................... 13.7.3.2. Pompe sonice cu deplasament variabil ......................... 13.7.3.2.1. Pompa sonica cu piston, cu deplasament variabil ........................................... 13.7.4. Conductele de lucru si dispozitive de inchidere .................. 13.7.5. Condensatoare sonice.......................................................... 13.7.6. Transmiterea impulsurilor de forta prin lichide .................. 13.7.7. Ciocan sonic ........................................................................ 13.7.8. Sistem sonic de pompare.....................................................

362 365 368 373 378 378 378 382 385 387 387 389 390 390 391 393 394 394 395 396 397 401 401

CAPITOLUL 14
CONSIDERATE TEORETICE PRIVIND TEORIA REZONATOARELOR MECANICE .......................................................... 14.1. Oscilatii libere ................................................................................. 14.2. Oscilatii continue de amplitudine maxima ...................................... 14.3. Modificatori de presiune. Reductori si amplificatori ......................
403

410 412 425

CAPITOLUL 15
UTILIZAREA SONICITATII LA COMANDA SUPAPELOR SI A INJECTIEI DE COMBUSTIBIL LA MOTOARELE CU ARDERE INTERNA ..................................................................................

431

CAPITOLUL 16
REZULTATE ALE APLICARII SONICITATII LA ARDEREA COMBUSTIBILILOR ................................................................................. 443
5

CAPITOLUL 17 CONVERTORUL..................
....................... - ......

449 449 454 471

17.1. Pre7eniarc gencrala .................................................................. 17.2. Consiruc|ie $i func|ionare ........................................................ 17.3. Tralare matcmatica elcmeniara ................................................ CAPITOLUL 18 API JCA "fll........................................................................................ Considcratii privind propagarca curcntilor sonici pe linii lungi incarcate i aplicajia la lixiiilc electricc analoge celor sonice ........................................................................................... INGINERUL GOGV CONSTANT 1NESCU La 40 de ani dc la aparitia Teoriei Sonicitatii ...................................... ACADEMIA ROMANA - $edinja din 14 noiembrie 1919 Conferinta d-lui Ing. GOGU CONSTANTINESCU ........................... STIINTA SONICA 1APLICATR-INILE EI Confcrinja I - Dccembrie 1919 ............................................................. 555 STIINTA SONICA $1APLICATIUNILE EI Conferinta II - Ianuarie 1920 ............................................................... 571 IJsta brcvetelor lui Gogu CONSTANTINESCU ................................... 587
-

483

513

517

541

Lista simbolurilor i notatiilor ulilizale ............................................... 603 BIBLIOGRAF1E ............................................................................. 607

FOREWORD

The present book was elaborated in honor of Gogu Constantinescu, the most famous Romanian inventor (317 inventions), and one of the world's greatest inventive minds. The book is also a commemorative celebration of 125 years his birth. Our aim was to give the essential of his ideas, while outlining the great valences of implementation and further developing of his patented inventions. Gogu CONSTANTINESCU was among the world's brilliant minds whose ideas traveled much beyond his time and his physical environment, and that still maintain their applicability and inventiveness. The authors also intended to solve and present in an accessible way the sonicity founder's ideas, while transposing the "Sonicity Theory" in a modern technical language, used nowadays in hydraulic drives. This is very necessary, because Gogu Constantinescu himself believed that: "The law of sonic friction and the law of resistances in electricity corresponded by accident. The basic formulas being the same in both sciences, it was easy for me to copy them, as same as taking them from a dictionary; I took an electrical property and I translated it for the new science. This is how I did for motors, resonators, and with all properties demonstrated in electricity that could be applied in sonicity: an electric resonator which discharges sparks corresponds to a sonic hammer which unloads sparks on the anvil". That led to a difficult understanding of the mentioned phenomena. In the same time, wc tried to completely make the necessary deduction of all the formulas of all studied phenomena, trying in the same time not to alter the thinking of sonicity's founder. Why is this monograph imperative now? It is well known that nowadays, electrical drives and their processing technique, computerized management of systems and processes are very widely spread, because of the facility to transmit and process electrical signals. Nevertheless, in hydraulic equipment, the maximum "pressure" achieved with the help of electrical drives, cannot exceed (15-20) -10 Pa; therefore, the only solution for average and above average input drives is a hydraulic one, which stands out because of the fact that the pressure can exceed (300-400) 105 Pa. Also the power density of a hydraulic unit can be around 40 times greater than that of an electrical drive. In other words, at the same power, a hydraulic motor is about 40 times reduced in weight and volume than an electric one. A disadvantage of contemporary hydraulic

drives, is the large volume of oil used, being known the fact that the oil accumulation tank of a stationary hydraulic installation, has a volume at about 3-5 times greater than the nominal flow used. Sonic drives permit an optimal use of the advantages given by the facility of transmitting and processing electrical signals with those from sonic drives of great power and efficacy, which leads to the possibility of elimination of the biggest components of an classical hydraulic system (hydraulic tanks, pressure regulation valves, flow control valves etc.), the resulted drive being a very economic one. The first part of this treaty presents an illustrated review of the great personality of Gogu Constantinescu and some of his works, as well as his unimpeachable transition in this life. This was possible mainly due to a very profound work of his son, Ian CONSTANTINESCO [15], which we thank using this way, for his consent and for providing some articles published by him. Being the primary source, this material can be considered a reference for its veridicity. The scientific part starts with the presentation of the basic principles of sonicity, the presentation of the phenomenology of transmitting energy through the sonic waves, defining the main relations and principles which characterize the phenomena from a mathematical point of view, by utilizing a modern and up-to-date language, specific to modern hydraulic drives. There are defined and inserted original aspects concerning pressure waste and the symbols proposed. It is necessaiy to mention that the sonicity's theory brings forward the vision concerning classical hydraulic and pneumatic drives in other terms, which become a particular case of sonical drives (the case in which the momentary flow is equal with its amplitude, so it is constant). Lately, energy transmission by fluids is very dynamic, with direct and profound implications in theoretical approach domain, and also in practical one. Few years ago, notions like: hydrologistors, servovalves, etc. were considered novelties, nowadays these notions are used by every fluidic apparatus producer. It is necessary to underline that by the notion of fluid, as a mean of energy transmission, we understand liquids (oil, water) and gases (air, and other gases). So far, most of the fluid drive systems are based on a continuous development limited in time, given by the consumer's requests and by the used fluid volume, reason why we can call them "with integral flow". This can be continuous or variable in time (with continuous evolution, discontinuous or stochastic). Keeping that in mind, an analogy with continuous current electrical drives can be drawn. Integral flow drives request the presence of a tank (for fluids a hydraulic tank, and for gases, buffer tanks), which can generate the 8

necessary power with the help of the liquid pumps for fluids and compressors for gases. These powers represent the flow and the pressure that can be used at other parametrical level by the linear, oscillating and rotating actuators. For this, a whole series of command and auditing elements is needed, through which we can meet consumer's requests concerning the level of fluidic signal. The processing can be done in a proportional logical binary system (and/or) with modern or classical systems, but with a low relative effectiveness (under 18% for the drives utilizing gases, and to a maximum of 36% for liquid drives). These losses are due to the fact that the liquids flow through pipes, drains, and apparatus with relative high speeds, frequently suffering changes in diameter, sense and flow directions, in a laminar regime, but most of the times in a turbulent one. The merit of approaching the theoretical basis and practical applications of energy transmission in liquids considering their compressibility, was the Romanian scholar Gogu CONSTANTINESCU, which performed his scientific researches in the Coniston laboratory within British Admiralty, managing to elaborate the so called "sonic's theory". It is necessary to mention that, in our vision, this is a particular case of power transmission through "displacement". This means that the liquid doesn't flow in a continuous mode from the generator to the actuator, but it has an harmonic evolution in time, having different frequencies and wave lengths. This drive can be alternative, when the flow evolution is harmonic, the volume of the fluidic column being much smaller than the equivalent volume which permits taking over the volume variations produced by the generator. If the fluidic column's volume is big enough to permit taking over in a relatively closed chamber, through compressibility, the volumic variation produced by the fluidic generator, we have to deal with a drive with sonic displacement. This type of displacement drives are differentiated by the lengths of the waves of the alternative flow, produced by the frequency of rotation of the generator, and in sonical drive case, by the lengths of waves of the developed pressure wave, through which the energy is transmitted and which takes into consideration the propagation speed inside the fluid (for air, approximately 340 m/s, and for water and oil, approximately 1400 m/s). Starting from this concept, we can obtain using clcctrotechnical terminology, synchronous drives, asynchronous, mono, tri and poliphasical drives, using a very small volume of pure fluid which in many cases can be water, and we manage to eliminate the regulation and command apparatus 9

of the flow and pressure parameters, by transferring them into the modern field of automatic commands. If the classical drives permit to easily obtain linear motions, the displacement drives can easily produce continuous or intermittent rotating motions that can be transformed in linear motion if required. The present work tries to reveal, based on theoretical and practical means, some particular aspects concerning this old and yet so new way of energy conversion, which allows small built volumes, cheap fluids, reduced pollution, smaller costs, great flexibility and a much improved efficency. The above considerations are outlined in the Synoptic Scheme (pg. 11). The equations that define energetical parameters such as flow and pressure can have a general form like:

n -n
n Pi -n

kA
f(?t A PamaX J^,S)

Qi - Uamax ' J \st)

where f{si) is a stochastic function, and f{st,s) is a load dependent stochastic function. If f{st) and f{st,s) have harmonic evolutions we deal with alternative drives, or sonic drives, and if those functions have unit values, we deal with classical drives. 1. Hydro-pneumatic classical drives are similar to electrical drives in continuous current. 2. Hydraulic drives with alternative sonical flows are similar electrical drives in alternative current, mono, bi, tri and pohphasic. The concept of sonicity allows unexpected applications and development of pneumatic and hydraulic drives. The present work defines and analyzes the influence that capacity, inertia, friction and losses, have on the sonic flows, discusses their combined effects, by using adequate symbols and vector diagrams. Theoretical considerations are followed by practical examples that analyze the issue of kinetic and potential energy involved, in the sonic transmission phenomena. The book presents the essential power transmission in harmonic flows systems, extending to considerations on polyphasic harmonic flows and pressures. The design and the characteristic curves of hydraulic drives with alternative flows are presented, from the analytic and graphical point of view.

10

HYDRO - PNEUMATIC DRIVES WITH Am

WITH OIL

WITH WATER

WITH OTHER LIQUIDS STOCHASTIC

WITH OTHER GASES

WITH "INTEGRAL" FLOW

WITH "DISPLACEMENT" SYNCHRONOUS

VARIABLE FLOW

MOHOPHASED

.}
ALTERNATIVE SONIC TRI PHASED BIPHASKD

CONTINUOUS

Synoptic table on the fluid drives

POLITHASED

A substantial part is devoted to the flows in long pipes, pictured with particular examples and with graphic-analytical methods of analysis, to the aspects concerning the influence of the pressure over the sonical flows in long pipes, the sonical flows of high frequencies, as well as the loaded lines and also to the practical aspects which derive from sonicity's theory. In the end of the treaty there are reproduced the two conferences sustained by Gogu CONSTANTINESCU, in 1919 and 1920, at the "Bridges and Roads National School" from Bucharest, and at Romanian Academy in 1919, as well as a special article, written by Eng. George St. ANDONE, on the occasion of 40 years anniversary since the publication of "Sonicity's theory". For approximately two decades, the Hydraulic and Pneumatic Drives staff inside the Machines Tools and Industrial Robots Department from Technical University of Cluj-Napoca, we managed to solve aspects concerning the power transmission through pressure waves. Five doctoral theses where completed, whose authors are: Dr. Eng. Mohammad KHADER (Jordania), Dr. Eng. Valentin SACEANU, Dr. Eng. loan-Lucian MARCU, Dr. Eng. Ioana DENES POP, Dr. Eng Carmen BAL. They managed to accomplish mono, bi and triphasic, synchronous and asynchronous sonic motors and drives, as well as sonical heating. We succeeded to materialize some step-by-stcp universal motors, which, by a very simple design, can accomplish stcp-by-step linear, rotating and oscillating motions, and the sonical heating. These systems permit to obtain asynchronous revolutions, depending on the generator's revolutions. The asynchronous motor can work mono and biphasic with asymmetrical phases, and triphasic with balanced phases. They can offer the facility to work step-by-step at constant or variable frequencies, giving the possibility to meaningful reduce the output revolution without any additional mechanical element, being able to replace reducers with their driving systems, thus reducing extra cost and heavy weights. Through the utilization of synchronous and asynchronous drives, we can obtain greater shifting speed of the mobile component of the robot utilizing synchronous drive and an increased positioning precision utilizing asynchronous drive. This way a hybrid was obtained, which combines the qualities of electrical drives with those of pressure waves. The solutions are to be patented and we hope to open new directions concerning the transmission of average and above average powers, starting from small sources of energy. In honor of the personality of Gogu CONSTANTINESCU, the Romania's Society of Inventors set an order of distinction called Gogu CONSTANTINESCU, which will be awarded to our greatest inventors.

12

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE

Tratatul de fa{a este un omagiu adus celui mai mare inventator roman (317 invcntii) si uneia dintre cele mai stralucitc minti ale lumii, Gogu CONSTANTINESCU. El cste totodata o incercare de a contribui la cunoasterea esenjei si man lor valenje de implcmcntarc, utilizare si dezvoltare a ideilor remarcabilului nostru compatriot fiind dedicat anivcrsarii a 125 de ani de la rsasterea sa. Gogu CONSTANTINESCU a fost unul dintre acele minfi geniale, ale carui idei au devansat cu mult timpul existenjei sale fizicc, dar care astazi isi pastreaza actualitatea, surprinzand prin acuratete, inventivitate si aplicabilitate. Lucrarea prezenta incearca sa trateze intr-un mod cat mai accesibil ideile intemeietorului sonicitatii, cu referirc la solutiile hidraulicc, "transpunand" limbajul folosit in "Teoria Sonicitatii" [14] intr-unul modern, adecvat celui practicat astazi in actionarile hidraulicc. Aceasta este absolut necesara, deoarece insusi Gogu CONSTANTINESCU spunea [14]: "A fost o intamplare ca legca de frictiune sonica s-a potrivit cu legea rezistentci in electricitate. Formulele elementare fiind astfel identice in ambele stiinte, mi-a fost usor sa copiez din electricitate ca dintr-un dic{ionar; am luat o proprietate electrica si am tradus-o in noua stiinta. Asa am facut cu motoareie, cu rezonatoarele si cu toate proprietatile demonstrate in electricitate, pe care am putut sa le traduc in motoare sonice: unui rezonator electric care descarca scantei ii corespundc in sonicitate un ciocan sonic care descarca lovituri asupra nicovalei". Aceasta, a condus la o intelegere dificila a fcnomenelor enuntate. Totodata s-a cautat sa se faca deducerile in totalitate a rela|iilor si fenomenelor studiate, inccrcand in acclasi timp sa nu se altereze in nici un fcl gandirca si cxprimarile parintelui teoriei sonicitatii. De ce este necesara aceasta monografie acum? Dupa cum se cunoaste, astazi au capatat o mare extindcrc actionarile electrice, tehnica de prelucrare a acestora, conduccrca computerizata a proceselor si sistcmclor, datorita usurintei de prelucrare si transmitere a semnalului electric. Totusi, vorbind in limbaj hidraulic, "prcsiunea" maxima realizabila in actionarile electrice nu poate depasi 15-20E+05 Pa, deci implicit, pentru actionarile dc puteri medii si mari, singura solutie de actionare este cea 13

Tratat de teoria s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan 1. POP hidraulica, care se dctacaza net prin aceea ca presiunea poate depasi 300-400E+05 Pa. Totodata, densitatea de putere a unei unitati hidraulice poate i depasi de 40 dc ori pe cea a unei actionari electrice. Altfel spus, la aceeasi putere, un motor hidraulic este de aproximativ 40 de ori rnai redus ca volum si greutate fata de unul electric. Un alt dezavantaj, legat de data aceasta de actionarile hidraulice actualc, il constituie volumul mare de ulei folosit, fiind cunoscut faptul ca un rezervor de stocare a uleiului unei instalafii hidraulice stationare, are un volum de 3-5 ori mai dccat dcbitul nominal utilizat. Actionarile sonice permit o imbinare optima a facilitafilor oferite de usurinta prelucrarii semnalelor electrice (de encrgic redusa) cu actionarile sonice de mare putere si randament, care dau posibilitatea eliminarii celor mai mari parti ale unui sistem hidraulic clasic (rezervoare hidraulice, ventile de reglare a presiunii, debitului, caii etc.), rezultand o acttonare care combina optim oportunitatile oferite de tehnica prelucrarii semnalelor de mica encrgic si actionarile sonice compacte, cu randament ridicat, cu volum redus, deci foarte economice. In prima parte a tratatului este abordata si ilustrata personalitatea si o parte din realizarile lui Gogu CONSTANTINESCU, precum si trecerea sa impetuoasa prin aceasta lume. Aceasta a fost posibila in primul rand dalorita unci lucrari de suflet a fiului sau Ian CONSTANTINESCO [15], caruia ii muitumim pc accasta cale pentru acordul sau pentru utilizarea materialelor publicate de domnia sa. Fiind sursa primara, acest material poate fi considerat un ctalon in ceea ce priveste vcridicitatea sa. Partea pur stiinfifica incepe prin prezentarca principiilor elementare ale sonicitatii, prin prezentarca fenomenologiei transmiterii cnergici prin unde sonice, definindu-se apoi principalele relatii si concepte care imbraca fenomenul din punct de vedere matematic, prin utilizarea unui limbaj stiintific modern si actual, specific actionarilor hidraulice modcrne. Sunt definite si inserate aspecte originale privind pierderile de prcsiune si simbolistica propusa sprc utilizare. Trebuic menfionat aici ca teoria sonicitafii pune sub o cu totul aha lumina viziunea asupra actionarilor hidraulice si pneumatice clasicc, care devin un caz particular al actionarilor sonice (cazul in care debitul instantaneu este egal cu amplitudinea acestuia, deci este constant). Transmiterea encrgiei cu ajutorul fluidelor s-a dovedit cu precadere in ultimul timp deoscbit de dinamica, cu implicafii dirccte si profunde atat in domeniul abordarilor teorctice, cat si a realizarilor practice. Daca pana acum cativa ani nofiuni ca: hidrologistori, acp'onari proportionale, servoventile etc., erau considerate noutati de ultima ora, ele au intrat in practica curenta i in rcalizariic frecvente ale producatorilor de aparatura pentru fluide. 14

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a i i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Trebuie sa precizam ca prin fluide, ca si mcdiu dc transmitere a puterii, in^elegcm lichide (ulei, apa, altcle) si gaze (aer, alte gaze). Pana in prczent covarsitoarea majoritate a sistemelor de actionare cu fluide se bazeaza pe o evolutic continua intr-un timp limitat, dat de ccrinjele consumatorilor, a volumului de fluid utilizat, motiv pentru care putem denumi aceste actionari "cu debit integral". Acesta poatc fi continuu sau variabil in timp (cu evolufie continua, discontinue sau stocastica). Tinand cont de acestea sc poate face o analogie cu actionarile elcctrice dc curent continuu. Acfionarile cu debit integral presupun existenta unui rezcrvor dc fluid (pentru lichide rczervor hidraulic, iar pentru gaze recipicnte tampon), care sa generczc prin intcrmediul pompelor pentru lichide sj compresoarclc pentru gaze puterea necesara, sub forma de debit i presiune, care sa poata fi utilizata la alti parametri de catre actuatorii liniari, oscilanti sau rotativi. Pentru aceasta este nevoie de o scrie intrcaga de elemente de comanda si control care sa realizcze aduccrea semnalului fluidic la nivelul solicitat de catre consumatori. Aceasta prelucrare se poate face in sistem logic binar si/sau proportional cu sisteme clasicc sau modeme, dar cu un randament relativ scazut (aprox. 18 % pentru actionarile cu gaze si maxim 36 % pentru acfionarile cu lichide). Aceste pierderi se datoreaza in principal faptului ca fluidcle curg prin conducte, canale, aparatc etc., cu viteze rclativ ridicate, suferind frecvente schimbari dc sectiuni, sensuri sj direcfii dc curgere in regim laminar, dar de ecle mai multe ori turbulent. Marca majoritate a energici este disipata sub forma dc caldura. Datorita multimdinii de aparate si elemente care concura in mod direct sau indirect in prelucrarea puterii transmisc, constructive finale sunt de regula scumpe i complicate. Mai mult, la acfionarile cu lichide este necesara folosirea de ulciuri care prezinta pcricol de inflamabilitate, sunt scumpe si deoscbit de poluante. Sistemele enumerate, pe care lc vom numi "clasicc", permit transportul masic al fluidului (cu pierderile aferentc), prezentand ca i dczavantaje: o masa marc de fluid, de regula poluant, incinte de stocare costisitoare si elemente de rcglaj complcxc si scumpe. In toate cazurile mentionate pana acum comprcsibilitatea fluidelor este cunoscuta dar nu este luata in considerare in mod constant, desi aceasta comportarc este cunoscuta chiar inainte de aparitia actionarilor cu fluide "clasice". Mcritul abordarii pentru prima data, atat din punct dc vedere teorctic cat si practic, a transmitcrii energiei prin considcrarea prcponderenta a compresibilitafii fluidelor ii revine savantului roman Gogu CONSTANTINESCU, care si-a realizat cercetarilc in laboratorul din
15

Tratat de tcoria s o n i c i t g t i j

- Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

Coniston al Amiralifatii Britanice, dezvoltand asa numita "teorie a sonicitatii". Aici trebuie mentionat faptui ca\ in viziunea noastra, aceasta teorie este un caz particular al transmiterii puterii prin "deplasament". Aceasta inseamna ca fluidul nu curge continuu de la generator spre actuator, ci el are o evolutie armonica in timp, avand frecvcnfc si lungimi de unda diferite. Aceasta acfionare poate fi altemanta, cand evolup'a debitului este armonica, volumul coloanei fluide fiind mult mai mic decat volumul echivalent necesar care sa permita preluarea in totalitate de catrc coloana dc fluid prin compresibilitatea acesteia o variatie de volum produsa de generator. Daca volumul coloanei de fluid este destul de mare ca sa permita preluarea intr-o incinta relativ inchisa, prin compresibilitatc, a variap'ei volumice produse de generatorul fluidic, avem de-a face cu o acfionare cu deplasament sonic. Aceste acp^onari cu deplasament se diferentiaza in funcp'e de lungimile de unda ale debitului alternant, produse de frecventa de rotatie a generatorului (pentru dcbitele alternante), iar in cazul acponSrii sonice de catre lungimea de unda a undei de presiune dezvoltate, prin care se transmite energia prin fluid si care fine cont de viteza de propagare in fluidul utilizat (pentru aer aproximativ 340 m/s, iar pentru apa si ulei aproximativ 1400 m/s). Pornind de la acest concept se pot obfine, folosind terminologia din electrotehnica, acponari sincrone, asincrone, monofazice, bifazice, trifazice si polifazice, in conditiile folosirii unui volum foarte mic de fluid nepoluant, care in multe cazuri poate fi apa, eliminarea aparatelor individuale de reglare si comanda a parametrilor de debit si presiune, prin transfcrarea acestora in domeniul atat de modem al comenzilor electronice si computerizate. Daca actionarile clasice permit foarte usor obtinerea de miscari liniare, actionarile cu deplasament realizeaza foarte usor miscari dc rotajie continue sau intermitentc, care pot fi transformate, dac2 este cazul, in miscari liniare. Prczenta lucrare incearca sa desluseasca, atat prin mijloacc experimcntale cat si teoretice, unele aspectc intime legate de aceasta atat de veche si atat de noua modalitate de conversie a energiei, care confera volume construite reduse, fluide ieftine, poluare redusa, costuri mult micsorate, interfata foarte lejera si ieftina cu tehnica de calcul, flexibilitate deosebita si randamente mult imbunatatite. Cele prezentate mai sus pot fi analizate sugestiv cu ajutorul tabloului sinoptic urmStor.

16

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

yR o w o w
H
EQ

I
w o
II

-a
i
2
a

Q U

I
1

III
w

o
b-i

8
ii

<

B <S P

to c

II H-

I
-2
w

H1

pq Q

M U

17

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Asadar, ecuajiile de definirc a parametrilor energetici de debit a presiunc, #$$&'&' (''+++++ pot avea o expresie generate de forma:
4!%!!

0=0
W Fornax

-fist)
J\sl)

Pi = Panax ' fM

unde f(st) este o functie stocastica, iar f(st,s) este o functie stocastica. [ influentata dc sarcina. In cazul in care f(sl) si f(st,s) au evolutii armonice putem vorbi dcsprc actionari alternante, respectiv sonice, iar in cazul in care aceleas" functii au valori unitatc, rcgasim actionarile clasice. Facand o comparafie cu actionarile electricc, regasim urmatoarele paralclc: 1. Actionari hidro-pneumatice clasice - actionari electrice in cure* j continuu. 2. Actionari hidraulice cu debite alternante si sonice actionari electrice in curent alternativ, mono, bi, tri sau polifazice. Conceptul prezentat permite o perspectiva dc dczvoltare nebanuita 2 actionarilor hidraulice si pneumatice. Revenind la prezentul tratat, in continuare sunt definite si analizate | cfectele capacitajii, inerjiei, frictiunii si pcrditantei asupra debitelor sonice. ajungandu-se la cfcctul combinat al acestora, prin utilizarca de simboluri si diagrame vectoriale adecvate. Se analizeaza atat tcorctic cat si prin cazuri particulare, problematica legata dc encrgiile cinetice si potenfiale care intervin in fenomenul transmisiei sonice. Sunt analizate aspectele esentiale legate de puterca sistcmclor ca j debite armonice, trecandu-se la debite si prcsiuni armonice polifazice. abordandu-se apoi, din punct de vedere analitic si grafic problematica proiectarii transmisiilor hidraulice cu debite alternante , precum si curbele lor caractcristice. Un spatiu consistent este destinat debitelor in conducte lungi, ilustrat cu cazuri particulare si cu metode grafo-analitice de analiza. In capitolele urmatoare sunt tratatc aspecte legate de influenta presiunii asupra debitelor sonice in conducte lungi, de debitele sonice de inalta frecventa, precum si dc liniile incarcate. De ascmenea, un spatiu gencros este alocat aspectelor practice care deriva din teoria sonicitatii. Sunt analizate atat teoretic cat si practic aspectele esentiale legate de motoarele sonice, de teoria rezonatoarelor mecanice, precum si de comanda supapelor si a injectiei de combustibil la motoarele cu ardere interna.

18

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t n - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Ultima parte a lucrarii este dedicate unor aplicatii specifice sistemelor de transmisie sonice. In finalul tratatului sunt reproduse cele doua conferinfe sustinutc dc Gogu CONSTANTINESCU, in 1919 si 1920, la Scoala Nationals de Poduri si Sosclc din Bucuresti, la Acadcmia Romana in 1919, prccum si un articol deosebit, scris dc Ing. George t. ANDONIE, cu ocazia implinirii a 40 de ani dc la aparitia volumului "Teoria Sonicitafii". De mai bine dc un deceniu, in cadrul colcctivului de Actionari Hidraulice si Pneumatice al Catedrei de Masini-Unelte si Roboti Industriali din Universitatea Tchnica din Cluj-Napoca, au fost abordate cu succcs aspcctc legate de transmiterea puterii prin unde de presiune. S-a reusit finalizarea a cinci teze dc doctorat, ale caror autori sunt: Dr. Ing. Mohammad KHADER (Iordania), Dr. Ing. Valentin SACEANU, Dr. Ing. Ioan-Lucian MARCU, Dr. Ing. Ioana DENES POP, Dr. Ing. Carmen BAL. Acestia au abordat si tratat cu succcs aspecte legate de transmiterea puterii prin unde de presiune, rcalizand acfionari si motoare sonice monofazice, bifazice, trifazicc (in stea si triunghi), sincrone si asincrone, precum si utilizarea sonicitatii in obtincrea efectului caloric. S-a reusit materializarea unitara, modulara a unor motoare sonice pas cu pas universale, care, printr-o construcfie deosebit de simpla, pot realiza miscari pas cu pas liniarc, rotative si oscilante. S-a obtinut astfel eliminarea practica a incintelor de stocare a uleiului, utilizarea unor cantitati minimalc de fluid hidraulic clasic (ulei) cu perspective de inlocuire a acestuia cu apa. Pornind de la aceste premise, au fost conccpute si cxperimentate motoare sonice pas cu pas (MSPP) cu acfionare monofazica si bifazica asimetrica, motoare sonice trifazice sincrone cu legare in stea sau triunghi -funcfionand in regim asincron, un ansamblu motor - generator sonic sincron, precum si calorifere sonice". Rezultatcle obfinute au fost validate prin metode matematice corespunzatoare care sa permit! optimizarca functionala si constructiva a unui astfel de motor. Sistemele propuse, permit obtinerea de turajii asincrone raportate la turatia gcncratorului. In ccea cc priveste motorul asincron, accsta poatc functiona atat monofazic cat si bifazic, cu faze asimetrice, respectiv trifazic, cu faze echilibrate. Ele ofera facilitatea de functionare pas cu pas la frecvente constantc sau variabile, ofcrind posibilitatca dc rcduccrc scmnificativa a turatici la iesire fara nici un element mecanic suplimentar, putand inlocui cu succes reductoarele, impreuna cu sistemele lor de actionarc, climinandu-sc astfel costurile ridicatc si masivitatca gabaritclor unor astfel de solutii tehnice. Prin utilizarea acfionarii asincrone si a celei sincrone, se otyine o imbinarc fcricita a vitczci dc dcplasarc elementului mobil la actionarea sincrona, cu precizia de pozitionare objinuta acfionare asincrona. 19

Tratat dc t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Sistemul este perfect compatibil cu solutiile cele modcrne de actionare electrica ?i comanda prin computer. S-a obtinut astfel un hibrid care imbina deosebit de fericit calitatile actionarilor clectrice si al celor cu unde de prcsiune. S-au efectuat cercetari experimentale complexe, matcrializatc prin diagrame validate de modele matematice, care sa permita cunoasterea clementclor de forta, respectiv moment in raport cu frecven|ele de actionare, precum si numarul dc pasi realizati in corelatie cu acceasi frccventa. Solujiile sunt brcvetabile si se spera ca acestea sa constituie o noua directie in ccca ce priveste transmitcrea puterilor mari, pornind dc la surse de cnergie rcduse. Se intentioneaza publicarea, in completarca prezcntului tratat, a unui volum care sa cuprinda principalcle cercetari si solutii constructive obfinutc in cadrul tezelor de doctorat amintite, precum si un volum de mare intindere (aproximativ 2700 de pagini), care sa cuprinda toate inventiile (in original) ale marelui nostra compatriot Acad. Ing. Gogu CONSTANTINESCU. In semn de pretuire si respect pentru eel care a fost Gogu CONSTANTINESCU, Socictatea Inventatorilor din Romania (SIR), a instituit Ordinul Gogu CONSTANTINESCU, care se confera cclor mai importanti inventatori romSni in activitate.

20

GOG I CONSTANTINESCU
TARE GENERALA :erea lui Gogu CONSTANTINESCU pe plan international ntr-un tablou publicat de rcvista britanica "The Graphic" in i care sunt prezcntate cele mai ilustre personalitati stiintificc ale cu Einstein, Edison, Kelvin, Gogu Constantinescu al doilea), Rutherford, Marie Curie, etc.
I90O-N25: LEADERS m THF. MARCH OF PROGRESS

Pionierii pe calea progresului. elastdnga la dreapta #i de sus injos: Einstein, Kelvin, Graham Bell, Edison. Lister, Oliver Lodge, Gogu Constantinescu, Marconi, Ch. , J. J. Thomson, J. Dewar, W. Ramsay, D. Wright, Donald Ross, Marie Curie, E. Rutherford, J. Larmor 3ogu CONSTANTINESCU a fost unul din cei mai cunoscuti i din toate timpurile. Poate ca a fost prea prolific, dcoarece noile se a^terneau pc hartie inainte ca cerneala prin care propusese altcle, sa . A fost unul dintrc acei rari oamcni de stiinta, filozofi si ingincri,

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP care inca de la varsta de 45 de ani a fost proclamat unul dintre cci 17 lideri ai lumii in stiinta si tehnologie. In contul lui Gogu CONSTANTINESCU figureaza peste 317 de brevete de invenfic (enumerate in prczenta lucrare), parte (159) patentate in Marea Britanic si Statele Unite ale Americii, precum si altelc, care nu au fost niciodata publicate. Un mic calcul ne arata ca de la aparitia primei inventii (1907), pana la data trecerii in cternitate (1965), in medie, la fiecarc 4 luni a fost realizat un brevet, iar dac3 socotim doar anii sai cei mai prolifici, rezulta o inventie pc luna. Multe dintre preziccrile lui Gogu CONSTANTINESCU au aparut si au disparut, multc se folosesc astazi sau retrezesc interes. A cucerit faima academica si onoare profesionala atat acasa cat si in strainState, dar a fost mai putin rasplatit pentru ceea ce a fScut in domeniul materialelor. Ca si cei mai multi inventatori, a suferit dezamagiri in straduinjele sale de a convinge industria si oficialitatile dc valoarea ideilor sale. Omul de stiinta si inginerul Gogu CONSTANTINESCU a fost eel care a dezvoltat si aplicat Teoria Sonicitatii, o noua stiinta referitoare la transmiterca putcrii prin lichide, solide sau gaze. Dar Gogu estc incS comemorat cu stima de publicul general si pilotii din Serviciul Aerian, ca omul care a inventat dispozitivul dc tragcre sincronizata pentru avioanele din primul razboi mondial. In acest context, la 29 martie 1920, rcnumitul ziar "The Times" publica: "Vice Maresalul Sir John Maitland a prezidat sambata o prelegcre a domnului Gogu CONSTANTINESCU in Sonicitate (transmiterea puterii prin vibrafii), data la Politchnica, sub auspiciile unei scrii de prelegeri pentru profesori ai Consiliului Tinutului Londrei. Sir John Maitland a spus ca datorita d-lui CONSTANTINESCU si dispozitivului de tragere pe care 1-a inventat, noi am detinut suprematia peste germani in aer. asa cum am facut-o". Cu toate ca opera lui Gogu CONSTANTINESCU estc de o valoarc inestimabila, ca nu a fost cunoscuta indeajuns, in buna parte datorita caracterului secret dat de utilizarile preponderent militarc, iar pc de alta parte pufinclor publicatii referitoare la aceasta. Astfel, primul volum publicat in 1918 la Londra, intr-un numar limitat de exemplare, a fost declarat secret de catre guvcrnul Marii Britanii, din cauza cxplicatiilor pc care le avea noua teorie in domeniul armclor si mijloacelor de razboi. Domcniile atinse de geniul lui Gogu CONSTANTINESCU au fost foarte diverse, rcalizarilc practice fiind imprcsionante. In continuare sunt prezentate fotografii ale epocii care probeaza aceasta afirmatie.
6

Iratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

Primul pod de beton armat, cu traverse drepte, Romania -1906

Prima masina deperforat roci de granit, acfionatci prin unde de presiune

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a ? i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

Transmisie prin unde de presiune, cupatrufaze, utUizata in marina

24

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Stand experimental pentru demonstrarea compresibilitatii lichidului

Tun silenfios

Demonstrarea compresibilitatii lichidelor.

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Mortier si tun silent ios pentru transee

Avionul Sopwith Camel cu mitraliere, dotat cu sistemul de tragere sincronizata C. C. Gear

Instalatie tipica C. C. Gear actiondnd douci mitraliere gemene

Model C. C. Gear, sonomecanic, cu transmiterea impulsurilor

Tratat de tcoria s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP prinfir de of el

oster Gladiator - ultitmil avion dotal cu sistemul de sincronizare sonic

Laboratorul de teste pentru actionari sonice de la West Dayton 27

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

Tun silenjios, folosind o comitate mica de explozihi], pentru comphmarea lichidului

Generator sonic, pentru generarea de sunete 28

T r a t a t de t e o n a s o n i c i t a t n - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

pentru semnalizare de mare putere, 3 CP Sistem sonic de injectie pentru motoare Diesel

Corstj\tWveseo frtio ester* *r tH

Automobilul, cu doud locuri, dotat cu cutie automata, Paris, 1926,

T r a t a t de t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP cu inventatorul la vol an

Automobihd automat Constantinescu, tras de sotia sa Sandra, prin intermediul umti Ian( subtire, atasat de carburator

Sasiul locomotivei de 250 CP, dotata cu convenor Constantinescu, prezentat la Expozitia din Wembley, 1924

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

Convenor de moment aplicabil la propulsia navelor

Converter de moment, cuplat cu un motor electric de turatie constants Primul volum al TEORIEI SONICITATII, aparut in limba romana in 1922, a fost opera straduinlelor profcsorului Dionisie Germani, care a tradus lucrarea aparuta in Anglia. Dupa 63 de ani, in 1985 apare editia a doua, intitulata tot TEORIA SONICITATII, sub redactia prof. Matei MARINESCU, membru corespondent al Academiei R. S. Romania, precum si a distinsilor sai colaboratori, ing. Mircca PETCU si ing. Constantin JIANU.

31

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I.POP Accasta edipe cuprinde in plus tcxtul Conferintei pe care Gogu Constantincscu a tinut-o la Academia Romana in 1919, precum si manuscrisele pe care acesta le-a incredinjat profcsorului Matei MARJNESCU, cu ocazia ultimei vizite fScute in Jara, in 1963. Un al doilea volum al acestei opcre si care se refera la APLICATHLE SONICITATII, care trebuia sa apara sub ingrijirca lui Gogu CONSTANTINESCU nu a vazut lumina tiparului, datorita deccsului acestuia in 1965. Se pare ca acest al doilea volum se afla sub forma de manuscris in biblioteca locuintei sale din Anglia, la Coniston Lake. La un an dupa trecerea in nefiinfa, in 1966, apare la Editura Stiintifica o monografie intitulata GEORGE CONSTANTINESCU, autori ing. I. JIANU, I. BASGAN, L. MACOVEANU. Una din cauzele ccle mai importante care au facut ca sonicitatea sa nu se raspandeasca, a fost lipsa de informatii tehnico-stiintifice. Astfel tiparirea volumului "Teoria sonicitatii", publicat in limba engleza, in regim secret, in timpul primului razboi mondial, a fost facuta in foarte putine exemplarc. Dupa razboi, desi lucrarea a iesit din regimul strict secret, nu a mai fost retiparita sau difuzata. Traducerea in romana s-a editat tot intr-un numar foarte mic de cxemplare. Gogu CONSTANTINESCU a fost un inventator care a lucrat pe cont propriu, dorind sa-si vanda inventiile in conditii cat mai avantajoase. A suferit multe dezamagiri financiare, datorate preluarii muncii sale, fara plata, de catre unelc intreprinderi industrialc, facandu-1 sa devina tot mai precaut in comunicarea invcntiilor lui, in afara protecjiilor acordate dc brcvete. Mai mult, sprc sfarsitul activitajii, inventiile erau elaborate dar nu erau si brcvetate, deoarece sistcmul de brevete, acorda autorului un interval de timp relativ rcdus in care putea bcneficia de drepturile de autor. Aceasta 1-a determinat sa contribuic personal la o cunoastere sumara a lucrarilor sale, la o prezentarc mai mult comerciala si mai pufin stiintifica, facuta in scopul de a atrage intcresul unor capitalist care sa investeasca fonduri pcntru dezvoltarea inventiilor. Dintre cei care au infelcs si contribuit la aplicarca aspectclor legate de sonicitatc trebuie sa-i amintim pe acad. Matei MARINESCU, "pc vechiul meu prieten Ion JIANU, doctor profesor Emeritus", dupa cum il caracteriza Gogu CONSTANTINESCU, acad. prof. Stefan MILCU, precum si ing. Ion BASGAN, celebru inventator al forajului sonic la mare adancime. Aici trebuie mentionate marile problems avute de ing. Ion BASGAN, in ceea ce priveste incasarea drepturilor de autor legate de inventiile sale, care dupa unele surse s-ar ridica astazi la peste 80 miliarde de dolari. El a fost ncvoit sa se lupte in peste 115 procese cu "morile dc vant" ale justitiei americane, care profitand de eel de-al doilea razboi mondial 1-au deposedat practic de drepturile sale legitime.
32

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr.ing. loan I. POP Desi materialele legate dc sonicitate au fost foarte putine si lipsa maca de reviste si carti din strainatate, inainte de 1989, este "JMi i linn i nil, au fost colective cntuziaste care au inccrcat sa continue si sa Jrzvohe ideile lui Gogu CONSTANTINESCU: Institutul dc Construct din rsor_re<;i. Institutul de Petrol si Gaze Ploicsti. Univcrsitatea Tehnica din Ch| Napoca, s.a. Mai mult, Conferin|a Nationals Anuala F.P.H., care se Jine la knesti de peste trei deccnii, datorita stradaniei si eforturilor deosebite ale am inimos roman, ing. Gheorghe GIURGIOTU, dedicata pana in accst an wma alte mari personality - Henry COANDA, ii are ca patroni, din Accembrie 2003, pe cci mai mari inventatori romani Henry COANDA, Gogu CONSTANTINESCU. Colcctivul de ACTIONAR1 HIDRAULICE SI PNEUMATICE din adml Catedrci de MASINI-UNELTE SI ROBOT! INDUSTR1ALI si a Facultatii de CONSTRUCTII DE MASINI a UNIVERSITATII TEHNICE DIN CLUJ-NAPOCA, a incercat cu mijloaccle fmanciare modeste care-i stau la dispozitie sa injeleaga, sa aprofundczc si sa continue mostenirea eoretica si practica lasata de ilustrul Acad. d. h. c. ing. Gogu CONSTANTINESCU, prin ccrcetari in special in cadrul doctoraturii. Poate a intamplator, prima teza de doctorat elaborata aici apartine d-lui dr. ing. Mohammad Khader din Iordania. A fost o mare bucuric intelectuala pc care am trait-o in momentul in eve am avut acces la toate brevetele lui Gogu CONSTANTINESCU si o minunata biografie scrisa dc fiul lui Gogu CONSTANTINESCU, Ian. Am inteles ca avem o comoara de care trcbuie sa bcncficieze intreaga noastra natiunc si nu numai, deoarecc pentru tincri in general si pentru cci care au vocatie si pasiune pentru stiinta, procesul dc creatie tehnica folosit de Gogu CONSTANTINESCU poate constitui un model. Mai mult, consideram ca este o datorie de a umple golul lasat de neaparitia celui de-al doilca volum, promis dc marele nostru compatriot. Am intcntionat initial sa aduccm la cunostinta celor interesati, toate brevetele lui Gogu CONSTANTINESCU, precum si o noua cditie a TEORIEl SONICITATII, trecute prin prisma gandirii si posibilitatilor oferite de tehnica moderna, completate cu modestclc noastrc rezultate teoretice si experimentalc, dar o ascmenea opera zicem noi monumentala, ar avea aproximativ 2700 de pagini, dar aspectele fmanciare ne-au depasit pe moment. Speram, cu ajutorul conducerii universita|ii noastre si Ministerului Educapei si Cercetarii sa izbandim, intr-un viitor apropiat. 33

Tratat dc teoria s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Prezcnta lucrare se vrea in principal un omagiu adus prin Gogu CONSTANTINESCU, tuturor cercetatorilor din institute de cercetari si invatamant superior, inginerilor si in special invcntatorilor romani, modcsti, fara resurse, care au de intampinat enorm de multe piedici, pana reuscsc sa materializeze inventiile lor. Se pare ca lucrurile incep sa se miste prin infiintarea in urma cu 14 ani a Socictatii Inventatorilor din Romania (SIR). Nu se poate sa nu adrcsam muljumirile noastre reprezentantilor European Patent Office, David EVANS si Katharina MAES, pentru avizul de utilizare a documentelor.

CAPITOLUL 3 iNCEPUTURILE SONICITATII [15]

J. iNCEPUTURILE fN ROMANIA - CONCEPEREA SONICITATII 2L1.1. Familia George, sau Gogu CONSTANTINESCU, s-a nascut in Craiova la 4 lombrie 1881 in "Casa Doctorului" langa gradinile Mihai Bravu. Influcnta ncietatii intelectuale de la Ploiesti si Timisoara a contribuit la formarca si plinirea sa profesionala. Influcnta cea mai marc asupra viitorului carierei srie a avut-o tatal sau George - nascut in 1844. Accsta a fost profesor de nKematica si inginerie, iubitor al muzicii si cunoscator al limbii greaca, btmei si teologiei. El a pus bazele educatiei stiinjificc moderne in Romania i a format scoli de pregatire a profesorilor. Luandu-si diploma la Facultatea de Stiinte de la Universitatea Bucuresti, George (tatal) a urmat moda ttmpului studiind in Franta si specializandu-se in matematica la Uorversitatea din Sorbona. Dupa ce s-a intors in fara a lucrat ca profesor de satematica si mai tarziu a devenit directorul Scolii Superioare din Craiova, acum Institutul Nicolae BALCESCU. Mama lui Gogu, Ana, de origine alsaciana, s-a oprit la Timisoara si in Transihania, fiind refugiata in urma razboiului Franco-german din 1870. Tatal ei. Francis ROY, era inginer, si inainte de casatorie ea a lucrat ca desenatoare in biroul lui. Era de ascmenea o iubitoare a muzicii si o pianista desavarsita. Numele sau frantuzesc de ROY, a fost schimbat dc autoritatile din Timisoara in ROV, cand o parte a familiei sale s-a rcfugiat pentru prima data in Romania. Ccilalti membrii ai familiei s-au refugiat in Anglia. George i Ana au avut doi fii, Ton si Gogu, si o fiica pe nume Maria, dar Ion a murit Qnar cat era inca la scoala. Celalalt fiu, Gogu, a mostenit de la parinti talenml in inginerie, matematica si muzica. Dc fapt el a primit primele sale lectii dc muzica de la tatal sau la varsta de cinci ani si a devenit atat un matematician remarcabil cat si un muzician desavarsit in anii urmatori. Din familia lui Gogu au mai facut parte si alte persoane dc vaza, avand trei unchi cu profesii dc natura intelectuala: Barbu pedagog, Petre - avocat si Calistrat - cpiscop. 3.1.2. Scoala si inceputurile in Romania De timpuriu Gogu a inceput sa dea semnc de gandire originala si abilitatc inventiva, impreuna cu o dispozitie stralucitoare i precoce. A
35

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP urmat coala primara Obedcanu in Craiova pana la varsta de 11 ani. In acest timp a construit un sistem telefonic din dormitorul sau in bucataric si mai departe in curtc astfel incat putea comunica cu mama sa fafa ca aceasta sa alerge incoace si incolo. Din 1892 a absolvit Scoala Superioara, timp in care si-a folosit camera dc acasa ca un prim laborator undc facca experimentc in fizica si chimie care sa confirme ccea ce invata la scoala. Intr-o zi curiozitatea sa dc scolar 1-a condus la un accident care a fost aproape sa ii intrerupa cariera in timpul unei explozii a unci solufii din clorat de potasiu cu granule de carbon si dioxid de magncziu. A reparat cu succes echipamentul de la Viena folosit in tratamentul mamei sale, desi nimeni din localitate nu a reusit acest lucru. A inventat o lampa electrica care folosea vapori de mercur in locul clectrozilor de carbon si si-a construit propriile sale baterii electricc, echipamentul sau electric de luminat. A proiectat o masina de calculat mecanica potrivita pentru calculelc astronomice sau pentru a-si ajuta sora sa invete aritmetica. Masina a fost construita de un rcparator de piane din Craiova numit Rcichel. Daca Gogu a reusit sa schifeze un calculator mccanic complex in tineretea petrecuta acasa nu estc surprinzator ca abilitatile sale matematice dcpascau de multc ori pe cele ale colegilor si chiar ale profesorilor. Desi tatal sau era multumit de progresele pe care le facea la scoala, 1-a sfatuit sa acorde o atentie mai mare artei deoarcce acesta considera ca fiul sau trcbuie sa aiba o educatic echilibrata pentru viata, dar si pentru ca trebuia ca Gogu sa treaca examenele de la scoalS. Acestea includcau limba greaca si litcratura. George a urmat sfatul tatalui sau, dar a continuat sa acorde prioritate chimiei, matcmaticii si fizicii in timpul scolii, citind celelalte materii in timpul liber. Tatal lui a murit in 1896 la 52 de ani din cauza unei boli de inima. Gogu avca doar 15 ani atunci si era in clasa a cincea la coala Superioara. Lipsa sa de noroc a continuat, cu moartea mamei sale, patru ani mai tarziu, care 1-a 18sat cu rcsponsabilitatea de a-si crestc sora. i-a dat bacalaureatul la varsta de 18 ani si era privit ca fiind eel mai bun elev la matematica din istoria scolii. La varsta de 16 ani, avea cunostintc de matematica avansata, geomctrie analitica, calcul diferential si integral, fizica si elcctricitate. Contemporani cu el au fost George TITEICA care a devenit un eminent matematician si Nicolae TITULESCU care a devcnit Ministrul Afaccrilor Externe si Presedintele Ligii Natiunilor. Tanarul Gogu si-a primit educatia in inginerie, la Scoala Nationala dc Drumuri si Poduri. Aceasta era prima de acest fel pentru pregatirea inginerilor in Romania. A obtinut diploma in Inginerie Civila si Militara in 1904 si a terminat primul din clasa. Avea atunci doar 23 de ani, dar deja imaginase o teorie originala despre folosirea bctonului armat in construcfia de cladiri si poduri, teorie care a fost publicata in "Buletinul Societatii Politehnice Bucurcsti" in 1905. Desi folosirea bctonului armat era un subiect controversat, el a fost luat in considerare de autorita^i din cauza costurilor 36

Tratat de teoria s o n i c i t a t u - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP see in comparatie cu cele date de importul fierului si otelului Tntr-o -_- :il dc constrangeri financiare. in completarea pregatirii sale, George a descoperit ca nu era atat de par sa obtii o slujba in acelc zile dc stagnarc economics. Intai a inccrcat sa OQ un post dc profesor la $coala de drumuri si Poduri, dar fara succes. In ac din urma a obtinut un post la "Serviciul de drumuri si poduri" in sterol Lucrarilor Publice ca inginer civil. Cu incapa^anarea si increderca sate caractcristice, a luptat cu opozitia si scepticismul colcgilor sai din ester si a continuat sa insiste asupra viitorului bctonului armat in Kmaania. Era o sarcina grea dcoarece metoda daduse rczultate dezastruoase aite parti ale Europei, cum ar fi podul "Celestial Globe" de la Expozitia versala din Paris din 1900 si hotclul "Black Bear" din Basle din 1903. Ca loate accstea, a reusit in cele din urma sa convinga autoritatile de Dorectitudinea desenelor si idcilor sale ,care i-au permis sa construiasca meroasc structuri din beton armat care mai exista si astazi. Printre acestea KX fi enumerate: Ministerul Lucrarilor Publice, Camera Deputatilor, Camera de Comcrt, o instalatic completa de producere a oxigenului, Sodionul Sportiv din Bucurcsti, turnul de apa din Peris, numeroase poduri, eresanta moschec din Constanta de la Marea Neagra cu minarete din boon armat si acoperisul de doar 5 centimctri grosime. A construit primul pod de beton armat, cu traverse drepte, pentru expozitia de la Bucurcsti din 1906. In timp cc podul era in constructie a aparut o problema majora la Camera Deputatilor, care fusese construita dupa desenele unui arhitect in vechiul stil. Peretele eliptic ce inconjura camera a inceput sa sc disloce cu 10 centimetri. Gogu a fost chemat in graba (dc la constructia podului) cu echipa sa dc 100 de oameni pentru a salva cladirea. A realizat accasta, mconjurand pentru inceput intrcgul pcrete cu o Centura de beton armat. Apoi i-au fost incredintate restul desenelor care includeau planscele, coloanele, balcoancle i marea cupola. El a desenat si construit toate acestea din beton armat, spre consternarea deputatilor care au refuzat sa stea in Camera dc frica ca se va prabusi peste ei. Ministrul de Finance, Emil COSTINESCU, a fost furios cand a auzit ca o astfel de constructie importanta a fost realizata din beton armat, un sistem pe care el nu-1 aproba, si care a fost realizat dupa opinia sa de un tanar inginer iresponsabil, de 23 de ani. Ca urmare a acestui impas, s-a declansat o ancheta condusa dc profesorul DAVIDESCU. Acesta ii cunostea abilitatile deoarece Gogu ii fusese student. In raportul sau a sustinut ca lucrarea este pe deplin sigura. Raportul nu a fost acceptat si a fost ceruta o a doua ancheta mai detaliata condusa de un alt profcsor al lui Gogu, si anume Ion IONESCU. Dupa discutia cu Ionescu, Gogu a sugcrat un plan de actiune care sa dovedcasca siguranta cladirii i acest plan a fost acceptat. El a adus sute de saci de nisip dc inaltimea unui om si a incarcat fiecare spatiu disponibil a cladirii cu 50%

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP mai mult decat ar fi fost incarcata de oameni. Acest lucru 1-a asigurat pe Ionescu de soliditatea cladirii. Dar Gogu, dorind sa-si demonstrezc punctul de vcderc, a sugerat ca poate dubla numarul de saci. Stia ca cladirea ar fi si astfel in siguranta datorita calculclor facute pentru o astfel de incarcare. Cu toate accstea Ionescu a refuzat sa aprobe o astfel de supraincarcare si i-a dat un raport favorabil. In fine, deputatii au fost convinsi sa inceapa sa foloseasca cladirea, dupa ce tot nisipul a fost indepartat. Pana si Ministrul de Finante a fost impresionat si 1-a invitat pe Gogu la masa la Sinaia, unde 1-a asigurat ca in sfarsit a fost convins de viitorul betonului armat. La scurt timp dupa acest cpisod. George a propus extindcrea ideilor sale la poduri si cupole cu deschidcri mai mari de 40 m, peste raurile mari, dar in ciuda succcsului sau anterior, a intampinat opozitia Consiliului Tehnic Superior. Stia ca guvernul avea nevoie urgent de aceste poduri pentru a dczvolta infrastructura, asa ca a decis, in Mai 1908, sa dcmisioneze din serviciul guvcrnului si sa incerce la varsta de 27 de ani impreuna cu colegul sau Tiberiu EREMA sa lucreze intr-o firma particulars. Ei au fost contactati sa construiascS o serie de poduri in competitie cu o firma franfuzcasca, dar desi au avut un pret cu mult mai scazut, guvernul nu le-a acceptat oferta pe motiv ca sunt prea tineri si nu au suficicnta experienta. Cu toate acestea guvernul a aprobat planul lor de a construi o serie de poduri mari din beton armat intr-o pcrioada de 2 ani. Acestea au fost cele mai mari poduri din lume din acele timpuri. Dupa ce au avut dificultati considerabile de a obtine finantare dc la Banca Comerciala, guvernul a intervenit si a ordonat plata contractantilor in avans astfel incat masinile si furnizorii sa poata permite ca lucrul sa se desfasoare la timp. Avand norocul dc a avea echipamentul potrivit in fara, Gogu CONSTANTINESCU a construit propriul sau compresor de aer pentru lucru sub apa, actionat electric, pe care 1-a utilizat la implantarea a 14000 piloni dc 12 m intr-o singura iarna. Lucrarile s-au desfasurat ncincetat, iarna si vara, 24 de ore pe zi, in 3 schimburi. Deoarecc aproape 85% dintrc oamenii lui nu stiau sa serie sau sa citeasca, George a trebuit sa-si prcgateasca personalul ca ingineri, mecanici, elcctricieni si muncitori. Lucrarile au fost terminate in termenul stipulat de contract si si-au lasat amprenta in Romania. Recunoscandu-i mcritelc guvernul 1-a platit cu 2.400 lire. Din 1908 in 1910 Gogu a continuat sa lucreze ca inginer civil si a fost implicat in multe proiectc, de la cladiri si poduri la turnuri de apa si drumuri. Intcresanta este constructia drumului Doftana-Bustenari facuta in conditii grele de praf si noroi. Drumul a fost repede construit pentru a permite echipelor care doreau sa lucreze cu petrol sa atinga Bustenarul la care pana atunci nu se putea ajunge decat cu caii. Problcma noroiului era atat de grava incat caii se scufundau pana la piept in noroi. Intai el a consolidat cea mai mare parte a drumului cu stalpi de lemn. Cand acesta s-a 38

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP ascaL urmatoarea problema a fost cea a prafului gros. Aceasta a rczolvata aspandind pe toata lungimea drumului petrol brut cald. Aceasta a tinut iumul fara praf si a permis conferintci Internationale de Petrol sa aiba loc a Bustenari. A fost prima data cand petrolul brut a fost folosit pentru a izola snprafata unui drum si ca rezultat a experientei sale din Romania, a marcat iaceputul constructiei drumurilor gudronate din multe parti ale lumii. Implicarea lui Gogu in constructia de drumuri 1-a adus in contact cu problemele existente in industria pctrolului. Dcsi era prea ocupat cu gineria civila in care se implica in mod direct in acel timp, a contribuit la dezvoltarea industriei cu analize teorctice, si imprcunS cu vechiul sau partener Tiberiu Ercma a pus bazele primci reviste care trata probleme legate de petrol in Romania. Mai tarziu a imbunatatit metodelc de sondarc bazate pe idcile sale, care au fost ulterior preluatc de industrie. Desi Gogu CONST ANTINESCU a lucrat la inceputurile carierei sale in Romania in ingincria constructiilor civile, pentru a-si castiga existcnta, i-au incoltit in minte in acelasi timp, alte idei legate de problemcle existente in ingineria mecanica. Acestea au inclus aspecte referitoare la vehicule de transport, motoare si sistemc de transmisie care sa inlocuiasca caii, pentru ca in acelc zile, in Romania, motoarcle vehiculelor erau aproapc necunoscute. Intercsul sau in domeniul transportului s-a aratat pentru prima data in 1907 cand a scos primul patent britanic, care propunea un sistem de cale fcratS monorai, condus de animale. In principiu, ideea poate fi comparata cu o laptareasa care poarta un ciubar suspendat pe spinarea ei. A luat in considerare faptul ca recipientele suspendate ar putea purta constructii i alte materiale, dar ar putea fi utilizate si la transportul uman. Ideea nu a fost dczvoltata pana la stadiul de a fi pusa in practica. In 1910a mai objinut doua brevetc britanice pentru carburarea aerului cu combustibil solid volatil, care a fost lampa cu aer carburat. Patentul pentru lampa a fost realizat cu colcgul Y.ROSCULET.
1

3.1.3. Germenii sonicitatii De o importanta deosebita pentru munca sa, au fost preocuparile privind fenomcnologia vibratiilor. Idei vagi asupra acestui aspect, apar in seria de articole referitoare la calculele pentru obtinerea bctonului armat, in Aprilie sau Mai 1905 in numcrele din "Bulctinul Societatii Politehnice Romanesti", referitoare la oscilatiilc vagoanclor in timp ce ruleaza pc linii. Inginerii au fost intotdeauna confruntati cu problemcle refcritoare la vibratiile nedorite in maini si structuri, probleme pe care au incercat sa le minimizeze sau sa le elimine. Lui Gogu i-a trecut prin minte ca ar fi posibil sa exploatezc vibratiile in beneficiul transmisiilor de putere prin intermediul undelor de energic astfel generate. 39

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan 1. POP Semintele acestui concept au prins radacini, in mintea sa, inca din adolesccnta. Fiind un iubitor al muzicii si un pianist desavarsit si-a notat modul in care se produc suncte separate, din gencrarea de unde prin insiruirea de vibratii produsc de corzile pianului, fiind intrigat de faptul ca unele erau acceptabile pentru urechc, iar altelc nu. El a inteles ca efectul placut sau sarmul muzicii, dcpindc de integrarea armonioasa a sunetclor, dar a dorit sa aiba o explicate matematica a acestui efect. Ncgasind nimic in literatura si cu debordanta energie a tineretii, a inceput sa acorde atentie problemei pe la 15 ani. Si-a dat seama ca este dificil de abordat un astfel de subiect din cauza punctelor diferite de vedere ale muzicienilor si fizicienilor asupra acusticii si armoniei. Totusi, cu ajutorul bibliotecii rnari de matematica lasata dc tatal sau si a studiilor practice asupra mecanicii corzilor si dczacordurilor pianelor, a reu?it pe cand avea 18 ani sa dezvolte o teorie a Armoniei care sa il satisfaca. Studiile lui Gogu in acest domeniu au contribuit mai tarziu la dezvoltarea invenjiilor sale bazate pe transmiterea puterii prin vibrajii si la elaborarea Teoriei SonicitStii. In timp ce lucra in Romania la proiectelc sale in inginerie civila, Gogu a simtit c3 dispune de facilitatile adecvate si oportunitajile de a-si dezvoita ideile si invenjiile. In mod consecvent, cl a cautat noi oportunitati in strainatate, Anglia sau America, in timp ce calatorea prin Carpati pentru a-si desfasura munca, a fost surprins sa vada un automobil condus de un american numit Kettering. Posesorul autovehiculului era director cxecutiv la o companie petroliera. Cei doi au devenit rcpede prieteni, iar Kettering dupa ce a auzit de preocuparile lui Gogu, i-a confirmat faptul ca dezvoltarea tehnologica si stiinfifica rapida avea loc in Anglia si America. Parea a fi mcdiul ideal pentru a-si dezvoita teoriile, si astfel Gogu la 29 de ani s-a gandit ca ar putea sa emigreze in Anglia. 3.2. ANGLIA - NATEREA SONICITATII

3.2.1. Primele transmisii sonice Gogu CONSTANTTNESCTJ a sosit la Londra in Noiembrie 1910, cu foarte putini bani, dar cu multe idei mari. La inceput si-a luat un apartament in Bloomsbury si si-a facut primul laborator in bucatarie. Mai tarziu a obtinut mai mult spafiu pentru a-si testa si demonstra ideile, pe insula din mijlocul Tamisei, la Twickenham. Aceasta asezarc era prccara si era supusa mereu inundatiilor. Odata de-abia a rcusit sa scoata echipamentul afara in timp ce podul de pe insula a cedat. In ciuda facilitaplor limitatc, Gogu si-a dezvoltat ideile cu entuziasmul caracteristic, si cu o viteza remarcabila. In 1913 avea 18 patente referitoare la imbunatatirea combustiei interne a 40

'ratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP dor si a echipamentclor auxiliarc cum ar fi carburatoarcle, si a entelor de transmisie, precum si primele patente referitoare la metodcle cxaBsmitere a puterii prin energia transmisa prin unde in lichide. Dezvoltarea ulterioara a acestor idei asupra folosirii undelor de me pentru transmiterea puterii au format baza Teoriei Sonicitatii Barata de Gogu CONSTANTINESCU. Tratatul sau asupra acestui beet a fost publicat pentru prima data de Amiralitate intr-o edific limitata 1918. Dupa Gogu CONSTANTINESCU "Sonicitatea cste stiin^a ir.::^re la transmiterea puterii prin forte periodice si miscari prin lichide, fide sau gaze". El a descoperit ca accst fenomen este analog nu numai cu laiek sonore si legile armoniei dar si cu circuitele electrice de curent jfisnam. Accst aspect acopera un camp mai mare decat eel al sunetelor si _: _.; eel al Acusticii. Multi ani de zile Gogu a fost intrigat de posibilitatile de transmiterc a caenpei intr-un circuit inchis cu ajutorul impulsurilor prin lichide. Daca ^julsurile ar putea fi transmise printr-un lichid inchis intr-o teava, aceasta r insemna ca lichidul cste elastic sau compresibil. La inceputul secolului nu si acceptata pe deplin ideea ca lichidul ar fi compresibil, si prin urmare (presibilitatea era ignorata in calculelc hidraulice desi Francis Bacon a fiaaonstrat pentru prima data comprcsibilitatea in 1600. Gogu stia din propria experienta ca lichidul era compresibil si ca poate elibera prin desnndere o energie scmnificativa. Cativa ani mai tarziu a demonstrat atactic aceasta folosind elasticitatea lichidului la tragerea cu arme de foe, prin expansiunca apci sau uleiului puternic comprimat. In timp ce studia caractcristicile transmisiilor hidraulice conventionale ca gandul de a le imbunatati, Gogu a devenit convins de faptul ca ar putea sa puna in miscare un motor hidraulic prin unde de energie produse de o pompa hidraulica care sa genereze impulsuri intr-un circuit inchis. Primul si eel mai simplu model a transmisiei hidraulice prin unde sau a unui sistem sonic a constat dintr-o pompa hidraulica cu o singura faza, fara orificii de admisie sau valve, numita generator deoarece producea impulsuri de presiunc in lichid (ulci sau apa) intr-o teava condusa la un motor similar cu o singura faza la capatul tevii. Acesta facea ca motorul sa reproduca miscarea generatorului. Energia astfel transmisa putea fi folosita pentru a face un lucru mecanic, atat de pcrcutie cat si de transformare intr-o miscare de rotatie. Prototipul masinii de perforat roci lucrand cu sistem de percutie si sistem rotativ polifazic a fost deja demonstrat in 1913. Masina de perforat putea sa gaureasca roci de granit putand fi comparata cu un burghiu pneumatic. Dupa cum a descoperit Gogu, terminologia si formulele matematicc aplicabilc circuitelor de curent electric alteraativ se puteau aplica si la circuitele sonice. Astfel termeni si fenomenc ca rezistcnta, curentul, debitul, presiunea, amplitudinea, frecven|a, lungimea de unda, faza, reglajul avcau 41

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP corespondent in proiectarca masinilor sonice in functic dc scopurile care trebuiau atinsc. Dc exemplu, cl a notat ca daca lungimea unci conducte sonice care confine fluid este comparabila cu lungimea de unda a pulsatiilor produse de generator, o succesiune de unde longitudinale pot trece prin ea. Pe de alta parte daca teava este mai scurta decat lungimea de unda a pulsatiilor generate, lichidul va evolua ca o capacitate. Poate fi comprimat, sau se poate comporta ca un amortizor, si livra energie la destindere. In ambele cazuri, amplitudinea undelor, depindc de puterea gcnerata, de lungimea, sectiunea de treccre si frecventa. Daca circuitele sonice sunt perfect acordate, ca si in cazul circuitelor electrice, multiple frccvente armonice pot fi transmise prin aceeasi conducta. Daca circuitul sonic nu este in armonie, exista dezacorduri caz in care circuitul nu lucrcaza sau se defecteaza. Corect acordate, circuitele polifazice pot ridica sau cobori turatia sistemelor de transmisie, astfel incat sa elimine cutiile de viteze conventionale. Ca un exemplu a acestui tip de aplicatie, Gogu a construit un prototip format dintr-un sistem cu patru faze pentru uzul marinei, cu un generator care mergea cu o viteza unghiulara mare si o elice care mergea la turatie mica. Alte aplica{ii includeau inlocuirea arborilor, transmisiilor prin curele sau roti dintate dc orice fcl, conducerea a numcroase elcmente ale masinilor agricole, cum ar fi seceratoarelc. Aplicatiile rcferitoare la pcrcutie includ ciocane dc tot felul si masini pentru nituit, taiat, macinat, gaurit si presat care cer actiune rapida. Astfel exista posibilitatea de a transforma energia sonica in caldura printr-o rezistenta potrivita. De exemplu era posibil sa se producS tcmperaturl inalta intr-o teava spiralata plina cu ulei, cu acelasi rezultat ca in cazul utilizarii unei bobinc incalzitc electric. 0 aplicatie a acestui principiu a fost folosirca puterii vantului pentru a conduce un generator sonic cu trei faze, cu scopul de a ajuta elcmentele de incalzirc pentru locuinte. Gogu a descoperit ca in transmisiile sonice trebuie luat in considerare un alt factor important pe care 1-a descris ca fiind fenomcnul dc cavitatic sonica. Un exemplu dc cavitatic este eel al elicelor navelor care isi pierd brusc capacitatea de propulsie in apa daca depasese o anumita viteza unghiulara si in schimb incep sa creezc gauri (sparturi) in apa. La fcl se intampla si in uncle transmisii sonice cand cresteri substantiate de energie trebuie transmise sau cand frecventa sau pulsatia sunt prca mari. Acest fenomen arc loc in general cu toate materialelc care au o rezistenta scazuta la tensiuni comparata, cu rezistenta la compresie. Pentru a depasi aceasta problema, in circuitele sonice presiunea undclor trebuie sa fie ridicata tot timpul.

42

Tratat dc t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP 111 Intalnirea cu Edison Prin 1913 Gogu a inceput sa sufcre la fcl ca si multi dintre marii pentatori. Era plin de idei patcntandu-si la ficcare doua luni inventiile, de * sosirca sa la Londra in 1910, dar si-a picrdut resursele pentru dczvoltarea cesaora. Nici orasul, nici industria nu era pregatita sa aloce fondurile portante cerute de cercetarile in domeniul necunoscut al sonicitatii, si in particular al transmiterii puterii intr-un circuit hidraulic in care fluidul nu ji'i De fapt, pe atunci se spunea ca lichidul este incomprcsibil! Deziluzionat Gogu CONSTANTINESCU a hotarat sa viziteze S.U.A. de sa-si inccrce norocul. In timpul acestei vizite s-a intalnit cu marelc rventator Thomas EDISON pe care il admira foarte mult. EDISON avca pe xaci 66 de ani si era recunoscut in lume pentru inventiile sale ca iaBOgraful, lampa electrica, telegraful si kinetoscopul. Gogu avea doar 32 de i era un inginer relativ necunoscut in S.U.A. dar EDISON a acceptat sa [ intalneasca la cartierul sau general din Menlo Park. EDISON i-a aratat lui Gogu masina la care lucra si care putea inrcgistra in note o melodie cantata b pian si apoi o putea rcda audientei. Problema era ca cl nu stia nimic despre legea armoniei si nu gasea pe nimeni sa il invete. Pe dc alta parte in acd moment el era surd, ceca ce adauga inca o dificultate, iar comunicarea jebuia sa se faca prin intermediul unci foi de hartic. La Menlo Park cxista kfcea ca o astfel de masina nu se poate realiza. Cand Gogu a venit, a afirmat ca acest lucru este posibil, iar EDISON i-a aratat imediat intercs aprcciind ca poate tanarul ii va fi de ajutor, motiv pentru care 1-a examinat, au discutat proiectul, precum si multe alte probleme de interes comun. De obicei Gogu inccpea cu analiza matematica a problemei si de aceea a fost uluit cand Edison i-a spus ca el nu a invatat niciodata matematica. El tacra prin incercari, si daca avea ncvoie de matematicieni ii angaja. Totusi el a fost capabil sa intcleaga notatiile lui Gogu referitoare la teoria armoniei. Cei doi inventatori au avut multe lucruri in comun despre care sa vorbcasca - eel in varsta cu o experienta bogata in acustica si clectricitate, si eel tanar care deja isi dezvoltase o teorie a transmiterii cnergici prin vibratii. Ca inventatori amandoi sufcreau de neincredcrea cxpertilor in noile lor idei. Un exemplu a fost acela in care dupa ce EDISON si-a prezentat fonograful la Academia de Sjiinte din Paris, cxpertii au concluzionat ca este vorba despre ventriloquism. Daca Thomas EDISON si Gogu CONSTANTINESCU ar fi lucrat impreuna, rezultatele ar fi fost remarcabile. Pe dc alta parte scanteia putea fi sfaramata de pcrsonalitajile celor doi inventatori. EDISON angaja oameni care sa ii dezvolte inventiile, dar privea cu suspiciune alti inventatori care puteau sa ii fure ideile. in orice caz oportunitatea unci colaborari s-a picrdut din cauza izbucnirii primului razboi mondial. . 43

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Gogu a dat gres in incercarea sa de a obfine ajutor financiar pentru inventiile sale in S.U.A. Chiar si aici nu se putea accepta ideea comprcsibilitatii lichidclor. Dc abia in 1941, George Dowry (mai tarziu Sir George) a solicitat un patent pentru elasticitatea lichidului, folosit la trenurile de rulare ale avioanelor, dar acesta i-a fost returnat dc Oficiul de Patentarc pe motiv ca dispozitivul era in afara legilor naturii. In acest timp norii razboiul se ridicau deasupra Europei si Gogu s-a intors in Anglia pentru a-i relua munca la sistcmele sale de transmisie. In Anglia, Gogu a avut pe langa problcmele financiare legate de dezvoltarea inventiilor sale si problemc legate de revarsarea raului Twickenham. El s-a mutat din apartamcntul sau din Londra intr-o casa in Richmond, unde s-a instalat cu sora sa Gisi. Ea venise din Romania pentru a avca grija de afacerile lui cat timp el fusese plecat in S.U.A. Gisi 1-a convins ca la varsta care o avea era cazul sa se insoare. L-a prezentat Alexandrei (Sandra) Cocorescu. Ea era frumoasa, avea numai 19 ani, iubea muzica si Gogu a fost impresionat. Gisi s-a intors in Romania inainte de izbucnirea razboiului iar Sandra si Gogu s-au casatorit in Richmond (Deccmbrie 1914). S-au mutat la Wembley i dupa ce s-a nascut fiul lor Ian s-au mutat la Weybridge. 3.2.3. Relatia Gogu Constantinescu - Walter Haddon Intre timp Gogu l-a intalnit pe Walter HADDON, cu care a facut o infelegcre in ianuarie 1914, prin care HADDON il finanta pe Gogu in schimbul a 50% din prezentcle si viitoarele plati obtinute de pe urma brevetclor sale. Cu aceasta intelegcre, Gogu a reusit sa obtina niste grajduri invechite in Honeypot Lane, Alperton, chiar la sud de Wembley, pc care le-a folosit pentru a-si amenaja laboratoarele. Walter HADDON lucra in tipografic si era directorul lui W.H. Dorman&Co,. of Stafford. In timpul razboiului, Dorman a fabricat multe lucruri printre care motoare si a fost autorizat de Gogu sa ii fabrice aparatul de spart roci si antrenarea sincronizata pentru avioancle de lupta. Era clar pentru Gogu ca pentru a face vreun progres privind utilitatea ideilor sale trebuia sa desfiintcze ideea preconceputa a incompresibilitatii lichidelor acccptata de Administrate si Industrie. A facut aceasta cu cateva demonstrate practice. Intr-unul din cazuri a aratat in ce consta elasticitatea lichidelor. Experimentul a constat dintr-un cilindru, plin cu apa, de 75 mm prevazut cu o garnitura care etansa un plunjer. Plunjerul era impins in jos pana cand tot aerul era eliminat. O greutatc de 100 kg cadea pe acesta de la o inaljime de trei metri. Daca lichidul ar fi fost incompresibil era probabil ca acesta sa fie expulzat. Daca plunjerul era impins in jos aproape pe intrcaga lungime a cilindrului, el ricosa cu o forfa dc 2000 kg, propulsand greutatea in sus aproape pana la inaltimea de la care a cazut. Grcutatea

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP coarinua sa oscileze in sus si in jos deoarece apa avea o elasticitatc pui.iuica. Prin amortizarca intoarcerii plunjerului, era evident ca accst dfcpozitiv putea absorbi socurile, sau lichidul era elastic, putand fi folosit pentru trenurile de aterizare ale avioanelor. Intr-un alt set de experimcnte, Gogu a demonstrat nu numai ca estc posjbila coraprimarea lichidelor sub presiune mare, dar i inmagazinarea eaergiei rczultate si eliberarea ei atunci cand este necesar. Folosind acest principiu, a construit tunurile silentioase, inclusiv dispozitivele ancxe. M*inaria lucra prin comprimarea apci la 2.000 atmosfere (30.000 p.s.i.) prmtr-o pompa manuala. La aceasta presiune apa era comprimata cu 70% am volumul sau initial. Tunul era capabil sa aruncc 90 kg de bombc la o <fconta de 1.400 metri cu energia derivata din comprcsibilitatea ridicata a ochidului. El s-a gandit ca acestc expcrimente sunt suficientc pentru a demonstra comprcsibilitatea lichidului i indica posibilitatile balisticc, cotnparabile cu explozibilii folositi pentru uz militar, dar oficialita|ile nu s-m lasat convinse. Prin 1915 Gogu a scos o gama intrcaga de patcnte referitoare la diverse aspecte ale transmisiilor prin unde, incluzand generarea caldurii si tunurile silentioase si le-a inrcgistrat la Oficiul de Razboi considerand ca vor fi folositoare in conflict. Chiar si atunci cle au fost privite cu scepticism i suspiciunc mai ales atunci cand s-a sugerat ca puterea undelor poate fi iblosita pentru a incalzi transeele de pe frontul de vest cat si pentru armc, fimctionarea lor fiind posibila pe baza comprcsibilita|ii lichidelor fapt care ei au spus ca estc imposibil. Intrcgul concept al transmisici undelor ca si compresibilitatea lichidelor, nu au fost considerate validc de autoritati care au returnat inventiile etichetandu-lc ca "deliruri ale unui roman nebun". Intre timp, germanii au provocat vaste stricaciuni avioanelor aliajilor, introducand tragerea sincronizata, cu armele, printre paletele elicclor. Numeroase adaptari au fost facute si s-au introdus dispozitivc mecanicc similare de catre aliati. Dar transmisia lui Gogu CONSTANTINESCU a fost cea care a oferit raspunsul final si a inlaturat toate sistemele mecanice vechi. 3J. SINCRONIZAREA TRAGERTI La izbucnirca primului razboi mondial in August 1914, numai 11 ani trecusera dc cand fratii Wright zburasera cu o masina mai grea decat aerul. Nu cste surprinzator ca o astfel de masina se afla in primcle stadii de dezvoltare ca si vehicule purtatoare de greutati. Autoritatile militare au considerat ca eel mai potrivit rol pentru aceste aeroplane i hidroavioane ar fi folosirea lor mai mult in recunoatere decat ca arme ofensive si defensive. Prin urmare pilojii sau observatorii erau inarmati doar cu revolvere sau grenade de mana. 45

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP 3.3.1. Istoricul sincronizarii tragerii Oricum, s-a realizat curand, mai mult de catre ingineri decat de catre altii, ca s-ar obtine un enorm avantaj tactic daca avioanele ar putea fi transformate in runuri aeriene capabile sa traga la tinta. Era de asemenca evident ca astfel dc masini ar trebui sa fie mai rapide si mai manevrabile dccat cele existente si cu o rata buna de ridicare pcntru a ataca rapid sau a scapa dc defensiva de la sol. Tipurilc de avioane "pusher" (impinse - cu propulsoarelc sub aripi) si carlinga pilotului in fata aripilor au oferit solutia montarii armelor cu un unghi de desfasurare fara restrictii a focului, dar avioanele erau lipsite dc manevrabilitatea, viteza si rata de urcare obfinute de avioanele de tip "tractor" (cu propulsoarelc in fata aripilor si carlinga pilotului in spatele motorului). Astfel dczvoltarea avioanelor de lupta s-a facut pe tipul "tractor" cu motoare din ce in ce mai puternice dar trebuia gasit mijlocul prin care sa se poata trage printre paletcle elicei. a) In mod evident aceasta problema i-a interesat atat pe germani cat si pe englezi, inainte de izbucnirca razboiului. Catcva cercctari au fost efectuate la Fabrica Regala dc Avioane din Farnborough, cu ideea de a intrerupe focul armei cand elicca se afla pe linia de tragere. Aceasta abordare a fost abandonata fund considcrata nerealizabila si pcriculoasa. Din punct de vedere tehnic era dificil sa intrerupi focul in acele catcva fracfiuni de secunda in care elicea se afla pe linia dc tragere. Altcrnativa ar fi fost sincronizarea tragerii cu rotatia motorului astfel incat aceasta sa se faca prin spatiul gol dintre elice. b) S-a intamplat ca un mecanism de acest fel sa fie pentru prima data patentat dc inginerul sucdez Franz Schneider in lulie 1913 (Patentul nr. 276.396). Schneider care era proiectant sef la Luft-Verkcrs-Gesellschaft din Berlin a demonstrat sistemul armatei germane in 1912, dar acestia 1-au respins pe motiv ca avionul nu va deveni niciodata o masina de lupta si va folosit in lupta doar pentru rccunoastere. Sistemul lui Schneider a fost publicat in publicatia germana de aviatie Flugsport dupa ce razboiul a inceput in numarul din seplembrie 1914 si astfel a putut fi vazut de toata lumea. c) Probabil inginerul francez Eugene Gilbert care a dczvoltat primul dispozitiv folosit in lupta, a ignorat invcntia lui Schneider deoarece a folosit un cu totul alt sistem. El a potrivit deflectoarc din o\e\ la paletcle elicei care dcviau gloantele mitralierei. Dispozitivul lui Gilbert a devenit utilizabil in decembric 1914 dar intcrcsul era scazut. in februarie 1915 faimosul pilot francez Roland Garros a folosit ideea pe monoplanul sau Morane Saulnier tip H si a doborat 5 avioane germane intre 1 si 18 Aprilie 1915. Sistemul avea cateva slabiciuni, cum ar fi socurile date elicei si pericolul ca gloantele ce ricosau sa loveasca aparatul sau chiar pilotul.

ratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Co toate acestca germanii au fost impresionati deoarece cand Garros a lopmrat ei i-au cxaminat avionul dorind sa il copicze. 4\ Dar in acest timp Anthony Fokkcr, proiectantul olandez de la Comandament German, a studiat patentul lui Schneider de tragerc ata. iar vcrsiunea imbunatatita a fost pusa la punct de trci ingineri Heber, Limberger si Luebe. Fokker a considerat ca aceasta versiune superioara sistemului lui Garros si 1-a pus in functiune la scria E noplane in iunie 1915. Era un dispozitiv mecanic simplu cu o cama I functiune de un motor care punea in miscare o parghie si un sistem cu o tija conectata la mecanismul de tragere al armci. Curand ml s-a dovedit a fi o arma formidabila in mainile pilotilor gcrmani te-a dat suprematia in acr. Un mecanism redesenat si regandit a fost mai tarziu in 1917, in care arma functiona printr-un arbore cu cama I actionat dc pilot, si un arbore flexibil conectat la arma. "Pedcapsa lui cum i se mai spunea a devenit repede cunoscuta si a mobilizat i in actiuni urgente pentru a descoperi antidotul. e) Ca si germanii, autoritafile militare engleze au facut prea putin i a incuraja inginerii si inventatorii cu idci pentru inarmarea avioanelor de razboi, deoarece considerau c& avioanele vor fi folosite doar i recunoastere. Primul patent britanic pentru un mecanism de actionare izat de tragere cu o arma printre paletele unei elice a fost realizat de Edward in 1914 (no.23,790). Un model a fost trimis Oficiului de Kazboi pentru observare, dar aparent a apucat pe o cale gresita si nimeni nu aiauzit de el. f) In noiembrie 1915, capitanul (mai tarziu colonelul) Blacker de la jaqjul de Zbor Regal si Dcpartamenml de Aeronautica Militara a fost Arsemnat pentru "lucrari usoare" si i s-a ordonat sa raporteze generalului Backer, sa il asiste in cautarile urgente a unui sistem potrivit prin care pdotii sa poata tragc prin aer fara a nimeri elicea. Astfcl capitanul Blacker a Jevenit indeaproape implicat in promovarea si dezvoltarca unui astfel de Aspozitiv. El s-a apropiat de firma Vickers si in scurt timp dupa accca prima aaere sincronizata britanica a fost patentata si pusa in fabricatie de George Challenger, un inginer de la firma Vickers, in decembrie 1915. A fost abricat de compania amintita la Weybridge si folosita cu masina de tragere Vickers. Munca preliminara a fost facuta de Vickers pentru a potrivi sistemul hi Challenger cu o arma Lewis, dar nu a reusit din cauza deplasarii mari a Becanismului de tragere si greutatii gloantelor. Sistemul lui Challenger iucra cu un mecanism de tragere cu o parghie controlata de o cama si aborele cotit al reductorului motorului asemanator cu mecanismul lui Fokker. Succesul a fost rezonabil si un avion dc vanatoare a fost inzestrat cu acest dispozitiv de tragere sincronizata in 1916.

47

Tratat de t e o r i a somcitatii - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP g) Cam in acelasi timp, un ofiter de la Scrviciul Naval Acrian Imperial, It. Dibovsky, intr-o misiune in Anglia lucra la o idee similara cu Warrant Officer Scarff, care mai tarziu a fabricat arma Scarff Idcea a intcresat Serviciul Naval Aerian Imperial care a potrivit cateva sistemc la masinile lor Sopwith. h) Un alt mecanism de actionare sincronizata similar ca si conccptie cu eel al lui Vickers, dar diferit ca si constructie, a fost produs de firma Sopwith pentru a fi folosit cu armele Vickers. Acesta era bazat pe un proiect al lui Kauper si a devenit cunoscut ca mccanismul Sopwith-Kauper. Inca o data acesta consta dintr-o cama condusa printr-o parghie actionata de un motor si o tija care actiona dispozitivul de tragere. Prin iulie 1916, cateva mccanisme de acest fel sc fabricau si lucrau rezonabil dar sufereau datorita legaturii mecanice existente care cauza uzura avansata si a schimbarii de altitudine care provoca contractu si dilatari ale parghiilor si elementelor de legatura, precum si deformatii ale structurii care puteau provoca consecinfe dczastruoase asupra sistcmului de tragere. Dezavantajele au fost diminuate cand bratul armei era aproape de motor i elementele de legatura nu erau prea lungi, dar legaturile scurte nu erau posibile la anumite avioane, cum ar fiB.E.12siR.E.8. S-a pus problema de a dczvolta un dispozitiv care sa nu fie afectat de distanta variabiia dintre bratul armei si motor, sau de variatiile de temperatura. In completare, ar fi trebuit sa fie superior dispozitivului lui Fokker pentru ca razboiul acrian sa poata fi castigat. i) Capitanul Blacker care monitoriza progresele acestor dispozitive, i-a sugcrat maiorului Hopkinson de la Departamentul de Aeronautica militara ca ar trebuit luat in considerarc un sistem hidraulic. Pc la mijlocul lui Februaric 1916, maiorul Colley din cadrul artileriei regale care fusese numit inspector la arsenalul regal, Woolwich, a descoperit un om care a dat raspunsul final al acestci problemc, numit Gogu CONSTANTINESCU. Acesta a apSrut printr-o serie de circumstantc curioase, prima dintre ele fiind o tntalnire intamplatoare dintre maiorul Colley si lordul Amiral Fisher. Fisher cauta un soldat cu experienta in arme pentru a se alatura Noului Consiliu de Conducerc a Inventiilor, care sa intre in legatura cu marina si sa supravegheze inventiile care ar putca fi folositc. Maiorul Colley era chiar omul pe care il cauta acesta si 1-a numit sef al Oficiului de Experimentari si Consultant pe problemc de Artilcrie la Departamentul de Inventii in Munifie de la Oficiul de Razboi. La scurt timp dupa accasta intamplare, maiorul Colley s-a ocupat de o rcuniunc a Consiliului dc Conducere a Inventiilor, unde o propunerc de a incalzi transeele prin intcrmediul transmisiei prin unde a fost respinsa dcoarece invcntatorul, un "roman nebun" spunea ca apa este compresibila. Dosarul cu transmisia prin unde pus deasupra stivei de dosare a alunecat si a cazut in fata maiorului Colley. Fiind dezintercsat de restul 48

Tratat de t e o r i a s o m c i t a t h - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP cedurilor, a deschis dosarul si a inceput sa citeasca teoria transmiterii _r.de a lui Gogu CONSTANTINESCU A tost atat dc intercsat de ceca snstinea invcntatorul incat a luat dosarul si in urmatoarelc zile 1-a vizitat : Gogu la laboratorul sau din Alperton. A fost atat de impresionat dc ceea ra \azut incat la urmatoarea intalnire a solicitat ca transmisia prin unde sa : investigate! in concxiune cu inven^a. Solicitarea sa a fost respinsa si a fast mformat sa nu il incurajcze pe inventator si sa nu-i aloce fonduri pentru erializarea ideii. Maiorul Colley a fost infuriat de atitudinea departamentului sau kteorita raspunsului primit). astfel incat aceasta a fost cauza solicitarii pkcarii sale, cerand un ordin scris, prin care sa i sc ordonc sa nu aiba nimic 4e a face cu inventia odata ce ar fi fost rcalizata. Dupa aceea a primit un in. din partea oficiului de razboi, sa insoteasca o divizie. intre timp, maiorul Colley a avut mai multe intalniri cu Gogu 3NSTANTINESCU in stradania de a vedea in ce masura inventia sa ar pMea fi pusa in aplicarc in razboi. Gogu a sugerat multe, printre care urile silentioasc dar acestca fusesera odata refuzate din cauza opcratiilor aazaie pe compresibilitatea lichidclor. In timpul unei astfel de intalniri, maiorul Colley a sugerat ca asteapta de la Gogu ca accsta sa sincronizcze tragcrea cu arme dc foe astfel incat aoantele sa nu atinga elicea. Nu stia ce i-a provocat aceasta "unda pe creicr" deoarece nu avea nimic de a face cu avioanele la acel moment, dar in carand. dupa ce Gogu 1-a asigurat ca poate sa construiasca un astfel de depozitiv, a chemat (ncoficial, deoarece i se ordonase sa nu mai aiba nimic de a face cu domnul Constantinescu) Corpul de Zbor si a precizat ca un astfel dc dispozitiv ar fi inestimabil. Departamentul era intr-o stare de nanzitie iar For(a Aeriana Regala era pe punctul dc a se forma i nu avea fonduri pentru cercetari si echipament. Amnci a decis sa mearga la Arsenal sa-i vada vechii prieteni si sa ob|ina pe cont propriu un imprumut de arme Ykrkers si 1.000 de cartuse dc munitie. Le-a dus la corpul de zbor si i le-a dat lui Gogu CONSTANTINESCU. Ofiterii pe care maiorul Colley i-a pus in legatura cu Gogu CONSTANTINESCU au fost Colonelul Blacker, Locotent Colonelul Caddel si maiorul Hopkinson toti de la departamentul de aeronautica militara. Armele Vickers si munitia i-au fost livrate lui Gogu la laboratorul sau din Alperton. El a inceput imediat lucrul folosind sistemul de transmisie prin unde pe care il folosise deja la dispozitivul de sfaramare a pietrelor. In 10 zile, in Mai 1916, a elaborat primul desen si un model experimental care a devcnit cunoscut ca sistemul de tragere controlata a lui Gogu CONSTANTINESCU, "C.C.Gear". Gogu a obtinut primul patent la 14 iulie 1916 (no. 512). Patentul cu specificatii complete a fost rccunoscut la 17 iulie 1919.

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP In primul test al modelului, un motor electric rotea un disc, cu o turatie dc 1.500 rot/min, cu pozitia elicci marcata cu creta. Cand arma era activate cu o parghie, 120 de cartuse erau trase, multe dintre elc trecand prin acelasi orificiu aproximativ la jumatatca distantei dintre elicele desenatc. Ocazional cate un glonte trecea dcasupra cu un inch ceea ce 1-a ncmultumit pe Gogu. El a descopcrit ca aceasta se intampla la gloantcle defecte. Modelul a fost atunci folosit pentru a testa calitatea munitiei. Gloanfele de buna calitate treceau toate prin aceleasi orificii in disc la orice viteze ale motorului. Urmatoarca problema a fost cum sa dezvolte dispozitivul, astfcl tncat sa poata fi folosit pe avioanele dc lupta, deoarece Gogu nu avea fundamentele necesare pentru a face asta si oficial nu era incurajat. Dupa ce a vazul ca marturie experimentele, rnaiorul Hopkinson a fost atdt de impresionat incdt si-a sfidat superiorii si i-a dat lui Gogu un ordin pe propria raspundere pentru 12 seturi de dispozitive la 50 lire bucata. Cu ajutorul maioruiui Hopkinson, Gogu a reusit sa isi desavarseasca dispozitivul, dar nu fara intarzieri si frustrari legate dc obtinerea banilor din surse oficiale. Colonelul Blacker a tinut mult sa ?! asigure ca va obtine materialele de care avea nevoie. Primul avion de lupta care a fost adoptat pentru sistcmul lui Gogu a fost un B.E.2C, in August 1916. Dupa incercarile incununate de succes, oficialitafile au fost convinsc de superioritatea sistemului asupra tuturor celor existente si asupra adaptabilitatii sale la orice tip dc motor. Era clar ca toate sistemele mccanice deveniscra invechite si au comandat fabricarea inventiei in cantitate mare. Pcste 6.000 de dispozitive au fost adoptate la avioanele din Corpul Regal de Zbor si din Serviciul Aerian Naval Regal (mai tarziu transformat in Fortcle Aeriene Regale) intrc Martie si Decembrie 1917 si alte 20.000 intre Ianuarie si Octombric 1918. In total 50.000 de sisteme au fost fabricate si au devenit echipament standard al Fortelor Aeriene Britanice. Escadronul 55 de DH4, primul care a intrat in serviciul activ cu dispozitivul lui Gogu CONSTANTINESCU a sosit in Franta la 6 Martie 1917. Doua zile mai tarziu escadronul no.48 - Bristol Fighters - si no.56 -escadronul S.E. au sosit echipate. Incepand cu acest moment o intrcaga seric de avioane cu sistemul lui Gogu au sosit in Franta la intervale regulate. Gogu a proiectat intai sistemul astfel incat sa foloseasca o arma Vickers dar mai tarziu a construit o versiune modificata cu ajutorul careia putcau trage doua arme Vickers montate in paralel. Primul avion care a fost dotat cu armele gemene a fost Softwith Camel. Dispozitivul lui Gogu putea trage cu o rata limitata doar de viteza maxima a motorului si viteza maxima de tragcre a armclor. O modificarc a armelor Vickers facuta de Locotenent Comandorul George Hazelton de la Marina Regala a ridicat tactul armei la 1.000 de gloante pe minut dar rata 50

Traiat de t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP caa era setata la 850 pe minut pentru a se asigura siguran|a in iTrm in Cu sistemul lui Gogu se putea obtine o tragere de 2.400 gloante je r^r.j: prin arcul unei dice fara a atinge palctcle. Se pare ca germanii nu au reusit niciodata sa copicze dispozitivul lui iaei pentru ca nu 1-au inteles si credeau in hidraulica. Cand a devcnit scut de catre francezi, accstia 1-au respins din acelasi motiv. Britanicii Aaiericanii au crczut ca dispozitivul era un sistem hidraulic ingenios mai mm. decat orice altceva era disponibil, si asta a fost de ajuns pentru ei. mean cand a venit timpul ca sistemul sa se fabrice iar Serviciul Aerian sa r^I:;isca manualele dc operarc penlru intretinere pentru uzul pilotilor si onicilor, functionarea acestuia prin generarea de impulsuri, sau BBsmisia prin unde a fost explicata. Dispozitivul era de fapt o aplicatie a Heanei Sonicitatii care a ramas secreta pana dupa razboi. In concordanta cu anasia teorie dispozitivul a fost fabricat printr-o transmisie hidrosonica. In principiu energia transmisa de dispozitiv pentru sistem folosea nasmiterea undei printr-o singura faza, sau un generator sonic unifazic care rr:c_;ea impulsuri de scurta durata la o frccventa dubla fata de cea a orului. Accste impulsuri erau transmise printr-o conducta principala care coBtmea un amestec lichid care nu inghe^a, si continea in proportie de 90% rid de parafina, la un motor atasat armei care activa dispozitivul de tragere. O tcava secundara iesea din cea principala spre un cilindru care ;:c:-.;u un amestec de parafina la presiune constants dc aproximativ 5 mmosiere, mentinuta astfel de un piston incarcat. Motorul hidraulic de tragere era format dintr-un ciocan miniatural care caotinea un "transformator sonic" format dintr-un piston cu un diametru mai mms la intrare comparativ cu diametrul dc la icsire, ccea ce crestea fKaunea la iesire, si actiona arma impotriva unor avarii puternice. In oompletare era un absorbant al undclor in dispozitivul dc tragere al otorului. Fkcare impuls produs de generator, se misca cu viteza sunetului aplicata diidului si actiona tragaciul armci cu precizie absoluta. Pentru a misca ciocanasul din dispozitivul de tragere era ncvoie de aproximativ 70 de annosferc dar conducta principala si cea secundara comunicau la o presiune constants de aproximativ 5 atmosfere. Cand motorul actiona generatorul la o titeza joasa lichidul se misca usor in si in afara rczervorului dc pe mica Eava. Pe masura ce viteza motorului crestea la un nivel predeterminat, secventa undclor produse de generator preferau sa treaca prin conducta are si sa actioncze dispozitivul de tragere. Pe masura ce viteza motorului crestea la un anumit nivel, sute dc atmosfere erau create pentru a misca masa ciocanului intr-un timp scurt. Diferenta importanta si fundamentala intre sistemelc sonicc si celc ale tndraulicii conventionale s-a datorat compresibilitatii lichidului in cooductcle principale si secundare, coloanele de lichid nemiscandu-se ca un 51

Tratat de t e o r i a s o n i ci t S t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP rigid, dar comportandu-sc ca purtatoare pentru transmisia undelor de energie produse de un generator, la fel cum undcle sonore calatorcsc de-a lungul unui tub sonor plin cu acr. Energia astfel transmisa avea sa fie absorbita dc motorul de tragere altfel incat undele rcflectatc puteau perturba procesul si de aceea a fost inclus in dispozitiv un recipient absorbant (acumulator hidraulic) de unde. Modelele produse, adaptate pe avioanc permiteau pilotului s8 controleze din carlinga tragcrea cu arma. Exista o camS ce apasa o parghie pe un joystick atasat la un cablu Bowden, conectat cu o supap5 la capatul rezervorului cilindrului. Accst cilindru era impartit in doua parti, o camera externS care servea ca rczervor pentru uleiul din sistem, aflat la presiunc atmosferica si o camera interna care continea un arbore cu piston atasat la o maneta la varf. Cand pistonul era tras pe cat permitea maneta, uleiul intra in camera intcrioarS a rezervorului exterior si umplea parjial golul iar pistonul tinea uleiul sub presiunc. Uleiul nu putea scapa atunci cand supapa din camera interna era inchisa. Exista inca un ventil la capatul exterior al rezervorului exterior. Ambele valve comunicau cu conducta secundara dc transmisie. Cand pilotul apasa parghia Bowden, supapa din rezervorul de joasa presiune se inchidca, iar cea din rezervorul de inalta presiune se deschidea. Aceasta secvenja permitea uleiului sub presiune sa intre in sistem prin linia secundara. De fiecare data cand cama venea in contact cu rola din capatul pistonului, acesta era apasat si aceasta cauza o unda de presiune care mergea dc-a lungul liniei principale pana la arma de foe. Cand controlul Bowden era eliberat de pilot, supapa de inalta presiune se inchidea iar cea dc mica presiune din rezervorul exterior se deschidea. Urmatoarea lovitura a pistonului gencratorului rcturna o mica cantitatc de ulei in rezervorul exterior prin mica tcava secundara. Pistonul gcneratorului revenea la pozitia initiala neavand contact cu cama si arma inccta sa traga. Inainte de a incepe un zbor, pilotul trebuia sa se asigure ca nu este aer in sistem deschizand o valva care clibera aerul, in timp cc controlul Bowden era apasat. Arborele cu pistonul pentru inalta presiune se scufunda. Dupa cc tot aerul era eliberat, valva se inchidea si pistonul dc inalta presiunc putea fi tras atat cat permitea. Uneori acest proces trebuia repetat pana cand tot aerul era expulzat. Atunci mecanismul de actionare era gata pentru tragcre. In noiembrie 1917 Gogu a pregatit o documentatie provizoric pentru intregul sistem de tragcre la armele Vickers, desi patentul nu i-a fost acordat pana in iulie 1919 (no.15,941). Era inca bazat pe teoria sonicitatii dar in loc sa foloscasca lichid ca mediu de transmitere a energiei, folosea o sarma de otel inchisa intr-un tub de otel atasata la un capat dc generator si la altul la motorul de tragere. In pozitia de repaus sarma de otel era tensionata de arcuri clastice la fiecare capat. Arma era armata. Dar deodata eliberarca 52

T r a t a t de t e o r i a sonici t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Kasiunii din fir se transmitea la capctc. Aceasta cauza o unda de energie care trccca prin sarma cu suficienta forta incat sa declanseze tragaciul. Generatorul functiona in acela^i fel ca o cama condusa de un motor. Exista un dispozitiv de control intre un capat al pistonului generatorului si ahol ataat la un arc. Cand era dcscarcat de un cablu Bowden actionat de adot. pistonul generatorului dadea un impuls organului de maina ataat de arc care cauza declansarea armei.
H

Ir

.. O

.J^^- ..

Figura 3.1. Secfiune a generatorului sono-mecanic fi a motorului de tragere Pretindea ca sistemul era proiectat pentru a produce impulsuri in DMorul de tragere cu o durata de o miime dintr-o secunda, si sa produca o patere de tragere de 4000 lovituri pc minut. In timpul in care dispozitivul a fost suficient aprcciat pentru a fi lansat m productie, razboiul s-a tcrminat si nici un alt fond nu i-a mai fost alocat. Cu toate ca guvcrnul controla drepturile de patent ale lui Gogu in timpul iizboiului, el era liber sa-si vanda drepturile guvcrnelor aliate cu care ii era permis sa comunice. Astfel guvernul britanic nu a avut nimic impotriva ca Gogu sa ofcre inventia Guvernului Statelor Unite. Atasatul stiintific al SX\A. la Londra a inspectat noul sistem de actionare si a fost imprcsionat. El a sugerat Comitetului de Informare asupra Cercetarii din Washington ca ar fi in castig daca ar accepta sa ii ofere lui Gogu 150.000 de lire pentru patent, daca acesta ar fi de acord sa plateasca din ei 50.000 de lire pentru

Tratat de teoria s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP crucca rosic. Cu toatc acestea guvernul S.U.A. a respins ofcrta mulfumindu-se cu dispozitivul C.C. Gear. Dispozitivul original hidrosonic C.C. Gear cu mici modificari a continuat s5 faca parte din echipamentul standard al aviajiei britanice si americane in perioada de dupa razboi sj s-a mai folosit la inceputul celui deal doilea razboi mondial. Unul dintre ultimele avioane de lupta care au purtat instalat acest dispozitiv a fost Gloster Gladiator care a intrat in serviciul fortclor acriene britanice in anul 1937. Trci aparate dc acest tip au participat la apararea Maltei la inceputul razboiului. Ultimele versiuni purtau 4 armc Browning, doua in aripi care trageau in afara arcului clicei si alte doua in fusclaj foloseau C.C.Gear, in final modclul a fost inlocuit cu Hurricane care avea toatc armcle in aripi. La sfarsitul primului razboi mondial s-a recunoscut de catre toata lumea ca dispozitivul C.C.Gcar i-a ajutat pe aliati sa castige suprematia in aer inainte de 1917. Acest lucru a fost proclamat public de ofijeri ai fortelor aeriene, unul dintre acestia fiind Maresalul Sir John Maitland, in comunicarea pentru "The Times" la 29 martie 1920. Oricum inainte de 1922 comisa regala de premiere a inventatorilor s-a gandit ce recompensa financiara sa ii acorde lui Gogu pentru munca depusa deoarece pilotii dc lupta au dat marturii asupra excelenjei dispozitivului in conditii operationale. Stiind ca guvernul a rechizitionat toate invenfiile lui si 1-a angajat ca servitor al Coroanei sub protectia actului din Aprilie 1917, Comisia Regala i-a acordat o plata in valoare de 90.000 de lire, pe care acesta a impartit-o cu partenerul sau Walter HADDON sub forma de redevenfe dup& aprilie 1917. Multi din aceti bani Gogu i-a folosit sa plateasca taxele pe venit referitoare la acest prcmiu, suferind mari dificultati financiare dupa cc a picrdut cazul intentat la tribunal pentru datoriile legate de impozite. 3.4. APARITIA SONICITATII CA STIINTA 1 PRINCIPIILE EI DE BAZA . Succesul dispozitivului de tragcre sincronizata a lui Gogu CONSTANTINESCU a schimbat atitudinca Consiliului pentru Inventii si Cercetare fatS de acesta, dc la a-1 privi ca un inventator cicalitor si obositor, la a-i acorda suport si a-1 privi cu indulgenta. Consiliul s-a consultat cu Lordul Raleigh faimos in acustica, Lordul Rutherford i D-nul Swinburne asupra a numeroase aspecte legate de tratatul lui Gogu rcferitor la transmiterea putcrii prin vibratii si a primit comentarii favorabile. Lordul Raleigh a vizitat laboratorul din Alpcrton in 1916 si a fost impresionat de mainile sale magice care lucrau cu undc sonice. Gogu a sustinut ca era obligatia amiralitatii sa accepte acest tratat si sa il publice pe cheltuiala ci, indata ce razboiul a luat sfarsit. 54

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a j i i -

Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

Conditiile dc la Alpcrton au devcnit din ce in ce mai dificile pentru its. Laboratorul sau intemeiat cu sprijinul lui Walter HADDON inaintc >14 a suferit adaptari cu HADDON Engineering Works. Spajiul a can inadecvat si inainte de 1916 se scursese insuficient timp pentru ofaarea masinilor cu transmisie prin unde pentru a multumi autoritajile ^pk pentru ca acestea sa aloce noi fonduri pentru viitoarele cercetari, si in s guvemul nu mai arata interes pentru inventiile cu transmisie prin unde ra scopuri dc razboi. A fost un noroc ca la acel moment (mai 1916) mil Colley si maiorul Hopkinson au intrat in scena si 1-au ajutat pe an sa-si dezvoltc dispozitivul de tragere. Fara interventia lor, cste foartc isl ca proiectul nu ar fi fost niciodata dezvoltat, iar cercctarile sonice ar ifal abandonatc, eel putin pe durata razboiului. Spre sfarsitul lui 1916, guvcraul a luat nota dc largile implicatii ale anisiei prin unde si dc lipsa de fonduri a lui Gogu si 1-a dus la Sectia Jtaialitatii condusa de Sir Richard Paget din cadrul Consiliului pentru hii iii si Cercetarc pentru a-i da fonduri si a-i permite sa isi continue CMLUaiile. Intrc timp guvernul dadea ordine cu W.H.Dorman and Co din Snfiord pentru fabricarea dispozitivului lui Gogu si numeroase alte firme s-aa implicat in dezvoltarea si producerea de componente, inclusiv AjC-Hartley, Rose Downsand Thompson Ltd din Hull. Desi sistcmul lui oeu a fost acceptat in August 1916 cand a fost tcstat pe un avion B.E.2c, fonul escadron operational care a aparut abia in Martie 1917 in Franja. Aceasta intarziere in fabricare si plati de catre regalitate 1-a adus pe Gogu in c5cultati financiare. Cu toate acestea el a cerut amiralitatii in Ianuarie 1917 jammita cele 3.000 dc lire pe care ii datora Crucii Rosii Britanice pentru a-i vara munca in Romania. Acesta a fost un exemplu tipic al modului in care ajuta pe al^ii care avcau nevoie chiar daca propria sa situatie financiara era asparte de a fi sigura. De ascmenea in Tanuarie 1917 Gogu a sugerat guvernului prin Coosihul Aerian, in ciuda propriilor interese sa cumpere in intregime pofentul sau no.512 pentru 50.000 de lire. Aceasta trebuia sa fie pentru deplina limpezire a drcpturilor autorilor (CONSTANT1NESCU si HADDON) tinand cont de trecutele sau viitoarele datorii ale regalita^ii. Se pare ca idcea nu a fost acceptata pe motiv ca cererea era exagerata, desi "2.000 lire fiisesera deja platite si inca altele 23.000 trebuiau achitate, si pana la sfarsitul anului alta suma substantiala ii era datorata. In cele din urma guvernul 1-a acceptat in 1917, angajandu-1 ca supus al Coroanei Regale. Prin accst aranjament el primea un salariu fix, cercetarile >i dezvoltarea proiectclor sale erau trecute la costuri si inventiile aparute din munca sa devencau proprietatea guvernului. Acest lucru i-a imbunatajit protectia dar nu i castigurile obtinute de la regalitate, dar el era fericit ca are un aranjament care ii permitea sa se concentreze pe o munca de nnportanta nationala cu cat mai putine implicatii administrative. Problema
55

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a f i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP sa consta in lipsa utilajclor la Alperton combinata cu un program extins de cercetare. Propunerea dc mutare a ccrcetarilor la o fabrica din Working a fost abandonata din cauza intarzierilor survenitc in ncgocierilc cu proprietarii. De ascmenea o alta alternative la Guildford a fost considerate a fi inadecvata. In final in Mai 1918 Amiralitatea a aprobat construcfia unui laborator sonic cu un spatiu de 2.500 m2 dupa specificatiile lui Gogu la West Drayton. In Alperton, Gogu a inceput sa lucreze la o serie de cxperimente, care sa demonstrcze principiile si potentialele aplicatii a transmiterii puterii prin impulsuri periodicc iar acestea au fost continuate la West Drayton. Termenul dc transmisie prin unde a fost folosit pentru a descrie transmiterca puterii prin aceste mijloace in lichide dupa cum a demonstrat spargatorul de roci, dispozitivul de tragere sincronizata, si sistemele mono si polifazice. Oricum termenul nu acoperea in mod adecvat marimea implicatiilor sistemului aplicat la lichide, solidc si gaze, in legatura cu proprietatile undelor sonore si curentului electric altcrnativ asa cum au fost formulate in tratatul lui Gogu. Amiralitatea a acceptat ca o noua formulare este necesara si cu acordul lui Gogu, Sir Richard Paget a botezat accasta stiinta "Sonics". Subdiviziuni ale acestei denumiri ar fi putut deveni Hidrosonicitatea, Termosonicitatca, Sonomecanica, Electrosonicitatca, in funcfie de mediul folosit pentru transmiterea impulsurilor si metoda adoptata pentru primirea energici sonicc. Atunci problema frecventei folosite si natura fortelor periodicc implicate ar fi intrat in categoria aplicatiilor Infrasonice, Supcrsonice, Armonice, Impulsive sau Percursive. Principiile de baza, terminologia si formulele nccesare pentru proicctarea masinilor sonicc au fost rezumate de Gogu in primul sau volum publicat de Amiralitate dupa razboi. 1. In lucrare era subliniat primul principiu de baza ale Sonicitatii care se referea la eiasticitatea si compresibilitatea lichidelor si folosirca potentials a accstui principiu. Printre aplicatii se numara arcurile lichide si tunurile silentioasc deja mentionate. Aplicatiile sugerate pentru eiasticitatea lichidului erau absorbantii dc socuri, tampoanele, arcurile de suspensie pentru tunurile de calibru mare, suspensiile elastice pentru locomotive sau tractoarc grele, si alte cazuri care implica socuri violente. Tunurile silentioase au ilustrat de asemenea principiul ca energia poate fi inmagazinata in lichidul comprimat si la cerere poate fi eliberata pentru a fi folosita de exemplu la tragerea proiectilelor. Destinderea lichidului ar putea fi folosita pentru a produce ace/easi rezultate balistice ca si o incdrcaturd explozibila. O alternativa la aceasta idee era sd se elimine producerea presiunii in lichid prin pompare manuala sau cu masini, prin folosirea unei mici incarcaturi explozibile.

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP wmcatura explozibila actiona un piston ca dintr-o data comprima lichidul MX srsieleproiectihtlui. Aceasta comprimare eraposibila din cauza inertiei miectilului, dar dupa un foarte scurt timp proiectilul parasea gura (evii mmiui cu o for\a mai mare decdt cea care ar fi fast posibila daca mmcatura explozibila arfi actionat direct asupra proiectilului. O alta demonstrate a aratat cum o pompa dc inalta prcsiunc antrcnata t an motor electric, poatc intr-o jumatate de minut sa comprime suficient icfcd ca sa arunce un proiectil standard de 75 mm. Ideea ar fi putut fi iosita la demaroarele motoarelor cu combustie interna, sau pentru a nagazina energia pentru o folosire ulterioara la masinile de poansonare, ywire. forjarc sau la presc putcrnicc. Astfel de aplicatii se puteau lipsi dc acnulatoarele hidraulice greoaie, problemele de inertie si socuri in \t\'\. 2. Al doilea principiu de baza al sonicitatii a fost ca elasticitatea Scfcdelor pcrmitc dc ascmenea propagarea undelor de energie intr-o ffa ina inchisa de lichid si ca acele unde pot transmite energia din punct in pmtci la distante mari, in mod similar cu electricitatea.

3. O a treia aplicatie sonica era posibilitatea de apropaga unde sonore pmternic concentrate prin aer sau apa pentru semnalizarea sau detectarea SBtinatiilor. A iacut o dcmonstratie cu un generator sonic condus de un otor electric care putea vibra o diafragma intr-un domeniu cuprins intre 500 i 1500 Hz si producea fascicule sonore de la 1 la 3 CP, printr-un comet. O dezvoltare importanta a aplicatiei principiilor sonice, initiata la oaerea Amiralitatii, a fost inventarea unui sistem care sa imbunata^easca performantele motoarelor diesel si sa le reduca nivclul de zgomot pentru a fi biosite pe submarine. Aceasta lucrarc urmarea principiile aplicatc in sisiemul de tragere sincronizata pentru avioane. Sistemul consta dintr-un generator mono sau polifazat (corespunzand numarului de cilindrii din motor) care putca transmite unde percutantc la cateva sute de atmosfcrc prin bchidul combustibil in tevile unui injector. Acesta injecta un strat fin de combustibil direct in camera dc combustie. Acest sistem a fost aplicat cu succcs la un motor Diesel dc 600 CP cu sase cilindrii direct, din desenclc in care Gogu preciza rczultatele testelor la on prototip care lucra ca oricare alt motor. Pana si valvele de evacuarc si admisie erau actionate prin impulsuri sonice care duceau la dispensarea de arcuri. Desi Gogu si-a patentat inventia in martie 1918 nu a obtinut redevente in termenii acordului cu Amiralitatea. Camera Lorzilor a aprobat ca patentul sa fie tinut secret pc durata razboiului si a desemnat Amiralitatea ca titulara a patentului sub rezerva capitolului 30 din actul pentru proiecte si patente din 1907. Nu a trecut mult pana cand firma germana Bosch, 57

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP umiata de alte fabrici, a inceput sa produca sistemele cu injectie de combustibil pentru motoarele Diesel atat de cotnune astazi. Gogu a sustinut ca fabricantii au acceptat planul general dezvaluit in patentul sau, dar generatoarele sonice folosite dc el a fost inlocuite de pompe hidraulice a caror precizie ccrea costuri mari de fabricate. El pretindea ca pompele vor fi limitatc sa produca peste 2.000 injectii pe minut in timp ce cu generatorul sonic s-ar fi obplnut peste 12.000 pulsatii/minut. Investigatiilc ulterioare au fost facute ca parte a unei dezvoltari a motoarelor dicscl la frecventa mare, dar au fost abandonate din lipsa de fonduri. In 1919, dupa sfarsitul razboiului, guvernul a inceput sa alimenteze cheltuielile facute cu programele de cercetare si abordarilc uzuale au fost implemcntate in strainatate. In martie 1919 au existat scmnale de alarma ca ciocanul de nituit s-a defectat La West Drayton. Comenzilc Amiralitatii au condus la reducerea personalului si multa din munca draga lui Gogu avea sa fie suspendata sau abandonata. Pentru a-1 ajuta cu fonduri Amiralitatea i-a permis lui Gogu s3 lucreze pentru indivizi particulari la costuri de 200%. Gogu stia ca aceasta este doar o solutie tcmporara si era doar o problema dc timp pana cand lucrarile sonice aveau sa fie inchise complet. Deziluzionat de lipsa de interes pentru munca sa, Gogu a plecat pentru serii de scurte vizitc in Romania in Octombrie 1919. Munca sa pentru guvernul britanic a starnit interesul italienilor si romanilor. La invitatia speciala a regelui Ferdinand al Romaniei, a finut prelegeri despre Sonicitate la Acadcmia Romana dc Stiinje in Noicmbrie. In iunie 1920 a fost sclcctat ca membru de onoare a Academiei Romanc (Similar cu Socictatea Regala in Anglia). Entuziasmul starnit de lecturile sale a determinat un grup de bancheri sa ii sugereze lui Gogu sa continue cercetarile in Romania. O firma a fost formata pentru a-i dezvolta invenUile sub numele de Industria Sonica, dar ideca a fost abandonata din cauza crahului financiar de dupa" razboi din Romania. Cand Gogu s-a reintors din vizita sa in Anglia, in decembrie. lucrarile sonice au fost demontate si luate de Amiralitate la laboratoarele lor de ingincrie. Gogu era acum pc cont propriu ?i trcbuia sa gaseasca noi premise. S-a amplasat intr-un sopron deschis la Slogh pe care la echipat cu cchipamentul dc acasa dar nu avea conditii de cercetare. Si-a stabilit un birou pe Grosvenor Gardens 7 si mai tarziu a lucrat pe strada Wilton la nr.130 in Londra si si-a stabilit cateva laboratoare si birouri la "Carmen Silva", casa sa din Weybridge. Casa sa a fost numita astfel dupa regina Elizabeth a Romaniei (1843-1916) cunoscuta pentru lucrarile sale literare si pe care Gogu o admira mult. Aceasta a fost calea de lansare pentru urmatoarele inventii mari ale lui Gogu in domeniul transmisiilor pentru vehiculelc de transport.

58

Traiat dc t e o r i a somcitatn - Prof. univ. dr. ing. loan 1. POP IS IMTNTIILE IN DOMENIUL TRANSMISIILOR PENTRU VEHICULELE DE TRANSPORT

Dupa terminarea razboiului si abandonarea lucrarilor sonice de la KHI Drayton, nu a trecut mult timp pana cand Gogu sa aplicc principiile ritatii la motoare. A fost mult timp interesat de motoarele vehiculelor aHBexe sau de celc pentru transportul pe calea ferata. Primele indicii practice ak aeestui interes au aparut in patentul sau pentru un sistem monorai, in 10. urmate dc altcle referitoare la componentele motoarelor cu combustic ana si clementele de transmisie. Printre acestca a fost un vaporizator cu parafina patentat in 1911 care : isa testat intr-o masina care folosea ca si combustibil ulci de parafina brut r-o calatorie de la Londra la Brighton si inapoi la costul de 1 siling, jeuuu combustibilul necesar pentru toata calatoria. In anii de razboi Gogu a aprofundat analiza matematica pentru usnisiile cu variabile infinite si a ajuns la conceptul convertorului. El a vstms ca un astfel de dispozitiv ar putea fi universal aplicat in industrie la lifci II i li vehiculelor, locomotive, vapoarc, tancuri si tractoare. Necesitatile razboiului au interferat cu dezvoltarile ulterioare, dar aom exista posibilitatea de a se reintoarce la tcma. Dintre numcroasele posibilitati care i-au venit in minte, Gogu a eoocluzionat ca cea mai fructuoasa ar fi imbunatatirea randamentului si ssnrarea operatiilor la transmisiile trenurilor si a motoarelor dc masina. Era fROCupat de irosirea combustibilului in cadrul motoarelor existente si a SKtemelor lor de transmisie, de inconvenienta schimbatorului manual si a peratiei de ambreiere, cu socurile care se transmit motorului ?i Kansmisiilor. De asemenca mai era probiema costului ridicat a unui jfflovehicul, astfel incat doar putini oameni isi permiteau sa-1 cumpere. Ideea sa era sa produca la un cost scazut de doar 100 dc guinee o masina pentru popor care sa poata parcurge 100 de mile cu un galon de petrol la o viteza de drum de 30,40 km pe ora. Gogu ajunscse la aceasta cifra dupa ce a Scut o cstimare a vitezei medii a masinilor si a proiectat masina astfel incat sa fie profitabila pentru cei mai multj oameni, mai mult chiar decat masinile care circulau cu viteza mare si dc care beneficiau putini oameni. Considera ca aceasta performanta de pret putea fi atinsa folosind un motor ieftin cu un angur cilindru de 500 cc, cu un motor in doi timpi impreuna cu un convenor care ar fi eliminat cutia de vitcze tradifionala si ambreiajul. Experienta in acest domeniu ar fi putut fi mai apoi aplicata vehiculelor grclc care aveau nevoie de mai multa putere, cum ar fi trenurile. Gogu a admis ca construcfia convertorului nu era usor de explicat deoarece teoria mecanismelor convenfionale nu se aplica invenfici sale. Sa ne aducem aminte din capitolele anterioare ca Gogu folosea un sistem hidrosonic pentru a pune in functiune armele dc pe avioane si un injector

Tratat de teoria s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP pcntru motoarele Diesel. Convertorul era o aplicatie sonomecanica a teoriei sale de transmitere a puterii prin vibratii unde impulsurile se transmiteau prin solide in loc de a se transmite prin lichide. Puterea era transmisa de motor la arborele de iesire printr-un sistem de parghii oscilante si inertii aranjate astfel incat sa imparta miscarea alternative dcrivata de la prima parghie rotita cu viteza constants si sa o convertcasca in doua componente. Primul component pcndula o masa sau oricc forma de inertie. Al doilea component pendula (oscila) un set de valve mecanice. Valvele erau aranjate in perechi defazate la 180 grade, astfel incat impulsurile pozitive si negative erau rectificate intr-un convcrtor unidirectional in sccundar. Viteza unghiulara si convertorul din secundar variaza automat in limite largi in functic de rczistenta invinsa si de rotatia motorului. Convertorul era tipic pentru modul in care Gogu lucra, primul model rezultand dintr-o pura analiza matematica a unei probleme de rezolvat, solutia matematica fiind convertita intr-un desen de constructie. Modelul din descnul de constructie era realizat fara "inccrc&ri si erori" sau modificari. Mult interes asupra invenfiei sale a fost starnit in presa populara si telmica, dar multe expuneri erau incxactc sau induceau in eroare. fn asteptarea clarificarii situatiei editorul "Inginerului de Automobile" 1-a invitat pe Gogu pentru a discuta intrcgul concept de transmisie variabila pentru automobile intr-o serie de cinci articole in publicatiilc din noiembrie 1923 pana in iulie 1924. Articolele imprcuna cu corespondenta care le insojea au fost republicate la ccrerea lui Gogu intr-un volum intitulat "Transmisii Variabile pentru Automobile", si care a aparut la Biroul de Informatii 7 Grosvcnor Gardens din Londra. Aceasta a fost o indicatic a increderii lui Gogu in acuratetea analizei problemei si solutia data problcmei, in ciuda criticilor si uneori a argumentelor infierbantate generate de corespondenta. Criticile au incetat in momentul in care Gogu a publicat o scrisoare in iulie 1924 catre "Inginerul de Automobile" oferind un prct de 100 lire primei persoane care dovedeste ca demonstratia sa matematica e gresita sau ca interpretarea formulclor este gresita. llustrarea principiului de baza este aratat in fig.5.1a si 5.1b: impulsurile sunt produse de o manivela conectata intr-un punct indepartat de varfiil pendulului sau o parghie cu o grcutate la capat. Varful este conectat printr-o legatura scurta la un punct fix. Varful pendulului este conectat cu legation la o valva mecanica unidircctionala la arborele secundar care lucrcaza ca un mecanism cu clichet, dar mult mai linistit. Cand primul brat al parghiei se roteste usor, figura 3.2, pendulul balanseaza in jurul varfului sau centrului de rotap'e al arborclui (levierului) si nici o encrgie nu este cedata arborelui secundar. Aceasta corespunde unei pozifii ncutre intr-o cutic de vitcze traditionala cu motorul principal functionand in gol.

60

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a | i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

Figura 3.2. Principiul defunctionare a convertorului Cand rotatia motorului principal cretc considerabil, frecventa asci&tiilor date de manivela create ceea cc duce la creterea fxecvenjei scilatici pendulului. In accst punct apar un nou set de circumstance. DMorita incrtiei greutatea pendulului tinde s5 ramana stationara. In aceste conditii i atunci cand sarcina secundarului estc moderata, ccntrul de rotatie i pendulului se transfcra in pozitia greutatii pendulului. Rezultatul consta in oscilatia varfului pendulului. Aceasta cauzeaza oscilatia valvelor care in sririmb rotesc arborele de iesire la o viteza unghiulara maxima permisa de a?>en. In aceste conditii sistemul functioneaza in priza directa cu o rata dc 1 b I. (Similaritatea cu functionarea sistemului hidrosonic pentru aparate de Aor este aparcnta. Dc indata cc un motor de avion ajunge la un numar dc rocatii. inertia coloanei de lichid deviaza pulsatiile dc inalta frecventa in sava conectata la motoarcle de actionare.) La vitcze unghiulare intermediare a manivelei ccntrul dc rotaUe ia o pozitie intermediara pe axul pendulului. Prin urmare va exista o amplitudine mai mare sau mat mica a greutatii pendulului i o amplitudine mai mare sau mai mica a valvelor in funcjie de viteza arborelui de intrare i dc momentul de pe arborcle secundar. Altfcl spus manevrarea mecanismului este dependents de frecventa i amplitudinea impulsurilor de intrare a valvelor mecanice care cresc sau descresc automat in functie dc greutatea de pe arborcle secundar. Valvele mecanice corectcaza natura alternative a impulsurilor in impulsuri unidirectionale care functioneaza pe arborele de iesjre intr-un mod cumulativ. O valva rotete arborele de ie?irc intr-o cursa directa iar alta \~alva il rotcste in aceeai directie intr-o cursa in versa. Primul model care a fost facut, estc redat in figura 3.3.

61

Tratat de t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr.ing. loan I. POP

StmM. A"/.

fnl

H
Figura model de realizat de Constantinescu Se va observa ca mecanismul cste intors fa{a de descrierea anterioara, cu "greutatea" pcndulului la varf respectiv la capat. Constructia accstui model urmeaza indicafiile din figura 3.4, unde arborcle primar este conectat printr-un ax la ccntrul levierului flotant. Acest lucru introduce o elasticitate mai mare in sistem, dar in alta ordine de idei modelul demonstreaza principiile de baza ale convertorului descris. 3.3. Primul convenor

Figura 3.4. Construcfie cu levierflotant Alte modelc care sa demonstreze principiul convertorului au fost facutc la Meccano de scolari si alti entuziati in 1920, un astfel de exemplu ca in figurile 3.5 si 3.6 fund aplicat la un model de asiu de masjna.

62

Ira tat dc t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

Figwa 3.6. Vedere de sub modeluI mecanic Acest excmplu urmeaza acelasi aranjament ca in figura 3.4, dar in aKcanismul care trebuia folosit nu se puteau construi valve mccanice cu componentc Meccano. Mecanismul ocupa spatiul unei cutii conventionale fc vitcze de la sasiul unei masini. Convcrtorul era condus de un motor electric conectat la excentricul de intrarc, printr-un lant. Gogu a testat cu succes convcrtorul intr-o masina pentru prima data in mai 1923, folosind un model experimental care a fost construit numai pentru test. Obtinand un sasiu vechi Sheffield Simplex si inlocuindu-i motorul mare de 45 CP cu unul de 10 CP de masina usoara Singer si construind o platforma pe sasiu. Masina a fost condusa la periferia Londrei incarcata cu zece oameni, intre care si inventatorul la volan. Ca o demonstratie viitoare a capacitajii masinii sale, blocuri de lemn de 150 mm au fost plasatc in fata rotilor. Cand se apasa acceleratia masina trccca peste blocuri usor si fara ezitare spre uimirea privitorilor. Acest test a fost facut doar pentru a 63

Tratat de teoria sonicitatii - Prof. univ.dr. ing. loan I. POP demonstra posibilitatile Convertorului, pentru ca chiar si un motor de 10 HP era prea marc decat era necesar pentru a lua in considerare fabricarea masinii. Urmatorul pas a fost aplicarea ideii la un cost scazut unui motor cu un singur cilindru in doi timpi cuplat la un convcrtor instalat pe un sasiu usor de masina. Acesta a fost prezcntat la Palatul Ingineriei in timpul Expozitiei de la Wembley in 1924. $asiul s-a comportat in timpul testelor asa cum s-a previzionat, dar dezavantajul motorului racit cu aer si problemele de balans asociatc cu un cilindru, au fost recunoscutc si apoi invinse printr-un nou concept proiectat pentru producjia de masini. Aceasta cuprindea o unitate dc puterc de o capacitate de 500 c.c. (alezaj 67 mm, cursa 70 mm) cu un converter montat intrc doi cilindrii cu apa si un carburator imbunatafit, dc asemenea un patent al lui Gogu. Puterea era de 5,58 CP iar preful dc 6 lire. O sectiune prin mecanismul convertorului este aratata in figura 3.7, unde sc poatc vedca aranjamcntul incrtiilor oscilante, a legaturilor si valvele.

64

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Diagrama din figura 3.8 arata pozitia incrtiei in conditiile de lucru Km. echivalcnt cu figura 3.2b.

Figura

"S 3.8.

Convertorul inpozifie depriza directa Aranjamentul general al sasiului cu unitatea de putere este aratat in fisva 3.9.

Figura 3.9. Aranjam Sasiul din acest desen impreuna cu masina prototip a fost expus la entul Expozitia de Motoare $asiului din Paris 1926 (Paris Motor Show). Un model demonstrativ a unitatii de putere si un sasiu similar este gazduit de Muzeul Stiintei (Science Museum) din Londra. Un model de sasina cu doua locuri, cu inventatorul la volan este aratat intr-una din fotografiile din carte. Pcrformantclc masinii crau exact acelea previzionate 65

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP de Gogu, 100 mile parcurse cu galon de petrol la o viteza de 38 de mile pe ora. Numai pretul original de vanzare de 100 guinee a fost gasit prea optimist pentru o masina cu o unitate de putere cu doi cilindrii si a trebuit sa fie revizuit la 215 lire si respectiv 315 lire pretul de expozitie. In completarea virtutilor economice ale masinii, o alta trasatura important^ era controlul usor, pe care Gogu 1-a demonstrat intr-o maniera convingatoare. Faptul ca masina putea fi condusa chiar si de un copil dupa putina practica 1-a demonstrat cu fiul sail Ian, pe care 1-a invatat sa conduca la 8 ani. Faimosul sculptor M. Antoine Bourdellc a condus masina pe strazile Parisului dupa cateva minute de invatare, desi pana atunci nu mai conduscse niciodata o masina. O alta demonstrate a fost ca cineva sa traga masina cu un lant subtire atasat de carburator. Exista o fotografie in care sotia sa Sandra demonstreaza aceasta si Gogu o urmareste in spate. Pentru a se putea aprecia cat de usor era de condus masina, se impune o descricre a metodei. Cu masina oprita si frana de mana pusa, motorul se pornea si funcfiona in gol. Pentru a incepe miscarea, frana de mana se lSsa usor, iar piciorul drept apasa pedala de accelerate. La aproximativ 1200 rpm, masina incepea sa se miste intai mai usor apoi prindea progresiv viteza iar in acelasi timp scadea turatia motorului pana cand se atingea viteza maxima. Controlul vitezei se facea prin pedala de accelerare. Pentru a urea un deal masina avca tendinta de a incetini dar rotatia motorului nu descrestea ca in cazul cutiilor de viteze. Apasand pedala de acceleratie masina rccastiga viteza si continua sa urce dcalul. Pe un povarnis abrupt sa zicem de la 1 la 3 masina incetinea dar continua sa urce fara a pierde rotatii. Altfel spus convertorul selecta automat "rata corecta a cutiei de viteze" in toate conditiile de drum intalnite. Pornirea de pe o panta era usoara deoarece cand se lasa frana masina nu aluneca inapoi. Indifercnt de conditii, motorul nu se oprea in timp ce era supraincarcat. De cxemplu daca puneai masina in fata unui pcrcte si apasai acceleratia motorul continua sa mearga la viteza de rotatie maxima si exercita moment maxim asupra volantului automobilului. Pentru a incetini si a opri masina, pedala de acceleratie se lasa si piciorul trcbuia sa apese pedala de frana. Daca o oprire imediata a masinii era necesara, deoarece avca frane la toate rotile, se aplica frana de mana. Altfel controlul masinii se facea printr-un levier la arborele din spate, care punea in miscare mecanismul pentru mers inapoi. O alta trasatura consta in faptul ca arborele din spate nu avea difcrcntial, deoarece doar o roata era conducatoare iar cealalta era condusa. In timp ce arborele se rotca in sens antiorar, convertorul dadea o crestere a incarcarii pe roata conducatoare. In plus, desi momentul era de 5 ori mai mare decat eel de la cutiile comune de viteze, o singura roata avea aderenta la drum comparabila cu cea asigurata de arborele difercntial conventional care conducca doua roti. O alta trasaturS importanta era faptul ca directia

Tratat de t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP arborelui era aceeasi pentru mersul inainte si inapoi, iar adcrcnta la i era aceeasi in ambele sensuri. in afara autovchiculelor, locomotivcle ofereau un teren fertil pentru Bile cu transmisie prin convertor. Locomotiva cu aburi era inca cea btma solutie pentru transportul la distante mari, dar nu era economics. cu combustie interna era mai economic dar nu sc putea folosi la un rszonabil. Desi clcctrificarea parca a fi dat ultima solutie pc termen m.eonversia de la abur la clectricitate cerca capital imens si erau necesari i ani pentru a fi disponibila. Chiar si atunci putea fi practicata doar pe mic dc trenuri. Folosirea convcrtorului lui Gogu parea a oferi o solutie economics a :i datorita abilitatii sale de a acoperi pornirea greoaic si momentelc sslerare fara a supraincarca motorul, in timp ce majoritatca siilor automate prin roti dintate permiteau folosirea usoara a seior mari a motoarelor cu combustie interna utilizate. Principalul efort tte Gogu, in 1920, era sa dezvolte convertorul pentru automobile intr-un tor pentru locomotive. Consecvcnt, a pregatit un convertor pentru un de locomotiva cu un motor cu 6 cilindrii de 250 CP cu petrol si 1-a at la Expozitia de la Wembley din 1924. asiul acestei locomotive era "Armstrong Goods" 0-6-0 no.395, pe care Gogu 1-a convertit la 2-4-0, i transmisia puterii la cele patru roti cuplate la convertor. Prima tncercare experimentala a acestei locomotive a avut loc in em Railway in Longhedge Yard, Battersea, la 30 iunie 1925, ':nd cu sarbatorirea centenarului cailor ferate. In acelasi timp, a inspectat de membrii a Congresului International a Cailor Ferate. ierabila publicitate si cheltuiala nu s-a soldat cu adoptarea sa pe Ferate Britanice, dar a fost adoptat de Caile Ferate Romane liniile principale cativa ani mai tarziu. in afara masinilor si locomotivelor, posibilitatea de aplicare universale roovertorului in toate cazurile in care ajustarea automata a vitezei si SHdnii era folositoare a fost demonstrate in toate matcrialele publicitare ale i Gogu si modelelc demonstrative. Cateva dintre cele mai importante iicarii includeau propulsoarele navclor, masinile auxiliare de la bordul aesstora, macaralele, masinile unclte si dcmaroarclc pentru motoarcle pMonice. Modele experimentalc ale accstor aplicatii au fost demonstrate pc sondurile lui Gogu de la Wembley in 1924, Paris in 1926 si la conferinta Bpeciala a lui Gogu la Societatca Franccza de Inginerie Civila din Paris la 16 Decembrie 1926. Intr-una dintre fotografii se poatc vedea un astfel dc odel. un motor de mare viteza cu petrol conduce o elice cu viteza mica rmtr-o transmisie fara roti dintate. Singurul control este lcvierul de icasupra convertorului care permite mersul inainte, starea neutra sau mersul iMpoi. obtinutc fara a schimba viteza motorului. La expozitia de motoare de 67

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr.ing. loan I. POP la Paris din 1926, Gogu a facut o alta demonstrate a capacitatii convertorului, sub forma unui demaror pentru motoare grcle condusc de un mic motor electric. Ieirea demarorului era conectata la un levicr cu un scaun de tractor la capat. Membrii din public, cu cat mai grci cu atat mai bine, au fost invitati sa ia loc si spre uimirea lor au fost trasi de un motor mic electric, fara rod dintate! Convertorul lui CONSTANTINESCU a starait interes in presa populara si cea tchnica in multe locuri din lumc. Standul de la Expozitia din Wembley din 1924 a generat peste 300 de cereri din partea firmelor sau a pcrsoanclor fizice si peste 200 de articole in ziare si revistc. fn mod frecvent cererile vencau in 7 Grosvenor Gardens asteptand sa fie programatc pentru masini dc 100 guince din diverse colturi ale lumii, America de Nord sau Sud, Europa, India, Australia si Insulele Britanice. Din pacate cererile au fost facute prematur din cauza lipsei dc fonduri pentru lansarea producfiei. Prin urmarc, solicitantii au fost informati ca masina sc afla inc5 in stadiu experimental dar ca au fost plasati in fruntea listei, si ca vor fi primii serviti in cazul in care se vor face livrari. Ca si in trecut, cu transmisia prin unde, Gogu a intampinat mari greutaji pentru obtincrea unui sprijin financiar pentru dczvoltarea Convertorului, iar rcactia producatorilor de motoare varia de la interes la opozitic activa. Un astfel de caz a fost refuzul autoritatilor de la Expozitia din Wembley de a expune sasiul pe langa masini, datorita obiectiilor Comercianrilor si Fabricantilor Societatii de Motoare, pe motiv ca Gogu nu era membru al Societatii. Gogu a dat in judecata autoritatile si a pierdut cazul, dar i s-a permis sa expuna in Palatul Inginerilor. in absenta suportului din partea industriei de motoare si urmarind caderea Companiei Romanesti, Industria Sonica, o multime de mici sindicate si companii s-au aliat pentru a finanta convertorul, costurile expozitiei din Wembley si Paris si dispozitivele auxiliare cum ar fi carburatorul, si indicatorii de lichid i vitcza. Una dintre ecle mai durabile companii, fondata in 1922, a fost Constantinesco Torque Ltd, cu birouri in 40 Grosvenor Gardens i ateliere in 130 Wilton Road, Londra. Aceasta companie cu un capital de 75.000 de lire a achizitionat drepturile inventiei. Conform unei intelegeri, Gogu a fost angajat ca Inginer Consultant cu un salariu fix, pe care se baza pentru a obtine patente britanice, a continua cercetarile in favoarea companiei, a face desene, a acorda consultants si a supraveghea cercetarile si munca experimentala. Dupa standardelc i costurile dc azi pentru cercetare si dczvoltare, fondurile erau modeste si sub cerinte. O alta companie, Engine Power Ltd, s-a format pentru a mari sprijinul financiar dispunand de un stoc mare de motoare Ricardo de 250 CP depozitate in Slough, dar vanzarile au fost dczamagitoare. 68

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Un moment critic a aparut in februaric 1925 cand Corporatia General Mors din Detroit a vrut sa achizitioneze licen^a convertorului pentru a-1 ios la masini, printr-o intelcgere cu Constatinesco Torque Converters Ltd Gogu Constantincsco. Aproximativ 100.000 de dolari au fost avansati in aaail viitoarelor drepturi de autor, pentru a acoperi cercetarile si costurile i X>j de dolari au fost platiti {inand seama de optiune. Alegerca presupunea i aaL de dolari pentru 3 ani, 4 pentru 4 ani si drepturi de autor de 2 dolari ^rs ar fi fost platiti pentru orice convcrtor vandut in S.U.A. Incurajat de acest aranjament, Gogu si-a angajat toate fondurile isponibile pentru cercetarc si dezvoltare, nu numai pentru masini ci si Kami altc aplicatii. Intretinerea stilului sau de viata si generozitatea familiei I pnetenilor a fost egala cu recompenscle asteptatc pentru munca grea, dar aaahatele asteptate nu s-au matcrializat si pcrioada a fost marcata de akultati familiale si financiare care i-au afectat sanatatea. Primul sau aanaj s-a destramat in timpul acestei etape si a sfarsit printr-un divort. In cdasi timp era haituit de taxele datorate pentru pcrioada din timpul atzboiului in care a primit drepturi de autor, inclusiv pentru premiul aa in inn nl il pentru dispozitivul de tragere sincronizata care el credea ca c scam de taxe. In completarea frustrarilor sale se parea ca General Motors *aia in aplicarea in totalitate a intclegerilor anterioare. Aceasta nu ii navenea lui Gogu, pentru ca insemna blocarea productiei convertorului. txx nerabdator sa isi vada inventia aplicata, iar recompensa financiara era al aotiea motiv, si dupa cum sc parea, intelegerea cu General Motors cazuse si aiacercat sa faca aranjamente alternative pentru fabricarca masinii. in final propunerile au cazut si sprc sfarsitul decadei Gogu se afla iar a dificulta|i financiare si fara fonduri care sa-i permita continuarca pRjiectului cu automobilul. intre timp Gogu a intalnit-o pe Eva Litton care a devenit cea de a doua sope a lui si insotitoarea sa pentru tot restul viejii. Eva, cu doi baieti, Rkhard si Michael dintr-o casatorie anterioara, traiau din mostenirea lasata de tatal ei, un proprietar de textile in Lancashire. Fiind un intelectual si un ptanist expert ca si Gogu, ea a mostenit afacerile si economiile familiei si in carand 1-a sfatuit pe Gogu cum sa iasa din incurcaturile pe care le avea in Londra si Weybridge. El a castigat afacerile din Londra, inclusiv vanzarea <fcepturilor de pe patentele sale cu convertorul, si-a vandut casa scumpa 'Carmen Silva" din Weybridge si impreuna cu tanarul sau fiu Ian si-a unit Kxtele cu Eva la Oxen House, in imprcjurimile lacului Coniston in English Lake District. Romanii au aratat interes pentru convertor pentru a-1 folosi la trenuri acolo unde era o noua speranta pentru dezvoltarea viitoare a inventiei. Se crease nevoia de a exista trenuri ieftine iar motoarele rclativ mici cu combustie interna a lui Gogu pareau a indcplini cerinteie. Dezvoltarea tucrarilor aveau nevoic de prezenta lui Gogu in Romania, pentru un timp,

Tratat dc teoria s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP asa ca in timp util a transformat anexele de la Oxen House In birouri si ateliere i i-a continuat planurile pcntru convertorul de locomotiva. Eva I-a insotit pe Gogu pentru dezvoltarea proiectului in calatoria sa in Romania. Testarea, dezvoltarea si fabricarea au fost facutc la firmele Malaxa Ironworks din Bucureti in 1930. Initial s-au facut teste cu un motor dc 10 C.P. si un converter montat pe o locomotiva de 10 tone, incununate de succes. Urmatoarea faza a fost stabilirea productici si a masinilor unelte necesare pentru un tren dc pasageri de 30 tone cu 60 de locuri. Acesta era propulsat de doua motoare de 20 C.P. fiecare montate pe sasiu. Trcnurile mcrgeau fara problemc pana la aproximativ 40 m.p.h. o conditie care parea a fi suficicnta pentru conditiile cxistente in Romania in acel timp. Pentru viitor se cauta mai multa putere si viteza pentru liniile principale asa cum liniile de baza intalneau nevoile unei industrii in cresjere rapida la fel ca si infrastructura din toatc tarile. Avand accst lucru in minte Gogu a facut o lista a cerintelor si solu|iilor propuse in alte cateva tari, inclusiv Gcrmania, Anglia si Statele unite. In ciuda progresului rapid al clectrificarii i dezvoltarii motoarelor Diesel electrice, Gogu i-a menjinut incredcrea in convertorul sau ca un sistem simplu si economic de putcrc dar i-a dat seama ca pentru viitor avea nevoie de mai multa putere i viteza. Munca sa progresa la firmele Malaxa, cand o schimbare in politica trenurilor a dus la sistarca fondurilor. Astfel Gogu si-a abandonat proiectul in Romania i s-a reintors in Anglia undc lipsa de fonduri si inceputul celui de al doilea razboi mondial au impiedicat orice alta dezvoltare a unei inventii facute pentru timp de pace. Gogu CONSTANTINESCU nu a fost singurul inventator care nu a putut sa fructifice comercial o inventie. Convertorul era unic sj introducea un concept nou in mecanica, probabil prea avansat pentru acele timpuri. Inertia si scepticismul fabricilor referitor la transmisiile neconventionale crau de inteles, si datorita perioadci dc cadere economica dintre celc doua razboaic, cand economia de combustibil nu era ncccsara iar combustibilul era din plin i icftin. Privind la viitor, exista acum o nevoie crescuta de a face economie de combustibili fosili, de viteza moderata, siguranta si confort. Aceasta situate rezulta din munca cercctatorilor, a inventatorilor si fabricanfilor a caror interes pentru transmisiile fara roti dintatc cuplate cu motoare de mare cficicnta a rcaparut. Materiale mai bune sunt acum disponibile, precum si facilitati de proiectare si fabricatie asistata de computer. 3.6. ALTE APLICATH ALE SONICITATII Asa cum sublinia Gogu CONSTANTINESCU in una din lucrarile sale, probabil ca Montgolficr a fost eel care in 1797 a inventat masina sonica, berbecul hidraulic, desi din ignoranta a fost clasificat cu 100 de ani 70

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP rirziu. Actiunea automata a bcrbecului se datora fortei de inertie a apei conducta de alimcntare. Cand lichidul se oprea brusc, energia agazinata in apa nu putea disparea si crestca in tcava de evacuare la un el mai mare decat eel initial. De fapt berbecul hidraulic aplica principiul Mservarii energiei. In 1864, berbecul si-a aratat eficienta de 82%, mai bine kcai orice combinatie moderna de pompa sau motor si comparabila cu cele aai bune pompe centrifuge i turbine. Deoarecc energia sonica cste transmisa prin impulsuri, o aplicatie a sa Kta in fabric-area ciocanelor de tot felul cum ar fi spargatoarele de roci, smile pentru nituire, taiere, sfaramare sau preselc cu actiune rapida. Gogu JNSTANT1NESCU a aplicat energia sonica in acest fel la spargatorul sau Ac roci in 1913 si la dispozitivul de tragcre sincronizata pentru armc, cu un ttca devastator in timpul primului razboi mondial. Semmficatia acestor inventii in combinajie cu sfaramatorul a fost amoscuta in industria miniera. Romanii au fost primii care au aplicat Kitatea la forarea de adancime in industria petroliera. Ei au luat nota de caajarile lui Gogu si prelcgerile tinute in timpul vizitei sale in Romania si icnaducerea in romana a cartii sale Teoria Sonicitatii pubiicata in 1920. In anii '30, inginerul dr. Ion Basgan a fost primul care a introdus nbraiiile sonice intr-o |eava de foraj legata la un aparat de forare rotativ. Debitele sonice cauzau oscilatii in {eava i astfel se produceau lovituri pMeniicc la capatul acesteia, in timpul forarii. Aceasta a permis ca arincimea si vitcza forarii sa creascS foarte mult. De asemenea a permis fanrea intr-un orificiu vertical fara distorsiuni, ceea ce nu era posibil prin wdrile metode. De exemplu, la campurile petroliere de la Moreni, in Romania, in >38 prin aceasta mctoda o gaura se fora la 1.915 metri adancime in 30 zile. Dr. Basgan a obtinut patente pentru aceasta tehnica in Romania si U.S.A. In 1938 el a scris o lucrare si in 1934 a publicat o carte referitoare la subiecml pe care Gogu CONSTANTINESCU 1-a scris in Prefata. Lucrarea a fost arezentata initial la Londra la Primul Congres Petrolier din Lume, in 1933 si a tost pubiicata in 1935 la Moscova si Baku, sub titlul, "Fundamentarea etodelor de forare moderna stiintifica". in afara industrici miniere, mici ciocane sonomecanice de forare sunt aaun folositc pentru echipamente in ateliere, sau firme private. Ele inbunatatcsc si usureaza proccsele de forare, mai ales in roci si zidaric. Frccventa impulsurilor sonice de forare poate varia de la doar cativa la 20.000 Hz in domeniu ultrasonic. Termenul "ultrasonic" a fost adoptat dupa 1935 pentru a inlocui termenul "supersonic" care se limita la a descrie riteza de deplasarc a obicctelor in aer pestc viteza sunetului (avioanele supersonice). Aplicatiile ultrasonicitatii pentru forarile la mare adancime in industria miniera s-au dezvoltat pe larg in S.U.A., dar pornind de la rezultatele initiale 71

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP obtinutc in 1960, Gogu a concluzionat ca metoda ultrasonica nu este la fel de eficicnta ca cea a sistemelor sonicc bazate pe frecvente medii fabricate in Romania. Pompele sonicc pot fi folosite pentru a extrage de sub pain ant apa si petrol. Aceste pompe nu au cilindrii, pistoane si arbori. Ele sunt formate dintr-un tub de otel inserat sub nivelul lichidului care trebuie extras, si care sunt facute sa oscileze de un generator sonic. La diverse jonctiuni ale tubului exista valve care se deschid si se inchid la o frecventa impusa de vibratii iar acest lucru cauzeaza inaintarea lichidului in teava. Numcroase patentc ale acestui sistcm au fost luatc in USA, Marea Britanie si Romania. Primele teste au aratat ca sistcmul lucreaza satisiacator la o adancimc de 2100 sau mai mult. Jntr-unul din teste sase tone de lichid au fost obtinute pc zi cu un tub de 63,5 mm in diametru, vibrat la 20 Hz cu o miscare altcrnanta de 12,2 mm. Pompele sonice produc de asemenea condijii favorabile pentru recuperarea secundara a petrolului. Acest lucru se face prin actiunea vibratorie a undelor sonice raspanditc in stratul care inconjoara conducta la capatul orificiului si de asemenea prin efectul de incalzire si termosonic care crcste fluiditatea petrolului. Astfel, pompele sonice ofera o alternativa mai ieftina mctodei costisitoare de cvacuare cu multa apa. Efectul termosonic previne de asemenea depozitele de parafina formate in timpul extracjiei de petrol care altfel ar forma parafina cristalizata la temperaturi scazute. Vibra|iile sonicc nu numai ca previn formarea dcpozitelor, dar si dizolva depozitele inapoi in lichid. Intregul proces dureaza intre 30 si 50 minute si se poatc rcpeta la fiecare trei zile, in locul sistcmului vechi care cauza tragerea afara a intregii tevi pentru curatare la fiecare patru sau cinci zile. In ciuda impactului major al sonicitatii in industria petroliera, rareori este mentionat in literatura de specialitate faptul ca Gogu CONSTANT1NESCU a fost primul care a dczvoltat Teoria Sonicitatii pc care se bazeaza atatea aplicatii. Gogu s-a plans despre acest lucru intr-o lucrarc citita la Societatea Inginerilor in iunie 1959, si Charles Jaeger a amintit acest lucru dclcgatilor la Conferinta Intcrnationala in Hidrologie de laLondradin 1963. Prin experimentele si inventiile sale, Gogu a demonstrat gencrarca si aplicarea putcrnicclor unde ale energiei sonice in benzile de frecventa medie prin aer, lichide si solide dar a reusit totodata sa genereze frecvente ultrasonice mai mart de 100.000 Hz in primele zile ale celui dintai razboi mondial, timp in care si-a notat si efectul termosonic. El a comunicat aceste experimente intr-o lucrare la Acadcmia Romana de Stiinte in 1919 si a previzionat multe altc aplicatii a ultrasonicitatii folosite astazi in industrie si medicina. 72

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Multe dintre aplicatiile dezvoltate in ultimii ani fac parte din domeniul Easocii si electroacusticii in care valoarca puterii sonicc transmisc cste ex Este interesant faptul ca ultrasonicitatea este folosita acum intensiv in Msme pentru o multime de aplicatii cum ar fi testarea ne-distructiva a wttadelor. detectarea defectelor in materiale si fabricarea bauturilor dbtice fermentate si conversia si stocarea semnalelor electrice in radar mm computere. Yibratiile ultrasonice generate prin metode electroacustice previn i?i.:':3 cristalelor mari si pot fi folosite in metal urgie. de exemplu in -_- ";area aluminiului si magne/iului turnat. Pe de alta parte Gogu si-a dat seama ca se pot obfine rezultate isfecatoare folosind deplasamente sonicc la numai cateva mii de Hz, dar CBBwlt mai multa energie decat cca obtinuta prin metode electroacustice. In alt experiment a fost capabil sd producd unde ultrasonice mai mfmm prin generatoare de felul celor dezvoltate la West Drayton pentru we. unde care pot fi folosite pentru a precipita particule de cenusa din tmfmrile defum, acizi din ceata si carbon negru din gaz mctan. Yibratiile sonicc pot fi folosite de asemenea in medicina, atat la facvente scazute cat si ridicate, de exemplu in scanarea ultrasonica, ewochirurgie si terapie. Vibratiile nu sunt periculoase, ca razele X si pot fi keoefice. Curen^ii sonici penetreaza tcsuturile si au o actiune ca de masaj si \m il~irr prin efectul termosonic al radia^iei. La cealalta cxtrema, frecventele foarte joase, sau deplasamente ttasonice pot fi generate de masini cu miscare lenta, cum ar fi turbinele de apa. sau morile de vant care actioncaza ciocanele dc forja, prescle, nmpelc sau masinile-unelte. Aplicate la semnalizarea pe calca ferata, accerea unui vagon pe ine sau a unei locomotive poatc fi semnalizata rtr-un generator sonic fixat pe linie care deschide sau inchide semnale Asiincte, bariere de drum sau semnale pentru ceata. Gogu a obtinut un patent britanic cu accasta idee in 1916, fund un csemplu tipic dc unde care sc propaga in lichid printr-o tcava actionand un xeceptor sau motor aflat la o anumita distanta dc generator. Pulsatiile produse de generator sunt inrudite cu undelc sonore si calatoresc prin tcava b viteza sunetului aplicata mcdiului folosit. Aceasta idee este o aplicafle hidrosonica adevarata, ca si aceea folosita a ^jargerea rocilor, dispozitivul de tragere sincronizata sau motoarele diesel ca injectie, dar la frecventc mai joase. Utilizarea bandelor de frecventd medii dc energie sonica in industric pentru scopuri percutante si de asemenca ultrasuneteie sau frecventele medii in metalurgie si medicina au fost cercctate si aplicate. Oricum alte aplicatii majore ale folosirii energiei sonice de frecvente medii pentru fabricarea masinilor rotative, transmisiilor variabile infinite, par a fi neglijate. 73

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Gogu CONSTANTINESCU a fost pioncrul acestor legaturi cu invcnfiile sale de transmisii hidrosoniee si sonomecanice in prima parte a accstui secol. Saizeci de ani mai tarziu, ceea ce nu este o Intarziere neobisnuita pcntru o inventie pentru a fi uitata si reinviata datorita schimbarii circumstantelor si nevoilor, a renascut interesul pentru posibilitajile dc aplicare a acestor mijloace de transmisie atat la masini statice cat si la vehicule de transport pe pamant sau apa. 3.7. IDEI GENIALE STOPATE DE LIPSA FONDURILOR, BIROCRATIE 1 SOARTA Dupa ce a terminat proiectul cu caile ferate in Romania, Gogu CONSTANTINESCU s-a intors in linistitul Oxen House de pe malul lacului Coniston. Aici se sirntea in clementul sau datorita frumusetii lacului i a muntelui, care au inspirat numerosi artisti si scriitori. Si-a amintit de zilele pctrecute la scoala cand tatal sau 1-a indemnat sa puna in balanja studiul artelor pe langa eel al chimiei si fizicii. El a luat in considerare sfaturile acestuia, dar si-a dedicat prca putin timp activitatilor culturale din cauza muncii frenctice depuse la Londra si Weybrigde, desi a avut timp sa cante la pian. A continuat sa se bucure dc pian cantand la Oxen House, si incurajat si ghidat de Eva, a devenit intercsat de literatura engleza, dar cu toatc acestea domeniul sau principal de interes a r8mas munca sa si dorinta de a-si vedea ideile puse in practica. Din pacate Gogu nu se bucura dc o sanatate robusta. Din ami tineretii el suferea de boli respiratorii si ale inimii care ii restrictionau activitatile fizice tot mai mult pe masura ce imbatranea. Pe la 50 dc ani doctoral i-a ordonat sa nu calatoreasca departe de casa si sa nu se agite. Intre aceste limitari Gogu si-a impartit indemanarca si encrgia intre noilc studii si planuri. Obiectivul sau imediat era sa isi imbunatateascS laboratoarele si birourile. Furnizarea energiei cerca imbunatatiri acolo unde nu erau linii principale dc elcctricitatc. In 1930, Oxen House avca doar un mic generator cu batcrii care ar fi trebuit inlocuit si care era ineficient si zgomotos. In sat era un parau, la o distanta de circa 900 m de Oxen House, care curgea printr-o zona impadurita cunoscuta ca Thrang Crag, in afara Lacului Coniston. Gogu a decis ca acesta ar putea fi o sursa de putere hidroelectrica pentru Oxen House. Estimarile locale facute de o firma producatoare de turbine au fost considerate de el prea costisitoare. Asa ca Gogu cu hotararea sa a desenat si construit propria sa schema, care includea fabricarea turbinei in propriul sau
74

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP folosind matcriale i munca locale si ajutorul fiului sau de zcce ani si sai vitregi aflati in vacanja. Schema includea construirea unui baraj de piatra in calea apei, unei conducte de la baraj la casa turbinclor si instalarea a o de mila dc cablu de puterc dc la turbina la Oxen House. Turbina mata din palete din cupru si rotorul din bcton armat, corpul fiind din n centru era un arbore lagaruit si alimentat in continuu cu ulci dintrror. Un capat al acestuia era conectat printr-o legatura flexibila la Forta apei care impingea palctcle turbinei era controlata de un v simplu robinet cu bila care scadea sau crestea marimea jetului de de la turbina astfel incat turatia sa fie constanta. Astfel nu erau pi aprcciabile in furnizarca cnergiei; de fapt erau atat de mici incat o haterie de stocare nu trcbuia folosita. Simpla instalatie a mers in continuu 20 de ani, cu minim de intrejinere i cand liniile principale de curent au devenit disponibile. Traind pc malul lacului Coniston, a observat diverse nave si a it ca multe din elc erau barci de canotaj sau de pescuit silentioase, cateva aveau motoare zgomotoase si mergcau incet fata de puterea El s-a decis sa demonstreze pentru propriul sau interes si pentru aentul familici si a localnicilor ca este posibil sa propulsezi o barca silenjios si mult mai rapid decat erau barcile cu motoare locale, cu un electric care conducea o elice special descnata de el. Un motor batran ; de doua baterii de 12 volti a servit admirabil acestui scop. Barca a fost prcgatita si impodobita cu lumini colorate a aparut Meapoasa si ncanuntata cu ocazia regatei nocturne date cu ocazia nronarii rcgelui George VI, fara a avea mijloacc vizibile de propulsie. A ; ca o fantoma printre cheflii si a disparut silentioasa in noapte inapoi la i House. A fost motivul de barfc a satului pentru multe luni de atunci inainte, si * *Sis remarci de felul "Profesorul s-a reintors cu siretlicurile lui!" Serios, ca rezultat a prieteniei sale cu Sir Malcolm Campbell, Gogu s-implicat intr-o analiza detaliata matematica a hidrodinamicii si anodinamicii ca alternative la ambarcatiunile de mare viteza. Si-a dat seama, inca o data, ca norii razboiului erau deasupra Europei. Oedea cu convingere ca ambarcatiunilc sale de mare viteza erau necesarc asent pentru opera^iunilc navale, mai ales stiind faptul ca gcrmanii lucrau aeja la asemenea nave. La inceputul lui August 1939 Sir Malcolm Campbell a doborat ^cordul lumii pe apa (124,846 mph) dctinut de Car Wood din America, cilatorind cu 141,74 mph in barca sa Bluebird pe lacul Coniston. Oricum era ingrijorat ca americanii ar putea curand sa ii doboarc racordul si avea nevoic de o barca mai rapida pentru a fi sigur ca isi va 75

T r a t a t de t e o r i a sonic it at ii - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP mentine rccordul. Cunoscand abilitatile lui Gogu si faptul ca lucra la designul unci noi barci de mare vitcza, Sir Malcolm 1-a intrcbat daca vrca sa ii deseneze o barca care sa sparga recordurile cu un motor de 2.000 CP. Gogu a fost de acord mai ales ca se potrivea cu planurilc sale de a proiecta o barca capabila sa navigheze cu peste 200 de mile pe ora si care, pretindea el, nu numai ar depasi recordurile, dar ar revolutiona opera|iunile navale si maritime. Considera ca un an ar fi suficient pentru a dezvolta proiecml cu ajutorul lui Sir Malcolm, dar aveau nevoie de ajutor financiar. El a sugerat ca tipul de barca pe care il avea in gand era unul care sa fie capabil sa calatoreasca mai repede chiar si pe mare agitata si are o acceleratie si manevrabilitate mai mare decat proicctele conventionale. La 1 Septcmbrie 1939 Hitler a invadat Polonia, accasta fiind inceputul celui de al doilea razboi mondial. Desigur ca descnul si constructia barcii de marc viteza a lui Sir Malcolm trebuia suspendata, dar Gogu considera c5 acum cu atat mai mult trebuia sa dezvolte o barca de mare vitezS pentru marina regala, in particular pentru distrugcrea submarinelor. La 1 Septembric 1939 Gogu i-a scris lui Sir George facand apel la ajutorul sau pentru a obtine ajutor financiar de la Amiralitate pentru actiunea sa. Observable sale indicau dorinta sa intensa de a sc pune la dispozitia AmiralitStii pentru indeplinirca eforturilor de razboi: "Pun la dispozitia Amiralitatii tot ce am, darul meu ca inventator, invatatura mea ca om dc stiinta, indemanarea mea, experienta si realizarile ca inginer. Daca tu faci la fel si aduci extraordinara ta initiativa, curajul si vitalitatea, vom reusi. Nu pierdetimpul." Sir Malcolm si Gogu au facut toatc eforturile pentru a face autoritatile sa fie interesate de proiecml propus, dar Amiralitatea nu a vrut sa faca nimic pana cand Gogu nu ar fi furnizat desenele sale pe hartie ceea ce Gogu nu dorea sa faca. In acelasi impas s-a gasit cu ministcrul aerului. Parea imposibil sa depaseasca aceste greutati. Pe de o parte era un inventator caruia ii era frica sa dezvaluie, la accl timp, tehnologia sa secrcta, care putea sau nu sa fie luata in considerare de guvern. Pe de alta parte nici un departament nu avea fonduri pentru cercetarea unui subicct necunoscut, indiferent cat de competent ar fi fost inventatorul. In timpul primului razboi dispozitivul de tragere sincronizata s-a putut construi datorita eforturilor depusc de ofiteri care au luat asupra lor responsabilitatca si a faptului ca guvemul avea nevoie dispcrata de asa ceva. In cazul navci nici un serviciu nu ceruse asa ceva si nu avea nevoie imperioasa de o astfel dc nava. Experienta anterioara de la marina regala, cu o nava de mare vitcza, un hidrofoil (ambarcafiune cu aripi portantc/imersate), nu a fost incurajata. 76

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP In 1918, Graham Bell, invcntatorul telefonului, a stabilit un record de Da de 61 de noduri intr-un hidrofoil Forlanini, iar succcsul sau a fcaenninat marina sa achizitioneze doua astfel de vase pentru incercari, in SCO. Din nefericire ele au fost distrusc in timpul unci furtuni mari. Apoi a britanica J.S.Whitc, dc pc insula White, a facut teste obtinand succesc 1 hidrofoil mic, pe la inceputurile anilor 1930. Inca o data marina regala a devenit intcresata de modelul experimental JfTIOl. care a fost terminat in 1930. Modelul nu a fost suficient prclucrat pentru a fi folosit in operatiunile SKtaie si necesita rcparatii continue si costisitoare. Momentan accst lucru a ats capat interesului marinei pentru accstc nave, considerand ca ideea lui joeu era doar o alta solutie referitoare la un hidrofoil. Intrc timp germanii au obtinut succese considerable bazate pe munca rooului Hands von Schcrtel si in 1940 a inceput constructia bazata pc un Bar de desene pentru uzul marinei si armatei. (Gogu fusese constient de aceasta amenintare si dc accca insistase ca trebuie sa se faca ceva pentru a fina potentiate capacitate germanii). Cativa ofiferi din scrviciul aerian si alte persoane au aratat un interes insonal proiectului lui Gogu. $tiau dc la succesul obtinut in timpul ODUIUI razboi mondial ca oricc fcl de nava avea accsta in minte va fi mult buna decat orice foloscau aliatii in aceea pcrioada. Au obtinut un motor nrumut pentru ca Gogu sa il foloseasca in experimentelc sale si fonduri late pentru a-1 ajuta sa construiasca un hangar pentru modelul erimental cu linia dc lansare pe lacul Coniston. Au existat apoi probleme in obtinerea unor matcriale de la Ministerial Esurselor pentru ca ccrcctarile sa continue, dar acesta nu a fost capabil sa ere materialclc si ajutorul de care Gogu avea ncvoic. Acesta nu avea Bciente fonduri pentru a plati salariul unui inginer. El a sperat ca Haralitatca Britanica Ti va furniza eel putin un inginer, dar accst lucru nu a fast msa aprobat. Singurul ajutor ar fi fost fiii sai, dar Ian era in Fortele aeriene Regale rceilalti doi fii Richard si Michael erau la scoala. Guvernul a fost de acord s> il elibcreze pe Richard spre sfarsitul razboiului. Imediat dupa razboi, Gogu 1-a contactat pe Sir Malcolm Campbell si i-a oferit sa inccrce sa foloseasca nava sa pentru a incepe incercarile de viteza -. ..-.il Collision. In iulie 1946 Sir Malcolm a venit sa inspecteze docul lui Gogu si oportunitatca sa pentru accst scop, dar i s-a parut prea mic, si a decis sa axistruiasca un adapost langa Coniston. A inccrcat sa gaseasca un motor nou Griffin de la un Rolls Roys, dar srau atatea intarzieri incat a trcbuit sa continue cu vechiul sau motor. Deoarece pentru viitor el dorea sa foloseasca un motor cu rcactie 1-a intrebat

77

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP pe Gogu cc crede despre aceasta idee. Gogu a considerat ca nu este nici un motiv pentru care un motor cu reactie sa nu rcuseasca, daca dcsignul barcii si motorul crau corecte dinamic astfel incat sa se evitc oscilatiile dc rezonanta longitudinalc si lateralc la viteza mare. Efectul giroscopic a fost luat de asemcnea in considcrare "...daca barca intalneste socuri longiludinale, reacfia giroscopica cste o spirala substantial^, care este greu de corectat cu carma. Sarcina ta va fi sa conduci o gigantica elice, care sa aluncce pe apa! Inca o data scuza-ma ca insist, dar eu chiar sunt nelinistit stiind riscul pe care ti-1 asumi" Din pacatc Sir Malcolm Campbell a murit in Dccembric 1948 in Reigatc, Surrey. Fiul sau Donald a continuat ceca ce a lasat el si a doborat recordul de viteza dc cateva ori cu o barca cu reactie. El a murit in timp cc mergea cu peste 300 mph pe Lacul Coniston in ianuarie 1967. Dupa moartea lui Sir Malcolm Campbell, insasi sanatatca lui Gogu a inceput sa se dcteriorcze si fara ajutorul lui Sir Malcolm, neavand facilitate adecvate, Gogu a trcbuit sa abandoneze munca sa la barca de viteza. Aceasta nava, conceputa ca un vas oceanic de pestc 1.500 tone capabil de viteze de 200 mph ar fi trcbuit sa fie diferita de un hydrofoil. Hydrofoilul (hidroglisor) lui Schertel VS.6 atingea o viteza de 47,5 noduri iar Gogu stia ca maximul de viteza care putea fi obtinut era de 61 noduri, atinsi de Graham Bell, limitare data de tabla subtire aflata in contact cu apa. Nava trebuia sa paraseasca apa in intrcgime cu ajutorul unor aripioare cand calatorea cu viteza, si trecea razant peste suprafata la cateva picioare deasupra ei si era condusa de tractiunca motorului. Gogu nu si-a publicat niciodata ideile despre acest tip de nava, dar rusii au inceput cercetarile in 1965 cu o masina de acest fcl numita Ekranoplan. Aceasta mergea la o inaltime de 3,5 pana la 14 m deasupra suprafetei apei si avea o viteza de aproximativ 300 noduri. Versiunile mai rccente ale acestei nave bazate dc designul lui Bartini si dezvoltate dc rusi in 1970 au fost numite glisoare de sol si erau capabile sa mearga deasupra apei la fel ca si deasupra pamantului. Mult mai recent in 1980 atentia a fost atrasa in Anglia asupra posibilitatilor militarc si comerciale ale acestor nave i au fost botezate Wingships (nave cu aripi) de Stephen Hooker, prescdintele fondator a Societapi Wingship. Aceasta a fost cu 40 de ani mai tarziu dupa ce Gogu a avut ideea sa originala asupra acestui tip de nave la inccputul celui de-al doilca razboi

78

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP aondial, iar industria britanica a picrdut oportunitatea de a fi lider in aceasta wxia si incitanta tehnologie. Ca urmare a dezamagirilor avute cu barca de marc viteza, Gogu a cootinuat sa isi dezvolte idcile si invenjiile. In acclasi timp el a raspandit amostintelc sale despre sonicitatc in lucrarile sale si i-a incurajat pe altii sa ^>lice principiilc acesteia pentru rezolvarea problemelor inginercsti. Cateva din inventiilc sale despre razboi nu au avut origini sonicc dar ao tost unice. De exemplu intr-un caz el a dezvoltat un nou tip de bcton armat pe care 1-a numit Feron. Principalul factor inovativ era forma si natura firelor 6s otcl care asigurau o matricc de legatura in trei dimcnsiuni. Materialul era fclosit in fabricarea etuvelor pentru combustibil solid, substituind grinzile k otel folositc pentru construct, cadrclc geamurilor, |evi, dale, etc. Nu a tost niciodata dezvoltat pe scara comerciala datorita lipsei de fonduri. In alt caz el a dezvoltat o lampa electrica (cand era consultant la Yorkshire Copper Works in Leeds in timpul anilor 1950) originala pentru pire si alte aplicatii, unde folosirea parafinei, a petrolului sau butanului putea fi periculoasa. Ideea a fost preluata mai tarziu de altc firme si lampi amilare sunt comunc acum in industrie sau ateliere. Pentru contribujia sa la stiinja si practica inginereasca Gogu a fost ales Membru Onorific al Societatii Inginerilor in August 1949 si in Octombric al xreluiasi an a castigat medalia de aur Simms pentru lucrarea sa "Scientist versus Engineers". In mai 1954 a fost premiat cu medalia de aur pentru lucrarea sa "A Hundred Years of Develpoment in Mechanical Engineering" cu ocazia sarbatoririi centenarului societatii. A furnizat lucrarea sa "Sonics" in aprilie 1959 si a primit pentru ea inca o data medalia de aur President. Dupa sfarsitul celui de al doilca razboi mondial Gogu a fost capabil sa reinnoade contactcle cu prietcnii sai vechi si colegii din Romania si a primit multe invitatii sa vizitezc pamantul pe care s-a nascut, ca oaspcte de onoare. in 1956 a fost invitat la o reuniune cu tofi colegii sai care s-a tinut la scoala din Craiova, dar nu a putut sa participe din cauza sanatatii. Avea atunci 75 de ani si tocmai suferisc o tromboza coronariana dublata dc pleurczie, care 1-a scos din activitate mai mult de un an. Datorita actiunii prompte a doctorului sau si grijii constante a Evei a reusit sa sc refaca complet. A fost numit membru de onoare a Academici Romane de Stiinte inca din 1920, si in 1960 desi avea 80 de ani a vizitat Romania inso^it de Eva, 79

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr.ing. loan I. POP pentru a primi titlul Doctor Honoris Causa in stiinte inginercsti la Institutul Politchnic din Bucuresti, succesorul vechii coli Nationale de Drumuri si Poduri, pe care a absolvit-o in 1904. In 1963 a mai calatorit o data in Romania, cu Eva, in vacanta si a stat la Constanja, inainte de a a-si sarbatori cei 83 de ani in Bucuresti. S-a realtors in Anglia in fcbruarie 1964. In acest timp trupul lui Gogu a dcvenit fragil si obosit de calatorie si agitatie, dcsi mintea ii era la fel de ascutita ca totdeauna. A continuat sa se preocupe de lucrarile lui noi si sa analizezc matematic problcmelc, dar chiar dupa cca dc-a 84 aniversare a cunoscut o caderc din care nu si-a mai revenit. A murit la Oxen House la 12 Deccmbric 1965 si a fost ingropat la curtea bisericii satului Lowick, la sud de Lacul Coniston cu vedcre la batranul Coniston, batranul munte care a fost in spatele casei pentru mai mult de 45 de ani. Funeraliile au fost pe larg dezbatute in presa nationals, locala si televiziune.

C\PITOLUL4 rRESCIPIILE FIZICE ELEMENTARE ALE SONICITATII

4J. GENERALITAJI Sc cunoaste ca mctoda naturala dc transmitere a energiei este prin irade. Un excmplu concludent este propagarea sunctului pnn aer, unde o sa care produce miscari armonice, transmite din aproapc in aproapc, pnn carioscilanteinjurulunorpozitiimedii,energia. O mctoda cunoscuta pentru a produce sunete este aceea de a lace sa force o membrana elastica, care imprima oscilatiile sale aerului wmjurator. Prin izolarea aerului, caruia i se comunica oscilatiile (de nemplu printr-un tub acustic) sunetul obtinut, poate fi dinjat si transmis la jtstante mari. , " Sa vedem cc se intampla intr-un tub in care acrul continut este pus in care de o membrana asezata perpendicular pe axa tubulin si care oscileazainjuruluneipozitiimcdii. Prima miscare a membranei, intr-un sens, deplaseaza un volum oarecare de acr de-a lungul tubului, careia i se opune aerul in repaus din restul acestuia, astfel se produce o zona de aer comprimat in imediata vecinatate a diafragmei. Totodata membrana in miscare comunica viteza Miticulelor de aer din imediata ei vecinatate, care la randul lor o transmit particulelor urmatoare, astfel incat orice perturbatie produsa pnn diatragma \-a inainta de-a lungul tubului. La miscarea inapoi a membranei, aerul aflat in imediata sa vecinatate, elastic fiind, se destinde si se rarcfiaza. In acest mod o oscilatie continua a membranei produce zone alternante de inalta si joasa presiune, care circula dc-a lungul tubului pana cand in final toatc particulele de aer din tub se pun m stare deosclat c. S-a constatat ca zonelc dc inalta si joasa presiune se deplaseaza dc-a lungul tubului cu o viteza de 330 m/s pentru aer si 1500 m/s pentru apa. Compresibilitatea coloanelor lichide poate fi venficata pnn urmatorul exemplu: ... -^ ^;^,0+r,, Se considcra un tub dc otel de 150 m lung.me, 25 mm diametru interior cu o grosime a peretclui de 5 mm, inchis la un capat si phn cu apa. Sa prcsupunem un piston ajustat ermetic impins in tub cu o presiune constants dc 35 kgf/cm2, (34,3 105 Pa). J^W, Daca lichidul ar fi incompresibil, crestcrea in volum a tubului sub aceasta presiune ar permite pistonului sa inainteze cu aproximativ 15 mm.

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Daca tubul ar fi nedeformabil, presiunea ar comprima apa intr-un grad care ar permite pistonului sa inainteze cu aproape 260 mm. Se vede, prin urmare, ca factorul principal in schimbarea de volum care se produce sub presiune, cste compresibilitatea apei, iar dilatarea tubului este aproape neglijabila. La anularea presiunii exercitate asupra pistonului apa se destinde la volumul initial. Pentru alte lichide rezultatele sunt desigur asemanatoare. Sa presupuncm ca tubul, in loc sa fie inchis rigid la un capat, cste inchis de un piston mobil {inand un permanent contact cu coloana lichida, dar liber de a se misca in aceasta. Pistonul motor cste actionat armonic printr-un mecanism biela-manivela, si ca pe langa aceasta in coloana de lichid cxista o presiune statica permanenta. Singura rezistenta la miscarca pistonului este inertia coloanei de lichid, iar daca aceasta este scurta, lichidul va avea o miscare similara cu cea a unei mase solide. Daca lungimca coloanei este considcrabila, la miscarca straturilor de lichid care se glsesc mai aproape de pistonul motor se opune inertia straturilor mai indepartate, astfel ca la cursa Tnainte lichidul va fi comprimat in imediata vecinatate a pistonului, reducandu-si volumul, rezulta ca miscarea straturilor de lichid, indepartate de piston, va fi mai redusa decat aceea a straturilor apropiate. La orice viteza de rotatie a manivelei va fi un punct in coloana lichida in care la terminarea cursei de inaintare a pistonului nu va avea loc nici o miscare de lichid. Lichidul dintre acest punct si piston va fi in acel moment intr-o stare de compresiune care variaza de la maxim langa piston, la zero. In momcntul vitezei maxime a pistonului, viteza stratului de lichid in contact cu cl va fi mai mare decat aceca a straturilor mai indepartate, iar encrgia cinetica a straturilor apropiate de piston se va transmite asadar de-a lungul coloanei. Encrgia consumata de piston in cursa sa inainte este continuta in coloana de lichid, parte sub forma de energie potentials datorata reduccrii volumului Iichidului la comprimare si parte ca energie cinetica. La cursa de retragere a pistonului, comprimarea straturilor de lichid in contact cu accsta scade, iar expansiunca Iichidului arc loc intre punctul de presiune maxima a coloanci si piston. Deoarecc punctul presiunii maxime se indeparteaza de piston la inceputul cursei de retragere, viteza stratului de lichid in contact cu pistonul este inversata, iar presiunea acestui strat va descreste pana cand pistonul ajunge la sfarsitul cursei de retragere, cand stratul de lichid in contact cu pistonul sc gaseste intr-un repaus instantaneu. Continuarea rotatiei manivelei imprima coloanei de lichid o serie de impulsuri care transmit modificari dc presiune si volum de-a lungul coloanci, fiecare din particulelc Iichidului osciland in jurul unei pozitii medii. 82

Tratat dc t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Cele dc mai sus se aplica si la coloanclc solide. Astfel in cazul unui arc lung, la care un capat este supus la solicitari armonice in directia kmgitudinala, resortul se va comprima si destinde din nou la incetarea solicitarii, efectul acesteia va circula dc-a lungul arcului cu o anumita viteza. Inertia spirclor arcului, indepartate dc capat, produce rezistenta necesara comprimarii primelor spire, dar la incetarea solicitarii, dcstinderea are loc in ambclc sensuri, astfel ca unda compresiei si deplasarii circula de-a hmgul arcului. La transmitcrea sunetului prin aer, daca aceste unde cad peste un receptor sensibil, cum este timpanul urechii, receptorul sc pune in vibratie si sunetul este auzit. In mod similar sunctul sc transmite prin lichidc si solide. Pentru ca un receptor sa fie apt de a raspundc vibratiilor el trebuie sa poata oscila la frecventa undelor incidente. Pentru transmitcrea puterii prin unde mecanice, este necesar a se realiza mijloacc prin care vibrajiile din linia de transmitere sa poata fi receptate si convertite spre utilizare. Daca se considera un mecanism bicla-manivela care se roteste cu o viteza unghiulara constants, pistonul (P) se misca alteraativ in conducta (c), figura 4.1, plina cu lichid. La fiecarc cursa dc inaintare a pistonului se formeaza o zona de inalta presiune, zone care circula de-a lungul tubului, pornind de la piston (zone innegrite); intre doua zone vecine de inalta presiune este o zona de presiune joasa. Deci in oricc punct al conductci presiunea va evolua armonic.

Figura 4.1. Distanta uniforma (de-a lungul {evii) la care valorile prcsiunii se repeta, este lungimca dc unda X a miscarii vibratorii din lichid. Daca v este viteza cu care aceste unde circula de-a lungul tubului si/ frecventa circulara a manivelei (m), atunci sc poatc scrie: X-
f

41

83

Tratat de teoria s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP 1) Daca conducts are o lungime finita si este inchisa la un capat, in punctul r, la o distanta dc pistonul (P) egala cu un multiplu exact al lungimii de unda si sa presupunem ca pistonul are o cursa mica in comparatie cu lungimea dc unda A, figura 4.2, unda de compresiune va fi oprita la (r) si reflectata inanoi de-a luneul tubului.

Figura 4.2. Daca manivela isi continua rotatia cu o viteza uniforma, o zona de presiune maxima va porni de la piston exact in momentul in care zona reflectata de presiune maxima va atinge pistonul. Astfel vom avca o unda de amplitudine

^.J

dubla fata" de cea initiala. Rotatia urmatoare a manivelei va spori din nou amplitudinea undei transmise in sens direct, procesul repctandu-se si la rotatiile urmatoare. Rezultatul acestei continue adaugiri de energie este ca maximul de presiune creste nelimitat pana cand conducta va crapa. Trebuie observat ca intr-o unda de amplitudine mai mare, presiunilc maxime cresc, la fel ca si vitezcle si deplasarile maximc ale particulclor oscilatoare.
v /
c

'CO

p,

p>
Figura 4.3.

2) Sa presupunem ca in loc de a incbide teava in mod rigid in punctul (r) se pune in acel loc un piston (P2) Iegat cu manivela (012), analoaga cu manivela (mi), figura 4.3. Sa consideram ca ambcle manivele sc rotesc in faza cu aceeasi viteza unghiulara coj = (02. Daca coloana de lichid ar fi continua dincolo de pistonul (P2), este evident ca" miscarea sa ar produce in aceasta coloana o 84

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP de unde similare si o continuare a undelor dintre (Pi) i (P2). Asadar, 4aca pistonul (P2) s-ar misca sincron cu (Pi), ar absorbi intreaga caorgie a undelor produse de acesta si care circula de-a lungul Mfactei. Se va arata ca, de asemenea, pistonul (P2) va fi apt de a absorbi i biza intreaga energic a undelor care sosesc la el, adica ar fi asezat in acele Kte ale conductei in care perioada miscarii alternative este aceeasi cu a jului (Pi) i cu conditia ca faza miscarii lui sa fie astfel ca sa produca o agire dincolo de el a undelor care produc forta (miscarea pistonului sa n faza cu miscarea stratului de lichid in contact cu acesta). In concluzie maximul presiunii in conducts nu va depasi in nici tm punct maximul de prcsiune din vecinatatea pistonului motor, afferent de lungimea liniei de transmisie, fund aceeasi pentru o jjjme a liniei egala cu 0 lungime de unda sau un multiplu al ei. De asemenea cele dona pistoane se pot misca fie in acelasi sens fie in sensuri contrare, iar miscarile lor pot diferi si in faza cu orice sbi potrivit relatiei care exista intre pistoane si lungimea de unda. In exemplul precedent, toata encrgia produsa de pistonul (Pi) in coioana de lichid, poatc fi absorbita de pistonul (P2). Daca s-ar introduce mai multa energie (produsa de pistonul (Pi) *ecat cea absorbita de pistonul (P2), presupunand ca n-ar exista pierderc prin frecare, este evident ca se vor forma unde rcflectate, produse de opactul undelor directe asupra lui (P2). Rezultatul va fi ca surplusul dc caergie va rSmane in lichid, iar continuarea rotatiei va adauga in 1tiuuu energie, sporind maximul de presiune in mod indefinit pana cind in cele din urma, ca si in cazul tubului infundat, teava va plesni.

(n
\ r
Fisura 4.4.

3) Sa presupunem ca in cazul tevii inchise, cu o lungime egala cu multiplul lungimii de unda. se va ase/a in comunicare cu aceasta, si in . . i n a t a t e a pistonului, un vas (C) cu pere^i rigizi, plin complet cu lichid, de un volum considerabil fata de volumul deplasat la micarca pistonului (P). figura 4.4.

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP La fiecare cursa de avans a pistonului, sc va crea un debit prin orificiul vasului, care va comprima lichidul din incinta, iar la fiecare cursa de retragere a acestuia lichidul se va destinde. In functie de volumul vasului, o cantitatc mai mare sau mai mica de lichid va curge in sau din vas, la fiecare rotatie a manivelei (al). Capacitatea (C) va lucra astfel ca un arc, care va absorbi energia undelor directe sau reflectate, cand presiunea este mare si restituind-o cand presiunea scade. Presiunea medie in (C) si in teava va fi aceeasi, astfel ca dupa cc undelc reflectate succesiv in teava vor atinge o oarecare amplitudine echivalenta cu presiunea medie pistonul va dezvolta pur si simplu energie pentru a comprima lichidul din (C) la cursa de inaintare, iar in acest caz lichidul lucrand ca un resort, va restitui pistonului energia la cursa inapoi. Efectul consta in aceea ca prin producerea undelor reflectate vor lua nastere in pistonul tevii o serie de unde stationare, nerezultand nici o crestere de energie in lichid, presiunile nedepasind limita fixatii. In concluzie, prin folosirea unei incinte de felul lui (C), teava poate fi inchisa partial sau total. Asadar va fi posibil de a aseza la capatul extrem sau la un punct intermediar al ei, aparate pentru utilizarea partiala a cnergici undelor, iar manivela rotativa (ml), va executa lucru mccanic numai in masura in care energia este efcctiv utilizata. 4) S3 presupunem ca feava este inchisS in punctul (r) la o distanfa egala cu un multiplu intreg, n, al lungimii de inula, incepand de la generatorul de unde (g) si ca exista ramificatiile b, c, d, la distante de -; -A si respectiv A, figura 4.5. Cunoastem, din cazurile analizate mai sus, ca daca robinctul (r) este inchis iar robinetul fo) este deschis, conducand la un motor (m3), care se roteste cu o vitcza sincronS, accsta va fi apt sa absoarba intrcaga energie introdusa in lichid de generatorul (g). Ne rcamintim ca daca toate robinetele sunt inchise, in conducta vor lua nastere unde stationare, avand maximul de variatie a presiunii la capatul (r) si la , (adica in punctul b). In aceste puncte debitul va fi intotdeauna zero, iar presiunea de va alterna intre valorile extreme determinate

A 3 capacitatea (C) (un vas plin cu lichid). La distante de si X in punctele 4 4 (a) si (c), debitul va alterna intre valorile extreme, dar variatia de presiune va ramane zero. In acest caz, punctele de presiune si miscare maxima nu circula de-a lungul tevii ci sunt fixe ca pozitie, iar teoretic nici o energie nu curge de la generator. Altfel spus, la punctele de deplasament maxim, variatia de

Tratat dc t e o r i a s o n i c l t a t n - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP presiune este nula, iar la punctele de variatie maxima de presiune, nu sc produce nici un deplasament de fluid.

nX

Figura 4.5. 4a) Este deci evident ca daci robinetul (n), care conduce direct la otorul ml, este deschis acesta se va roti cu vitezsi sincrona, fund apt de 1 absorbi toata energia comunicata liniei. Asadar, semiunda stationara dintre s) si (b) dispare, fiind inlocuita de o unda progresiva, pe cata vreme intre "b> si capatul liniei (r), unda stationara va persista. 4b) Daca robinetul (r{), care conduce la motorul (1112) (asezat la ;.) este deschis, toate celelalte robinete fiind inchise, cum in punctul (c)
/.

variatia de presiune este tot timpul zero, nici o energie nu va putea fi ibsorbita de motor, iar unda stationara va persista in intreaga lungime a
. Hmlui.

4c) Daca motorul este legat la un punct intermediar, parte din energie va fi absorbita de motor, iar unda stationara va persista cu o amplitudine totusi redusa intre generatorul (g) si motor, starea lichidului intre acestea putand fi considerata ca rezultanta a doua unde suprapuse: o unda stationara si o unda progresiva sau in mers. 4d) Sa presupunem acum ca motorul (m.i) nu este in stare de a absorbi intreaga energie comunicata liniei prin generatorul (g). Vom avea atunci suprapuse in teava un sistem de unde stationare si unul de unde mobile in lungul tubului, astfel ca nu va fi nici un punct in teava la care variatia presiunii sa fie in permanenta zero. 87

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr.ing. loan 1. POP In consecinta, un motor legat la oriee punct al fevii va fi in stare sa absoarba i sa utiiizeze o portiune din energia comunicata liniei. E = Em3 + Ed
'

4.2

<. Energia produsa de generatorul (g)

\ Energia ramasa disponibila pentru a fi utilizata de alt motor Ed

Energia preluatade motorul (m3) Em3 Figura4.6. Se vede in consecinta, ca daca avem un numar de motoare toate legate la linie, fiecare din ele va fi apt de a prelua o parte din energie efectuand un lucru util. Numai cand nici o energie n-ar fi utilizata pot exista puncte in conducta la care variatia presiunii sa fie permanent nulS. Din cele expuse, se vede ca se pot imprima coloanelor gazoase, lichide sau solide, variatii periodice de presiune i volum, care pot circuia de-a lungul acestor coloane, silind diferitcle particule sa vibreze (oscileze) de o parte i de alta a pozitiilor lor medii.
Qi

Qs,
unda directa

FIQIIFQ 4 7

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP JL ACTIONARI HIDRAULICE CU DEBITE ARMONICE In transmisiile hidraulice conventionale fluidul (uleiul spre exemplu) rafizeaza o miscare unidirecjionala intre convertorii de energie (pompa si Moral hidraulic) in timpul procesului de transmitere a puterii aBBCtionarii). In transmisiile hidraulice cu debite armonice lichidul realizeaza o periodica alternative, (sinusoidala) intre convertorii de energie,

c G - generator; c conducte; M - motor; Qu - debitul instantaneu pentru faza i. Figura 4.8. Componenta sistemului hidraulic cu debite alternative Facand analogie cu electricitatea, aici pompa va putea fi denumita 'generator hidraulic". Transmisiile hidraulice cu debite armonice pot fi divizate in doua (Mpuri (tot prin analogie cu motoarele electrice): transmisii sincrone si asmcrone. Daca ng nm, atunci se poate vorbi despre "transmisie hidraulica cu aebite alternative". Munca de pionierat in transmisiile hidraulice sincrone a fost facuta Jc catre Gogu Constantinescu in anii 1920, care a si elaborat o teorie privind aceste sisteme. Lucrari importante in acest domeniul au realizat si Schlosser, Prokes, sir Hibi trateaza si el posibile constructii cinematice si proiecte ale sansmisiilor hidraulice cu debite alternative trifazice. De asemenea cercetari supra acestui domeniu s-au efectuat si in Ungaria incepand cu anul 1969. Aria de aplicabilitate a acestor tipuri de transmisii hidraulice, ca si in cazul altora, nu poate fi exact definita. Rezultatele cercetari lor au dus insa la concluzia ca in sistemele in care sunt cerute momente de pornire si teri mari, transmisiile sus mentionate pot fi utilizate cu mult succes. 43. PROPRIETATI CARACTER1STTCE TRANSMISIILOR HIDRAULICE CU DEBITE ALTERNATIVE Caracteristicile transmisiilor hidraulice cu debite alternative sunt discutate din punct de vedere hidrodinamic doar pentru cazul conductelor

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a f i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP scurte. Pentru cazul conductelor de lungimi mai mari metodele de transmitere a puterii vor fi discutate in capitoiul urmator, care detaliaza teoria sonicitatii. Elementele care compun sistemele hidraulice cu debite alternative au fost prezentate in figura 4.8, si sunt: generatorul (pompa) (G), motorul (M) si sistemul de conducte (c) care dirijeaza debitul respectiv puterea catre motorul 3. Si aici ca si in cazul celorlalte sisteme de transmitere a energiei, doar o parte a puterii hidraulice poate fi utilizata de catre sistemul hidraulic cu debite alternative. O anumita parte a acesteia se va transforma in caldura in rezistente, iar o alta parte va participa la crearea vibratiilor in lichid f ara a produce un lucru mecanic util. 4.4. PARAMETRII ARMONICI. DEFINIJII 4.4.1. Debite armonice sau sonice Consideram un piston (P), care se deplaseaza in cilindrul (C), datorita antrenarii sale de la un mecanism biela (b) - manivela (m), figura 4.9. Manivela se roteste cu o frecventa unghiulara constants <o [rad/s], avand faza initiala <p [grade]. Prin tuburile (T), se asigura accesul fluidului in camerele (A) si (B), delimitate de pistonul (P) in cilindrul (C), de sectiune S [m ]. Viteza de rotatie (constants) a punctului M este: v = cor unde: r lml este lunsimea manivelei motrice.
V=0OT= Ct.

4.3

y B

T^ ---------- F

T
Figura 4.9.

/
\

Viteza liniara cu care se misca pistonul (P) in cilindru, este data de viteza vx (proiectia vitezei v pe directia miscarii): vx = v sinfat + <pQ)* const. 90 4.4

Tratat dc t e o r i a s o n i c i t a t n

- Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

Pistonul in miscarea sa cu viteza vx, antreneaza un debit instantaneu i JB" S]. care conform legii continuitatii are expresia:

Q i = v x - S = v-S-sin(o>t + (pQ) = ., = co-r-S-sw(col + cpQ) = = Qamax-sin(G)t + <p0) _

fe.^-^'-S

4.7

In relatia (4.6) termenii au urmatoarea semnificatie: 2omax - este alternativ maxim [m3/s] sau amplitudinea debitului sonic; t -1 [s]: <p - unghiul de faza si daca T este perioada unei alternante piete, egala cu timpul unei rota^ii a manivelei, avem: (O = 2 - K - f unde / = Sa definim debitul eficace ge/prin ccuatia: 1T
2

"

On

Qef =

T 0

JTiQi2^dt=^-Qamax

Debitul eficace, este o marime foarte importanta deoarece este anportionala cu energia procesului sau cu puterea sa medie. Viteza eficace se defineste prin relatia: v
ef

~ S

411

Volumul gencrat dc cursa pistonului, Vp, este: Vp = 2 - r - S dar din relatia (4.7):

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP r-S = deci: Q vp=2- &mm
CO

.Qa*

--- cJ~
412

Acesta corespunde cu volumul deplasat de piston m cilindru in timpul unei singure curse [m3]. In consecinta, cursa x a lichidului in conducts, in imediata vecinatate apistonului va fi: / ... Y_f p_2-Qamax S~ co - S 4.4.2. Frecvenje si lungimi de und2 Notand cu v [m/s] viteza de propagare a unei unde de presiune in fluidc, cu X [m] lungimea ei de unda si cu/[Hz] frecventa circulara, similar cu binccunoscuta relatie din mecanica: s-v-t unde. s -spatiul,[m]; v- viteza, [m/s]; / - timpul [s]. echivalentul acesteia in fizica estc: X-v-T unde Treprezinta perioada [s]. Dar: 4.15 4.14

r-i
asadar:

A=~

[m]

4.17

Deoarece in tehnica majoritatea actionarilor se fac cu motoare elcctrice, a caror frecventa circulara se masoara in minute si se noteaza cu n (turatie) [rot/min], relatia (4.17) devine: 60 -v 1 = ------n

4.18

92

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a { i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP In tabelul 4.1 sunt prezentatc domeniile frecventelor si lungimilor dc aada corespunzatoare unei vitezc de propagare a undei de presiune i = 1350 m/s. Tabelul 4.1,

DOMEN1UL DE UNDA

/ [s'l

n (rot/min]

[m]

UNDE LUNGI [ L~M UNDEMEDII

<1

1-5 5 - 12,5 12,5-16,6 16,6 -25 UNDE SCURTE 25-50 50- 100 100-400 IDS 400-1.350 1.350- 13.500 BSS UNDE >13,5103 ULTRASCURTE
4.4_?. Presiuni alternative sau sonice

60 - 300 60 - 300 300 - 750 750-1000 1.000- 1.500 1.500-3.000 3.000 - 6.000 6.000 - 24.000 24.000-81.000 81.000-810.000 > 810.000

< 1.350 1.350-270 270- 108 108-81 81 -54 54-27 27- 13,5 13,5-3,37 3,37 - 1 1 -0,1 <1

Considerarea presiunilor alternative este similara cu cca a debitelor alternative. Intr-un tub in care se vchiculeaza un debit altcrnativ, presiunea stantanee p, va avea o forma similara cu acesta:

ide: Pamax este maximul prcsiunii alternative sau amplitudinea ci [Pa], q> -jngbiul de faza sipm - presiunea mcdie in tub. Minimul absolut al presiunii in tub va fi atunci:
Pmin = Pm ~ Pc

4.20

maximul absolut al presiunii va fi:

'max

= Pm+ Pa,

4.21

Daca pi este presiunea intr-un punct oarecarc al tubului iar /?? presiunea intr-un alt punct, diferenfa:
4P = PSi = Pi ~ Pi = Pamax ' &*{*>
t+

<Po)

422

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP va fi definite ca presiunc sonomotricc instantanec intre doua puncte iar p, anna este amplitudinea ei. Presiunea sonomotrice eficacc este: Psef2=~\Pi{tf-dt = ^1

4.23
l

de unde rezulta:
_ Pa max

4.4.4. Deplasamcntul sonic Deplasamentul sonic, Ss este definit de relatia: 5s=)Qrdt 4.25

El reprezinta voiumul fluidului deplasat in intervalul de timp t2 - tj. Daca debitul instantaneu Q, este o functie armonica simpla, Ss este de asemenea o functie armonica simpla. De excmplu, daca avem:

Qi=Qamax-cos(a>-t + <p0) sau:

Qi=Qamaxsi"(ct + <Po)

#s =Qamax- \cos{ax + <p0)-dt = ^^ (sin{cot2+<p0)-sin{o)-tl + n))

A
n a

sau:
#S=Qamax ' \sw{cOt + (pQ)-dt = =^^-{cOs{o)-tx +^Q)-COs{(Ot2+ <p0))

a
g

>
_ ilamax S max C O A If, T-^-V

Amplitudinea deplasamentului sonic este:

Prin maxim

urmare amplitudinile dcbitului alternativ si deplasamentului maxim sunt legate prin relajia:
O
iio max

=Sc
U

a)
m

4.27

S max

din relatia (4.7):

Qamax = f ( 0 S

94

Tratat dc t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Ezulta: SSmax=,-S 4.28 Observam ca in cazul in care debitul sonic este produs de un ce se misca intr-un cilindru, amplitudinea deplasamentului sonic egala cu jumatatea volumului descris de piston. Deci: 8Smax= 5. Perditanta Sub dcnumirea de perditanta vom intelege orice scurgere sau Krdere de lichid prin mici interstitii sau orice alta pierdere de debit datorata pcskmii. Debitul care se pierde sub presiune prin mici deschideri este pcportional cu diferenja de presiune. Notand cu Cp un coeficient pe care-1 vom numi coeficient de je iitanja, vom avea legea generala:

4.29

QP=CPTP^\

4.30

Qp=Cp-App
A -QP P

Cu unita^ile alese Cp va fi masurat in cm5/kgs si sc poate vedea ca Aroensiunile' sunt invcrsul acelora corespunzatoarc coeficientului de iKtiune Cf, relatia (4.32). Fiind vorba de un tub lung ale carui legaturi nu sunt pcrfecte, vom adea privi pierderea totala dc lichid ca fiind uniform distribuita de-a lungul jcestuia. In acest caz coeficientul de perditanta, datorat scurgerilor prin znbinari poatc fi dcfinit pe unitatea dc lungime a tubului. 4.4.6. Impedante hidraulice (Rezistente complexe) Debitul armonic poatc fi exprimat sub forma: 0, = Qn , sinicot + Oc\)
Ki Kamax \ VO/

4.31

95

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan 1. POP unde: Qi - debitul instantaneu; Qamax - (debitul allernativ maxim), amplitudinea debitului alternativ; CD - frecventa unghiulara a debitului alternativ.

Acesta, prin evolutia sa, intampina o serie de rezistcnte hidraulice complexe, cauzate de frecari (in cazul curgerii laminare sau turbionare), inertia fluidului in miscare, compresibilitatea sa etc., pc care le vom numi impedance (hidraulice, respectiv sonice). 4.4.6.1. CSderea de presiune datorata frecdrii de-a lungul unei rezistente hidraulice Aceasta estc proportionals cu debitul [46]:

ApR=Rf-Q
4.32 unde: Rf- rezistenja datorata frecani (la curgerea laminara). Pentru cazul curgerii turbulente, Rf va lua valoarca rezistentci echivalente liniarizate pentru curgerea turbulenta. Datorita faptului ca la deplasarca unui fluid prin conducte apar frccari intre straturile de lichid si intre lichid si pereti conductei, aceasta deplasare se face cu consum dc energie numita pierdcre hidraulica dc presiune. Aceste pierderi sunt dcpendente de viscozitatea Iichidului vehiculat, de rugozitatea pcrelilor conductei si de vitcza dc deplasare a Iichidului prin conducta. In hidraulica continua determinarea pierderilor liniare se face functie de tipul miscarii fluidului, care poate fi laminara sau turbulenta. Miscarea laminara este prezenta la viteze relativ mici, la care diferite straturi se misca paralel intre ele, fara amestecarca particulelor componcnte, liniile de curent fiind rectilinii si stabile. In miscarea laminara intre straturile de fluid apar forte tangen|iale, care raportatc la aria suprafetei de contact reprezinta tensiuni tangcntialc. Aceste tensiuni se pot calcula cu relatia lui Newton: F 5 dv 4.33 dn unde: H - este cocficientul dc viscozitate cinematica, [N-s/m ]; ----- reprezinta variatia vitezei pe directia normala la linia dc curent, [1/s]. dn

Tratat de teoria s o n i c it at ii - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Miscarea turbulenta cste prczenta la viteze rclativ mari, aspcctul scarii fund neuniform, fluctuant, diferitelc particule amestecandu-se intre : datorita unor traiectorii variabile in timp. Vitezele particulelor sunt jabantc, iar liniile de curent sunt neregulate si incalcite. Critcriul care detcrmina tipul miscarii este dat de o marime afcnensionala numita numarul lui Reynolds: v-d Re = 4.34 de: v- viteza medie a fluidului, [m/s]; ddiametrul conductei, [m]; v- viscozitatca cinematica, [m2/s]. Daca acest numar este sub o valoare critica egala cu 2320, miscarea ssse laminara, iar pentru valori mai mari miscarea este turbulenta. 4.4.6.1.1. Determinarea pierderilor liniare in hidraulica continua Pierderile de energie care se consuma la invingerea rezistenjelor kdraulicc se compun din: - pierdcri de energie liniare Apn, proportionate cu lungimea trascului parcurs de fluid; - pierderi de energie locale Apioc, care se consuma local in aparate, coturi, locuri cu variatii de sectiune, etc. Fiecare rezistenta hidraulica luand natere independent de actiunea rszistentelor vecine conform principiului suprapunerii efectelor, picrderea de sarcina totala pe un circuit estc suma pierderilor liniare si locale pe accl circuit:

S-a convenit ca pierderile de sarcina sa se raporteze la cnergia cinetica: Ap = $ - - v 2g 4.30

m care valoarea coeficientului dc rezistcnta depindc de caractcrul miscarii fluidului (laminar sau turbulent) i dc tipul rezistentei (liniara sau locala): / Z = A-~ d unde: X - estc o marime adimensionala si depinde de caractcrul miscarilor i de rugozitatca peretilor conductei; 97 4.37

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr.ing. loan I. POP d- diametral conductei, [m]; / - lungimea trascului parcurs de lichid, [m]. Astfel pentru pierderile liniare relatia (4.36) devine: Apiin =x-L.J.v2 d 2g 4.38

La regimul laminar (Re < 2320), rugozitatea peretilor conductei nu are nici o influenta asupra lui X, in acest caz el calculandu-sc cu relatia: 64 X = Re 4.39

Pentru regimul turbulent valoarea lui X este influenfata atat de numarul lui Reynolds al miscarii, cat si de rugozitatea relativa nr a peretclui conductei: A nr = 4 40 r undc: A - rugozitatea peretelui conductei, [m]: r - raza interioara a conductei, [m]. Pentru simplificarc vom considera cazul conductelor hidraulice nctede la care influenta rugozitatii se poate neglija. Daca numarul lui Reynolds, Ree\^-\0 ...10 J, atunci sc va calcula X cu ajutorul rela|iei lui Blasius: _ 0,3164 _ 1 URI

'iflOORe'
Daca insa Re > 10 , atunci se va folosi formula lui Filomenko si Altsul: a- ______ ! _____ (l8lgRe-l,64)
i

442

!n figura 4.10 sunt reprezentate grafic rela):iile (4.39), (4.41) si (4.42), reprezentare care ofcra amanunte despre evolutia parametrului X in functie de evolutia numarului lui Reynolds.

98

Tratat dc t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

ino3

i*io*

i-ioJ

mo*

Re

Figura 4.10. Evolutia parametrului A mfunctie de evolutia numarului lui Reynolds 4.4.6.1.2. Determinarea pierderilor liniare in hidraulica sonica Dupa Gogu Constantinescu pierderile in ansmisiile sonice se calculeaza cu relatia: liniare de presiune
4 43

4>s/=V&
:.::

tpa^

Rf- este cocficicntul de frictiune, Qi - este debitul sonic instantaneu,

m' daN-s m"

Acestea se calculeaza cu urmatoarele relatfi [14]: 1

Rf-e-ytyef

daN-s 2g-S-d L

4.44 J 4.45

m3 nr
Qi = Qamax <<* +<P<>)

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP unde:

E-

coeficient adimensional; "daN

ra

y- greutatea specifics ma lichidului, / s lungimea conductei, [m]; vefviteza eficace, nr g - acceleratia gravitationala, 5 - sectiunea conductei ddiametrul interior al
amax

i, [m2]; il conductei, [m];

fX_.._ - amplitudinea debitului

sonic, co- frecventa unghiulara, [rad/s]; <po - unghiul de faza, [rad]; Valoarea empirica a lui fypoate fi calculate dupa formula:
e-y-l-v Rf = 2-g-S-d
f

4.46
:

"J

2-g-S2d

0*'&

ir-TW-&
4-g-S2d

unde: y- este greutatea specified a lichidului [daN/m3]; /-lun gimea conductei [m]; g - acceleratia gravitationala [m/s ]; S- sectiunea conductei [m2]; vej- viteza eficace [m/s]; d- diametrul interior al conductei [m]. Pentru apa: = 0,02 + 0 , 18
v

4.47

sau in S.I.: s = 200 + - f 18

4.48

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Experience exacte asupra acesfui subiect lipsesc, astfel ca aceasta fcrmula trebuie considerata ca fiind aproximativa. Ecuatia (4.46) se mai poate scrie sj sub forma:

y!

V Rf -

g-S 2-d Inlocuind pe e din (4.47) obtinem:

4.49

yd

V
0,02 + -

0,18

g-S 2-d :;::: Rf =

4.50

4yefd/
+
0,
/

g-s

0,01 -vef

100

v
09 Vd Vd
v 1 + -L. V ef

scriind:

ef

Vef

100-&,=^- + --,p^-=^1 d d se obtine:

4.51

V d d
Y- l

Rf=kr^-L rtntru sistcmul de unitati Mkfs. Daca inlocuim pe s din (4.48) obtinem:
R

4.52

=r-i V
200

1!

,
asadar:

V-v7^
D I _Y''

H v
g-s d

100 +

Vv7^
4 53

g-S pentru sistcmul dc unitati S.I., i in care k2 estc dat de rclajia:

kl

~d

100 + ef *

4.54

Trebuie observat ca viteze eficace, comparativ superioare pot fi intrebuintatc in tuburi de diametrc mai mari pentru aceeasj valoare a lui k, (d la numitor i iyla numerator). Picrderea de putcre jV/datorata frictiunii va fi:

101

T r a t a t dc t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Nf=--\psi-Qi-df o dar pSi = Rf Q, (din relatia 4.32), deci:
f

4.55

i2 j,

[/-\ < At D

^-o max

TN dt=R In consecinta:

/ =T K 'Qt '*-*" W
2

4.56

r
_ Pa max '

n xa max Nf=Rr _ a^o war _

= PSefQef

4.57

Cu ajutorul relatiilor (4.44) si (4.45), relatia (4.43) devine:

4>S7ro = " ----- ="7 V (? mar ' *** + <Po )

4.58

2gSd

intrucat: 4.59
a

SV2 4.60

Avem:
Qamax ~S^2-Vef

Debitul instantaneu, rclatia (4.45), devine: Qi = 5V2 vej- sin(cot + <PQ) inlocuind relatia (4.61) in (4.58), pierderile liniare dcvin:
A

4.61

^' O -----------------------------------------1' lf 'Qamax' (* + PSlm = '" ^0 ) -----------------------------------------------4-62

= S

2je -a * Se observe ca in sonicitate pierderile sunt dependente de timp, fund o functie armonica.

de

presiune 0,^ 2

Valoarea medic a pierdcrilor va fi data pe interval ul / (undc Teste perioada): r

(dPSlin )m ~

2
If' l^Psim "dt 0

Considerand unghiul de faza <po = 0 si inlocuind rclajia (4.62) in (4.63) sc obtinc: 102


niai de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

tomX^:&#A-i*":
2gd * T

4.64

calculelor (4.64) devine:

, Pi

4.65

Daca se compare relatiile (4.65) cu (4.38) se remarca o marc ;. Introducem notiunea de coeficient de pierdcri sonice A$: *s = 2V2 n

4.66

\'aloarca coeficientului s se cunoaste numai cand se utilizeaza ca 1 de transmitcre apa si este dat de relatia [14]: g = 0,02+ .' 4.67

,,nm._Wi
:

Similar ca in hidraulica continua, defmim si in sonicitate un numar . - !ds astfel: = v Inlocuind relatia (4.68) in (4.67) obtinem: Re
r

4.68 '.

- 0 02 1

0>18

-\v-Res
Utilizand relatia (4.69), (4.66) devine: \ 0,04-V2 0.36-V2 As = ------------ + ------ , n n-Jv-Res 4.70

Daca in (4.71) se inlocuiestc valoarea lui vcu aceea corcspunzatoare sentru apa, obtinem: 1,62

Relatia (4.67) defineste functia rsprezentare grafica sc regaseste in figura 4.11.

X,s = f(Res),

functie

carei

103

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I.

POP

Figura 4.11. Functia Jts = f{Res) Intrucat in hidraulica continua, influenja tipului de lichid in formula de calcul a coeficientului X se regaseste numai prin numarul lui Reynolds, acelasi lucru il putem considera si in hidraulica sonica. Astfel relafia (4.70) cu toate ca a fost determinate initial pentru apa, se poatc considera ca fiind valabila si pentru alte tipuri de lichide. In acest fel putem sa calculam As functie de numarul Reynolds, similar cu metodologia din hidraulica continua. In figura 4.12 sunt reprezentate curbele X = f(Re), in acest fel putandu-se face comparatie mai usor intrc valorile lui X si XsUtilizand formula (4.6) caderea de presiunc instantanec va fi; 4Pm **/ -Qi=Rf Qamax sin{a)t+ (pQ) = ZR -Qamax sir,{cot + tpo) 4.72 Relatia (4.72) dcmonstrcaza faptul ca debitul este in faza cu caderea de presiunc prin rczistenta. Relatia dintrc debit si caderea dc presiune poate fi clar ilustrata prin reprezentarea vectorilor rotitori Qmax ~ Qamax i APRimax -RfQamax^ raport cu viteza unghiulara eo, figura 4.13. Dupa cum se poate observa coeficientul valorii absolute a celor doi vectori rotitori este un vector ncrotitor.

104

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

-' t
I-_ J ------------

..
_i

mm
UK ~^~

mm 4WM k V

It* ~~^^~ IM ----------LE -----------MM

R < '320 e :

""S "

R es
~
-

Rce (4-103..

IE -----------

J --

i n '

)
Re > 105

1 1 Ml no5

1 --------------6
i-io Re, Res

Figura 4.12. Curbele X =f(Re)

Q. 1

&P*
Xanax ~Vuoai

'Si ------------------------------ Apte^Q.^,

Figura 4.13. Varia\ia debitului, presiunii p afazei in cazul rezislenfei hidraulice datorate fricfiunii 4.4.6.2. Caderea de presiune datorata inertiei fluidului in miscare In miscarea sa, masa fluidului poseda o anumita inertie, care ... determina forta F, proportionala cu masa i accclerajia impnmata, , (legea lui Newton F = ma). 105

dv dt

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr.ing. loan I. POP Deci inertia este o proprietate care depinde de masa in miscare. Astfel, daca se considers o masa de fluid {inuta in miscare de o presiune care actioneaza pe o suprafata S, normala pe dircctia miscarii, se poatc scrie: dv F = S-ApLi=m dt 4.73

unde: Apu - variatia de presiune inertiala (numita si inductiva, datorita similitudinii fenomcnului cu ecl de inductie electromagnetic^). Relatia Q = v S, poale fi scrisa sub forma: dQ = dV-S sau: 4.74 4.75 S Inlocuind (4.75) in (4.73) se obtine: m dQ sau: An
PLi

S = -^ S2 dt

dt

F~S-Apu=~"-f

4.11 inertie sau inductanta

Dcfinim coeficientul de hidraulica Ls, ca:

m S2

G g-S2

4.78

unde: G = m-g g - acceleratia gravitationala. dt Asadar (4.77) devine: 4>L/ = h sau: dQ,= Ecuajia (4.80) stabileste legatura dintre prcsiunea sonomotrice care lucreaza asupra unci mase m si debitui dQt creat de miscare, masa fiind presupusa legata rigid de un piston care se misca intr-un cilindru de sectiune S. 106 JpLrdt 4.80 4.79

'ratat de t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP O coloana de lichid cu lungimea / va avea o inertie (inductanta) ca: _________

ri

4.81

Ls* rsre:

g-s

G=yV=ySl

v- greutatca specifica a lichidului [daN/m]; / - lungimea coloanci [m]; 5 - sectiunea interioara a conductei [m~]. Daca in relajia (4.80) tinem cont ca estc vorba despre un debit , (relajia 4.73), aceasta devine:
-*1

, d(Qi) <p0 S dt

.
S

d\Qamax-sm(a>t + = LSQa, dt

d sin(<ot + <p0 dt

ApLi=coLs-Qa max cos(cot + <p0) 4 82 Valoarea maxima a variatici presiunii inductive este:
A

PLimax=(-LsQa,

4.83

unitatea de masura a produsului co-Ls este identica cu cea a rczistentei **tive: [1 co\N-s V N-s' = eo-L< N-s = R -S/ I, m~ m5 J vm / In consecinta termcnul co-Ls este o rezistenta, (inductiva): Rr =CO-LC 4.84

Reprezentarea grafica a rclatiilor (4.31) si (4.83), figura 4.14, cu wdorii Q-max = Qamax i 4>Limax =LS-Qamax demonstreaza avansul ca 90 al vectorului de faza a caderii de presiune inductive fata de debit. Deoarecc vectorul de faza al caderii de presiune nu este cxprimat cm formula de mai sus, estc necesara exprimarea caderii de presiune sub ixma de numar complex:
A

PLjmax=J-RL

Qamax = J & LS ' Qamax

485

107

Tratat dc t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I.

POP

Figura 4.14. Variafia debitului, presiunii fi afazei in cazul rezistentei hidraulice inductive din care rezulta variatia caderii de presiune si a debitului, figura 4.15. Se pare ca j-RL este cantitate pur imaginara. Rezistenta complexa: ZL =J-RL 4.i este numita impedanta hidraulica derivativa (datorata rezistenfei hidraulice inductive), iar variafia presiunii hidraulice inductive este:
A

PLi=ZL-Qi=jRLQi

Deci: ^Limax-ZL Qanaxsin{M + (p0) = j.RL QamaxSin{at + <Po) 4.88

T i

4,87

Im | +, \\ / Re

Figura 4.15. Debitul, presiunea ft rezistenta hidraulica induct iva (impedanfa hidraulica inductiva) in planul complex 108

'satat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP L Caderea de presiune cauzata de compresibilitatea fluidului Rezistenta capacitiva (capacitatea hidraulica) este cauzata de Es*ilitatea lichidului, functie de presiune. Factorul de compresibilitate, /?, este definit de urmatoarea relatie,

F#-volumul initial; J\' - variatia de volum; dp - variatia de presiune. laversui compresibilitatii, elasticitatea lichidului, Emi^S. dV *L90> obtinem variatia de volum:

'-

V "V ?T=const.

4.89

^ E = , are 4.90

idV = Q- dt, obtinem:

E dPc-^'jQdt
o o

4.91

Daca debitul evolueaza sinusoidal, Q, = Qamax-sin(cot+<p0), relatia [Jdevine:

^c=~^]Qanu,-si^>

n)-dt=-^f^-cos(cot V0-co Cs-^ E

+ lp0)

w 4.92
oo

Daca no tarn:
s

4.93

(4.92) poate fi scrisa sub forma

dp =.QsJBSL.cos((Ot + <p0) Cr

CO

4.94 109

Tratat de teoria s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Similar cu relatia (4.32), se poate scrie: Apc f -Kc Q respectiv: 4Pc, =~RcQi unde: 1 /?c= coC< Rezistenta capacitiva de-a lungul traseului de curgere al fluidului genereaza o variatie de presiune proportionals cu variatia volumului de fluid. Unitatea de masura a cantitatii corespunde rezistentci datoratc frictiunii: co-Cs 1 Atunci vom numi cantitatea Rc =
Q, Apc,

4.95 4.96

' din ecuatia (4.94) co-C

m5 y
. ... rezistenta capacitiva.

m-Ci.

Figura 4.16. Diagrama plana-vectoriala a debitului i presiunii in

cazul rezistenfei hidraulice capacitive Reprezentarea grafica a formulclor (4.31) si (4.94) din perspectiva vectorilor rotitori arata ca Qmax = Qamax i Apcmax = mm. ceea ce duce to- 8 C la concluzia ca vectorul caderii de presiune capacitive este in urmsS cu 90 fata de debit, figura 4.16.
*

110

oniai dc t e o r i a s o n i c i t a l i i - Prof. univ. dr. ing. loan I.POP La fel ca si in cazul caderii de presiune inductive, caderea de capacitiva poate fi cxprimata sub forma complexa, astfel:
APCinax^-J-Rc-Qa,

4.97

EBtata in figura 4.17. Se pare ca rezistenta hidraulica capacitiva nu rm vector rotitor, ci o valoare imaginara negativa. Cantitatea: Zc = -jRc 4.98 meste impedantS hidraulica integrativa (datorata MLICC capacitive). Variatia prcsiunii capacitive arc expresia: *Pa=ZcQi=-J-Rc-Qa Afadar:
4Ci =ZC-Qamax- **<* +9N))SB ~j' && Qamax ' MfOt + (p0) 4.100

rezistentei 4.99

Im

+j

I '

Figura 4.17. Debitul, presiunea i rezistenfa hidraulica capacitiva (impedanfa hidraulica capacitiva) in planul complex *Ajk3A. Determinarea volumului de fluid necesar pentru a prelua prin compresibilitate volumul debitat de generator Se considers un volum armonic dc fluid gencrat Vs. La o presiune p, fckrr::a comprimarii se produce o variatic de volum dK:
*.-\>

4.101 111

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Pentru ca acest volum Vg sa fie prcluat in totalitate de o coloana de fluid, aceasta va trebui sa aiba un volum Vc, astfel incat: E r Asadar: E V =V
p J

4.102

4.103

Daca se considers ca generatorul este un piston de diamctru dg, care executa o cursa armonica de amplitudine xg, iar receptorul o incinta cilindrica (conducta), figura 4.18, dc diamctru dc i o lungime xc, relatia (4.103) devine:

9
T?

Xr

Figura 4.18 Schema sistemului generator - receptor

sau:

4.104 4.106

4.105

de unde:

dg -xg

~dT~

E n

Pentru determinarea lungimii xc a conductei, astfel incat intrcgul volum armonic de fluid debitat de generator sa poata fi prcluat prin compresibilitatea coloanci dc lichid, au fost modificati succesiv diferitii parametrii caracteristici ai acestuia, urmarindu-se influenta ficcaruia in parte, figurile 4.19, 4.20, 4.21 si 4.22.

112

iamtai de teoria sonic i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan 1.POP

200

300 400 500 P [bar]

100 Figura 4.19. Variatia lungimii conductei xc infuncfie de presiunea statica din sistem
: i

-,

_^

10

Xc~f(dc)\ p=50 bar \

3,5 ~dc[mm]

Figura 4.20. Variatia lungimii conductei xc in functie de diametrului acesteia

-

113

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP 'mih

0,2 0,6 1,0 1,4 1,8 Xgfcm] 0,4 0,8 1,2 1,6 2,0

"

Figura 4.21. Variafia lungimii conductei xcfuncpe de cursa xg a pistonului generatorului xc [

42 m 39 H
36
------------------------------------------------ ; ~ .......................... ~ -- ..................................................................

33 30 27 24 21 18 15 12 9
6

3 C

'

0,2 2,0

0.4 dg [cm]

0,6

0,8

1,0

1,2

1,4

1,6

1,8

Figura 4.22. Variafia lungimii conductei xcfunctie de diametral pistonului generatorului In consecinta, se poate sublinia faptul ca in funcfie de marimea pistoanelor generatorului utilizat, a rcglajelor cursclor acestora, a diametrului conductelor utilizatc pentru transmiterea undelor de prcsiune si nu in ultimul rand

a presiunii staticc din sistem, este nevoie dc conducte care au lungimi de zeci sau chiar sutc de metri, pentru ca intregul volum 114

oat de t c o r i a s o n i c i t a t n - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP de fluid debitat de generator sa prcluat prin litatea coloanei de lichid. L Capacitati sj condensatoare Capacitatea sonica este un rezervor destinat a primi dcbite un vas mare plin cu lichid, o butelie elastica, o diafragma, un T lucrand intr-un cilindru si tinut in echilibru de un resort, pus in cu o conducta in care circula un debit sonic, valoarea capacitatji de elasticitate. Condensatoarele sonice constau de obicei dintr-un corp solid mobil, parte coloana lichida, si este mentinut in mod clastic intr-o pozitie astfel incat sa urmeze miscarile coloanei lichide, figura 4.23. poata fi

Psi
Figura 4.23. Condensator sonic Coeficient de capacitate sonica - Deplasamentul specific (deplasamentul pe unitatea de prcsiune) Coeficientul de capacitate sonica sau capacitatea sonica, Cs, este finita de relatia:

S
4.107 PSi

Daca o modificare de prcsiune in lichid produce un deplasament sonic Ss, cum ar fi deplasarea unui piston sprijinit pe un arc, figura 4.23, in 115

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ.dr. ing. loan I. POP general cretcrca dcplasamcntului este proportionals cu cretcrca prcsiunii, constanta de proportionalitate fund capacitatea sonica Cs. In exemplul de mai sus, capacitatea C a unui condensator constand dintr-un piston de sectiune S, asupra caruia lucreaza presiunea lichidului i care este tinut in echilibru cu ajutorul unor resorturi, este data de ecuajia: dVc=Sdx = CspSi=Ss 4.108

unde dVc este variatia dc volum in condcnsator a spatiului ocupat de lichid, dx variatia longitudinala a pozitiei pistonului, S este sectiunea acestuia, iar psi (presiunea sonomotrice instantanee) este variatia prcsiunii in lichid. Daca pistonul este sprijinit de arc avem in fiecare moment: F 4 109

Dar: i in consecurta: x-K unde: K- rigiditatea arcului; F - forta; x - sageata acestuia. F = PSrS ta:
x.PsrS X

x ---------K dar: Sc =Sx-S Deoarece: Psi'S _PSi-S' K K

. 2

4.110

A
.

rczulta: Cc = iar din (4.111) rezulta: K= Cs din relatia (4.109) tim ca: K

4.111

4.112 F = Kx deci:

116

raiat de t e o r i a s o n i c l t a t n - Prof. univ. dr. uig. loan I. POP 4.113 Pentru arcuri cilindricc de sectiune circulara volumul metalului din ,6B:,1 este dat de relatia [531:

V=^-Fx
<JA

4.114

a- efortul admisibil in metal, [N/m2]; G - coeficicntul de elasticitate transversals. Pentru arcuri cilindrice:

I
K=

G-d<
%-N-D
3
'

4.11

Relatia (4.114) mai poate fi scrisa si sub forma:

Va~mF-x
notam: d- diametrul 2G m = = sarmei arcului, [m]; const. a1 D - diametru mediu al arcului, [m]; d3

4.116

\0A-oDaca notam:
"
Asrt :

4.118

= const. 0,4-cr
____

d = n-VF~D
Valorile lui m si n pentru arcuri din otcl pentru diferitc valori ale lui crsunt date in tabelul 4.2, respectiv diagrama de mai jos, figura 4.24:

117

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Tabelul4.2.

(7

m
0,670 0.490 0,380 0,300 0.240

n
0,118 0,113 0,107 0,103

a
2750 3000 3250 3500 4000

m
0,200 0,170 0,142 0.123 0,094

n
0,096 0,094 0,091 0,089 0.085

a
4500 5000 5500 6000 6500

m
0,074 0,06 0,05 0.042 0,036

n
0,082 0,079 0,077 0,074 0,073

<T 7000 7500 8000 9000 10000

111

n
0,071 0,069 0,068 0,065 0,063

1500 1750 2000 2250 2500

0,1

0,031 0.027 0,024 0,019 0,015

0,80 ^0,70 c ,~oo0,60 |^0,50 ! # 0,40 I S0.30 | ^0,20

U~EO,IO ^0,00

^ ....... 7
v3 V -i? 'V o? V <p <bu "S3 N^ fc3 <D <?> <P P ^ <P * eP> ,cP Efortul admisibil in metal o, [kg/cm 2]
-Valorilclui m - Valorile lui n

~-

77A

---------

-----

rieura 4.24. Accste relajii permit asadar calculul arcurilor necesare unui condensator de o anumita capacitate destinat a lucra la un efort dat. Pentru arcurile cu sectiunea patrata daca se considera aceleasi valori pentru C D, x si G si notSm: Va - 1,4 Va, volumul arcului; d = 0.88 d, latura patrarului. undc Va ?i d sunt marimile echivalcntc pentru arcul cu sectiunea circulara. Sarma cu sectiune patrata va impune prin urmare un arc cu o greutate cu mult mai mare, care la o comprimare completa ar fi cu cca. 25% mai lung decat arcul facut din sarma cu sectiune circulara. Totusi, efortul admisibil c? pentru arcuri cu sectiunea patrata, poate fi luat cu mult mai mare decat pentru arcuri cu sectiunea circulara, iar economia de metal pentru arcuri cu sectiunca ci r cu l ar a nu este atat de mare cat pare la prima impresie data de relatiile de mai sus. 118

'ratat dc t e o r i a s o n i c i t a | i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Cazul mai multor arcuri lucrand simultan Daca mai multe arcuri lucreaza unui sator, acestea exercita forte date de: direct asupra pistonului

i,

52

Forja rczultanta estc: F

=

Y.Fn= x s ~ -Y

Daca notam capacitatca rezultanta cu Cs avem: 1

CP

1
Cp

1 1 - + ----- + ...... +
(-^c* C-c

Aceasta ecuatie este generala chiar daca resorturile sunt de aceeasi a pistonului sau daca sunt in parti opuse ale acestuia; de asemenea fie soiicitate de o forta initiala sau nu, singura conditic fund aceea ca sa contact cu pistonul pe toata cursa. Sa presupunem ca pistonul este solicitat de un numar de arcuri sub grade de compresiune sau tensiune in momcntul in care intervine de forta; vom avea in accst caz:

Daca variem for|a vom avea: AF = A^dFn=S2-Aj:-^*ri. x2 ............. , x variaza toatc cu Ax, astfel ca:

yJ^_=

y_l_

AF = S2-Ax-^ ----------= S2-Ax ------s s

cr ~c.

^Z:1
119

Tratat de t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Astfel daca avem un condcnsator in care pistonul este finut intre doua arcuri cgale lucrand pc ambele fete, iar C\ este capacitatea unuia dintre ele, capacitatea condcnsatorului va fi 11 1 data de relatia: de unde:

cs C] cx Cs-^
5 2 -

Capacitatea coloanclor lichide din tuburi sau butelii Capacitatea Cs a fost definita raai sus cu relatia (4.107): c

J-jk
PSi

Daca E este coeficientul de elasticitate al lichidului, avem:

F />

Do: = --------

4.119

Relatia (4.119) rezulta din definitia factorului de compresiune [46]:

>rk
1 _.. 0 0

dV \ P;
d

4.120
T=cl

Inversul lui Z?este modulul (factorul) de elasticitate: 1 (dV d] . 1 -.

\op

T=cl

Daca se Jine seama ca V0 - volumul initial al lichidului [m3], dV -variatia de volum preluata de variatia de presiune (numita anterior deplasament &), relatia (4.119) se poate scrie si sub forma: E = Vn-?$4 122

s
Dar din (4.107) avem:
C
5

PSi

deer 120

Tratat de t e o r i a s o m c i t S j i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

c.-ii
~-r~c~_

4.123 este:

apa valoarea lui E

4 2

E = 2-10 kg/cm = 210 9 N/m2 rsentru ulei valoarea lui E este: E= 1.4-104 kg/cm2 = 1,4-109 N/m2 capacitatea unui volum Fo va fi: pentru apa:

VQ 20000
- pentru ulei:

r
CSu =

V, o 14000

Trcbuie obscrvat ca factorul de elasticitate nu este independent dc ci crcste odata cu aceasta si scade cu temperatura, figura 4.25. Totusi pentru scopuri practice E poate fi privit, intre anumite limite ad constant. Modulul dc elasticitate adiabatic real al uleiului
4
-4

10

c
10 30 C 50 C

#! c
100 C

2 --"

0 400 Presiunca sonometrica instantancc

bar

Figura 4.25. 121

Tratat de teoria sonicitStii - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Capacitates! datorata elasticitatii conductelor Variatia de volum a unei tcvi de lungime / si de diametru va fi: Capacitatea interior 2-r. va fi:
5 n

8 s = 2 n r l - d r + n-r2 -dl sP k Ps; , dr Psi dl

a

C = = 2-7t-r-l ----------+ n-r

4.125

Daca Ei estc coeficientul de elasticitate al metalului tcvii, iar a si T tensiunea pe unitatea de sectiune din pereti, respectiv in sens circumferential si longitudinal: dr 4.126 a = Ex -----

z = E, dar daca gp cste grosimca peretilor, avem [46]: (J-gp=r-pSi=2-T-gp astfel ca din relatia (4.126) se obtine: . err r -pr: dr = ------=-------&
2

4.127

4.128

4.129

%
si din relatia (4.127) se obtine:
dl=tl =

ti'ip
4.130

.r-l-Ps;
2-E,g.

Ex si inlocuind in (4.125): C = 2n-r-lE

n-r -r-l
+

An-l-r +n-l-t 2E 4.131 \-S,

\-gP

2E\-gP 57r-l-r3 2E VSi 2,5TT-IT

AsadIar: C=

h-8p

E 2,5-7r-r-l-r2 \-S, unde D = 2r estc diametrul tevii. L25S-DI

Erg,

122

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Capacitatea totala a tubului plin cu lichid, tinand seama de "bilitatea lichidului si de elasticitatea mctalului, va fi:
i S

cont de relahile (4.123) si (4.131) avem: V0 E 125-S-D-l Eg

Va=l-S '~ E + Erg.

f

C,=l-S-

1 1,25 4.132 +---------------------------------E \SP J, Ex apa, Ei=\00-E, astfci ca

Pentru tuburile de fier in care circula avem:

t,J

1,25
P>

D 1 +--------100-g

125
* =

1 100 80 D 4.133

~^-T

C-J-*.
Cum termcnul

1+80-g p J

D estc in practica mic in comparatie cu 80 - g p tanatea. putcm considera conducta ca fiind rigida, scriind:

C =
E\

4 134

xisidcrand pentru Ei valoarea: EX=E- 1

P,

4.135

D 80-g

123

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Capacitates datorata unei placi circulare Sa consideram un condensator format dintr-o metalica circulara elastica, incastrata pe contur, figura 4.26.
I n

placa

Figura 4.26. O diferenta dc presiune ApSi = pSii - pSi2 va corespunde cu o micare de lichid Vp rcprezentata de volumul deplasat printr-o placa elastica in timpul deformatiei ei, la pozijia indicata prin linia punctata. Fie S suprafata placii, iar forta totala care acjioneaza asupra ei: 4.136 F - S 475, Daca/este sagcata placii la centru, avem: f = BF = B-S-ApSi unde B este o constants! care depinde de dimensiunile, natura i modul de incastrare al placii. Pentru volumul deplasat avem:
r r r ( \2

4.137

V=' p pentru ca dx -2xdx.

= 2-n-\yx-dx = 7t-\yd[x2)=7fr2-\ya\-\

4.138

Dcoarece pentru z = 1 rezulta

\r)

= 1 si x = r, limitele dc intcgrare

delaOlardevinOlal. 124

batat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Fie r = , atunci cxpresia de mai sus devinc:

= n-r -\ydz = S-\ydz

0 0

4.139

Alura suprafetei deformate este in general definite de o relatie de y = f.0(Z) nd o functie de z astfel ca: Vp=Sf-\{z)dz o
v

4.140

4.141

definitie, relatia (4.107), avem: V

PSi

conform relatiei (4.136): _F_ PSi ~ <, i conform relatiei (4.137): i rplatim (A 1 37V f = BF cuind V sipsj prin valorile lor obtinem:
1

^s ------------- p o -------- 2

Cs=B-S2-\{z)-dz

4.142

Dacsi presiunea lucreaza numai pe o porjiune a suprafetei placii, kinga centru, cum este cazul in care presiunea este aplicata printr-un piston de sectiune Sp, ecuatia (4.137) devine: f = BF = B-Sp-ApSi 4.143 ar variatia dc volum dVp cste volumul descris dc pistonui cu sectiunea mica Sp. 125

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Accst volum estc:
V

n=f-Sp

4.144

si obtinem: B-Sp-ApsrSp
S

---------------------- A --------------------

astfel:
V

tr

Cs=^- = BSp2
Psi

4.145

In acest caz, asadar, diafragma lucreaza ca un arc iar relatia (4.145) poatc fi comparata cu cca gasita pentru un resort. [14] Conform tcoriei clasticitatii placilor circulare avem, in general:
I------------------- 1

5 = -^___________

4.146

under U - constants care depinde de modul de fixare al placii si de distributia presiunii; E coeficientul de elasticitate al acesteia; gpi grosimea placii. Fie Spi suprafafa pistonului care ar produce prin deplasarc acelasi volum Vp ca si placa circulara pentru acecasi cursa/ Prin dcfinitie avem:
l

V=S

p r

f = S-f-\{z)-dz
0

4.147

Impartind relatia (4.147) cu 5/si tinand cont de (4.141) sc obtine: Sp=^f=l&{z)-dz

0

4.148

Inmultind relatia (4.148) cu S rezulta:

l

S p S = Sp]=S-)0(z)dz 0 Relatia (4.142) poate fi scrisa si sub forma: Cs=B-S-S-\{z)-dz o AstfelCs=BSSpl 126 4.149

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan 1. POP a cazul in care presiunile sunt aplicate pc placa printr-un piston de lata Sp in jurul centrului placii, avcm: C =BS2
l

4.150

In tabclul 4.3, constantele U si Sp = a^- sunt date pcntru ccle patru

J

a, b, c si d) ilustrate in figura 4.27. Tabelul 4.3.

a
I~

SKi

0.017 0,33 0,22

b 0,07 0,46 0,28

c
0,07 0,25 0,43-/g-

d 0,17 0,40 3r
;t

;....wm. i . i u w m i
2r 2r

h
\ 2r, 2r

2r, 2r

--------- h -

a)

b)

c)

Figura 4.27 Cele patru cazuri sunt: a) Placa incastrata rigid si prcsiune uniform distribuita. b) Placa asezata liber si presiunea uniform distribuita. c) Placa incastrata rigid si presiune concentrata la centru pc un cere de raza /-/. d) Placa liber asezata si presiunea concentrata la ccntru pe un cere de raza r/. Eforturile maximc in metal in celc patru cazuri sunt:
Pi SPi 4 1<H

a2 = 0,28--^Sp\
y a, * 0,43 \r

4.152

lg
Pi

4.153 Kr\

SP\ 127

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

CTA =

1sau in general:

2-r, 3-r

Pi

j-

4.154

S,,\ 4.155

&i = Kj ------ 2 SPi unde/ = a -5- d si depinde dc fclul de prindere sau sprijinire a placii, tabelul 4.3; p, - este in fiecare caz presiunea totala asupra placii. ^>i(z)=(z-1) 02(z) = l -1,24 -z + 0,254 -z2 (P3(z) = l-z + z-/g(z) <Z>4(z) = l -z + 0.4-/g(z) Caz particular Inertia unei placi circulare Fie dM masa unui element al placii la o distanta x de centra. Forta datorata inertiei acestei mase este: dF = --dM dr2 _G_Mg rezulta: vV M=7 g y-V y dM = ------- ax = -27r-x-gp-dx Faccm schimbarea de variabilc: deci: 128
-\-

-156

4.157 4.158 159 4.

4.160

4.161

Tratat de t e o r i a s o m c i t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

dz=2* r2 dx
MtisA ecuatia (4.161) devine: dM = ?--gp-2n-x-dx=n'r
, -, . ,. - n.T/ 3, r 8p

'

dz = dz S

4.162 S

/- este densitatea placn, [N/m 1; gp - cstc grosimea placn, LmJ; g - este acceleratia gravitationala, [m/s2l; G - grcutatea placn la raza r, [daN]. S-a gasit v = / 0\z), relatia (4.140), astfcl ca z cstc independent de ~: d y __ / . <i / 2 <# ~ <#2 felseobtine: dF =

rf/2

--^-0{z)-dz

4.1

F-_l.lL.)0{z).dz^.^lL

41

g dr

g dr

Daca notam cu G/ grcutatea echivalcnta prcsupusa concentrata la nil placii si care ar produce aceeasi forta de inerjie F la cursa f avem: G^=SpG Comparand accasta cu relatia gasita intre Spi si Sp, avem:
s

4.166

GL=SL p S

Ajungcm prin urmare la concluzia ca o placa vibratoarc poate fi acsiderata ca un piston de aceeasi grosime si densitate ca si placa de pafata Spl, data de formula: Sn = -----p S : =BSS sau Cs =B-S o iston solicitat de , dupa caz. dispozitiv cu arc un fictiv cu 4.168

capacitate ^sau CS=B-Sp 129

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP In analiza data mai sus, sc presupune cS placa vibreaza in directia normala pe suprafata ei, punctele situate pe ccrcuri concentrice, avnd miscari egale; se mai presupune ca nu exista vibratii pe directia radiaia. Pentru frecvcn|ele utilizate in mod obisnuit, aceasta presupunere este legitima, dar pentru frecven^e foarte ridicate, se petrec alte fcnomene si altc vibratii au loc. Pentru scopuri practice, analiza data mai sus, este suficient de riguroasa, iar pentru cazul condcnsatorilor in care se intrebuinteaza placi circulare in loc de resorturi, formulele obtinutc sunt utile. 4.4.7. Impedanta rezistenfelor hidraulice conectate in serie si in paralcl
A A-71 1

4.4.7A. Legarea in serie Daca rezistentcle hidraulice prezentate in circuitul din figura 4.28, sunt legate in serie si sunt conectate la un generator dc debit armonic:

Rf
AAW
ApR

RL
^PRL
A

RC
ApR

^pRLClo Figura 4.28. Circuit oscilant la conexiunea in serie n. = n atunci caderea de presiune in sistem va fi: An , =ApR +Ap, +Apr 4.169 J0*

Inlocuind cu formulele (4.72), (4.87) si (4.99), sc determina caderea de presiune rezultanta:

l

4>mqs sRf +J-RL S-J: R c -Qi = (Rf +J(RL-Rc))-Q;

Z

in care impedanta rezistentelor Rf, Ls, C$ conectate in serie este:

RIC\

=Rf + j(RL-Rc)

4.170

Formula (4.169) la momentul // este reprezentata in figura 4.29a, iar formula (4.170) in figura 4.29b. Asa cum s-a vSzut, impedanta ZRLC este un 130

Fratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i

- Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

complex, partea rcala fund rezistenta datorata frictiunii, iar partca ra diferenta dintrc rezistenta inductiva i cea capacitiva.

a) b) Figura 4.29. Analiza impedantelor rezistentelor Rf, Ls, Cs in planul complex Daca: Xf/= arct Re Unghiul de faza al caderii de presiune si debitului va fi exprimat prin Rr ~Rr Ws=arvtg-J* ---------Minimul impedantci Z^^ presiune rezistiva este minima:
APiRLCmin = Rf Qi

4.171

se obtine atunci cand RL = Re, iar cifcrea de

Prin egalarca rezistentelor inductive si capacitive Khiulara de rezonanta a sistcmului poate fi calculata astfel: coQ-Ls = teunde:
COQ ----

frecventa

131

ing. loan I. POP Funcjiile Z = Z((o) si Ap = pfeo) definite prin relatia (4.170) si rcspectiv relatia (4.169) le vom numi curbe dc rezonanta, si sunt reprezentate in figura 4.30.
Zs

Tratat dc t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing.

f
0)

a)
\

AD a=u -o

, i

b)

\
ZS=Z(W )

Figura 4.30.

C)=4J

in serie Curbele de conexiunea in 4.4.7.2. Legarea in paralel In cazul legarii in paralel a rezistenfelor R{, Ls, Q, figura 4.31, debitcle fiecarui tronson in parte se vor insuma si vor fi egale cu debitul de intrare in sistem: Q, = Q* + QL + QC 4.172 Utilizand relatiile (4.72), (4.87) si (4.99), dupa inlocuire in (4.172): Qi = 1 1 4>RLC 4.173 rezonanfd la

'+i+.'
1 -+ -

iar valoarea impedantei pentru conexiunea in paralel va avea forma: = +J 7 R p

p

y -

AM A

4?
Ky

Rf

RL

Rc

Rc

RL
: in

Reprezentarca grafica a rclatiilor (4.172) si (4.174) estc prczentata i figura 4.32. Unghiul de faza al caderii de presiune si al debitului, conform reprezentarii din aceasta figura este:
t
J

Fp=arctgRf\~-

Rc

R i)

'

132

raiat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

Qfl

Kf

/WvV
ApF Q,

QLi

RL
ApR,

Qc,

Re

^PRLCID
Figura 4.31. Circuit oscilant conexiune inparalel

Figura 4.32. Analiza impedantelor circuitului oscilant inplanul complex, la legarea inparalel Rezonanta este conditional si la conexiunea in paralel de egalitatca dintre rezistentele inductive si cele capacitive. Oricum impedanja si caderea de prcsiune corespunzatoare vor fi maxime in acest caz. 133

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Curbcle de rezonanta, relatiile (4.172) si (4.174) sunt prczcntate in fieura 4.33.

Figura 4.33. Curbele de rezonanta la conexiunea in paralel Trebuie amintit faptul ca impedantele rezistentelor Rf Re, Rf RL ?i RL -RC se pot dctermina similar, urmarind metodologia descrisa mai sus. Rezultanta celor doua sau mai multe rezistenje hidraulice poate fi obtinuta prin scrierea numerelor sub forma complcxa. Daca impedanta rezultanta este calculata pcntru conexiunea in serie, figura 4.34a, atunci valoarea accstcia este: Zs = Zc + ZL 4.176 sau pcntru fiecare rezistenta: Zs = (Ri + R2) +j-o)-(Ru + RL2) 4.177

Z, Z,
l'KLl

Z2 /
L2

1"-L1

R, R

RvR _

R, R

RrR
J M/

L2

Figura 4.34. Impedante conectate in serie si in paralel Impedantele pentru conexiunea in serie sunt prezentate m tabelul 4.4, unde cu ajutorul operatorului Laplace s = j co, s-a dctermina! forma operationala a acestora. 134

Tratal de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP conexiunea in paralel, figura 4.34b:
1 1 1

4 178

~z~~~zz~
Zp Z -Z-i

4.179

-1 '2

zx+zCand valoarea absoluta a rezultantei este calculata, se observa iZ si Z: sunt numere complexe. -14.4. Rezistente Impedante complexe ZQco) ezistenta Rf oistenta inductiva Ri Impedante operational Z(s)
Rf

jests
J- co-Cs

s-Ls

Rszistenta capacitiva Re llapedanta Rf RL

jo-Cs

S-Ce0

Rf+j-co -Ls

Rf+s-Ls Rf+-f s-C,

WRfRc
J\C

%
J-

JCs
co-LsSy

s-Ls+s-C<

lapedanta/?i R co-C
+

n\aRrRLRc

1 Jco-Lc co-C
sJ

Rf + s-Ls

sCs

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP 4.5. CONSIDERATE ASUPRA LEGII FRICTIUNII in rela|iile (4.32), Apfl=RrQ, si (4.30), Qi~Cp-4pa\ coeficicntii de frictiune Rt si perditanta Cp, au fost considerati constanti. Relatiile de mai sus pot fi scrise si sub forma: Ap^RfQt 4.180 ApSi=R unde: Qj 4.181

hlc.

4.182

iar indicele i se refcra la valorile instantanee. Sa vedem in ce masura creditarea unor valori medii pentru Rf si Rp estejustificata. Daca debitul instantaneu are o variatie armonica simpla, de forma: 4.183 si prcsupunem ca evolutia coeficicntului de frictiunc este liniara cu debitul, dcci este data de o rclatie de forma: Rf=mn-Qi 4.184 Nota: semnele se refera la faptul ca in scmiperioadele succesive ale lui Qi, care sunt in scnsuri opuse, frictiunea cste inversata ca si sens, dar nu ca si marimc. lnlocuind relatia (4.151) in (4.180) se obtine: Apfl={mnQi)-Qi=m-Qin-Q? sau: APf, = m Qamax sm(G>t + q>0)n-Q2amax sin2{o)t + p0)
-

4.185 4.186

In momentul in care debitul instantaneu se transforms din pozitiv in negativ, ambii termeni ai reiatiei (4.185) isi schimba semnul, cu toatc ca QJ ramane tot pozitiv. Notam: y = sin2(cot + (p0) pentru (cot + <p0)6(0;TT) 4.187 i 2 y ~ -sin (cot + cpQ) pentru (cot + <p0) e (n; 2n) Asadar (4.186) poate fi scris, considcrand doar termenul al doilea: 136

Mtat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Jpn = n Q2amm sin2{cot + <p0) = n-Q2amax -y2 * 4>ji Functia y se poatc dezvolta in seric Fourier, astfel: y = A0+A]-sin(cot + p0)+ B, cos(cot + #>0)+ + A2-sin2(o)t + ^0)+B2-cos2(cot + <p0)+... Termenii Ak ?i Bk sunt da|i de relatiile: Ak = \y-sink-(art+ (po)d{(ot + (po) r ,/ \,( \y cos k -(cot + <p0)d{cot + <p0)
!

^188

4.189

4.iyu \

n Deoarece exists relatiile (4.187), care determina cele doua intervale Hfi (nilx), relatiile (4.190) pot fi scrise: \_ n
*--
2K - [sin
2

B,=

[sin'(cot + (po)-sink- (cot + q>Q )d(cot + tp0)-

(cot + cpo)-sink-(cot + (p0)d(cot + 4.191

<p0)
K
K

Bt =-

\sin2 (cot + cpQ) cos k-(cot + cpQ )d(cot + <p0) -

m
2n

.0
" .o

- \sin (cot + tp0)-cosk-(cot + (p0)d(cot + <p0) Prin rezolvarea integralelor se obtine: A0=0 8 \ x A]= -sin(cot + (p())
...

4.192

Ak=---(k-2)-k-(k + 2);

Bk=0 it

T r a t a t de t e o r i a soni ci ta|ii - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Asadar, relatia (4.189) dcvine: y=' n sinycot + (PQ) sin ?>(cot + <PQ) 3 sin5{G)t + (po) sinl(a)1 + <p0) 3-5-7 5-7-9 reprezinta curbele

1-3-5 4.193

Aceste pentru

serii

y = sin (cot + g)^)

(/ + ^0)e(0.vr) si y = -sin2(cot+ <p0) pentru (a>t + <p0)<E(n;2a). Mentinand primul termen, cu ponderea cea mai mare, relatia (4.160) devine: y -smiox + cpo) 3n sau: Astfel rela|ia (4.186), dupa inlocuire in (4.160), devine: 4Pfi=Qamax'<i'-sm(at + q>0)Qamax-if-'
3

4.194

4.195 sin3\cot + cpQ) 1-3-5

^PfissQamax-\m

*"-Qa, 3n

sin(cot + (PQ)

4.196

Din reprezentarea grafica a curbelor exacte si aproximative ale lui y, figura 4.35, se constats ca, pentru calcule practice, este suficienta utilizarea formulei aproximative, obtinuta prin neglijarea tuturor termenilor seriei, cu excepjia primului. Chiar in cazul eel mai defavorabil, curgerea turbulenta prin orificii (m = 0), eroarea nu este prea mare. O precizie mai buna se obtine daca se considers si armonica a doua din relatia (4.193), astfel: 8 8 y = -sin{a)t + <p0)---sm3{a)t + <p0)z
371 IDTT

s 0,85 sin(cot + <p0)- 0,17 - sin3{cot + <p0) Energia pierduta prin frictiune este data de relatia: Wf = \pfrQrdt 138

4.197

4.198

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Energia medie pierduta pe o perioada T e (0,2n), este de forma: 1
2,T

4.199

LK

= sin2 (cat + <p0) v = ----- s\n~ (cot + cp ) 0 3*

-*~-

it

Po+x Figure 4.35. In cazul nostru, daca neglijam termenul in m, utilizand relatiile ft.196) si (4.183), vom obtine: 1 ln \ sin(ajt + (Po)8
Qamax ' siA* + ^0 )' <*(<** + <Po )

1-3-5 sin2>(cot + <PQ) Utilizand doar termenii in n, rezulta:

In 8
2>7t 8
im = "' s, ' z^ii max

d\a*+<M=

2n
2>7t

sin 5\cot + (pQ) sinycot + gpj

139

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

2,Tr

In

7>n

It

= Z * T Qamax J '" 2 (^ + <Po ) -

ga mov; **; 3(a* + <p0 ) i/n(flif + <p0) 5

</(<*+ 9o) =

_4-g^,
3/TZ

2*r
Q

gflmax sin3{cot + (p0)-sinjax + <p0)~) Ai.^m x . -J ----------------------------------------------- dycot + cpQ) 4.200 Toate integralele din termenul al doilea sunt de forma:
2r r 0
=

jsinxsinkx-dx=--

1 2* j[cos(k-1)-x-cos(k +1)-x]-dx =
in

J_ [sin(k-])-x 2l k-l

smjk + iyxl k+l

=o

Astfcl, relatia (4.200) devine:

4n02
_ ^" *a max

Wfm=0 jsin2 (ax + <p0)-d((ot + <p0)=4"'Qamax 3n n

4.201 3n

Daca folosim relatia aproximativa (4.196), pe care o inlocuim in (4.198), obtinem:

r r

In fin

max

\ m H --------------- T~

3^

max

1
"/m * -

' t/o mar

/ +

^efl,
3;r
y

2,

[y//7 (6tf + <p0)-c/(6tf + p0) 4.202

Dupa intcgrare se obtine:

n

fin
_ i^a

AM +

1X7 max

%nQa, 3n

4.203

2;r

Fratat de t e o r i a s o n i c i t s p i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Aadar, daca se considera numai primul termen al serici, (4.203)

fi ~~

^n.
3ft

identic^ cu (4.201), in valoarea obtinuta pentru cnergie (lucrul : mediu pe secunda), nu sunt erori. Pe de alta parte, este posibil ca in cazuri speciale, influenta cilor superioarc, exprimate prin seria lui Ap*, sa produca variatii rr> -_:.:e ale rczullalclor. In problemele in care este nevoie de o precizie ridicata, daca se ndera frictiunea ca variind dupa o lege patratica, avand in vcdere pni ca senile armonice ale lui Ap^ converg repede, este suficienta derarea in calcule a numai doi termeni. Astfel, relatia (4.195) poate fi i sub forma: Apr,="-Qamax- sin(cot + (pQ)sin 2>{a>t + (p$) 4.204 Zn Folosind in (4.204) pe (4.197), aceasta devine: APfi = " QLOX [O-85 Mo* + <Po)~ 0-17 sin3(*tf + <p0)] 4.205 n Pentru eat -, relatia (4.205) devine: Ap K = n Q2amax [0,85 + 0,17] = 1,02 n Q2al 'A'L 2 ! difera cu 2% fata de valoarea data: 4Pn\7t = n Qlmax sin2{a>t + <p0)=n-Q2, 4.206

'A*
2

4.207

Concluzii 1. Prin metoda de mai sus se poate analiza cazul unui generator care produce debit instantaneu absorbit de inertii i capacitati. Daca se cere numai o prima aproximatie, se poate admite ca frictiunea urmeaza legea proportionalitatii simple (4.180), Apf, =Rf -Qf , luand pentru Rf valoarea:

Rf=05n_Qal

4.208 141

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP 2. Pentru o precizie mai mare, la capetele organului de fricfiune, se poate introduce o presiune sonomotrice suplimentara, avand o frecventa de trei ori mai mare sj o amplitudine egala cu: 4.209 0,17-n-Q 3. Daca este nevoie de a se cerceta o lege de frecare diferita, mctoda data poate fi aplicata. Pentru aplicatiile practice este mai simplu si suficicnt de riguros a se folosirelatia(4.180):
a max

Apf,=RfQj

4.210

si de a lua pentru R/o valoarc medie de-a lungul unei perioade. 4. In general Rfi=/(Qi).Se. va admite pentru Rr o valoare medie constants, considerand pentru Qj, valoarea eficace: 0=0
*i *Camaxef

= ^g-wor~

4.211

Aceasta mctoda se va limita doar pentru cazurilc in care nu poate avea loc o rezonanta cu armonicile superioarc ale presiunii sonomotrice. 5. In cazul in care exista posibilitatea de rezonanta cu armonicile de frecvente superioare, influenfa lor poate fi considerabila. fapt ilustrat in exemplul urmator:
G

Qu R, B Qci D
A

AA/W

A|

PiRf D

R, P*L

^c

E
iR

Ap,
'RLCl

APi Figura 4.36. Circuit armonic in care rezistenla poate genera armonici importante
142

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i

- Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

In figura 4.36, generatorul G produce un debit instantancu:

Qi=Qamax *'"(<'+ <Po)

Aparatul de frictiune Rf, urmeaza legea patratica, fund conectat in fBDctele A i B prin conducte scurtc, de diametru mic, fata de liniilc de afamentare. In D i E sunt doua ramificatii in paralel, care contin o inertie RL i o capacitate Re- Presiunea sonomotrice este 4P#LC| 'ar debitele stantanee pe cele trei ramuri sunt: Qfh QLi, Q&. Sc poate scrie: Qi -Qf, + Qu +Qa Admitem pentru R/o valoare medie. Sc poate scrie: = RrQfi=j-o>-RL-QLi=-j iRLCl, p conform relatiei (4.173): , 4.213

s,

Qa
0)R C

Qr* m
Din (4.213) rezulta:

mm

1 R l f

l J'*L J'*C -+-

4.214

0 *aaxb
*fl

Rf
APiRLC\p

j-o)RL
Q = j

4.215

Inlocuind (4.215) in (4.212) se obtine:

Qi=$

MLQ,

Rf

jco-RL

(0-R C

4.216

Inmultind termenii 2 i 3 din paranteza cu , (4.216) devine:

I

143

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr.ing. loan I. POP

Q> = APmic\p r -r~ + joj-Rc-j rezulta: ' Q< ^PiRLC\p

co-RL
0)R Lj

R r f

J-

co-Rc1

Modulul Q, =V^[7^~, deci:

Qi iRLC\ = Ap, P

ca-R

Ly

+
fj

CO-Rr - -

=4W
A

'Wi
2

l + RJ-

1 LJ 0)Rr -----------

co-R
\Qi\ = P<RLC\p~-^+R f \2

co-Rc-

V
Din (4.218) obtinem:

co-R

L,

= Qamax 4.218

max 1Kf PiRLC\n=QamaX-Rfih+R2f

o)Rc-

co-R

4.219
L)

a)DeterminareaIui0i,w Din (4.213) exprimam pe Qu

Qu =

PjRLC\p

iRLQ

= ~J
j-co-R, j Ap QL, =

co-R,
A

4.220

Q
Li

-4
Qi

-J
iRLC\

J Qu

Re

+ Im

1
= APi P

iRLQ P co-R,

co-R,

4.22

'.
Inlocuind in (4.221) pe (4.219) rezulta:
_ Qamax ' Rf
Li, L

I + R:

=Q

co-R

co-R,
CO-Rr --

'ratat de teoria sonic i tat ii - Prof. univ. dr. ing, loan I. POP

ZJ max CO-RQCOR,

coR,

4.222

Aceste formule sunt valabile in ipoteza folosirii unui singur termen Fourier pentru 4PIRLC\ Daca se considers ca aceasta are o serie ici, este posibil ca unul dintre acetia, sa zicem ca al z-lea, sa c&: R c R L z - c o =1. Acest lucru se produce la rezonanta, atunci mghiul de faza dintre debit i presiune este nul. Astfel, conform figurii I co notajiile din figura 4.36, unghiul de faza !P = arclg Re[
( *
A

are

i
<

PiRLC\p-

-RC--j-

T=arctg-

4>iU.C|p _____ 'Jf 4 223

*F = arctgRj-

coR,

Din (4.223) se observa ca y/ = 0 pentru co Rc RL = 1, ceea ce _- .:> pentru a --a armonica ia forma: co2 Rc-RL-z = \ 4.224

Pentru frecventa unghiulara co, pentru care este indeplinita relatia 14). inertia RL i capacitatea Rc sunt in rezonanta si un debit Hantaneu de o frecventa de z ori mai mare se va scurge prin inertie si andensator. Acest debit, daca nu este nici o pierdere de energie in circuitele aspei i condensatorului, poate deveni foarte mare. R f Astfel daca -, primul termen din (4.223), are o valoare foarte co-RL Bd aproape intreg debitul trece prin Rf si un debit fara lucru mecanic, sosiderabil, avand o frecventa de z ori mai mare decat cea initials, se va scurge prin rezonatorul format de inertie i capacitate (RL i Rc) pentru Kasta armonica superioara. 145

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP b) Dcterminarea lui Qamax Din (4.213) exprimam pe QCi Q
s

'-'

-G)Rc-4piRLC\D ,-------------------- >JL. J_ = fy

j j

^iKLL\p

0)Rc-j

4.225
C

Re Qa = j Qa

2 lmor. Rr+ r\ p o) VCi =,MpL \l^iRLC\

rezulta:

-An n

/a

4.226

Inlocuind in (4.193) pe (4.186) obtinem: 4.227 Relatiile gasite pentru QUmax si QCimax, (4.222) si (4.227), ar da in acest caz numai debitele frecventei unghiulare fundamentale, care poate fi neglijabil. Debitul pentru armonicile superioare in condensator poate fi mult mai mare. Daca avem totusi Rc RL -co2 >1, este imposibil sa se produca rezonanta cu armonicile superioare.

146

CAPITOLUL 5 EFECTELE CAPACITATII, INERTIEI, FRICTIUNII 1 fERDITANTEI ASUPRA DEBITELOR SONICE

5J. RELATII DE INTERDEPENDENTA ENTRE PARAMETRII SONICI 5J.1. Relatia Intre debit, capacitate si presiunea so no mot rice Consideram un debit care circula Tntr-o linie continand o capacitate, de azmplu un condensator, variatia de volum datorita acestuia va fi, relatia (4.25):
Ss = \Qi>dt

+ c

rdin relatia (4.107):

it

stfel incat:
P Si

Cs \Qidt +c

Psi

\c

C *r din relatia (4.6): Asadar: Q, =Qamax -sin(a>t + <p0) zz a m

cos(
CO C

cot + <p o ) =

PSi\r

~ -sin cot + cpQ-

s
Astfcl fi Psmax =
Qamax

n presiunii sonomotrice va

maximul
c

valorii

PSAr =Pamax-sin\ COt + <p0 ~\ = pamax sin(cOt -V) V

' m fiecarc moment vom avca: co-Cs k (

5.1

n incaref^-%147

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Vedem, prin urmarc, ca presiunea sonomotrice variaza dupa o lege sinusoidala, avand aceeasi perioada ca si debitul din condensator, dar unghiul de faza \\i cste mai mic decat acela al debitului cu , (figura 5.1). Daca un vector OA = Qamax reprezinta debitul maxim, presiunea sonomotrice maxima va fi reprezentata de vectorul OB = pamax antefazat cu unghiul . Cci doi vectori se rotesc ca si cum ar fi solidari, iar proiec{iile lor pe axa Ox reprezinta in fiecarc moment valorile lui Q, si respectiv pSj. Deoarece numeric:
Pamax ~
yamax

Qa, Qa

o>-Cs putem scrie in mod simbolic:

* aamax V max

J..

^r,

-'

52

yf
A
Qi ' /Qamax

/J

tot+v?
max

Figura 5.1. Reprezenlarea vectoriala a presiunii i a debitului sonic -j fiind un simbol care indica faptul cS vectorul pamax este cu in

urmavectorului^^. Inmultind ambele parti ale ecuatiei simbolice cuj-a)Cs, obtinem:

J->-CS Pamax =-J-Qa 148

Traiat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP aprima faptul ca marimea -j2 -Qamax este cu - in avans fata de
a max' Jt .

iSBBomotnce p
1t

A$adar presiunea sonomotrice

pamax

este

cu

in

urma

i Qamax* K<* debitul Qamax este cu | in avans fata de sonomotrice pamax. Rezulta prin urmare ca -j =l si

Prin unnare, ecuatia gasita poate fi scrisa sub forma:

Qamax =J-<CS-Par

5.3

Yom folosi ecuatia care leaga debitul de presiunea sonomotrice sub A forma. Deplasamentul sonic este totdeauna in faz* cu presiunea trice si avem, din relatia (4.107):
S

departe:
S

s=cs-Psilc

Smax~CS' Pamax
5 5

Qamax =J^SSmax

"

Relatia dintre debit, inertie si presiunea sonomotrice Fie Ls coeficientui de inertie. Daca debitul (relatia 4.6) este de
Qi=Qamax-s>n(M + (P())

din relatia (4.80):

Psi
PC

=Ls-^- = LsQamaxa>Cos(6X + <p0)

/it

PSi]L =hQa max ' * ' sin[0jt + ^0 +

5.

Din relatia (5.6) avem:

Pamax = LS 'Qamax'0)

149

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

PSiu max ' Pa SII7

G)t + (p0+^

5.7

"amax

|\ \

^amax

cot

9?Q

Figura 5.2. Se vede, prin urmare, ca presiunea sonomotrice este de forma sinusoidala si cu in avans fata de debit, figura 5.2; putem deci scrie intrcbuintand notafia simbolica:
Pamax=JLS(OQi a max 5.8

ccea cc indica faptul ca presiunea sonomotrice este reprczentata prin proiccfia pe Ox a vectorului pamax egal numeric cu Lsco-Qamax ?i in avans cu unghiul fata de vectorul care reprezinta proiectia lui Qamax pe axa Oy. 5.1.3. Reiatia dintre debit, perditanfa si presiunea sonomotrice Daca dcbitul este de forma sinusoidala, deoarcce avcm din reiatia (4.30):
Qi C p

Z v' %>
sinusoidala si in faza cu

unde Cp este coeficicntul de perditanja, rezuita ca pst va fi de forma presiunea sonomotrice, figura 5.3, si putcm scrie:
Qamax =Cp-P

ramax

5.9

150

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP 0

PSl si lp* lf

Vamax

Figura 5.3. 14. Relatia dintre debit, frictiune si presiunea sonomotrice Pentru frictiune avem din relatia (4.32):
Pamax = Cf ' Fornax

ttza cu debitui, figura 5.3, unde Rf = Cf si estc coeficientul de frictiune. 2. EFECTUL COMBINAT AL FRICTIUNII, CAPACITATII, ENERTIEI SI PERDITANTEI fNTR-O CONDUCTA 2.1. Legarea in serie a rezistcntelor, inertiilor, capacitatilor si perditantelor Daca avem asezate in serie intr-o conducts frictiune, capacitate, kitie si pcrditanta, figura 5.4, conform relatiilor (5.2), (5.8), (5.9) si (5.10), RF
A/VW

RL

Re

RP

TC
Pa|f
_______

Pal
ramax

Pal

Pa|

Figura 5.4. Frictiune, capacitate, inertie p perditanta legate in serie 151

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

PSif ~ Cf " Qamax

\c coC
PSi, =JLS-CO

Qamax ,,

_ fig max

Presiunca sonomotrice intre extrcmitatile rubului va fi:

Pamax = PSi]f + PSi\c + Ps^ + f>Si\p

Pa max

c
vectorul

I 1

5.11 rezultanta

Se unui vector C/ + \

vede

ca

Pamax

este

c,
PJ
1

Qamax' alt
I

in

faza

cu

0aOTax,

si

unui

vector X5 .<y ------------------__ \-Qgmax, to avans fata de 0amaT cu , figura 5.5. <y-c5

.-. | max 6)-tS

Lo*Ja

Qa,

Figura 5.5. Diagrama vectoriala a unui debit sonic

Din diagrama vectoriala, sc constata ca modulul lui pamaxv& fi, figura 5.5:

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t ii - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

Pa max Ha i

coLc --

1 co-Cc

5.12

*Mfcrelatia:

PJ

pci vectorul pamax va fi in avans fata de vectorial Qamax cu unghiul a dat

5.13

co-LscoC<

J_
C,

5.14

a=0
Vedem ca: cand:
LcCcO)2=l

Aceasta conditio intre itate i inertie.

corespunde cu

stare

de

rezonanta

Capacitatea Ls 0) -------------- o vom numi reactanta; ea are acelea?i

Cc -CO y

Irasnsiuni ca si coeficientul de frictiune, dar difera de frictiune prin aceea a presiunea sonomotrice datorata rczistentei de frictiune, este in faza cu otia. pe cand presiunea sonomotrice datorata unci reactance, difcra in faza B90D fata de debit. Trebuie notat ca reactanta poate fi considerate ca se produce numai en inertie, punand Lsx = ------------ r- i considerand capacitatea ca o inertie Cso> Esativa. Astfel reactanta totala ar fi mai simplu scrisa considerand numai expi (Ls -Lsl)-0). O inertie poate fi considerate ca o capacitate negativa Csi, ea frindu-se obtine din:

iia max

-Jco-Cs men:

= J-o)-Ls-Qai
1

Lc CO

_-

153

T r a t a t dc t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. inc. loan I. POP

CSi =

1 Ls o)~

5.15

In acelasj mod putem privi coeficientul de frictiune C f ca o inerfie simbolica, iar perditanta ca o capacitate simbolica: de exemplu valoarca inertiei echivalente pentru o rezistcnta Cf ar putca fi evidentiata astfel:

frhf -Psy
CfQamax^Jv-Ls-Q, a max

deci:

cf
(0

hi*-/-1-

5.16

5.2.2. Legarea in paralel a rezistenfelor, inertiilor. capacitatilor i perditantelor

In mod analog, in acest caz, figura 5.6, daca desemnam prin Cf, L$, Cs, Cp diferite valori ale frictjunii, inertiei, capacitatii i perditanjei, la montajul in paralel, figura 5.7, vom avca: Qi /vVW Qi|L

Q
'am ax

Qii

Q,|

1
Figura 5.6. Frictiune, inerfie, capacitate fi perditanta legate in paralel 154

4999299 957

it at de t e o r i a s o n i c i t a ^ i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP ,

Pa max

Figura

5.7.

Diagrama vectoriala a unui circuit sonic

Qi =

derivafie

\f ~cJ'Psi\f

Qi =c-Ps> Q
l
c

CS
dt

5 |C

'

datorita legarii in paralel): Ps\f = Ps^p = Psi\c = Ps<\L

Qi=Qsiu+Qshp+Q^c+Qsv
if Kzulta: Qa, Pama*
5 17

c +
\ Pamax+JGjCe

co-Ls)

1 o)L( 0)Cc

5.18

c
C + -~
/ Daca vom considcra diferite rezistenje, inertii, capacity si

perditante in seric, avem in general: 155

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

i
PJ i^a max J

1 co
.

1 Cs
zia max

5.19

si conditia dc rezonanta 07 = 0, va fi pcntru: co-Cs-=0 '(o-Lc

s

C+-'- = l p Cf
J

5.20

deci: 5.21 In acclasi mod pcntru difcrite debite concentrate la un punct:

Qamax ~ QamaxX + Qamaxl + QamaxT, + 5.22

Qamax flind suma geometrica a vectorilor reprezentind0aimw], Qamax2,

Qamaxl etc.

Analog cu rclatia (5.17), ob(inem formula pentru<2om(W:

\

Qa,

HCp+H7T-

'Cf

Pa max Pamax+J-\a>-'LCs ----------------------ZT~ S J 5.23

co L

Daca debitul sau presiunca sonomotrice sunt funcjii generale, avem relatiile corespunzatoare:

c
-

C~

'c

5.24

/'A. =L5

dt

iar presiunea sonomotrice intre extremitatile tevii, care are frictiunc, capacitate, incrtie si perditanta in serie, va fi:
Pamax=Pil+Pic+PiL+Pil

5.25

ntat de teoria sonicitapi - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP 1 r

d

%
/'

5.26

ribe. debitul neccsar intr-o }eava, in care frictiunea, capacitatea, inertia feanta sunt legate paralel (sau intr-un punct comun) este dat de :
Pi

\c
6 ^

Pi

\P
jri\c
Q

Ma max

riy

O reprczentare simpla a efcctelor undei in linii sonice lungi poate fi uti neglijand picrderile prin frictiune i perditan^a, datorati fcentilor C/si Cs, astfel ca functiilc gencrale din accst capitol se reduc la: Psi___L dx
d S

cQ d,

528

^- = CS-^L dx * dt

5.29

find inertia (scrie) pentru unitatea de lungirae a liniei si Cs capacitatea si) pentru unitatea de lungime a liniei. Acesta determina ecuatia difercntiala cu derivate partialc: dp2 Solutia acestei ecuatii, este: Psi=fi(x~*)
+

d2p?53

W** "~a^
f2(x + )

'

5.31

care f\ si f2 sunt functii arbitrare si v = -. este viteza sunetului in y]LsC nihil continut de linie. Corespunzator conditiilor la capetelc liniei, apar o serie de unde gitudinale, care strabat linia si se reflects intrc capete, la orice pcrturbatie podusa intr-un punct oarecare al liniei. 53. LUCRUL MECANIC Lucrul mecanic efectuat de un debit sonic se poate calcula dupa cum vmeaza: Fie dx miscarca unci sarcini transversale de lichid intr-o conducts de saprafata 5 intr-un interval de timp dt. Lucrul mecanic prin dcplasarea fichidului intre dou5 puncte sub o presiune sonomotricc >$,ar fi: 157

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP dar deoarece rcprezinta viteza instantancc: dt dx 5.33

dN = psrS-dx = psrS-

s
rfl. astfel ca avem:

YrQi
ai

'dx^ \dtj

dt

5.32

dN = psrQrdt N=tv O dt 5 34

Daca psi si Qt sunt functii sinusoidalc de forma:

PSi=Pamax-si"(GX + <P\)

Q = QamaX-sin(0t + (p2) avem:

N

= Pamax-Qamax-[ si"(> + <Pl)-Sin(C0t + <p2)-dt

5.35

si luam in considerare ca: sin(cot + <px)-sin(aX + $2) = [cos(q>x -(p2)~cos(2(ot + (px+(P2)] otyinem: #=
Pa max Qa max_. | r^j, ^ j,\ ^^ + ^ + ^ ;]. ^

2 2

"o_^;_

N=PamaX-Qa*ax \(t-h).cos((p{

--------[s/M^ftrf + <Pi+<p2)- sin(2cot0 + <px + g>2 )]\ J t si t0 fiind limitele de timp intrc care consideram lucrul mccanic efectuat. Vedem in aceasta formula ca lucrul mecanic mediu pc secunda in timpul unei perioade este:
N

= Pamax-Qamax-cs(<P\-<P2)

5.36

Unghiul (px-q>2=(p estc unghiul dintre vectorii reprezentand pc

fa max

158

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP y

/pana,

9
Figura 5.8. <P2 Decalajul intre vectorii presiunii sonice si debitul sonic e, conform relatiilor (4.10) si (4.24):
Pa max 'Ha max _ Pa max Ha max _ n .Q

2
scne:

"

V2

' V2

Pef

^
5.37

N - P&Qtf/eoW
Acest lucru mecanic pe secunda este reprczentat de produsul lor care rcprezinta prcsiunea sonomotrice cficace si debitul eficacc, licat cu cosinusul unghiului dintre aceeasi doi vectori. Acest cosinus fi denumit factor de putere. Daca rcprezentam debitul cu Qamax ?i presiunea sonomotrice cu I = P\amax + JPlamax', fi8ura 5-9> obscrvam ca:
N =-zPamax " Qamax -COS<p = -pUmax Qamax

5.38

0^^ --------------------------------- ~*-7,

~amax

Figura 5.9. Descompunerea vectorului presiune sonicapamax in components activap]amaxsi reactivaplamax 159

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Astfel, numai componenta P\amax produce lucru mecanic, cealalta components, Pjamax* estc componenta fara lucru mecanic. in general, putem spune ca lucrul mecanic estc produs numai de vectorii pamax si Qamax' carc sunt paraleli sau in faz3 Dac3 avem:
Pamax P\amax + J ' Plamax -izamax Fornax + J ' Qlamax

lucrul mecanic ar fi suma lucrului mecanic corespunzator cclor doua perechi de vectori care sunt paralcli, anume pXamax\ Q\amax, respectiv plamax si
Qlamax' N = P\amax 'Qlamax + ~Plamax 'Qlamax 5.39

Acest rezultat se poate obtine intr-un alt mod. Observand ca daca y, figura 5.10, este un unghi arbitrar si avem:
,

amat2

| !

Figura 5.10. Calculul factorului deputere

P\amax ~ Pamax \ C0A<P + Y)
( \

Plamax = Pamax -Sw{(p + y) Qlamax Qamax'COS/

5.40

Qlamax = Qamax ^'"Y

160

Ira tat dc t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP cos <p = cos y cos((p + y) + sin y sin(q> + y) Inmultind aceasta cxprcsic cu pamax-Qamax, regasim reiatia

*tdatamai sus: 1
' zclamax '* ~ P\amax ' ^l\amax + ~ Plamax ' Plamax

A nu se inmulti valorile simbolice ale lui pamax i Qamax pentru a se lucrul mccanic in forma simbolica din cauza ca acesta nu poate fi t in aceasta forma. Lucrul mecanic mcdiu pe secunda sau puterea ca nu este o functic periodica de timp, ci este pur si simplu o valoare ca; o expresie simbolica pentru lucrul mccanic ar fi, asadar, fara sens. Pentru obtinerea exprcsiei puterii mecanice sau a lucrului mecanic ecunda, din expresiile simbolice ale lui pamax si Qamax, trebuie sa luam produselor componentclor paralele. Ca regula generala componentclc p.-ui ?i Qamax care sunt paralele cfectueaza lucru mecanic, iar nentele care sunt in cuadratura (adica cele care difera in faza cu 90) cfectueaza lucru mecanic. Astfcl, presiunile care rczulta intr-un debit ce strabate inertii sau tati, nu produc lucru mecanic sau nu cer nici un lucru mecanic pentru a e miscarea, dcoarccc accstc prcsiuni difera in faza cu 90 fata de debit. 54. ENERGIA POTENTIALA A UNEI CAPACITATI Lucrul mecanic inmagazinat intr-o capacitate C$ poate fi calculat cu fcmula:

Nc-jPsrQrd'
far am gasit ca reiatia dintre debit si presiunea sonomotrice este, conform
Ps

5.41

'~ cs *

Cs

^'

Qrdt = Cs-dpSi Substituind in reiatia (5.41), obtinem

:

Nc = \PsrCs-dpSi = CsPsi'
:nd o constants de integrare.

+c.

5.43

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a f i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Daca prcsupunem ca lucrul mecanic este 0 cand p$j = 0, obtinem pur si simplu: 5.44
M

PSi

c ~Ls Y~ Daca este o functie

periodica, valoarea maxima a lui Nc va fi:
2

Par NC=CS2

5.45

5.5. ENERGIA CINETICA A UNE1INERTII In acelasi mod obtinem lucrul mecanic acumulat intr-o inertje Ls, prin formula (5.33):

Dar am gasit in relatia (4.80) ca: Pu = Ls (it

Astfel ca, printr-o mctoda similara cu aceea urmata mai sus, obtinem pentru maximul dc valoare a energiei cincticc inmagazinata intr-o inertie:
iv

Lmax

^S

Q'a,

5.46

CAZURI PARTICULARE Cazul 1 Sa prcsupunem ca avem un generator Gs care produce un debit sonic in conductele b si c legate intre punctele b si c printr-un tub cu un condcnsator d a carui capacitate dc incarcare este & Sa prcsupunem ca circuitul este inchis printr-un dispozitiv de miscare altemativa e, al carui coeficient de inertje definit ca mai sus este Ls, figura 5.11. Putem gasi diferitelc debite si presiunea sonomotrice. Fie: 0o,ar-debitulin(ab); 2ian,ar-debitulin(bdc); 02amar-debitulin(bec); Pa max' (b)i(c). 162 presiunea sonomotrice intre

Iratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i

- Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

xaraax
pi

Q2a
I --------------------- -

CS|--,Qlamax
0 -

"
Pamax

Ls

G<
Figura5.II. Circuit sonic Atunci, considerand separat circuitclc separate, relatiilor (5.3) si (5.8) rezulta:
Q\amax=JCS-)- Pamax

(bdc)

si

(bcc)
5.47

ca:

Pamax=J-LS-)Q2al
J J

5.48

Q\amax=-<2LSCS-Qla,
Qamax =Q\ a max

+ 02 a max
L C

Prin urmare:
Qamax = Qlamax U"^ S S

2i2<7 meet

Qa,

s '^-s
1-Z.c CO Q\a, ---------------- 2 1 - Lg Cg co o>-Lz 5.49
Pa max J' 2 \ia max

Cr

Lc Cc (/)

\-LCsco Se vede ca Q2amax poate fi mai mare ca Qamax si ca pamax si *e Qlamax devin infinite daca conditia de =\ este indcplinita. 163 Qiamax*

rezonanta j -Cs co

T r a t a t de t e o r i a s o n i c it at ii - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Sa presupuncm ca cxista frictiune in circuitul (bee). relatia (5.10):
Pamax ~ *-'_/" ' iiamax

Atunci avem. din

asadar, pentru circuitul (bee) putem scrie relatiile:

Pamax ~CfQlamax*J'^s
a

Qlamax 5.50

dcci:
Pa max = \Cf +j-Ls-G>)- Qla max

Q\a max = J C s ( o p a Astfel ca:

Q\amax=JCs vQlamax Wf + J''LS *)

max

relatia (5.48)

sau: dar:

Qamax=(-LS-CS^2+jC0Cs-CfCs)Q2a
max

Qamax ~Q\ a max

+ Q2 a

max

Deci:
Qamax = (l" VCS 0)2+j-Cf
2

Cg Co)Q2amax

5.51

Daca L Cs a) = 1, condijia pentru rezonanta, avem:

imax Qamax=JCfCSc-Qla

deci:
Qla

Qa,

j-CrCsco

Ij
5 5

adica:
Qla max = ~J ----------JUM -2

si din relatia (5.50): ( Pa max

-J
1

Qamax

5.53

u
Csco CrCs
Din diagrama vectoriala a vectorului presiune sonica pamax, figura 5.12,rezulta: p
nl

a max n2

-/-5

2 /-7 "max ' ' Lsa max

Qa

r<l

164

raiat de teoria s o n i c i t a t n - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Rezulta ca modulul lui pamax are valoarea: T
(o-Lc

5.54
Fa max

-a
,-,

,-,

co-Cs

_ n
v sw

"

Cs-Cf

- F5eura 5.72. Diagrama

vectoriala a vectoruluipresiune sonicd pal Cu Cf suficient de mic si frecventa suficient de inalta pentru a putea r ^2 ,obtinem: co-Lf reSja unitatea fata de f C
_ Fa max /-. _6amqr g^jg _LsQa>

<y-cs
,-

C/
^ ~

c c

s/
/-,

Din conditia de rczonanta, L Cs -<y2 = 1 se obtine: BE

Pamax

,S 2
^S 'Hamax

Ls

Cs^f
C*zul2

co2-L\ C f

' it a max

5.55

Fie un generator sonic Gs, care produce un debit sonic in conductc kgate prin doua tuburi conpnand capacitati, inerjii si rezistente Csi'Ls\-Cf\, i respectiv CiS2,^52.C'/-2, tuburile de legatura fund in paralel, figura 5.13. 165

Tratat dc t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

2am ax

X am ax

Figura 5.13. Diagrama vectoriala a vectonilui Qahl^ Accasta situatie corespunde in practica cu cazul a doua maini motoare asezate in paralel la liniile de transmisie. Considerand cele mentionate anterior, se pot detcrmina debitele Q\amax si Q2amax, precum i presiunea sonomotrice pamax Csx,Ls\>Cf\ fiind legate in serie, se poate scrie: Pamax = Pamax\cf 5.56 + Pamax\C + Pamax\L
------- amax\Cf
s s r Conform relator (5.10), (5.2) a max\<~ f si (5.8) avem

5.57
jfflttf

*-/ PamaxlC,.
=

xZamax

~J'

coC s

Qamax

Pamax\Ls=J-L-<-Q

5.59

Deci relatia (5.56) devine, pentru ramura 1:

f
i max Pamax -Cf\'Qlamax + a max Ct)Cc\

rezulta: 166

fratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

Pa max i *\ a

cn+j
r

Lslo\ co-C
51

Pa max

si\ai

Cn+j-a>-

1 cozC
L

5.60
51

/_

* 2

Lsrco-

- este reactanta ramurii 1. to-C s\ Analog pcntru ramura 2:

Pa max

=Q
max

Cf2+j-(o L

Ls2~ a max

1 S2

5.61

Notam:
L

1 s=LS\ -------- j-

5 62

"

LS-LS2Din (5.61) seotyine:

5.63
CO -C52

Pamax=Q2amax-(Cf2+j-6)-Ls)

5.64

ialand (5.61) cu (5.64) rezulta:

Q\amax \Cf\ +J' 4p (Lmov -(C/2 +7^-4)
565

Deci:

zZlamax ^2 a max

5.66 Cf]+j-6)Ls 5.67

tia max

til a mar i 2aJ

Asadar: V.a max *2a mi

Cf2+J-co-Ls Cfi+j-co-Ls

5.68

Kzulta:
^Camax ~ *llar

fe
Cf2+Cf2+j-o)-[Ls+L Cf]+j-0)Ls

5.69 167

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Notam: LS=LS + LS Cf=Cf]+Cf2 Din relatia (5.69) se Ql a max Qa i obtine: C f+jco-L s C n+j-co-L 5.72
*

5.70 5.71

inlocuind relatia (5.72) in (5.65) se obtine: C +j-coL f2 s _Cf2+j-Q

>z\amax\ ~

)Ls Cf+j-co-Ls =Cf2+j-6>-Ls

Cf2+j coLs
_

_
_'.-,.,

'^2amax

Qama

Cf+j-6)-Ls Deci:

Cf+j-co-Ls

5.73
r

*z\a max max

,-,

t/a

Cf+jmLs
inlocuind relatia (5.72) in (5.64) sc obtine: _(CfX+j-o)-Ls)-(Cf2+j-co-Ls)
Pa max ' \2.a max

5.74

Cf+j-co-Ls Din relatia (5.73) rezulta:

C/2 'Qamax +Ja>LS 'Qamax = Cf Qlamax + J' >-LS 'Qxamax 5-75 Q amax

Cf2 "Qamax + J^L's 'Qamax f Cf "Qlamax + J'^Ls

Figura 5.14. Diagrama vectoriala a vectorului Q 168

I de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Conform diagramci rcprczcntatc in figura 5.14 putcm scric:
Z'Qamax+{0 ' As" ' Qa max = C~f " Q\a max +co ^S'Q\amax

/2 + (coLs)

ScXamax

*ai

C}+v2-Ll

5.76 Bad similar sc obtinc:

5.77 Relatia (5.74) mai poate fi scrisa sub forma:

fPamax+J-<0- S 'Pamax^fX
L

= {cfrCf2-(o2-Ls.Ls\Qamax +
C

/2 "

' LS ' LS JQamax +

j-L-Ls-Cn+co-LsCf2\Qanwx
J V i /] 6/2/ **

(CflCR+^-uuOQa,

[C?+(-Ls)2]-P

Figura 5.15. Din diagrama vectoriala reprezentata in figura 5.15 rezulta ca:
Pa max ' W C

f\'Cf2->'

Ls-L'sj +
1

C2f+(co-Lsf
*unde:

e,2,

169

T r a t a t dc t e o r i a s o n i c i t a t i i

- Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

(coLsf
Pa max ~ Qa i

01 +
C2fx+{co-LsJ

Cj2+\coL

rezulta:
Pa max ~ *la max ' If

C}+(a>LsY

C}2+(co.Lsf^
5.78

C}+{co-Lsf
Cazul 3

Sa presupunem ca avem un generator Gs cu un piston care produce un debit sonic intr-o linie simpla, ca in figura 5.16. Un vas metalic de capacitate Cs, conjinand lichid, este asezat in paralel pe o linie aproape de generator. O astfel de capacitate poate fi considerate ca un condensator ordinar, mentinut la o presiune Constanta egala cu presiunea medie din conducta principala. Intr-un astfel de caz difcrenta de presiune pe ambele fe\e ale condensatorului este egala cu variatia prcsiunii, in conducta principala, in jurul prcsiunii medii. Fie Cf un dispozitiv de frictiune absorbind energie, de exemplu un tub de diamctru mic adaptat pentru a fi incalzit prin debit sonic, si fie Cs/ o a doua capacitate formata dintr-o incinta metalica. Presupunem ca este cunoscut debitul sonic Qamax ?i frecventa unghiulara a manivelei echivalente, co. Sa se calculczc presiunea sonomotrice pamax ?i lucrul mecanic cfectuat de generator si absorbit pentru incalzirea dispozitivului de frictiune.

Q.
G,

c si
^fl

Vi2amax _, ---------------------------------------- *lamax

/WM

PlamaJ ^c2amax

Figura 5.16. Circuit sonic cu rezistentci Avem ecuajiile:

5.79
Q\amax =J'Q}CS\ 'P\amax Qlamax

5.80
=

J'C0^S' Pamax

iat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

Pa max ~ P\amax = Cf ' Q\a max xla max = *\a max + xila max
5M

5.82

Din relatiile (5.79) si (5.81) rezulta:

Q\amax=J(aCS\-Pamax-J(oCS\-CfQ\amax

Q\amax-V+J-0>-CS\Cf)=J-C0-CS\-Pamax

& J--Cs\-Pamax Q\amax = . . r --- TT J fl

n

5 83

c oo -

_jcCs\ 'Pamax , .,./" Qamax-- ------------------ \ ----- ^ ----- ~ +J'<

S 'Pama

\ + j-0)-Csl-C f _jco{Cs+Csl)-co-Cs-CS]Cf
Qamax ~ i, 1 + J -CO-Ls\ -Cy r> r 'Pamax

Se considera vectorii complecsi, figura

5.17:

Prin definitie
z-z -

= Izj [cos(<p +<p')+ j sin(^ + <P')]

171

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr.ing. loan I. POP *0, da

i 1 Notam z
2

= , care reprezinta vectorui care inmuljit cu z

vectorui unitate e. Se poate scrie: z Asadar: 1 \ z z 1 *> 1 . .

= = -e + j -sm^l

= ^-[cos<p-e

S-35T-.

e *

[cos(^'-^) -e + j- sm(<p'-<p)\

Daca 49' = <p, rezulta cos{(p'-(p) e + j sin(^>'-^) = 1 Deci: In modul, deoarece

1

=
i

z^_ sRe +Im

rezulta ca:

l(Cs+Cs,)2+(^-Q.C,1-C/)2
&a max Pa max ' '

I+^-C^-CJ

5.84

V(c5+c51)2+(-c5-c51-c/)2

5.85

In notatie simbolica, inmultind si impartind cu conjugata numitorul relatici de mai sus, In care estc dat Qamax, aceasta devine:
zza max Pa max ' *

[i\Cs+Csx)-co-Cs -Csx -CfWl-j-coCs, -Cf)

l + (v.CS]-Cff

sau:
*la max ~~" 7 7 max

r-G)-Cl +
~~ C/ W

l + (co-CS]Cff
i max

+ j(cs+Cs:+CrCso)2-Cl))

5.86

'S\

inxat dc t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Debitul Qamax arc o astfel de components in faza cu pamax, (partea ; scuafiei de mai sus), data de:
.2 ^2 Pa max /<*> ziamax
C

S\

l + [coC 51 "c/

^J
J '^S\'^f 3

5.87

neat puterea mecanica absorbita va fi:

N_

Pa max 'Qamax

....

2 Pu.ma*'6*

c oo

? --- ^.[l + ^.Q,-^]

Sau inlocuind pe/w din relatia (5.88) prin modului sau in funcjie ..relatia (5.85):

188

Qamax I
co

\ + (co-CsvCf}
\{Cs+Csx)2+(co-Cs-Csl-Cf}

A2

o) CSi Cf V=

2-\ + {o)-CsvCf}]

gLax-(i+a>2 -ch -c})-circf

: u+o)2-c2srcj
tf =
--;;: Qamax "Psi '^/

(cs-Csl}+(a>-Cs-CsrCff

AN ^[(Q+Q.f+^.Q-C,,-^)2]

5.89

Valoarea fnctiunii pcntru care puterea mecanica AT cste un maxim aceea data de:
MI

=0 dCt fcca: ^/ ~

c5+c5! ^(VCs,

5.90

Daca Qare aceasta valoare, relatia (5.90), dupa inlocuire in relatia .V(5.89), care devine Nmax, obtinem:

173

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

Qamax'Cs\

,2 coCc-C
S ''-SI

^2

Cs + CS]

N
2.
"

6)CsCsl (Q+c51)2 + 2-a)-Cs-Csr2-{Cs+CsJ

Cc+C >CSCSl)

51

Asadar: I ----------------- ^ ----- jn ------- 1

TV
max

= ___ Vamax

S\ _____

5 <^

4-coCs-{Cs+CS]) Inlocuind

relatia (5.90) a lui Cj mpamax, (5.85), se obtine:

t^a max Pa max ~

CO 1

1+

-51

co-C

..Cs+Csi
S "^51

I
o)Cc-C
C

s '*-s\ r Ls c r s* > 5i
Cs+

coCc-C 1+
Pa max ziamax -5 ^^51

co(Cs+CSi)

1
Ci
2
(

Cs

'c<+cr

fa max \ v

= ___ Vamax ____ 1 I,-, .-, CO {Cs + C5, ) I

Cl+l-Cc-C^+Cl S '^51 ""'-SI 1+-

Pa max

co-{C +Csl) * s
ia max

c
*-Sl

1 + 1 + 1^1 +

si rezulta:
Pa,

KCS

Q Jl+ CSI ' ' a (Q+Qi)V Q 2

51

5.92

c
^5

174

TEREA SISTEMELOR CU DEBITE ARMONICE

LFITEREA INSTANTANEE Se cunoaste c3 puterca hidraulica pentru hidraulica in debit continuu ua dintre caderea de presiune si debit [46] si rcprezinta cncrgia in unitatea de timp prin treccrca unui debit continuu printr-un nitre capctele caruia exista o cadere de presiune Ap: N = ApQ DacS intr-un circuit se manifests o cadere de presiune armonica,
4? - PSi = Pa max' Mg*. + <PQ )

6.1

Considerand faza initials cpo = 0, relatia de mai sus devine: ^> = Pamax^incot Debitul armonic are expresia (4.6):
Qi=QamaX-S'(a' + <Po)

6.2

Asadar putcrea instantance a circuitului este: K=PSiQi =PamaX-sin(o}t + (p0)-Qamax-sin{o)t + (p0) Deoarece Qi este in urma presiunii pa, cu unghiul if/, rclatia (6.3) ferine:
Ni = Pamax ""(* + <P0)'Qamax "(<* + p0 ~Iff) 6.4

Folosind identitatea trigonometrica: since-cos p = -[cos{a-fi)-cos{a + f3)] puterea instantanee se mai poate scrie sub forma:
Pi =\-Pamax-Qamax-Vos{cOt + (P(i -COt-^+y/)I / , Yl Yt

-cos{a)t + (Po+(ot + (p0-<i')\ 175

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

jy _ Pa max ' \la max Pa max ' Qa i

^[2(a* + p0)-H

6_;

In figura 6.1 sunt redate curbele prcsiunii instantanee, debitului cat ? putcrii instantanee, conform relatiei (6.5) in care se constata ca priraol termen:
. Pa max ' iz, a max

cos if/

este

componenta constant a. iar al doilea:

- Pamax'Qamax .hhoi + p0)-y] este componenta alternativa. 2

4
I':,

Q.

N..J =P.f QrfCos*

yP . Q cos*

N,= PS,Q,

Figura 6.1. Puterea instantanee si puterea medie intr-un circuit armonic Ordonatclc punctelor curbci se otyin prin inmuljirea ordonatelor respective ale punctelor diagramelor prcsiunii si debitului instantanee. Totodata sc constata ca puterea instantanee poate lua la momente difcrite valori diferite, pozitive, negative sau nule. 6.2. PUTEREA MEDIE (PUTEREA ACTIVA) In vederea caracterizarii unui circuit hidraulic cu debite armonicc din punct de vedere al consumului mediu de energie in unitatea de timp, vom stabili expresia puterii mcdii Nmej, corespunzatoare unei pcrioade a debitului armonic. Diagrama variatiei puterii instantanee cu timpul arata ca, pentru o perioada, suprafetclc hasurate situate deasupra liniei

176

l_

at de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Qa cos y/, sunt cgale cu suprafejelc ramase nehasurate

itre ea si abscisa sj anuleaza domeniile negative (hasuratc sun axa . Ca urmare energia absorbita in circuitul cu debit armonic, Kzaioarc unei pcrioade T, va fi egala cu aria drcptunghiului ABCD:
Qamax-CO-W-T W=D " ~ Fa max

6.6

De aceea pe parcursul unei pcrioade, valoarea medic a puterii intr-un en debit alternativ este egala cu componenta constants a puterii N, scrisa sub forma relatici (6.5):
N

med

1 =--Pamax 'Qamax -cosV

1 1

6.7

: Pamax ' Qamax -COSy/^-j--

V2
relatiilor (4.10) si (4.24):
1

pamax -j~ Qamax > COSyf

V2

6.8
nr ' Pamax ~~ zief

1
' Sdamax Pef

Asadar relatia (6.7)

V2
N

poatc fi scrisa sub forma: 6.9

med=PefQefC0SV/

Astfcl: puterea medie sau puterea activii a circuitului de debit este egala cu produsul valorilor eficace ale presiunii i fad si cosinusul unghiului de defazaj dintre ele. Puterea activa se masoara in wati. Ea se regSseste in circuit sub de caldura (raportata la timp) sau sub forma de putere . Factor ul cos \\i se numeste factor de putere. Expresia (6.5) a puterii instantanee arata ca aceasta oscileaza cu nta unghiulara 2co in jurul valorii ci medii, care este puterea activa Na, 6.1. In momentele din decursul unei perioade cand puterea primita egativa (adica in esenta este cedata sursei) energia ca p a ci t i va inductiva produsa de i ner t i a fluidului in miscare si/sau .::iarii acestuia. este partial rcstituita sursei de alimentare.

177

Tratat de t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

Nap =PefQcf

K - Nap sin y/ -=PefQef-sin y/ Na =Nmed = NaP cos y/ = ~ Pef Qef COS l// Figura 6.2.

Produsul Nap = pef Qef sc numeste putere aparenta si rcprezin energia transferata in unitatea de timp circuitului dc catre gcneratorul armonic. O parte din ea reprczinta puterea activa Na = Nap cos y/, iar j cealalta puterea reactivS A',- = Nap -sin y/. Intre cele trci puteri exists relatiile, conform figurii 6.2:

Nl+N2r=N2
Nr=Na-tgyv
N a=Nap-cosy/

6.10

Nr=Nap.sin 6.3. PUTEREA DATORATA FRICTIUNII in relaua (6.1) se introduc expresiile (4.6) si (4.32) si sc obtinc:
2 2/ \

Nf=RfQamax-sm {oyt + (pQ) Relatia (6.11) este rcprezentata grafic in figura 6.3. 6.4. PUTEREA DATORATA REZISTENTELOR INDUCTIVE Se obtine introducand in relatiile (6.1), expresiile (4.6) si (4.82): NRL =co-Ls-Qamox-cos(at + (poyQamax-sm((i>t + <p0) 6.12

178

fratat de teoria sonicitajii - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP ----------- ^
7T

APR Figura 6.3. Puterea datorata frictiunii in circuitul cu debite armonice

27T

Figura 6.4. Puterea datorata rezistentelor inductive in circuitul cu debite armonice

Tratat de t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Folosind identitatea trigonometrica: sin 2a - 2 sin a-cos a relatia(6.12) dcvine: #*i =Y<-Ls-QLax-si"2(x + <Po) 6.13

In figura 6.4 sc poatc vedea reprezentarea grafica a relajiei (6.13) pentru o perioada. Se remarca faptul ca puterea hidraulica datorata rezistentei inductive este fluctuanta in jurul valorii zero deci nu produce lucru mecanic util, fiind asadar oputere reactiva. 6.5. PUTEREA DATORATA REZISTENTELOR CAPACITIVE Asemanator ca in relaUa de mai sus in relatia (6.1) se introduc expresiilc (4.6) si (4.94):
N =_n3SEL.cos(at+ Co CO

yQamax.sin(ax + n)

6.14

sau:
,2 N

ida ma: -_Ugjm..

cos(0t +

poysj(fi3t + pQ)

Cs-co

Folosind identitatea: sin 2a = 2 sin a cos a relatia (6.15) devine:

N

= _^om^. sin 2(fot + (pQ) Csco

6.16

Relatia (6.16) este reprezentata pentru un ciclu complet in figura 6.5. Puterea capacitivii este de asemenea fluctuanta in jurul lui zero, deci si aceasta este de tip reactiv. in concluzie, daca defazajul dintre Q, si ApR (ApR sau ApR ,) este

de + sau , atunci media puterii hidraulice este zero. 180

intat de teona s o m c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

1
/ 7T //

\ \ \

i
\ \ \ 2
27T

\ 37T \\ \Tx

2y

Q.

Ap

*c

Figura 6.5. Puterea datorata rezistentelor capacitive in circuitul cu debite armonice

PUTEREA PENTRU DEFAZAJ * =y

2 ,T

Daca defazajul dintre g, si 4P^ este V* > atunci relatia (4.22) ._- -.e:
Ap^Pamax-S'nivt + tPQ+v)
6 17

Inlocuind

in

(6.1)

relatiile

(6.17)

si

(4.6)

se

obtine

puterea stantanee pentru un detazaj ^ ^ :

N; = Pa max ' &(* + <P() + H' Qa max ' M* + <P(i )

Folosind identitatea trigonometrica: 1 sin a cos P = [cos(a - ft) cos(a + /?)]

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP relatia (6.18) devine:

Nt =T-Qamax ' Pa max -{cost?-COs[2(cOt+ <p0)+^
1

6.19

Dupa cum rezulta din relatia (6.19) si figura 6.6 valoarea instantanee a puterii variaza cu dubiul frecventei in jurui valorii medii
-Qamax-Pamax-cosVz, i-J 1

Figura 6.6. Puterea circuitului cu debite armonice, cu rezistenfe compuse Componenta --Qamax -pamax cos[2{o)t + <p0)+ y/] din relatia (6.19) da o putere medie pe ciclu nula, deci termenul al doilea din relatia mentionata exprimS puterea medie pentru circuitele cu debite armonice: Nmed^--Qamax-pamax-cos 6.20

rratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Cosinusul unghiului de faza, cos <//, se numeste factorul de putere al thii hidraulic cu debite armonice. Factorii de putere sunt ilustrati cu rd vectorilor rotitori in figura 6.7. Puterea activa (efectiva) este data doar de componenta de curgere -cosy/ in directia presiunii Pamax^a=Nmed=^-Pamax-Qamax-C0S 6.21

V^/ este puterea medie data de relatia (6.10). O

xamax

Pamax

/ /
. m

QamaxCOS^

(componenta activa)

fconponenta reactiva)

0
Figura 6.7. Diagram a vectorial a plana a factorilor puterii hidraulice armonice Utilizand relatia (6.8), relatia (6.21) devine: Na=Nmed=PefQefCosy/ Componenta perpendiculara pe presiune (reactiva) Qamax -siny/ este oooforma cu acceptiunea lucrului mecanic. Asadar puterea reactiva va fi: Nr=PefQefsi"V/ 6.22

183

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t S t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Puterea aparenta a sistemului este, (vezi figura 6.2): Na=pefQef
6.

Puterea care genereaza lucru mecanic este intotdeauna mai mici decat puterea aparenta. Astfel conform figurii 6.2 se poate scrie:
cosy/ =

N 6.2
ap N,

Semnul unghiului de faza se refera la caracterul capacitiv sau inductiv al sistemului.

184

OLUL 7 $1 PRESIUNI ARMONICE POLIFAZICE

Un debit alternativ cu "n" faze deriva de la un "" numar de debite ce, defazate cu unghiul de faza: <Pf= 360
77

[Sradc]

<Pf =

[radiani] 7.2

Astfel prcsiunile si debitele instantanee nu tree simultan prin valorile \ ci succesiv, cu un decalaj de radiani. n Daca notam debitele corcspunzatoare unui sistem cu "n" faze, Qu, _ Qin, expresiile lor analitice vor fi (4.31):
Qn=QamaxVs>"(G>t + <Po) Qi2=Qamax2sin 2K COt + <P()+ -----

f
Qi3 ^QamaxySinUx + <p0+2-

In
2n\ n

7.3

Qin =Qanmn-Sm

G)t + q)0 + (n-l)

Mfe <po este faza initiala a debitului primei faze. Presiunile instantanee vor avea expresiile (4.19):
Pi\ = Pm\ +PamaxVSin{cOt + <p0)

.(
Pi2=Pm2 +PamaxrSI>yX + <P0 +~ Pil=Pm3+Pamaxysin

In
, In cot + (p0 +2------------------------------------------------------1A 185

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

Pm=Pmn+Pamaxn-sin\ COt + <p0+(H-l)-\

V CAZURI PART1CULARE 7.1. DEBITE SI PRESIUNI ARMONICE BIFAZICE Cele doua faze pot fi legate independente la cate un consumator sau pot fi interconectate intre ele prin intermediul unor impedante. Existand doua faze, ele sunt defazate cu unghiul de faza: ^=^- = 180 sau: 2n tpf = = n J 2 Debitele celor doua faze sunt (4.31): Qn=Qamaxysm{a>t + (p()) 1.1
2/2 =Qamax2-si"(M + <P0 + *)

7.5 7.6

Presiunile instantanee au expresia (4.19):

Pi\ =Pm\ +Pan,ax]-sin{t + n)

Pi2

7.8

=Pm2 +Pamwc2-sMe* + (Po) 7.2. DEBITE SI PRESIUNI ARMONICE TRIFAZICE Debitele trifazice au expresiile generale:
2/1 =Qa max 11 sin(QX + <P<) )

(
r
8/3 =Qamax3-s>"

2K\
7.9

Qi2 =Qamax2-si"\ <* + <P0 + "T"

^ + ^o+-j186

An

fratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Presiunile instantanee vor avea expresiile:

Pi2 =Pm2 +Pamax2-S'"\ O)t + <p0 +*Pil =Pm3 +PamaxySi"la>' + <P0 +^1

7.10

Cele trei faze pot fi legate independent, fiecare la un consumator, sau erconectate intre ele. Interconcctarea fazelor si a consumatorilor duce portante economii de conducte la liniile de transfer a energiei. IT I Montajul in stea a consumatorilor
-^

(1)

(2}

Figura 7.1. Montaj in stea a consumatorilor -l,2,3reprez,ntalinle; -Pu-2 - presiunea instantanee dintre linnle 1-2; -pn - presiunea de faza 1.

187

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i

- Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

Daca impedantele Z7 = Z2 = Z3 si Qamaxi = Qamax2 = Qamaxs = Qa sistemul trifazat receptor (motorul trifazat actionat) este echilibrat. In acest caz relatiile (7.9) si (7.10) devin:
Qi\=Qamaxsir'{(a
+(

Po)

r
. sin COt +-v (P(\+-

2n
3

7.11

Qa
\

Qa> An

O particularitate a acestor motoare consta in aceea ca suma debitelor trifazice instantanee este nula, figura 7.2:

EQt -Qai

2n\ . An sinycot + q>o)+sin ax + <p0+ + sin 6X + <p0+

3 ->

7.12

7.13

Pit Figun conducta la care este ea legata

In acest caz impedanta Zo = * (deci poate lipsi). 188

:it de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

i03

Qioi Q Figura 7.3. Diagrama vectoriala a debitelor la montajul stea Diagramele din figura 7.3 prezinta diagrama vectoriala a debitelor r h conectarea in stea. Din ele se vede ca la sistemui conectat in stea e produc un circuit vectorial inchis in care curge acelasi debit atat in a faze incarcate cat si intre acestea. 7.14 Qif-Qi, _.. Pe baza figurii 7.4 relatia dintre faze si presiunile liniilor poate fi nata prin intermediul triunghiului BCO. &SL =p.rcos 30 = pi3 2 "J ""2 Pi, =-<j3-Pi
ft, r, f

7.15

7.16

A
C
Figura 7.4. Diagra ma presiun ilor la mon

189

T r a t a t dc t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr.ing. loan I. POP 7.2.2. Montajul in triunghi (delta) a consumatorilor In acest montaj se leaga sfarsitul unei faze la inceputul fazei urmatoare, figura 7.5, x cu B, y cu C si z cu A.

Qi2"

Pi3= Pi23 Figura 7.5. Montajul in triunghi (delta) a consumatorilor Diagrama vectoriala a debitelor fazelor la conexiunea triunghi este redata in figura 7.6. Daca un circuit inchis este format din trei rezistente hidraulice. figura 7.5, atunci debitui in circuitul format de rezistente este zero. Digrama vectoriala a presiunilor i debitelor sistemului bazat pe figura 7.5 poate fi conceput cu debitele si presiunile in faza cu sarcina. Din figura 7.6b (triunghiul ABC) se poate delermina relatia dintre debitele fazelor si liniilor:

s
2

7.17 7.18

Qi2i=Qi,=Qn-^-QiC^
deci: 7.19 Qi.-Qif^ f 190

sau:

fratat de t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP A il2 Q; Qil2

a) b) Figura 7.6. Diagrama vectoriala a debitelor la conexiunea triunghi il i31 Pil= Pi31 0
D p
p

il2

=D

i2

Pj3= PJ23 Figura 7.7. Diagrama presiunilor la conexiunea triunghi Dupa cum se poate observa din figura 7.7, presiunile liniilor sunt csale cu presiunile fazelor:

P=Pif
T3. PUTEREA UNUI SISTEM HIDRAULIC ARMONIC TRIFAZIC INCARCAT SIMETRIC

7.20

Puterea se calculeaza fazelor pentru arnbele tipuri de conexiuni, stea SMi triunghi, in functie de valorile debitelor si presiunilor fazelor, singurele posibile de masurat la consumatori. Fiind trei surse de presiuni de faza pjf si debite de faza Qif, puterea generatorului trifazat in cazul retelelor echilibrate fiind:
N

= l-Pif Qif -cosy/

7.21 191

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP undc y estc defazajul dintre dcbitul si presiune dc faza (vezi figura 7.2). Pentru montajul in stea:
Pil=S-Pif,

relatia(7.16) relatia(7.14)

Qi,=Qir deci: Pif'Qif PuQi Pentru montajul in triunghi:

7.22

rclatia (7.20) dcci: Qij^S-Qjf, Pi,-Qi,

7.23

relatia(7.19)

Se constata identitatea relatiilor (7.22) cu (7.23), deci: oricum ar fi legate fazele generatoarelor (stea sau triunghi), produsele Pi,-Qi, fQ sunt egale.

** >'r~5

inlocuindm(7.21)scobt inc: a) Puterea aparenta: N

=3-Pi''^if =yf3-Pi -Q-V3

deci:

b) Puterea activa. figura 6.7:

deci .:

____________ 7.25
COS If/

Na=S-Pil-Qir

192

lat de t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP ; Puterea reactiva. figura 6.7:
N

r *NaP -smi// = fi-Pi, Qi, siny/ 1.26

a=j3-Pi, Qi, -sin

Din relatiile (7.24), (7.25) si (7.26) rezulta ca: ; -.V; =(S-Pi, Qi, -cosy? +(V3 Pi/ -Qj -sinyfj =^-p). N2ao=N2 +N2
a

Q) 7.27

:ONVERTORI DE DEBITE HIDRAULICE ALTERNATIVE Convertorii clasici de energie hidraulica pot fi teoretic acceptaji si i transmisiile hidraulice cu debite alternative. Difercnta consta in ca lichidul nu va curge niciodata din camerele acestora sau din rtele de legatura corespunzatoare fiecarei faze in rezervor, deci nu nevoie de aparate de control care sa selecteze intrarile si iesirile toarelor si motoarclor. Componentele de baza ale gcncratoarelor sunt cilindrii de faza, lele de faza si mecanismclc de actionare ale pistoanelor de faza. Mecanismclc dc actionare asigura variatia ciclica a debitelor. acestora se poate face prin: modificarea amplitudinii semnalului armonic; schimbarea turatiei de intrare in generator care va avea ca rczultat variatia frecven$ei. Principalele solu|ii pentru producerea debitelor alternative pentru Aferite variante constructive de generatoare sunt: cu culisa, figura 7.8; - cu disc fulant, figura 7.9; - cu excentric simplu sau dublu; cu arborc cotit. Dc cxemplu sistemul cu culisa prezentat in figura 7.8 genereaza un <febit pur sinusoidal, dezavantajul sau fiind vitcza mica de func^ionare.
i.

193

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

Q n(I r1-------

L
-------------- 1 ------ 1 ------- 1

Figura 7.8. Generator de debite alternative cu culisa ocilanta Generatoarelc cu pistoane axiale sau radialc, figura 7.9, functioneaza cu viteze mari, dar debitul generat estc doar aproximativ sinusoidal.
~

=t

Q
w

9
n

// I I I &\
Generator de debite alternative cu discfuiant

Figura 7.9. i piston axial

Un generator polifazic se poate ob|ine prin alegerca corespunzatoare decalajelor dintre faze si a unghiurilor dc inclinatie a pistoanclor de faza (pentru trei faze decalajul estc 120). Pentru motoare sc poatc opta pentru urmatoarele variante constructive: - cu crcmaliera; - cu cuplaj sferic; - cu banda de otcl. In cilindrii de faza ai motoarelor cu debite alternative bifazicc, undcle de prcsiune detcrminS miscari dc oscilatie, astfel rotile 2 fixate prin cuplajcle dintatc unisens pe rotile 1 ale motorului hidraulic, transmit moment armonic la arborcie de iesire 4 roata dintata 3, (figura 7.10), sau reciproce, figura 7.11 si figura 7.12.

194

f Trat at de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

Figura 7.10. Motor cu debite alternative cu ro(i dinfate Notatii: dreapta; - cupla uniscns - cupla unisens stanga;

La motorul din figura 7.11 miscarea armonica a cremalicrci 5 produsa tiebitul furnizat dc gcneratorul bifazic se transforma in miscare unisens (la nrde 4) datorata cuplelor unisens (care lucreaza in contrafaza).

AC
H

Figura 7.11. Motor cu debite alternative cu mecanism cremalierd - roti dintate ' In figura 7.12 este prezentat un montaj mai economic atat din punct as vedere al motorului cat si al transmisici. 195

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a f i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

Figura 7.12. Motor cu debite alternative cu mecanism cremaliera - roti dinfate, varianla constnictiva
M

J
3

\$

Q.=QR

2 3

T i _____ VJ.../.^_._

Figura 7.13. Motoare cu debite alternative conectate in stea

text de t c o r i a s o n i c i t a f i i - Prof. univ. dr. ing. loan 1. POP s cazul conexiunii in stea, figura 7.13, suma debitclor este zero daca: Qi=QR =Q\o-si no* Q2=Qs =Q2osin \(0t- Q3=QT =Q30-si n In ATI
cot-

bci"

3)

-n

-n

Variatia debitelor de faza pentru doua perioadc este prezentata in 7.14. La conexiunea in stea miscarea rcciproca a pistoanelor de faza iaotdeauna transformata in miscare de rotatic de catre mecanismul riiera - roata dintata a carui debit de faza cste maxim. Asa cum se poate I din figura 7.14, fiecare debit de faza determina viteza pistoanelor dc lis miscare reciproca cu un dccalaj de faza de .
6

Figura 7.14. Diagrama debitelor sinusoidale trifazice Presiunea pentru motoarcle liniarc este determinata de sarcina si dc i pistoanelor dc faza: F P n Pentru domcniul 0 < cot < :
6

=L

QT
vT - > yR vT > vs

197

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t n - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

si:

F _ PT = S

Ps=o

Daca momcntul de incarcare cste constant, atunci sarcina fiecarui cilindru de faza se va incadra intre 0 < cot < Jt, corespunzator figurii 7.15.
----- M ----- P

Faza R 0

Sa

1771 6 1 ----------- 1 3 n6

i
Faza S
0

Wt

Faza T

Figura 7.15. Diagrama sarcinilor pe cilindrii de fazafuncfie de frecvenfa unghiulara Schema de legare a conductelor motoarelor cu debite alternative conectate In triunghi este prezentata in figura 7.16. Viteza pistoanelor dc faza se calculeaza cu ajutorul relatiei:
v=

Qf _ _Qn

Ql

sin cot

7.28

S V3-5 VJ-S
Figura 7.17 prezinta pozitiile pentru care pistoanele se afla sub actiunea sarcinii care va genera un moment. Din figura 7.18 se poate observa ca debitele de faza sunt mai mari pentru concxiunea in stea, iar suprafetele motoarelor hidraulice conectatc in stca sau in triunghi sunt aceleasi. Ca urmare, incarcate fiind de aceeasi s ar ci n a. pornirea este mult mai lina la motoarele conectate in triunghi. 198

fratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

QF=Q12
QI

Figura 7.16. Schema de legare a conductelor motoarelor cu debite alternative in triunghi

p-1

5a
6

17 TI 6

25TI 6

\=\
J2a. 6

?7T

w-t

= l

Mir

ir

Figura 7.17. Diagrama sarcinilor pe cilindrii de faza functie de frecventa unghiulara la conexiunea triunghi In sistemele cu debite alternative debitele variaza cu amplitudinea si frecventa unghiulara. Amplitudinea poatc fi modificata prin variatia cursei pistonului de faza, iar frecventa unghiulara prin modificarea turajiei motorului de antrenare a generatorului.

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Qoi=Qf Qo3 = Qf

QOR= Qf

=0

\
b) conexiune in triunghi

<3^ conexiune in stea

Figura 7.18. Diagrama vectoriala plana a debitelor trifazice Pierderile sistemului sunt compensate cu o pompa suplimentara, sa acumuiator hidraulic prin intermediul unor ventile de retinere, figura 7.19a Daca prcsiunea de faza scade intr-o conducta, sub valoarea stabilita. atunci ventilul de retinere corespunzator se deschide rcstabilind conditiile dc presiune impuse. Suprasarcinile sistemului pot fi prcvcnite cu ajutorul unor ventile limitatoare de presiune, figura 7.19b. QR

Figura 7.19. Compensarea pierderilor fi protectia impotriva suprapresiunilor din conducte

..

200

OLUL 8

ELE CARACTERISTICE 1 PROIECTAREA IELOR HIDRAULICE CU DEBITE ALTERNATIVE determinarea curbelor caracteristice in), extrcm de importantc din punct de vedere tehnologic. Se vor mai intSi curbelc pentru sistcme bifazice iar apoi pentru sisteme Acest subcapitol trateaza

CI RBELE CARACTERISTICE PENTRU SISTEMELE HIDRAULICE BIFAZICE Circuitul hidraulic cu debite alternative bifazic este prczentat in i 8.1, in care cste utilizat un generator cu pistoane. Motorul are un i

oscilant cu un converter cu micare libera.

Generator

201

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Dcplasarea pistonului generatorului pentru faza 1, conform figHi 8.2, pentru dcplasarea unghiulara <pa estc: unde: rg(?g) = eg cos(<pg) + ^Rg2 -(eg2 -e2 .cos2(<pg = eg.cospg)^Rg2-eg2.(\-coS2(<pg))

[/VRg-el-sinVg
eg-sin^g 0j xegcos9g

Figura 8.2. Deplasarea pistoanelor defazd ale generatorului

Figura 8.3. Evolufia debitelor imtantanee la transmisia hidraulicd bifazica 202

fratat dc t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP iMocuire sc obtine: i?x((pg) = Rg+eg-eg-cos(<pg)-^Rg -eg -(l-cos (<pg)) 8.3 tiind ca: y =

igl(<pg) = Rg +eg-(\ -cos((pg))-^Rg2 -eg2 (\-cos1(<pg)) u" iar derivata sa este: y'= n u"~l it', putem scrie:

d<pee Y / v d<Pz r q>g J = 2 sin <pg [sin <pg ) = 2 sin pg cos <pg f- = sin 2cpg f(Al Ctl

anenea, da tori ta faptului ca \4u\ = = si 2ju

-,2 2-2 \

fit

2-2

Rg

-es

sin <pB)

-eg

sin cpg

2^Rg2-eg2-sin2cpg
=

____ -eg2-sin2<pg

d<pg

-JW**2* m
cu care se dcplaseaza pistonul 1 este:
e
at

-sw2<p

d<pe 8
dt

.4 , \ R 2 - e 2 - s i n 2 < p g

dt sin<pg =sin(cog -t)

= 0)g= Ct.

Aadar:
r

dt

= Vwg

sin[cog -tj-

e-cos(coe-t) R2+e2-sin2(o>st)

8.5

ll de faza datorat deplasarii pistonului 1 este:

dx

s\ i=Ag- = Ag-eg-0g-sin{G>g-t)-1dt

eg-cos()g-t) ^Rg2+eg2-sin2(cog-t)

8.6

203

T r a t a t dc t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Deplasarea pistonului generatorului pentru faza 2 este corespunzatoare unei deplasari unghiulare <ps + n. Dar cos{(pg + n) = -cos(pg , deci: xg2 (pg +7t)= Rg +eg-(l + cos <pg)- ^Rg2-e2sin2<pg dxg2((pgA dt dx 2(<p+ /r) dt dpa = -eg-sw<pg- + eg2 -sin2(pg
d<P
dt

8.7

2jRg2-eg2-n29g
eg-coscpg ^R2-eg2-Sin2(ph

= -e0co. sin\cog -ty

8.9

Semnul "-" indica faptul ca pistonul 2 se deplaseaza in sens invers fata de pistonul 1 (deci defazat cu ;rradiani). Debitul de faza datorat deplasarii pistonului 2 este: *&

Qu=v -^=- V w K *> sinyOg ty

r

eg -cos<pg

. j____ iRg2-eg2-sin\(0g-t) deoarece ~sin[o)g t)=sw\o)g -t-n) relatia de mai sus devine:

8.10

1-

2 esm g-cos(p Rg2-eg2 (cogg t)

8.11

Q2l = Ag eg cog sin(cog t-x)-deoarece: Rg -eg -sin \(Og-t)eg-cos<Pg valorile es cos (pg j neglijam. jRg2-eg2-sin2((o -t) Aadar se poate scrie:
Oil =Ag-eg-)g -"K "') = Qlamcx-S'^g ') 8.12

== sunt foarte mici, deci le

Q2i =Ag-eg-cog sin(a>g t-n)=Q2amax-sin{cog -t-n) 8.13 unde: Q\amax = Qtumm =Ag'eg'0)g este amplitudinea debitului. 204

uai de teoria sonic i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Daca inductivitatea coloanei de lichid si a maselor antrenate este AL arunci orice debit de faza al generatorului hidraulic se poate pastfel: Qf=Qet+Qc V - este componenta capacitiva a debitului, dependents de sarcina; gj, - este debitul efectiv, cu ajutorul caruia se poate calcula deplasarea pistonului motorului. Deci. cunoscand debitele pistoanelor de faza ale generatorului se fclcnnina deplasarea (cursa) pistoanelor de faza ale motorului. tia motorului hidraulic bifazic Daca la turatia data sarcina motorului este zero, atunci debitele t pot fi considerate aproape nule. Asadar debitul efectiv este ca debitul fazei. Din ecuajia de continuitate si figura 8.1 rezulta: Qes:Ae-ye=Qm'Am-yn 8.14

:alabila pentru fiecare faza. reprezinta ariile, respectiv vitezele liniare ale fazelor ji respectiv motorului. Din (8.14) se obtine viteza pistonului de faza a motorului.
Vm 8 =^--V A =KA-VA S

8.15

A K, = ----- este raportul suprafetelor. Debitul instantaneu al primei faze, (8.12), este dat de relatia:

dxJ<pe)
Qu=A--

^
8.16

^T^~ --Ae-ei!-(Oesin[co -t) 'g "g dt

ai

8.17

Inlocuind (8.17) in (8.15) se obtine viteza pistonului de faza a rului:

v

m = KA ' eg COg sin{(Og t)

205

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr.ing. loan I. POP Viteza medie a pistoanelor de faza ale motorului pe intervalul de sc timp 2 calculcaza cu rclatia: [41] 1 'mm=-\vm{t)-dt
1

8.18

0 T 2 t)dt=-KA-es-(Og0

In cazul nostra:

I vmm = -\KA- eg a>g smpg

2

\sin\cog -t\dt 8.19

Stim ca perioada T = deci =

a>
S

co
b

Deci (8.19) devinc:

2
v
71

~ 0

mm=-^KA-eg- \sm[pg -t\dt =

= -*KA-eg ----n

G>e

Wo 2a>
/T

= ~T- A -eg -[l-(-l)] = ^7-^ -eg

n
K

mm=-

26JCT It

Pc baza figurii 8.1 se poatc determina ecuatia de miscare a convertorului motorului hidraulic, care arc forma:
Rm-tomm=ymm

8.2

Se stie ca in tehnica se foloscste in locul frecvcntei unghiulare <s [rad/s], turatia n [rot/min], iar intre ele exists relatia: Inn n-n 306) co =----sau K n= Asadar (8.20) si (8.21) devin: n-n Rm " 206 30
mm

8.22

= v.

Fratat de teoria s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

2n-n
s
mm

-KA-e,

8.23

30-;r Egaland (8.23) cu (8.22), se obtine:

30

30^-^KA-eg

Turatta fazei 1 a motorului se calculeaza cu relatia:

2

"g

2 "
s

es it

Ag R Am
8

RTT Notand:
K

8.24

g=eg- Ag

8.25 Km=Rm- Am Inlocuind (8.25) in (8.24) objinem:

n

K mfx =--ng
71 Am

8 26

Introducem in relatia (8.26) coeficicntul de pierdere de incarcare \fCpi < l), care este proportional cu randamentul volumic. Astfcl rurajia reala are cxpresia: 2 Ke Turatia motorului n hidraulic bifazic sub mfx -Cpi 8 * Km sarcina

8.27

Daca raasa pistoanelor de faza si frccventa unghiulara gencrcaza BE inertiale semnificative trcbuie considerate atat dcbitui inductiv cat i Icapacitiv. Pentru usurinta calculclor le consideram constante. Dcbitui fazic al generatorului hidraulic sub sarcina Qt este diminuat iiebitele inductiv si capacitiv, Qu respectiv Qa . Astfel debitul efectiv (Qef) va avea valoarea: Qef-Qf-Qu-Qa Efectul acestora este redat in figura 8.4. 8.28

207

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i

- Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

Figura 8.4. Efectul debitelor inductiv fi capacitiv a) Debitul capacitiv QCi Relatia 4.90 poate fi scrisa sub forma:
dVr-Y<L.dpn

T'dPo

8.29

Observatie: Semnul "-" este continut in exprcsia (8.28). dV Din Qa = -p- se obtine ca: dV = Qc-dt, rcspectiv dupa inlocuirea in (8.29): Qcrdt = Csdpa sau:

8.30 8.31

n
Dar conform figurii 8.1:

-r

Pc<

Am Inlocuind (8.32) in (8.31) sc obtine exprcsia debitului capacitiv:

i ---------------------------f ------ n

dpr -

8 32
o

Qa-Cs^
b) Debitul inductiv Qu Relajia 4.80 poate fi scrisa sub forma:

F^

\AmJ

dQit dt 208

Tratat dc t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

dQu ?
Deci (8.35) devine: dQu=-

APLrdl

8.35

dt

inlocuind in (8.28) relatiile lui Qf(8A6), 2C,(8.33) ?i neglijand QLi L36) se obtine:

Qef = We* '4yg t)~CS -T

dt

8.36

5L
8.37

Debitul efectiv mediu va fi: 1 T Qefm=^-lQef(t)-dt T 0 aiectiv pentru semiperioada:

vV

I
2

Qefm=-\Qe^)-dt
1

Qefm ~

1
71

IT
]Ag.cog.eg.sin(cog.t).dt~Cs.
0 "' 0

]^dt
'

<<;

>g

Q^^r-^g- lsin(cog.t)-df-^.cs.^- \dt

* 0 m 0

2*>

^gC5

,8

209

T r a t a t dc t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Viteza mcdie a pistonului de faza va fi, relatia (8.21): Qe kfm Inlocuind: obtinem:

m'^mm

F -Mm.
Rm
7t-n,

* 30 2K-n
g g e -- 'g

A
C

30* sau: .
S

Rm

Am n

n-n M m Kn * =R 'm wg 2 30K-Am 30

-ft >-i-t-^=R"-
respectiv: 2 n Ag eg Am Rm i "m n
Cs-Mm

eA

CcM

(AmRmf

8.43

utilizand relatiile (8.25), (8.43) devine: 8.44 utilizand relatia turatici teoretice (8.26). (8.44) devinc: 1
n

Cc-Af,

m=nmfx -~

"g n

8.45

K
m

sau: 1
"mfx-"m=-

Cs-ng
2

Min

8.46

K,

Din (8.46) se poate determina momentul transmis de o faza:

m

s-"g

8.47

210

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t ii - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Momentul e maxim cand termenul al doilea din (8.47) este nul:
_w _' ------- _ -(J C n S' 8
n
**-* trritY

Asadar: mf\ 'n'Km 8.48

Mmax
Aadar (8.45) devine:
m

n-Kj
Mn n ^ mf M

8.49

'

8.50

Din (8.50) se poate deduce momentul transmis astfel:

m

A . Vi max

= mf\ n,f n

1V n

n,

--

i*t

ii-.li-

-**

"m/,

m/i

"'/,

spectiv:
M

m ~ Mmax ~

v.

8.51

Turatia i momentul maxim variaza cu excentricitatea. Pentru o ratie constanta a generatorului ns cursa pistoanelor generatorului se odifica prin varierea excentricitatii. Relajia (8.50) transpusa grafic, pentru = ct. i excentricitati diferite (e\ >e-i >e$) este redata in figura 8.5, iar jentru cxcentricitate constanta sj turatii diferite ale gencratorului I x >n > ns ) in figura 8.6. rrterea motorului hidraulic
;

Se tie

ca: Nm - Mm -com = Mm -^~-Mm K-nm 211

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a f i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

'Wm

mf

12 Hf "<
Figura 8.5. Variatia momentului transmis la turafie constanta a generatorului functie de excentricitate
6 J

"
n

g1>ng2>ng3

'
n

m "mfj

mfy

"mff

nm

Figura 8.6. Variafia momentului transmis, funcfie de turatia generatorului la excentricitate constanta unde: n K = = 0,105 30 fn consecinta, utilizand relatia (8.51) se obtine: Nm=K
M

'

max nm ~

M max
n

8.52

mf\

212

mat dc t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Relatia (8.52) transpusa grafic pentru ng = ct. si excentricitati diferite >e3, figura 8.7, arata ca puterea transmisa este maxima (pentru ile armonice bifazate) la jumatatea turatiei maxime a motorului nms . Mm, ng= const. egi>

j
2

eg2> eg3

"mf^ 'n^ 2

2 ra 8.7. Variafia

puterii turatia Constanta, functie Unfe

n

transmise la generatorului de excentricitate

mf,-

WlZ. CURBELE CARACTERISTICE PENTRU SISTEMELE HIDRAULICE TRIFAZICE Pe baza debitelor de faza ale transmisiilor hidraulice trifazice, figura - ~e poate stabili faptul ca in contradicjie cu transmisiile bifazice aici Ki un debit care poate produce miscare la orice moment de timp. Din Ktura mecanismului de conversie a miscarii si a pistoanelor de faza ese faptul ca miscarea este generata doar de fazele cu debit maxim, cu QR i . Turatia si viteza sub sarcina au fost stabilite tinand cont de 6 6 conditii. 2.1. Turatia motorului hidrauiic trifazic Intotdeauna miscarea este generata de faza care are in acel moment bitul instantaneu mai mare. Din diagrama 7.14 se observa ca pentru xare faza corespunde un interval de radiani in care debitul acesteia ! mai mare decat al celorlalte faze.

213

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Se calculeaza debitul mediu, Qm, pe aceasta perioada, dupa care cu acesta se determina turau'a. Debitul instantaneu dat de o faza a generatorului, relatia 8.16, este: Qi =Ag'eg <g -M^g :t)=Ageg -(s -sin<Ps unde: o)g-t = (pg .. . n . 5n Debitul instantaneu mediu datorat pnmei faze, active intre si ,
6

generatoare de miscare este: 1

6

&, = ^Z'Az In egC0g-l-COS(P ] 8

JAg-eg-cogsm<pg-d<pg = 5n n -------- n 6 6
6

5/r

In

2 2

3V3 " 5.196 A e A e S = 0 83 ~^' g g *** =~^~' z ' s g - A eg ag Deci:

t

4*=^%V>*
* hi^roiili/ acta*

8.53

Dar viteza pistonului de faza al motorului hidraulic este:

dar: vm[ = ^ 8.55

A

Din (8.54) se obtine: 30TW1 _30^_3HVV^

'/i

"m

8.56 n-Rm-A.

cu notatiile (8.25):

;r-#m

;r-i?m-/l
Kg ~eg' Ag m "m m Km = R, Am
L

214

Entat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP S.56) devine: 30-083-Kg-cog "n n-Km 30 Inlocuind in nm relatia (8.57) objinem: 30-0,83-AT-*_ K = ------------- ------ ^ = 0,83-^--/7p 30n-Km Km Ks
m

. 8.57

nm

=0,83-ng
K

8.58

Compararea turatiei transmisiei hidraulice trifazice cu cea a nisiei bifazice conduce la concluzia ca pentru Kg, Km si ng identici, n B transmisiei trifazice este 0,83 din cea a transmisiei bifazice, B (8.26). Se poate demonstra si faptui ca valoarea constantei din la turatiei tinde sa devina unitarS cu cresterea numarului de faze. \Z2. Turatia motorului hidraulic trifazic sub sarcina Turajia se determina ca la transmisiile bifazice, cu diferenta ca tele de integrare sunt: si , (vezi figurile 7.14 si 7.15). 6 6 Daca se considera un sistem trifazic de forma celor prezentate konatic in figurile 8.8 si 8.9

A-A
AI Ag Am

Figura 8.8. Sistem trifazic cupistoane axiale

215

Tratat dc t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

Motor

108

Figura 8.9. Schema constructiva a unui sistem trifazic, cupistoane radiale Debitul fazic al generatorului hidraulic sub sarcina Q/ este diminuat de debitele inductiv si capacitiv {QLi si Qa). Astfel debitul efectiv Qerva avea valoarea: Qef=Qf-Qu-Qci Efectul aeestora este redat in figura 8.10. 8.59

Qef Q ci Qu

o sir uet
6 Figura 8. JO. Efectul debit elor inductiv si capacitiv DacS masa pistoanelor de faza si frecventa unghiulara genereaza forte inertiale semnificative trebuie considerate atSt debitul inductiv cat

si eel capacitiv al aeestora. In continuare, pentru usurinta calculelor le consideram constante. 216

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t n - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP l Debitul capacitiv Qa E Din relatia (4.90) se obtine: atie: Semnul "-" este continut in expresia (8.59). Din: 8.60

,,
Inrita:

-dvcdVa=Qcrdt

qpectiv, dupa inlocuirea in (8.60): Qcrdt = Cs-dpCi Cs-dpa 8.61 8.62

Qa=

~-dT~
F

Dar dpCi se poate scrie sub forma: 8.63

ya- inlocuind (8.63) in (8.62), se obtine expresia debitului capacitiv:

Qa-Csj;
fet Debitul inductiv QLi Relatia (4.80) poate fi scrisa sub forma: ApLi=Ls-^i-dt

8.64

8.65

8.66 -r:

217

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a { i i - Prof. univ. dr.ing. loan I. POP in consecinta: dQu = 8 67

A

m' S

F* L

dt

inlocuind in (8.59) expresiile lui 2/(8.16), Qa (8.64) si negiijand QLi (8.67), se obtine: Qef = Ax ->g 'eR sm((og t)-Cs- d(F dt\A m / Debitul efectiv mediu este dat de relatia:
1 T

8.68

Qefm=--[Qef(t)-dt
n Sn 6' 6 l In cazul nostru, debitul efectiv mediu se va calcula pe intervalul conform figurii 7.14 si 7.15, astfel:

activ o)g-te

Qefin

:fm

6 6

&4'**-*i;^i+>'*-c': v-r-'*

dt

i!

= 0,S3-Ag-eg-a>g-^-Cs-^ = 0,83-Ag-eg.cog-0A*-Cs-^ 8.69 Viteza medie a pistonului de faza a motorului va fi, relatia (8.21):
V
m

= -
A

\lefm
m A

8.70

<"

rezulta:

J,S3-Ag-eg
Am

n_n^_
30

8.71

unde: _n-ng

Tratat dc t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Momentul motor Mm trebuie sa depaseasca momentul rezistent rius prin bratul de aplicare bm = em sin#>m al fortei Fm (care trebuie sa invins de pistoanele aflate in fazele lor active), figura 8.11. Asadar:

m
m

8.72

bm=em-s in<pm
rm(^m) = emcOS^ni+V Rm-em- S\nfm

Figura 8.11. Realizarea

rm 9U = em COS ^m + V Rm " (em " em' momentu/ui COS2 9^ motor

de catre ofaza

Consideram o valoare medie a bratului b notata . Ea se calculeaza bmm, pe

Vn
J

perioada activa a pistonului motor asemanator cu relatia (8.18).

15?r
bmm

Sn 6

n 6

r^

](

lr6 em sin <Pm d(pm =-em-[- cos <pm I

219

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

' l" 2
J

In in consecinta (8.72) devine: mm In m Fm = Mm 0,83 e. M

em =0,83-<?lff

8.73

si (8.71) are forma:

1

mm

Q&-ApAing *g e 9th

30

0,48-Q-

M,

8.74 0

,83 -em -Am Relatia (8.70) se mai poate scrie sub forma:
F =-

ft

= rmWm\>,

8.-5 <m 8.76 emcos(pmRm n

%;,

mm

mm

cos<pm +^JRm -e2m -sin2 <pm \<o e^-sin1 <pmRm si

Deoarece

termenii

neglijam. Astfel (8.76) devine:

v

mm^Rm-amm

Egaland (8.77) cu (8.74) se obtine: 0,83-^

A m

-e

n-n s --0,48-Cs30 /2 AST

m

M..
2 -Rm-<m. m 0,53 em-Am
w

dar:
^30^

nn <mm= Deci:

0,83-4 -gg *"*

^m em-,4 30

0,48-C5Mm
0,83
2

**"
30

n 30

220

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP 0.83 -Ag-eg Am 30-0,48-C5-A/w x-0,S3-em.A2m

'"8

'

m nm

'

wvi.i,&4s,,
em-Am
/v

0,83 -A9-eg A R
m m

nv ------ 17,35n m " *m

emAl-R
Kg = eg Ag K
m "m

-R
m'
n

A
m

0,S3Ke-ee

= ----------- ^

g-

1 *
c

17,35-Q-M,,, e
**M

A
"/

K
8.78

"m

17,35

Ch-Mm

Utilizand relatia turatiei teoretice (8.58): "m/i-O-83K -rig m (8.78) devine: 17.35
.
n

Cs-M e
m

m ~ mf\' g~ K K
m

8.79 -A
m

nmfyeg-nm^-.

17,35

Cs-Mm

8.80

Din (8.80) se poate determina momentul transmis de o faza: ,,

Mm = --------- ----------------------------------------------

("m/V eg ~"m} em-Km-Am -a 17,35-Co

8.81

221

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Momentul este maxim cand termenul al doiiea din (8.89) este nul. Aceasta are loc cand nm = 0, in acest caz pentru fiecare faza existand o sarcina pur capacitiva Qf = Qc. K A m m n "m'em ' =0 (pentru /?-=<>) 8.82 17,35-C5 Asadar: ,7,35-C, Din relajia (8.62), scrisa pentru cele trci faze, se pot determina presiunile de faza in functic de debitele capacitive, astfel: ici=?rf@CV& Cg * PC2=^(Qc2-dt
pC3=-L.

8.84 8.85 8.86

lQCYdt

Momentul la arborele motor este produs de suma celor trei presiuni: Pm=Pa+Pci+Pci m=Pc\+P sau: Pm=-r(Qa+Qc2+QC3)dt 8.88 8.87

222

aFITOLUL9 EBITE JN CONDUCTE LUNGI

DEBITE ALTERNATIVE IN CONDUCTE LUNGI In capitolele prccedente am discutat conditiile teoretice care domina dcbitelor alternative in circuitc continand capacitate, inertic si lenta, fara considerarea capacitajii si inerfiei distribuite ale lichidului conductc. La transmisiile pe mari distante este necesar sa se tina mama de efectul capacitatii si inertiei lichidului insusi. Fie Cf, Ls, Cp si Cs : frictiunea, inertia, perditanta si respectiv ^citatea pe unitate de lungime a unei mase lichide dintr-o conducta lunga 9 considerSm o portiune dx a acestcia. Fie pamax si Qamax valorile ooriale ale presiunii sonomotrice si debitului. Daca dpamax este presiunea sonomotrice care produce miscarea men lichide in portiunea dx si dQamax difercnta debitului intre iWcmitatilc porfiunii dx (produsa de C$ si Cp), avem: a) Presiunea sonomotrice necesara pentru a invinge fortcle rezistente pfimentarc create de necesitatea punerii in miscare a masei lichidului din aducta, precum si pentru invingerea frictiunii, prin aplicarea rclatiilor U3) si(5.10) se poate exprima prin rclatia (9.1). b) Pierderile de debit, (caracterizate prin coeficicntul de perditanta si volumul de fluid aparent "pierdut" cauzat de comprimarea acestuia icterizat de capacitatea sonica Cs) pot fi cuantificate prin utilizarea hriilor (5.9) si (5.3) ca in rclatia (9.2).
dPamax = Qamax
C

f '& + J Qamax ' LS

<&

9.1 9.2

asfel ca: dPdx a, dx Daca

5m.

= CrQamax+j-co-Ls-Qa, =C Jp pamax + jo)-Cs-pal

-

9.3

max

.4

notam:

223

Tratat dc t c o r i a s o n i c i t a t i i
_
L

- Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

Cr
9:>

s~Ls

J' a
CO

Cs=cs-j-^ inmultim (9.5) cu Qamax si (9.6) cu pamax, apoi

9.6

scoatem Cf Qamax J CP 'Pamax> de unde rezulta:

7
^S

n
*amax

=T
^S

n
xiamax J

- i Cf n
*iamax C O

sau:
'Cf CO Qamax T/'S Qamax ~^S Qamax

respectiv:

m
Cf'Qamax ~~'^S 'Qamax T'^S

CO Qa

J
.-2. .

Inmuljind relatia cu - j rezulta:

Cf Qamax = ~J & ^5 'Qamax + J''h *Qamax

Inlocuind in relatia (9.3) se obtine: -I^ = -j-co-Ls-Qamax+jcolsQllinax+j-co-Ls-Qamax sau:

dP a max _ 7 n fa * j"a:LS 'Qamax

Similar:
An zia max _ ; ,. r> TL --------JO)-L s-pamax dx Fa max _ ,, 7

9.7

Dcrivand ecuatia (9.7) obtinem: 14

9.8
,(0L

.2
dx' inlocuind in relatia de mai sus (9.8) rezulta:
a max

dx 2 ----------------------------------------------------- -J

max

^L = j . c o - L s - j - c o - C s - p dx 224

r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

d2h > > - -

^-Ef^^f.co2-Ls-Cs-pamax dx
" Pa max _ _,?./ " ' . f _ . S ------ ----- --CO <~s LS nx QQ Pamax
yy

Analog, dcrivand ecuatia (9.8) avcm:

d2Qamax 2 ,
rn

&<"<"

dx

dx

ftfccuind in rclatia dc mai sus (9.7) rezulta:

IT

i' Q'a=j-co-Cs-j-coLs.Qamax dx1

j2

2_

^^^ Sfcnde: dx
9-

-y

C5 L5 k/aiflflX

<fc2 am: Zca notam: *rinem:

^%- = -.2Cs.I5.e_ /u = co-^ls-C 9.11 2 =o)2 Ls-Cs

fi>2 ^ frin

9.10

inlocuirca relatici de mai sus in (9.9) rezulta: dx2 ax fcnnde d P+S-pamax=0 tic Similar se obtinc si relatia: 225 9.12 U-Cr u$ <~s
S S amaX

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a f i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

+ M"-Qamax=0 d2Qam

dx Solutia generals a acestor ecuatii este: Pamax=A-sin(p x)+B cos(p x) Qa max = A ' sin{p x)+B] cos(p x)

9.13
1

9.15

Pcntru a determina constantele sa consideram capatul conductei dinsprc generator (pompa), unde Pg=pamax i Qg ~Qamax^nX presiunea sonomotrice $i dcbitul. Atunci avem pentru fiecare x = 0, B = p si B, = Q,,. Din ecuafiile (9.7) si (9.8) si prin diferenticrea relatiilor (9.14) si (9.15) se obtin egalitajile:

dp
dx
max

= jcols-Qamax =p[A-cos(px)-Bsin(p-x)] j-a)Cspamax=p[Alcos(Jux)-Blsin(p.-x)]

9.16 = 9.17

,. . (oLsQ co Cc pp astfel meat pentru x = 0,-A = j----------------- si -A, =j ------------ s-.

it

ft

Daca pr si Qr sunt valorilc lui pamax si Qamax la receptor, lungimea conductci fiind /, prin inlocuirea lui A si p. in relafiile (9.14) si (9.15)otyinem: pr=pg- cos(p l)-j Qg f-J- L, sin(p l) CV -J- sin(p /) 9.18

Qr=Qg- cos{p - l ) - j p g -

9.1<

V s
_ Din (9.18) si (9.19) scoatem pg, respectiv Qg , astfel:

Pr=-P, cosiji-lf '

cos(p-l)
Q

\CS

o= r .ifefeifl
cos(ul) cos(u-l)

i / 5 rs
k

9.21

VZc

nf,

Tratat de t c o r i a s o n i c i t a | i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Inlocuind (9.19) in (9.20) rezulta:
Pa max

cosiju l)

+ J-

Or , . 3
cos{M-l) _+ &

fe mf-i)

sinjji-l) 'c5 8 (M-I) ipi) \LS COS cos( , Q_

8

Pr
2 2

fe 5/(/<-/)
J

I5 \

sin {// I) COS{M-1) LS \CS cos {M-l)

.:..1l

' C O S { M - 1 ) ' \ C S ' COS{M-I)

cos(M.lfJ'cos^
Pr

Ls

>?(///)

'*+f"e2i.fl

'^Cs

cosiv-1)

'g

;+J
cos cos(ju-l)

Qr

\is

sin{/ul)

cos(/4-l) \CS

cos(/j-l)

V0.
Pe_

1+HV)
Qr p, cos{/j-l) i+j~ cos(/J-l) yC5 cos(/J-l) \LS
SW{M-1)

cos (ru-l)+sin (///)_ cos (///)

9.22 Asemanator se otyinc: 9.23 Aceste ecuatii sunt generate si dau solutia completa a problemei. Cantitatile Z$ i C$ sunt vectoriale, astfel ca /u = o)- -<JLS C5 va fi o ontitate, de asemenca vectoriala. Daca Cf si Cp sunt foarte mici, (vezi relatiile (9.5) sj (9.6)), sau and a este foarte mare, valorile lui Ls si Cs sunt practic egale cu Ls a CV, termenii complecsi 7 si j------- devenind ncglijabili. In aceste
CO CO

Cf

Cp

..................

conditii formulele generate (9.22) i (9.23) devin:

Pg = Pa max ' **4# $+JQr- J~T SiMjil) Cc
Qg =Qamw:-COs{M-l)+J-Pr-J-r-Mp-l) 9.25

9.24

227

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

/ constatam ca miscarea urmeaza o lege sinusoidala atat fafa de variabila / cat si fata de timp. Se vcdc, de asemcnea, ca pentru valori ale lui / date de:
/j-l = 2 - k - x prin inlocuirc in (9.24) si (9.25), se obtine: Pg=Pr rcspectiv: 9.2" 9.26

Qs - Qr
adica pg si Q sunt functii armonicc de /. Lungimea X data de:

9.28

9.29 este lungimea de unda.

Cp

,
CO

Cf
CO

Aceste concluzii, sunt exacte numai considerand ------------ sau ------ ca

fiind valoric neglijabile fa|a de Ls si Cs, in reiatiile (9.5) i (9.6). Formulele generale (9.22) si (9.23) pot fi sense, dc asemenea: pg-y[s~ = pr-fes- cs(M -l)+J-Qr-y[^s- MM 0 Qg-^ = Qr-Jls-cos{p-t)+j-pr-^-sin{p-l) daca notam:
[F~ PSir'PriCS
QT>
y 3i

9.30 9.31

n
*

-h fK
Is-i

9 33
n IA

VSir ~&r M^S . __ PSig = Pg "VHS

QSir=QgiLS
p-l = a ecuatiile devin:
PSig = -- PSir

p~

935

cosa + j Qsir sin a

9.36 9

sr. Qsig = cosa + j PSh sin a Qsir 37

9.38 Din (9.37) si (9.38), exprimam pSjr si QSir, astfel: 228

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP _ PSig a cos a Qsig cos a .n sin cos a . sin a cos a sin a cos a sin a coscc 9.40 9.39

Inlocuind (9.40) in (9.39) se obtine: Qsig . cos a cos a

Ps^ ^;

J-Psir-

PS*
-:::

Qsig

sin a

sin2 a

cos a cos a cos a PSir = ---- ! --- J ------ " ------------ PSir ------- T~ cos a sin a cos a
PSir + PSir -------- T~

Psie cos a \

.
ig

sin a
2

cos a

PSir = --------------------- J Qs>

cos a + sin a
PSi r

cos a

sin a -JQs, cos a

ig 2

>g

cos a
2 2

cos a Deer Isemanator se objine: cosa

._

smacos a cos a 9.41

PSir = PSig ________________ -jQSig-

pSir=pSig.cosa-j-QSig.sina

9.42 Qsir = Qsig -cosa-j- pSig sin a Vom numi cantitatile pSir si Q$ir presiune proportionala si debit proportional. Pentru a schimba formulele exprimatc in pSir si QSjr (9.41) a (9.42), in formulele in pr si Qr, nu avem decat sa inlocuim pSil. prin Pr -V5J ?i Qsir Prin Qr #7, relatiile (9.32) si (9.33). Se constata ca, neglijand pe C/ si Cp, in relatiile (9.5) si (9.6), presiunca proportionala, relatia (9.32) devine Psir=Pr'\^s B debitul proportional, relatia (9.33), devine QSjr - Qr JXj .

Maximul valorii energiei potentiate pe unitatea de lungime a conductei, relatia (5.45), este:

229

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

P2 -Cc
2

sau: de undc:
Psi
=

P - M~ V
s

n^-wc
n2
\r _ ^amax

si maximul valorii energiei cinetice, rclatia (5.46), este:

r
S

sau:

h
de unde:
Qsi ~

Vedem, prin urmare, din relafiile de mai sus, ca in acest caz. presiunea proportionala este egala cu radacina patrata a dublului energiei potentiate maxime pe centimetru, pe cand debitui proportional este egal cu radacina patrata a dublului energiei cinetice maxime pe centimetru. Deoarece avem (relatiile (9.37) si (9.38)): Psig = Psw -cosa + j- QSir sin a Qsig = Qsir cosa + j- pSir sin a Ridicand la patrat si insumand relatiile (9.41) si (9.42) se obtine: PSir+Qsir=Psig cos2a-2j-p2Sig-Q2Sig -cosa-sma-Q2Sig -sin2a + + Qsig cos2 a-lj- Q2Sig pig cos a- sin a - p2Sig sin2 a PSir + QSir = [Psig + Qsig \ cos
a

9.43 9.44

~ V' Psig \ Qsig ' <* * ' * a "

Psir + Qlr =(plg+Qsig}\cos2a-sin2a)-4j-p2Sig -Q2Sig cosasina

-\Psig+Qsigrsin a ng-Qsig 230

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Dar pentru a = 0, (/?$,,. si QSir sunt in faza), rezulta sina = 0 si mats a = 1, obtinandu-se: [r ^+el/g=pi+fii 9.45 Rezulta ca suma energiilor maxime, cinetica si potentials pe nitate de lungime este constants de-a lungul conductei. Utilizarea acestor notiuni de debit si presiune proportionals este comoda in cazurile in care aparate, precum condensatoare i inerpi, sunt ._-ate pe conducte. Astfel. ecuatiile care dau relatia intre debit si presiunea sonomotrice, relatiile (5.3) si (5.8), anume: I Qamax=J-o>-CsPamax 9.46 u:
Pamax=J0}LsQamax 9.47

5 = j-co-Lc Qr pot fi sense: Qr-jrs=j-co-Cs-Pr-JFs-\b\CS pr -jCs =j-co-Ls -Qamax -jLs J-fDar' Psir=Pr-4^~s Qsir n Qr V^s Deci relapa (9.48) poate fi scrisa sub forma:
Qsir=J-G>-CS-PSir-J-^-

9.48

9.49 relatia (9.32) relatia (9.33)

V s sau:

\cs_

\f~ ' Qsir = /- & ' CS PSir

respectiv, din relatia (9.49):

231

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP pSir-j-co-Ls.QSir.^L

sau:

ic,'Psir~J'0) s'Qsir
Daca notam I, relatiile (9.48) si (9.49) devin: VQsir=J-aCsPs>r Psir=i-a>Ls-\i/QSir 9.50 9.51

Se constats ca acestea sunt identice cu formulele ordinare (9.46) si (9.47), Qr fiind mlocuit prin i// QSir si pr prin pSjr. Invers, pentru a transforma formulele exprimate in Q^jr si p$r in formule ordinare, este suficient sS inlocuim numai pgir prin y/ pr si Q$ir

pring,.:
PSir=VPr QSjr =Qr 9.52 9.53

DacS Cf si Cp sunt neglijabile sau daca frecventa este foarte in alta. conform relatiilor (9.5) si (9.6) se poate scrie: Pentru unitatea de lungime a conductei, din (4.81) pentru / = 1. rezulta:
L

9.54 s=~^ relatia (4.93) E

'

Cs = -f- = E astfel meat pentru / = 1 rezulta: C5=-^ = -

deci:
232

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ.dr. ing. loan I. POP

"IT
ft*
Pentru apa:
.i

S g-S

\y-E

9 5(

Pentru ulei mineral: Pentru otel:

y = 9-S

4 Oleva relatii utile Daca Qsi Cp sunt neglijabile si deoarece: ju-l = a * asemenea: relatia (9.36) si <u = co-^Ls-Cs

^-grf-Jg
A=4

= constant

9.57

Viteza de unda K este egala cu lungimea de unda impartita la perioada frecvenfei unghiulare co, deoarece:

relatia (4.17)

4B conform relatiei (4.8): co = 2n f feci:

f=
2/r Asadar: v= In co dar din relatia (9.29):
fj A. = 2 n

;zulta: 233

2353530 2020010 1109110 2020202 0253530 1020101 0101010 1000607 0606070 8081010 2710111 1101111 1111020 2020503 0404040 404

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a p i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP 2K respectiv:

CO

CO

M y

a-JLfCs

JLS-CS

| S
\g-S E

fc

9 58

Dar, relatia v = poate fi scrisa i sub forma: co In f 2n p- = -------- = v v X dar, inlocuind relatia (4.18): 60K A = ------rezulta: 2n-n 60 K sau folosind notatia (9.36) rezulta:
=/

CAZURI PARTICULARE Cazul 1 Presupunem ca avem o conducts lunga, figura 9.1, cu un condensator la fiecare capat. Fie psiri i Psir2 presiunile sonomotrice proportionate la capetele liniei i debitele sonomotrice proportionate Qshi ?i Qsu-2la aceste capete. Fie caderea de presiune sonomotrica proportionala pSig - pSjr in primul condensator si Psiri~Psir din al doilea condensator. Psig
'SI

Psirl

Psir2

P&

Sir

GS

Si g

Q
-i h
Sirl Sir2

S2

Qsi

Qsi

Qsi Figura 9.1. Conducts lunga cu condensatoare sonice Fie p-l=a conform relatiei (9.36), atunci tinand cont de relatiile (9.37) si (9. 38) avem: 234

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

PSir\ = Psirl cos a+J- Qsirl ' "'" 9.59 Qs,r\ =Qsir2 CdSCC + j-Pg^
ast

Sina

Qs> ~Qsir\ ?i Qsirl =Qsir fel relatiile de mai sus devin prin inlocuire: Pm = PSiri -cosa + j- Qstr sin a 9.60 Qsig =Qsir -cosa+j- pSir2 sina Daca capacitatilor condensatoarelor sunt Csi si Cs2, relatia (5.3), iar i relatiei (9.52): Qsirx =J(oCsr (pSig ~ pSirl)

-n
-Qsig=Jc-CS\- (pSig ~ PSirl ) Qstr =Jo)Cs2- {pSir2 - pSir) 9.61

^imandpivg sips/r2 rezulta: j-o)-Csr pSig =j-co-Csv pSirl + y/ QSirl

j-coCsx Kzulta:

J
/ a>Csx

PSig ~ PSirl +~ --------p, --- Qsig ~PSir\ +~J'~~T. ----------Qsig

Psig=Psir\-J---^wg
ipfcurgand analog

Qsk
pentrupsh-2 rezulta:
QSir
962

^c52
PSir2-PSir~J(o-C Prin introducerea relatiilor (9.59) in cea a presiunii psjg rezulta: PSig = Psh-2-cosa + j-QSir2 sina-j ---------------- QSig a)L,sx ^ Qsh-2 ~Qsir > P"" inlocuirea presiunii psi,-2 din relatia (9.62) in relatia de stai sus rezulta:
1

Psig = a>C
S2

f SigQsr cosa+jQSir-sina-j-Q co-C sx - PSir-]'

235

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr.ing. loan I. POP PSir-cosa-j Qsir-cosa +J Qsir *&cc-j--% Qsco-C
S2

9.63

co-Csl

Din relatia (9.60) prin substituirea presiunii sonomotrice/75,,2, relatia (9.62) in aceasta se obtine debitul sonomotric proportional Osig, care se inlocuieste in relatia (9.63): Qsig=Qsircos+j
PSir-J-

52

Qsi,

sin a =

co-C = QSir -cosa +j-pSir-sma- f - ----------------QSil. sina OJ-CS2 relajia finala a debitului sonomotric prin ordonarea termenilor va fi:
Qsig -QSir \

9.64

cosa+ +J-p$ir since

co-CS2

sina

9.65

Dar:

Psig =Psir2 cosa + j-QSir2 -sina-j ------------- QSig

CO- O ci

inlocuindps,,? obtinem:

PSig = PSir-J' CO-C 52

USir J

cosa+j-QSir2-sina-j-

C,, -Qs*
cosa + j-Qsir-smaJ UI s2 f , 1

Sir\

dar Qsiri =Qsh

~ PsiZ=\Psi-J ---------- ~Qsir

co-Cs2 JV
Qsir

cosa+v

\j-psir-sma co-C

co-Csi

Prin inlocuirea in (9.62) si efectuarea caiculelor se obtine relatia presiuni sonomotrice proportionate:
Psig ~ Psi-JK

Qsi cosa+j-Qsir-s'ma
52 \

co-Cs2 QSircosa+j

-Jcsl
236

PSir-J'

Qsir

sma

co-C

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP -QSir-cosa+j-QSir-sina QSjr-cosa+j-pSir-sma + <oCsl s\ co-C ifg=Psjr-cosa-j
52

-J

QSir-since

QSil. cosa + j- QSir since(0

co-C
''-SI CO tecti

V co-C

~Z -2 r\ QSir -cosa -j ^pSir-swa+j ^ -------------------- =QSir sma

52 w*-S2 w
-

^52'*-51

efectuarea operatiilor rezulta relatia de mai jos:

COS( Psig

Psir '

-J-Qsir

v.
CO

COSOT +

1 1

V 1

sin or

-+s col-C.,-C \ '*-s2,

vCrf

cs2

Prin ordonarea termenilor si scoaterea factorului comun obtinem aana finals a presiuni sonomotrice proportionate initiate: In cazul in care capacitatile condensatoarelor sunt egale, astfel incat s = Cs/ = Cs2, atunci: WSg-PSir
V
i. -

sin a <~si
j

COSCC + -

CO-C

-J-Qsi, aoosideram:

K co -CS\' -C -S2/
l

since-2-

1 1 Q?1

-+-

S2 cos a
CO

9.66

OJCS

a ~r=\~cosa .* T sma 2

9.67

arem, inlocuind (9.67) in (9.65) xii . 1-cosa . . ,

eosa+------- since-coscc + ------------ since-cos+ \-cos a-\ co Cs sin a

Qsig ^Qsir+J-PSir '" 9.68

237

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Inlocuind (9.67) in (9.66) se obtine:
PSig^PSir

\-cosa . cosa+ --------------------------------------------- sin a si n a

f *

-jQsir

[[-cos a) sin a

. \-cosa sma-l ------------------------------------------sin a .

sina-1-cos 2cosa-2cos~ a
= PSir-J-Qs:r-

a+ 2 cos a sin a

sin2 a = PSir-J-Qs>rf 2 2 2 i

sin a
->

2cosa-2cosa + sin a-cos a-\ + 2cos"a sin a . " sin a+cos a-\ sin a
PSig=PSir

._

1-1 sin a

PSig =PSir -JQsir ------------------------- 1 -------------- = PSir ~jQsir ---------------- = PSir

Din relatia (9.66) rezulta valoarea capacitatii sonomotrice, si anume: y/=coCs-tg~ => Cs=?-=^-ctg- => Cs=^-tg 2 co , <*_ co 2
2

n-a

co
conditia (If

Daca in loc de relatia (9.66) avem conditia dc mai jos: w cosa-\ a =: --------- =~ctg-=ctg co-Cc sin a I astfel incat:
f CO

n
V 2,

iar:
Qsig=-Qsir+JPsir since

a x ----2
condifia l2t

Daca conditia (1) este indeplinita valoarea capacitaji sonomotrice Cs scade la zero cand a se apropie dc valoarea lui n, pe cand in conditio (2t capacitatea tinde spre infinit cand a se apropie dc valoarea lui n. X Conditia a = n este indeplinita cand /=, adica lungimea conductd
238

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP jumatate din lungimea de unda. Rezulta, ca daca a se apropie de ~ea lui n, pentru a putea intrebuinta condensatoare mici, de a proiecta nsatoare astfel ca sa fie rezonan^a in opozitia, adica astfel ca
= ~PSir ?' Qsig =~Qsir-

Capacitatea cea mai mica necesara practic, cand exista rezonanfa in Tie, va fi aceea corcspunzatoare cu valoare lui a=, cand avem

r$=. Accasta este, de asemenea capacitatea maxima necesara cand

CO

Eta rezonanta directs conform conditiei (1) avand pe a=. Trebuic notat ca cu cat capacitatea este mai mica, cu atat mai mare 6 volumul resorturilor la un condensator. O conducta avand doua condensatoare egale, unul la fiecare capat, fi defmita ca o conducta balansata, in cazul in care pSjg =pSjr ?' >m =.- psir, independent de valoarea dehitului sonic Qs,n accste conditii fi indeplinite in cazul in care: n co si co 2 \ pentru C =/ 2 pentru a <
-T

a >

In formula generate a presiuni sonomotrice (9.66) de mai sus acesta xme: cosa+ ---------- sin a PSig-PSir CS1 1
-

sin a 1 cos a co 1 -J-Qs, '^SX'^SlJ \Gsi Cs2j Mprimam condensatorul Cs2, deoarece acesta este infinit, Cs2 = <, rezulta: c cos a sin a -J-Qsn PSig=PSirs\ SI / \ sin a cosa+co-C co-C

co CKX-C.

nam

and cu -=tg(3, relatia de mai sus devine: <y-Csl Pstg =Psir {cosa+tg fi sina)-j-QSjr {sina-tgp-cosa) 239

Tratat de teoria s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP PSis 'Cos0=pSjr-{cosci-cos ft+sin0 sina)- J' Qsir " (S'n a " S'n P ~ COS P'COS a) PSig-cosfi=pSir cos(a+p)-i-QjSir-sin(a--p) respective W
Qsig=QSir
COSGC + V

(o-CS2

swa\+j-pSir-swa

In acest caz nu se poatc avea pSjf, =p$ir, astfel ca nu este posibil a obtine o balansare completa intrebuint&nd un condcnsator numai la unul din capetele conductci. Daca a = fS se objine pSis = PSh Presiunea sonica la capatul b cos a generatorului ar fi mereu mai mare decat la capatul cu reccptorul, dar tot independents de debitul sonic QSir. Cazul 2 Consideram o conducta lungS avand intr-un punct oarecarc o inerpe asezata langa capatul din dreapta, figura 9.2.
Psig Psir2. QsiE
Sir

Gs Ls

Qsir2

Psir

Qsi Figura 9.2. Conducta cu inertie la capatul din dreapta

\

Consideram p&g i Qsig presiunea si debitul sonomotric de la capgtul din stanga al conductei, iar psir i Qsn presiunea si debitul sonomotric din partea dreapta. Ls rcprezinta inertia, iarps,r2 presiunea sonomotrica la stanga inertiei. Conform relauilor (9.60) putem scrie relatiile pentru debit si presiune sonomotrica.
PSig =PSir2 -COSCC+j-Qsir **

9.70 Qsig = Qsir -cosa+j-pSir2 -sina Conform relatiei (9.51) avem caderea de presiune sonomotrice: Psir2=J
coL

9.71

s-y -Qsir astfel:

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

PSirl ~ PSir + J"m LS ' V' Qsir

d in relatiile (9.70) rezulta: Psig =(Psir+J '-*? <e -^s &/r J cosa+j- QSir sina 9.72 Ps& * /'sr cos a+J- Qsir (coy/-Ls-cosa+sin a ) Qsig ~ Qsir m a + J- (Ps,r +jco-y-Ls- QSir)-sina = = QSil. cos a+j- pSir sina+j2-Q^ir-o)-if/-Ls- sin a Qsig = Qstr (cos a~coy/Ls- QSir sin a)+j pSir -sina 9.73

DacS inertia se afla pozitionata in partea stanga ca in figura 9.3, form relafiilor (9.37) si (9.38) putcm scric ecuafiile:
.
'S

PSirl

PSir

Gs
FSig

------------------Qsirl Qsir

Qsia
Figiira 9.3. Conducta cu inertie la capatul din stanga Psig = Psir -cos a+j- QSir sin a Qsig =Qsir cosa+j-pSir -sina conform relatiei (9.51), c&derea de presiunc sonomotrica: Psig ~ Psiri -1 & Is Qsir Mocuind valoarea luipsiri din (9.74) in (9.75), se obfine: Psig = Psir cosa+j-QSil. sina+jo-Ls-QSig docuind in expresia lui Qs,g din (9.74), obtinem: Psg = Psir -cosa+j-QSir sina+j-y/-co-Ls-QSig = pSir -cosa + +jQSirsina+ jii/-0i-Ls-{QSircosa+j-pSjr-sina) = pSir-cosa + + j-QSir-sina + j-\j/-G>-Ls-Qsir-cosa + j -y/-0)Ls -p$ir-sina pSig=Psir-(cosa~o)-y/-Ls -sina)+j-QSir -(sina+Xj/co-L^ -cosa) 9.76 9.74

9.75

241

T r a t a t dc t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP notand cu tg8=y/-a-Ls, relatia (9.76) devine: Psig = PSir "(cos<x-tg9-sina)+j-QSir (sina + tg6-cosa)= = Psi | . ( sinO sina \+j-Qsir" cosa + cose cosa---------------------------------------------------------- cosa sinO

=-?^ [(cosa cos &-sin0 sina )+j-QSir (since-cos0+sin0-cosa/] cos0 Se ajunge in acest caz la urmatoarea concluzie, ca avand in vedae cxcmplul de mai sus, rezulta ca o conducta poate fi balansata si prin inera in be de condensatoare. Se observa ca o conducta balansata este la lungime de conducta, care confine astfel de inertii si capacitati incdt: Qsig =Qsir -cosa+jpsir sina
Psig-cos0=pSir-cos

(a + 0)+j-QSir-sin{a + 0)

9."-

sd fie echivalenta in ceea ce priveste presiunea sonomotrica si debitwi sonomotric la capetele ei, cu o conducta uniforma de lungime egald cu multiplu de lungimi de semiunda a debitului alternativ din conducim uniforma la periodicitatea data. Cazul 4 Consideram cazul in care avem doua inerfii aezate la capetele conductei ca in figura 9.4.

psi8

Lsi

Psirl Qsirl

Psir2 Qsir2

Ls2

PSir QSir

^Qsis

Figura 9.4. Conducta lungd balansata cu inerfie la capete Deoarece o inertie nu este decat o capacitate negativa este necesar dc a se face o substitute in ccuatia objinuta pentru cazul a doui condensatoare, relatia (9.66) dc la cazul 1, inlocuind valorile condcnsatorilor cu celc ale inerjiilor i anume: ------------ , ---------- cu -LSI -co i -LS1&-, aCsl 0)-Cs2 obtinandu-se ecuatia gcnerala pentru acest caz atat pentru presiunea sonomotrica cat i pentru debitul sonomotric: Psig =Psir (cosa-coy/Lsx-sina)-jQsir \l-V2-co2 -Lsl LS2)-sina+(Lsl+LS2)-(0-y/-cosa\ 242

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Qsig =Qsb-(cosa-to-\if-LS2 -sinaj+j-psirswa Conditia de balansare va fi Lsi = LS2 = Ls si cosa-coy/Ls-sina-\
T 1

cosa-y/co-Ls sina=-\. Inpnmulcaz pSig=Psir 1 , cos a-I sin a a J a\

n ( sau mai man de n si < 3 " . 2 I ct CI eel de-al doilea 9 =~Psir i >' '^s\ ~ ~ pentru valorile . 2. caz pSi 2 n valori de Se presupune ca avem o capacitate Cs in paralel cu un generator Gs pe o conducts inchisa ca in figura 9.5.
Qsig Qsirl^

(X

Ps.
Gs( - ) Cs

p X IQSir2 I
I

I
--------- . Figura 9.5. Generator sonic ce alimenteaza o linie lunga inchisa la capat In accst caz avem conform relatiilor (9.37) si (9.38): [ Psiz = Ps,r cosa+j- QSil. sin a Qsie -Qsir cosa+j-pSjr -sina zafel incSt conform relatiei (9.50): QSir2-J-ro-Cs.Psig |zulta:
Qsig~Qsir\+Qsir2

9.79

fin relatiilc de mai sus se inlocuieste in ecuatia debitelor pe ramuri i se | brine, relatia (9.50): 243

T r a t a t de t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP _j-co-Cs

is Ps;

, In cazul nostra ecuatia a doua din relajia (9.79) are forma: QSir2=Qsir-cosa+jpSir-sina astfel incat: vsig-Vsir cosa + j-pSir-sma+ ------------------ pSig^ jco-Cc i , -J. \ =Qsir cosa+j. Psir.sina +'---------------- [pSir cosa+j-QSjl. sina)= - 7-O-Cc .? CO-Cc = QSircosa+j-pSir-sina + ----------------- *- pSir-cosa+j -f-Q^sina = Qsir &Cg cos a --------------] sma-i -------cosa +J-PS, co-C . J . cosa2ssina \+j pSjr co-Cs cosa Qsig=Qsirsma + V
j
cosa+

sina

(O-Cc fir <

9>:

rcspectiv: Psig=Psir J-Qsir sina Caziil fi Rclatia (9.58) se poate aplica si in cazul aratat in figura 9.6, in care condensatorul Cs este inlocuit cu o butelie de capacitate Cs i in care conducta este inchisa dc un dop sau robinct R la capatui opus generatoruluL

|Qsir2

Cs b==|
Figura 9.6. Montaj sonic echivalent cu eel din figura 9.5
Tn ar^st ra7 Do=0 Hatnrita rnhinftiiliii 1? nhtinanrln
T

VSig

VSirl

VSir

D
rsi

i ------- T, ~ m

G
In acest caz Qsir = 0, datorita robinctului R, obtinandu-relatie a sistcmului (9.79):

se din prirm 9.81 PSig=PSircare prin inlocuire in relajia (9.81) sc obtine: 244
cosa

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Qsig=J-Psir-\sina + co-C cos a

'S

Ps
cos a

, rezulta in ecuatia de mai sus:

'g

Qsig=J-Ps, prin urmare:

sin a coCc cos a ------ + ------ a-------- =J-Psigcos a y cos a

tga +

9.82

Qs* =J---PSig\tSa+scoCs)=j^^\iiftga+(0-Cs) 'g y/ y/ ric: v-Qsig

PSig^

9.83

9.84

u/-tga+coCc pSig=*> daca %*+-2&.$ p%=0,daca =-. mU7 Presupunem ca avem gcneratorul Gs din figura 9.7, avand un debit la capatui gencratorului sj debitul Qsir la un aparat receptor in punctul valoarea presiunii sonomotricc la generator fiind ps,g. Se pot dctermina lorile dcbitului Qsir in punctul B si puterca disponibila.

V.Sig

Psig

Qsii

Psu

G
V-imasg Pamaxg Vamaxii Pamaxii Figura 9.7. Linie lunga intre generatorul G$ si consumatoml B Tinand cont dc relatiile (9.37) i (9.38) avcm:
j PSig = PSir <** a + 3 Qsir 'sin *

[Qsig=Qsir-cosa+j-pSir -since

9.85

In cazul special in care aparatul receptor din B nu are nici inerjie si mc\ capacitate, Qs,r i Psir sunt in faza, prin inlocuirea relatiilor (9.52) si 19-53) pSir =y/pr\ Qsir =Qr, relatiile (9.85) devin: Psig = Psir cos a+J- Qsir ' sin a 245

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Qsig = Qsir cosa+j-y/- pSir sin a deci: Qsig = Mir cos2a+ys2- p%r sin2 a 9.86

Daca pSircs\c valoarea lui psir la oprirea consumatorului, din (9.86) rezulta ca pentru Qsig = 0 se poate scrie: Qsig^-Psu-sina respectiv:

Pa,'TBiz
(//since Este iar QSj evident daca c5 pSir > p$lg (intotdeauna) ,

9 87

Qsircosa, din relajia (9.86), la oprirca receptonilui presiunea

sonomotrica la generator va varia foarte putin. Exemplu de calcul: Fiind date elementclc QSir = 500 cm3 , cos a = 0,44, sina= 0,9. a = 63 50', i/f = 35, pSir = 100 kg/cm2 = 9,81 106 Pa, sa se calculeze QSig si
PSir

Conform relatiei (9.86) se poate calcula debitul sonomotric: Qsig =4iQsir -cosaf +y2 \pSir since)2 = V(500x0,44)2+(35)2(l00*0,9)2

QSig =V202+(90x35)2=3i57cm3/s=3,i57-io~3 m3/s

atunci: ^r =_&*_=Jl^lOO kgf/cm2=981.106pa y-sina 35 0,9

Presiunea sonomotrica la generator, cand aparatul receptor este deconectat, rclatia (9.85) pentru QSjr = 0, va fi: p'Sig=pSir-cosa=\00-0M=44 kgf/cm2 = 4,3164-106 Pa Cand aparatul receptor va fi pornit presiunea sonomotrica va fi: 246

r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP PSii>=\l(PSir-cosa)2 +

PSir \
s a

'"

35

pSis^m2+

100-0,9

=7' 936+5,0625 =

= Vl941,0625 =44,07 kgf/cm2 = 4,323267 106 Pa Se obscrva ca presiunca sonomotrica la receptor este mai mult decat httul accleia de la generator. HL2. CONDUCTE UNIFORM iNCARCATE Ecuatiile difercntiale pentru o conducta ordinara |inand seama de erria si capacitatea lichidului sunt date de relatiile (9.7) si (9.8): =j-6)Cs-~p
, ^ i a mux

9-88

ax d~n
Pamax

-=jcoLs-Qai

9.89

fife

Considerand o conducta avand un numar uniform de ramificatii aribuitc de-a lungul ei, care furnizeaza debite cgale la un numSr oarecare de receptoarc. Varia^ia presiunii pamax nu se datorcaza numai compresibilitatii ichidului, ci numai unui debit distribuit pe unitatea de lungime care s-a otat cu q. Rela|iile (9.88) in acest caz devin: JQamax=J-vCs-~pcimax-dx+qu-dx 9.91 aa acest caz presiune (9.89): ^^=J-oyCs~Pamax+qu
fife

9.90

sonomotrica fund data de relatia

-2f^-J-coLsQamax dx

9.92 247

0101010 2010148 4801010 0010007 7004205 3020201 0201010 1010101 9101010 0010000 0000232 3021010 1010100 2020202 0201050 4050101 161601

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t 5 t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Diferentiind cele doua rclatii (9.92) si inlocuind in reiatia (9.9I| rczulta: d Pa^^j^.l^dQajn^ dx' d2~Pa, dx2 d2Pa, dx

=jo)-Ls-\j-co-Cs-pamax+qu

-=j -co -Ls-Cs-pamax+j-<o-Ls-qu dx1 /J=CO-^LS Cs , conform rclatiei (9.11)

:2

1,2

notand
2 2

cu

sau {i -co -Ls-Cs, rclatiile de mai sus devin:

d

^M'-Pa^ + J-co-Ls-q,, dx
Pamax_
P

,2

rX +M2

P'amax-J-VLS

dxA
ux

qu =0

dPa, pfin diferentierea relatiei (9.91) i substituirea lui dx rezulta:

d2

din reiatia (9.92)

dx2 .

Qamax =J g

gj

dx
d Qa ax 1

:' =J-co-Cs-{,-co-Lsdamax)

dx d2Q max 2 ,2 , - . - . y2 =j -co -Ls-Cs-Qamax dx

inlocuind cu reiatia u2 =co-Ls Cs rczulta: d2~(i ^ dx 'mL+u2-Q Din reiatia (9.93) notand:
=

=0

9.94

_, j-6>-q-Is = ., WBJS.., j-q

Pa,

248
co -Ls-Cs (o-Cs M

Tratat de t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ.dr.ing. loan I. POP

%. Z = Pa,

J-St

f Famax co-c"s
a max

d2z

d2~p

Hx2'
d Inlocuind :m: tm-Lsq-/J jco-qu-Ls \
Pamax

dx2

din relatia (9.93) si pe "pamax din relatia (9.94)

dx

=-fi2z+jco-Ls-qu-j-CQ-Ls-qu

nnlta ecuatia (9.94) care devine:

,2

_+ .,-0
. ... -

rezoivarea ecuatiei difcrentiale de ordinul doi, obtinem solujiuc z = 0 si = - if, deci putcm sa scriem solutia trigonometric a ecuatiei: z=A cos\n x)+B sin(ji x) 9.96 In acest caz sc determina prcsiunea sonomotrica si dcbitul in acest prin inlocuirea solutiei (9.96) in relatia (9.95): JW = A-cos{vx)+B-sm{vx)+^L9.97 9.98

coCr
Qa max = A ^Osiji x)+ 5j SW{M x)

Pentru determinarea constantelor A,A\,B$\B\ se ia originea lui x la apatul cu receptorul, astfel ca relatiile (9.97) si (9.98) devin: Pentru x = 0:

tSu
(O-Cs _ ezulta:
f
A=

Pamax

Pa

J'Qu

j.g

CO-Cs

9.99

A=Qa,
249

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Difercntiind rclatiilc (9.99) si tinand cont de rclatiilc (9.92) si (9.90): ls-Q im~,S = J-CO
amax=ft\-A-sirAji-x)+B-cos(ti'xft

9.! :

dO J^L=j.<.Cspamax+qu=M-[-Al sw{M-x)+Bl cos^-x)} ax considerand x = 0 rczulta: -7/i B- H_ --------------------------------------------------------_ ---------^ P tD-dLs-Cs Jls-Cs 5 = jQa max 9.101 j-colsQamax=pB de undc 7 K,

Cs Pentru determinarea constantei B\ procedam astfel:

a max "u

jco-Cs-pamax + qu=M-Bi rczulta:

B =J-v-Cs-pa,ax+q,l

________________ aim 9.10.

Substituind valorile constantelor gasitc in rclatiilc (9.97) si (9.98) obtinem presiunea sonomotrica si debitui sonomotric la capatul generatorului la o distanja / de receptor. .

250

Tratat de teoria sonicitatii - Prof. univ. dr. ing.loan I. POP

IMUTO

Us
max

=pamax-cos{M.l)-^.cos(M-l)+^ a-Cs

sin

(/<"/)

Cs

coCs

\Ls ^klta:
0=Pamax-cos{M-l)-j C5 ' ffl Cs

Is
9.103 kbitului sonomotric:

2(JW<O=0amarc<(>"-/) +

J ' a wax I Hu

5/n

in (///)=

Cs
;

1^
9.104

Daca
2 ,2

//-/este

foarte

mic,

se

pot

aproxima

sin(/jl)={i-l

si

cos(///)=l---------------- , relatiilc (9.103) si (9.104) devin in accst caz: 251

T r a t a t dc t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

PamaxO

Pa max '

,2"\
/

1-

id a max 0

,,

i,

"n

1-1 +

M2-l2

co-Cs

'Ls

PamaxO Pa max Pai

z/ -/

Q,
a max 0

1u CS
///+-

P2-'2 2

C O

Z-5

9.105
(
///=

'tjLr +

ti a mm 0

*da i

J ' Pa max

, "u

ids
=0
^arnax rs
Tl

-O
Ha max lu '

- + i.Pamax +g .1
T

*
V 2 ;2 5

PamaxO

xZamax + 1u' 1

,j.Pa^.M,i
'damax \Ls \CS

91Q6

deoarcce ------ 0 , rezulta:

2 3

go may
? a max 0 ^<? fax ./ ' 9.10

/,

?"

QamaxO = Qamax+<lu-I+J-i^-P--l

Tratat de t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP inlocuind pe {i = co-yLs Cs , se obfine o forma mai simpla a ilor (9.107):
(
0 Pa max "*" J '

^
2 -0)2LsCs_
2

\cs
2

a c

-s
-

a finala fiind: qu-l

PamaxQ=Pamax+J-0>-Ls-l-\Qamax +

9.108

9.109 pentru 0amavO, obtinem:

[Ls

Vc7
5l finals fiind:
Qamax0 = Qamax + 9 u - l + J-Pamax-<o'Cs-I 9.110

Prin urmare, se considera debitul total qu I al debitului uniform ibuit ca imparfit in doua parti egale

Iv'l

una din jumatati langa

tor si ccalalta jumatate scurgandu-se langa receptor. Debitul de linie fi debitul receptorului Qamax+ care va da o prcsiunc sonomotrica evadratura, cgala cu Qamax-oj-Ls /
\
Pa mat +~

, iar generatorul va pamax++ Pms

area de furnizat un debit total egal cu debitul in

rtradratura Qamax -(O-Cs /datorita compresiunii lichidului. Aceasta regula este valabila daca linia este foarte scurta fata de aosimea de unda.

T r a t a t dc t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP 9.3. TRANSMIS1A DE UNDE IN RESORTUR1 METALICE Consideram un resort metalic ca o coloana avand un coeficient de inertie Ls si o capacitate Cs date pe unitatea de lungime. In coloanele lichidului coeficientul inductantei hidraulice are valoarea(4.81) ZpO-Zi si Cs =-2-(4.123).

C5^ g-S*

H 5 i

E - coeficientul de elasticitate. under y - greutatea specifica a lichidului; Y S Pe unitatea de lungime cand / = 1, rezulta LSll ~, iar Cs =J gS E deoarece in acest caz V0 =S 1. Considerand D ca fiind diametrul spirelor resortului de greutate pe unitatea de lungime qu, resortul se poate considera in acest caz, ca un tub de diametru D umplut cu o materie omogena, avand deformatia sau sageata resortului data de relafia: F1 ' rii x= ------------------------------------------------ES unde: x - deformatia sau sageata resortului; F - forja totala aplicata pe resort; ps - presiunea pe piston; S - suprafa|a de sectiunii tubului fictiv; qu. greutatea resortului pe unitate de lungime; y - greutatea specifica! ir-D2 S=- -------

[3]

iar: iar9.111

s
Dar: [3] Rezulta sageata:
x=p E coeficientul de elasticitate in acest caz va fi dat de

_F_ P s-e
o

relatia: E-x E-x F

-----= pc sau -------= I * IS

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Neglijand frictiunea, o miscare alternative la un capat al resortului 1 circula in unde cu viteza: v r,(9.58),dar ~=-,atunci:

4h^c SE
F --

/ rezulta:

\ E - x - S = F-l
.

x rezulta din sistem ca F S a:

E=F S k
::;i:

S 9.112

nde7 este lungimea resortului, astfel ca:

S q S I .c s = ?S =? - " = q s g l - k ~ g - S Ik g.s E g-l-k

'

g-l-K Pentru un resort cu sectiunea circulara avem (4.115): 1 . D3 ,

kN'ih

unde:

d - diametrul sarmei resortului; G - coeficientul de elasticitate transversal; N - numarul de spire a resortului; D - diametrul de lnfasurare a arcului. inlocuind in relatiile (9.113) si (9.114) si tinand cont si de sectiunea fktiva,relatia(9.111),obtinem: qu a g-l %-N-D3 G nD d -G 25 5 4 gi

Tratat dc t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

L

Su ' LSu ~
2

_ 32- q u - N- D
4

9.115 . . reprezinta

a
_7T-d -N dar, qu=S-y = 7i-D ----------------^0, densitatea materialului resortulu

ugl
unde ^0

_32-qll-N-D_x-D-(?r-d2-N) (T-G-g-l 4-/

32-N-D d4-G

i. Prin inlocuire in relatia (9.115), obtinem: i .r~ _S-x-D2-N2-y0 Lsu " Q -" g-d2-l2-G deci:
, ______________

9.116

hu.CSu= l & - * - D 2 - V 2 - r o _ 2 - D - N in acest caz viteza va fi data de : 1 , d-l

\2-n-K

gG 9.117

2 - D - N ^2^-ro G=0,8110 5N/mm2,

Inlocuind pe G ca fiind egal cu G = 0,385-E, deoarece pentru otd coeficientul transversal de rezistenta matenalelor, rezulta: elasticitate
d-l

este
g-E 7v.

v = 0,124.

9.118

D-N Nota: reprezinta viteza sunetului Cantitatea Yd material, pentru otel ea este de circa 5000 m/s. [14, pg. 245, Anexa, rel. 9.58] in

Exemplu 1 Pentru un resort in care sunt date dimensiunile d= 1 cm, D = 10 cm N= 10 spire si / = 50 cm. Se cere sa se calculeze viteza si lungimea undd stiind ca frecventa este de/= 50 Hz. .=0,124d-l g-E

=0,124-

To D-N

f0,01-50 0,110

-5000=31 m/s

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP In acest caz lungimea de unda va fi: m/ Exempt ul 2 dimensiunile D = 3 cm; =2 si d = 0,4 cm. Se 31 A== = 0,62 50 N Se ia un resort avand

eere determinarea vitezei si lungimea de unda. Acest resort este supus unei jpesiuni alternative a carei frecventa este de/= 50 Hz.

D.N ire
Conform relabel de calcul a lungimii de unda rezulta: X == ^-=0 0826m

50

X lmsimea de semiunda va fi data: = 0,0413 m. 2 Daca resortul are exact aceeasi lungime, sau multiplu al ei, el va fi in Kzonanta si se poata rupe sub presiunile inalte care se vor acumula in acesta siiar daca ar fi supus la o forta alternativa mica. H3.1 Capacitatea condensatorilor, tinand scama de inertia resortului In practica arcurile folosite la condensatoare sunt atat de scurte fata it lungimea de unda k, incat transmiterea miscarii de-a lungul acesteia poate I ;onsiderata instantanee. Se considera efectul ineitiei datorita masei materialului resortului insusi.

Figure 9.8. Propagarea undelor in resorturi metal ice Presupunem ca resortul, figura 9.8, este fixat in punctul A si consideram miscarea unei sectiunii dx la distanta x de A. De ambele parti lfc sectiunii dx vom avea o diferenta de presiune dp data de relatia (5.8). 257

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

d

PamaX=J-C-QamaXdL

9.11

unde:

dL - coeficientul de inertie al sectiunii dx si proportional cu dx; Qamax ' este proportional cu miscarea sectiunii dx. "Tinand seama de modul de definire a deformatiei specifice lini legea lui Hooke si de reiatia de baza de la solicitarile axiale putem reiatia: Al _ F I E-S dar: '* idp-1 Al = xdx=E-S Notand cu k = E reprezinta o constants , iar cu L0 = S, ce reprezinrf coeficientul de inertie al resortului considerat un corp rigid si complet lit rezulta: dP=k.(^\Lo 9..: Sa consideram prin L coeficientul resortului definit prin relalii determinate din (9.119) i (9.120) pentru lungimea totala / a acestuia:

ps=o)Qs-Ls=klLs
unde: Qs - debitul la distanta /, (adica la capatul liber al resortului de lungime 1); c - presiunea sonomotrica data. / atunci avem:
( 2^/

9.1::

Deci:
PS = \ Ps
d

p =k-^-\x-dx=k-^1

0 f 7 ,

"kTiu
Lc\ \ x , /

MI

2 _ 1
P5

2
deoarece L = ~'

258

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Rezulta ca efectul masei resortului este acelasi ca efectul a doua pqiuri, fiecare avand jumatatea masei concentrata la cele doua capete. ta se aplica la resorturile cilindrice. resorturile conice, o analiza analoga da proportiile de masa ce trebuie trate la capete, pentru a calcula coeficienti de inertie. De regula resorturile cilindrice ordinare, se poate spune ca inertia datorita rilor este echivalenta cu o data si jumatate masa resortului acjionand capatul la care este aplicata forta alternative. Pentru calculul capacitatii datorita unui resort greu in particular faaru frecvenfe inalte, se procedeaza astfel: Fie capacitatea echivalenta C", care va da aceiasi reactanta ca stul si pulsatia CD. Fie Cs capacitatea resortului presupus a fi fara te si Ls coeficientul de inertie. Se pleaca de la formula de rezonanta in capacitatea echivalenta va fi in rezonanta cu resortul de pulsatie co:
Ls 03-

1 C5

C, 1
0)

exprima din relatia de mai sus: 1 i

2 1

c; c,

1-Ic-C s'
-Lc 5 -co =

CO'

C,

Daca V reprezinta volumul si y0 greutatea specified a metalului din csort, rezulta ca inertia va fi egala cu 1= sectiunea pistonului in contact cu resortul. '-F-x o -ic: a - reprezinta efortul admisibil din metal; G - modulul de elasticitate transversal. Conform relatiei pentru cazul mai multor arcuri lucrand simultan:
1

2-g-S

ro-v , unde S reprezinta

relatia (4.114)

>au:

F=ZFn = x-S2-Z

C&
-Sn

9.122

p_xS

^-de.coria , n i c i t i ( I I . rrof. niv. ^ ,_ ^ inlocuind in relatia de mai sus a volumului, obtinem:

- M^i^
Cs rezulta:
C C

a2

9.I3J

-2G

(x-S)2

IT2
rezuMAVem P !n'CUirea lui

9-1

* 4 p5,ran,l frecve,ei UIlghiul

A

^Ls-cs=co2.J^\.l^^f_(rA(G^2 (
2-rS
2

a -V0

Prin inlocuirea lui x-co cu 2F oscilafiei:

.2-

2-gS *:,, 2 -(7j-bJ-( ) 9.1

arnoj:. vamaX fiind maximul vitezd
,.2

. r G
'l ^ rf

t;|^;i^i2^
9.127

Rezulta prin mlocuire:

r "r

70-G-K2

^O"2 J
9.3.2 Debitele sonice in conducte cu sectiune neuniforma Pornind de la ecuatiile cunoscute, (9.88) si (9.89): amax ~ j CO-Zs-Qamax dp
. ramax _ OX ax ^-amax

9.]

ax Daca totusi este o dQ ___ sectiune variabila de-a lungul ei si cantitatea Ls si Cysunt functie de secfiunea conductei si nu mai sunt independente de.r, cum ar fi in cazul unei conducte uniforme. La o conducta cu sectiune variabila, diferentiind aceste cantitati si considerand Ls si Cs ca variabile, se obtine relafia: 260

r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP fPama* -.2 ~ -+6> Cs-Ls-pamax-=^- ~ ~dx2

=0

9.130

dL

P<

ramax

Ls

dx

dx Pentru simplificare

se prcsupune ca perditanta sj frictiunea sunt zero, acest caz produsul Cs Ls este independent de x, iar co TJCS Ls =fJ, (9.130) devine:
dl

Pa max

.2

~1

__ [_
maX

dLs_

Pamax

dx

"

Ls

dx

dx

9.131

LS =

r
g-s

relatia(4.81)

dU

9.132

r ds
dx dx $tiind ca: 1 Ls Y g-S
g.S 2

dls J_
L$

_j_ dS_ dx
S dx

9.133

cuind in relatiile (9.131) relatia (9.133) obtinem: - Pa"'ax +p2 p'nmm |-l--^m=fl a dx2 S dx Analog se obtine: d2Qa dx
2 " zZamax
c

9.134 dx

1 dS dQamax S dx dx

9.135

Ecuatiile (9.134) si (9.135) se pot rezolva in diferite cazuri.

261

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr.ing. loan I. POP Exemplul 1 Sa se calculeze/?oma.t si Qamax dintr-o conducta sub forma conica. Atunci:

(
S-S0 \ oJ s'dx obtin prin exprimarea lui din relajia (9.
x

V
9.L

x relatiile (9.136) si (9.137) se

9.

i=_L s s0
calculand din (9.136):

f
K

\2 xj

9.138

*L=h..ck2=?-.2x
r0 inmultind relatiile (9.138) si (9.139): 5 A <?0 x2'x02"2X

9.13

l.ftf__Lii, _2
x

deci: j_ dS__2 S dx ~ x prin Inlocuirea in ecuatiile (9.135) si (9.136) se obtin ecuatiile:

imax

dx'

2 dpai dx
+M

'
max -Pamax^
u

d Qamax

dQamax
+

dx Prin II, se obtin solutii generale:

dx

. M

2 n 'Ma max ~ u

rezolvarea ecuatiilor diferentiale de gradul

cos x + Pa max =~'\A 'L (M " \T ) B sin ramax ) (u x)] \f* J] %

Qa max = 4 " [sin if* ' X)~ M 'X' W (// x)]+ 5, [cOS {/J x)+ jU X SW (// x)]

262

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Exempt u 12 Sa se calculezc pamax si Qamax pentru o conducta de forma atponentiala descrisa dc ecuatia r=r0 -ema, figura 9.9. Sectiunea variaza dupa ecuatia S=x-r -K /-0~ e' Ciieulam: 1
C J ..2 2ma TT-VQ -e 2 2-m-a

^n-ri.e2ma-2m-elma
1 ^

Pam^ icaran

Figura 9.9. Secfiune hngitudinala intr-o conducta cuprofll exponential Ecuatiile (9.135) si (9.136) devin: d1v^
<

dpa

LPax+ll
j2

+VZ-Pamax=Q

dx
" **ia max ^ "^a

dx1

dx dx acestor ecuajii se obtin matoarele

Prin rezolvarea -2m-^^+p2-Qamax=0 diferentiale de ordinul II, solutii generate:

Pa max "

'*( A-sinx-^jp2 -m2 + B-cosx-^p2 -ml

( I --------2 2

Qamax= " \ Ar sinx jp. -m + Bvcosx-Jp -m2 )

e VX

I ------- T\

263

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. inc. loan I. POP 9.4. METODA GRAFO - ANALITICA PENTRU CALCULUL DEBITELOR 1 PRESIUNILOR SONICE IN CONDUCTE Consideram cunoscute presiunea sonomotrica proportionala receptor pSh., debitul sonomotric proportional la receptor QSir precum f unghiul a. Prin metoda grafo-analitica se vor determina presiune^ sonomotrica proportionala la generator Psig> debitul proportion^ sonomotric la generator QSig si unghiul /?. Metoda se poate aplica doar situatia in care se pot neglija frictiunea si perditanta, permitand determinaren] fara calcule a valorilor debitelor si presiunilor instantanee in conducta. Notand cu: Psig ' presiunea sonomotrica propor{ionala la generator; Qsig ' debitul sonomotric proportional la generator; Psir ' presiunea sonomotrica proportionala la receptor; QSir - debitul sono-motric proportional la receptor. Consideram cazul general in care QS!r si pSir, componentele active. sunt defazate cu w ,. (in cvadratura).

Re
---------

9.10.

Figura

Sistemul de axe de coordonate complexe Folosind sistemul de axe de coordonate complexe (Re si Im), figura 9.10, putem scrie relatia:
Psir = ?SirRe+y'-PsirIm 9.140

Pornind de la ecuatiile generale care leaga aceste cantitati (presiunea si debitul sonomotric), ecuatiile (9.141), prin inlocuirea relatiei (9.140) in relatiile (9.141), rezulta ecuatiile (9.142): 264

T r a t a t de t c o r i a s o n i c l t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP [Psig =Psir -cosa+j-Qstr -swa [Qsig =Qsb- -cosa+j-pSir sina Psrs = PsirRe -COSCC + j [pSi
Qsie=Qsim,-<X>S<X-PSir,m r lm si"a + J-PSirRe '"

9.141

cos a+0Sir sin a)

r

9.142

Re

Din relajiile a=/jl, (9.36) si /u-X=2n, (9.29), putem detcrmina ^fcrile lui fj si a cu ajutorul expresiilor: //=

In
A

si a = --------- /, unde /
A

In

qprezinta lungimea conductei, iar A lungimea dc undS. Prin notarca ' raportului:

Elinm_=tgp=
Lsco~ Csco

9.143

ak Ls i Cs reprezinta inertia i capacitatea sonica care produc defazajul in fccptor, iar constanta y/ este o cantitate cunoscuta, (valoarea ei pentru apa Bad data de i// = 7 S, unde S reprezinta aria secjiunii conductei), se poate niiza constructia grafica. Pentru determinarea grafica a debitului si presiunii sonomotrice, pva 9.11, se procedeaza astfel: 3/ (S

vA

0~

L'

Fzgvra 9.11. Metoda grafica pentru calculul debitelor si presiunii sonice in conducte lungi 265

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP - Se traseaza sistemul de axe Im si Re, care face un unghi a cu axa Ox - Se p traseaza segmental OL=QSir si OG-pSjr , precum
JUIL

perpendiculara pe acesta HG = pgir. anume HL).

2

, rezultand formarea unghii

n QPsirQsir ~~ (unghi care cuprinde un diametru si

- Dreapta HL este diametral cercului cu cent ml in punctul Oi. - Prin punctul G se traseaza o paralela la axa Ox care intersecteaza cercul cu central in Oi, in punctul E. - Din punctul G se traseaza o paralela la axa Oy, care intersecteaza acelasi cere in punctul C. Pentru demonstrarea afirmatiilor de la ultimele paragrafe se fac urmatoarele constructs grafice: Se construiesc paralele la axa Oy prin punctele G si E care intersecteaza axa Ox in punctele A si B. Se prelungeste dreapta BE pana cand aceasta taie cercul cu central in Oi in punctul D. Dreapta CD este paralela cu axa Ox, deci figura obtinuta ABDC este un dreptunghi. Analog, figura HGLD este un dreptunghi a carui latura DL = Psilm Pe de alta parte, vectorial: pSj =OA+jAC 9.144

deoarece triunghiul OCA este dreptunghic. Tot triunghi dreptunghic este si figura OAG, deci: O A = OG cos a = PsirRe "cos a 9.145

Se traseaza din punctul L paralela LN la axa Ox si paralela LL' la axa Oy. Se formeaza doua dreptunghiuri LNBL' si dreptunghiul AMLL*. Punctul M fund in prelungirea lui N si intersecteaza dreapta AC. Rezulta ca LL' | | BD si LN J. BD rezulta BN=LL'. Avem prin urmare: BN =LL'=OL sina , din triunghiul OLL' 9.146 ND=DL cosa, din triunghiul dreptunghic LND, (< NDL = a) rezulta: BD=AC=BN+ND=OL-^'Q- + DLco.va Prin inlocuirea segmentelor cu valorile cunoscute rezulta ca:
A

9.147

C=Qsir-sina+Psi,m

cosa

9.1

T r a t a t dc t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan 1. POP Inlocuind ecuatiile (9.145) si (9.148) in ecuatiile (9.144) obtinem: PSig =PsiRc -cosa + j\QSir -sina+psi^ -cosa) Asemanator se pot determina segmentele: QSi =OB+jB~E BE-AG-OG sin a=pSiR -since OB=OL'-BL'=OL'-NL=OL-cava-DL sina = =QSir-cosa-pSj. since 9.152 9.150 9.151 9.149

Prin inlocuirea relatiei (9.151) si (9.152) in relatia (9.150) se obtine ^aloarea debitului sonomotric la generator. Din punctul L se traseaza ilele la axele Ox si Oy rezultand dreptunghiurile LL'BN i LL'AM. Qsig = Qsir -cosa- pSilm -sina+j- pSiRg sin a 9.153 Remarcam ca relatiile (9.149) si (9.153) sunt identice cu rela|iile

Lnlitice (9.142).
Din triunghiul dreptunghic ODL rezulta valoare unghiului ft:
ts

,DL_^/,m_ OL Qstr

y
L a --- L_ Cs o

54

Se constata ca relatia (9.154) este identica cu expresia analitica (9.143). Se remarca faptul ca in constructia grafica, directia liniilor Ox, ORe i OD depind numai de constantele conductei si reactanta receptorului, efiind influentate in nici un fel de valorile lui pSir, QSir, pSig si Qsjg.
... Esemplul I Se presupune cunoasterea debitului QSir de la receptor, iar lucrul

efecruat de componenta Psiro

presiunii sonomotrice este in faza cu

dsbitul QSir. De asemenea se cunoaste reactanta receptorului si unghiul o. Se cere determinarea presiunii sonomotrice la receptor, unghiul de faza pe care acesta il face cu debitul, precum si presiune sonomotrica, debitul si lghiul de faza p de la generator.

267

T r a t a t de t e o r i a s o n i c it at ii - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Ps<g - Psir -cosa+j- QSir sin a \QSi,=QSir-cosa+j.pSir-sina Prin tnlocuirea relatiei (9.155) in (9.156) se obtine: 9.15" [Qsig=Qsir ^osa-PSirIm -sina+j-pSirRe sina Se construieste diagrama din figura 9.12. Trasam axele Ox, Oz $ Oy, deoarece unghiurile a $i /? sunt cunoscute. Pe linia ORe se iaa segmentele OL = QSh. si OG - pSirRe .

9.15*

[Psig =Ps,rRe cosa + j\pSirim -cosa + Qsi, since)

/RC. (z)

Figura 9.12. Calculul grafic al transmisiei sonice Centrul cercului diagramei se va gasi pe perpendiculara pe GL dusa din mijlocul acestui segment, conform teoremei locului geometric, enuntat astfel: Locul geometric al punctelor care se gasesc la aceeasi distanta de doud drepte paralele este o paraleld la aceasta dusa la mijlocul distantei dintre ele. [64] Centrul va fi la mijlocul segmentului GD, dar cum nu se cunoaste pozitia punctului D pe linia Ov, trasam locul geometric al mijlocului segmentului GD pentru diferite pozitii ale lui D. Acest loc geometric va fi o dreapta A paralela cu Ov, trecand prin mijlocul perpendicularei dusa din G pe Ov. Conform teoremei locului geometric: Locul geometric al punctelor 268

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP mme se gasesc la o distanta fixa de un punct fix este cercul cu centrul in gmectul fix si cu raza de distanta data. [64] Intersectia acestei linii cu perpendiculara pe GL va fi centrul Oi al Dcului. Trasand cercul cu centru in Oi si raza OiL, punctele G, H si E se gfcesc pe arc si diagrama este completa. Pentru a determina valorile lui >*, Psig Qsigvom masura segmentele OU = pSfr, OC = pSig si E = QSj . Unghiul HOL este unghiul de faza la receptor, iar unghiul COE (ehiul de faza la generator. Pentru a demonstra ca aceste valori sunt reale, vom demonstra ^fabilitatea relatiilor (9.157). Dreptele paralele prin G si E la axa Ox si Oy intersecteaza axa Ox in pnctele A si B precum si cercul in C si D. Deoarece CD este paralel cu Ox rzulta ca figura ABCD este un dreptunghi (analog si GHDL). DL = GH = pSirjm _, , Psig-O^+j- AC Din triunghiul drcptunghic OAG, rezulta: __ , _, OA=OG-casa =t>c,> -cosa Inlocuind relatiile (9.160) si (9.158) in retyia (9.159) sc obtine: Psig =PsirRe cosa+j-\QSir-since+ pSir]m -cosa) Din figura GHDL se poate scrie: 05/g = OE=OB+/BE OB=OM + MB = 05,,.-cos or+MB MB=ND=p5/>/m -since Inlocuind relajia (9.164) in (9.163), rezulta: OB=OL'~BL'=OL'-NL =QSir -cosa-ps^ BE = AG=pSirRe -sina Dupa inlocuirea relatiilor (9.163) si (9.166) in (9.162) rezulta: Qsig =Qsir -cscx-PsirIm 'sina+j pSiRe -sina 9.167 since 9.165 9.166 9.162 9.163 9.164 9.161 9.158 9.159

9.160

269

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Rclatiile (9.161) si (9.167) sunt identice cu relatia (9.157), deci constructia grafica este corccta. Presiunea pSir, se poate calcula din triunghiul dreptunghic OLD. LD LU rezulta:
"Sirim ~ ^Sir '& H

PSiri, USt

9.168

Exentplul 2 Se dau valorile pentru debitul sonomotric proportional la generator QSi , presiunea sonomotrica reala PsirRe > unghiurile de faza a si /?. Se cere sa se determine pe cale grafica valorile pSig, PsirIm i Qsir Se porneste de la ecuatiile (9.142) generale care leaga aceste cantitati. Se traseaza axele Ox, Oy, ORe si Ov. Pentru a construi diagrama cu centrul in O si raza OE se descrie un arc de cere OE = QSig, astfel: pe ORe se afla punctul G la distant OG = pSi . Prin G se duce o dreapta paralela cu Ox, rezultand dreapta GE. Prin punctul E se traseaza o perpendicular! spre Ox, care intersecteaza dreapta Ov in punctul D, rezultand BD perpendicular pe Ox. Se traseaza cercul cu centrul in Oi si de raza 0,G=,figura9.13. Dupa gasirea centrului cercului, rezulta celelalte puncte. Prin D si G se traseaza dreptele paralele cu Ox respectiv cu Oy. La intersectia acestora se afla punctul C de pe cere. Prin punctul G se ridica perpendiculara pe ORe si anume GH perpendicular pe ORe, GH = p5lV/m . Prin ea se duce parald DL cu GH, astfel ca DL=pSirfm , intrucat figura HDLG este un dreptunghi. Din triunghiul dreptunghic OAC: OC-OA+j'AC Din triunghiul dreptunghic OAC se poate scrie: OA=OG- cos a=pSirRe cos<x. 9.171 9.169

AG=OG-Sina=pSirRg -since 270

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

i^ --- -~~^S>/S A B

^n
L'

Figura 9.13. Calculul grafic al transmisiei sonice Din L se duce paralela LM cu Ox: BN = LL'=OLsina fc triunghiul OLL'. ND=DLcosa fctailta: BD=AOBN+ND unde: BD=OL sin a + DL cos a
rC_:

(din triunghiul OLL')

9.171

(din triunghiul NDL)

9.172

BD =QSir-since+ pSirim-cos-

ex

9.173

Inlocuind ecuatiile (9.170) i (9.173) in (9.169), rezulta: oc " PsirRe -cosa+j- (QSir sin a + pSir]m cos a) jhrOC=/?5fe din relatia (9.142).

9.174

271

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr.ing. loan I. POP Din triunghiul OBE se poate scrie: Qsig = OB+j-BE BE=AG=OG-sin a=pSirRe -since deci: a-Y)L-since de unde: OB = QSir-cosa-psirim '" Irilocuind relajiile (9.176) si (9.177) in (9.175) rezulta: 9.1"'
Qsig=Qsir
COS

9.175 9.176

\ OB=OL-Bt=OL-~NL=OL cos

9.177

<X-PSirfm ^'"a + J-PSirRe '

identica cu relatia (9.142). Deci prin masurarea unor segmente din construcfia grafica realizata se pot afla cantitajile ce se cer in problema.

id

I
I

272

CAPITOLUL 10 EBITE SONICE IN CONDUCTE LUNGI, JINAND SEAMA DE FRICTIUNE

. INFLUENTA FRICTIUNII ASUPRA DEBITELOR SONICE IN CONDUCTE LUNGI In ccuatiilc gencrale gasite anterior, (9.22) si (9.23), avcm: pg=pr- cos{/u l)+j-Qr- J-J- sin(v l) U Cc Qg=Qr.cos(M.l)+j.pr.l^-sifJ(M.l) V 5 p=
.

10.2 relatia(9.11)

co-i]Ls-Cs
( c

Ls=Ls-j-^0)

relatia(9.5) C rclatia (9.6)

CO

10.4

Cs=cs-jznu este neglijabil

c sif Sa sa presupunem punem CO

ca

m = a - j B , atunci putem scrie: -------------- ' 10.6 C$

Cc Cc

C$
CO-Cc

coCc co-Cs

co-C -(a + j-fi)

CO-Cc

10.7

%l M ct-j-p

-JLS-CS
2 a +/3 Daca neglijam

perditanta, in rclatia (10.5), avcm:

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

fC
relatia (10.4)
CO

ls=Ls-j--^

10.9

cosifj I) = cos[(a - j' P) /] = cosia l)-cos(j p-l)+ sinia /) sin{j /?/) = 10 10 * cosia I ) - chip l)+ J sinia -l)sh{fi l) Deoarcce [64]:

cosij-p-l) = chip-l)

swjj-p-l)=j-shjp-l)\
siniju l) = sin[(a - j - P ) l \ - sinia l)-cos(j /?/)- cosia l)-sin(j /?/) = 10.11 = sinia l)chip /)- j cosia l)-shpia l) Substituind in ecuatiile (10.1) sj (10.2) i folosind relatia (10.6) obtincm: ps,=Pr- [^sia I)-chip l)+ j si"ia l)-ship /)]+ 10.1

*
co-Cs

(a-j-p)-[sinial)-chipl)-j-cosial)ship-l)]

Termenul al doilea din dreapta este:

*lamax

J-

[a sinia l) chip -l)-j-a- cos{a /) sh{fi l) co-C< -j-P-sinia-1)-chip-l)-p-cosia-l)-ship-1)] = 10.13

= 3 =^7- [a sinia l)-ch{/3 -l)~p- cosia l)-sh{p l) co-C$ -j-{co-cosiaastfel ca: 274 l)-shiP-l)+P-sin(a-l)-chip-l))] pg=Pg cosia-l)-chip-l)+ Q\a- cosia I)-ship /)+/? sinia l) chip' 0)"

+co-C

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP -^ (a sin{a l)-ch(p /)-/? cos{a l)sh{p /))+ 0)CS + pr-sin(a!)sh{/3-l)] analog pentru Q , folosind relatia (10.7), avem: Qg =Qr {cos(a-l)ch(p-l)+sin{a-l)sh{p-l))+ 10.15 *JPr;^rc: Qg=Qr coia-l)-cfi/3-l)+ + Pr- 2 -^^-(a + jj3)-{sw{a-l)-ch(al)-jcos(al)-sh(j3-l)) a 10.14 In mod

+ fi-

' a +p2
0)Cc

\a-co^a-l)-sl{p-l)+p-sir{a-l)-ct{p-l)] + prr^\a-coia-l)-s}{p-l)+p-sir{a-l)-c}ij3-l)\+

10.16

-Qr-sir{a-l)sh(p-l) Accste formule sunt gcncralc Pentru a determina constantele a si ft on prin definitie: H = a-j-p = a>-Jcs-ls =a>-JC^>JLs-jcare, prin ridicare la patrat se obtine: a 2 - p 2 - j - 2 - a - p = G)2-CsLs-ja)-Cf-Cs sEiland partile realc si imaginare din cei doi membrii rezulta: a2-p2=co2.Cs.Ls 2ap = 6)Cf-Cs Calculand modulul expresiei (10.18) se obtine:
ya 2

10.17

10.18

10.19 10.20

+ p2 =^F2-Cs-Lsy +(a>-Cf-Cs} =J(o2-Cl-L\+a2-C}-Cl

Aiunde: 275

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

^7=
sau:

C2\ L

a>*Cl

S+

a2+/32=co2-Cs-JL2s+^=a>-CsJa>2-L2s + C Ls+CJ V (o din care obtinem, adunand relatiile (10.19) i (10.21): 2a2 =co2 -Cs -Ls +a>-Cs -ifo2 L2S +C} rezulta:
a2

10.21

=1.^.0, -(co-Ls +Ja>2-L2s+C2fJ

sau: de undc:

a = \\.co.Cs.Uco2.l}s+C2f+co.Ls)

"

-co-CsS 2

Cz
CO -Ls

10.22

a= Scazand din relatia (10.21) pe (10.19) se obtine: 2/32=(o-Cs sau: P = l\-co-Cs{^2-L2s+C}-co-Ls de unde: co2-L2s+CJ-co-Ls

P=
\

-6>-C<

c
Q)2-L2S

10.23

fnalta, termcnul

C2 Daca frccvenja cste estc mic fata de co Lc

\

unitatc. Relatia (10.22) dupa neglijarea termenului scnc: 276

m -Ls

se poate

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP a = J~co-Cs-(Uco-Ls) = J--a}-Cs+-a>-CsLs = L V2 "l \^r-0)CsLs coLs ximand: ^2co-Ls pi Ml 11 se poate scrie: a = co-Jc^ Relatia (10.20) se poate scrie: coCrCs 10.25 10.24 +^*\ 2
x

+ (0 C$ Ls = co yjCg Lt

^lot-Li

-+I

locuind a din (10.24) rezulta: oyCfCs lo-JC^Ts Ajadar:

p

Cf 2

C2S 2 ^Ls

Cf

[Q* P

\CS-LS

~~ 2 'iis

10.26

if 10.21) se poate scrie:

1 > 1

a2+/32=co2-Cs Dar. pentru co mare rezulta:

rr \

i
2

CO"

&+

'C-2

=0 Va ) Deci: a2+/32*co2-Cs-Ls 10.27 Constanta a este valoarea lui u, considerand faptul ca in conducta nu eiista frictiune, deoarece /J = CC~ j- /? i 0 = 0, in relatia (10.25), Cf =0 277

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a p i - Prof. univ. dr.ing. loan I. POP si rezulta fj = a . Aceasta constanta este atunci o functie numai a lungimii 4 unda si avem a = . Constanta y?, relafia (10.25), va fi coeficientul \CS amortizare si cum am luat J = y/, relatia (9.54), vom avea: a=

10

hSt^
Aceste formule simple sunt sufficient de riguroase pentra calculele practice la conducte lungi in care nu avem perditante. Am demonstrat, in capitolul 4, ca:
y ./

1 0

Rj-=Cf=kr ~ dar:

relatia (4.52) si subcap. 5.1. 8S Is,'=r~ rel

gs
atia(4.81) astfel ca relajia (10.28) devine:

_A1

deci:

P = \-JCS-LS
10J

Daca lungimea conductei este un multiplu exact al lungimii de undi. avem cos(a l) = 1, sin{a l) = 0 si din relatia (10.27) rezulta: a>Cs a2+/32 1 o>-Ls

formulele generale (10.14) si (10.16) devin: Qr p =Pr.ch(p-t)+^--a-sh{p.l)-j Qr p-sh{pl) 10.31

co-Cs co-Cs Qg=Qr-ch{p-l)+-&r-a-sk(p-l)+j-----fi-sk{fi-l) 10.32 <o-Ls

|^.P

Tratat dc teoria s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP ^punand relatiile (10.24) si (10.30):
. ----- a = Q}-yjCsLs

k k ,
ta:

I -------

aCs
-tiv.

(oCs

\CS
_

fir
-^P-Qr

o.0 A. /F-ir._L_=() ~*L. fa.

2

VQ

^5

Ur

^ fa Ajadar relatiile (10.31) si (10.32) devin:

s

Jtelog se obtine: I, Puterea mecanica

Q^QrCh{P-l)+Pr-&-sh(P-l)+J-Pr-^&-^P-l)^
data la generator va fi: Ng =

pg-Qg, pHmenii imaginari rezultaji, in j, se neglijeaza), respectiv:

V

.=T

L< Pr-ch(/3-l)+Qr-J^sh(^l)
'

C.

Q,,ch{p-i)+pr-}^--sh{p-i)yPr-Qr
4<y2

r-* HM

+r 2
r

rz7 sh{fi-i)-ch{fi-i)]r2. p7 sh(p-i\ch{p-i)\

v Cc 2 y V As

+ &\Pr

s/^/5

10.35 279

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Ultimul termen poate fi neglijat pentru frecventc inalte si conducic de diametru mare, avand in acest caz:

PrQr+l

\LS

V(-5 10.36

Constatam ca puterea la generator este mai mare decat puterea la receptor Pr ^h&S&J&sm , Diferenja fund encrgia pierduta sub forma de caldura in conducta. Daca / este suficient de mic, si sh (20-l) = 2fi-l,caz in care (10.36) devine: putem punc ch {2/3 /) = 1

Vj

PrQr+T-

^.2p-UQJ.H.2p.l

Din relatia (10.26) rezulta:

sctiv: Dcci:

TM%
,__ 2/H = Crl.\^As '

*i-j- Pr'Qr+J

pl:^

Sdt>&+g.i}h-fi*c,i
S

Co \U

rcspectiv. pr.Qr+-.Crl& sau:

r

N *L

Crl (

Cc

N 2

10.3"

Puterea ceruta pentru ca generatorul sa functioneze cu receptorul deconectat sc otyine punand Qr =0 in relatia (10.36), astfel puterea disipata pe linic este:

280

T r a t a t dc t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

.plsh{2p-l)^-Apl-\^-sh{2p.l)
4

BBha:

V Ls

***y
*ci

N'=^p}sh{2p-i)

i; 5/7(2^-/)=2s/?(^-/)-c/7(/?-/)

i relatia (10.31) inlocuind Qr = 0 rezulta:

Pr
^2

#1)

,ff. ,x

&-*
4
2 c/j (^./)

2sh(j3-l)-ch(fi-l)

In consccinta, puterea disipata pe linie, in cazul in care generatorul fcnetioneaza cu rcceptorul deconcctat, sc calculcaza cu relatia:

Ng^.Pl.th{p.l)

10.38

Daca /? este mare, observam ca pierdcrca de puterc este oonsidcrabila si este prin urmare rccomandabil dc a se mentine un /?cat mai posibil. Am gasit in relatia "(10.30) p = -L-^Cs-Ls , dar -Jcs-Ls este oprcsia inversa a vitezei sunetului in lichid: g-E v=
_::
TJCS-LS =
;:-;i:

[14]

(relatia 9.58) V 7 1

I ----astfel incat avem:

281

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP P~ 2 - v ._ *i adica: 10 1 ,_ _kL_ 287000 Pentru calculcle practice putem sa intrebuintam urmatoarele form In ccuatiile (10.33) si (10.34), neglijand ultimii termeni continand pe j. care sunt foarte mici daca frecventa estc inalta, avem pentru conductele caror lungimc este un multiplu exact al lungimii de unda: 1 c\ U Qg=Qrch{p-l)+Pr]^--sh{p-l) 10. -> Nota. Daca Qsi Cp sunt mari sau foarte mari, valorile lui Ls i Cs siot practic cgale cu Ls si Cs, capitolul 9. Astfel relatiile (9.31), (9.32), (9.331 si (9.34) sc pot scrie sub forma:

QSi,=Qr-4h Psig=Pg-4c~S Qsig=Qs-4L~S Deci 10.46 Deci: din relatia( 10.45) P* =

10.44 10.45J

Qz^9jM= (10.46)
VL5

din relatia

Astfel rczulta: ' QSg=Qr-Jh-cKfi-l)+Pr-Jl^-^-^-0 PsiS=Pr-4c~s-ch{p-l)+Qr-4Ts-Sh{p-l) .

282

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP In consccinta ccuatiilc (10.41) si (10.42), prin utilizarea marimilor proportionale/'sH i Qsi>, pot fi scrise: 10 47 PSig = PSir ch{P /)+ QSlr 'Hfi I) Qsig =Qstr -ch{p-l)+pSir -sh{p-l) Din (10.47) si (10.48) exprimam pSir si QSir, astfel:
PSig PSir
=

10.48

QSir

sh{/3-l) 10.49

ch{p-l)

ch{p-1)
PSh

QfUr "

10.50 sh{p-l) ch(p-l) rezulta:

Qsig

ch{p-l)
inlocuind
PSi

(10.50) in (10.49)

sh{p-1)
PSir =

Qsi ygfl
PS,r

ship-1)
snyp-tj chiP-l)

FSig chip-l) PSig

snyp-i) chip-l) Kchip-l) Qs,g

chip-1) chip-1) -chip-if chip /)' chip /) p s*'^^'~$m Mp.l)

PSig
+

ship-1)

shjp-1) shjp-l)

Qsi8

sh2ip-l) chip-1)-'PSig = PSh--PSir-

ch2ip-l) sh2jp.l)) ch2ip.l\

*"* ch2ip-l) shjp-l) ^ 'ch ip.l)

shjp-l)
Si8 2

1chip-1) = PSir

ch2jp-l)-sh2jp-l) mHch2ip-l)~sh2ip.l) = \,a$<idar. Psir = Psig c}iP l)-Qsig sh{fi I) Inlocuind (10.49) in (10.50) rezulta: Q'Sig Qsir = 'g Qi Sir

10.51

chip-1) chiP-l)

Psr chip-l)

ship-1)

shjp-1) chip-1)

Qsu

PSig sh{fi-l). ship-1) shjp-l) cl hjp l) chip l) ch(P :* AP l) ch l (P' )

Qs >lg

283

T r a t a t de t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan 1. POP

Qsir ~ Qsir

Q Qsir \

v/?2(/?/) _ QSig . " f\ ~ lllo%~ PS'g ch?2{fi-l) ch{p-1) ch2{/3-l) sh2(p-l) Q& Ig
2

sh{p-i)
g

Psig

sh(p-!)

ch {p-l). ch(p-l)

'Psi8'~72,

"*

ch\p.l) sh(p-l) ch2(p-l)

ch2{p-l)-sh2{p-l)_QsiK-ch{p-l) ch2{p-l) ch2(p-l)

Dar ch2 [p-l)~sh2(p /)=!, asadar: QSir=Qsig-ch(P-l)-Psigsh(p-l) 10

Relapile (10.51) si (10.52) se pot deduce din ecuatiile (10.33) (10.34) schimband pe / in -/. Pentru o conducta infinit de lunga avem pSjr=0, QSir=0, \ ch(B-l) . pentru ca / = co, j-( = 1, inlocuind in (10.51) rezulta: Psig=Qs&\ sh{p-l) Inlocuind din (10.45) si (10.46) se obtine:

'**-k
PrQr _Qr '-'mr ~ (As. = j

10

astfel ca intr-o conducta infinit de lunga pierderea de energie prin fricti este finita si egala cu: 1 lucrul mecam

' 2

\CS

2-yt

Randamentul TJ va fi

7 = ^, unde Lmr este Lmg

efectuat de receptor Lmr = obtine:

, astfel ca, utilizand relatia (10.36)

Pr-Qr )_ 2 PrQr-ch(2p.l)+l-{p2-W-sh(2p-l)+Q2.j^-sh(2p.l) V V s sau impartind cu pr Qr obtinem: V s

284

Tratat de teoria s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP rj~ ch{2fi-!)+--sh(2fi-l) 1 Pr \Cs +Qr . I** Qr \LS pr VCS

= ---------------- _1 ___ 10.55 X \h_ + P>L ch{l/3-l)+ - Qr. sh{2p-l) \9s. KPr \CS Qr \LS Aceasta isi are valoarea maxima cand numitorul este un minim, caz are loc cand:
n

fk.Ua.,1
Pr HC3
Aceasta relate arata ca pentru a obtine randamentul maxim in iterea energiei, trebuie sa avem: LQl _CSp2r 2 2 afca energia cinetica ?i energia potentiala la receptor trebuie sa fie egale. In acsst caz, in fiecare punct al liniei de transmisie aceasta conditie este fafcplinita. Asadar:
1

.-2S-1

n='' ch{2p-l)+sh(2p-l)
Deoarece prin definhjie:

=e 10.56

ch{2f3-l)^-{e2PUe-2P')

*/?are aceasta valoare cand:

r

BU:
*-*&

Ls

285

T r a t a t de t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP ?>

Pr=Qr-\Fr

\\Cr-

care inlocuite in (10.41) si (10.42) due la:

Pg=pr-ch(fi-l)+Pr-sh{fi-l)

?i Qs=Qrch{fi-l)+Qrsh{fi-l) Asadar: pg=Pr.[ch(j?.l)+sh(fi.l)] = pr-efil Qg -Qr-[ch{^lh^-l)] = Qr-e^

s

10.510.5

sau deoarece:

si

pl p sn sh(n.l\ \P ') , \c = --[e e-e' '\ J

2 Dupa inlocuiri in (10.57) si (10.58) rezulta: Pr=Pe-e -si 10.59

' S

Qr=Qg-e-f" din care obtinem: Qg-Qr =Pg~Pr 6g P Cantitatea = l-e-^' p.,

10.60

10.6:

ar fi panta procentuala a liniei, iar pentru

2*v

valori mici ale lui fi I ea este aproximativ /?/ = -. Constatam prin urtnare ca pentru a obtine un randament ridicat, p trebuie sa fie mentinut cat mai mic posibil, iar receptorul trebuie aranjat astfel ca in acel punct presiunea si debitui proportional s5 fie egale. Aceasta concluzie este exacta intrucat fi n-ar depinde de debitui Qr, dar de fapt fi este o functie de viteza eficace mijlocie din conducta i ca atare depinde de Qr. Rezulta ca" cu cat presiunea sonomotrice pentru un diametru dat al conductei va fi mai mare cu atat trebuie sa fie mai mare si debitui Q, si viteza eficace, pentru a obtine randamentul maxim; in acelasi 286

Tratat dc t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP ^> putem mentine pe p constant prin sporirea diametrului conductei; ductele mari transmitand cantitati mari de energie vor da comparativ badamente mai ridicate.

BO. INFLUENTA SCHIMBARH FRECVENTEI IN CONDUCTE LUNGI

Considered relafiile (10.14) Si (10.16): pg=pr-cos{al)-ch{pl)+ + -^-[a-cos{a-l)-sh(p-l)+p-sw{a-l)-ch{pi)]co-C< + J-

Q {a sin{a l)-ch{fi /)-/?cos{a l)-sh{p /))+ co-C 10.62

+ pr-sin(a-l)-sh(S-l)\ ptspectiv: Og=Qr-cos{a-l)-ch{pi)+ + Pr- iCSi [acos{a-l)-sh{pi)+p-sin(a-l)-ch{pl)]+ a

+pz pr-^T-[a-coia-l)-sh{p-l)+psiria-l)-ch{p-l)]+ a*+p

10.63

+ Qr sin{a l)-sh(p l)

:c:

a2+p2 * o ) 2 C s L s a=co^]Cs-Ls = 2v

relatia(10.21) relatia (10.24)

10.64 10.65 10.66 relatia (10.30)

R-JL

P=

ide v este viteza de propagare a undei prin fluidul utilizat. Se remarca faptul ca in aceste relatii doar a este o functie de a frecventei circulare/ respectiv unghiulare co = 2x-f, relatia (4.8). In continuare se analizeaza influenta variatiei Aco a frecventei asupra eneratorului. 287

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Cazul in care la capatul liniei se gasete receptorul, neexistai nici o miscare. In acest caz Qr = 0, relatiilc (10.62) si (10.63) devin: pg =pr{cos{a-l)-ch{/3-l)+jsm{a-l)-sh{p-l)] Q=-^\a-cos(a-l)-sh(pl)+p-sir{a-l)-ch(pi)]+ co-Ls +j-[a-sit{a-l)-ch(p-l)+p-cos{a-t)-sh(p-l)] Nota: In relatiilc (10.67) si (10.68) s-a finut cont dc faptul ca stiind rclani (10.64) rezulta: 0)CS
G>CS

10.67

lO.fl

Cs

Lucrul mecanic efectuat de generator:

L 2

mg -

PrQr l)-ch{p /)+

I

Lmg = ^ [a cos {a l)sh(/3

2

2.(0 ' Lr

+ pch2{pl)sw(a-l)-cos{al)\+ +a-sin (a- l)-sh{p-l)-ch{p-l)+p-sh2(pi)-cos{al)-cos{a-l)=

Pi
2coLs rezulta:

a -sh{p-l)-ch(p- /)+- sin{la-l)-ch{2p-l)

2

Lmg = ^ ----------------------------------- [a sh{p - l ) + p sin{2a l) ch{lp /)] 10.69

Au fost utilizate

iile: relatiile:
ch {al)-sh2(a-l) = \ [63]

Daca acum prcsupunem ca frecventa unghiulara to, devine a + Aon, cresterea lucrului mecanic va fi ALmg: ch{2a-!) = ch2{a-l)+sh2{a-l) 288

Tratat de t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP ALmr = ^ -------- [sh{2/3 /)+ 2/? / ch{2/3 l)-cos(2a l)]a 8 AAco-Ls o) ACQ cspectiv, deoarcce a = rezulta Aa = ---------, relatia (10.70) devcnind: v v ALmg =^ --------- [sh{2p-l)+2p-l-ch{2p-l)-cos{2a /)] 10.71 a) Daca linia cste de o lungime care reprezinta un multiplu de semiunda, cos ( 2 a - / ) = l , expresia din paranteza este pozitiva, iar daca frecvcnta are tendinta de crestcre ACQ > 0, lucrul mccanic cfcctuat de generator Lm crcste, rczultatul fiind ca masina motrice care actioneaza gcneratorul estc intarziata, cu eonditia ca puterea sa nu devina excesiva. b) Daca frecventa se micsoreaza ACQ < 0, respectiv Lm < 0, rczultatul fund o accelerare a masinii motrice principale. Astfel sc observa ca in aceste condrfii, func^ionarea generatorului si a liniei tinde spre stabilitate. Aceasta tendinta exista pentru toate valorile lui a care satisfac eonditia: shilB l)+2/3-l-chh.fi /) cos(2a /)>0 adica dupa impartirea cu sh(2fi-l) obtinem: h(2B l) 10.70

7/T /

+cos 2a >0

( -')

10 72

Relatia (10.72) permite enuntarca unei concluzii interesante: Daca, conducta arc o lungime mare, relatia (10.72) devine cos(2a /) > 0, iar stabilitatea este atinsa atunci cand cos\2a I) este maxim, adica cos{2a /) = 1, respectiv atunci cand 2a-l = 2m-n, respectiv
*") -C *^

a-l = m-7i, dar din relatia (10.65) a = = --------- = , conform relatiilor v v A. f4.8)si(4.16). Asadar, din a-l = m-7t rezulta a l - --m-n ,dcunde: X A l = m

10.73

Relatia (10.73) arata ca frecventa tinde sa se potrivcasca astfel ca linia sa fie imparfita intr-un numar intreg de lungimi de semiunda. 289

T r a t a t dc t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP 10.3. STABILITATEA Stabilitatea poate fi cxprimata prin raportul:
2 A fr~ = WJL. \S-\sh{2p l)+2j3 l ch{2/3 me l)cos{2a-lJ AL Aco Aco

Limita th(/3-l)

de

stabilitate

se

obtine

cand = 0, Aco

:osla = YBT' th{2f3-l)

2/?-

\a , + cos{2a /) < 0 2p I foarte lungi, conditia

In cazul unei conducte maximului instabilitate se obtine cand:

/ = --------- X adica nu este posibila mentinerea functionarii cu o t"rec\ enta produce pe Iinie un nu mar impar de sferturi de lungimi de unda. Astfel, intr-o conducts lunga, conditiile pentru maximul dr stabilitate sunt optime i pentru transmisia energiei, deoarece la ctir dona capete ale liniei sunt puncte de radiatie maxima a presiunii. Daca linia este scurta, putem spune: '*(2/?-/) 1P-1 si conditia de stabilitate se reduce la: l + cos(2a-l)>0 ceea ce se obtine pentru toate valorilc lui a. a) Asadar, pentru linii scurte, pentru orice frccvenje exista echilibru stabO ALm* Totusi cea mai buna stabilitate se obtine cand raportul --------------- este Aco maxim, adica in cazul cos[2a /) = 1. b) Daca cos\2a-l) = -\ rezulta ------------- = 0, si se rcmarca faptul ca pe o Aco linie de o lungimc moderata, echilibrul este indifcrcnt, atunci cand linia este impar^ita intr-un num3r impar de lungimi de sfert dc unda. 290 . 10.

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP In concluzie: o linie care are o lungime egala cu un multiplu de liunda (pentru frecventa considerata) are comportarea cea mai buna ceea ce priveste stabilitatea generatorului de putere. O analiza similara poate fi facuta si pentru cazul in care lucrul ocanic este realizat la capatul dinspre receptor. In cazul existentei unui receptor functional la capatul extrem al fain, pe aceasta va exista un sistem de unde stationare, peste care se *m suprapune un sistem de unde mobile, concluziile generale rfcritoare la stabilitatea functionarii fiind similare. Printr-o extindere a analizei, se poate arata in general, ca orice em aflat intr-o stare de rezonanta, se afla si in stare de echilibru al p*eni. Daca se intercaleaza rczonatoare pc linic, stabilitatea creste. Acesta e cazul conductclor balansate prin condensatoare sau inerjii, respectiv otoare sincrone mari, funcfionand pe linie. L4. PIERDERILE DE PUTERE IN LINIILE REZONANTE
.

Pierderile de putere in liniile sonicc au fost tratatc anterior in accst opitol, luandu-se in considerare in general efectele frictiunii si perditantei. Cazul particular in care linia este inchisa la capatul receptor, astfel incat in acest punct Qr = 0. Aceasta se produce cand receptorul este oprit in timp ce generatorul cootinua sa func}ioneze cu aceeasi frecvenja. Calculul puterii absorbite de linie se poate face prin utilizarca Rlatiilor din acest capitol, considerand Qr = 0. Calculele pot fi simplificate, daca se observa ca in conformitate cu kbtnle (10.24) si (10.26): istfel ca a2 fi , deci /?
CO

se poate neglija (/?

Cc Lc -CcLc

I
a

2(o-L<, s

*0

Se obtin astfel rclatiile simplificate (10.67): p *0). pr [cos(a l) ch{p -l)+j- sin(a l)-sh{p-l)]

= pr- cos(a l) =

10.78

Qg=J-Pr-V-siA<*-l)
Q =Qr-y,\co;{a-i)-sh(p-l)+j-sir(a-l)-ch(fi-ff[ 10.79

291

T r a t a t dc t e o r i a s o n i c i t a f i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POt Puterca absorbita va fi obtinuta din comportamcntele vectoria mai sus: w - v 2 Lm = ZUL- sh{/3 l)-ch{/3 2 l)
I --------------------------------

rcspectiv, se obtin relatiile scalare: Pg = Pr ' \cos2(a l)+sh2(p l)

s 2 a

_________________

Qg=Pr-V- 4 '" { l)+ sh2iP -l) 10.5. REZONANTE CRITICE a) / = m-i; ,par;
m

= 2k

sin (a-l) = 0 deoarece:

=

4
A rezulta: k n al = m = 2k 2 ,.=2k + \

b)

l = m;m impar; m A a - l = {2k + \)--

Inlocuind in relatiile (10.78) si (10.79) se obtine pentru m par: pg=pr-ch{j3-l) 10.83

292

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

r r$

J? PK/3-1) ----------------------------- IU.CO

*-! 2 _ Qg -cthyp-l) Pentru m impar: Pg-Pr-sh{p-l) Qg=Qrych{p-l)

10.86

10.87 10.88

Q2th{p-i)

*-*
ATI4 -

2y
2

10.89

Y-pl-cth{p-l)
Observatie important;!: Puterea absorbita la rezonanta, ijpasi valorile: 10.91

10.90

pentru liniilc foarte lungi, nu poate

.2

-taica
2 5 = ^-

P2
10.92
"

n cauza ca:
/?/ = *> _

10.93 Totusi aceasta putere limitata, nu cste puterea cea mai mare care poate fi absorbita de linie. Sc obscrva ca o putere mult mai mare poate fi pierduta in linii relativ scurte pentru care cth(fi-l) ar putea fi un factor supraunitar. Aceasta se produce atunci cand produsul /? /, care exprima jmortizarea, cste mic. Din cele de mai sus se constats ca starile critice sunt reprezentate prin Lm2 i Lm4, cand puterea absorbita ar putea atinge o asemcnea marime iocat sa rezulte rupcrea liniei. Aceasta este ilustrata de urmatorul exemplu.

293

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ.dr.ing. loan I. POP Exemplul 1 O linie monofazata estc alimentata direct cu un piston acjionat de manivela cu r = 1 cm, avand o viteza unghiulara <x> = 150 rad/s, care produce un deplasamcnt cu o amplitudine Ssmax - 5 cm3, relatia (4.26), si debituL relatia (4.27), Qg =co-Ssmax~ 750 cm3/s. Linia are o sectiune interna S = 2,7 cm2, astfel ca amplitudinea vitezei sonicc vmax =-~- 500 cm/s. Linia transmite puterea sonica prin apa, cu o viteza a undei de 1501 m/s si un factor de proportionalitate q = 6,6, la o frecventa circularii / = = 23,9 Hz, dand o lungime de unda A = -^^ = 6,3-104 cm. De

In

asemenea se determina y/ = q S = 15,2 i a = = 10 . Viteza eficace, relatia (4.11): SL = 2. MIL = 353,55 cm/s * 350 cm/s ef S 2 S
v f=

v Din relatia (4.51): 100-Jfej V .

1+ V -

, prin inlocuirea

valorilor date se obtine: , 350 L ,350

lw

= 204,7-(1 + 0,026-14,31) = 280,1

*-i5r\1+3sWiji
ft,=2i
i

rezulta:
:

Factorul de amortizare y3 =
s

fi= ------ '- = 0,933-10"5 cm 2-150000 In aceste conditii se poatc calcula puterea absorbita in linie cu receptorul inchis.

294

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP . -form rclatiei (10.92):

B=

Qg_= J50_ = l5.104 kgf.cm/s * 2,5 CP 2y/ 2T5.2

Conform relatiei (10.93): th{/3-l) = cth{p-l)=\ Randamentul mare sc obtinc pentru A = B. Egaland relatia (10.91) cu 10.92) obtincm:
2 2

2 amplitudiniipmox aenerator. Rezulta: _ Qg

Pg max ~
Y

2^ Aceasta permite estimarea

la capatul dinspre

Deci: /Wv=^ = 49,3kgf/cm2 i Puterea absorbita pentru lungimea finita a linei se calculeaza cu relatia: Din relatia (10.82) se cxprima: n pr=-----^g y/-^sin2(a-l)+sh2 (/?/) Inlocuind relatia (10.94) in (10.80) sc obtine:

10.94

_ Q2g
iQ95 m

sh(p.l).ch{p.l) y1

Q2gsh{p.l).ch{p.l) 2r--sh2(j3-l)+sin2{a-l)

sh2{fi-l)+sm2{a-l)

Din rclapa (10.81) expnmam: pr=-----'* y/-4cos2{a-l)+sh2{pl)

Pg

10.96

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Inlocuind relatia (10.96) in (10.80) se otyine:
i// D

1 0

-Z- ____ _ __ _I ______ . 2 cos1 {a -l)+sh2 (/?/) 2-[sh2{/3 l)+cos2(al)

2vsh2{p'l)+sin2{a-l)

Dcci,pentrulungimefinitaaliniei: Lm = Ql sh{p /) ch(/3 I) p\-y sh[p /) ch{fi I) X b) 10.9i

Daca lungimea liniei cste un nuniar par de , se poate scne: cos1 (/) = ! siti2{a-l)=0 relatiile (10.95) cont dj si (10.97) se pot scrie, daca

tinem

_Q\-sh{p-l)-ch(p-l) """ 2ys sh2(j3-l) LmX=B-cth(p-l)\ respcctiv:

Pl-sh{p-l)-ch{(3-l) Lm2

10.

y sh{j3-l)-ch{fi-l) ch2{j3-l)

2-\sh2{fi-l)+l] Lm-,=A-th

iJjFl
IO.IO
---------

c) Daca lungimea liniei este un nuniar impar de A , se poate scrie: cos

.

{al)-0 '(a-lhl

sm

T r a t a t de t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP and relatiile (10.95) si (10.97) devin:
-. , v , \

Ql.sh{p-l).ch{p.l)

*f{

2\sH

sh{p.l).ch(p--l) ----------- \- = B

(a-/)+lj Lm3=B-th(/].l] 10.101 y/-

ch2{p-l)

Kspectiv:

pl-sh(fl-l)-ch(B-l)
L,A 4

'"

2 -sh2 (/?/) Lm4=Acth(p-l) 10.102

Se constats ca atunci cand se produce o stare normala dc rezonanta, ea osespunde pentru Lm2= Ath(fi-l), respectiv pentru Lmi = B cth(/3 l), producandu-se o picrdere mica in liniile cu factor de amortizare ft I mai mic. CAZURI PARTICULARE Cazull Presupuncm ca lungimea liniei este de jumatate dc lungime de unda: de 1 6,310 ,lcin4 = = 3,15-10 cm. 2 2 Deci^-/ = 0,933.10-5.3,15.104=2,96-102. th(p-l) = 0,99396 cW/?-/) = 9,11458

g=

^=^0l,1,85.104kgf.cm/s
2if/ 2-15,2

Pierderea de puterc estc: Lm3 = 5-th{fi-l) = 1,85-104 0,99396 = 1,8- 104*0,25CP ceea ce cstc o pierdere mica. Pierderea dc putere cntica Lm4=^-c//?(^-/) = l,85-104-9,11458 = l,686-105 kgf-cm/s

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP adica aproximativ 22,9 CP, care este o picrdcre mare in linie. In consecinti se poate constata ca se vor produce presiuni mari pe linie, care pot rupe linia inaintc dc a absorbi o putere atat de marc. Pentru a calcula presiunea generata p se poate utiliza urmatoarea relajie, obtinuta prin impar^irea relatiei (10.81) la (10.82):

l)+sh2{p-l)
Qg X pentru , avem:
2

ijsm2(a-l)+sh2(fi-l)

cos2(al) = 0 sin \<xl)=\ astfel relatia (10.103) devine:

Q8 V^2Qg./)+i Q sh(j3-l)
Asadar:

= --cth{p-l)

Pg = -9,11458 = 449,7 kgf7cm2 Dc aici rezulta necesitatea plasarii unei capacitafi la capatul generatorului, prevenind astfel starea critica de rezonanta la liniile care au lungimea multiplu de jumatate dc lungime dc unda. Examinand puterile absorbite Lml, Lm2, Lm3 si Lm4 se constata ca Lm2 i Lm3 sunt picrderi normale, care sc datorcaza scurtarii liniei si sunt proportionalc cu th((3 /). In opozijie cu accstea Lm\ si Lm4 sunt pierderi critice, care cresc cu scurtarea liniei, fund proportionale cu cth(/3-l), factor foarte mare, tocmai atunci cand produsul B I, care exprima amortizarca, este mic. Observatie: Rezonantele de mai sus nu pot avea loc decat daca linia X X cstc un multiplu de sau un numar impar de . 2 4

298

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a j u - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Astfel cea mai scurta linie pentru care rezonantele critice pot sa . & jpara estc cea de . 4 Pentru/= 25 Hz si o viteza a undei in apa dc 1500 m/s, = 15 m, 4 X rinulei = 12,5 m. 4 Daca alaturi de frecventa fundamentala sunt si armonici de ordin perior, linii mult mai scurtc pot produce rezonante critice, cum este cazul pompelor si motoarelor hidrostatice hidraulice. Cazul 2 Se considers o pompa de ulei cu treicilindri, care produce un debit continuu redresat, pcntru care prima armonica are o frecventa/= 150 Hz, de $ ori frecventa fundamentala de 25 Hz. Deci X = = -------- = 8,35 m. / 150 X O linie de = 4,16 m, intre pompa i motor ar putea intra in 2 lezonanta i ar produce acelasi efect pentru toate lungimile multiplu dc . Cea mai mare putcre datorata puterii critice Lml =B-cth(p-l), in care fi = 0,933-10" cm (vezi cazul 1) i / = = 416 cm. Asadar B-/ = 0,933-10"5-416 = 3,88-10"3 cuo amplitudine 0,054 0o = 40,5cm3/s.

2\p Pierderca critica: Lm, = B cth(B I)s = 5'4'10 Ky "" ' P-l

2-15,2

* 7,45 103 kg-cm/s * 0,97 CP fe 7,26

adica o pierdcre importanta. S-a prcsupus, considerand prima armonica, ca rezonan|a are loc fara a fi influentata de faptul ca pompa cu trei cilindri lucreaza si redreseaza debitul sonic fundamental de 25 Hz.

299

Tratat dc t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Aceasta este justificat de faptul ca frccventele mai mari, intr-un I fundamental intre receptor si generator produc sase reflexii, astfel ca eft cste echivalent cu o linie alimentata la un capat cu un debit sonic frecventa mai mare si cu capatul de la receptor inchis de pist: distribuitoarc, piese care nu pot urmari in miscarea lor armoniccle de i frccvenja. In analiza de mai sus s-a presupus ca factorul de amortizare /?/ constant pe toata lungimea linici. In realitatc el variaza cu vitcza efectiva. cxpresiile hipcrbolice sh(fl-l) si ch(fll) sunt de asemenca variaL depinzand dc debit, in fiecare scctiune a liniei. Acest lucru se poate veri experimental masurand temperatura liniei in diferitc locuri. Daca linia cuprinde mai multc lungimi de unda, se constati diferenta mare de temperatura a porjiunilor situate la jumatatca dist dintre noduri de presiunea maxima pr, care raman reci fata de noduri. urn dcbitul Qr este maxim si se produce incalzirca. Crcsterea presiunilor la starile critice de rezonanja este o conseci^| a func|ionarii supapclor de suctiune care permit intrarea fluidelor in linie M timpul cavitatiei !n ciclul de variarie a presiunii, pana intr-un animal moment in care cavitatia inccteaza, iar presiunea medie ramane constanta.

"

CAPITOLUL 11 DEBITE SONICE DE INALTA FRECVENTA

11.1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND DEBITELE SONICE DE tNALTA FRECVENTA 11.1.1. Linii de transmisie cu sectiune variabila Considcrand ccuatia generala a debitului si presiuni In conducte cu sectiune variabila demonstrate in capitolul anterior (9.7) si (9.8):
s

dx dQ<. --~jco-C$ - p s dx

11.1

m care sc cunosc impedanja Ls si capacitatea sonica Cs date de relatiile (9.5) si (9.6): c C f P Ls=Ls-j~ si Cs=Cs-j 11.2 Din rclatia (4.46): Cf=s-y-l-ver ------------------- , daca se noteaza cu 2g6d
ii

k= ----- ^-rezulta C f =-, pentru / = 1, capacitatea Ct ' va fi: 2d g-S g-S k-r Cf =y-l

11.3

inlocuind in (11.2), rclatia (11.3), {inand cont ca Ls= -------------, rclatia (4.81), tmem.

l s = \\-j-
g-S \ co)

11.4

c analog se poate scrie Cp = k\ Cs, unde Cs = -------- , (4.123), iar pentru / = 1, E 301

Tratat dc tcoria sonicitatii - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP din relatia (11.2) se obtine:

S(
* \

k\
a)

k si kj reprezinta constante ale caror valori dcpind, primul de viscozitate. eel dc-al doilea de histerezis sau plasticitatea fluidului. Viscozitatea unei forme particulare oarecare a materiei se defini prin coeficientul C/ sau k, astfel ca energia pierduta prin 1 interne sa fie de forma:
w

J^fPs
2

k-Ls-p2s 2

, adica o pierdere de energie cinetica.

Perditanta se poatc defini prin coeficientul Cp sau &/, cu pierderile: energie corespunzatoare:

Wp feL_ QSt M-CsQs , adica o pierdere de energie potentiala.

2 2

'

Coeficienti k i k] sunt coeficienfi numerici, reprezentdnd pro~ de energie cinetica si potentiala, care se transforma in caidura sau in alta forma de energie, dispardnd din debitul considerat. Accsti J" coeficienti impreuna cu masa si cu coeficientul de elasticitate defincsc ona tip dc materic. O materie este perfect elastic^ atunci cdnd Cp si k\ sunt zero perfect fluidd cdnd Cfsi k sunt zero. Pentru materiale obinuite nici una din constantele Ls, Cs, Qsi C.wm sunt zero. Marea varietate de proprietati ale diferitelor materiale I datoreaza valorilor diferite ale acestor constante. Din relatiile anterioare se observa ca valorile constantelor depind 4 valorile presiunii p$ si debitului Qs. O proprictatc importanta, este aceea ca aceste valori pot fi luate functii ale valorilor medii a lui Qs ?i ps sau a temperaturii, putand considerate ca constante in tot timpul ciclului miscarii vibratoare. condifia ca frecventa sa fie suficient de inalta i amplitudinea variatiiloi Qs, ps si a temperaturii mica, in raport cu valorile lor absolute. Fricfiunea, reprezentata prin coeficientul de frictiune Cf, va cuprii orice forja intarzietoare in faza cu debitul, datorita miscarii corpului. Perditanta reprezentata prin coeficientul de perditanta Cp, va inch toata pierderea de miscare In faza cu presiunea, datorita accsteia. Se studiazd mai jos cazul general al transmisiei practice de ener^ prin wide longitudinale in care energia vafi aceea care va avea de pare o coloand de secfiune variabila.

Tratat de teoria s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Produsul relatiilor (11.4) si (11.5) este: CS-Ls =

r
g-t

f,-, I <o 4

,-yA
CO

r
g-E

l-

k-k, k.

.k +
CO

11.6

JCO

Din relajia (11.6) se obscrva ca produsul dintre Cs si Ls estc dent de aria secfiunii liniei de transmisie. Prin inlocuirea relatiei (11.6) in ecuatiile diferentiale generalc ale :tului si presiuni sonomotrice, obtinem [14, pg. 84]: d2Ps dx2 +G)-CsLsps- 1 L$ dLs dp< dx =0 dx
11.7

dQ 1 +a>2.Cs-Ls-Qs--^^=* L dx 5 Tinand cont de valorile lui Cs ?i Ls: d2Ps afcz

rfi

dCs dQs

2dps 2;

r . 5A (it dS dQs T C n 1

dS

S
n

11.8

y-^m

sLsQs--^=0

Aceste ecuatii sunt generale si identice cu ecuatiile (9.130) cu #ferenta ca, valoarea u, =a>-JCc La . Asadar se poate scrie: ';;--------71rr **. .(*+*,) V 5 & =a>-<JCs-Ls-Jl ---------- A-njcoc L 119

co

M\ =0)

.fcoarece ju =co-^]CsLs in relatia (11.9) obtinem: it ***i Mi =/"-,! -------- T V a> co 1 J k-k Pentru frecvente inalte termenul din dezvoltarea seriei,

11.10 devine

co foarte mic, aproape zero, astfel putem considera ca relatia (11.10) devine:

(O

11.11 303

T r a t a t de t e o r i a s o n i c it at ii - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Daca frecventa este inalta expresia de mai sus se poate simplifio luand forma expresiei: t-j
M\=M

11.:: (k+kj
CO

Pentru exemplificare se considera o conducta de sectiune coni secfiunea S poate fi exprimatd prin relafia S = q-x, unde x este dist secfiunii de la vdrful conului, iar q o constanta numerica. Plecand de la relatia: [14, pg. 85, ex. II] 1 ds 2 s dx ecuatiile generale (11.7) devin:
j2~* a

Ps 1 dx d Qs dx" x
2

,f+^

- 2 dps_=0 Ps x dx 11.

ax

dx

Se observa ca in aceste ecuatii diferenfiale nu apare constanta Rezulta de aici ca, dac& un numar de conducte conice sunt alimentate de 1 aceiai sursa, ele se pot juxtapune, iar pereti lor se pot suprima. Rezulta* fiind aceleasj daca se considera un manunchi elementar sau o ' vibratoare", formats de orice conducta conica fictiva, avand unghiul de cat de mic dorim sa-1 consideram, iar pentru a studia fenomenele din conducta conica, nu avem decat sa adunam rezultatele obtinute considerarea tuturor razelor care constimie conul. Consideram o astfel de raza in care a = pr x. Substituind in rela; (11.1) obtinem relajiile: dp. dps da dx
d Ps

" =co.^cr~sdl>S dp s da

da
M\2 d ps Mi=

Mi-

daz

dx dps da_ d dx-dx dx1

da d2ps _d[dpsj_ d da dx dx da

da (deoarece ----- =p,), care inlocuite in (11.13) rezulta din: dx a a 2 2 2 q 2-p, " " a=M\ x =>x = =>= = --------- . P\ x cc_ a

Mi ll

11. 304

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Relatia (11.14) poate fi scrisa sub forma: dps relatia (11.13) devine: =0 se poate scric:
->-

dps --M\ da dx

d~ps da1

2 dps a da .

11.16

Asemanator cu relatia (11.14) se poate scne: _J _ dQs dQs da . dx da dx

a =M ] X

11.17

BCI:

da dx Inlocuind relatia (11.18) in (11.17) rezulta: dO -- d x dO c =//,- da

11.18

11.19

Derivand relatia 11.19) obtinem: d2Qs dx -;rulta: d2Qs dx da d -. dQ <

d da

dQs _d dx da

da_ dQs _ d dx da

da_ Q^ dx dx dx

Din: iezulta:

dx My a=^-x a x= M\ 305

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP deci:

2^ 2, =2-//1

a_ M\

Utilizand relatia (11.19) calculam: d2Qs n d dQs da dx d da 2//, dQs_ da da5_ ^Q

2

dlQs da'

Deci relatia (11.13) devine:

+M{-QS-

inlocuind relatia (11.17) in (11.20) se obtine:

da

=0

Mi-^f+Ml-Qsda sau d2Qs da~ 2 dQs & doL

=0

da

05=O
Solutia generala a accstor ecuatii fiind data de rclatiile: ps=L(A.cosa + B-sina) a
_

H2

Qs=Ai-Cora + Bi-Sira unde sc notcaza cu: Cora- = cos a+a- sin a si Sira - sin a + a- cos a. p5=- (A-cosa + B-sina)

1 1

11.2

"
?s ^i (co5Qr+a-5/>7a)+S|-(.szna+a-cosa) Inaintc de a efcctua calculele necesare trebuic precizate proprietati ale functiilor Cor a si Sir a. Sir2 a+Cor2 a=1+a2 sin a Cor a ~ cos a-Sira = a cos a Cor a + sin a Sir a=l 306
=

HI
11J

Tratat dc tcoria sonic i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP sin a Cor p - cos a Sir/3 = sin(a- P ) + J3- cos (a - p) sin a Cor p + cos a Sir j5 = sin (a + fi) P cos (a + /?) cos a Cor p-sin a Sir ft cos (a + /?)+ p sin {a + p) Cora-Cor P-Sira-Sir fi = Cor{a + p)-a/3cos{a + ft) Sir a Cor p + Cor a Sir p = Sir(a + p)-a p sin{a + p) O alta serie de proprietati a acestor functii sunt:

Sir{-a)-Sira Cor(-a)=Cora d(Sira)_

da = a-since -

H
2

diCora) = a cos a
= Sira + 2a-cosa da' d {Sira)_<,. d2 (Cora)

= Cor a-2 a-sin a da' Cantitatile a si ft pot fi valori numcrice reale sau cantitati complexe. Substituind a = H\-x in ecuatiilc (11.1) acestea devin dupa utilizarea relatiei (11.19) devin: da

<>Qsrli.^a.^Tsd^jo,cs Ps
dx da da

Jcs-li
I -------

dupa cfectuarea opcratiilor i a simplificarilor afcrentc in ccuatia dc mai sus se obtine:

da
rezulta:

\Cs-Ls

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

[T^T
d

-&L*j.PsA^
da \Ls

,,.26

identic se obtine si pentru presiunea sonomotrica folosind relatiilc (11.14):

d Ps Ps /? W~ dPs , ,x j ^f~=ft\ -Y-=co-iLs Cs ~=jcoLs Qs dx da da d n

Dcci: dp J - L s \ Q s _ j . Q _ .

-2

Ls

da
deci sc poate scrie: 'ie: 11.27 In cantitatea inlocuiesc valorile Cs si a lui /.$ din relatiilc (11.4) si (11.5) rezultand:

JEgZs

US.Cs F*T
__ Cs

da fe
fc7

FS

complex* J- notata cu ? se lui

W M
-.

.-;'

; *ift) =^-

0)1

=s- ' g
| \

W
ft)

W^
i-;

ft)

ft)

11

. A:
ft)

1
g r- A

k
i-j

a)

J
11.

1
308

r-riJ

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

11415

unde consideram \y/ = Dezvoltand radicalul dupa puterilc ale lui si , obtinem cazul
CO CO

frecventelor inaltc, in care acestc functii sunt foarte mici. Dczvoltarca realizandu-se dupa relatiile de mai jos: (1 + or) ' =1 + x + * ---- - - x +........, in cazul nostru a=. 1 ! 2! 2 f3x - si
CO

Pentru simplificarea calculelor notam radicalul din relatia (11.29) va fi:

/?-, = , astfel
CO

V
astfel relatia (11.29) vafi:

w-/?2

= 1+1 f J ^17

2 ^2 f^w-ftj

U/.fc*)
2-<y 11.30

(/ = // ! + ;

2fi>

1 \Ls Valoarea lui =-. =r , va fi data de relatia:

-L-

K.11.31
I+

7"~
2co )

Prin diferenjierea ecuatiilor (11.24) si (11.25) obtinem: dp

$-=T(A-cosa+Bsi 1 na)+ (-A-sina+B-cosa) = B

a da

a 1 . A .

='-A-cosa'-B-sina- a -sina+cosa =
a2 a

309

Tratat de t c o r i a s o n i c i t a f i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP = --[A-(cosa + a sina)+ B {sina-acosa )] = a = ---- -(ACora + BSira) a dO / \ i ^S-=A\ -(-sina+sina +a-cosa)+Bl (cosa-cosa+a-sina)= =AX a-cosa + Bl a-sina=a(Ax -cosa + Bysina) 11.33 ^^.(A.Cora + B-Sira) a =a-(A]cosa+Brsina) da Egaland ecuatiile (11.32) cu ecuajiile (11.27) rezulta: \ 11.32

da

1134

J_ , <
.2

117

11JS a

-(ACora + BSira)=-jQs

\AX cosa+Bl sin a) =j ps .

Ls
sau -\-{A-Cora + BSira)=-j-^Sa i//

a-(Al-cosa + Bi-sina)=j-ps-i//

11

Prin reprezentarea cu B a valorii unghiului a in punctul unde asezat receptorul, sursa sau generatorul fiind la un punct definit de cantitatea a, rezulta pentru punctul B: ACor(3+B.Sirp=-j-^--p2 dedusa din ecuatia (11.36), iar cea de a doua din ecuatia (11.24): A-cos p+Bsinp=p-ps Din ecuatiile (11.38) si (11.39) se obtin constantele de.4 sj B: 310 11

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

fi2'Qs
A-Corj3 + BSir/3=-jWP

A-cos P + B-sinP=/3ps
A=

Bp,-B-sinB cosP .PZQ<

-n -

rtocuind in prima ecuajie se obtine: p~ps-Corp~Bsinp-Corp cos p

p ode

y/ g

reprezinta valoarea lui y/ in punctul fl, y/ fiind o cantitate wiabilacujcsi^0 2 QoC os B p-ps-Cor/3-B-sin/3-Corp+BSir/3cosP=-!-^------------------ Q

-B-(smp-Corp-SirpcosP)=-jP

1'CS ? ~p-psCor p

iar aplicand relajia : sin p Cor p - cos p Sirp = p -, V0 multind ecuatia cu (-1) se obtine: jP2 Qs -cosp B=Yp-P

p-"ps-CorP

fi

*npa simplificarile de rigoare se obtine valoarea constantei 5: B= / p-Qc-cosp ., ~t --- +p<,-Cor p "Pi'

.P-Qs-cosp\ P(- -CorP+j ------------------------------------ S3 ------B= p 311

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Valoarea constantei A se va obtine prin inlocuire: A-CorP+ps-Corp-Sirp+j-P'QL'CO!,P Wp r R cACor a p=~ p~ sCor pSir p-j
AT
t_-ps-Corp-Sirp

-Sirp=-j-P ^Qs Vp
2

PQs-cosP-SirP . p Qs -------------------------------------------------S Vp p cosp-SirP-p wR Vp Cor P

. p-Qs

Cor P

Din proprietafile functiilor Sir i Cor rezulta: P = sin P CorP -cosp- Corp deci: ps-Sirp+j_ . PQS y,p A=v efectuand calculele se obtine: A=PQc ps-Sirp+j-_Ts sinp Vp 11.40 B= ps Corp+j- cos p Sir p - sin p-Corp+cosp- Sir p A=> Corp
\

p~s Sirp+j-l~s sinp

V

SMxxp
1,1

rp

De asemenea y reprezentand valoarea lui ip in punctul B, ip fiind o cantitate variabila cu x si p. Considerand ecuatiile (11.37), (11.22) si (11.23) putem determina constantele A/ si Bj. Pentru punctul /? (valoarea unghiului a in punctul unde este asezat receptorul, sursa sau generatorul fiind definit de cantitatea a) putem scrie ecuatiile:

Tratat dc teoria s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan 1. POP A\ cosp+B] sinp=jp^S

P
[AvCorp+BrSirp=Qs ftin rezolvarea sistemului se obtin valorile lui Ai i B) ca in cazul precedent btinandu-se valorile: Q P . Wp-Ps Q *-cosP+j " v J lui A,B,A\ i Bi in ecuatiile (11.19) otyinem: B-Q. ~Ps Sirp-cosa-j sinp-cosa h BO ps -cosP-since
P

. VpTs

Sir/3 Ax=-*--sinp-j P 11.41

Bx =\ Inlocuind valorile 1 Psa = a

Cor/3

p1

J + j_ CorPsina

p
conform proprietatilor funcjiilor Cor i S/V ?i prin combinarea termenilor se flbtine: pSa = (sin a Corp -cosa- Sirp)-ps + a +j 4 g (cos p since ~ sin p- cos a) p

^/?

$,#

?/\a - pj+ P cos (a - P) a

.~P Qsp . f" + y-=-- -sinfe-p

a y/p

Asemanator se objin i valorile debitului Q$: 313

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr.ing. loan I. POP a cos\a ~p)-sin\p-p) + . Vp Ps, +JCele doua ecuatii sunt: ft P

Sir\p-fi)+ a/3- sin (a-ft)

Psp Ps =

in

+ j ~- _ a a cos (a - fij-sin \a - /?]

-sinvx yp

11 Qs
Q

Sa = ~f" \acos\a~P)-Sin\a~P) + + J-PSff-^T Sir(a-fi)+ a/3- sin fir-?)

Indicii a si ft aplicati la valori diferite ale lui Qs ,p$, W indica valorile acestor cantitati la punctele definite de unghiurile a i ft, relatiilc (11.42) reprezentand solufia problemei. Daca luam frictiunea si histerezisul egal cu zero, putem inlocui pe Qs >Ps' V m aceste formule prin Qs ,ps, y/. Daca acest lucru nu este necesar, toate cantitati le a, ft si iff sunt complexe si pentru simplificare trebuie separati termenii continand pe J pentru a se ajunge la formule mai explicite. Din relatiile de mai sus se observa ca a este de forma: a - //j .v sa folosind relatia (11.12):
a = //j X = jU x

X-J

2co

'

Daca reprezentam pe a i ft fara simbolul vectorial, valorile numericc .. k + L fata iz ale acestor cantitati (modulele lor neglijand patratul cantitatii 2a) . : unitate). a = JRe +Im
2 2

314

Tratat dc t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Pentru simplificarea demonstratiei se considers cazul particular in receptorul si generatorul sunt la o distanta considerabila de varful i, astfel incat sa se poata retine numai termenii ce conjin pe a si fi, licand functiile. In acest caz relajiile (11.42) se simplifica:

Psa = a

pSg -cosya-fij+j- sin[a-fij Vp 11.43

&

Qs =-

Qsp- v^PrJ'Psp-Vp k -~fi

a =al+j-a2, atunci rezulta ile: [63,

cos

sin 3C

Dar, daca avem unghiul complex pg. 97]

sin a = sin ax -cha2 + j cos ax sha2 cos a = cos ax cha2- J sin ax sna2 nde sh si ch sunt functii hiperbolice. Daca punctele a si fi sunt astfel ca fcianta dintre ele sa fie un numar intreg de lungimi de unda si daca se
- ->

idera: a-fi=(a-fi)-

2OJ

, iar daca a - fi = 2m n, obtinem:

sin \a - fi)= sin (a - fi ) ch a2 - j cos (a- fi)-sha2 tinand cont dc conditiile date rezulta ca:

ta~fiU{a.-fi)-j(a--6\:
2co dar:

a- fi -ax
i \ k + lk, j(a-fi) ----- = a2 a sin (a - fi ) = sin( 2m 7t)- 0 cos (a- fi) = cos( 2m-7r)=l iar: sin (a- fij= j sh (a- fi)k+kx 2co 1.44 315

T r a t a t de t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP asemanator sc objine i pentrucos \a - /?):

cos (a~/3)-=ch{a-/3)- <s \a~ fi) = cos (a - /?) ch a2 -j- sin (a-fi)sha2 cos

11.45

Prin inlocuirea relatiilor (11.44) si (11.45) in relatiile (11.431 acestca dcvin:

fi p's
a1

ch{a-p)

a
Psa=-

1(0 k + k} Qsp

+-

~sh(a-p)

k+k 2co

Yp 11.46 QSfi-ch{a-fi)-+ pSp-y/p -shia-pyl

k 2co "
p

'

2a>

De asemenea se poate inlocui y/ g prin y/, termenul continand pc/ in cxpresia lui y/ a fund neglijabil. Reprezentand numarul de lungimi de unda dintre receptor generator prin m si frecventa prin/, avcm in cazul in care ps i QSs in faza: r i

fi
a

Psp- r+^^-shr
vp
IIM

cfi

Qsp ,

Qsa =Y\QSP -^r+vp-Psp - r\

A
k+k

sh

unde Y - m --------- L

m - X - l , unde / estc distanta dintre receptor 1 1 X generator, iar 2f-X~v, deci m= i =, unde v rcprezinta vi
X 2f v sunctului, obtinem prin inlocuirea acestor relatii, valoarea lui y:

2/ Observand ca

UA '
X
316

Alia =!.(*+*,)
v v

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP 11.1.2. Conducte de lungime infinita In cazul conductelor de lungime infinita se considers ca Qs = 0 si ,I=oo, astfel ca ecuajiile devin nedeterminate. Presupunand ca distanta / dintre generator si receptor este atat de mare incat sa se poata pune conditia: chy*shy=~- er
sp

astfel ca rclatiile (11.47) devin: Psa=~e 2a

+Psp

11.49

Qsa=~ey\Qsp^p-Psp\ Facem
raportul dintre cele doua relatii: a
ey 2a

Psp

+a

Yp-Psp+Qsp

r>
Qsp+Vp-Psp

fp-er-QSfi + VprpSp\
-.

Els.. - E __ L_
Qsa de unde rczulta: Qsa V 11.50
,2 a

Vp

Notand cu Aa amplitudinca vitezei la punctul a si cu Aa si Sg ariile sectiunilor. conductei in aceleai puncte rczulta: g lar: Yp=Sp-. Qsa^aSa

'7^
11.51

317

Tratat de teoria sonicitatii - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Substituind rclatiile (11.51) in rclatiile (11.50) obtinem:

.
1 1

PSa [a)

=(fi~)

\ y - E va-Sa

rezulta:
PSa _ 5a

YE

Sp

dar: |t--astfel Relatia (11.52) arata ca amplitudinca 11.52 meat: este proportionate c va=Psa vitezei presiunea sonomotrica, atunci cand debitul circula la infinit fara piedica saa reflexie spre sursa. De asemenca aceasta relatie permite calcularea encrgid maxime care poatc sa fie admisa de o suprafata vibratoare. Energia pe sccunda cmisa de aceasta suprafata spre infinit va fi data de relatia:

ff
a

w_PSa-Qsa

PSa-Va

2 dar: va =pSa

astfel din ecuatia (11.52), rezulta ca:

a

rf

11.5T

g Se observa aceasta este o cantitatc finita. 11.1.3. Conducte conice de lungime infinita cu generatorul in apropicre de varf Lulnd in considerare relatiilc (11.22) si (11.23): 1 /
I / \

ps=\A-cosa + Bsina) Qs = A] Cor a + B\- Sir a 318

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP conducte de lungime infinita, se pot dctermina constantele A, B, A/ si considerand ca a = 00. in acest caz avem ps = 0 si viteza 1= ----- =0, care echivalenta cu relatia: Q ^-=0

11.55

Aceste condijii sunt indeplinite deoarece datorita dispcrsiei energiei lungul conductci nu va fi nici o variatie a presiunii si nici o miscare a ului la punctul a=0. Substituind valorile exponentiate pentru cos a si sin a, adicS: J sinaJf^^l-J^;^ \eja +e-ja cosa = itiile(11.54)devin: 1 Ps

^~a\
1 a
u V

A-U+^)B.(-j)-Wa-e-Ja 2 ^
jg A + Bj -ja\

2
A-Bj
-

'

=(L\(D-eJa+E-e-Ja) [a J constantele D si E sunt:

'

A+B-j

r~=E
-*) 1. ila . -la I 11 ^

Dsi

^ = --(>Va+<T/a constante arbitrare

11.57

&=A.[(e/+^)-;..(^-e-^)]-2 _^L.[/.(^-e-')+a-(^+e-/a)]

-.

319

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

Qs=A.eJa+^..eA -J
2

A, i-a-eJ 2

;a

Ax +La-e 2

^.a.eJ -^.e-Ja_Bi_.j.eJa+j^.e~ja Pentru a > oo, termenii la puteri negative

devin zero, deci:

A
2

ja

A *
2

_*L.a.e;_A.ev =
2 2

Asadar: Qs=^-e'a [AA^J-a)-Bi.(a+j)] Prin inlocuirea lui a = oo in relatiile (11.58) si luand in considerare relatia (11.57)seobtineD = 0. Atunci expresia lui Qs, cand a este infinit, devine: 11

Qs a

ja

V"?

[4(i-./-a)-5r(+;')]

I
condifii

Pentru ca conditia de mai sus sa fie satisfacuta pentru a = cc, trebuiej sa avem: . Qs a2
,./ ,Ja .

=-[A]i\-j-a)-Bv{a+j)]=0
infinit cand a = <x>, in aceste

deoarece rezuM

devine

a
- j A\ -, =0sau Ax~j-Bx. Se observa ca in cazul unei conducte conice infinite, expresulc pentru debitul i presiunea proportionals, devin dupa inlocuirea lui ^4/ =)3i_ in(11.54): Ps=E-e ja 1 .-/_! a =E-\cosa-j since) a llJ Qs=Bx\Sira+j-Cora)

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Constanteie E si Bi vor fi determinate prin inlocuirea in sistemul de sus a valorilor \uips si Qs de la generator respective, Qsg si ag. i punctul definit de cantitatea a rezulta: Qsag

M
A' Sira+jCora
p

11.60

Sirag +j-Corag
s

=E-(cosa-j-sina)

a 11.61

E=

Ps'a cos a-j- sin a cos a -j- sin a

g g

/>&**

Diferentiind (11.59) se obtine relatia: d_P=__E_ da a'

COSCC + -

E-a

-since* a jr-cosa-j ------------------------- j a2

J

. Ea

E-sina
r,2 Of

-j-(cosa+a-since)-jy(sina-a-cosa)= a a =---- j(Cora-j-Sira)=~(j-Sira-Cora)~ a a * . E Cora'] . E Sir aCora Sir a ---------------------------- \=JJ 1 a V j ) a- I, j) =jj{Sira + jCora) dp? E , -LS-=j.jL..(Sira+ j-Cora) da a Din relatia (11.60) rezulta:
-

\ 11.62

Q Sir a+j-Cora= -----care inlocuita in relatia (11.62) se obtine: da B\ din relatia (11.21) rezulta: a

321

T r a t a t dc t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

sau:

da

\Cs

. 7; Qs
\Ls
D

(I7_ .
a

astfel rezuM (11.59):

--E-{cosa-j-since) PjL^lx _________________ Oc B, (Sira+j Cora) ps _ 1 2 \Cs [^5 (

Sira+

(cosa-jsina) ^"a J-Cora) 11.

Qs

s__ ^Cs iar pentru modul:

\ls_ {cosa-j-sina) Qs {Sira+j-Cora)

j 1 -----------

----------------------------------

ps-^Sir a+Cor a=Qs-a

f ----

==Ps'\^+a \Cs

? I Es Produsul a -J este independent de pozitia punctului a de-a IC5 lungul conductei. Tinand cont ca y/ =

\Ls

, rezulta:

Cs

_____ \\+a Q s = P s ^ 2~ Prin relatia (11.64) se realizeaza legatura dinte debitul Qs sj presiunea sonomotrica, ps- Este o relatie importanta deoarece permite calcularea energiei maximc ce poate fi radiata de la o sursa intr-o conducta conica.

322

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Relatia (11.63) dintre vectorii ps si Qs se mai poate scrie si sub pczta: , = ps -(Sira + j Cora)-(cosa+jsina)=
a

11.65

-'Ps[Siracosa-Coraswa+j{Cora-cosa + Sira-swa)\ a . since Cora-cosa Sira=a i cos a Cora+sina -Sir a =1 Asadar: Qs=~Ps(j-<x) Daca 0 este unghiul de faza dintre pss i Qs8 atunci: cos0=- j ----- _. v Puterea mecanica dezvoltata la sursa in acest caz, va fi: tg&=11-66

PsQs
W=+

-cos0=^Q2s

..^_V

11.67

Din tabelul 11.1 se pot extrage diferite valori ale factorului de putere f_j fimctie de valorile lui a.
7t 7t

3TC
'^

5K n 0,95

3ft
---

IK
----- ,

a cos a

0 0

4 0,93

2n 1

0,62

0,85

0,97

0,98

0,99

Se observa ca acest factor este aproape de limita, chiar pentru =, aratand ca in ceea ce priveste formulele de utilizat un generator 4 asezat la o distanta de semiunda de varful conului poate fi considerat ca un generator asezat la o distanta considerabila de varf. Relatia (11.64):
___
I. *>

323

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP arata ca, pentru valoarea lui a0 = n , vom avca Qs =1,05- \f/ ps, care difcra numai cu 5% fata dc valoarea lui Qs-^Ps gasita Prin considerarca gcncratorului situat la foartc mare distanta dc varf.
B

iiiiiiiiiiiiiiii

.50

50

100

150

200

250

300

350

400

X unghiul

Figura 11.1 Variatia factorului de putere infuncfie de valorile lui a In concluzie rezulta ca aproximatia de mai sus se poate aplica fara eroarc aprcciabila daca generatorul sau reccptorul este situat la o distanta de varf de nu mai putin dc o lungime de semiunda. Daca distanta este mai mica dc aceasta se poate face o corcctie relativ simpla. Aceasta analiza poate fi adaptata si la conductele a caror scctiune variaza dupa o lege diferita, de cea a conductelor conicc. In practica este grcu de a obtine o variatie continua a sectiunii, dar rezultatclc obtinute sunt practic acelcasi la conductele constituitc din portiuni uniforme, ale caror diametre cresc sau dcscrcsc progresiv in trepte, cu conditia ca lungimea portiunilor sa fie mica in comparatic cu lungimea de unda. Din formula (11.66) se observa ca energia sonora, care se poate radia de la o sursa, este limitata strict de suprafata de radiatie. In concluzie afirmatia ca cantitaji mari de energie pot fi concentrate in surse mici este o iluzie, iar o sursa punctuald nu poate exista in natura.

I
324

fc

APITOLUL12 IIINCARCATE
. ASPECTE GENERALE LEGATE DE LINIILE INCARCATE In capitolele anterioare au fost studiate aspecte legate de debite ante in conducte de sectiune constants. In acest capitol se vor fi ihza linii de transmisie discontinue, intrerupte la intervale prin densatori, inerjii sau dispozitive de perditante, intercalate la intervale. bcsstia vor fi privite nu ca elemente izolate, ci ca parte dintr-un sistem unic jnie de conducts in care acestc dispozitive sunt intercalate la intervale panlate. dupS o lege determinata). Se va demonstra, ca printr-o anumita distribute a acestor dispozitive \mz-i lungul unei linii de transmisie, se poate obtine o linie compusS, prin Le vor circula debite alternante fSrS intrerupere (analog debitelor dintr-o ve continua), in care capacitatca, inertia, frictiunea i perditanta sunt form distribuite, cu toate ca in rcalitate linia este construitS din pozitivcle mentionate ce sunt discontinue. DacS aceste aparate, privite in general ca discontinuitati" sunt aate intr-un anumit fel, ele vor produce in linie acelasj efect ca o Bpacitate, o inertie, o frictiune i o perditanta uniform distribuitS. Astfel o linie de transmisie care are o anumita distributie de sontinuitati este echivalenta cu o linie continua, care este caracterizata atr-o anumita capacitate, incr^ic, frictiune i scurgeri pe unitatca de tasime, uniform distribuita. Acest fapt are o importanta practica deosebita prin aceca ca permite alizarca unci linii de transmisie in care cocficientii C$, Cf, L$ i Cp pot xea pc o unitate de lungime, orice valoare pe care am dori sa le-o dam. Aceasta inscamna ca putem modifica vitcza undelor, puterea pierduta prin bcriunc, putem obtine orice lungime de unda dorita pentru o frccventa data i un fluid utilizat, deci in general putem varia constantele unci linii de ansmisie. Pana in momenrul de fata s-a considerat c5 viteza undelor care arcula de-a lungul lichidului intr-o conducts este egala cu viteza sunetului arm lichidul de lucru, viteza pe care nu o poate depasj. Pentru a putea exemplifica acest lucru, se considers doua situatii, i mume: 1. Discontinuitati legate in serie, figura 12.1, (inertia Lsi, apacitatea Csi, frictiunea Cfi fi perditanta Cpi).

325

T r a t a t de t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP O n /WW

c L

si

si

Cpl

~ZE7
Figura 12.1. Discontinwta(i in serie In aceasta situate se porncste de la ccuatia generala definita de relatia(5.11):
/ .

Pa,

cPJ za max

ZC/+I

co-Lc Qamax co-Cs J

12.1

Ecuatia reprezinta expresia cadcrii presiunii sonomotrice datorita discontinuitatii. in accst caz conform figurii 12.1, ccuajia generala devine: Cf+^r \Qamax+j\co-Ls--Lr\Qamax 12.2
"a max

6)C<

Scaderea presiunii sonomotrice datorita discontinuitatilor Lsi, Csi. Cfi si Cpi, se obtine prin particularizarea rclatiei (12.2):
( Pamax=
C

\ fl+T^[Qamax+J'
(,_i

f X *> ^51 -~F~ [ Qamax

((!( o. I

12.3

Cpl

51 J

notand cu: Lsi =Z,51/ *~i Jc/I \

co

Cpl -co j

12.4

undc Ls\ reprezinta inertia simbolica in care se inglobcaza toate discontinuitatilc legate in scrie printr-un circuit considerat. in acest caz, se poate calcula produsul j - L s \ c o Q a ' max max: _ C, jLS\-co-Qamax = /re,J^+-L WQal

~+

Csx-co2
'
~ *la max

co co-Ls,-

C/A-co 12.5
-si

c
c +

n ^-+J
fi

CcfO)

326

T r a t a t dc t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

j'Lsi-io-Qai

C/.+-

cpi

'Qamax+J-Qamac; .

>LS\p, ----------------------------------------------------C51 CO J

12 6

Comparand relatiile (12.6) cu (12.3) rezulta : Pamax=J-Lsx-co-Qat 12.7

2. Discontinuitafi in paralel, figura 12.2, (inertia Lsi, capacitatea Csi, fiictiunea Cp i perditan^a Cpi). Se porneste dc la relatia (5.17) unde:
f 5 o mar \ /

[*.*. win ) ^ 1,

.(
.r a max

co

Ls

Pai

12.8

c
/

S , ZT^
AVW
L-Sl

C+

^<amax

CSi

cD,
ps
Figura 12.2. Discontinuitati in paralel conform notatiilor din figura 12.2, relafia (12.8) devine:
z-amax

CpX+-

Pamax+j]<-Csi-

Cf /' -Jcoz us\ L C

P\ co

co-L s\J 1 co-L 51

' Pa max

12.9

ptin notarca cu: ^,-^s, Csi=Cs,

12.10

327

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP unde Cs\ reprezinta o capacitate simbolica, ce discontinuita^ile in paralcl cxistente in punctul considerat. Calculul produsului discontinuity lor in serie: rv
C

incorporeaza

toate

j-Cs\-co-panwx

se

face ca si in cazul

co

co-Cj-i . 1

-Pamax =

"f fc,
j-Cs\ o)-pamax=j-

Qi-

'

1
s\

}
-J-

>4Pamax =

co2L

p arnax

Cm-

i V. cP\

-+-co co-CfX

coLsx

' Pa max

**3

= J-

co2L

\
( y-C.c,-

co-LSXj 1

+ Cpl +

" 1
Cn

j-Cs\ co-pamax=Cpl++jfi

0-Csi-

Din compararea relatci (12.11) cu relatia (12.9) rezulta:

Qamax=J-CS\-CO-pa
max

12.12

Conventional simbolurile pamax, Qamax, L$\, Cs\, din relatiile (12.7) si (12.12), se vor reprezenta simplu prin pamax, Qamax, LSI, Cs 51(dar ele vor reprczenta tot valori simbolice) astfel ca relatiile de mai sus v fi or de forma: 12.13 Pamax=i-LSV(oQa max "" 12.14 Qamax=J-CS\-CO-pa m Q Consideram o linie (figura 12.3) cu inertii in serie Ls si capacitati Cs paralel: O
^amax 1 arnax 1 ^ arnax 0 P arnax 0 I xamaxn r amaxn-l PaiWKn

O
Vamaxn-l

~ C. C

Figura 12.3. Discont inuitafi in serie si in paralel

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Ecuatiile care leaga trei elcmentc consecutive sunt (relatia 12.7):
\Pamaxm_\ ~Pamaxm = J LS ,('Qamaxm Pamaxm ~Pamaxm\ ~~ J
L

S '"*' *^amaxm+\

xazand celc doua ecuatti, se obtine:

Pjmaxm-\ ~ *'Pamaxm Pamaxm+\ ~J'*-'S m("'vamaxm ~^amaxm+] ) i^-10

Kspectiv (relatia 12.12):

(Qamcxm ~Qamaxm+] )=J-CSC-Pamax,,,
l2A1

S*stituind in relajia (12.16) relatia (12.17) obtinem:

Pamaxm-\~^'Pamaxm+Pamaxm+^=-Ls-CSCO pamaXm 12.18

Se noteaza cu:
CD-JL? CC = 2-sin

12.19

be sue ca. 2-sin a-\-cos2a Astfel patratul relatici (12.19) va fi: co2-Ls-Cs=A-sin2{-\=2-2sitA~ =2-{\~cos6)
Axi:

12.20 12.21

ea2-Ls-Cs=2-(l-cos0) Mocuind in ecuatia (12.18) se obtine:

Pamax,_, ~ 2' Pa max,,, + Pamaxm+] = ^&$rCfS&}Pamaxm
12 22

Dupa efectuarea calculelor rezulta:

Pamaxm_x ~ *'Pamax, + Pamaxm+\ + *"' Pa max m ~^' Pa maxm COStl \)

Reducand termenii asemenea din ecuatic obtinem:

Pamaxm_, ~ 2" Pamaxm -COS0+ pamax,+] = 0 12.23

Solutia ecuatiei (12.23) este de forma: Pamax =A-cos{n~m)-9+B-sin{n-m)-9 12.24

mde A si B sunt constantc arbitrare, care se pot dctermina dupa cum meaza:

T r a t a t dc t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP a) Punand conditia ca m = 0 si m = n, succcsiv, ecuatia (12.24) devine: Pa max0 = A-cosn-0+B-sinn-0

v -A
pe dc alta parte se poate scrie: Pamaxm , =A-cos{n-m + l)-0+Bsin{n-m+\)-0

12.25

12.26 Panwx, = A-cos{n-m)-0+B -sin{n-m)0 Calculand diferenja dintrc cele doua ecuatii obtinem:
Pamaxm -Pamaxn =A-[cOs{n-m + l)-0-COs{n-m)-0] +

+ B-[sin(n-m + l)-0-sin(n-m)-0] b) In urma substitu|iei lui m = n in (12.27), rezulta :

Parnate- Panax = McOS0-\) + B-sin0

12.27

Dar din ecuatiile (12.15) rezulta ca diferenja:

Pamax-\ ~ Pamax ~ J'^S'^'Qai

12.29

egaland ecuatiile (12.28) si (12.29) obtinem: A{cos0-\)+B-sm0=j-Lsco-QamaXn sau: B-sin0=jLs (oQamax -A-(cos0-l)
J o >camax \ )
D_j-Ls-o)-QamaXn

12.30

B=

A-{cos0-\)

12.31

Folosind relatia (12.25), rezulta ca valoarca lui B va fi egala cu: J-Ls(o-Qama B=

i maxn

(cos0-l) -------------------------------------- --pan,r.. ~

sin 0
, 0 1COS0 ,' .. . . . ,, , , , 'j.

dar: tg- ------------ (runctii trigonometnce), rezulta valoarca lui B: 2 sin0

1 S

',

iamaxn sin0

Pamax

0 2

12.33

330

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Inlocuind valorile constantelor A i B din ecuatia (12.25) se objine: W0 =Pamax \ cosn-0+sinn G-tg-Uj LS -coilizand cont relatia ca:
o f) 0

-~j* sinn-9 12.34 (12.34), tinand

(12.19)

in0=sin2-=2-sincos - se poate scrie: 2 2 2

e
PamaxQ Pamaxn

sin + cos I1-0+sin n-0--------^r cos

2J
Q

*\

+ ,.L,.

2SW

^Ls Cs

.^H.QamaXn
sin 6

12.35

Observatie: Din relajia (12.19) s-a inlocuit in (12.31): 0 2sin 2

yJLS-CS
Efectuand operatiile in paranteze prin impartirea i inmultirea cu 0 cos, obtinem: /
Pa maxQ Pa maxn

a cosn-0-cos-+sinn-0sin~

0 co 2 s

">

+ j-Qamax(. -Ls( cos\n-0-=

2 -> . 0 s ii viri<r; n -sinn-0 ____ 2^= ---------- = V V

, . 9 o 2-sin sin no

0\

12.36
Pamax a
+

COS

J'QamaxQ 'V

S'

2 In termenul intai

\Cs-sin0 al relatiei (12.36) s-a Jinut cont de relatiile

trigonometrice cos(a + /?) = cos a cos fi sin a sin p . 331

T r a t a t de t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Din relatiile: sinQ =sin2 = 2-sin-cos , rezulta ca: 2 2 2 2 sin ___ 2_. sin 6

e
2

" ""

>

cos

12.37

Inlocuind in relatiile (12.36) relatiile (12.37), obtinem:

Pa maxQ maxn Pa

cos

n e 2

-sinn-6 6 cos12.38

cos 2 Ecuatia objinuta da corelajia existenta intrc presiunile sonomotrice de la capetele linici i debitul alternativ maxim existent la capetele recipientului. b) Pornind dc la ecuatiile echivalcnte i relatia (12.15) se obtine o ecuajie similara care da corelatia dintre QamaXQ, QamaXn i pamaXn:
\*lamaxm_\ Qamaxm \lamaxm J''*-S Qamaxm+\ J CS <?'Pamaxm

- + J-Qa,

12.39

'a>' Pamaxm_\ xm ~Qamaxm scazand

(

ecuatiile (12.39) obtinem:

J''^S
(y

.
Pamaxm) 12-40

J-amaxm_\

^'*lumaxm Qamaxm + \

'lPamarTO_|

conform relatiei (12.17) rczultS:

Pamaxm_\ ~Pamaxm ~ J ' ^S
( )

" 'Qamaxm 12.41

Qamax,_]-'2-Qamaxm+Qamaxm+i =As '^S '0)'Qamaxm

Parcurgand aceleasi ctape ca si in cazul precedent se obtin relatiile:

Qamax,_} -2-Qamaxm C0s6' + Qamm^ =0

12.42

Se constata ca relatia (12.42) este asemanatoare relatiei (12.23) cu diferenta ca pamax s-a inlocuit cu Qamax. Dupa parcurgerea etapclor de calcul din cazul precedent se obtine ccuafia:

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Ls sin n 6 tdamtOQ *iamaxn 6 P cos coscos 2 e J' II-----2 V 2y Pama
xL n \\ n

12.43
*

\S

Ecuatia (12.43) reprezinta corelatia existenta intre debitclc sonomotrice existcnte la capatul liniei si presiunea altcmativa maxima existenta la capatul reccptorului. Consideram o linie fictiva, numita linie uniform echivalenta, de lungime lue, inertie Lsue, capacitatea CSue, frictiunea Cfue si perditanta Cpue, considerate uniform distribute pc unitate de lungime. Prcsupunem ca linia fictiva si cea uniform echivalenta au lungimi egale precum si discontinuitatile de pe linia discontinue sunt uniform distribute. Pentru o linie echivalenta cu n discontinuity, inertia, capacitatea, frictiunea si perditanta pe unitate de lungime sunt date de relajiile:

I
SUg

-n'Ls
Ke

12.44

CSe=~-L f n-C Cfue=-f n-CD /,. pue S-a demonstrat ca pentru o linie (9.23):

~ 12.46

MAI

uniforma sunt valabile relatiile (9.22) si

pg=Pr-cos{n-l)+j-Qr-\-^--sin{n-l) 12.48 Qg-Qrcos{Ml)+j^r--^-sin(M-l) 12.49 C\ unde(rela|ia 10.3): /j=co-^Lue-CSue . Relatiile (12.48) si (12.49) transcrisc pentru o linie uniform echivalenta, devin: n ^Sue-sin{M-lue) 12.50
PamaxQ =Pamax '(*''lue)+ J Qamaxn

C Sue 333

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr.ing. loan I. POP

V Sue

Inlocuind in (12.50) relatiile (12.44) si (12.45) obtincm: \n-LS~

PmaxQ =Pamax
cos

(M /)+ j-Qamax ' . "^7 -""U ''w)

1 ---- a-

I
respec IV.
fifl*o =Qan,a*n-COS(f-luehj-PamaXn .

ue

^ --- _ sin

n-L(

U
dupa simplificari relatiile devin:
; maxQ ' a maxn cos

2-siniMlue) 12.52 cos{/u-lue)+jQa {M-'uehmaxcos - 2 ------------------------------sin " \C v 12-53 iar (12.19): ^

. Qamaxo -Qamaxn cos{n-lue)+j-P'amaXn -j^swiM-U

n .0 u=&-J --------------- a- =OJ ----- JLc-Cc =2 -------- sin V / / ! ^ 1 2

V 'tie 'ue 'ue 'ue

Pentru ca ecuatiile (12.43), (12.53), (12.38) si (12.52) sa pc cxprima accleasi relatii trebuie sa consideram: t

:(/)=COS

1 0 n -= cos V 2, 9 coscos iflueh

,. '

cos

0
tie

com n \-0 \ 2 2-n-sin =

cos-

334

Tratat de t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP . / , , sinn-0 . { n . 0, sw Vt-h,e)= --------0~= sw\ 2 sinYlue cos 2 respectiv: . cos 2n-sin
V

.e

=sin\ 2-n-sin . 2)
i "\
2

cos \n\-6 12.55

cos 2

12.56

sin 2n-s\n | = 2 ( ^ sinn-0 0 cos

" 1

_-_ ie:
ft < ? 1? 57

Relatiile (12.56) si (12.57) sunt satisfacutc riguros doar pentru ralorile lui 6 = 0. Pentru 6 foarte mic sc poatc considera ca: . 0 0 sin= 2 2

0 cos=1 stfel ecuatiile (12.56) si (12.57) devin:

(n n I cos\ 2/7 \-cos\ \ 2) V 2

cos n--\-0 in- \-cos \ 2) 2)
.97/7 2/7
v

12.58

tife'*

V 2,

sinn-0=sinn-0

12.59

Conditia (12.59) este o identitate. 335

Tratat de teoria sonicitatii - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Relatia (12.58) se poate dezvolta tinand seama formula trigonometries cosya-/3)-cosa -cos/3-since sin{3, sub forma: cosn-O=cosn-0-cos-+sinn-6sin2 daca unghiul 0 este foarte mic, relatia (12.60) se reduce la: sau 0- sinn- 0=0 12.61 2 de

12.60

sinn-0=0 Daca frictiunea si perditanta din discontinuitati sunt neglijabile.

k-n relaria (12.61) este satisfacuta pentru relatia: n-0=k-n, adica 0= ------------- . n a Relatia (12.55) poate fi scrisa si sub forma: /j-lue-2n-sin. Dacat \c* * . . . 0 0 este un unghi roarte mic, se poate scne ca: sin= deci: 2 H-lue=n-0 Prin inlocuire in relatia (12.62) a valorii cunoscute a lui ^-r (unde X este lungimca de unda a linici uniform echivalente) rezulta: 2n M-lue=-lue=n-0=k-n respectiv:
A

2 I2.d

2U ^- = k - n

12.63

2 n-A

i:--

Relatia (12.63) se poate scrie si sub forma: 12.65

'ue

k-A

In concluzie: Conditia nccesara pentru ca o linie discontinua sa poata : echivalenta cu o linie uniform!!, in care inertia si capacitatea sunt distribuilJ 336

Tratat de teoria s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP uniform este ca unghiul sa fie atat de mic, incat sa se poata scrie sin~=, iar conducta sa aiba o lungime egala cu un multiplu de unghiul de semiunda a liniei uniform echivalente. Notand cu n>_ numarul discontinuitatilor de pe o lungime de unda, sc poate scrie: k-n^=2n 2/ inlocuind in rclafia de mai sus valoarea lui k~ (12.65) rezulta: 2!ue n
'ue= *

"X

de asemenea din relatiile (12.64) i (12.65) rezulta valoarea unghiului 9: 7t----- A 0=^= /? X
n^

Conditiile de echivalenta, se reduc la urmatoarea regula practica: considerand un cere impartit intr-un numar de parti egal cu numarul discontinuitatilor dintr-o lungime de unda a liniei echivalente obfinute, atunci, pentru echivalenta, este necesar ca raportul dintre arcul de cere si lungimea coardei unei subdiviziuni sa fie aproximativ egal cu unitatea, iar lungimea liniei trebuie sa fie egala cu un multiplu al scmicoardci liniei uniforme echivalente. Caz particular Sa se calculeze o linie Incarcata cu inertii in paralel si condensatoare in serie, introduse ca discontinuitafi, astfel ca pe linia incarcata sa fie C$ 0 siLs = 0. Pornind de la relatiile (12.50) si (12.51) putem scrie:
_ _ _ \j

Pamax^Pawaxn-COS^-lue)+J-QamcD:n-J,~M--sitAfl-lue)

Vc5ue 337

w^^m
T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

\LSue

in acest caz consideram:

M=a-i B
'

a=0
Astfel obtinem:

si

0=JCrCp

cos(ji-lue)=cos(-j-j3) =chp sm{filue)=sin(-jp)=-j-shp Prin

inlocuire ecuatiile (12.66) devin:
~PamM='Pamaxn -^{jS-lue)+ Qamax U- <Sh(fi lue) 12.1

vc/
Puterea mccanica furnizata generatorului cste:
n Cl 1

2P

Ng = ^^^=LlPa^H.Qa^n.ch{fi-l^cH
Q-ama,-n\\^--sh{P-lue)-ch{p.lue)

p-lmy

\c.

+ Pamaxn\\^-sh{P-lue)ch{p-lm) +

C c.
+ QamaX-Pammnsh{p-lue).ch{p.lue)}

'*g

y'Pamaxn'**lamaxn'LnLP~*'

(p]max -Cn + QLaxr, cf}2-y]crcp-sh(2p.ij n.m

/

338

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Randamcntul transmisici este:

maxn TJ=PtnaxO 'iiamaxQ

1 ch2p + Pa max n _
y*amaxn **p

12.70
If y

I _ P_ , *a max n _ \ f Pa maxn

sh(2J3-l)

Valoarea maxima a randamentului sc obtine atunci cand:

n2 C O 2 Vamaxn *-/ _^amaxn C *-p

adica pierderile dc putere sunt impartite intre frictiune si perditanta. In acest caz maximul de randamcnt este rj=e~ * , valoarea lui /? fiind egala cu
M J p

Se obscrva ca daca exists posibilitatea de a men|ine perditanta si frictiunea cat mai mici, randamentul va fi cat dorim de ridicat. Pentru a calcula o linie incarcata, constituita dintr-o linie uniforma obisnuita, in care sau intercalat discontinuitati potrivite, fie: Ls, Cs, Qsi Cp, caracteristicile rezultantc uniforme ale liniei incarcate Lsi, Csi, Cp si Cpl, discontinuitadle in serie concentrate in linie, iar Ls2, Cs2, Cp ?i C^, discontinuitatile in paralel, concentrate pc linie si L's, C's, C'f si Cp, caractcristiciie uniforme ale liniei continui initiale, ncincarcate cu discontinuitati; din ccle mai de sus rezulta rclatiile:
f
l

lm Ls-Ls
I ue C?i -co 1

12.71

Cf=Cf+-

/..

c/1+
Ceo -----

c
1

J\

12.72

Cc=Cc+2

12 73
2

tie V '52 5 LCT co

339

T r a t a t dc t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

P P + i >ue

C, n
Cp2+-

12.74

Calculul unci linii incarcate se poatc reduce la calculul unei linii uniforme, avand caracteristicile Ls, Cs, Cf si Cp, cu conditia de a se urma legea de distribute data mai sus. Daca se cere sa se obtina o linie incarcata, in care viteza de unda sa fie infinita, trcbuic sa avem fie Ls = 0, fie Cs = 0. In exemplul de mai sus s-a luat cazul in care atat Ls = 0 si Cs = 0. Aceasta s-ar obtinc daca: l Csvco ( Altfel spus, trebuie sa \ ,

>

introducem ca discontinuitati ~ ~LS2-a> ) condensatorii in scric, avand capacitatea Csi si inertia Lsi, precum si inertia in paralel Ls: i capacitatea Cs:Aceste ccuafii detcrmina valoarea capacitatii si inertiilor cerute pentru discontinuitati.

Cs2

340

CAPITOLUL 13 MOTOARE SONICE

13.1.TEORIADEPLASAMENTELOR Inainte de a proccda la discutia diferitelor tipuri de motoare rotative, actionate de debite sonice, este bine sa stabilim uncle relatii privitoare la miscarile transmise fluidclor de dcplasarile relative dintre pistoane si cilindri. Am definit prin termenul deplasament (al unui piston sau produs de jn debit), rclajia (4.25), cantitatea:

Ss=\Qrdt
t,

m care Q, cste debitul instantaneu, figura 13.1. v

wt

| '

<i

Figura 13.1. Piston antrenat de un mecanism biela-manivela Rcamintind ca, (4.5) :

p.-

unde: vx si rx sunt proiectiile vitczei v si razei r pe directia miscarii. Dcci: ^s = jSdrx=Srx + C Daca rx este o functie sinusoidala si daca luam originea timpului in momentul cand pistonul este la punctul extrem, avem: Ss = S r cos{cot + q>o)

13.1

13. 2 341

Tratat dc t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Din defmitia de mai sus obtinem: dSs Q,=-

dt

Vom considera doua cazun: 1. Dcplasamentul intr-un cilindru fix, prin miscarea pistonului legat de o manivela sau un excentric rotativ. 2. Dcplasamentul datorat rotatici unui cilindru in jurul una manivele sau unui excentric fix. 1. Rotatia unei manivele, legata cu un piston printr-o biela lunga. da pistonului o miscare alternative sinusoidala in dircctia axei lui. Daca r cstc amplitudinca manivelci si co viteza unghiulara, avem rx =-rcoscot. Cantitatea r s-ar numi manivela sau excenthcul deplasamentuluL Vom avea dc-a face mai tarziu cu manivele rotative si manivele alternative. In modul acesta definitia manivelci sau excentricului este extinsa si include o manivela care este variabila nu numai ca pozifie dar si ca marime. Relafia Tntre deplasament si manivela va fi insa totdeaum 8s=Srx. Daca cilindrul se invarteste in locul manivelei, sensul rotafiei fiinJ acelasi, debitui va avea aceeasi valoare dar va fi de sens opus. Pute| reprezenta un deplasament altcrnativ printr-un vector a carui valoare esic r-S, rotindu-se cu aceeasi viteza unghiulara ca si manivela. Putem atunci intrebuinta notatia vectoriala. Daca deplasamcntul este reprezentat printr-o dreapta, deoarece avem Q; = si variatia este sinusoidala, debitui va fi reprezentat printr-o dt dreapta perpendiculara pc prima. Figura 13.2 arata dcplasamentul dator* rotatiei unci manivele, actionand un piston intr-un cilindru fix. DcbitJ produs va fi Q = S.. dt
TO

'/////////. Figura 13.2. Deplasamentul 5$ cdnd cilindrul este fix 342

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP 2. Daca cilindrul s-ar roti iar manivela ar fi fixa, ajungem la cazul d5s prezentat in figura 13.3, in care avcm debitul instantancu <2, = dt

9' c

Qi

<.i

-Figura 13.3. Deplasamentul 8s cdnd cilindrul este mobil iar manivela este fixa 3. In cazul general cand directia miscarii alternative a pistonului difera de dcplasamcntului, precum se arata in figura 13.4, d(Ss -cosp)

dircctia avcm

<5s-cos/3

_d(Ss-cosp) W
" dt

pentru debit Qt = '/////////. Figura 13.4. lntre deplasament si directia miscarii alternative existd un decalaj -

In modul acesta, daca se da centrului O un deplasament 8s facand un unghi /?cu axa pistonului, dcbitul total in cilindru (presupus ca sc roteste cu

d(8s-cosp)
o viteza unghiulara uni forma a> in directia sagetii) va fi Q,= astfel ca daca 8S = rx S cos cot departe prin difcrentierc: si deoarece [3 -co^t dt obtinem mai

ft-4(
dt dar:

**-y
dt

cos cot) ;coxt343

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

1 r / \ / \ "i

Qi =

cos co}t cos cot = [cos{co] -co)-t + cos\cox + co)-t\ [(a)] -co)-sin(co\ -co)-t + (cO]+co)-sin(cO] + co)-t]

13 J

Aceasta arata ca debitul Q, dat de formula (13.3) este echivalent cm r doua debite suprapuse, produse de manivele rotative de o lungime caie se rotesc cu vitezele unghiulare co^ -co si respectiv a>\ + co. In modul acesa dcplasamentul Ss poate fi considerat ca echivalent cu doua deplasameni care se rotesc in directie opusa cu aceeasi viteza unghiulara co.
729

rr-S

O'r

__ s
care

V//AV///.
Dreapta pe se deplaseazi

centrul de rotatie al manivelo Figura 13.5. Cazul cilindrului mobil si a deplasamentului centrului de rotatie al manivelei 13.2. CONSIDERATII GENERALE PRTVTND MOTOARELE SONICE
.....................

S-a aratat prin principii elementare ca, daca se comunica uafl coloane lichide presiuni alternative, trenul de unde produs, care circula dea lungul coloanei lichide, poate ceda intreaga lui energie unui piston situat orice punct al acesteia, cu condifia ca pistonul sa se miste cu aceeasi vitcH si in faza cu stratul de lichid ce se afla in contact imediat cu el. Aceasl conditie este indeplinita de un receptor compus dintr-un piston, o biela sii manivela analoage cu ale generatorului, cu condrfia ca manive generatorului i receptorului sa se roteasca cu aceeasi viteza unghiulara si I o anumita relatie de faza, depinzand de raportul distantei dintre pistoane f lungimea de unda a trenului de unde care circula in coloana lichida. Ea clar, prin urmare, ca un receptor sau un motor de acest tip poate absod 344

Wmm

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a | i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP ergie din trenul de unde numai daca functioneaza la aceeasi viteza ca si troeratorul, Un asemenea motor il vom numi motor sincron. Este evident ca un motor cu un singur piston, o biela si o manivela acorn s-a considerat mai sus) va exercita un cuplu care variaza in timpul unei socatii si daca se cere o miscare continua unei sarcini, este necesar un volant. IK afara de cazul in care un astfel de motor ar fi pornit si ar fi atins aceeasi visza ca si generatorul, el nu va fi in stare sa invinga inertia volantului sau B dezvolte un cuplu. De aceea este necesar a da unui astfel de motor o rrteza unghiulara foarte aproape de aceea a generatorului si de a-1 prinde osata) la o faza proprie pentru a dezvolta putere. Daca intr-un motor sincron in loc de un singur piston intrebuintam *ei pistoane, solicitand acelasi arbore si miscandu-se de-a lungul unor axe defazate la 120, sub acfiunea a trei coloane lichide, in care circula trenuri de wmde defecate la 120 intre ele, se vede imediat ca la viteza de sincronism se w dezvolta un cuplu uniform, astfel incat un volant sau o alta inertie nu sunt xesare; cuplul de pornire va fi totusi mic si motorul va fi incapabil de a jecni contra unei sarcini. Pentru ca motorul sa poata porni, inertia trebuie sa fe astfel ca acceleratia sa fie suficienta pentru a permite motorului sa atinga *eza sincrona intr-o singura rotafie. Un astfel de motor il vom numi un tor sincron trifazat.

Figura 13.6. Motor sincron trifazat Un exemplu simplu de un astfel de motor este ilustrat in figura 13.6. La acesta rotorul consta dintr-un disc fulant 3, fixat pe un arbore 1 care se wteste intr-un lagar 2. Statorul este format din trei cilindri dispusi uniform mjurul discului, iar trei trenuri de unde, diferind in faza cu 120", octioneaza supra pistoanelor 4 in trei cilindri, apasandu-le asupra unei placi inclinate. , evident ca un astfel de motor va lucra precum s-a descris mai sus, adica
l

345

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

**

Figura 13.10 Cilindrii rotorului sunt in comunicatie intre ei prin mici orificii. Pistoanele 7, ale statorului se misca in cilindri ficsi, in legatura cu trd conducte con^inand Iichid, supus la presiuni sonice defazate intre ele la 120. A ceasta inseamna ca pulsa\u\e lichidului in cele trei conducte dc alimentare sunt produse de un generator format din trei pistoane defazate la 120. Aranjamentul concentric aratat in figura este pur si simplu principid, in practica statorul si rotorul pot fi asezate alaturi unul de altul. Inelele 5 si 37 sunt solidare in ceea ce priveste micarea centrului lor comun , dar se pot invarti independent in jurul acelui centru, alunecarea fund inlesnita printr-un lagar cu bile asezat intre ele sau orice alt dispozitiv contra frecarii, bine lubrifiat. Acest motor este perfect analog in principiu cu acela prezentat In figura 13.7, rezistenta de fric^iune dintre transmitator i rotor fund tnlocuita prin rezistenta la scurgere a lichidului dintre diferitii cilindri ai rotorului. Un alt tip de motor este ilustrat in figura 13.11. La acest motor avem doua pistoane 2, care produc o presiune alternative, care actioneaza asupra inelului 20. lnelul 20 este concentric cu inelul 19, care apasa si se misca cu pistonul 24 al rotorului. Cilindrii 34, in care pistoanele 24 acjioneaza. comunica prin mici orificii precum se arata in figura.

348

'

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

A-A

Figura 13.11. Motor asincron monofazat

>^ '

Figura 13.12. Motor asincron trifazat cufrecare lichida in rotor, (secfiunea B-B)

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

Figura 13.13 Am vazut ca o manivela alternative lucrand intr-o anumiti directie ca cea admisa, poate fi inlocuita prin doua manivele alternative avand jumatatea amplitudinii, ai caror vectori s-ar invarti uniform m sensuri opuse, cu aceeasi viteza unghiulara. Daca avem un rotor potrrvit deplasamentele rotative rezultate vor tinde sa produca o rotatie. Cunoaste ca efectul inertiei este cu atat mai mare, cu cat este mai inalta frecveaj| debitelor sonice din circuitul in care inertia este plasata. Daca, prin urmaeJ avem conectat un rotor precum se arata in figura 13.11 si consideram efecttf j asupra lui a doua deplasamente rotative datorite statorului, vedem d. deoarece prin invartirea rotorului vitezele unghiulare ale celor deplasamente rotative fata de rotor vor diferi unul de altul, putem invartirea rotorului sa provocam o oarecare asimetrie in fortele interi care actioneaza asupra rotorului, gratie efectului mai mare al inertiei debitelor sonice de o frecventa relativ mai mare. Asimetria poate fi produsa, de asemenea, prin intercalare de perditante sau rezistente. In modul acesta se pot construi motoare care daa un cuplu la toate vitezele. Astfel de motoare le vom numi motoair asincrone monofazate. Caracteristica acestor motoare este ca e nevoie dc miscare relativa rotor si stator, inainte de a se produce cuplul, si ca acesta i este uniform in timpul revolu^iei. La acest tip de motor, de asemenea, este evident ca statorul si ro pot fi dispuse alaturi in loc de a fi simetric asezate. La motoarele des mai sus cuplul maxim este acela obtinut aproape de viteza sincrona, iar aceste constructii nu este posibil sa se obtina un cuplu mai mare la pornirc. Putem acum proceda la studiul matematic al tipurilor de mot descrise anterior. 350

Tratat de tcoria s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP 13.3. MOTOARE SONICE SINCRONE 13 J.1. Motoare sonice sincrone monofazate Pentru a gasi cuplul unui astfel de motor, vom considera cazul unui motor simplu, constand dintr-un simplu piston cu manivela lui i o biela kmga. Asupra pistonului actioneaza o presiune sonica, figura 13.14:
a j# i
H rilUA

13.4

amax

\ _________________ ^

Psi m Pa max ' sin(^ + ^0 )

p
^^^ _
- rannx

Figura 13.14. Piston, manivela si biela lunga Aceasta presiune produce un cuplu instantaneu definit de relatia: \fj = psi -S-rv-sin((0\t + (p), a>i fiind viteza unghiulara a manivelei, apoi <fcoarece psi = pamax sin( ait + <p0 ) vom avea: 13.5

Mj=pamax-S-rv sin(coit + r)\in(cot + <p0)

-::

sin a sin 0 = ~[cos{a - p)-cos(a + /?)]

astfel ca: 351

T r a t a t dc t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

M.

- ry'Pomax-

Jco^ 2 ox + T - n)- Cos(cox - cot + V + <p0)]

13.6

Acest cuplu pulseaza i valoarea lui medie in timpul unei perioadc complete este: I T Mm= -\Mrdt 13.7 1 o T fiind durata unei perioade de pulsatie, astfel ca avem: Mm =2T Vedem ca daca o)j nu este egal cu a>, acest cuplu cste 0 pentru ci ambii termeni sunt funcfii periodice de timp simctrice. Cand insa cox =&, avem si <pQ = . inlocuind in (13.6) se obtine:
= ry -Pamax

sin\iOx - cot+ - <PQ) sin\a)[-cot + 1' + (p0

(Dx-0) (Ox-0)

S cste 0,

.<pQ)-cos(2M + 'F + g>0j\ ci

.... expresie

13J

2 valoare medie nu

este

data

a carei dc

Mm =~ ------------- . Daca avem un numar oarecare de cilindrii in jurrf arborelui, cuplul va fi proportional cu acest numar. Mai mult, daca cilindri vor fi asezati in unghiuri dupa un poligon regulat, cuplul va fi constanL deoarcce suma ^cos(2cot + F + (po) devine 0 pentru valori ale lui <p0 9 r+n % difcrind cu acelasi unghi, in ipoteza ca fiecare cilindru cste prevazut cu presiune defazata, fata de aceea a cilindrului urmator, cu unghiul dinnc axele cilindrilor. Dcplasamcntul 8s cste in fiecare moment: Ss=rv-S-cos{coxt + r) Debiml static va fi: Qi - 5. = _(y). ^. s. sin^{ + y) dt j3 J 13i

Lucrul mecanic instantaneu N-t = psiQj -dt, si trcbuic sa fie egal c eel rezistent NR = -Mt -cox-dt. Astfel, inlocuind in (13.10), avem: 352

T r a l a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP ~Psi(\ rvS-sin{a>[t + iF)-dt = -Mrcol -dt Mj=ry-psrSsin(colt + f/) Aceeasi formula a fost gasita mai sus. Putem astfcl simplifica demonstratia debitelor poJifazate. OJ.2. Motoare sonice sincrone polifazate Pentru a gasi cuplul produs de un motor polifazat avcm nevoie snai de a calcula lucrul pe secunda pentru ficcare faza, a lua suma si a o vide prin viteza unghiulara a rotorului, N = M-co . Sa presupunem apoi ca avcm un motor cu m faze i ca vream sa cakulam cuplul constant corespunzator vitezei sincrone. Fie Qamax debitul Lxim dintr-o faza sj pamax maximul presiunii sonomotrice. Avcm pentru haul mecanic al unci faze:
&i =-ZPamax-Qamax-COS<Po 13.12

13.11 pentru cazul

de <pQ cste defazajul dintrc debit sj presiunea sonomotrice. Cuplul motorului va fi:

M = -Panax

Qanax-COSn

13.13

\mkyaxcdi maxima fund:

_w_
M

_-ry-Spamax _m
_ , '"S max ' Pamax

~' Pamax 'z!amax

****

::::

r - lungimea manivelci; S - secUunea ficcaruia dintre pistoane; m - numarul de faze; SSmax = rv S - amplitudinea deplasamentului intr-un cilindru. Daca cnergia absorbita dc motor este N iar viteza unghiulara co, em.deascmenea, M = -. 353

Tratat de teoria soni ci t a |i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Analog, daca se considera un generator avand m faze, cuplul care trebuie aplicat rotorului pentru a produce m debite, defazate cu , va fi

m
Af,=
m-N
CO

, unde N\ este energia cheltuita in fiecare faza.

Daca fazele produc lucru mecanic intr-un circuit avand o rezistenta Cfi o inertie Ls i o capacitate Cs, energia pierduta va fi: Nx ~CfQamax. unde Qomax este debitul unei faze. Inertia Ls ?i capacitatea Cs nu au nici un efect asupra valorii cuplului intrucat nu provoaca nici o pierdere de energie. S-a vazut ca motoarele sincrone pot dezvolta un cuplu numai daca viteza lor corespunde exact cu viteza sincrona. Pentru variafti momentane mici ale vitezei, motoarele dezvolta un cuplu suplimentar pozitiv sau negativ, care tinde sa corecteze variatja vitezei; daca viteza create accst cuplu tinde sa o rcduca; analog o scadere a vitezei introduce un cuplu care tinde sa accelereze motorul. Este evident ca motoarele sincrone pot primi variatii considerabile dc sarcini fara a schimba viteza. Daca totusi sarcina depasete o anumita limita, motorul se oprete brusc. Motoarele sincrone trebuiesc pornite fara nici o sarcina, deoarece cuplul lor de pornire este foarte mic, in special daca motorul se oprete brusc. Notam cu Im momenrul de inertie al motorului. Pentru ecuatia dc miscarc se poate scric:

r
M=

S rv sin\(0\t + y/) sin\o)t + (p ) =M = pama. Sr, 2 - p9\e>j - cot + y/ - <p0)- cos\a)\ + cot + y/ + <p0 )j 13.

It
Pa,

Integrarea acestci ecuatii este dificila, dar se poate gasi o sol aproximativa pentru motoarele polifazate:
t, m

'PammSry ( -------- : ^ , dcox -cos\col-cot + y/-0)=Im 2 dt

La momenrul t = 0, avem <, = 0. Dupa timpul 0, vom avea cox = o. Astfel, daca pcrioada de pornire este foarte scurta, se poate considera:
cot

6 354

13.

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i Deci se poatc scrie:

((0\ -0))t = CO-

- Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

Motorul va porai daca 6 timp T.

este destul de mic, dar mai mic decat uerioada de

Presupunand conditia indeplinita, notand cu: cosy = cos[col-cot+ y/-0) Kpoate scrie, din relatia (13.16): dt dcox =m-pamax-S-ry ^ 2-Im
aB

13.18

wmdccosy e(0;l). Daca motorul ia prea putin timp pentru a porni, in accst timp putem cnosidera cosy = k = const. Deci: _____ k = cos\(0\ -a>t + y/ + 0) Asadar, din (13.19) rezulta:
co, =

k-t-m-pamax-Sr. 2/.

13.20

daca a), =co si f = 0, relatia (13.20) devine:

CO =

k-e-m-pamax-S-rv "*m

13.21

wmick e(0;l). Conditia cca mai favorabila este k = 1. Fie: T 1 In 0 = = = q f-q coq Presupunem ca:

k=l

2 q-co -

nm r

- y-Pamax-S 'm

Pentru a fi posibila pornirea este neccsar ca: x- m- r..- pnmnr S

J =< _______ v fa max ___ \322

qco'
355

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a f i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Cu cat va fi mai marc valoarea lui q, cu atat motorul va pomi mai usor, , reprezcntand fractiunea de perioada a unci rotatii, in care motorul <i atinge viteza de sincronism. Prin urmare, momentul de inertie al partilor mobile trebuie sa fie mai mic decat o anumita limits. Fie P puterea mccanica a motorului: P = M-co, in care inlocuind rclatia (13.14) se obtine: rn-rvO)- pamax-S P= 2 in consecinja, pentru pornire estc necesar ca: 2n-P 13.24 ' m qco~ Daca J cste momentul de inertie volumetric al rotorului cu volantul in jural axei, exprimat in centimetri, vom avea: --------------------------------------------

r
2n-P
-

13.25

=-^-J = 8 q6>3

unde y estc greutatea specifica a materialului din care e construit rotoral. astfel ca evident, motorul nu va porni daca a> are o valoare considerabila. 13.4. MOTOARE SONICE ASINCRONE 13.4.1. Motoare sonice asincrone polifazate Motoarele asincrone polifazate permit obtinerea unui cuplu de pornire. Consideram un motor sonic asincron, ca eel prezentat in figura 13.7. Debitclc instantanee care circula in cci trei cilindri A, B si C sunt:
Qi\ ^Qamax-sH^ + Po)

13.26 2K\
?^
13.28

(
(

Qi2=Qamaxs\c>>t+n+\
2/3 =Qa max'sm O)t + <p0------------

Consideram in (13.26), (13.27) i (13.28) <Po=01> deci sepoate scrie: 356

Tratat dc teoria sonicita^ii - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

Qi\ =Qamax-S'"f0t

13.2 In 1 \
*3.31 13.30

( (

Qii~Qamax'siAm ------------X~\ V )

Acestor debite le corespund deplasamentele: 5s, = \Qn-dt = -^-coscot

CO

13.32 In 13.33 3 13.34

SS2 = lQi2-dt=~ QajB2L. [a* + \ C05 co \

SS3 = lQil-dt = -(

In cos] cot ------

co

Se vede ca deplasamentul sonic Ss estc un vector, de amplitudine gs - ^a m > care se co rotcste in jurul unui punct fix, cu o viteza constants, corespunzand vitezei sincrone. Miscarea discului fulant va produce in cilindrii care vor rotorului dcbitele Qr\' Qri ?i Qr3' fi determinate. Fie corX viteza unghiulara a rotorului. Viteza relativa dintre deplasamentul Ss max si pistoanele rotorului va fi co - fflj. Miscarea pistoanclor se produce ascmanator ca in figura 4.9. Cu notatiile din subcapitolul 4.4.4. se poate scrie (4.28):
. .. _ 5 max _ xZamax " ps M'^ps .

13.35

unde Sps este aria scctiuni unui piston al statorului. "Manivela" dc lungime r se va roti cu viteza unghiulara: cor ~co-a>\ In aceste conditii, debitele in cilindrii rotorului vor avea forma: Qr\ =Qrsin[(co-cox)t] Qrl=Qrsin I", 13.37 > 2*1 13.36

13.38 [CO-C0])-t + -----------------------------------------------------357

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP 2r3 =Qrsin in care:
Qr Qamax"^ ps
=

{a>-0\)t-

2n

13.39 13.40

Oh

I'

unde Spr cste aria secjiunii unui piston al rotorului. Notam cu Mr cuplul rezistent si cu pamaxr\ presiunea sonomotrice in rotor. Rotorul estc actionat de o manivela fictiva de raza: 8, S max 13.41 Sps si il putem considera ca un generator avand o manivela r, care se roteste ca o viteza CO-OJX, dezvoltand un cuplu Mr intre manivela si rezistena antagonists. Pentru a determina cuplul necesar rotirii generatorului, trcbuk cunoscut lucrul mccanic efectuat de debitele produse. Notam cu Cpf coeficientul de perditanta al debitului dintr-o faza a rotorului. Lucrul mediu efectuat pe secunda in rotor va fj dat de relatia (5.43) (puterea):
Nl=^Cpf.P^mn

i3. J
13.43

Energia pe secunda transmisa motorului este: Mr cox+Nl=Mr-co]+Mr {to-ojl) = Mr (o

Pe de alta parte cuplul M,. inmultit cu viteza unghiulara co - co[ da: Dar folosind relatia (13.36) se obtine:
N

\ =Mr-cor
T

deci:
2

,,
Mr

M _ 3'Cpf -pamaxrt _?>' C pf Pa max r\

~cor~

2 '(-*>,)

2-cor

Daca Qr este debitul in rotor, Cpt si C$r, perditanta si capacitate* in ficcare faza, se poatc scrie vectorial (4.30) si (4.95): Qr={Cpf+JCSf<r)-Pa 358
max r\

13.45

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP sau: 2 Qr Pamaxel ""TT T2 C pf+CSf<r 2 \1A(>

Presiunea rczultanta asupra transmitatorului, primita din partca pistoanelor statorului la un moment dat, este o forta de marimc constants. Ea este proportionala cu numarul pistoanelor din stator, cu amplitudinea presiunii sonomotrice pamaxri ?i sectiunea Sps a pistoanelor statorului. Daca se considcra rotorul ca avand acelasi numar de pistoanc ca si statorul, reactiunea pistoanelor rotorului asupra transmitatorului, da o alta forta rezultanla, proportionala cu numarul pistoanelor din rotor, presiunea sonomotrica pamaxr din rotor si sectiunea Spr& pistoanelor rotorului motorului. Pentru a mentine transmitatorul "in plutire", cele doua forte rezultante, datoratc actiunii pistoanelor statorului si rcactiunii pistoanelor rotorului trebuie sa fie egalc, exceptie facand cazul in care transmitatorul este foartc greu si frecventele inalte. Asadar se poate sene:
Pamaxr '^ps ~ Pamaxrl ' 7pr

sau:
' umuxri Pa max r'^ps rpr
* U IIIUA 'ISA tA

Pamaxr\= ----------------------------------------- o ----------

13 47

Ridicand la patrat relatia (13.47) si egaland cu (13.46) sc obtine:

o1
Pa max r\
C

/
Pamaxr ''"as bpr

^2

13.48

pf+CSf<r

respectiv:

Wi

~ = M r = 1 '_ ^- <y, 2-{Cpf+CsrcorJ-cor Totodata se poate scrie:

Q
1 a = Smax\

3-CpfQJ:

13.49

]3 50

dt unde Sgxutxi este deplasamentul

dintr-o faza a motorului. Dar d^max\ este o functie periodica dc frecventa unghiulara cor =a>-a>\. 359

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr.ing. loan I. POP Asadar, in notatie vectoriala sc poate scrie (4.26):

Qr]=j-cor-SSmax^
iar pentru amplitudine: sau.
r

13.51

=r^- 'Smax\ 'Cpf

^53

CJUcW
asadar: 13.54

C
deci:
-.2 2 . ^2 ..2

= ^ Cf
C2 ^2 , (-p/

Deci: rezulta:
M -

3 r Sm a>r.SL,n,-C <ui
nf

Pf

2-ch
Q>r^Snml

_3
r

~ 4'

Dar, tinand cont de relatia (13.54):

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP 3 Si M =- Smaxl i 13.55

4
Asadar, valoarea maxima a lui frecventa circulars , este:
M

r
Mr pentru
P LJL.r i -S

ftsmarl

^ra maxrl
S

ps

Sf

pr

Cuplul de pornire este:

2

Ma=--Cnf-P("nmrl 0 2 * 3 P2

13.56 co

ie unde, impartind relajia (13.56) la (13.57), objinem:

M0 _0)r _(0\-CO _ (Ox
s

Mmax deci:

c o o ) s = \-
O)

co 13 58

S-a notat cu s alunecarea motorului. Encrgia transmisa motorului este Mr co, iar cea consumata Mr -cox, dsci randamentul este: Mr-co, ' ft>-<y. 13.59 o = -- = 1 -----------L = l-s Mr-co Astfcl, pentru a obtine randamente ridicatc, alunecarea s trebuie mentinuta cat mai mica posibil. De exemplu, daca un motor cstc dcstinat a dezvolta cuplul sa mediu cu o alunecare de 5%, randamentul maxim posibil este de 95%. Cuplul de pornire ar fi de 5% din cuplul maxim. Daca se cere a se obtine un cuplu maxim la pornire, C , trebuie ridicat intr-un mod oarecare la valoarea Cpf = CSs cor si imediat ce motorul a capatat viteza, perditanta C * trebuie redusa cu valoarea Cpy = (co-o)] )-CSf =scor -CSf, in scopul dc a obtine cuplul maxim in vecinatatea vitezei sincrone. 361

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP 13.4.2. Motoare sonice asincrone monofazate La motorul ilustrat in figura 13.9 notam cu cox viteza unghiulara de rotatie a rotorului si Qamax amplitudinea debitului din stator. Deplasamentul 8$ este definit de relatia (4.25):
'2

Ss=\Qrdt
dar din (4.6):
Qi=Qam*x-MM
+<

13.60

Po)

deci: ,, -QomiL.cosfat + cp^^-Ss^cosicot + ipo)

CO

13.6lj

unde amplitudinea deplasamentului sonic este: 13.62 _Qa,

CO dsmax-

Dar deplasamentul alternativ poate fi considcrat ca rezultanta a doui deplasamente de jumatatea amplitudinii, care se rotesc cu o vitezi unghiulara com sensuri opuse, figura 13.15.

7/ '/
Figura 13 15. Valoarea ficcarei componcnte va fi: ^=&UML.cos((ot + n) 2 2a Amplitudinea dcplasamentelor rotative: 362
i

13.6

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan 1. POP

5 max _ id a max 2 2(0 13 64

Ea va corespunde unei manivele fictive, obtinuta din (4.7), de o hingime:

r=

~2rs

13 65

'

Debitul Qr produs de rotor, va fi atunci suma a doua debite datorate miscarii rotorului in raport cu ccle doua dcplasamente rotative considerate. Vitezcle unghiularc ale rotorului in raport cu acestc doua dcplasamente vor fi:
COrl -CO-0)\

13.66

L
corl =a> + (0] -

Cuplul mediu datorat deplasamcntului rotativ cu viteza unghiulara or la un motor asincron cu trei pistoane (13.53) este: M = ^C.corP*& , 2 * Ci+C-a>; 13.67

Motorul considerat poatc fi tratat ca fiind rezultanta a doua motoare asincrone, unul cu alunecarea relativa co - <y,, cu un debit Qrl, iar cclalalt cu o alunecare relativa co + 03^, cu un debit Qr2, ambele motoarc miscandu->c in sensuri opuse. Cuplul rezultant ar fi diferenta: 2 Mr=Cpf-Smax>r\. . /-2 rJ. <n r2 13.68

r>2 r2

,.2

In rclatia (13.68) s-a amplificat cu 2 in loc de 3, deoarece motorul considerat are doua pistoane in loc de trei. La pornire cori = cor ~<x>, deci M,.0 = 0. Asadar la pornire, motorul nu poate porni singur, ci va cere un impuls pcntru a se pune in miscare. Sa consideram ca:
CO =G) 6)\ S-CO

deci:
COx =(0 + S-CO

363

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP rczuiici.

Cor2 = 0) + CO\ -CO + CO + SCO

Dcci: <yr? = 2co + s co 2co inlocuind in relatia (13.68) se obtine: t sco pf 'yS. max " M=Cnf-5 ^C2f + CJrs2co2 2co
\

C2pf+CJr4.co^

13.69

r
M
M

_ CPf A2
CO-

C 1+

CO

13.70
COS

C
r -2~-Smax-

C Sf pf

1+

l-^-co C pf

pf Momentul estc maxim cand:

r

sf

C deci:
c

gf=c[sf'{" N
2 5
=

Pentru aceasta valoare, tcrmenui al doiica din paranteza devinc: 2 4-Cl-co2' AClfCO2
C

1 + -- ? ----pf

i+
c

sfa 's 2 c2

_2

'"4 5
*0

4+c2 2 ---- 1_

4+s2 &&P

2+
.

In consecinta cuplul maxim are valoarea aproximativa:

a-Ssmax 's _ O-Ssmax'S _ 5Smax

2 C- co-s

2-C // 2 C-

13.71

364

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Relatia (13.71) este analoaga cu cea gasita pentru motoarele cu trei o2 S faze, avand factorul 2 in loc de 3, ca multiplicator al cuplului M,.x = max AC Sf

datorita unei singure faze din rotor. 13.5. MOTOARE CU COLECTOR Motoarele descrise mai sus dezvolta un cuplu de pornire comparativ oiic, care poate fi sporit numai prin dispozitive care implica o pierdere de energie. Ele sunt apte pentru obtinerea unei viteze variabile fara pierdere de putere. In scopul, asadar, de a obtine cupluri de pornire mari este necesar a mtrebuinja o constructie diferita. Trasatura caracteristica a acestui tip de motor este ca debitele produse de pistoanele rotorului sunt colectate si distribuite in mod potrivit de catre un organ fix (colector sau distributor). Acest tip de motor va fi numit motor cu colector. Rotorul este format dintr-un numar de cilindri uniform spatiati purtand pistoane capabile sa se invarta in jurul colectorului fix, figura 13.16a. Un organ (numit transmijator) este interpus intre pistoanele statorului si rotor. Rotorul R este format dintr-un numar de cilindri purtand pistoane P dispuse uniform in jurul unui cere; toti cilindrii comunica cu un spatiu cilindric impartit printr-o diafragma T, concentrica cu rotorul, permitand acestuia sa se roteasca liber astfel ca cilindrii rotorului sa fie pusi succesiv in comunicatie cu doua compartimente a, b, care sunt prelungite in afara de rotor prin doua {evi de iesire fixe. Statorul cuprinde doi cilindri pe axa X-X, avand iesirile A si B. In jurul rotorului se gaseste un inel E in contact cu pistoanele P. Cu ajutorul inelului E putem imprima tuturor pistoanelor rotorului un anumit deplasament printr-un al doilea inel D actionat de pistoanele statorului i actionand inelul E printr-un lagar. Daca o miscare alteraativa este comunicata de stator inelului D, aceasta miscare va avea ca si consecinta aparitia unor debite in cilindrii rotorului care pot fi colectate la iesirile a si b, ale rotorului. Pentru studiul teoretic se considera rotorul cu un numar de pistoane, echivalent cu un rotor cu doua pistoane, de o anumita sectiune S, ale caror axe se afla pe linia Z-Z din planul diafragmei T, axa W-W ramanand fixa in spatiu in timpul deplasarii inelului E. In acelai timp rotorul R se invarte in jurul centrului diafragmei fixe T. care coincide cu centrul statorului, punct de intersectie al axelor X-X si Y-Y, figura 13.16b. Presupunem producerea unui deplasament oarecare intr-o directie W-W, pe o distanta r si fie ySunghiul dintre axa unuia din pistoane si Z-Z. 365

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing.loan I. POP

AVI / piston

\ %^r s

-4-15/

Figura 13.16. Schema de principiu fi deplasamentul inelului E in direcfia W Consideram deplasamentul produs ca o rezultanta a deplasamentelor elementare in directia diferitelor pistoane ale rotorului. Componenta miscarii pistonului considerat pe directia /3, r va fi: ra=r-sinp 13.72

Notand cu S, sec{iunea pistonului, se produce datorita acestui piston un deplasament: S = r p S = Sr-sin/3 13.73 Notam cu Se sectiunea unui piston echivalent, care printr-o miscare pe o distanta r in directia W - W ar produce acelasi deplasament al lichidului: S e = S e r = XSrsinfi Se constata ca: Se=y\S-sinp
0

13.74

13.75

Daca notam cu p numarul total al pistoanelor din rotor, pentru diferite unghiuri 0, care compun aceasta suma: p Deci (13.75) devine: Se=S- Ysin k-\ 13 77

*=l
366

P)

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Efectuand suma rezulta: Se -S-ctg n
K

13.78

Daca inlocuim efectul tuturor pistoanelor de o parte a axei Z - Z prinlr-un singur piston de sectiune S^cu axa pe linia W - W, deplasamentul in aceasta directie va fi acelasi. Se demonstreaza ca pentru o rotatie aistantanee a lui E deplasat pe o distanta oarecare r, in directia Z - Z, deplasamentul lichidului este acelasi in ambele sisteme. Consideram un piston a carui axa este inclinatS cu unghiul /? fata de axa Z - Z, figura 13.17, la care variatia deplasamentului datorita variatiei rotorului va fi: Daca arcul este foarte mic se poate considera: S\ = S /"] [cos j5 - cosyp + s)\ = s S rj sin p unde seste unghiul instantaneu de rotatie. 13.80

w
rrcos/5x

-Tj-COS (|S+c)

xv-i r 'i- /'y W|

i Figura 13.17. Deplasamentul pistonului situat la

unghiul fifafa de axa Z-Z In acest caz, deplasamentul total al lichidului este: Se\=s^S-rx-sin[3
i

13.81

Daca pistonul echivalent are o sectiune de arie Se se poate scrie: 8eX=e-S,-n 13.82 astfel ca: S'Sg'n =/ S- I - , - sinB o 367

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP de unde: Se =^S sin p 13.83

Relatiile (13.83) si (13.75) sunt identice. in consecinta, se pot studia cazuri de motoare cu colector, utilizand relatiile stabilite in scopul simplificarii analizei unui sistem oarecare de pistoane, ca eel ilustrat, printr-un singur piston echivalent. 13.5.1. Motor cu colector, cu conexiuni in paralel Un motor cu colector, de tipul celui prezentat in figura 13.16a. se poate lega cu un generator, ca in figura 13.18. G

Y2J/---

TRANS*fITATOR

Figura 13.18. Schema echivalenta pentru motorul sonic cu colector

' / / / / A A --' ." f / / , y

Q.
XWVJ

v| G !voi

Rotorul este reprezentat prin pistonul sau echivalent; a si b iesirile fixe din colector, care comunica cu rotorul si A, B, conexiuml statorului. Cele doua tevi, care due de la stator si colector in A si b, sunt a comunicatie printr-o teava comuna cu unui din polii unui generator bifazk Gsb, iar cealalta faza comunica cu iesirile B si a. Generatorul poate consta dintr-un singur piston cu dublu efect. suprafata a acestuia fiind in comunicatie cu A si b, iar cealalta cu B si a. Presupunem ca inelele transmitatorului sunt limitate in miscarep^ ghiduri paralele G, astfel incat sa interzica orice deplasament in directiile: sau ba, iar aria de sectiunii pistoanelor statorului este egala cu aria sectiune Sea pistonului echivalent al rotorului. Daca debitul produs generator este Qj, acesta se va diviza in doua debite Qn si Qj2, care actiona statorul, respectiv rotorul, avand in fiecare moment: 368

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP n. =Q + (?? 13.84

Transmitatorul poate primi un singur deplasament 6$, pe directia AB. Fie o) si cc>\ vitezele unghiulare ale generatorului, rcspectiv a rotorului. Din cauza rotafiei, se va produce in rotor un debit instantaneu, (4.27): 0/2 =(0\'^s Daca neglijam debitul pierdcrile prin perditanta si frecare, 13.85

tstantaneu 0, va fi in defazaj cu fata dc presiunea sonomotricc psi, si deoarecc debitul Qn este de asemcnea in defazaj cu deplasamcntui Ss, iczulta ca Ss i psi sunt in faza. Deoarece Ss este o functie periodica de co si stim ca: I4la dS$ dt ' dt se poate scrie in notatie vectoriala ca:
Qamax\=J>-Ss
max

13.86

13.87

wde Ss max este amplitudinea dcplasamentului Ss. Asadar, se poate scrie vectorial:

0/=0/1+2/2
Qi -j-tO-dsmax+M] <>S

1313.89

Din relatia (13.89) rezulta: 90 Dcci: 8

u

0/=0 Smax ^ w-K+">2)

13.91
,.

Q max

13-

10)f+0)

Lucrul efectuat dc rotor este: M-atl= psi 0,2 = Psi -otx-Ss Prin urmare, cuplul instantaneu este: 13-92

= psiSs

13.93

369

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Am stabilit anterior ca S$ si psi sunt in faza, deci notand cu 5Smax i pamax amplitudinilc accstor doua marimi, putem scrie:
Psi = Pamax'sin M 13.94

5s=8Smax^<ot inlocuind relatiile (13.94) si (13.95) in (13.93) vom avea: M = pamax-8Smas-sm cot Cuplul, in consecinta, pulseaza, iar valoarea lui medie va fi:
n
i/ _ Fa max

13.95

13.96

-fin
"Smax i -i 07

Daca C5 este capacitatea din circuit prin care actioneaza debitul Qt. se poate scrie modulul, rela|ia (5.2), astfel: rezulta:
Qamax\ =(CS Pamax

a
ia max 1 __ /-> *~S 'Pamax 0)

sau:
<?Smor = C5 'Pamav
1398

Inlocuind relatia (13.98) in (13.97), se obtine

M=

_Smax_

13.99

Din relatia (13.90) se poate scrie: O

2

13.100
+0)

8Smax =

(Ox

inlocuind relatia (13.100) in (13.99), se obtine:

M=
M =------ -f

'
\

13.101

Daca notam cu S^maxfi amplitudinea deplasamentului generatorului. relatia (13.98) devine: Slamgx 370
m

'.Smwcg

u.iv_

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Deci relatia (13.101) devine, prin inlocuirea lui Qamaxd\n (13.102):
,.2 c2

sau:

M=

'?Smax8 *
13.103

2CS\G >2+(O$) S Smaxs M= ----------------- rr

2Cc-

Din rclajia (13.103) se constata ca cuplul este un maximum cand o, = 0, adica la pornire. Daca alegem viteza unghiulara normala a>\ ~2co, adica daca rotorul functioneaza cu o viteza dubla celei sincronc, din relatia (13.103) se obtine:
M

m2a =

ScM
2CS1+
V o) j

$1

Si 2-Cs-5

>Smaxg

Smaxg

=Smaxg

\0CS

dar Mm = 5 Mm2a, deci cuplul dc pornire va fi de 5 ori mai mare decat cuplul normal. In consecinta, acest tip de motor cste potrivit pentru scopuri de tractiune si cazuri in care se cere o autoreglare a puterii. Determinarea presiunii sonomotrice maximc, pamax. Din relatia (13.102) stim ca: iar din relatia (13.91) avem: Qamax-03'5*
J! *a>

O
Smax -'

max g

sau:
to'fifyimg

1199996 14

8
"bmax r^. zr

^Smaxg

13.104

Jo){ +0) 371

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a f i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Dar, conform relatiei (13.98):
u

Smax

^S

Fa max

sau: _ Sm
Pa max

13.105

cs
Inlocuind relatia (13.104) in (13.105) se objine: 13.106
Ssmaxg

CJl+

' co V
CO

Din relatia (13.106) se vede ca pamax este de asemenea, maxima la pornire si descreste cu cresterea vitezei unghiulare C0\. Calculul puterii
i

P = M a>\ =a>\ 1C

S max g

13.107

CO

Puterea este maxima pentru valoarea lui co la care exprcsia (ah \2 1+ este maxima, ceea ce se intampla cand co, = co, adica la viteza de

\e>)

sincronism. Factorul de putere cos0 Din relatia puterii (5.38) avem:

p = Pamax 'V^amax .cos0
2

rezulta:
CO,

COS 0 -

IP
Pamax

2Cc-

28
f \2
KCO

Smaxg '"'I

Qa 1+

; ramax

Qa

372

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan 1. POP

2

^M?-ffll <B, co-S Smaxg \2

CO

2CS

'S macs Cc-Jl+ CO

<yrJl +
COS 0 =

*>l) \2

CO

CO

COx

L*l&
CO-M+ hr CO

? V1
no v co

2 0-J ---------------------------------co + <y.

Deci:
COS0 =

yjco2
1 2

+ cox

Se observa ca la pornire co^ = 0, cos- & ~ 0 si cos <2> > 1 cand , > co. Deci cste avantajos ca motorul sa functioneze la o viteza circulara maxima posibila. La viteza de sincronism co = ca\, deci relatia (13.108) devinc: cos0 = ~\= = O,7l La o viteza de doua ori mai mare a>x - 2co , relatia (13.108) devinc: cos0 = -y=s0,89 In studiul de mai sus s-au neglijat perditantele, dc care se tine seama usor la analiza mai complcta, urmand un procedcu analog cu eel prczentat in cazul motoarclor asincrone fara colcctoarc. 13.6. REDRESAREA DEBITELOR SONICE POLTFAZATE Otyinerea unui debit continuu dc la gcneratorul sonic cu m faze, se realizcaza prin montarea ficcarei faze a unui ventii de retinere si a unuia de refulare, obfinandu-sc in acest caz, la o variatie sinusoidala in linia sonica, o descarcare de lichid prin ventilul de refulare, atunci cand aceasta are presiunea mare, urmata de o incarcare cu fluid a linici prin ventilul de aspirate in intervalul de suctiune. Daca toatc admisiile respectiv refularile sunt legate la un circuit unic cu admisie i refulare, se obtine un debit de fluid unidirectional, rezultand

373

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP principiul unei pompe hidraulice obisnuite. Curgerea este intermitenta. fiecare rotatie a rotorului pompei furnizand impuls de prcsiune si unul de suctiune in circuitul unidirectional de "debit continuu". O ascmenea pompa poate fi asimilata unui generator sonic monofazat, care produce un debit sonic:
Qi - Qa max s<" <* [cm3/s] 13.109

Daca generatorul este polifazat si fiecare faze are supape de admisie si refulare, concctate la un circuit de "debit continuu", numarul impulsurilor pcntru fiecare rotatie fund egal cu numarul de faze m. In mod curent, fazele sunt uniform distribute, astfel ca celc cu impulsuri rczultate sunt de asemenea uniform distribuite. Presupunand ca dcbitul unci faze urmareste deplasarea pistonului gcneratorului, atunci o semipcrioada din rotatie se produce cu ventilcle de refulare inchise, iar cealalta cu cele deschise. Debitul, in timpul unei rotati complete poate fi exprimat printr-o curba Fourier discontinue

*=Qd,

f(cot) functia poate fi

in care conform conditiilor lui Dirichlct, forma [64]: rcprezentata sub

.. . sin cot 1 f(a*)= -+-2 re

COs(2ncot)

1-2-S
n=i (2nf-\
.

13.111

unde n e (l... oo), numere intregi. Daca se adauga m - 1 curbe ca cca reprezentata de relatia de mai sus si se ia Qamax =1, debitul total Q, pompat sprc exterior va fi exprimat de:
k = m-\ k=0 (

Qi\~ X f\(t+

2K V m
k=m-\Cos2n-\w+-

13.112 V V m

undc este unghiul dintre doua faze consecutive. m Din relatia (13.112) seobtine:

2 In

k l 1k ^~ =0

.(

m k - 2 ^ 71
.

r 2/br m-2 1

to

{2nf-\
13.113

374

Tratat de t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

m-\

In > sm\ cot-\ ------------V m

sin

In sin l7 ----m Lm m 2m

m-\ In l m

13.114

dar

13.115

In
sin\ m ----- \=smn=0 m \ ) deci relatia (13.114) devine: "'^ .( . In m

Deci relatia (13.113) devine prin inlocuire:

n I
n

co m-\

--2-ZZ
n=0k=Q

cos2n-\ cot+k -----m

13.116

{2nf-\

Pentru fiecare armonica de ordinul n, se poate scrie: ie:

i=0

Z cos

-l

i 2^ -

sin in\ 2n-

m-2n . ( m-\ 2n" cos 2n-\ cot + ------------

I
im sin 2n-

2m,

m respectiv:
m-\

A-=0

2 cos 2n-

cot+k-----m

=m-cos 2n-\ cot +

m-\ m

71

13.117

Expresia (13.117) estc egala cu zero, pentru toatc valorile lui n, cu exceptia cclor pentru care n ------- =M-n (unde Meste un numar intreg), sau: M n=^ Daca relatia (U.lls) este scnsa sub lorma : m-\ Z 13MS

cos
A=0

2k-n
L V " v /J

( 1 =m-cos 2n-cot+2n-\ 1 ------ n

L

In

cot-

375

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP = m cos m-M-cot m-M-(m-l)-x

2
=m-cos[m-M cot + M (m-\)-fr]

2m
13.119

Folosind relatia trigonometrica: cos [a + p)=cos a cos (5 -sin a sin /? din relatia (13.119) obtinem: cos\m M cot + M (m-\)-7r\= -cos( m- M cot)-cos [M (m-1)- x]-sin(m -M-Qj)t -sin [M (m - l)-7r] dar:

cos

[M\m-\ )-n\=\
sin[M(m-l)?rU0 Dcci

relatia (13.119) devine:

m-\

T] cos
k=0

2k-n
In A cot +

=m cos(m M cot)

13.120

Valoarea m corespunde unui numar par, iar valoarca pozitiva unui numar impar dc faze. Condi{ia (13.118) arata ca n fiind intreg, daca m este un num5r par. Mar putea fi par sau impar. Totusi daca m este impar, Mtrebuie sa fie par. Aceasta regula este cchivalcnta cu a spune ca produsul m M trebuie sa fie un numar intreg, asa cum s-a aratat in relatia (13.118). Cu substitutia de mai sus, debitul total injectat in circuitul de utilizare, in timpul unei rotatii a arborelui generatorului poate fi exprimat prin:
m

Qt =

Qa, it

cos (m-M cot)

i+Z
...=o

13.121 (m-M) -l
2

unde Qamax este amplitudinea dcbitului uneia dintre faze. Factorii M= 1,2, 3,..., daca m este par si M= 2, 4, 6, daca m este impar. Formula (13.121) arata ca acest debit total cuprinde doua parji: a) una constants: 0, =m Qamax n

b) o serie de armonici ale debitului cu amplitudini din cc in ce mai mici, cu cat ordinul dc amplificare al frecventei este mai mare. 376

Tratat de t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan 1. POP Daca to cste frecvcnta unghiulara fundamentals a unei faze, frecvcntelc unghiulare ale armonicelor sunt multiplu de m-M . Amplitudinile Qamax-A ale acestor armonici se obtin multiplicand
~

debitul continuu constant Pi cu factorul f ----- ~-z=i. nm-M) -lj a) De exemplu, armonica cca mai mica pentru o instalatie trifazica m = 3, corespunde numarului M = 2, deoarece m = 3 este impar. Multiplul de frecventa va fi 3 -M= 6 ori fundamentale si amplitudinea:
n

Q,-2

J-m-Qamax J-2-Qamax

rczulta: Qamax^=WM9-Qamax

b) Pentru o instalatie cu 4 faze; m = 4, cea mai mica armonica corespunde la M= 1, deoarece m = 4 cste un numar par. Amplitudinea acestei armonici este:
O _/-) f _w' g "tax ________ *
2

_' ^'/Uamax

(-M) -l

(-M)2-l

;r-(42-l)

Via wax^=1 ~ u>^ ' " ila max

adica mai mult de 3 ori valoarea de la masina trifazata. Multiplul dc frccvenfa a primei armonici a unei masini cu 4 faze va fi: m-/l=4'l=4 ori fundamentale Numarul dc rang al armonicilor n, care apar in relatiile (13.115) si (13.117) nu scmnifica faptul ca exista in acel loc o armonica. Singurcle locuri in seria dc numcre intregi n = 1, 2, 3, ... undc asemenea armonici cxista sunt determinate doar de relatia (13.118): ., m-M ,. n=N= -------= intreg 2 Astfel pentru o masina trifazata, nu exista armonici cu exceptia rangurilor 3, 6, 9, etc., iar pentru o masina cu 4 faze, numai pentru n = 2, 4, 6,..., etc. Pentru 5 faze, rangurile armonicilor date de conditia (13.118) sunt n = 5,10,15,..., etc. Formula (13.118) da posibilitatea calcularii efectelor combinate ale frecventelor fundamentale si armonicilor datorate redresarii.
377

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP 13.7. COMPONENTELE SISTEMELOR SONICE Sistemele sonice sunt caracterizate prin capacitatea de a transmite energia cu un nivel inalt de eficienta. In sistemele sonice energia mecanici este transformata in energie potentials de un generator sonic, aceasta esic transmisa prin intermediul unui lichid motoarelor, care in final o convertesc din nou in energie mecanica. 13.7.1. Motoare sonice In general, motoarele sonice constau dintr-un stator (carcasa) care converteste un debit sonic in energie mecanica. Rotorul este elementul de transmitere a puterii, el fund pus in miscare de impulsurile din stator. Motoarele sonice pot fi clasificate in doua grupe: Motoare sonice sincrone; Motoare sonice asincrone. 13.7.1.1. Motoare sonice sincrone Trebuie sa se puna accentul pe obtinerea unor componente sonice eficiente, deoarece sonicitatea face parte din directiile de viitor, si este de un mare interes construirea unor asemenea sisteme de transmitere a puterii, prin intermediul unor generatoare sau motoare sonice sincrone.
A-A

J^
Figura 13.19. Motor sonic sincron cu rotor pentagonal Vitezele de rotatie a acestora nu sunt egale, de exemplu, un generator care functioneaza cu viteza mare poate actiona un motor de viteza mica, iar acest tip de motor este redat in sectiunea din figura 13.19, iar in figura 13.20 o solutie proiectata de colectivul de Actionari Hidraulice al 378

-X-

T r a t a t dc t e o r i a s o n i c i t a t ii - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP catedrei de Masini - Unelte si Roboti Industriali din cadrul Universitajii 1 ennice din Cluj-JNapoca.

., ...

., .

Figura 13.20. Motor sonic sincron cu rotor

pentagonal Motoarele sonice sincrone sunt actionate de generatoare cu trei faze, astfel ca motoarele includ eel putin trei grupe de pistoane, fiecare grup fiind conectat la o anumita iesire, astfel incat sa se furnizeze debit pe fiecare conducts. Instalarea motorului se face prin conectarea celor trei linii (conducte) de transmisie a puterii, la cate un grup de pistoane a motorului sonic. Rotorul motorului este de o constructie specials, astfel incat pistoanele care

379

Tratat de t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP sunt in contact cu el se misca dup& o sinusoida. Deci cand rotorul se roteste cu un anumit unghi, ecuatia miscarii va fi: v= unde: v viteza unghiulara de rotatie a motorului; co frecventa generatorului sonic trifazic; n - modulatia completa a rotorului motorului. Astfel ca:
l

13.122

R= 13.123
u

unde R este raportul de reducere a turatiei. Directia de rotatie a motorului sonic poate fi schimbata prin interschimbarea intre ele a doua faze, in mod similar motoarelor electrice trifazate. r-S

m S P m

Af m

Figura 13.21. Modul de conectare a motorului Conexiunile conductelor specifice schimbarii sensului de rotate sunt ilustrate in figura 13.21, in care: g - ventil pentru schimbarea fazelor; h - condensatoare absorbante a socurilor de presiune care apar la schimbarea fazelor; k - dispozitiv de inchidere a liniilor; g - comutator schimbator de faze; m - punct de presiune stabilizata, pentru compensarea pierderilor din sistem; O versiune de motor este cu modulare axiala cu un raport de demultiplicare 1/6 (cilindri sunt instalati axial in stator), care pot fi actionati pe ambele fete sau numai pe una, dupa cum se poate observa si in figura 13.22. Aici discul a este modelat pe partile laterale, ca in detaliul c. Cilindrii 1, 2, 3 se conecteaza cu conductele I, II, III. Solujia proiectata de colectivul de Actionari Hidraulice al Catedrei de Masini - Unelte si Roboti Industriali din cadrul Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca, figura 13.23, permite obtinerea unei miscari de rotatie a 380

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP arborelui 1 datorita a trei faze defazate cu 120 aplicate pistoanelor antagonice care pun in miscare un rotor cu profil de cama dubla. A-A
3 12 3 1 H t'.WWM)BM'.'.

Figura 13.22. Motor sonic cu cilindri statorici axiali

\is
1

j-i-

..... Figura 13.23. Motor sonic cu cilindri statorici axiali

Tratat de t e o r i a s o n i c i t S t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Componentele motorului asincron prezentat in figura 13.23 sunt: 1 - Arbore intrare 13 - Capac dreapta 2 - Manseta 14 - Rulment 3 - Piulita 15 - Piulifa strangere 4 - Capac rulment 16 - Dop filetat 5-Rulment 17-Pana 6-Capac stanga 18 - Inel stanga 7-urub 19-Piston 8 - urub 20 - lnel O 9-Inel O 21-Inel O 10 - Tambur port-piston 22 - Di stantier 11 - Corp motor 23 - $urub 12 - Rotor poliprofilat 24 - aiba stanga 13.7.1.2. Motoare sonice asincrone Performanta optima a motoarelor asincrone se otyine atunci cand viteza de rotatie si momentul motor pot varia in functie de particularitatile operatiilor de efectuat. O prima varianta de motor asincron este ilustrata in figura 13.24, in care pot fi vazute urmatoarele componente: a, b, c - conexiune cu cilindru extern pentru fiecare din liniile de transmisie a fluidului; e, d - inele exterioare sau interioare pentru bilele de rulmenti, unde inelul exterior este ac^ionat de corpul cilindrilor (a,b,c); f, g, h - cilindri interai, cu pistoanele f, g', h' presate de arcuri: p, g - fragment de sfera; 1, m, n - orificii mici pentru conectarea cilindrilor f, g, h. Acest motor functioneaza prin conectarea cilindrilor a, b, c la trei faze sonice de transmitere a fluidului (inelul exterior al rulmentului), e. d rotindu-se cu amplitudine constanta, cilindrii rotitori avand tendinta de a se roti in jurul centrului rotorului. Rotatia inelului interior exercita o miscarc relativa asupra pistoanelor rotorului astfel incat exercita o pompare a fluidului prin orificii (canalele 1, m, n), si prin urmare, rotorul va incepe si se mite cu o viteza mai mica decat cea a lui e. Arborele rotorului va exercita un moment constant ca valoare si directie. Micsorand sectiunile de trecere 1, m, n, creste rezistenta la inaintare a fluidului, viteza rotorului va fi apropiata de viteza de sincronism, iar pe de alta parte momentul de poraire va fi mic.

382

Tratat de t e o r i a somcitatn - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

Figura 5.24. Schema principiala a motorului sonic asincron trifazat La motorul asincron trifazat prezentat in figura 13.25, unde se pot distinge urmatoarele componente: A. Stator 1, 2, 3 - cilindrii, fiecare este conectat cu trei pistoane 4, 5, 6 - elemente de conectare a cilindrilor

7 - lagar potrivit suprafetei slerice 8 - suprafata sferica B. Transmisie

C. Rotor 9 - suprafata sferica 10, 12 - cilindri port rotor 11 - rulmenji 13 - arborele motorului 14-pistoane 15 - elemente de conectare a 16 - supapa cu ac, acjionata manual pistoanelor 17 - arcurile pistoanelor

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Pentru functionarea motorului, ieirile statorului vor fi conectate fiecare trei la o faza. Pentru un moment de pornire ridicat supapa se va deschide manual cu roata (18), dupa pornirea motorului, si va atinge viteza normala. Dupa aceasta supapa va fi ajustata astfel incat sa descreasca la minim.

Figura 13.25. Motor sonic asincron trifazat O alta solute de motor asincron, fara cilindri, este prezentata in figura 13.26. Acest concept are urmatoarele componente: 1 - stator cu trei pistoane. 2 - arc, 3 - piesa cu suprafata sferica oscilanta , 4 - rotor si 5 - arbore.
384

Tratat de t e o r i a sonicitatii - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

1

7 Figura 13.26. Motor sonic asincron trifazat fara cilindri

Piesa (3) executa o miscare oscilanta datorata celor trei presiuni . defazate aplicate pistoanelor statorului 1 si are un contact sferic cu frecare cu rotorul 4. Arcul 2 tinde sa mentina piesa mobila 3 in pozuie normala fa|a de axul rotorului. Pulsatiile debitului trifazat din statorul 1, determina deflexia planului frontal al piesei 6, care se inclina fata de axa motorului, linia de maxima inclinare a acestui plan rotindu-se uniform in jurul axei, inclinare care se face impotriva arcului 2. 13.7.1.3. Motoare cu colector

Conceptul reprezinta de fapt o pompa axiala cu pistoane, modificata astfel incat sa genereze impulsuri de debit si presiune. Acest tip de motor este reprezentat in sectiune axiala in figura 13.27, unde excentricitatea sj directia de curgere se schimba la fiecare perioada, in timp ce rotorul se invarte in aceeasi directie. Alimentarea motorului este facuta prin orificiile (1, 2), dar inclinarea discului fulant este determinate de diferenta de presiune aplicata pe pistonul p care angreneaza partea din spate a discului fulant. Motorul asincron prezentat in figura 13.27 are urmatoarele componente: A. Stator 1,2- iesiri ale pistoanelor rotorului 3,4 - iesiri ale pistonului P P - piston pentru schimbarea unghiului de inclinare a discului fulant 385

Tratat de teoria s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP B. Transmisie 5 - piesa sferica 6 - disc fulant C. Rotor 7, 8 - pistoane 9 - grup rotativ (blocul cilindrilor) 10 - arbore de iesire.

5 Figura 13.27. Schifaprincipiala a motorului cu colector

A

...

In figura 13.28, este prezentata o variants constructive a unui sonic cu pistonase axiale cu 9 faze, adaptabil si pentru 3 sau 6 faze. posibilitatea de reglare a deplasamentelor, care poate functiona si generator, proiectat de colectivul de Acjionari Hidraulice al Catedrei Masini - Unelte i Roboti Industriali din cadrul Universitatii Tehnice Cluj-Napoca.

<x=ttL

Figura 13.28. Motor sonic cu 9 pistonase axiale

386

Tratat de teona sonicitatu - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP 13.7.2. Generatoare sonice

Figura 13.29. Generator trifazat cupistoane antagonice In figurile 13.29 si 13.30 este prezentata o varianta constructive de generator sonic trifazat cu doi arbori cu excentrici si pistoane antagonice, proiectata de colectivul de Actionari Hidraulice al Catedrei de Masini - Unelte $i Roboti Industriali din cadrul Universitajii Tehnice din Cluj-Napoca. O sectiune a solutiei prezentate este redata in figura 13.30. In figura 13.31 este prezentata o solute de motor sonic trifazat, rotativ, care transforms o miscare alternanta liniara a fazelor in una de rotatie continua, prin intermediul unor cuplaje unisens, proiectata de colectivul de Actionari Hidraulice al Catedrei de Masini - Unelte si Roboti Industriali din cadrul Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca.

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

; Figura 13.30. Generator trifazat cu pistoane antagonice

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan 1. POP

m I
.._

fafflm
Tf x
I

K&* ssr

Figura 13.31. Motor sonic trifazat rotativ unisens 13.7.3. Pompe sonice Din punct de vedere al deplasamentului, putem distinge urmatoarele grape: Pompe cu deplasament fix, care nu poate fi schimbat fara inlocuirea unor componente. 389

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Pompe cu deplasament variabil, care pot livra volume diferite de fluid prin control extern, fara a schimba componente.

13.7.3.1. Pompe cu deplasament fix Exista diferite tipuri de pompe sonice cu deplasament fix, dar cele mai interesante sunt urmatoarele: 13.7.3.1.1. Pompa cu membrana Asa cum se vede in sectiunea din figura 13.32, pompa cu membrana nu este decat o diafragma fixata strans intre doua placi de metal.
dwcmetaic

Figura 13.32. Pompa cu membrana Avantajul major al pompei cu membrana consta in eficienta volumetrica ridicata.

390
3=

tHMJ

Sfl

----- L

^^

-'-

Figura 13.33. Pompa cu membrana

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ.dr. ing. loan I. POP O variants constructiva a pompei cu membrana, proiectata de colectivul de Actionari Hidraulice al Catedrei de Masini - Unelte si Roboti Industriali din cadrul Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca, este redata in figura 13.33. 13.7.3.1.2. Pompa sonica volumetricsi Dupa cum se remarca si in sectiunea din figura 13.34, elementele de baza a acestui tip de pompa constau in urmatoarele: 1 - ventil de aspiratie; 2 - ventil de refulare; 3 - cilindru incarcat cu aer; 4 - conducts de refulare; 5 - conducta de aspiratie; 6 - piston; 7, 8 arcuri.

391

i sl-

Figura 13.34. Pompa volumetrica

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP La o privire mai atenta a undei furnizate de pompa, se poate vedea ca eficien|a de pompare create atunci cand elasticitatea arcurilor (7, 8), pistonul (6) si masa apei din camera de pompare sunt in conditii de rezonanta relativ la frecventa impulsurilor sonice receptionate din conducta (5). Cu toate acestea, conceptul prezinta o problems de proiectare care este adesea defectarea arcurilor (7, 8). O varianta constructiva, proiectata de colectivul de Actionari Hidraulice al Catedrei de Maini - Unelte si Roboti lndustriali din cadrul Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca, a pompei volumetrice este redata in figura 13.35.
.

Figura 13.35. Pompa volumetrica tubulara 392

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP 13.7.3.1.3. Pompa sonica fara supape Pompa sonica fara supape opereaza conform principiului ca un piston care se mica intr-un cilindru comprima fluidul pe cursa de inaintare p il destinde pe cursa de retragere. Ea prezinta o eficienta ridicata datorita componentelor cu jocuri foarte mici ?i gradului de prelucrare inalta a suprafe|elor in contact. Oricum, sunt esentiale fluide de inalta calitate pentru a obpne o durata de viata mare a ansamblului. Aceasta pompa, prezentata in figura 13.36, este formats din ormatoarele componente: 1 - cilindru; 2 - piston canelat radial; 3 - ansamblu arbore cotit-biela; 4 - orificiu de aspiratie; 5 - orificiu de refulare; 6 - camera de presiune; 7 - canale piston.

Figura 13.36. Pompa sonica fara supape Principalul avantaj al acestui tip de pompa consta in faptul ca functioneaza cu o eficienta volumetrica inalta. Varianta constructiva, proiectata de colectivul de Actionari Hidraulice al Catedrei de Masini - Unelte i Roboti Industriali din cadrul Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca, a pompei fara supape este redata in figura 13.37.

Figura 13.37. Pompa sonica fara supape 13.7.3.2. Pompe sonice cu deplasament variabil

Tratat dc teoria sonicitatii - Prof. univ. dr.ing. loan I. POP

i

Exists pompe la care este posibila schimbarea marimii camerei dc pompare, prin intermediul unor controale externe si fara schimbarea nici unci componente. Acestea sunt asa numitele pompe cu deplasament variabil. [46] 13.7.3.2.1. Pompa sonica cu piston, cu deplasament variabil Acest tip de pompa este formats dintr-un numar de unitati de pompare cu piston, fiecare dintre acestea avand un deplasament fix. Variapa deplasamentului total se face prin intermediul unui mecanism cu o masi inertiala. Dupa cum se vede si in figura 13.38, pompa este formata dm urmatoarele componente: 1 - pistoane de presiune 2 - supapa aspiratie 3 - pistoane inertiale 4 - supapa refulare 5 - ansamblu biela-manivela pentru actionarea pistoanelor de presiune 394 6 - cuplaj de actionare 7 - cuplaj inertial 8 - arcuri de tensionare 9 - conexiune fiexibila 10 - contragreutate

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan 1. POP

/^yV*ro
Figura 13.38. Pompa sonica cu piston, cu deplasament variabil Sistemul inertial men^ine constants presiunea in conductele de lucru, consumul dc energie al motorului primar fiind proportional cu energia de icsire. 13.7.4. Conductele de lucru si dispozitive de inchidere Datorita conditiilor de lucru din sistemele sonice, cea mai potrivita alegcre pentru sistemul de tevi si pentru fitinguri, este otelul. Acest material se potriveste eel mai bine pentru obtinerea unor etansari maxime, in conditiile in care parametri dc lucru sc schimba. Dispozitivele dc inchidere au rolul de a inchide liniile dc lucru sonice atunci cand presiunea din conductele sccundare scade. Dupa cum sc poate observa si in figura 13.39, la orificiul a este legata linia dc lucru, iar la b motorul actionat.

Figura 13.39. Dispozitiv de inchidere cu piston

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ.dr. ing. loan I. POP Elemental de inchidere este constitait dintr-o tija cu diametru variabil. O alta varianta de dispozitiv de inchidere este ilustrata in figura 13.40, undc traductorul de presiune este diafragma, dar elemental de inchidere este tot o tija cu diametru variabil.

de inchidere cu mem brand -Figura 13.40. Dispozitiv 13.7.5. Condensatoare sonice Rolul condensatoarelor este de a echilibra presiunea dintre doua conducte. Daca presiunea scade in una dintre ele, condcnsatorul o va conccta la cealalta, unde presiunca estc mai ridicata. Aceasta versiune de condensator este ilustrata in figura 13.41.

tija

pislon piston

carcasa arc-

carcasa arc -

0nn ~sP^- 2
Figura 13.41. Condensatoare sonice 396

Tratat de t c o r i a s o n i c i t a t n - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP O alta functie a unui condcnsator este aceea de a inchidc o conducts in care este presiune scazuta, dupa cum sc poate de altfel observa i la dispozitivul prezentat in figura 13.41. Accsta este cazul in care condensatorul functioneaza ca i dispozitiv de inchidcre. 13.7.6. Transmiterea impulsurilor de forta prin lichide Spre dcosebire de transmiterea puterii prin lichide, descrisa in paragrafele precedente, in care miscarea oscilatorie armonica a lichidului era caracteristica, transmisia fortelor cu durata scurta si forma determinata prin lichide este rczolvata in mod special. Undele transmisc pot avea orice forma prestabilita sj trcbuie generate la un capat al coloanei lichide de un generator proiectat in acest scop, avand in vedere i receptorul undei, plasat la celalalt capat al coloanei. Aplicaplile de acest tip sunt interesante atunci cand este nccesar a transmitc forte relativ mari, de durata scurta, catre un receptor situat la distanja fata de generator. Transmiterea nu este instantanee ci depinde dc viteza de propagare a sunctului in lichidul considcrat. In dispozitivele de acest fel exista o conducta de legatura intre generator i receptor iar in apropierea generatorului se cupleaza la conducta o capacitate. Intre generator i receptor, dc preferurfji in apropierea receptorului, se monteaza un dispozitiv pentru atenuarea undelor reflectate care ar avca circulajia de la receptor la generator. In lipsa acestui dispozitiv undele multiplu rcflectate care ar circula intre receptor si generator ar interfera cu comenzile generatorului si ar avea un efect neplacut asupra receptorului. Acest dispozitiv ar putea fi o supapa care se deschide spre receptor dar avand o mica deschidcre prin corpul ei. Efectul este acela ca unda directs trece liber prin supapa in timp ce unda reflcctata este atenuata din cauza trecerii cu frecare mare prin deschidcrea de sectiune mica din corpul supapci. Actiunea acestui dispozitiv este deosebit de importanla avand in vedere ca practic este imposibil a proiecta un receptor care sa absoarba intreaga cnergic a undci directe. Daca se noteaza cu v viteza stratului de lichid din conducta in apropierea generatorului, pjg presiunea la un moment dat, in kgf/cm2,
y

atunci relatia intre accste cantitaji este aproximativ pig = pentru apa sj pjg = pentru ulei i produse petroliere.

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan 1. POP De notat ca presiunea depinde numai de viteza v. Ca exemplu concret sa presupunem ca se cere la receptor o presiune de 100 kgf/cmt" care sa actioneze pe un piston de 1 cm2, cu o cursa de 1 cm, timp de 1/1000 secunde. Sa presupunem ca se foloseste ulei in linia de transmisie si deci viteza lichidului la generator trebuie sa fie: >/ = 9-/?/g =9-100 = 900 cm/s Deplasamentul de lichid la receptor va fi 1 cm3 in timp de 1/1 000 s. Cantitatca medie de lichid in unda la receptor va fi de 1000 cm'/s si daca presupunem ca nu exista pierdcri dc energie in linie, sectiunea conductei trebuie sa fie 1000/900 =1,1 cm2 si presiunea la generator si la receptor de 100 kgf/cm2. Tinand seama de pierderile datorita vitczei mari a lichidului prin supapa de amortizare, va fi nevoie de ca la generator sa se ia o presiune ceva mai mare. Energia pierduta se transforms in caldura de-a lungul linei dc transmisie. Pentru a obtine la generator, sa spunem o presiune de 100 kgf/cm". sc poate folosi o cama acfionand pe un piston si deplasand o cantitatc de lichid intr-o capacitate. De exemplu, se poate folosi un piston de 2,5 cm diamctru, acjionat de o cama cu o cursa de 0,6 cm, provocand astfel o dcplasare dc aproximativ 3 cm si o capacitate de 380 cm', lichidul utilizat fund uleiul. Comprimarea lichidului in raportul 3/380 va da o presiune de aproximativ 110 kgf/cm2 in lichid, considerand coeficicntul de elasticitate al uleiului de 14000 kgf/cm2. Socul de presiune in capacitate la trecerca camei peste pistonul generatorului va provoca o unda in linia de transmisie care in conditiile descrise va transporta cantitatea de energie necesara receptorului. Cu acest aranjament linia de transmisie poate fi inchisa sau deschisa dupa dorinta cu un simplu robinet de linie. Descrierea de mai sus se potriveste pentru actionarea unui receptor care nccesita impulsuri scurtc la intervale date. Daca in locul unui generator cu cama rotitoare se foloseste un dispozitiv generator de tip ciocan care sa loveasca pistonul brusc, se poate transmite un singur impuls. In figura 13.42 este reprezentat un generator de impulsuri care produce unde prin apasarea brusca asupra pistonului j (dc exemplu la treccrea unui tren). Pistonul j functioneaza in spatiul h. Presiunea in camera h, care apare atunci cand pistonul j este actionat brusc cu o forta mare, actioncaza asupra supapei conice k avand la cclalalt capat un piston / functionand in camera m cu un diametru considerabil mai mare decat orificiul n sau camera intermedial -398

Tratat de teoria sonic i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Camera m estc conectata la linia de transmisie p prin dispozitivul de atenuare a undelor g care este destinat a absorbi undele reflectatc, iar lichidul este transmis liniei la o presiune medie relativ scazuta. Un orificiu r trecc prin pistonul $i supapa k, I si in camera s se monteaza o supapa cu bila sj resort t. Apasand asupra pistonului /, presiunea create in camera h la valori foarte mari si aceasta presiune actionand asupra bilei t, depaeste presiunea liniei astfel ca intregul piston-supapa, k, I, se mica inainte; imcdiat cc supapa conica se dcschide presiunea din camera h poate actiona pe o suprafata mult mai marc a pistonului (diametral camerei m). Efectul este ca se produce o micarc brusca a pistonului diferential astfel ca o unda de impuls foarte puternica este trimisa in lungul liniei p, amortizorul g de unde se deschide permi^and treccrea unci unde de mare intensitate in linia de transmisie.

Figiira 13.42. Generator de impulsuri de fornix Unda este transmisa prin linie la dispozitive de cxecutje, care in esenta sunt pistoane sustinutc de resorturi. Sub impulsul unei presiuni brute in linie, pistonul produce o lovitura asupra mecanismului de executic. Unda reflectata care apare la receptor se propaga la generator unde in dispozitivul g se amortizeaza. Dispozitivul de amortizare a undelor reflectate poate fi montat i la receptor sau poate fi prevazut in circuit in mai multe puncte. Daca h este pus in comunicatie cu rezervorul care asigura presiunea medie in sistem, presiunea se dcscarca in acest rezcrvor i nu apare in linia de transmisie nici o unda atunci cand se apasa pe/ 399

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Mecanismul de sincronizare a tragcrii cu mitraliera printrc paletele elicei in miscare, la avioanelc utilizate in primul razboi mondial, constituie o aplicatie a transmiterii impulsurilor de forta de la o cama solidara cu axul elicei la tragaciul armei. In figura 13.43 se reprezinta schematic instalatia. Cu A s-a notat generatorul de impulsuri montat pc axul elicei, cu C dispozitivul de executie care este constituit dintr-un piston sustinut de un resort Dispozitivul de executie cste descris ca un mic ciocan sonic. Cu B s-a notat dispozitivul dc comanda a tragerii, dispozitivul consta dintr-un piston tinut de un resort. Pistonul putea fi actionat cu mana.

-p

777T,

A^/- ..................

Figura 13.43. Schema de principiu a instalatiei de sincronizare a tragerii cu mitraliera printre palele elicei Pistonul generatorului acjiona lichidul dintr-un cilindru de la care plcaca o teava de cupru cu petrol, la mitraliera, unde se afla ciocanul care lovea tragaciul mitralicrei. Rotind cama generatorului repede, se produc impulsuri care se transmit prin coloana lichida la tragaci. Dc remarcat ca in aceste conditii unda nu actioneaza pistonul B deoarecc deviatia din linia principals spre B cste aranjata sa aiba o inertie mare, i la frecvente ridicatc curentul absorbit e ncinscmnat. Apasand pistonul B, acesta ridica presiunea medie in instalatie sj permite ciocanului sonic de la tragaci sa atinga tragaciul. Tragand pistonul B, presiunea medie se micsoreaza si chiar daca ciocanelul oscileaza, el nu mai atinge tragaciul, pozitia sa medic fund deplasata. Judccand instalatia din punct de vedere hidrostatic, presiunea de la generator ar actiona in primul rand pistonul pompci B, iar ciocanul mitralierei nu s-ar mica. Accst lucru se intampla atunci cand generatorul este rotit foarte lent, cu mana. La rotatia rapida a generatorului, inertia circuitului pompei B este marc i pistonul B nu poate urmari frecventa impulsurilor, in schimb acestea actioneaza ciocanul tragatorului. 400

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Instalatia a fost descrisa lucrand cu o presiunc medie de 5 atmosferc, impulsuri de presiunc de peste 100 atmosfere cu durata de aproximativ o jumatatc miime de secunda. 13.7.7. Ciocan sonic Asa cum este descris in teoria sonicitatii, un ciocan sonic consta dintr-o masa sus^inuta de niste resorturi capabile sa oscileze la rezonanta cu frecventa unui generator sonic. In figura 13.44 se prezinta un ciocan de nituit. El este compus dintr-o carcasa 120, care are un maner 121 in care se afla o parghic de actionare 122, care prin intermediul unui ac 123 deschide vcntilul 124, admitand lichidul de la linia de transmisie la scula. Lichidul sub presiune actioneaza asupra pistonului 125 care poarta piesa de lovire 126. Piesa de lovirc este prevazuta cu flansa 127 prin intermediul careia este tinuta intr-o pozitic medie de catre resorturile 128 si 129. Piesa 126 transmite lovitura prin piesa intermediara 130. In acest ciocan si in toatc sculcle unde amplitudinea este relativ mica si unde dcbitul total este mic in raport cu dcbitul total al linici, pentru a obtine eel mai bun efect trebuie ca lovitura sa se produca in punctul la care pistonul ar fi in echilibru sub actiunea resorturilor si presiunii medii in linia dc transmisie. In aceasta pozitie se obtine efectul maxim al loviturii, dar pc de alta parte se produce si deformatia maxima a curentului sonic in linia de transmisie. Aceasta deformare ar putea sa provoace perturbatii la alfi consumatori care se alimenteaza din acceasi linie sonica.
yon ion no Vi* I . ^CZ^^

Figura 13.44. Ciocan sonic 13.7.8. Sistem sonic de pompare O pompa sonica brevetata in America in 1948 arc o constructie originala si este destinata pomparii petrolului, figura 13.45.

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Generator sonic

Fur tun flexibil

Ghidaj (

-Mufelecubtla 1 [supape) -Colo

ana

Tubing

Figura 13.45. depompare

Sistetn sonic

Un generator de unde este plasat la capatul de la suprafata a conductei de petrol pe un suport elastic. Undele se propaga prin tub iar in fiecarc punct al tubului se produce o miscare oscilatoric. Pe traseu sunt plasate mai multe mufe cu supape care permit trecerea lichidului in sus. Oscilatiile permanente generate de la suprafata determina astfel pomparea lichidului prin trcccri succesive prin supape csalonate in lungul conductei. Undele se propaga prin otel - materialul tubului - iar srudiul regimului de propagarc trcbuie sa {ina seama de aparitia undelor stationare si de sarcina de pompare care cste distribuita in lungul conductei.

402

CAPITOLUL 14

CONSIDERATII TEORETICE PRIVIND TEORIA REZONATOARELOR MECANICE

Daca se aplica o forta periodica axiala unei mase sprijinite intre doua ircuri, aceasta va inccpe sa oscileze dupa o anumita lege. in cazul in care sc alcg dimensiunile relative ale rcsorturilor in asa fel meat perioada naturala de vibrafie a greutatii (lasata sa oscileze liber, Aipa ce forta periodica nu mai estc aplicata), coincide cu perioada fortei imprimate, sistcmul format de masa si arcuri se numeste rezonator. Teoretic un astfel de rezonator este capabil sa mareasca ampiitudinca oscilatorului , in lipsa frecarii, pana la infinit. Existenta frecarii, limiteaza amplitudinea. Cand miscarea masei este oprita de catrc un obstacol la fiecare lovitura (ampiitudinca miscarii este limitata), energia este risipita intr-un ! numar de lovituri, nefiind consumata prin frccare. Astfel la fiecare percufie se va produce o dcscarcarc dc energie. Se constats ca energia lovituri este proportionate! cu masa si patratul vitezei. Estc evident ca lovitura cea mai puternica se obtine, amnci cand constructiv rezonatorului permite objinerea unei vitczc dc izbire maxima. Se poate demonstra matcmatic, ca daca forta periodica care 3ctioneaza asupra greutatii estc datorata unei serii de unde longitudinale, care circula intr-o conducta si lucreaza asupra unui piston legat la o masa, pentru a se obtine o presiune maxima, va fi ncvoie ca greutatea in contact cu obstacolul lovit, sa fie in cchilibru, sub efectul presiunii exercitate de resorturi si prcsiunea medie din conducta. O alta conditie necesara pentru maximul de percusiune este aceea ca resorturile sa fie astfel proicctate, ca sistemul sa fie un rezonator pentru periodicitatca particulara a liniei. Aceste doua conditii permit calcularea marimii relative a resorturilor rezonatorului. In situatia in care in loc de a realiza rezonatorul pentru maximul de percusiune, se mareste ampiitudinca rezonatorului prin indepartarea obstacolului, energia loviturii dcscrcstc continuu pana la anulare, in cazul in care se atingc amplitudinea la care orice crestcre in continuare este impiedicata de frecarea interioara a rezonatorului. Se defineste amplitudinea optima ca fiind ampiitudinca maxima a percusiunii. Prin micsorarea amplitudinii sub aceasta valoarc-, energia percusiunii sc va micsora din nou pana cand va disparea, evident in momentul cand

403

T r a t a t dc t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr.ing. loan I. POP amplitudinea va deveni zero, deoarece greutatea va fi atunci in repaus. In aplicatiilc industriale ale rezonatoarelor, cand se cere ca o unealta sa dca maximul de percutie sau de putere percutanta cu un minim dc grcutate, conditia dc mai sus a amplitudinii optime indeplineste aceasta cerinta. In practica exista cazuri in care este necesara construirea unui ciocan greu care sa aiba o cursa sau amplitudine foarte mare, dar care sa dea lovituri usoare. Rezultatul dorit se poate obtine prin apropierea masei rezonatorului mai aproape dc amplitudinea maxima si nu la amplitudinea optima. Cand rezonatorul isi descarcS encrgia prin lovituri succcsive, curba rcprezentand viteza sau debitul la pistonul rezonatorului nu este o curba continua, ci discontinua , deoarece in momentul loviturii viteza trece brusc de la o valoare finita la zero. Aceasta discontinuitate a debitului se poate denumi, deformatia debitului furnizat rezonatorului. Se poate vedea ca deformatia este mai mare in cazul amplitudinii optime si dispare in cazul atingerii amplitudinii maxime, caz in care curba vitezei debitului objinc este o curba armonica perfects. Constatam ca pistonul obtine o deformatie neglijabila a debitului, trebuie adaptata in rezonator o amplitudine vecina cu amplitudinea maxima. Efectul formei nearmonicc a debitului dat de ciocan este de a introduce armonice superioare in conducte de transmisie. in cazul in care din linia de transmisie principals, se actioneaza mici unelte, aceste deformatii nu cauzeaza dificultati, dar in cazul rezonatoarelor grele (ciocane dc forta) deformatia debitului poate provoca tulburari in functionarea altor unelte, actionatc simultan prin aceeasi linie de transmisie. In general uneltcle mici, portabile, pot fi proiectate pentru a da maximul de lucru cu minimul de g}-eutate, lucrand astfel cu amplitudinea optima. Ciocanelc de forta sau dispozitivelc grele similarc pot fi proiectate pentru a da deformatia mica a debitului. Calculele privitoarc la descarcarca energiei in forma percusiunii sunt aplicabile totodata in cazurile in care energia se descarca in orice alt mod ncsimetric, de exemplu in cazul unci pompe de apa cu simplu cfect. In ascmenea cazuri se cer alte condijii decat amplitudinea optima. Se va studia la inceput un caz limita si anume acela in care energia se descarca in lovituri. Celclalte cazuri sunt intermediare, intre acesta si un al doilea caz limita in care energia este furnizatS uniform ca intr-un organ de frictiunc ordinar. * Vom vedea ca, chiar in cazul limita al unui ciocan, care da pcrcusiuni puternice , se poatc simplifica mult calculul energiei furnizate in cazul amplitudinii optime prin ipoteza ca nu se intampla nici o deformatie si ca debiml este perfect armonic, avand prcsiunea si debiml sonomotric in 404

Tratat de t c o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP faza. In cazul ciocanelor de al doilca tip (adica o mica dcformatie a dcbitului) putem aplica analiza vectoriala si cazul, corcspunde presiunii sonomotricc in faza cu debitul. Consideram o masa, avand un cocficient de inerjie Ls si o capacitate Cs, plasat intr-o coloana lichida care pulseaza sub o presiunc sonomotrica instantanee pSi. Se poate scrie in acest caz, (4.80) si (4.91): dQ, , 1dt dQ> , S

dt

cs at

cs
unde Qjdt = Sy, in care S cstc sectiunea pistonului rezonatorului si y reprezinta distanta parcursa de accsta, figura 14.1. y

S
.

D-,

D,|

Figura 14.1. Rezonator mecanic cu doua arcuri Presiunea sonomotrica instantanee are o evolujie armonica de forma (4.19):
PSi =Pm+Pa max ' &*{<t* + q>) 14.2

Consideram pm= 0 si relatia (14.2) devine:

PSi=Pamax-Sin{ctX + <p) 14-3

Diferentiind relajia (14.1) in raport cu produsul co-1, se obtinc: f % dt

C

, S

A'

(p

*fc (a* + p)) = L5 ^-+7- JG,- dt

i
a [cot) ^s

sau:
co CS -Pamax -COs{cOt + (p)=0) L
2

d2Q
Cs
7T&.

+Q.

14.4 d(cot)1 Dcoarcce si Cs sunt in rezonanta cstc folosita relatia (4.191), 405 Ls

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP co2 Ls Cs =1, astfel relatia (14.4) devine:

d20
a(cot)

IA<

-^L-+Qi=vCs-PamM.-cos(aX+<p)

Prcsupunand ca Qi0 = 0, cand co t = 0, solutia ecuatiei diferentiale este:

Qi=A-sino)t+B-(o-t-sin(ajt+g>) 1*4

Luand originea timpului, t = 0, momentul in care Q,=0 si v = 0. relatia (14.1) devine:

pSiQ =L$ v dt j

=Le-a>-

dQj_ d<M

14."
o

Diferentiind relatia (14.7) si substituind, obtinem:

A_Pa max

-Cs-cosing> 2
14J
-'&

O -Pamax'^S' ^

Inlocuind relatiile (14.8) in relatia (14.6) obtinem: ft,-*'** 'PamfB jsmax-sinv+cot-smiox+ip)] deoarece:
co s'Pamca .\sincot.sin<p-(0t-sin(cot + <p)]
y

14-9

14.11

2-S Tinand cont de relatia (14.1), putem determina energia inmagazinaii in orice moment, care este data de:
J at
L-S

sau:
/ / 2/ ,
5

fr> .vdt

14.12

406

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP dar [Qidt = Sy, deci relatia (14.12) devine prin inlocuire:
w=L

sr-+ , r

+ k

14.13

Presupunem ca W= 0 cand Q,,= 0 si y = 0, atunci: unde & este constants de integrare.

Q?S2-y2 2-Cs
W = Lr-^ +

1 2

..2

*<?*
-5 ,

14.14

Inlocuind in relatia (14.14) pe 2, i .y, ob{inem: .2 y=-J ' ' '

Z 5 fi> Cr/> ,lat

/-.a 2 '" [j/ii<Br-j//iy+a?-f-ji/i(<Br+y)]2+

-2 2

s ct-p*. Cs 4-S

[sin cot cos cp-co-t- cos {cot+<p)] LsCs=l, se

obtine:

Tinand cont de faptul ca la rezonanta (4.191), co

r
-'-2 ( * + * ) -

W =- Cs pi max ' F" cot-sin cp+2-co-t- sin {cot+cpy sin cot + + o>" -t" -sin^[cot+p)+sin" cot-cos* cot--2cot-sincot-coscot-cos{cot+<p)+ co2 t2 cos2{cot + (p)\ rezulta: W = --Cs-p
2 max2 2 2
;

co - t +sin cot-2-co-t-smcot-cos{cot + 2cp)\ 14.15 8

a carei valoare este independents de cp in orice moment dat de co-t = k-K. Rezulta ca energia absorbita de un rezonator este proportionals cu patratul timpului. Energia medie la un moment dat va fi:

1 W=--Cs.co .p amax-t = Pffl

2 2 2

n2

1 14.

16 Se observa prin urmare ca in rezonator este un acumulator de energie de un randament foarte ridicat.

407

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Puterea mecanica in orice moment este data de relatia:

dt

4-ls

14.17

Daca momentul considcrat este la un interval de timp dcstul de lung de la inceperea oscilatiilor rezonatorului, relatiile (14.10) si (14.11) pot fi simplificatc prin neglijarea primilor termeni din paranteza\ co-Csp Qi = a 2
max L-co-t-sin(cot+<p)

14.1 8

y=

= -Cs'Pamax co-t-cos(cot + <p) 2-S

iar energia inmagazinata este data conform rclatiei (14.16) de: W= daca scnem: Qi=Qamax-sinW+<p) egaland relatiile (14.18) cu (14.21) se obtine:
aCs Pamax 8

{co-tf CSPa,

14.20 14.21

'

co-t-sin{cot+(p)=Qamax.sin{cot+(p)
*sa max 2

14.22 14.23
ffl-Cr COt

Din (14.22) se poate exprima pamax: 20

n

* a a

max ra max

Inlocuind relajia (14.23) in relajia (14.20), dupa simplificari

obtinem:
w=

Cs-A-Qamax{co-t)- _
%-{co-tf-co-Cl

Ql,
2-co -Cs Dar la
2

14.24

rczonanta conform rclatiei (4.191), 5 1

co -Ls-Cs=l, deci

co -Cs =care inlocuita in relatia x-5 (14.24) rezulta: 408

T r a t a t de t e o r i a s o n i c hadi - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP W=

V-a max ^S

14.25

Relatia (14.25) arata ca energia inmagazinata intr-un rezonator este egala cu maximul energiei cincticc a masei care formeaza rezonatorul. In anaiiza de mai sus s-a neglijat fricjiunea in circuit. Daca rezonatorul este folosit in legatura cu o masina care efectucaza lucrul mecanic sau daca exists frictiune in circuit, conditiile difera putin. Daca coeficientul dc frictiune este Cy, presiunea sonomotrica este data de relatia: pi=CrQi+Ls-at ++
LS

Prin diferentierea ecuatiei (14.26) obtinem: dt dt1 -AL=Cf~L+Ls^-^dt daca pi este o functie armonica, ea are forma (4.19): Pi = Pm+PamaX si"(a + <Po) daca pm = 0 si <p0 = 0, atunci relatia (14.28) devine:
Pi= Pamax-sino}t = >-Panax ^OSCOt 14-29 14.30

C, 14.27

14.28

dt dr cosM dt CK ~+TT-}
Ls f Pamax

14.31

Multiplicam ecuatia (14.31) cu CV: 1* Cs rL+C5 .Cr-f-+Cs &=CS -G>-pamcLX casta* at dt relafia de mai sus poate fi scrisa si sub forma:
L

14.32

s cs -co2 -4%+Cs -Cf '-^U ft -C, /***** y ^(o*)2 </<*

14.33

Dar conditia de rezonanja: L^-C^-co =1 face ca relatia (14.33) sa aiba forma: 409

Tratat de tcoria sonicitatii - Prof. univ. dr.ing. loan I. POP %+Cs-Crco^-+Qi=Cs-copamoxcoscot dicotf ' dcot iar solutia acestei ecuatn fund: Q.=A.e-^'a -cos {ax+ri+P^-sincot supusa conditiei /?= ------------- = ------' ---- 1, cum este in general in cazul 2 C/-C5-fi?= Cf 2 2co-L$ -Lg problemelor practice. 14.1. OSCILATH LIBERE Presupunem ca presiunea sonomotrica este zero, rezonatorul, in acest caz, oscileaza liber. Notam cu Qamax, i 2omaxOamPntudinile debitului in momentele/si t0. 14.34

2co

c,
Qamaxt=QamaxOe

=^

14 35

de unde coeficientul lui e se obtine din [41]: x-a-e~S <><

A u e

dar: 2co-m 8-a)n-t=

CfOJ t f

" =^-2m-co 2-m

Cf

unde m este egal conform relatiei (4.78) cu m = Ls S . Se constats ca amplitudinea descreste treptat cu timpul, iar relatia (14.35) arata ca este necesar un timp infinit pentru "stingerea" oscilatiilor, inainteca Qamax, = 0 . In practica un rezonator in oscilatie se opreste dupa un timp finit. datorita faptului ca legea reala de frictiune, difera putin de cea presupusa in analiza de mai sus. -DECREMENTUL D, caracterizeaza descresterea logaritmica a oscilatiilor.

T r a t a t de t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

imax Variatia

AQamax intr-o perioada de timp At=T este data de relatia:

Cfl-T
J

cf
2-L S

Qa maxO

2-LS 4Qamax=-

2-Lx

-t-At

Qamax I

Se stie ca frecventa circulars f- , respectiv f-T=l. Asadar:

AG D=ln- ^<" O

f
f-Lc

2-

Aceasta cantitate (logarilmul natural al acestui raport), se va numi decrementul rezonatorului deoarece: sau: D-ln- Qamax
A

Qamax_ = e-A Qa

deci: D=

C,

2f-

L s Astfel, daca masuram timpul prin numarul perioadelor, punand t=m-T=, se

pot determina numarul perioadelor m, la care se atinge o amphtudme data. Daca consideram ca amplitudinea este neglijabila cand Qamaxl -1 scade la - din valoarea sa initiala, relapa: 100

cf
Qa max 0_ C, 2-L, Qa max 0

log Qa max I
O
ax0.e

-=e^
ZL

14.36

max

sau: Iog-\-=logl00=4,6Q5l7*4,6
-----

100 dcci relapa (14.36) devinc: 411

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a f i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP 4,6=-^t=+----------- -=D-m 2-Ls 2LS f . , 4,6 1 scalar m =. De excmplu, daca un rczonator are un decrement D = 0,1, numarul 46 de perioadc de stingerea oscilatiilor ar fi m==46 si daca frecventa este 0,1 Hi 46 circulara este de f= 23 Hz, timpul scurs ar fi dc t===2 s. F / 23 14.2. OSCILATII CONTINUE DE AMPLITUDINE MAXIMA Studiul matematic al rezonatorului, daca tinem seama de fricjiune sau perditanta sc poate simplifica prin folosirea notattilor vectoriale. Forma vectoriala a ccuatiei fundamcntale (14.26) este:

f
Pamax=CfQamax
+

1
C

N
Qamax 14.37

J\ S

Cs-OJj
1

Daca, Ls -co ------------ = 0, relatia (14.37) devine: Csco

Ha max *-f Fornax lt.JO

Energia furnizata rezonatorului este intrebuinfata intai pentru pornire si accclerarea treptata a miscarii pana cand amplitudinea debitului atinge valoarea maxima data de ecuatia (14.38). Presiunea sonomotrica maxima Pa max i dcbitul maxim Oomaxsunt atunci in faza furnizand o putere mecanica, relatia (6.7) in care cosy/=cos0 =1, astfel incat:
pPamax ' ^amax _ f ziamax 14 39

Daca rczonatorul este legat la un dispozitiv care efcctueaza lucru mecanic dc o valoare medic oarccare, putem adauga frictiunii Cy, una fictiva data de relatia:
C'=

M
*a max

1440

Ecuatia (14.38) devine: 412

T r a t a t dc t c o r i a s o n i c i t a f i i - Prof. univ. dr. ing. loan 1. POP

Pa max ~ \ff +Cf)' Qa max ~ Cf ' Qa max +

IP zia
max

14.41

care devine:
Cf 'Qamax~Pamax'Qamax + 2P=Q 14.4^.

din care:
_ Pamax iPamax-^'CfP Qamax = --------------- ^ ------------------- ' -----,4 43

"

De mai sus, rezulta in mod evident ca valoarea limits care sc poate obtinc pentru lucrul cfectuat estc data de: pamax-$CfP=0 sau.
2 Pa max

P=

\c/

14.44

In relatia (14.43), trebuie luat in considerare doar semnul "+", deoarece pentru P = 0, trebuie sa avem din relatia (14.43), inlocuind pe P = 0, avem: _____ Qa, 2-Cy sau:
Pamax=Cf'Qamax 14-45

Pc

-Pa, 2-C /

Pa, C/

Relatia (14.43) se mai poate scrie si sub forma:

\2 -Pa,

+.
; max

Pa, 2-C

2-P 14.46

Qa 2-C

Se constats cS pentru valoarea limita a lucrului efectuat, amplitudinca estc micsorata la jumatatea amplitudinii obtinuta in cazul in care nu se efectueaza nici un lucru mccanic. In cazul in care Cf este neglijabil (14.43) devine: 2-P Q
Ha max

14.47

*"" '
Pa,

Energia inmagazinata intr-un data

rezonator la un moment dat estc

413

Tratat de t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP dc relatia (14.25):

T
H/ __

\2 .fV x- a

max

2 Sa presupunem ca lucru mecanic efectuat ia forma unei percusiuni la finele cursei rezonatorului, moment in care sc produce o schimbare brusca in energia inmagazinata, iar micsorarea energici cinetica ar avea valoarea aproximativa: AW=Ls-Qamax-AQamax 14.48 Simbolul A reprczinta variatia lui W \ Qamax Presupunand ca aceasta variatic este mica in raport cu W, energia mecanica de furnizat rezonatorului in timpul unei perioadc T inaintea pcrcutiei urmatoare, trebuie sa fie: AW=P-T=
*

14.49

Egaland relatiile (14.49) si (14.48) se obtine: = / sau: -'"" obtine: prin impartire cu Qamax m _AQamax ______ Qa, fLsQa Cantitatea W\ o vom denumi deformatia debitului produsa de rezonator, atunci cand el este legat la un dispozitiv percutant. Trebuie reamintit faptul ca deformatia si dccrementul sunt cantitati similare si dccrementul rezonatorului este identic cu deformatia, daca se admite ca frictiunea Cf care intervine in expresia pentru decrement, este datorat lucrului mediu efectuat de rezonator in ipoteza ca nu se furnizeaza lucru mecanic rezonatorului care sa inlature pierderea de cnergie. S-a vazut ca decrcmentul: Cf 14.51 D=Daca inlocuim Cf cu frictiunea echivalentS 414 C^datorita lucrului P P 2-f-W n-P a-W 14.50 Ls.Qamax.f se

T r a t a t de t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP mecanic cfectuat dc rezonator (14.40): IP C f=Qamax se obtine: 2P Wx='1 -

14.52

P
2

14.53

2'J'Ls 'Qamax

J-LS-Uamax

Se constata ca relajia (14.53) este echivalenta cu rclatia (14.50). \'om intrebuinta notiunea de "decrement" pentru a desemna numarul D datorat frictiunii interne din rezonator i cuvantul deformatic, pentru a desemna numarul W\ datorita lucrului mecanic cfectuat dc rezonator. Deformatia W\ indica schimbarile produse in debit prin uneltcle percutante sau uncltele care lucreaza prin impulsuri la fiecare perioada, precum sunt miscarile de forja sau pompele. Consideram un rezonator, constand dintr-un corp greu, legat de un piston, mentinut intr-o pozitie de echilibru prin rcsorturi si supus pe o fata unui debit sonic, cu o perioada de pulsatie egala cu perioada naturala dc Caz particular vibratie a rezonatorului (4.191), Ls Cs -co =1, incat presiunea medie din coloana lichida sa fie balansata. Fie pmeci, presiunea medie ca va produce deplasare y0 a pistonului. Ecua|ia miscarii va fi, (14.1):

Pmed+p^Ls-^r+yriy+yo) c
s

14.54

Daca presiunea medie este balansata static din rclatiile (4.113), F=/v<rS=^2-,rczultaca: cs .
Pmed

14.55

inlocuind relatia (14.55) in rclatia (14.54) se obtine:

, dQj

dt
S

C<
Co

Cs
asadar:

415

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP r S

d

Qi

14.56

se remarca identitatea ccuatiei (14.56) cu (14.54). Ea este aplicabila cazulm considerat mai sus cu condiUa dc a considera ca originc a lui y, pozitia pe care pistonul rezonatorului o ocupa sub actiunea prcsiunii medii. Pcntru a se obtine efectul maxim prin lovirea rezonatorului, in momentui in care acestea porneste din pozitia de rcpaus in sus, presiunea sonomotrica instantanee p, sa fie negativa, astfel incat, clementul mobil al rezonatorului sa sc poarte ridica ca efectul al scaderii prcsiunii sub valoarea medie. Este cazul (mentionat mai sus) al unui rezonator cu amplitudinea optima. In general aceasta se intampla atunci cand <p = - n, deci ecuatiile (14.18), (14.11) si (14.29) devin:
Qi^--Pamax-03-Cs(OtSm(Ot 1

2
y=]_.Ram

C (~sino)t+o}-t-coscot)

ax_

6 p=-p sin cot \*

Valorile luijv si Qt sunt determinate din curbe, figura 14.2:

2 0

-2 -

l7t_

-4

-6 H

Figura 14.2. Diagramele presiuni, debitului sonomotric si cursei pentru ciocanele sonice 416

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Din accste curbe rezulta ca y are un maximum cand co-t~-n i dispare dupa un timp dat de y ~ 0 pentru -sincot+cotcoscot=0, rezulta ai=, deci cos cot co-t=tgcot, adica a>-t=7t+11 25\ rezulta ca

tgcot=A,m=cot.DzC\y=0\co,=AA\9. Valoarea lui ), in momentul izbirii estc: e,=---^,ar-<y-Cs-fi>-'-5m^=---pawav-ft;-4,419-.s//7257,250-

-*'** %Jl^(r0^5)i2,l5S'pamax-Csa
Asadar g, s2,2/>amax Cs -<y. Valoarea maxima a lui y, ymax.
1 /""*

ymax=jPamaxs rezulta: ymax=-T-Pa'"Z' 2 rezulta:

v J max

{-smeot+co-t-coscot\ol=7r

(sincot-cot-coscot)(0l=7C

! Pamax'L-S -"" c 2 5

I \

\_Pamax n I ->c IS

S 'n

deci:
=

Pamax-CS-K

14 60

Energia

consumata

in

momentul

izbirii

se

obtine

inlocuind cot = ?r + 7725' si q>=-n in ecuatia(4.15), rezulta: W=--Cs-plmax\A\91+sin4A\9-2AA\9-sin4A\9-cos(n+ll(>25'-7r\ 8 rezulta: W=2A5-Cs-p2amax 14.61 Daca cele doua arcuri ale rczonatorului au capacitatile CS\, C^j i sunt dispuse ca in figura 14.1, se poate scrie relatia: 417

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

i
n i-LS L

F
-+Lr

S2

S\

pe de alta parte, arcul CSi trebuie comprimat pe o distanta ymax cu o prcsiune pamax(i, in practica poate scrie conform (4.113):
. CZgKg

Pa max o este foarte aproape de pamax> Bj

n c -ymax Pa max' ~ ,-,
v <2

'SI

...
1

_ Pa war

dar, considered relat.a (14.60):

otyinem:
; _ Cs\ Pa max ' ^ ' ^ Pamax'CS'"'S
KC

_ ' S

14 6''

Daca exista un singur arc:

c2

. amaxO

C-"max ,-, 'J

PamaxO'^ ---------- * ------5

rezulta:

ymax 'fPamax0 ' Qs

iar dupa inlocuirea cu relatia (14.60) obtinem:

2-S ~Pomax^S-2

deci:

&;-w>;i,-.^4
Asadar din:
PamaxO'^-S ~ Pamax
c

>3
5"-

se obtine:
Pa max 0 ~~Z' Pamax 418

deci:
PamaxO 1,57- Pamax

Daca Va] si Va2 sunt volumelc metalelor rcsortunlor:

T/

rV i vV { r V L r a\- -S\= al- -S2- a S

dar din relatia (14.62) se obtine: 2 rezulta: 2

V

a\ CS\ = Va'CS\ -----------

sau: p, =Ka= 0,637 -Ka D Daca avem: se obtine:

4 univ. dr. ing. loan I. POP T r a t a t de t c o n a s o n i c i t a t..i i I-,Prof.

K,=F -F,=F -I1-- = 0363-F Din relatia (4.116), pentru otel avem: Va=m-F-y=m--y=m~ {yS)2
Co Cc

14.64

unde m~-= constant, relatia (4.116).

0

Considered y = ymax, relatia (14.64) devine:

f n \
2

deci: Ffl=2.46-m-pflH?OT-C5 14.65

dar W = 2,45-m-plmax-Cs . Deci relatia (14.65) se poate scric: Va =m-W, aplicabila pentru un arc. Relajia (14.64) arata ca volumul otelului din arcuri este proportional cu energia furnizata intr-o lovitura i cu 419

Tratat de teoria sonicitatii - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP "efortul admisibil" in resorturi, dar independent de alte variabile Valoarea lui m este data in capitolul 4, pentru difcritc cforturi admisibile in arcuri. Forta nccesara pentru a pune in miscare pistonul unui condcnsator pe S2 o cursa y este data dc relatia (4.113), F=y ----------- . Dar din relafia (14.63) si C S considered y = ymax sc obtine: r
' ~ Pamax'^S' y 7,
K

a
,-. 71 ~~Z' Pa max '" ~ '-'' ' Pa max

Cs

Dcoarece exista doua arcuri in rczonator si consideram ca ficcarc din ele, succesiv se destindc complet la o cursa egala cu y, notand cu F1 si Fz fortele necesare pentru a comprima fiecare din acestea cu valoarea y, relatia (14.65) arataca (4.113): F Cs = Fr C51 =F2 CS2 sau: F-Cs=Va=FrCSi=Val=F2CS2=Val rezulta ca rapoartele:

va vaX va2
deoarece: Va^A+Yal sc obtine: F
V

_ F, _F2 Va2 K,2

ai+ a2

Consideram rapoartele cate doua (mczii si extremi). Prin cfectuarea produsului dintre mezi si a extremi sc obtine: F\-Va\=Fi-Va2 F-VaX=FvVa2+FyVa2=Fx-Va2+F2-VaX = VaX-{F,+F2) F=Fi+F2 Din: F, _F
*a\
V

rezulta: 420

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP _ __ 0.637 -Va m acest caz se obtme: Va

.F, =0,637-F
/] =u,o:>/ r

Analog se obtine valoarca componcntei F2:

F

2 =F "2
a

rezulta: 0.963 -Va Va F2-0,963 F,=0,637 -F~pamax-S F2 =0.963F=0Sl-pamax S F 14.66 14.67

Pcntru calculul practic al unui rezonator, care lucrcaza in conditiile dc mai sus (adica la amplitudine optima) estc recomandabil in general sa se procedeze in felul urmator: Secunosc: W [kg-m] - encrgia la fiecare lovitura; pamax[kg/m2] - amplitudinea sonomotrica a debitului instantaneuG [kg] - grcutatca ciocanului; co [rad/s] - frecventa unghiulara a debitului instantaneu; D,, D2 [cm] - diametrele arcurilor; 2-G 1 m=sps ct., w= 3 , = ct. Din (14 61V W=2,45-Cs-pa calculam capacitatea Cs: W Cj= -------------2 45
> - Pa max 2 max

14.68 All

T r a t a t de t c o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Din conditia de rezonanta (4.191), L s C s c o _____ (O-JF-Cc S=* -------- 31,3 Cursa se obtinc din relatia (4.60): 2 - S Fortele maxime asupra rczonatorului, (14.66) si (14.67, vor fi: F\ =S pamax
14 71
IACT C-

=1: 14.69

F2=0,57-S-pamax Volumele arcurilor vor fi: Val=m-Fvy 14.-:

Diametrele sarmelor celor doua arcuri (4.118): _____ d^=n-}JFx Dx 14.73

d^n-^F^Dl
Astfel toate elementele rezonatorului sunt determinate. Observafie. Sa considcram ca ciocanul este un receptor, al carui factor de putere este egal cu 1, adica presiunca si debitul sonic sunt in faza. si ca debitul are o evolutie sinusoidala, avand valoarea maxima (4.271 Qamax =f'0)-S. Putcrea absorbita in acest caz (6.7), pcntru cosy/=l: 1

p=YPamax'Qamax
W=
Pa max ' z?a max _ Pamax ' *a max ' ' H _" ' Pa max

14J4

Lucrul mecanic efectuat si timpul unei singure oscilatii va fi (14.49): 2-f

w=*.p-*-r-a>*
CO

2co

Qa max ca
]475

Dar relafia (14.61) este: 422

Tratat de tcoria s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP W=2A5-Cs-p2amax 14.76

r
Din relatia (14.63) sc exprima: 2v
C _ * 7 max " ' Fa max

asadar: W=2,45-2- ymax'b'Pamax=^-pamax-ymax-S

X-Pa max
n

14.77

Egaland ecuatiile (14.75) cu (4.77) obtinem: 4,9

K

'Pamax'r'S~ 71

Pamax^max '&

asadar: r=^-ymax tcsau aproximativ:

r^_n^x_

14.78

Se poate trage urmatoarea concluzie: Efortul maxim util al unui ciocan, care are o sursa data, se poate calcula cu relafia (14.74), p=~-pamax'Qamax' unde Q"^^r'0)'s- relatia (4-27)' ca i cura debit ul ar fi de o forma s i nusoi d a la simpla si in faza cu pamax- Acest efor maxim estc obtinut numai daca rezonatorul este astfel construit, ca impreuna cu condensatorul sau sa fie in rezonanta cu presiunea sonomotrica imprimata si sa fie in echilibru la punctul cursci unde se produce ciocnirea, sub actiunca resorturilor condcnsatorului si a prcsiunii medii a linici, prcsupusa ca lucrand static. In aceste condijii, in care un rezonator lucreaza cu amplitudinc optima, sc produce totodata cea mai mare dcformatie a debitului instantaneu. Astfel dc ciocane trebuie sa aiba dimcnsiuni relativ mici, astfel incat sa absoarba din linia principals de transmisie, un debit relativ mic. in situatiile in care estc necesara o dcformatie redusa, se pot utiliza relapilc date pentru cazul amplitudinii maxime. De cxemplu pentru a se calcula un ciocan de forja, care in general cere o realizare destul de marc a unei mase cu o cantitate relativ mica de cnergie pe secunda, sc procedeaza astfel: pentru a otyine o cursa foarte mare este recomandabil a se folosi un

423

C7A

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP rezonator, constand dintr-o masa dc ciocan de o inertie considerable, purtata dc doua resorturi sau capacitSti. in loc de a incerca a obtine pria lovitura efcctul maxim, impunem conditia ca dcformatia debitului car alimenteaza ciocanul, sa aiba valoarc mica. Sa presupunem ca deformaia (decremcntui Wx) si puterca mccanica P de absorbit sunt date si ci presiunea sonomotricS maxima pamax, frecventa f si cursa ymax-cunoscute. Se folosesc relatiile (14.47) si (14.53):

0
amCIX

O max amsx \.
2

14/ 14J

Pamax

Wx =___ z^a max f-Ls-P2-A 4fLsP _ Q a,~ i max

2

W,=PQ2 fLsQl

14J

Astfel se obfine:

I
I-L,=A-f-WyP G

Deci:

dar (4.78):

Vg-s2
Qamax=r-)S

de unde: _ ymax rezulta ca:

/~\ ymax , c ymax ' *% 'J ' *____ QamaxZ -------- co^>- -------------- ~ --------- -ymax -n-j-S f 1 c i

14 :-

Prin inlocuirca relatiei (14.79) in (14.85) obtinem: 2-P =n-y f-S -------max
Pamax

deci: S=
n

* -ymax-f-pa

max
i

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i

- Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

100P

v2 . f2 W, Astfel determinandu-se greutatca ciocanului i cursa pistonului.

14J. MODIFICATORI DE PRESIUNE. REDUCTORI 1 AMPLIFICATORI Asemenea aparate constau dintr-un piston diferential in contact cu anbele feje cu lichidul din linia de transmisie, liber dc a oscila in jurul unei pozitii medii, figura 14.3. Pistonul poate fi sprijinit de doua arcuri.

Figura 14.3. Schifa principiala a modifwatorului depresiune Lichidul din linia de transmisie actioncaza pe suprafata Si a pistonului P (de greutate G), iar presiunea de pc linia B actioncaza pe suprafata S2 aceluiasi piston. Pistonul cste sprijinit dc arcurile avand rigiditatea k. Considerand un dispozitiv asemanator cu ccl din figura 14.3, dar care sa aiba suprafetele egale, Si = S2, putem scrie: Psn ~ Psn = J Lsa-coConsideram inductanta, relatia (4.78): G LSl = 1 Csi\-> [Qsn 14.87

g^sf
1

14 88

"

si capacitatea, relatia (4.111), undc k = : K *> 14.89 Notam cu pSj2 o presiune sonomotrice echivalenta, aleasa astfel incat sa se poata scrie: 425

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a {i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Psi2-S\=Psn-S2 14-90

adica forta exercitata dc lichid pe suprafata S2 asupra pistonului P este egala la ambele dispozitivc. In conditiile considerate, miscarile pistoanelor la ambele dispozitive sunt identice si rczulta ca daca il substituim pe psn in ecuatia (14.87) se otyine ecuatia miscarii dispozitivului ilustrat: p _ Psn ' i _
s

1 Lsn-coCsn -co Qsn

I4

-91

sau: Psn $i ~Psn 'S2 -J' Geo g Sl 1 Qsn

\J

14.92

cok-S
S respectiv,

inmultirea membrului din drcapta cu =*= se ob^ine: Geo g-Si-82 1

dupa 14-93 14.94

S2-Qsn

Psi\' \-Psi2- 2 =J

co-k-S]S2 . Q

hS'^l'^2

Notam coeficientul de iner(ie mutual: si capacitatea mutuala: Cs=k-SrS2

14.95

Deoarece 5, si S2 sunt proportionale cu Qsn si Osn se poatc scrie: Psn Qsn ~ Psn ' Qsn ~ J' Lsco1 Csco QsnQ Ecuatia (14.96) este generala, daca se neglijeaza pcrditanta si frictiunca dispozitivului. Trebuie notat ca daca LSi, CSI, LS2 i CS2 reprezinta inertia pistonului si capacitatea arcurilor in rclatia cu cei doi cilindri, corespunzator suprafctclor S{ i S2, sc poate scrie pentru coeficientul mutual de inertie si capacitatea mutuala a dispozitivului: I 426 - fi~J

sn

14.96

14 97

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a { i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Cs - TJCSI CS2 poatc verifica usor, deoarece prin dcfinitic: s-S2
L

14.98
.... Aceasta sc

S2 =------

z-sl
G

Astfel:

r,
rcspectiv

',

iisi-*s2m

g*] -S2
K ' Oj
2

: : =Lst

i. n

Cri

CS2-k-S2

y2

yJcS]-C~ = jk2-S?-S22 =k-S{

S2=CSi

14.100

Debitele instantancc Qsn si QSj2 sunt intotdeauna in faza, deoarece pistonul difercntial se misca in bloc, astfel incat vitczele trebuie sa fie egale la ambcle capete. Ecuatia (14.96) mai poate fi scrisa: Pm Qsn =Psn.-Qsi2 +J' Ls p, -------- [Qsn 14 101 Qs Cc -CO

csa

iarinmodul: Psn-Qsn=Qsi2-\\Psi2 + Lc -co-(

Qsn 1 14.102

CcCO

Un modificator cu un piston de grcutate G si cu sectiunile S( si S2 cste plasat pe Cazul o ramificatie a unci linii de transmisie primara, in care prcsiunca sonomotrica estc p^. Considerand ca dispozitivul nu foloseste nici un arc, iar linia secundara este legate cu o linic de transmisie indefinite, de scctiune *, atunci calculul debitelor primar si secundar Qsn si QSl2, cat
427

CAZURI PARTICULARE

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP si a presiunii sonomotrice secundara pSi2, urmeaza itinerarul prezentat in cele ce urmeaza. La o conducta de lungime nedefinita, reiatia (10.53), tinand Lc ] cont ca J^= , sc poate scne: V 5 f Qsn =V Psn 14.10J Din ecuatia (14.101) rczulta:

Psn Qsn = Psn Qsa + J Lsc- Qsn ; Qsn

deoarece nefiind arcuri k oo si
1

1 Cs -co

tinde catre 0. k-Sl-S2co

fntrucat debitele sunt proportionate cu suprafetele, putem scrie:

Qsn _ h
m
J

=m

14.105

Folosind reiatia (14.99): LSi=G 14.106

g-sx -s2
Reiatia (14.104), numeric (in modul) poate fi scrisa:

H, 7 vf L Psn Qsn = Qsn V Psn + \ s Qsn)

sau:

Psn =

n = TT1 yPsn + \Ls < '

.2 2

Qsn j Vsn L L vQsnf _ W 'Psn , \ s^Qsn, Psn = \Psi2+[ s 2 2 m

y/ -m \Q2Si2+\^s--<0-Qsnf . \m2-Q2si2+[Ls-y/-m-coQsn

V v 2 - 2

(y/2-m2J
I ------- f ----->) ^sy/m-CD )j
.2 ...4
2

. iQsn-l + JL
\ y/ -m

428

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Dcci: \Psi\ /"2 "#T =Qsn \ + {v-ma>Ls) \ Qsn= i Astfel ca relatiile
.
i r I

14.107

(14.103) si (14.105) devin:

Qm

_ Qm m

m- V Psn

Jl:

+ eo-Ls) W m
m-

14.108

Psn ~ V Jl + (y.m-a>-LsY

Psn

14.109

Daca se utilizeaza un piston foarte usor sau daca secjiunile 5] si S2 sunt mari, Ls devine foarte mic, deci poate fi neglijat. 1 Dezvoltand in serie factorul , care are forma
. --------------------------------------------- , WUiV.

i]l + (y/m-co-Ls)2 = 1--x + n, p=l si + x , xy q [63], in cazul nostru: q = 2,

x = \y/ m o ) L s ) . Deci, se poate scrie: 1= \---{y,-m-C0-L s) 4\ + {-m.o>-Ls)

j

Asadar relatiile (14.107) si (14.109) devin: Q'mmm -y/-psnPm=m-Psi\

l---{iym-co-Lsy \---{if/-m-co-Ls)2
_;

14.110 14.111

sau: Qsn~m -y/-psn Psn m- Psn

14.112 14.113 429

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a ^ i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Cazul 2 Daca modificatorul din cazul precedent este legat la un rczonator care nu absoarbe lucru mecanic sau are o capacitate infinita, debitul primar se determina in modul prezentat in continuare. In acest caz:

iarecuatia (14.104) devine: Psn Qsn = j L s - c o - QSil Qsn psn=j-Ls-o)QSi2=jLsco^ m O m In modul se poate scrie:
Psn=Ls.co-^L

14.114

14.115 m

de unde: O . = m'Psn Lsco 14 116

Psn=JLs-<
Observatie: Daca pistonul modificatorului este foarte usor sau Ls foarte mic, debitul absorbit QSii poate deveni foarte mare. De aici rezulta ca este recomandabila o inertie suficienta in modificator, pentru a mcntine debitul absorbit la o valoare rcdusa, atunci cand spre exemplu sarcina liniei secundare (presupusa legata cu un circuit fara rcactante sau fricjiunc) se suprima brusc. Prin proiectarca dispozitivului cu o inerjie Ls suficienta, acesta se poate utiliza la instalatiile de distributie dc forta, in scopul limitarii debimlui furnizat unci masini date la oricc valoare dorita. c Nota: Un modificator cu raportul ^ = 1 se reduce la o inertie sau

f
capacitate obisnuita, dupa cum inertia sau elasticitatea predomina in valoarea reactantei totale.
-

430

CAPITOLUL 15 UTILIZAREA SONICITATII LA COMANDA SUPAPELOR 1A INJECTIEI DE COMBUSTIBIL LA MOTOARELE CU ARDERE INTERNA [14]
Din aria larga si divcrsa de imbunatatiri ale motoarelor cu ardcrc interna pe care George Constantinescu le-a brcvetat in primelc doua decenii ale acestui secol, invenfia referitoare la actionarea supapclor si a injectiei de combustibil aplicabila indeosebi la raotoarele diesel policilindrice este reprezentativa. Aceasta inventie este inregistrata in anul 1918 si constituie o aplicafie directa a sonicitajii. Dupa cum arata autorul, invenpla consta in acfionarea supapelor si/sau a injecfiei de combustibil la motoarele cu ardcre interna prin intermediul impulsurilor care produc variatii de presiune si volum intr-o cantitate de lichid corcspunzator distribuita in conducte si capacitafi. In principal, mijloacelc pentru actionarea supapei de admisie sau de evacuare a unui cilindru cuprind un generator de impulsuri, un piston de actionare cu care supapa este deschisa si un alt piston care comunicand printr-o conducta cu o capacitate, tindc sa Una supapa inchisa. Mijloacele pentru rcalizarea injectiei de combustibil constau dintr-un generator de unde cu lichid care comunica prin intermediul unei conducte cu o camera de injecfie (injectorul), combustibilul fiind alimentat in intreg sistemul dintr-un rezervor cu presiune constanta, accst combustibil ser\'ind ca mediu lichid prin care injectorul este actional. Asadar, pentru comanda supapelor de distribute si efectuarea injectiei dc combustibil sunt ncccsari trei generatori de impulsuri; unul adaptat sa actioneze supapele de admisie, altul adaptat sa actioneze supapele de evacuare si al trei lea adaptat sa efectueze injecjia de combustibil. Fiecare generator arc una sau mai multe came care se rotesc actionand un numar de pistoane conectate prin coloanc dc lichid cu supapele de admisie, de evacuare si respectiv cu injectoarele; pistoanclc unui generator actionand supapele de admisie la toti cilindrii motorului, cele ale generatorului secund supapele de evacuare si cele ale eclui de-al treilea generator injectoarele. Cele trei generatoarc pot fi convenabil montate pc un ax comun in jurul caruia sunt dispuse diferite pistoane in faze corespunzatoare pentru a fi actionate de camele rotative la pcrioada neccsara. Mecanismul pentru acfionarea supapei de admisie si a cclei de 431

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr.ing. loan I. POP evacuare este similar i cuprinde un piston actionat printr-un impuls care se propaga de-a lungul coloanei de lichid si actioneaza in directia ridicarii supapei de pe scaun. Supapa este presata spre inchis pe scaun de un al doilea piston actionat printr-o coloana de lichid care comunica cu o capacitate constand dintr-un recipient plin cu lichid (tot acrul fiind climinat). Aceasta capacitate este comuna pentru sistemele supapelor de admisie si evacuare. Functia acestei capacitati este sa acumulcze lichid suplimentar in stare sa prcvina ridicarea excesiva a prcsiunii in coloanele de lichid conectate cu ea. In timpul curselor de retragere ale diferitclor plonjoarc in clcmentcle de actionare ale supapelor, lichidul din capacitate este comprimat. Revenirea plonjorului este efectuata prin expansiunea acestui lichid inapoi la volumul sau initial. O pompa este prevazuta pentru a suplimenta lichidul care se pierde si care comunicand cu aceasta capacitate, mentine o presiune medie constant^ ridicata (de exemplu autorul preciza valoarea de 70 daN/cm ). Capacitatea este, de ascmenea, In comunicatie cu conducta care pleaca de la generator printr-o conducta cu orificiul interior mic (de pilda, arata autorul ca o conducta avand canalizatia interioara de ordinul a doi milimetri si lungimea de aproximativ doi metri poate fi corespunzatoare). Daca in generator este prevazuta o singura cama, aceasta va fi rotita cu jumatatea vitezei arborelui cotit. Daca se doreste o vitcza de rotatic mai redusa, pot fi prcvazutc doua came pe acelasi ax. Pistonul care fine supapa pe scaunul sau este ceva mai mare in diametru decat pistonul de actionare la deschiderc, astfel ca supapa este {inuta sigura pe scaun sub forta cxcrcitata dc presiune pe difcrcnta de arie, cu execptia momentului in care impulsul care se propaga de-a lungul coloanei de lichid de la generator actioneaza pistonul dc comanda. Conducta care conduce de la generator la pistonul dc deschidere tre-buie sa aiba un orificiu astfel Incat viteza instantancc a impulsului sa fie considerabila, sa se cvite capacitatea in conducta si sa se asigure aproape o independents intrc cursa pistonului si vitcza de rotafie a generatorului. Dc asemenca, conductele care pleaca dc la generator la diferite supape sa fie de lungimi sensibil egale ca sa se inlature dificultatile care ar apare daca ar varia timpul necesar dc propagare a impulsului de la generator la supapa. Autorul arata ca o valoare potrivita a presiunii care se mentine in capacitate prin intermediul pompei este de 70 daN/cm2, dar sunt permise presiuni mult mai mari daca conductele de transmisie sunt de diametre mai mici. Dcsigur la nivelului anului 1918, motoarele nu erau prea rapide. Autorul arata ca un astfel de mecanism de actionare a supapelor este comod, mentionand ca la motoare rapide, totusi, este necesar sa se intrcbuintcze dispozitive auxiliare de amortizarc in conductele care conduc dc la generator la pistoanclc de deschidere a supapelor ca sa se evite dificultatile aparitiei 432

T r a t a t de t c o r i a s o n i c i t a t n - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP returului spre generator din cauza reflexiei impulsurilor. Pentru a efectua injectia de combustibil in cilindrii motorului, fiecare cilindru cste prevazut cu o camera de injectie cilindrica in care o supapa ac este presata pe scaunul sau cu ajutorul unui arc si care inchide fanta care conduce spre orificiile de pulverizare. Aceasta camera este in directa comunicatie cu o conducta care pleaca de la generator. Fundul acestei camere cilindrice este inchis dc varful acului si caparul opus de dcasupra camerei este inchis de un piston solidar cu arcul. Arcul poatc fi reglat afara din aceasta camera si aranjat sa preseze in jos pe piston cu o forja considerabila. S-a plasat o mica capacitate in comunicatie cu conducta intr-un punct apropiat si de generator, pentru a asigura un volum aditional de lichid care, prin comprimarea sa in dcplasarea generatorului si reducerca consecventa a volumului, va acumula suficienta energie pentru a produce o unda cand injcctorul este deschis, asigurand astfel cantitatea necesara de combustibil prin injector. Combustibilul este furnizat de o pompa dc combustibil unei alte capacitati constSnd dintr-un recipient tinut totdeauna complet plin cu combustibil si comunicand cu o conducta care pleaca de la generator printr-o canalizatie mica, de pilda cum preciza autorul, de doi milimetri diamctru interior, si doi metri lungime. In acest caz gencratorul este prevazut cu o camS de acfionarc specials, rapida, astfel ca poate fi produsa in conductc o ridicare foarte rapida a presiunii. Prcsiunea de inchidere datorita tensiunii arcului va fi mai mare decat presiunea medie din linia de transmisic a impulsului si se va vedca ca, cu o ascmenea aranjarc, un impuls care se propaga de la generator de-a lungul conductci de combustibil la camera dc injectie va dcplasa pistonul in sus si va deschide supapa ac, numai daca impulsul va avea amplitudine suficienta pentru a depasi contrapresiunca arcului. Autorul arata ca reducerca presiunii este treptata si poate produce reduccrea cu orice coeficient dorit prin dispunerea corespunzatoare a camei de actionare in timp ce injectia va avea loc atata timp cat presiunea din camera dc injectie este mai marc decat prcsiunea datorita arcului, durata injectici sau perioada cat acul injectorului este tinut deschis dc impuls va depinde de valoarea presiunii medii. Asadar, cantitatea de combustibil injectat, poatc fi usor reglata prin reglarea presiunii in capacitate, in care combustibilul este alimentat prin pompa. In continuare, se va expune o realizarc practica a unui asemenca sistem de comanda. In sistemul prczentat schematic in figura 15.1 pentru actionarea supapelor si injectici de combustibil a unui motor diesel cu sase cilindri, sunt prevazuti trei generatori de impulsuri, a, b, c, care actioneaza supapele de evacuare d, supapele dc admisie e si injectoarele /, respective, ale motorului. 433

Tratat dc t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

JO

is

*-

| V

Figura 15.1. Schema de principiu a sistemului de comanda a supapelorsi a injecjiei de combustibil la un motor diesel cu sase cilindri Sistemele dc transmisie ale supapelor de admisie si evacuare suae alimentate cu lichid dc la o pompa cu presiune constants care pompeaa lichid intr-o capacitate g de la care prin conductcle h, k este condus la generatorii de admisie i evacuare. Printr-o supapa de descarcare /, lichi<tai
434

T r a t a t dc t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP poate fi retumat spre pompa. Combustibilul este furnizat unei capacitaji in de la o pompa dc presiunc constanta dc la care accsta trece prin conducta n la generatorul de injcctie a combustibilului, surplusul putandu-se climina supapa dc descarcarc o. Cele 6 conducte 1, 2,3, 4, 5, 6 care conduc de la fiecare generator la actionarea fiecarui supape sau injector dc pe cei sase cilindri sunt conectate impreuna prin conducte cu diametral interior mic, t.

Figura J5.2. Schita instalatiei de comanda pentru un motor diesel cu sase cilindri
-

435

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Conductele care pleaca de la gencratorii a, b, c, figura 15.2, sunt prevazute cu serpentincle p, astfel ca lungimile conductelor intre generator sj diferitele supapc de admisie sa fie aceleasi pentru cei sase cilindri. Sunt prevazute serpentine egalizatoare similare pentru conductele supapelor de evacuare si capacitati s in conductele care conduc la inicctoare.

v-

'

Figura 15.3. Schita generatorilor de comanda Generatorii a, b dc comanda ai supapelor, figura 15.3, cuprind fiecare sasc came de actionare 11 care actioneaza tachetii 12 sj prin bila 13 transmit micarca la plonjoarcle 14, care functioneaza in bucele cilindrice 15, care la partea supcrioara comunica cu mai multc supape. Perioada si gradul dc deschidere al supapelor depinde de forma undei de presiune care se propaga dc-a lungul coioanei de lichid, cand 436

T r a t a t de t c o r i a s o n i c 11 a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP aceasta atinge supapa. In momentul acela, lichidul fiind compnmat, forma acestei unde nu corespunde cu forma camci si perioada de deschiderc a supapei nu coincide cu perioada rcala in timpul careia pistonasul gcncratorului este in contact cu profilul camei. Prin urmare, este necesar ca la proiectarea camei sa se aiba in vedere viteza de rotatie a arborelui cu came, astfel ca deplasarea datorita undci de presiune la capatul conductei dc transmisie pentru actionarea supapei sa dea deschiderea dorita a supapei.

Figura 15.4. Generatorul de impuisuri pentru comanda injecpei Generatorul injectorului, figura 15.4 si 15.5 este construit similar in privinja dispozitivelor de actionare cu pistonas sau cu plonjor, dar pentru a varia momentul injectici, axul 21 al tachetilor 22 este ajustabil in locasurile 437

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP 23. Accst ax 21 este antrcnat prin bratele 24 - 24 sa-si schimbe pozitia in locasurile 23 de axul 29 prin mecanismele 25, 26, 27, 28.

<o

Figura 15.5. Generatorul pentru injectie cu mecanismul de reglare a momentului injeefiei (inceputul geometric al injectiei) 438

Tratat dc t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Dispozitivul de acfionare a supapei de admisie este prezentat in figura 15.6 Coada supapei 31 este concctata cu cilindrul 32 actionat prin doua plonjoare opuse 33, 34. Plonjorul 34, cautand sa tina supapa pe scaunul sau, este actionat de presiunea medie din sistcmul de transmisie a undei, aproximativ 70 daN/cm2, prin conducta 35 iar plonjorul 33 adaptat sa deschida supapa este actionat periodic printr-o unda transmisa da la generatorul b prin conducta 36. Supapa este amortizata la capatul deplasarii spre in sus de lichidul aflat deasupra pistonului 33.

orn

Figura 15.6. Dispozitivul pentiii actionarea supapelor de admisie si evacuare 439

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Injcctorul de combustibil, figura 15.7, este prevazut cu o supapa ac 41 (acul pulverizatorului) tinut presat pe scaunul sau printr-un arc 43 si inchizand trecerea care conduce catrc orificiul diuzei pulverizatorului 42. Camera prin care lucreaza acul pulverizatorului este legata direct cu generatorul prin intrarea 45. Acul pulverizatorului are la capatul sau superior un plonjor 46 pe a carui parte inferioara actioncaza presiunea fluidului. Presiunea exercitata de arc poate fi considerabil mai mare decat presiunea medic in linia de transmisie, astfel ca pana cand un impuis este trimis dc-a lungul liniei de la generator, acul pulverizatorului este tinut inchis pc scaunul sau de o presiune aprcciabila.

1,2

Figura 15.7. Injector asamblat 440

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP In diagrama din figura 15.7 se arata functionarea dispozitivului de injectic a combustibilului. Presiunea medic de sub pistonas sau plonjor este reprezentata prin linia punctata orizontala 51-51 (in excmplul dat circa 140 daN/cm ); linia plina 52-52 reprczinta presiunea exercitata de arc. Un impuls ajungand in camera 44 face sa se ridice presiunea sub pistonas, asa cum este aratat prin linia 53-53. Injcctia de combustibil se produce in perioada in care linia 53-53 este deasupra liniei 52-52 si se observa usor cum cantitatca de combustibil injectat va depinde de presiunea medie si poate fi variata prin modificarea acestci presiunii Sistemele de injectic care cchipeaza motoarcle diescl modernc au elementc asemanatoare cu instalatia sonica descrisa, imaginata si realizata de G. Constantinescu in 1918. Dupa cum s-a aratat mai inainte, aceasta consta dintr-un generator sonic care transmite impulsuri sonice la un injector prin insasi coloana de alimentare a injectorului. In momentul in care un impuls pozitiv transmis de la generator a ajuns la injector, acul acestuia se deschide sub influenta presiunii respective si astfel se rcalizeaza injectarea combustibilului. In etapa urmatoarc acul injectorului este inchis sub actiunea arcului. Constatam cu surprindcre ca injectoarele inchise care dotcaza aproapc in exclusivitate motoarele diesel de astazi au la baza acelasi principiu constructiv si de funcfionare cu eel imaginat de Gogu Constantinescu in patentul prezentat. Este bine cunoscut faptul ca ideile din patent au fost aplicate de firma germana Bosch, lucru subliniat si in cadrul eclui de-al 16-lea Congrcs International de Istoria Stiintei, tinut la Bucurcsti in vara anului 1981. Desigur un sistem de injectie clasic este compus din urmatoarelc elemente: pompa de injectie, supapa de refulare cu sau farS supapa de amortizare, conducta de inalta presiune si injector inchis. Nu vom discuta ceea ce diferentiaza pompcle sau sistemele de injcc|ie (cu pompe in linie cu piston, rotative cu distributor, cu acumularc) care sunt cunoscute si nici asemanarea intre elementele constructive, indeosebi a unei pompe de injectic in linie si generatorul de impulsuri (cama de injectie, tachet, rola, piston, supapa de rcfulare, supapa de amortizare) care sunt evidente din descrierca prezentata. Vom aminti ca din punct de vedcre fenomenologic sistemul de injecfie poate fi tratat ca un circuit sonic. Pompa de injectie este un caz tipic de generator sonic de impulsuri de debit sau presiune a caror amplitudine si durata sunt dependente de regimul de functionare al motorului (turatie-sarcina). Supapa de refulare 441

T r a t a t de t c o r i a s o n i c i t a t ii - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP care se ridica cand impulsul de presiunc actioneaza asupra sa, conducta de inalta presiune prin care impulsul se propaga catrc injector si injectorul care reprezinta sarcina utila a circuitului sonic, constituie clcmente ale unei retelc sonice cchivalente careia i s-au aplicat impulsurile produse de generatorul sonic (pompa). Desigur prezenja acestor elemente sj indeosebi a conductci in reteaua sonica a sistcmului de injectie se manifests printr-o intarziere a impulsului care ajunge la injector i prin modificarea formei accstui impuls fata de eel dat de pompa datorita neadaptarii care exista intre conducta si injector. Acest lucru prevazut teoretic dc Gogu Constantincscu, astazi este verificat prin determinari curente (oscilograme) in cadrul cercctarilor experimentale de proces ale cchipamentelor de injectie. Sistemul pentru comanda supapelor propus de Gogu Constantinescu nu s-a impus, motoarele cu ardere interna cu distribute fixa, sunt prevazute cu acjionare mecanica a supapelor de admisie si evacuare, sistemul fund mai simplu, sigur i robust. Totusi, sistemul sonic, pc langa avantajele amintite ar reduce nivelul de zgomot, in special la motoarele rapide.

442

'

CAPITOLUL 16

REZULTATE ALE APLICARII SONICITATII LA ARDEREA COMBUSTIBILILOR [14]

\1

2?
Lucrarile lui George Constantinescu au sugerat o serie de cercetari, printre care se numara si aceea a aplicarii sonicitatii la arderea combustibililor. O astfel de cercetarc a fost dezvoltata si in tara noastra. S-au folosit mctode sonicc pentru intensificarea arderii combustibilului. Cercetarea proccsului de ardcre care s-a dczvoltat este in concordanta cu tendinta actuals de a ardc combustibili de calitate inferioara si dc a valorifica prin ardere reziduuri mai putin combustibile. Tratarea amestecului de aer si combustibil pulverizat cu energii sonice care patrund ?i difuzeaza in masa accstuia, imbunatateste mult arderea. Aceasta aplicatie a sonicitatii a fost preconizata de Gogu Constantinescu in cadrul aplicatiilor speciale prevazute in lucrarile sale anterioare. S-au proiectat generatoare sonicc de inalta frecventa, 30 kHz, care sa transmits semnalc puternice in amestecul de aer si combustibil lichid pulverizat. Generatorul sonic este alcStuit din elemente cmitatoare formate din tuburi de rezonanta inchise la un capat, montate pe un colector alimcntat cu aer la presiunca de 3 daN/cm . Elementul cmitStor permite reglajul frecventei, rcspectiv adancimea camerci de rezonanta si a distantei acestcia fata de ajutajul dc aer. Constructia accstuia dirijeaza energia sonica in volumul flacarii. Aceste generatoare au fost montate pe un arzator monobloc de uz general, in locul stabilizatorului dc flacara, pastrand distributia de viteza a acrului. S-a studiat comparativ arderea unui sort de combustibil lichid de slaba calitate in prczenja si in lipsa campului sonic si arderea a fost apreciabil intensificata cu arzatorul avand generatoare sonice. Experimcntarile s-au desfasurat pe un focar experimental cu pereti raciti, instrument corcspunzator pcntru a efectua masuratori asupra formclor si dimensiunilor geometricc ale flacarilor, asupra campurilor termice -temperaturi si factori energctici de emisie si asupra campurilor de concentrate chimica ale produselor de ardere, in fiacari si in afara acestora.

443

T r a t a t de t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

Figural6.1. Generator sonic 1 - colector distributor de aer, 2 - ajutaj, 3 - camera de rezonanfd, 4 - corp element, 5 - tija cu piston, 6 - reflector; 7 - pastila; 8 - piuli(a de reglqj; a - elemente componente - vedere; b - sectiune prin emitatorul sonic; c - vedere a arzatorului echipat cu generatorul sonic S-au obtinut in acest fel flacari cu Tncarcari termice foarte ridicate, de peste zece ori mai mari dccat ccle normal obtinute cu acelasi arzator fara camp sonic. Astfcl, valorile atinse au fost 17,6-10 kJ/m3h, pentru frecventa de 30 kHz si 14,3 10 kJ/m3h, pentru frecventa de 18 kHz, comparativ cu flacara obisnuita, unde valoarca a fost 11,4 10 kj/m3h. 444

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

cc,,oxo
16'/. . j

10 18 4-

4+
2

0
-

11 111 iv v vi vii via ix x

-

Numarul sectiunii normalc pe axa longitudinala a flacarii

J*/t ' !A. 12 H} -

8f
6 k

v
2

______________________________________

Numarul sectiunii normalc pe axa longitudinala a flacarii

VII VIII IX

Figura 16.2. Cdmpurile chimice inflacara CO2 - dioxid de carbon, CO - monoxid de carbon, O2 - oxigen; variafia concentratiei in axa longitudinala a flacarii; -------- variatia concentrafiei in puncte diametral opuse departate la 250 mm, pe axa longitudinala a flacarii; ---flacard obisnuitd; -x-x-flacard vibratd 18 kHz; - A - A -flacard vibratd -30 kHz; a - concentrafiaproduselor de ardere inflacara obisnuitd (nevibrata); b - concentrafia produselor de ardere inflacara tratatd cu energie sonica (vibratd) 445

T r a t a t dc t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Flacarilc produse in camp sonic spre dcosebire dc celclalte sunt scurte si compacte, prezentand diametre de 3 + 3,5 ori mai reduse si lungimi cu circa 35% mai scurte. Intensificarea proceselor de arderc si concentrarea flacarii intr-un volum mic in apropiere de gura arzatorului este caracteristica flacarilor vibrate. Analizand comparativ compozitia produsilor de ardere pe lungimea flacarilor, se constats ca in prezenta campului sonic gSsim compozitii sensibil egale in aceeasi sectiune a flacarii, ceea ce denota buna omogenizare si oxigenare a flacarii. Valorilc care caracterizcazS campul termic indica faptul ca flacara obisnuita este lunga si prezinta particule solide ca urmare a carburarii (valori ridicate ale factorilor energetici de emisie pe intreaga sa lungime). Arderea a fost apreciabil imbunatatita in camp sonic, astfel: valorile temperaturilor reale Tndeosebi la inccputul flacarii inrcgistreaz5 cresteri sensibile, temperaturile de radiatie se reduc, cocficientii energetici de emisie prezinta valori coborate pc toata lungimea sa cu maxime spre inceputul acesteia. Modificand frecventa cnergici sonice, s-a obtinut o mai buna intensificare la frecvenfe mai inalte. Intensificarea proceselor de ardere se datoreaza in principal efectelor gazodinamice provocate de propagarea energiei sonice in amestec, cu implicatii asupra schimbului turbulent de masa si caldura, care facilitcaza proccsele de formare a amcstecului combustibil. Omogenizarca amcstecului si oxigenarea miezului flacarii activeaza arderea in tot volumul acesteia. Se pare ca turbulenta produsa de campul sonic si cea creata de mijloace clasice obisnuite se diferentiaza mai ales prin scara. In acclasi timp se poate realiza si o imbunatatire a calitatii pulvcrizarii datorita dezintcgrarii picaturilor de lichid, atat ca urmare a amplificarii oscilafiilor proprii initiale, sub influenta campului de Oscilajii soni, cat si datorita regimului nestationar al miscarii relative picaturS - gaz. Exista probabil si alte cfecte ale energiei sonice, care conduc la cresterea vitczei dc ardere, ca cele asupra structurii chimice a particulelor de combustibil si a produsilor intermediari in diferite faze ale ardcrii. Mctodelc sonice de intensificare a proceselor de ardere a combustibililor s-au dovedit mai eficace decat metodele actuale obisnuite. Acestea se prcteaza atat pentru arderea combustibililor conventionali, cat si pentru arderea rcziduurilor sau a combustibililor de calitate inferioarS. Metodele sonice asigura o ardere de calitate supcrioara indiferent de sarcina instalatiei de ardere, in vreme ce dispozitivele obisnuite utilizate in prezent produc numai o macro turbulenta, care se diminucaza sensibil la sarcini reduse cand vitezelc aerului scad. 446

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan 1. POP

0,9 0,6 0,6 4 -*0 n ,

.

tc

fr
0.4O.J0,2 o./ 4 o / // ill iv v vi vn vniix x Numarul secfiumi normale pe axa longitudinala a flacarii

_-

. I 'i it! tv v vt vir vin it > Numarul scctiimii normalc pe axa longitudinala a flacarii

Figura x. 104. Cdmpurile termice ale flacarii G% -factor de emisie monocromatic (rosu), -factor de emisie total, tr - temperatura de radiatie, t - temperatura reald; ---flacara obisnuitd; -x-x-flacara vibratd 18 kHz; - A - A -flacara vibrata -30 kHz; a - variatia factorilor de emisie in lungul fldcdrilor b - variatia temperaturii in lungul flacarilor 447

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Faptul ca pcntru diferitc valori ale frecventci sonice s-au otyinut flacari cu caracteristici diferitc, permite concluzia ca se pot obtine flacari cu proprietati prestabilite. In aplicatii unde metodele si mijloacele obisnuite de intcnsificare a proceselor de ardcre nu sunt suficientc, cand sc cere ca arderea sa se desfa-soare in camere de ardere mici, iar flacarilc sa aiba incarcari tcrmice foarte mari, se recomanda folosirea metodelor sonice. Intreaga cercetare este in concordanta cu afirmatia facuta de Gogu Constantinescu in lucrarile sale.

'

448

CAPITOLUL17 CONVERTORUL ri41

L J

17.1. PREZENTARE GENERALA Mccanismul de transmitere a putcrii Constantinescu, pe care autorul 1-a numit sugestiv "converter", a starnit un considerabil intcrcs in lumea specialistilor in domeniu si indeosebi a automobilistilor, spre sfarsitul anului 1923. Exista convertor mccanic si convertor hidraulic. Varianta hidraulica a convertorului este o aplicatie directa a sonicitatii. In parte, aceasta a fost dcscrisa anterior. Mult discutatul convertor de cuplu este eel mecanic care in ecle ce urmeaza va fi numit simplu "convertor" asa cum a facut-o autorul. Desi convertorul mecanic nu constituie o aplicatie directa a sonicitatii, se cuvine sa fie prezentat aici, deoarece rcprczinta o realizare notabila a marelui inventator, actuala si astazi ca si teoria sonicitatii si rezolva problcma utilizand proprictatile corpurilor care oscileaza. Aceasta inventic care functioneaza pc principii noi difera fata de toate aparatclc anterior cunoscutc si formeaza singur o clasa de mecanisme, cu performante superioare, care aa cum a demonstrat matematic autorul, nu pot fi atinse de nici un alt mccanism, fie el mecanic, hidraulic sau electric: "My convertor is in a class by itself, the results which can be obtained with it are not obtainable or even approached by any other mechanism, whether mechanical, hidraulic, or even electrical". La invitatia editorului, G. Constantinescu a expus in coloanele revistei THE AUTOMOBILE ENGINEER", un material privind mecanismele de transmisie variabila pentru automobile, articol care a provocat o ampla si viguroasa disputa, publicata in paginile accleasi reviste din noiembrie 1923 pana in iulie 1924. Autorul a precizat de la inceput ca, convertorul nu este o imbunatatirc a cunoscutului mecanism schimbator de viteza, ci, este rezultatul aplicarii principiilor matematicii la solutionarea unor problcmc practice, folosind integral metoda ccrcetarii teoretice carcia i-a acordat o mare atentie mai multi ani. Convertorul, prezentat intr-o diversitate de variante constructive, este un mecanism care are mai mult decat un grad de libertate. In stare de repaus sistcmul poate fi deformat intr-un numar infinit de moduri, astfel incat configuratia sa initiala sa poata avea orice forma. Nici un element nu are o pozitie medie fixa in raport cu altul. Este foarte dificil sa se prevada

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP pozitiile diferitelor elcmente cand acestca se misca. De accea, nu s-a reusit sa sc explice intr-o maniera populara functionarea convertorului. Inccrcarea de a explica comportarea acestuia prin simplificari in schemele dc principiu, sau prin compararea sa cu mecanismc presupusc echivalcnte (care nu pot fi echivalente), nu s-a putut realiza fara a crea concluzii sau erori. Argumentand necesitatea de a explica matematic principiile pe care se bazeaza convertorul, Gogu Constantinescu arata ca, dificultatea gasirii unci explicatii populare a comportarii convertorului este comparabila cu stradania de a explica, teoria relativitatii, f&ra ajutorul matcmaticii: "The difficulty of finding a popular explanation of the behaviour of the converter is paralleled by the endeavour to explain, without the aid of mathematics, the theory of relativity". Cum am vazut, stiinta sonicitatii care se ocupa de transmiterea energiei prin impulsuri in medii elastice, foloseste analogia cu manifestable curcntului alternativ in circuite electrice. Este interesant de observat ca, in tratarea tcoretica a convertorului, autorul apeleaza la aceleasi elemente, analogia dintre fenomenele mecanice si cele electrice si utilizeaza acelasi instrument matematic intalnit in elcctrotehnica. Explicatia trebuie cautata in identitatea problemei convertorului si aceea a comportarii circuitelor electrice atunci cand se aplica acestor circuite, curenti clectrici periodici. Din tratarea pe care Gogu Constantinescu o face pentru a gasi formulele fundamentale ale convertorului se aseamana" cu cea a telefoniei fara fir aproape pSna in cele mai mici amanunte: "Any shrewd mathematician who happens to be also an electrician will not be long in perciving that the problems of the converter and of wireless telephony are the same almost in every detail". Inainte dc a prezenta functionarea convertorului, unele refcriri la concluziile analizci critice pe care Gogu Constantinescu a intreprins-o asupra mecanismelor elaborate pentru a rezolva problems transmisiei variabile si capacitatea acestora de a satisface transmisia automata variabila, se impun. Aceasta, pentru a cvidentia comparativ posibilitatilc convertorului de a rezolva transmisia automata si variabila. Problema transmisiei definita, in sens larg, este ca dc la un ax primar care sc roteste continuu actionat de un motor primar, sa se transmits encrgia unui alt ax numit secundar, in asa fel incat indiferent de fluctuatiile de cuplu si turatie ale axului secundar, motorul primar sa dezvolte in mod natural putcrca cu eficienta maxima. De obicci deosebim doua" grupc de motoarc primare universal utilizate: - motoare primare cu cuplu constant si turafie variabila, in care categorie intr5 aproape toatc felurile de motoare cu piston, si in mod special cele cu ardere interna, folositc in general pentru automobile; 450

T r a t a t dc t e o r i a s o n i c i t a f i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP - motoare primare cu turatie constants si cuplu variabil, clasa in care sunt cuprinse masinile rotative cum ar fi unele turbine si motoare clectrice. In general, toate formclc de transmisii mecanice, prin frecare si hidraulice, cunoscute pana la aparitia convertorului Constantinescu pot fi cuprinse in urmStoarele clase: 1. Rapoartele fixe de transmisic care pot fi modificate in mod continuu sau discontinuu dupa cum doreste opcratorul. Un exemplu reprezentativ si foartc eficient a tipului discontinuu este cutia de viteze obisnuitS si combinaria cu ambrciaj. Pompcle si motoarcle hidraulice cu cursa variabila, transmisiile prin frecare, reprezinta tipuri continue. 2. Mecanismele din clasa anterioara la care raportul de transmisie este o functie de cuplul de pe axul secundar. Un exemplu corespunzator este tipul de mccanism cu clichet actionat de la manivela arborelui primar printr-un cuplaj elastic (de obicei prinarcuri). 3. Mecanismul in care cuplul secundar este produs sau comandat de fortele centrifuge datoratc turatiei primarului. Cel mai simplu tip il formeazS o roatS variabila ca diametru si un regulator centrifugal. 4. Mecanismele la care cuplul este transmis prin pierdere de energie. Cel mai simplu exemplu este ambreiajul alunecStor de tipul obisnuit cu frictiune sau de tip bidraulic care utilizeaza laminarea unui lichid pentru a pierde energie. Exists numeroasc inventii din aceasta clasa, autorii lor nefiind constienti dc faptul ca astfel de transmisii nu vor putea transmite cuplu datorita prezentei frecSrii. Se pot face combinatii din aceste patru clase jntr-un numSr infinit dc fciuri, toate putand fi investigate prin mctoda denumita de Gogu Constantinescu "analiza tridimensionals", care ia in considcratie pe langa eeuatia vitezei:

W.&
co r

17.1

(unde o)y, to, r, rt sunt vitezele unghiulare si rcspectiv razele manivclelor arborelui primar si celui secundar; K- constants care depinde de mccanism, 0 < K < 1) si eeuatia energiei: Mx-coi=M -co 17.2

(in care M si M\ reprezinta cuplul la primar si respectiv la secundar) si o relatie intrc cuplul secundarului si alta variabila independents a sistemului. 451

Tratat de t c o r i a s o n i c i t a t n - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Astfel in clasa a Il-a, de cxemplu, cuplul secundarului este o functie de cuplul primarului si exista o invariants de forma:

f(M,Mx) = 0 iar
in clasa a Ill-a invarianta este de forma: <p(co2,Ml) = 0 17.4

O transmisie de clasa a IV-a poate fi cu greu numita transmisie variabila, dcoarecc transmisia este in sine un absorbant de putere si nu numai un mijloc de transmitere a puterii. Raman, deci, claselc II si III si combinatiile lor posibile. Accstea reprezinta tot cc se poate face cu mijloaccle considerate pana aici ca fiind capabile de a obtine transmisie variabila automata (avand la baza arcuri sau regulatoare aplicate la mecanismele din clasa a I-a). Pe baza acestei analize, Gogu Constantinescu a demonstrat ca difcritele dispozitive, care au fost discutate, nu pot rezolva problema transmisiei variabile. Rezulta din aceste considerafii ca nu este corect sa se afirme, de exemplu, ca orice transmisii variabila cu un numar infinit de rapoartc de transmisie posibile, cu toate ca sunt sigur comandatc, poate fi facuta automata prin montarca unor sisteme de arcuri, regulatoare sau scrvomotoare pentru a controla transmisia. Inteligenta umana nu poatc fi usor inlocuita prin mijloace asa de simple si evidente. Nu este usor de gasit o solutie la aceasta problema. Nu este asa cum suntcm inclinati sa credem, ca numai datorita lipsei de interes a ingincrilor sau inventatorilor se mentine cutia de vitcze la automobile si la multe alte masini industriale. Se poate spune ca motivul pentru care asa numita cutie de viteze "brutala" nu a fost inlocuita de pc pozifia sa ferma pe care o ocupa peste tot in mecanica unde este nevoic sa se modifice vitcza si cuplul, se datoreaza dificultatii de a gasi un inlocuitor satisfacator argumenta autorul: "Human intelligence cannot be easily replaced by such simple an obvious means. It is only supeficially that the problem appears easy of solution. It is not, as some appear to think, due solely to the aphaty of engineers or inventors that the ortodox gear box still holds its own in automobiles, and incidentally in many other industrial machines as well. It can safely be said that the reason that the so called - brutal - gear box has not been displaced from its firm position on every thing mechanical where change of speed and torque are required, is due to the difficulty of finding a satisfactory substitute". Se va observa ca este imposibil sa se reproduca sau sa se atinga comportarea obisnuitei cutii de viteza si a mecanismului cu ambreiaj de la automobilele cu mijloacele enumerate.

T r a t a t de t e o r i a s o m c i t a t u - Prof. univ.dr.ing. loan I. POP Gogu Constantincscu arata ca, problema nu se pune cutia de viteze numita drept "brutala" si unele imbunatatiri la mecanismul cu un numar infinit de vitczc, ci intre un mecanism foarte eficicnt cum ar fi obisnuita cutie cu patru viteze comandata de efortul mental al unui sofer inteligent si un mecanism automat dc transmitere a puterii care va face eel putin ceea cc poate face un sofer inteligent cu o cutie de viteze obisnuita chiar si cu performance mai mari: "The inssure at stake is not between the unjustly called - brutal - gear box and some improved mechanism with an infinite number of speeds, but between a very efficient mechanism like a modern four-speed gear box controlled by the mental effort of an intelligent driver, and an automatic mechanism for transmiting power which will do at least what an intelligent driver can do with the ortodox gear, and posibly give an even better performance". In sfarsit noua clasa de mecanisme, convertorul Constantinescu care este un aparat pentru transmiterea puterii automat de la un motor cu ardere interna sau alt motor primar care dczvolta un moment de torsiune limitat la un ax secundar; momentul dc torsiune si ruratia axului secundar fund variabile intre limite foarte largi. Convertorul actioneaza secundarul printr-o serie de impulsuri armonice rapide care intotdeauna au o frecventa dubla fata de cea a motorului primar, amplitudinca impulsurilor fiind controlata automat de inertia unei mase care este libera sa oscileze de o parte si de alta a unci pozitii medii fixe cu o miscarc armonica simpla de aceeasi frecvcnta ca cea a primarului. Astfel, se poate un cuplu marit la un arbore secundar condus de la un motor primar cu cuplu limitat care are o manivcla cu turatie constants. Mecanismul care asigura aceasta consta dintr-o combinatic de leviere si tijc de lcgatura oscilante (dar care nu se rotcsc). Acestea sunt astfel conectate incat sa primeasca forte negative si pozitive datorita inertiei unor mase adecvate care penduleaza in jurul unor pozijii fixe. Levierele si tijele dc lcgatura sunt, de asemenea, conectate in mod adecvat la doua mecanisme oscilatorii de acfionare unidircctionala, care transforma aceste forte in impulsuri rotative intr-o directie in asa fel incat frecvcnta tijelor de concxiune, levierelor si masei sa fie intotdeauna egala cu numarul de rotajii complete ale manivelei motorului primar. Amplitudinca oscilafiei masei este variabila si ea creste odata cu cresterea raportului dintre turatiile motorului primar si ale arborelui secundar condus si descreste odata cu descresterea acestui raport. O ilustrare simpla a principiului convertorului, figura 17.1a, este data de un levier flotant, care are un capat antrenat de un excentric montat pe un ax conducator cu miscare de rotajie, iar la capatul opus sustine o masa. Un punct intermediar al levicrului este prins de doua bare de conexiune, care antrcneaza un arbore condus prin doua dispozitive dc 453

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP actionare unidirectionale, prin care miscarea oscilatorie a levicrului flotant cste convertita intr-o miscare de rotatie, intr-o direc|ie; dispozitivele unidirectionale operand la fiecare jumatatc de rotate a arborelui conducator. figura 17.1a. Cu o astfel de dispunere se va vedca ca daca rezistenta la rotatie a axului condus este mica, masa de pe levier nu se va departa prea mult in raport cu pozitia medie a fiecSrei oscilatii, iar valoarea deplasarii dispozitivelor unidirectionale va fi maxima cand rezistenta la rotatie a arborelui condus cste nulS. Pe masura ce rezistenta la rotatie a axului condus crestc, in timp ce deplasarca unidirectionalelor descreste. In consccinta, la fiecare rotatie a arborelui conducator, datorita deplasarii unghiulare mai mici a unidirectionalelor, atunci cand rezistenta este mare, cuplul cerut de la motorul primar nu va crestc prea mult, aa cum se va arata mai tarziu. Cu un astfel de aranjamcnt, se poate deduce ca dacS dc exemplu motorul primar este un motor cu ardere interna, se poate mentine o turatie constants sau marita a motorului, desi cuplul de la axul condus a crescut considerabiL Desigur sunt posibile multe modificari ale aranjamentului. Dar, pentru a rcaliza scopul inventici arborele conducator si conexiunea de actionare unidirectionala, trebuie sa fie prinse in doua puncte diferite, de un element oscilant sau care penduleaza, cum ar fi un levier flotant, levierul purtand sau fund concctat la o mas capabila sa oscileze sau sa efectueze o miscare alternative in iurul unei pozitii medii. 17.2. CONSTRUCTIE SI FUNCTIONARE In figura 17.1 sunt prezentate sub forma schematica cateva din aranjamentele posibile pentru realizarea accstei inventii, cu aplicatie la locomotive si alte autovehiculc echipate cu motoare cu ardere interna. Fortele care actioneaza intr-o forma a acesfui mecanism sunt aratate in figura 17. If. Figura 17.2 este o diagrama care prczinta valorile relative ale turatiei motorului primar, cuplul si turatia axului sccundar condus, atunci cand momentul dc torsiune al motorului primar este mentinut constant. In figura 17.3 sunt aratate valorile acelorasi functii, atunci cand turatia motorului primar este mcn{inuta constanta. In figura 17.1a, manivela 2 a arborelui conducator 1 este direct conectata la un levier flotant // care poarta o masa 12. Un punct intermediar al acestui levier este conectat prin barele de legatura S, 9 la doua clemente de actionare unidirectionale care actioneaza rotorul axului secundar 10. Se va observa ca accst caz va exista o miscare de oscilatie pe vertical a a masci cat si una pe orizontala, dar aceasta este neinsemnata daca amplitudinca oscilatiei masei 12 cste considcrabila in raport cu lungimea 454

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP manivelei 2. Daca se cere sa se echilibreze fortelc de inertic, doua sau mai multe sisteme pot fi montatc pe arborii conducator si eel condus, unghiurile de faza intre manivele fiind adecvat alese.
i

1
_ - <*

Q? . 2

Jr

9 N
3

-~_-K
-

"

-a"

A~

Forma aratata in figura 17.1b estc similara dar in acest caz manivela conducatoare 2 este conectata la un punct intermediar iar barelc de conexiune 8, 9 la capatul superior al levicrului flotant 11.

455

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP l 1

9 8

j.

4 . 3

\ \ \ * .
"s.

1Q

OB 0.1 0.2 03 0.4 0.5 0.6 0.7 0* 0.9 1.0 1.1

1.2 13 1.4 15 16 1.7 1.8

1.9 2.0 2.1 2.2 23 2.4 2i 2 2.7 2.8 2.9 30

Figura 17.2. Caracteristica convertoruluipentru cazul cdnd momentul motonilui phmar este constant; valori relative: My - cuplul la axul secundar condus; a - turafia arborelui primar; a\ - turafia axului secundar
1.0 0.9 0.8 0.7 0.6 0.5 0.4 0.3 0.2 0.1 0.0 0.0

----- ^_
" 9*

"- *

N
*i" ---------

My
v.

N\
\

S*'

/ /

y
0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9

\ \ \ ^ V---\\ \\ \\

A
1.0

Figura 17.3. Caracteristica convertorului cdnd turafia motorului primar este constantd; valori relative: My - cuplul la axul secundar; M- cuplul la arborele primar; a\ - turatia la axul secundar My

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr.ing. loan I. POP In schema din figura 17.1c, arborele conducator 1 este conectat printr-o manivela 2 si o bara de conexiune 3 la centrui levierului flotant 4 care sustine o masa 6 si este suspendata i pivotcaza in punctul fix 7. Celalalt capat al levierului flotant 4 este conectat prin barele de leg&tura 8, 9 la doua dispozitive de acfionare unidirecjionalc, care opereaza alternativ antrenand rotorul 10 intr-o singura directie. In forma prezentata in figura 17.Id, manivela conducatoare 2 este conectata la un capat al unui levier flotant 13 care langa centru este conectat la o manivela 14 pe un volant osciiant 15 care actioneaza ca o masa, celalalt capit al levierului fiind conectat prin intermediul barelor de legatura 8, 9 la doua dispozitive de actionare unidirectionale care actioneaza asupra rotorului. In figura 17.1e, arborele conducator 1 face un unghi drept cu axul condus 16, manivela 2 fiind conectata prin barele 3 la un capat al levierului flotant 13, care spre centru este conectat la o manivela 14 pe un volant osciiant 15, celalalt capat al levierului flotant fiind conectat prin barele 8, 9 la doua dispozitive dc actionare unidirectionale. In figura 17.1, manivela 2 este conectata prin bara 3 la capatul inferior al levierului flotant 13 care la capatul superior este conectat la o manivela 14 care se misca impreuna cu un volant osciiant 75. Levierul 13 este conectat spre centrui sau prin barele 8, 9 la dispozitivele de actionare unidirecdonale, care antrencaza rotorul 10. in toate schemcle, pivotii fici sunt indicafi cu 20. In cele ce urmeaza se prezinta cateva din cele mai simple rcalizari constructive ale convertorului, brevetatc de George Constantincscu in anul 1922. Acestc schite reprezinta solutiile unora din schemele cincmatice expuse in figura 17.1. in constructia din figura 17.4, motorul primar actioneaza axul a care poarta volantul b i este conectat prin barele c la centrui levierului flotant d. Capatul superior al acestui levier este articulat in e la un levier osciiant/ care pivoteaza in x si sustine la capatul inferior o masa g. Capatul inferior al levierului flotant este conectat prin doua percchi de bare h, k la doua brate duble /, m care oscileaza in jurul axei rotorului condus. Pe bratclc oscilantc in pi si respectiv in qt sunt articulate cadrclc circularc duble q, p care poarta articulati sabotii de frictiune r, s, figura 17.4b, care se sprijina pe rotor cu partca circumferintci opusa pivoti lor din cadre. Sabotii r, s sunt adaptafi sa apese pc circumferinta t a rotorului si sa blocheze rotorul la rotire in aa fel incat sa-1 actioneze intotdcauna in dircctia in care sabotii tind sa se apropie de rotor datorita faptului ca pivotul fiecarui sabot in cadrul sau si pivotul fiecarui cadru in braful de actionare sunt situate pe o linie care nu trcce prin centrui rotorului. Mai mult, unghiul dintre diametrele pe care accti pivoti se situeaza este mai mic decat unghiul de fricjiune corespunzator coeficientului de frecare obtinut pentru materiale utilizate la confectionarea suprafetelor de 457

T r a t a t de t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

Figura 17.4. Convertond, variant a dinfigura 17.1c: a- sectiune plana prin mecanism; b - dispozitivul unidirectional de actionare (secfiunea transversald si axialaprin rotorul condus) Cu aparatul descris anterior, rotatia arborclui conducator provoaca oscilatia levierului flotant d si aceasta oscilatic se poate imparli in doua componcnte ce sc transmite fie masci g prin levierul /, fie prin barele de conexiune h, k dispozitivelor unidirectionale de pe rotor. Astfel turatia arborelui conducator crestc, fara incarcarc mare pc axul condus. amplirudinea oscilafiei masei g descrete si cursa elcmentelor actionate de barele h si k create, astfel crescand turatia rotorului condus in raport cu turatia motorului primar. Daca aparatul este pornit cu un cuplu rczistent mare care actioneaza pe axul condus, masa oscilantS inccpe imediat sa 458

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP oscileze, la amplitudinea sa maxima producand forte alternative ridicate in brajele de conexiune h si k, fortele fund proportionate cu patratul turatici motorului primar; astfel ca daca turatia motorului primar este suficient de ridicata, cuplul de pc axul condus este invins de mecanismul unidirectional si axul condus incepe sa se roteasca. Pan& ca rotirea sa inceapa nu s-a consumat cncrgie cu exccptia cantitatii absorbita prin frecari interne si pentru aducerea masei in regim de oscilatie. Axul condus se rotestc atunci cu diminuarca corcspunzatoare a deplasarii levierului oscilant, cuplul invinge rezistenta la axul condus, fiind direct produsa de fortele care prin barele de conexiune k, h si fiind proportionate cu patratul vitezei arborelui primar. Valorile relative ale turatiilor si cuplului produse de mccanism sunt aratatc in figura 17.2. Multe alte forme ale inventiei, altele dccat ccle dcscrisc aici, sunt posibile si multe alte forme de mecanisme pot fi adoptate in locul mccanismului de actionare unidirectional ilustrat; de exemplu, trei mecanisme ca eel descris, diferind prin faze unul de altul cu 120 poate fi prcvazut sa actioneze pe acelasi ax si in acest caz aproapc ca rotatia continua inlocuieste rotatia discontinua care s-ar fi obtinut. Mecanismul unidirectional de actionare folosit poate fi de oricare tip adecvat. De asemenea, in locul unui levier oscilant poate fi intrebuin^at un volant oscilant sau o masa de orice forma. La un astfel de mecanism, dcplasarea pe verticals a oricareia din centre, cum ar fi eel al axei rotorului, al axei masei, sau al axei arborelui primar, va produce un foarte unic efect asupra miscarii. Mai mult, deplasarea mica pe orizontala va servi numai la cresterea neinsemnata a turatici rotorului. Este posibil deci, ca un astfel de mecanism sa permita mici variatii ale distantei intre oricare doua din centrele suportilor arborilor conducatori, masei si axului condus. Acesta este cxtrem de convenabil la autovchiculc. Parti ale aparatului pot fi montate pe arcuri si alte parti direct pe rotile motoare daca se dorestc. In forma de dispozitiv unidirectional de actionare aratat in figura 17.5, barele de conexiune de la motorul primar sunt conectate la bolturilc 21, 22 care sunt purtate de elementele manson 23, 24 capabile sa oscileze in jurul axului 25 pe lagarele cu rulmenti 27. Sabofii de frictiune 28, 29 sunt articulati prin bolturilc 30, 31 in elementele cu ochi ale cadrului placa 32, 33 care sunt ele insele articulate in elementele rotorului 34, 35 prin 36, 37 accstc elemente de rotor fiind fixate prin pana de axul rotor. In acest fel de actionare unidircctionala sabotul de frictiune de dcasupra pivotat pe rotor este blocat si actionat cand elemcntul oscilant 23 se misca in directia sagetii, sabotul de jos pe cealalta parte a rotorului fiind blocat si invartit in aceeasi directie in timpul oscilatici de inapoiere prin elemcntul de oscilatie 24. 459

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr.ing. loan I. POP

Figura 17.5. Dispozitiv unidirectional de acfionare (varianta constructive!} In forma constructiva a inven^iei, prezentata in figura 17.6, motorul primar este conectat prin bara dc conexiune (biela) 41 la un capat al levicrului fiotant 42, care pentru asamblare poatc fi facut din doua parti, articulat in 43 de volantul oscilant 60 care oscileaza in jurul axci 40. Lcvicrul este conectat la celalalt capat al sau 44 cu doua bare dc conexiune 45, 46 care oscileaza respectiv doua elemente cilindrice (tamburi) 47, 48. Elementclc cilindrice sunt captusite cu suprafctcle de frictiune 49, ficcare tambur antreneaza una din cclc doua portiuni 56, 57 ale rotorului situate in interiorul sau. Fiecare rotor poarta o pcreche de saboti de frictiune 50, 51 articulati la capetele tijelor 52, 53, accste tije fund articulate pe rotor in 54. 55 si trccand printr-un spatiu central adecvat din rotor.

460

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

43 SO

In aceasta forma constructiva, directia de miscare in care elementul oscilant 46 blocheaza rotorul este aratata prin sageata in prima pozitie din figura 17.6. O parte din aspectele legate de varianta hidraulica a convertorului au fost prezcntatc in cadrul paragrafelor rcfcritoare la pompele hidraulicc cu debit variabil, figura 13.38, clemente noi fund expusc in cele ce urmeaza, la generator sonic pentru sistcm de tractiune, figura 17.7. In figura 17.7 s-a renuntat la supapele de evacuare, prezentatc la pompa hidraulica cu debit variabil, figura 13.38, astfel pistoanele e,j sunt acfionate prin bielele c, d, de catre excentricul b al unui motor primar. Inertia cstc asigurata de conducta lunga 21. In acest montaj supapele de admisie au acccasi functionare ca in montajcle prccedente; cilindrii g, h sunt in comunicatie cu cilindrii 31, 32, in care lucreaza pistoanele 33 si 34. Accstca antreneaza prin parghiiie 35, 37, 38 un dispozitiv unidirectional care pentru cxcmplificare ar putea fi un dispozitiv cu clicheji. Acest aranjament este convenabil pentru situajiile in care motorul primar este o masjna cu cuplu constant dar care poate functiona cu viteze diferite intre anumite limite.

461

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

Figura 17.7. Generator sonic pentru sistem de tractiune Schimbarca vitezei intre aceste limite produce vibratii mari de presiune la pompa de lichid sau la generatorul sonic. Montajul este foarte convenabil pentru tractiunea vehiculclor; de exemplu un motor cu combustie interna poate fi utilizat pentru antrenarea pompci; pcrcchca de pistoanc opuse pot antrena prin motorul cu clichcti rotilc motoare ale vehiculului. Ca motor de antrenare a rotilor motoare poate fi utilizat un motor hidraulic obisnuit, insa in acest caz pompa va avca doua supape de evacuare. asa cum s-a descris anterior, asigurandu-se un debit continuu de fluid. De la motorul hidraulic fluidul va fi recirculat prin supapele de admisic ale pompei. Varianta hidraulica a convertorului este alcatuita din montajul format dintr-o pompa volumetrica cu debit variabil fara supape de rcfulare, ca i cea prezentata in figura 13.38, un generator sonic asa cum s-a descris in figura 17.7, i un motor rotativ actionat prin presiunea alternativa de lichid produsa de acest montaj, figura 17.8. Axul pompei este antrenat de motorul primar, iar motorul unidirectional antreneaza axul secundar intr-o singura Hiroctie Inertia este asigurata de o conducts cu lichid 21, de lungime corespunzatoare, care inlocuieste masa oscilanta. 462

T r a t a t de t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

Figura 17.8. Convenor- varianla hidraulica Se prezenta aceste rotative vor catcva din motoare

unidirectionale actionate prin dcbite alternative dc lichid, brevetate dc Gogu Constantincscu inanii 1916-1917. Ccl mai simplu motor rotativ fara supape continand un piston actionat de impulsuri alternative pcriodice intr-o coloana de lichid si producand rotatia unui rotor printr-un dispozitiv unidirectional cu clichet este aratat in figura 17.9. Axul a care este cuplat cu roata de clichet b este pus in acjiune prin clichetii d aflati pc tamburul c si prcsati prin arcuri adccvate (nu sunt aratatc) pe roata dintata. Accst tambur este supus unei miscari oscilatorii, prin bratul e cuplat cu pistonul / care funcjioneaza intr-un cilindru g, conectat la o linie dc transmisie a undei de lichid. Celalalt capat al pistonului f este ghidat intr-un cilindru h, iar un arc 5 acjioneaza asupra partilor cu miscare liniara alternativa. Tensiunea arcului s trebuie sa fie astfel ca in pozitia ilustrata pistonul sa fie in cchilibru sub actiunca arcului i a presiunii medii din linia de transmisie a undei. Daca masa partilor oscilante este considerabila, sau frecventa dcbitului alternativ de lichid este ridicata, este necesar un al doilea resort care sa actioncze in directia opusa. Dimensiunilc acestor arcuri depind de cursa pistonului/ frecventa, inertia maselor cu miscare liniara alternativa si puterca motorului. 463

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

Figura 17.9. Forma simpld de motor rotativ

I

Functionarea accstui motor estc evidenta, pistonul / sub impulsul debitului alternativ de lichid dctcrmina oscilatia tamburului c in jurul centrului sau. Pcntru o jumatate dc perioada dc rotatie in directia sagctii. unul dintre clichetii d angrcneaza un dintc al rotii rotorului b. In timpul urmatoarei jumStati de perioada tamburul se deplascaza in directia opusa, iar clichetii d aluncca pe rotor, iar urmatorul clichct cade in spatelc urmatorului dinte al rotii b. Unnatoarca cursa inainte a pistonului dctcrmina rotatia motorului pe un nou unghi, si asa mai departe. Daca se fixeaza un volant pe axul a, impulsurile succesive date rojii de catre cliche^i mcntin rotirea volantului in direcjia sagctii, deoarece toate impulsurile au aceeasi directic. Daca numarul dintilor de pe roata rotorului cste Km, unde K si m sunt numcre intregi, numarul de clichcti egal distribuiti pe circumferinta trebuie sa fie K-(m-i), iar cu un asemenea aranjament, vor cxista intotdeauna K dinti angrenafi in acclasi timp. In excmplul ilustrat K = 1, iar m = 6, unghiul minim al oscilatiei neccsare pentru trecerea de la un dintc la urmatorul estc: 464

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP 2K 2K 2K _ 2K -W(OT-1)~1-6-(6-1)~6^5~"I? -Se observa ca daca roata rotorului are 11 dinti cu 10 clicheti, unghiul
K

va fi cu numai si se vede ca un clichet obisnuit ar necesita 110 dinti pentru a obtinc acclasi rezultat. In forma invenjiei aratata in figura 17.10 s-au utilizat doi tamburi c si doua bielc /, m, o biela si un tambur actionand axul a prin ciichetii d si roata b in cursa inainte a pistonului f, in timp cc cealalta bicla m printr-un al doilea tambur si clichcti actioncaza axul a in aceeasi directie in cursa inapoi a pistonului/

doua sisteme de clicheti de actionare in direcpi opuse 465

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a f u - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

actionare la fiecare jumatate de perioada In forma inventici prezentata in figura 17.11, axul condus a este montat intr-o carcasa 1. Liber montate pe ax sunt doua clcmcntc dc actionare constand din bucsele 2, 8, cu dinti de clichet pe fetele capetelor lor adaptatc sa angrcnczc cu dintii clichctului dc pc bucsele 3, 4, care sunt presate in interior de arcurile 5. Bucsele 3, 4 sunt capabilc sa alunece de-a lungul axului antrenat a. Elementele de cuplare 2, 8 sunt actionate prin bielele 6, 6, 7, 7, respectiv, aceste biele fund imbinate cu doua glisiere 9, 10, care sunt presate in interior prin arcurile //, 12. Glisierele 9, 10, sunt 466

Tratat de t e o r i a s o m c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP actionate prin doua pistoane egalc 13, 14 care tree prin alezajul bucselor 15, 16. Pentru a impiedica rotirca accstor glisiere sau prevazut canale si pene adecvate, in dircctic longitudinala. Arcurile //, 12, au tensiunea necesara pentru a putca echilibra presiunea medie din linia de transmisie a undei, pe care functioneaza motorul. Linia de transmisie a undei se afla in comunicatie cu interiorul cilindrului cuprins intre glisierele 9, 10 si garaiturile 17, 18. Pistoanele se afla in echilibru sub actiunea contrara a presiunii medii din linie si a tensiunii arcurilor 11, 12. Debitul altcrnativ de lichid din linia undei detcrmina pistoanele impreuna cu glisierele lor 9, 10 sa oscilezc. Miscarea pistoanelor prin bielele 6, 6, 7, 7 face sa oscilcze piesele cu clichet 2, 8, iar fetclc accstor piese cu clichct angreneaza cu dinfii de clichet de pc camasile 3, 4, dinjii fiind astfel inclinati incat miscarea inspre interior a pistoanelor sa provoace o semioscilatie a axului printr-o pereche de elemente cu clichet, in timp cc dintii cclorlalte perechi de elemente cu clichet sa alunccc unul peste celalalt. In timpul perioadei miscarii inspre exterior a pistoanelor, pentru urmatoarea semioscilatie a axului, cealalta pereche de elemente cu clichet efectueaza actionarea in acelasi sens, astfel ca axul are o miscare unidirectionala, aproape uniforma. In forma inventiei aratata in figura 17.12, clichetul mecanic este inlocuit printr-un ambreiaj de frictiune actionat de linia de transmisie a undei. Axul rotorului 21 sustine un element conic dublu 22 adaptat sa poata fi cuplat cu ficcare din elementele de ambreiaj 23, 24. Elcmcntele 23, 24 sunt oscilate in planurile lor, prin bielele 25, 26, legate de pistonul 27, care este acjionat prin presiunea din linia de transmisie a undei. Pistonul 27 este tinut in echilibru intr-o pozijie medie, sub actiunea arcurilor 28, 29, si a presiunii medii din linie. Axul 21 poatc aluneca pe o distanja scurta in dircctic longitudinala, miscarea sa fiind controlata printr-un piston cu dubla actionare 31, capatul inferior al acestuia fiind direct concctat la linia de transmisie a undei prin conducta 32, in timp cc fata sa superioara este supusa presiunii care exista in capacitatea 33. Lichidul trece in accasta capacitate prin intermediul scaparilor pe langa pistonul 31, presiunea din capacitate fiind practic constanta si egala cu presiunea medie din linia de transmisie a undei. Se observa ca in timp cc fata superioara a pistonului este supusa variatiilor totalc dc prcsiune din linia de transmisie, se imprima o miscare oscilatorie axului 21. Astfel, cand in linia de transmisie creste presiunea, axul este impins in sus, iar piesa conica dubla 22 se va cupla cu elementul 23, care este actionat dc pistonul 27 si va pune in acfiune axul. Cand prcsiunea din linia de transmisie este sub valoarca medic, prcsiunea de deasupra pistonului 31 fiind mai mare ca cea din linie, va actiona axul 21 in jos, dccupland

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i l - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP elemental 22 de elemental 23 si determinandu-1 pe accsta sa se cupleze cu elemental 24. In timpul acestei jumatafi de perioada, presiunca scade si pistonul principal se departcaza de axul 21. Se observa, astfel ca axul 21 este actionat intr-o singura directie, cuplarea se produce astfel incat in timpul miscarii pistonului 27 spre ax, actionarea se realizeaza prin elemental 23, in timp ce atanci cand pistonul se departeaza de ax, actionarea este efectaata de elemental 24. Sunt posibile numeroasc variante constructive ale acestei solutii. De exemplu, capacitatea 33 ar putea fi inlocuita printr-un resort, dar cu dificultatca de a mentine presiunea medic in linie riguros constants si reglarea corespunzatoare a arcului. In locul capacitatii, pistonul care dcplascaza axul longitudinal poate fi pus in comunicatie cu o linie de transmisie a undei care difcra in faza cu 180 fata de cea care actioneaza pistonul principal si in acest caz motorul va functiona in mod similar cu eel descris mai sus. Daca se folosesc doua linii, pistonul principal trebuie facut, de ascmenca, cu actionare dubla, o parte fiind conectata cu fiecare faza a liniei de transmisie. Este de dorit ca in acest tip de motor parfile oscilante sa aiba masa rcdusa sau sa fie echilibrate de doua arcuri care actioneaza in directii opuse (calculate ca sa formczc un condensator) adaptate sa contracareze efectcle incrtiei. In motorul prezentat in figura 17.13, axul condus 41 sustine un bloc 42 in care functioneaza doua setari de pistoane 43 si 44. Aceste pistoane lucreaza in cilindri uniform distribuiti in jurul axelor arborelui si cele doua setari de cilindri comunica intre ele prin deschiderile 45, respectiv 46. Un piston 47, care se poate misca in directie axiala, este prcvazut cu niste canalc 48 prin care lichidul poate trece spre ambcle setari de cilindri din rotor. Pistonul este gaurit si este alimentat cu lichid prin orificiul de admisie 49. Orificiul de intrare 49 este conectat cu o capacitate sau cu o faza a unei linii bifazat~e in timp ce cealalta faza a liniei de transmisie este conectata la orificiul de intrare 50, astfel ca presiunea altemativa actioneaza asupra capului exterior al pistonului 47. Se observa ca in aceasta constructie alternantclc din linia de unde provoaca miscarca altemativa a pistonului 47, astfel ca pe parcursul unor jumatati de perioade succesivc, ficcarc set de pistoane din rotor este pus in comunicatie, in timp ce celalalt set are pistoanele izolatc de catre pistonul 47. Imprcjurul pistoanclor rotorului sunt doua bandaje profilatc excentrice 51 si 52, conectate cu elemcntclc cu miscare altemativa 53, 54, aceste elemente fiind antrcnate de perechile de pistoane 55, 56 tinutc intr-o pozitie medie cu ajutorul unor rcsortari si supuse la cele doua capcte la presiuni alternative de lichid de la doua linii de transmisie, o linie fiind conectata la orificiile de admisie 57, 58 in timp ce cealalta este legata la intrarile 59, 60, cele doua linii de unde difcrind in faza una fata de alta cu 180.

Tratat de teona s o n i c i t a { i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

32

.-7

_?/

2.

Figure/17.12. Alt tip de motor monofazic 469

T r a t a t dc t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr.ing. loan I. POP

40

60

Figura 17.13. Motor funcfiondnd pe o linie cu doua faze cu cuplaje actionatc prin impulsuri din linia de transmisie Este posibil ca in alte forme decat cea ilustrata, pentru o rotatie a rotorului sa se dea doua sau mai multe impulsuri pistoanclor rotorului. Functionarea acestui motor este similara cu cele descrise mai sus, cuplarea elementului oscilator la rotor fiind efectuata dc presiunea fluidului asupra pistoanelor rotorului la perioadc corecte pentru a produce invartirea continua intr-o singura directie. Acest motor poate fi construit cu pistoane care sa se mite paralcl cu axul rotorului. Printr-o modificare a dispozitivului de comanda motorul poatc fi facut cu doua sensuri dc rotatie. Desigur brevetele care au ca obiect convertorul sunt numeroase, specificatiile acestora insumand sute de pagini, majoritatea fund inrcgistrate de Gogu Constantincscu intre anii 1921 $i 1926. Acestea sunt intalnite sub diverse denumiri ca: "Metoda sj mijloacc pentru transmisia puterii de la motoare primare cum ar fi motoarele cu arderc interna la axe conduse, in particular pentru locomotive sau altc vehicule actionate de motoare cu ardere interna", "Imbunatatiri in transmisia dc putere", "Imbunatatiri ale dispozitivclor unidirectionale de actionare", "Imbunatatiri ale mecanismului 470

T r a t a t de t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP pentru transmisia putcrii pcntru a fi utilizat cu motoare cu ardere interna" etc. Dar pentru scopul si intinderea acestei lucrSri ne mSrginim la matcrialul descriptiv aratat, sperand ca el sa fie si edificator. 17.3. TRATARE MATEMAT1CA ELEMENTARA Analiza matematicS completS a convertorului, pc care Gogu Constantinescu a dezvoltat-o, estc destul de laborioasS pentru a fi prezentatS aici. Ne vom limita la o mctoda simplificata de tratare a problemei pentru a gasi ccuatiile fundamental ale convertorului si care sa permits cititorului sa urmSreascS in linii mari comportarea acestuia in diferite imprcjurSri. Rclatiile ce vor fi date aici sunt de forma cca mai clementara. Se va plcca dc la faptul ca, convertorul este un mecanism astfel conceput meat toate pSrtile functionale, in afarS de arborii primar si secundar oscileaza in jurul anumitor pozifii medii cu miscari armonicc dc aceeasi frecventS. Toate partile dc accst fel, sunt supuse fortelor interne care sunt dc ascmenea armonice si au aceeasi frecvenja. Daca viteza unghiulara a motorului primar este at, ficcarc deplasare, viteza, sau forta poate fi exprimatS printr-o relatie de forma: x = X-sin(a# + i//) 17.5

unde x reprezintS o distan^S parcursS, o viteza, sau o forta, dupa cum este cazul; X - amplitudinea unei asemenea variabile; co - viteza unghiulara a arborelui primar; y/ - un anumit unghi de faza. Prin definitie si constructic convertorul estc un aparat care imparte miscarca armonica obtinuta de la un arbore primar cu miscare de rotatie continua in doua componente. O components este aplicata unei masc, in timp ce alta estc aplicata unci percchi de mecanisme cu miscare unidirectionalc care convertesc miscarea armonica si forjele armonice in impulsuri rotative intermitente intr-o directie. Cel mai simplu mecanism prin care miscarea rotativa constants este transformata intr-o miscare armonica simpla este o manivela si o bara dc concxiune de lungime adecvata. Teoretic se obtinc o miscare armonica simpla numai daca bara estc forate lunga, dar pentru scopuri practice o lungime a biclci de aproximativ doua ori cursa, se considers ca fiind adecvata. In oricc caz, miscarea poate fi exprimata prin frecventa fundamentals si o armonicS secundarS egalS cu de douS ori frecventa. In analiza care urmcazS, pcntru simplificare, al doilea termen armonic nu s-a luat in considerate, influenta sa nefiind importantS, in cazul in care se acordS suficicntS atentic proicctarii unidirectionalelor si a cuplajclor pcntru axul principal si secundar si in special la cuplajclc clastice. 471

Tratat de t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Viteza capatului liber al barei de conexiune, dc-a lungul unei linii care trecc prin axa de rotatie a manivelei primare, poate fi exprimata prin urmare, printr-o rclatie de forma celei de sus: v = V-sin{cot + i//) 17.6

viteza este impartita in doua componente in convertor, o components aplicata pentru a oscila o masa, in timp ce ccalalta actioneaza unidi-rectionalele, sau cum le-a mai spus sugestiv autorul "diode mecanice". Functia acestor diode este de a converti fortcle armonicc si miscarilc unghiulare armonice aplicate lor, intr-un moment de torsiune mediu Mi, si o viteza unghiulara medic a>i, in aa fel incat momentul de torsiune mediu Mj sa fie proportional cu amplitudinea fortelor armonice, in timp ce viteza un unghiulara medie a>i sa fie proportionate cu amplitudinea miscarilor unghiulare armonice aplicata lor. O alta conditio pentru o dioda ideala este ca fiecare moment forja armonica aplicata lor si viteza unghiulara corespunzatoare sa fie intotdeauna in faza. Aceasta inseamna ca daca forta armonica aplicata este de forma: fx=FysmcDt 17.7

viteza corespunzatoare v a punctului de aplicatie a acestei forte va fi de forma: v^V^sincot care este echivalcnt cu: 17.8

v
17.9
.

- = -^- = sin6)t V. l l F. Explicatia acestei conditii este urmatoarea: Sa presupunem ca in loc de relatia (17.8) avem:
v =V} sin(eot + \y)

Energia medie pc secunda E transmisa prin forja f{ la dioda poate fi exprimata prin: 1 F -V E = jfr i", dt = r \sinat sin(cot + y/)-dt T o ^o T fiind timpul unei perioade complete, T = . i
T T

Tratat de t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP De mai sus rezulta: F -V E = --cost// Pe de alta parte, presupunand pentru simplificare ca nu exista pierderi de energie la diode, energia transmisa va fi colectata pe arborele secundar si deci poate fi exprimata ecuatia energiei:

E'Htik-aL
Deci: ' F V Mi^,=-r-cosy

! 17.10

Pentru a simplifica diferitele formule din aceasta tratare, Gogu Constantinescu a utilizat un formalism matematic care permite o scriere mai concentrate si sugestiva a relafiilor de calcul. Metoda consta in retinerea numai a variabilelor din formule, toate constantele fiind ignorate, iar prezenta acestora indicata de acelasi simbol. Sinibolul folosit este un simplu punct asezat tnaintea variabilei. De exemplu, in loc s se scrie: Ax + By + Cz + D = 0 se va scrie: .x + .y + .z+ .1 = 0 Metoda are avantajul ca scurteaza mult calculclc si facilitcaza construirca curbelor caracteristice intre variabile; formula este astfel considerabil simplificata. Prin definite si constructie caracteristica unidircctionalclor este aceea ca cox este direct proportionala cu Vt si M\ este proportional cu F\, astfel incat se poate scrie in conformitate cu formalismul matematic simplificator, mentionat anterior, introdus de autor, astfel: .o)l=.V] Atunci ecuatia (17.129) devine: Mx=.Fvcos Deci cu cat unghiul y/ se apropie de zero cu atat mai mult creste cuplul M|, pentru aceeasi amplitudine F, a fortei aplicata dispozitivului unidirectional. Se va prcsupunc, asadar, ca unidirectionalele sunt in asa fel facute incat aceasta conditie este satisfacuta si ca unghiul ^este practic zero. 473 17.11

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP In acest caz rezulta: M-F
1 - i

17 P

Alta conditie practica pcntru diode cste ca producerea conversiei fortelor armonicc a micarilor intr-un cuplu unidirectional si intr-o viteza unghiulara unidirectionala sa se realizeze fara a introduce deformatii aprcciabile ale miscarilor armonicc simple necesare sa mentina stabilitatea in sistem. De asemenea, o astfel de conversie trebuie sa fie in asa fel aranjata ca un echilibru dinamic al sistcmului sa fie posibil si sa nu conduca la blocare dinamica. In limbajul matematic convertorul este in esenta un sistem cu doua grade de libertate considerat din punct de vedere static. Cu alte cuvinte ccuatiile mecanicii statice nu pot fi aplicate direct, asa cum se intampla cu majoritatea mecanismelor utilizate in tehnica motoarelor. La convertor, avem de-a face cu diferitc piese a caror pozitii, in fiecare moment, trebuie considerate functie de timp si de relatia geometrica dintre dimensiunile si pozitiile celorlalte piese in sistem. Proiectarea masinii trebuie facuta in asa fel incat miscarca obtinuta sa fie de tipul in care, dupa un anumit numar de miscari in timpul a ceea ce poate fi numit "regim variabil", este atinsa o stare dc regim permanent. indifercnt care au fost conditiile initiate. De asemenea, aceasta stare trebuie sa sc mentina indcfinit, indiferent ce schimbari se pot produce in privin^a cuplurilor si turatiilor primarului sau secundarului. In plus, conditia de rcgim permanent nu trebuie modificata de unele variatii rapide posibile ale valorilor turatiilor si cuplurilor primarului si secundarului. Cel mai simplu caz dc regim permanent este atins atunci cand dife-ritele parti au atins toate o miscare armonica, iar acele elementc care au doua grade de libertate de miscare au luat anumite pozitii medii, care vor fi numitc pozitii de "stabilitate dinamica". Sa presupunem ca avem de-a face cu un convertor in care este posibil un rcgim permanent. Aceasta conditie este importanta si de aceea se insista asupra ei. Un regim permanent, sau conditia dc stabilitate dinamica, implica faptul ca reactiunile interne ale diferitelor parti din interiorul convcrtorului sa aiba in oricc moment o asemenea marime si directic, incat directia si amplitudinea lor medic sa formeze figuri dc echilibru stabil cand sunt in miscare. Se poate ca echilibrul sa fie de tip indirect, in care o forta exterioara cum ar fi gravitafia, un arc, sau alt mijloc, sa aduca intreg sistemul in timpul miscarii la o anumita pozitie medie. In figura 17.1, conditia de stabilitate a convcrtorilor prezentati este indeplinita. Sc va obscrva ca in toate aranjamentele schematizate descrise anterior, neglijand inertia masei oscilante, miscarea partilor de acfionare este 474

T r a t a t dc t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan 1. POP nedetcrminata. De aceca, este nccesar sa considcram stabilitatea sistemului cand acesta estc in miscare, dcoarece in cazul pozitiilor incorectc ale axclor fixe si ale pivofilor mobili, amplitudinea oscilatiilor volantului sau masei pivotante poate tinde sa creasca indefinit. Intregul sistem, va devcni, deci, instabil, iar accasta va avea drept rezultat blocarea si ruperea sistemului de legation. Pcntru a ilustra aceasta, fortele care actioneaza in diferitcle parti ale aparatului intr-un excmplu al inventiei, sunt prezentate in schema din figura 17.1j. Considerand echilibrul volantului oscilant 15, se poate arata ca rezultanta mcdie a fortelor dc comprcsie care sunt transmisc prin bicla 8 va fi intotdcauna intre liniile punctate indicate dc sagetile aj si 04, in timp ce rezultanta mcdie a fortelor dc intindcre care sunt transmise prin biela 9, va fi intre liniile punctate indicate cu sagetile a? si as. Trebuie sa prccizam ca eforturile inverse din bielele 8, 9 sc datorcaza inertiei partilor cu miscare alternative din dispozitivul de actionarc unidirectional si sunt foarte mici in comparatie cu fortele de actionarc la care ne-am rcferit. In consecinta, in dispunerea prezentata in accasta figura, fortele rezultante care actioneaza asupra volantului oscilant 15 vor fi indreptate alternativ spre dreapta si spre stanga, fiind in acelasi timp in directie contrara axei in jurul careia oscileaza volantul, astfel incat stabilitatea sistemului in miscare este mentinuta. Sa consideram, de excmplu, convertorul prezentat in figura 17.1c. Fie / forta axiala din bicla primarului. Prin mijlocul levierului flotant, accasta for^a este impartita in doua componente si aplicata f2 - masei si j\ - dispozitivelor unidirectionalc. Pentru a simplifica calculelc, se considera ca masa levierului flotant estc foarte redusa, astfel incat fortele f, f\ si fa aplicate accstuia vor fi mari in comparatie cu fortelc de acceleratie datorita miscarii sale oscilatorii. In acest caz, din conditiile de echilibru intre forjelc aplicate acestuia, rezulta conditiile /, si f2 sunt proportionate cu/ Deci se poate scrie: / = -/i=-/2 17-13

ceea ce inscamna ca toate cele trei forte sunt in faza. Adica daca ar fi exprimate explicit in functie de timp: f = F -sincot fx =r, -sweat fi = F2 sin cot Fie v, 1 j si v2 vitezele punctelor respective de aplicatie a fortelor/; f\ i fi P levierul flotant. Fortele si vitezele considerate sunt numai 475
e

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP componentele lor respective, pcrpendiculare pe directia pozitici mcdii a levierului flotant. Convertorul cste astfel conceput incat, in general, componentele paralcle cu dircctia pozitici medii a levierului flotant sunt mici. Desigur, acestca trebuie luate in considerate la o analiza completa. Totusi neglijarea acestor forte nu va denatura rezultatele obtinute. Fortclc secundare, depind in principal, de stabilitatca sistemului si de introduccrea armonicilor mai inalte. In analiza elementara care urmeaza nu s-au luat in considerate armonicile mai inalte din sistem. Evident, formulele obtinute sunt aplicabilc numai la proicctele convcrtorilor in care efectele secundare sunt mici. Totusi, in practica, armonicile secundare trebuie considerate dcoarecc conditiile de stabilitatc sunt dependente de acestea. In notatiile adoptatc, literele fara indice, ca/ v, co, Mete, se refera totdeauna la primar, literele cu indicelc unu, cum ar fi /,, vl, cox, Mx etc. se refera la secundar, iar literele cu indice doi, cum ar fi fa, ^ > a>2, M^ etc. se refera la incrtie. Dcscompunerea vitezei primarului v, aplicata levierului flotant, in doua componcnte, vx , transmisa mecanismelor secundarului si unidirectionale ale ecuatia: v2 transmisa inertiei sistemului, poate fi exprimata de
v=-V\+ -^2

17.14

Aceasta ecuatic trebuie tratata cu atentie, deoarece, daca reprczinta valorile V, vx se si v2 flinctie de timp, trebuie avut in vedere ca ;; . . ,.->/ aceste trci vitcze nu sunt in faza. Aceasta inseamna ca se va scrie: = V.sw{cot + )
v =

\ Vl si" col = V2

17.15

sin(cot + /3) y/ si p fund doua unghiuri care trebuie determinate, iar V, V\, Vj sunt amplitudinile respective ale acestor trei vitcze. Vitcza Vi este transmisa unei iner{ii in acclasi timp in care forta^ este aplicata acestci inerjii. Se stie ca:
CJy

fi~-~~J7

17.16

Intrucat constanta de proporjionalitatc depinde de acccleratia gravitatiei si de inerfia sistcmului care oscileaza sub acfiunea for(ei fi iar acestea sunt amandoua constante, se poate scrie ccea cc deja s-a gasit, (17.13): 476

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP J ~-fl sunt faza, iarpe baza relatiilor (17.8) si (17.9) rezulta: v^Vy sweat f, =F] sin ox si considcrand relatiile (17.16) si (17.17), se otyine: y d r =2.F\ sweat ,. dm care. v2 = .F, [sweat dt = -'^ cos eat J cot 17.18 17.17

Prin dcfinitie unidirectionalclc sunt in asa fel incat forta fx si viteza vx si

Nu exista nici o constanta de integrare, deoarece valoarea medie a lui v2 este zero intr-un convenor cu regim permanent. Ecuatia (17.14) devine in virtutea relatiilor (17.15) si (17.18): V sin{eot + t//)-.V{ sweat- cos eat
CO

17.19

V fiind amplitudinea vitezei armonice otyinuta din biela primarului si este proportionala cu viteza unghiulara ea si raza manivelei r a primarului. Dar manivela este invariabila astfel ca sc poate scrie:
V = .ca

De asemenea s-a gasit din relatiile (17.11) si (17.12):

1 **n

FM Dac3 inlocuim aceste valori in (17.19), se obtine: ca sinieat + y/) = .co- sin cat - -- cos cot
CO

17.20

Se observa ca ecuatia conjine cinci variabile /, ca, eo\, M] si i//. Pcntru a se reduce numarul de variabile se va folosi conditia dc stabilitate. Convertorul trebuie sa lucreze si sa mentina o miscare armonica, asa cum este exprimata dc ecuatia (17.20), indiferent ce valori se aleg pentru diferitele variabile /, ca, eox, Mx si y/, compatibile cu gradele dc libertate ale sistemului. Singura relate care exista intre uncle din aceste variabile este 477

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP principiul conscrvarii energiei, care se poate scrie daca notam cu M cuplul motorului primar si se considera pcntru simplificare, ca randamentul mecanismului este unu: E = M-m = M] o)] in care E este encrgia care trebuie transmisa sistemului de motorul primar. In virtutea faptului ca convertorul are un numar suficient de grade de libertatc, formula (17.20) trebuie satisfacuta de orice set de vaiori arbitrar alese pentru a da timpul variabil. Daca se dezvolta relatia (17.20), sc obtine: Y
{co -cosy/- .cox) sin cot + co sin y/ + .Mi
CO cos cot = 0

< Deoarece aceasta ecuatic trebuie sa fie satisfacuta pcntru orice vaiori ale lui t, trebuie sa avem independent: co-cosy/-.cox=0 co sir

=0 co

sin y/ +

Din acestea doua, rezulta imediat:

:

siniff =

co
f

cosy/-.
5>i, in n i i d i .

.M, tg = ------~
CO-CO,
2

17.21 m\ 17.22

(,> \

cox
(0

. 2 \CO J

La aceste doua ecuafii trebuie sa se adauge ecuatia energiei

E = M-co = Mi -cox

Ecuatia (17.141) poate fi scrisa mai simetric astfel:

2

,2

M}+{co-cox)2=co"

17.2

478

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP care impreuna cu ecuatia encrgici reprezinta ecuatiile fundamental ale convertorului. Se obscrva, ca exista numai doua constantc in ecuatia (17.142). Acestea pot fi usor obtinute in orice convenor prin identificare. Ele dcpind dc sistcraul de inertie si de sistcmul de tije de legarura. Totusi pentru a discuta comportarea convertorului nu estc nevoie sa se determine constantele. Pe baza ecuatiilor fundamental deduse aici, se va arata succint comportarea convertorului in diferite conditii. Se va analiza mai intai cazul in care cuplul motorului primar este mentinut constant. In acest caz, ecuatia cnergiei ia forma: E =
.Q) = .Mi ft>]

Introducand aceasta valoare in ecuatia fundamentals (17.23), se obtine: 1=

\l

TA
<\ 7 1

E = .a = .jM)f+^T

17.25

Accstc relatii arata cum variaza cuplul sccundarului si turatia motorului primar cand variaza turatia secundarului Aceasta relatic cste prezentata sub forma grafica in figura 17.2. Se observa ca cuplul sccundarului este foarte mare pentru valori mici ale turatiei secundarului, si de asemenea, turatia si encrgia motorului primar sunt mari. Pentru valori foarte mari ale turatiei secundarului, cuplul secundarului este practic constant si tinde pentru a>\ = oo, catre o limita, numita cuplul normal al sccundarului si notata cu M. Pentru valori mari ale a>\, turatia primarului si energia cresc continuu si in ascmenca cazuri se poate scrie foarte aproximativ:

A/,=M
E = .a>& .a>x Aceasta inseamna ca, pentru turatii ale sccundarului peste o anumita valoare, cuplul secundarului ramane constant cand cuplul primarului este constant. Pentru ascmenca conditii, convertorul este practic cchivalent cu o transmisic rigida obisnuita, care transmitc cuplul primarului, intr-un raport fix catre sccundar. Cu alte cuvinte, pentru valori ridicate ale turatiei secundarului, se obtine ceea cc autorul a numit-o condijie de viteza

Tratat dc t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP superioara identica din punct de vcdere al cfectelor cu tractiunea la turatie inalta a unui automobil echipat cu cutie de viteze obisnuita. RaportuI de transmisic obtinut in asemenea conditii este eel mai mare posibil, si se va nota cu /,. M = irM 17.26 Acest raport se poate calcula usor din elementele convertorului. Este suficicnt sa se menjina stationar sistemul in pozitia medie si sa se numere rotafiile secundarului si primarului in acecasi perioada de timp. RaportuI acestor numere este practic egal cu /,. Curbele din figura 17.2 arata ca turatia primarului trece printr-un minim, pentru o anumita valoare a turatiei secundarului. Daca se ia ca unitate de masura pentru turatia primarului, aceasta valoare particulara minima si, de asemenea, ca unitate dc masura, turajia particulara a secundarului cand primarul trece prin acest minim si se rcprezinta prin a si a] numerele care masoara co si o)t, in astfel de unitati, formulcle (17.24) si (17.25) vor lua forma numerica simpla: M,=M 1+^-

a-4l= \a\+T a V \

17.27

17.28

Trcbuie sa se aiba in vedere faptul ca in aceste ultime relatii nu exista constante nedetcrminate. Formulele (17.27), (17.28) si diagrama din figura 17.2, care a fost trasata in concordanta cu aceste relatii, permite sa se traga concluzii intcresante, in special in legatura cu aplicarca convcrtorului in scopuri dc tractiunc. In continuare ne vom referi pc scurt la functionarca convertorului in cazul unui motor primar din grupa a doua, deci cu turatie constants si cuplu variabil. In acest caz, considerand turatia motorului primar constants, ccuajia energici devine: iar ecuatia fundamentala (17.23) ia forma: M2 + a>2 =1 Din accstea se obtine: I ------ J M\ =.yl-.<w, 17.29

480

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP M = .covJ\-.o)} 17.30

Accstc relatii arata ca atat momentul de torsiune de la arborele primar cat si eel de la arborele secundar dispar cand a>\ atingc o valoare maxima exprimata prin .cof = 1. Se obscrva, de asemenea, ca cuplul secundarului are valoarea maxima la start, adica atunci cand cox = 0. Daca exprimam cuplul la start prin Ms, si luam ca unitate de masura pentru tura{ie turatia arborelui secundar, aceasta turatie maxima care corespunde unor conditii de sarcina zero, si reprezentam prin a\ numarul care masoara oi\ cu o astfel de unitate, formula (17.29) ia urmatoarea forma:

Mx=Ms--\\-ai

17 31

Formula (17.30) cuplul motorului primar A/care este nul la start si creste cand turatia secundarului creste pana la o valoare maxima care este atinsa cand expresia:

trecc printr-un maxim. Aceasta se intampla cand:

2

=1-

V2 a\ = ~z~ =
0.^1 Dupa ce este atins acest punct, momentul de torsiune al motorului primar descreste din nou si se anuleaza pentru ct\ = 1. Raportul de transmisie intre turatia secundarului si cea a primarului este maxim in acest punct. Daca se noteaza acest raport de transmisie maxim cu /,, se poate scrie:
'^
N

17 32

a devine:

t*ij

Daca M0 este valoarea maxima a cuplului primar, atunci ecuatia (17.30) M = 2M0-a]-yj\-af si finand cont de (17.31) si (17.33), din (17.32) se obtine: M0=-irMs 17.34 17.33

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Aceasta relatie arata legatura dintre momentul de torsi une la start, raportul de transmisie maxim si cuplul maxim de la motorul primar atunci cand turatia motorului primar se mentine constanta. Raportul de transmisie maxim /, depinde numai de constructia convertorului; prin urmare, relafia (17.34) arata ca la arborele primar si eel secundar cuplurile maxime sunt proportionate. De remarcat ca aceste maxime nu apar totusi simultan. In figura 17.3 se exprima intr-o forma grafica relatiile (17.31) si (17.33). Pentru comoditate s-au ales scarile valorice pentru cuplul Mi si hi astfel incat cuplul de start Ms reprezinta unitatea pentru mSsurarea cuplului secundar si Mo reprezinta unitatea pentru masurarea momentului de torsiune primar. Pentru a obtine deci, cuplul arborelui secundar M\ pentru orice valoare data turatiei secundarului, prezentata in abscisa, numerele corespunzatoare pe ordonata curbei My se vor multiplica cu valoarea cuplului de start Ms. Acelasi lucru se aplica pentru curba M; numarul corespunzator pe aceasta curba trebuie sa fie multiplicat cu valoarea cuplului maxim Mo de pe arborele primar la turatia particulars constanta to aleasa. Din caracteristicile prezentate in figurile 17.2 si 17.3 se poate vedea ca convertorul da un cuplu variabil pe arborele secundar atunci cand turatia secundarului variaza fie prin mentinerea cuplului motorului primar constant, fie mentinand turatia motorului constanta. la primul caz puterea este cea mai mare pentru turatii reduse si, de asemenea, pentru turatii mari ale secundarului; in timp ce pentru turatii intermediare, puterea este minima. Astfel de conditii sunt intalnite in general cand se ia in considerate problema motoarelor pentru autovehicule. In al doilea caz, puterea atinge valoarea sa maxima numai spre turatii mari ale arborelui secundar. Astfel de conditii sunt intalnite, de exemplu, cand motoare de curent electric alternativ de tip sincron sau cu rotor in scurtcircuit actioneaza un utilaj printr-un convenor. Se va avea in vedere. deci, ca este important sa se aleaga motorul primar eel mai potrivit pentru conditiile medii de lucru cerute de convenor. Desigur, problemele care se pun la proiectarea unui convenor sunt detenninarea dimensiunii motorului si a constantelor convertorului astfel incat consumul de combustibil si uzura transmisiei sa fie minime. In orice imprejurari, pentru o functionare economica, atunci cand este folosit un motor cu cuplu constant, modelul convertorului si tipodimensiunea motorului trebuie sa fie de asa natura incat punctul marcat cu 1, 0 pe abscisa reprezentand turatia secundarului, in figura 17.2, sa corespunda cu cea mai probabila viteza medie a autovehiculului.

482

CAPITOLUL 18 APLICATII
Aplicatia nr. 1 Sc considera un generator sonic monofazic, a carui piston de secfiune 5 = 5cm = 5-10 m", executa cursa de 6 cm = 6-10" m, la o turajie de 955 rot/min, care alimenteaza un dispozitiv de fricjiune. Sa presupunem, ca o butelie din otel cu un volum dc 2000 cm = 2 10 nr se constituie ca o capacitate CSi. Se utilizcaza ca si Iichid apa, care are un coeficient de elasticitate E = 20000 kg/cm = 2 kg/m . Se neglijeaza efectul lichidului in conducte, iar volumul de apa care constituie capacitatea Cs este F0=5000cm2= 5-10-3 m3. S3 sc determine putcrca i presiunea sonomotrica maxima, debitele
Qamax\ ?j Qamaxl ?' V'teza eflCaCe"

, ,:~ 955 at = 2n- j = 2n ------- = 100 rad/s 60 Din: Qamax = a r S, (4.7), sc obtine:
Qa max = 3 '' 0"5 = ! 50
cm3/s

= 1.5-10"3 mVs

Din: (J-&, (4.123), rezulta:

0202010 1013009 0910100 2020202 0202020 5050102 0201020 101

la

Cs =^ = 0,25 cm5/kg= 0,25-10_11m3/N u C- 20000 -0,1 cm7kg=0,M0~ m7N 20000 2000 --u 3 Maximul puterii mecanice generator va corespunde unui coeficient de frecare, (5.90):
c

/=

Cc+C s\ 0-Cg-Cst

'" =0,14kg-s/cm5=l,37-10I0N.s/m5 1000,250,1

Puterea maxima va fi, relatia (5.91): 483

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP W

'
2

~amax S\ max-- --------------- \

(n

'

4G)LS-[LS+LS])

1500 0,1 Nmax =------------------- , ----------- r = 6440 kgf-cm = 0,85 CP = 635,3 W max B 4 100 0,25-(0,25+ 0,1) Presiunea maxima, relatia (5.92), va fi: I ------------------------' _ Qamax I + j>L + L (^Slf

Pamax

o>(Cs+CS])'X
T^T

Cs

2\CSJ

_________________
Pamax = tnnfn^
A

3 "l +TT7 + T"

0,1 = 52 kg/^ = 5,1 1 0 Pa

2

ttV

1500 , 100- (0,25 + 0,1) V

0, '25

<0'25 cstc:

Puterea mecanica absorbita, rclatia (5.88), c>

N m

.0

52-1500
= mQQ

Pamax

Uamax = _lW

^^^ = g^ ^ = ^ cp

Factorul deputere CO^ = ^- = ^ = 0,16. P r JV

5,3

Determinam valorile numerice ale lui Qamax\\ Qamaxi &m re'a?ia (5.80), Qamaxl =y'-6>-C5.-j9a;OT,calculandmodululvectorului Qamax2 se obtine: Qamaxl=aCs-pamax=\W-Q,25-52 = nWcmils = U-10"3 m3/s Din relatia (5.83):
Z -J-'CSX-Pamax 1+ I CO-Lc, Cf

si calculand modulul de obtine:

Q

_ V

^"^51 'Pamax

li+(o)-Cc, -crY
&*! = 100-01-52 1 i , ' - =302 cm3/s= 0302-10-3 m3/s VI + (l 00-0,1-0,14)2 i

Presupunem ca frictiunea se produce intr-un tub de 0,6 cm diametru interior. Sectiunea S va fi: 484

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP S=-0,62 =0,282 cm2 = 0,282-10-4 m2 4 Viteza maxima: -Qamx\_
v

302

= 756 cm/s = 7,56 m/s

max ~

Coeficientul A:,, relatia (4.51): V

.......................................................................................................'

\vef

756
-+

756 =

17,9 100-rf 0,6

100-rf

Vd

1000,6

100-0,6 \

Coeficientul de fricpune Rf, relatia (4.52):

*/=V g-S
dar ^?y =Cy,deci:

179./

0,282-106 ^"' =014 ke-~' ____ 5 - ' ,'7 ,nl XT -'~5 Cf=k, - = 0,14 kg-s/cm5 = 1,37-101U N-s/m5 ' g'S Asadar: 0,14-106 -0,282 =2280cm = 228m 17,9 Se constata ca un astfel de tub este prea lung pentru a fi folosit in practica, deci se va utiliza un diametru mai mic. Pentru un tub cu diametrul de 0,32 cm, se obtine: S = 7r'0'32 Viteza maxima:
_ zi Qa a max I _

=0,08 cm2= 0.08-10"4 m2 302

= 3750 cm/s = 37,5 m/s

S 0,08 Viteza eficace: =2651 cm/s = 26,51 m/s V

Vat =

V/ <Ji IV 2651 ' 9 2651

fe =

100-rf ^ 100-rf V rf

100 0,32 " 100-0,32 V 0,32 "

= 82,84 + 0,28 ^8284,43 = 108,32 485

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Deci: , Crg-S 0,1410 6 0,08 1 A . . im. / = ---------= -------------------- = 103,4cm = 1,034m kt 108,32 Trebuie remarcata diferenta mare produsa in rezistente, de o mica schimbare a diametrului Jevii care formeaza aparatul de frictiune. Aplicatia nr. 2 Sa se transmits o putere intre doua puncte, prin una sau mai multe conducte, astfel meat puterile, pierderile de putere si presiunile sonomotrice sa fie egale, evidenfiindu-se solutia mai economica (din punct de vedere al greutatii acestora). S3 presupunem ca diametrele d sunt destul de mari pentru a permite v ef simplificarea 100 A:, w-2-;, relafia (4.51). Fie ver si S viteza eficace, respectiv sectiunea conductei unice, si ve^ , 5, aceleasi marimi pentru una din conductele multiple. Stim ca: vef=^relatia(4.11) ef , s
rela ia 4

Qef=^T- Qa max

t ( -10)

rezulta: 2

Ji'eJ dar:
Qamax = mQamax\ -mf^ef\ ' S\ V2 18.1

Pentru ca pierderea de putere datorata fricdunii sa fie aceeasi, relatia (4.57), trebuie sa avem:
2 M

Cf Qamax

m(

' ~'f\ 'Qamax]

2 inlocuind relafia (18.1) rezulta:

Cf -m2 Q2amaxX _ m-Pft-g*^ 2 2 486

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP de unde:

m-C =C

/ /i

rezulta: Q m = ^ C, '/ Pentru ca tevile au lungimi egale, conform relatiei (4.52): yl C r/I
k

\-

I*-'
g-s

rezulta ca:

fr-ff_L
k-S, asadar:

h
k Totodata, conform relatiei (4.51):

s
S

J''
k dx vef

V.
d\-vef
v

v'V] j

Deci: ef\ d lo.z S\

V \= m s ----:

dar, reiatia (18.1) sc poate scrie sub forma: vefS-m- vefx S, sau:

'V,
J

mSx

18.3

inlocuind (18.3) in (18.2) rezulta:

487

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ.dr.ing. loan I. POP d dar: =m

'i 2

18.4

KS]J rezulta: ; 7td2 .

2

~T~
f ~\2

?1 S]

nd}

~
^2

4
f
2"N

n-d*
(18.5) in (18.4):

n-di \Si)
.

M*, '
d
2

18.5

Asadar, inlocuind d

-m
*\

=m

si

sau:

W
<*\

m2=d?_.d_ =

df'dx
Astfel: -

dl d5,

dt

2
=m

sau: d
til5

7
2

Greutatile G si G^alc celor doua sisteme de conductc vor fi aproximativ proporfionale cu scctiunilc lor, deci:
i

= md<

~m5

Prin urmare conducta unica constituie solutia optima. Astfel daca se folosesc doua conducte, m = 2:

I
G dcci o singura conducta e mai economica.

488

Tratat de t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Aplicatia nr. 3 Sa se determine putcrca pierduta intr-o teava de 1 km lungime, avand diametru interior 0120 mm si in care circula un debit sonic in apa cu o viteza eficacc de 1500 mm/s. Din relapile (4.56) si (4.59) se obtine:

Nf-Cf Qef Qef=''efS

si, din relatia (4.53): unde:

s-s
r. 0,01 -vef 'V 0,09

din care rezultS:

_

Nf =

0,01 -vef+ 0,09 -J-^g-d

12

^MM50+M9j150=0;i25 12 V 12
3 rwfe/=9000N/m

9000 10 _5 -10 5 -1,5 2 -10 4 -94,2 Nf = 9,81-10-15

150 0,01-150 + 0,09- ' 12 ^

Nf=\2,29C? Nf =12,29 735,75

= 9,04 kW Aplicatia nr. 4 Sa se gaseasca randamentul maxim al unei conducte de 1 Km lungime, prin care se transmite la un receptor o putere de 25 CP, unde pr=30 kg/cm2. 489

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Nr - 25 CP = 25 7357,5 = 18393,75 W -18,39375 kW Din: Pr=Qr- I rezulta:

relajia (10.53)

?H&
Pentru apa:
y/ = l-S

relatia (9.56)

unde: V/=J-rAsadar: Qr=Pry/ = Prl-S Din (4.57) puterea: 2r Pr-Qr=2-N rezulta: relatia (9.54)

respectiv:
2 Pr-Qr=2.Nr=l-S-p r

Inlocuind datele numericc se obtine: 2..83937,5 = 7.S.302 rezulta:

5=

367875 = 5 8 4 c m 2 = 0,584.10^ m2 7-900

i -------i ---------------

Asadar, diametrul necesar pentru conducta este: 14. c 14.58 4 d = J = ,-^2 = 8,62 cm - 0,0862 m Vn V 3,14 Pentru a se obtine randamentul maxim la receptor, se calculeaza viteza maxima: 490

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

= a=iW^ = 7.D..,7,o = : ''max=^- = rjL-z = 7-/?,. =7 -3 0 = 210 cm/s = 2,l m/s S S

Viteza cficace, relatia (4.59): v ef dar, conform relatiei (4.10):

rr-

rt e f

<,

V
ef "' ^

Cl

~
~

D
\"r

zzamax

In cazul nostru: 5 2 Numeric: 2 5

V2 V= -210 = 148,5 cm/s= 1,485 m/s

Randamentul, relatia (10.56): 1 ^'chipi + shl/X dar din relatia (10.40):

R

_JM__ k] ~ 2 - v ~ 287.000

Din relatia (4.51) rezultS:

I zasdm.pc.
100-rf Numeric: * 'j' 148,5 0,09 fl48j d \d
i = --------------- 1------- J -------- = 0,216

100-8,62 Asadar:

8,62 V 8,62
lQ_7

_0216_= 287000

2f31 = 7,387 10~7 2 105 = 0,148 c/?2/?/ = c/?0,148 = l,01972 491

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP shift = sh 0,148 = 0,1485408 In consecinta: 77= -------------------------- = 0,8624 1,01972 + 0,1485408 ________ 77-86% Na =-^ = = 29CP = 21,40kW 8 0,86 Pierdcrea de putere ar fi deci:

sau:

Puterea necesara la generator: ?7

Np=Ng-Nr =29-25 = 4C? = 2941W

Puterea pierduta pe linie, in cazul cu generatorul in functiune), relatia (10.38), este: receptorului oprit (dar

Ng=U*dm302 .0,0738652 = 13.588,246Kgcm = 1,405CP = 1317 W 2 In situatia in care este utilizat uleiul ca mcdiu dc transmitcrc a unei puteri Nr = 1 CP, printr-o conducta de 50 m lungime, unde p,. = 30 kg/cm , atunci: Mr=\CP = 735,75 W = 0,73575 kW Pentru ulei: y/ = 9 - S atunci: Din (4.57) puterea: 2 rezulta: pr Qr = 2 -Nr = 9 S pr si inlocuind datele numerice se obtine: 492 relatia (9.57)

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP rezulta: m2 2-735,75 = 9-S-30i 14715 S = !ziUo.l8 cm2= 0.1810"4 9-900 Aadar, diametrul necesar pentru conducta este: JJ Jl^8=o,48cm=0,48.10-2m V it
___ _____

V 3,14

Pentru a se obtinc randamentul maxim la receptor, se calculeaza viteza maxima:

S

- = l-pr =9-30 = 270 cm/s = 2,7m/s

Viteza cficace este: re/ = -270 = 190,93 cm/s = 1,9093 m/s

V2

190,93 0,09 190,93 .... k, = ------- : ---- + J------- ' = 3,961 100-0,48 0,48 V 0,48 Astfel: 3 961 R=
J,yo1

s =1,38-10'
5

287000 2/3? = 1,38 10~5- 2 -5000 = 1,38 10~3 chipi = ch (l,38 10~3 )= 1,0105309 s/?2/37 = s//(l ,38-10~ 3 )= 1,1455086 In consccinta, stiind ca randamentul estc dcfinit de relatia (10.56): 1 ch2pl + sh2/3l numeric devinc:
>7 =

n=

sau:

1 = 1,0105309 + 1,1455086 0,99862

TJ = 99%

493

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Apiicatia nr. 5 Sa se determine coeficientul de perditanta C_, printr-o deschidere de secjiune S. 1. Determinarea coeficientului de perditanta QD=CD-pSj relatia (4.30)

Notand cu v viteza lichidului prin orificiu si cu p$j diferenta de presiune dintrc ambcle parti ale accstuia:
_______

*W*3\f*JfL
unde ^este greutatea specifics a fluidului. Dcbitul: Qp=S-v^aD-S-\2g-^L=Cp-pSi

,8 6

18.7

V
Deri-

Din relatia (18.8) se constata ca Cp nu este constant, ci deprinde de pSi. 2. Determinarea energiei medii pierdute Energia medic picrduta prin frictiunc pe sccunda, daca sc admite pentru Cp o valoare medie, data de relatia (4.57): O2 Wp=^^L-Rp
2

18.9

Din rela$ia (4.180):

*pfi=RfQi
in care inlocuim rclafiilc: 4>i= Panax-Si'iat + Po) Qi=QamaX-Sm{6X + n) 494

Tralat dc t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP obtinem astfel (considerand Rf =/?):
Pa max " M* + <Po)=Rp-Qa max ' (<* + <Po )

dcci:
gax R

Inlocuind din relatia precedents Qamax =

in (18.9) sc obtine:

/' dar:

2-R2
p

2-R
P

^p= Asadar:
yr
P

relatia (4.182)

_ C/awm- _ r 2-C

-Pa way 2

18 10

Valoarea medie a energiei exprimata in relatia (18.9) sc poate detcrmina din (4.55):

Wp=~-\Qp-Psrdt

18.11

TI
inlocuim Cp din relatia (18.8) in (18.7), apoi se exprima pSi:
Psi

~ 9 2

r-Q2P
j2

18.12

Inlocuind relatia (18.12) in (18.11), sc obtine:

Jfi*.**
P tT 2 C-2

18.13

2Ta

g 0 Daca 2P cste o functie

armonica simpla, se poate scrie: Qp=Qamax-sm{a>t + <p0) Facem substitutia cot + cp0 = x. Relatia (18.13) devine: 18.14

495

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr.fag. loan I. POP jsin xdx .2 2c2 J Dar se stic ca:
2K

Wp=-

y.Ql 4*-<*h-s -g 0
I

2K

zzg max

2,-

jsin xdx = j(cosx-\)-d{cosx) = --------------------------------------------------cosx\* = 0

0
3

Observatie. Acest rezultat, luand integrate Jntre 0 si 2n este incorect, deoarece lucrul mecanic este pozitiv, suma lucrului mecanic pe timpul unei perioadc diferind dc zero. Eroarea provine din faptul ca la invcrsarea debirului, se inverseaza si presiunea sonomotrica, astfel ca integrala este de semn opus pentru cele doua semiperioade. Prin urmare trebuie calculat lucrul mecanic In timpul unei semiperioade si a-1 T dubla, pentru a se obtinc lucrul mecanic efectuat in timpul unei perioade complete. Astfel se obtine:
p

2n-al-S2-g I W

n jsin3 xdx = cos x-sin x o 1

2 cos x-sin x
7C

3-1 *.

+ ------jsinx-dx =
lo
+

Lcosx\ =-l(cosx.sin2x^+^cos^r m 3V 3 '

..

W =p rezulta:

r-Ql,
2n-al-S2.g 3

|.

2r-QL,
3x-g-al-S2 18.15

Comparand relatia (18.15) cu (18.9):

a max

_ 2-Cp

2/-Q
3 a max

g-ah-S2 496

Tratat de t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP se obtine:

Cp=^-S-ccD^
4

lg]6

r-Qamax

Inlocuind in (18.16) relatia:

Qamax=cp-Pamax
rezulta: _'hn-g-crD-S1
"~ Av C -n

sau:
2 2 r2_37tg-a D-S

Ay

Pa max

de unde se obfine:
C

p=aD

S-

18.17

l\Ayp ^
a

g
imax

Pentru apa:
9

CD=1540-P=^= /
V Pa max

unde aD e (0,5... 1J, tinandu-sc cont dc forma ajutajului prin care se produce scurgerea. O valoare medic pentru apa poatc fi considerate aD = 0,78, deci: Cp =1200pi=
V Pa im

18.18

Aplicatia nr. 6
/ max

Sa se determine puterea pierduta printr-un robinet, care nu inchide perfect, aria sectiunii de trecere fiind de 0,1 cm2, iar presiunea instantanee maxima pamax= 100kgf/cm2. Din relatia (18 10V 2 r
jV P 'Pa

2 497

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP si (18.18) rczulta:

A

C =1200 -jr=L = 12 cm5/kgf-s = 1,210-10 m5/N-s

""" Vioo
si: 12-1002 W = ----------- = 60000 kgf-cm/s = 600 kgfm/s * 7,9 CP Asadar putcrea pierduta este dc 7,9 CP. Este evident ca o scurgere de lichid printr-o suprafata relativ mica, duce la pierderi considerable de putere. Dcbitul prin dcschidere sc calculeaza din relatia (4.57):

Pa max Qa max = ^^^ = 1200 CHlVs = 1,2 1/s = 1,2 10~3 m3/s Vamax 10()

Amplitudinea vitezei,
Qamax = dr ' ''a max
S sa

v, este data de relatia de continuitate:

" Qamax = Sjr 'v > TCZulta: S^. U,l

^ = ^ = ^2 = 12000 cm/s= 12 m/s O ascmenea viteza, de 12 m/s, produsa de un jet de lichid in contact cu metalul, produce repedc supraincalzirea acestuia, ducand la eroziunea sa rapida. Acest fenomen sta la baza fisurarii scaunelor robinetelor care inccp sa nu inchida din cauza uzurii gamiturilor. Este evidenta necesitatea realizarii unor ctansari cat mai perfectc. Aplicatia nr. 7 Sa se calculeze lungimea manivclei unui motor sincron trifazat cu cilindrii de 2,5 cm diametru, destinata a produce 20 CP, la o turatie de 600 rot/min, presiunea sonomotrice fund de 100 kgf/cm2. Se utilizeaza cunoscuta relatie a momentului [17]: M = 716,2--n 498

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a f i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP unde: M - momentul motor [kgf-m]; P - putcrea efectiva [CPJ; n turafia [rot/min]. Deci cuplul necesar este: 20 M = 716,2 = 23,82 kgf-m = 2380 kgf-cm = 234 N-m h B 600 Folosim relatia (13.14):

M=~$ Smax~pama 1
deci: 3 2382 = -100 oSmax 2-238"?
3,10Q""

rezulta:
S

Smax=

= 15,88 cm =0,1588 mJ

Daca se folosesc pistoane cu un diametru de 2,5 cm, lungimea manivelei, relatia (4.28) este:
_ Smax _
/ =

15,88-4 = 3,24 cm = 0,324 m S

n-2,5 Aplicatia nr, 8

Se considcra un motor sincron de 20 CP al carui rotor cantarcste 20 kg. Sa se determine raza de giratie a rotorului astfel ca motorul sa poata porni intr-un sfcrt de rotade (g = 4), viteza unghiulara de sincronism fiind 0 = 100 rad/s. Din relatia (13.24) rezulta: 2x-N 2^-20-7500 /,= ------ 3 a ---------- 3 r qco 4100 ,_ ,_ 18.19

Nota. Factorul 7500 derivg din faptul ca 1 CP = 75 kgf-m/s - 7500 kgfcm/s Dar momentul de inertie al unei masc care se roteste fata de un punct aflat la o distanta x de aceasta este: , l,=m-x
2

G 2 -x g

20 = ---- x 981

18.20 499

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

60

Egaland (18.19) si (18.20) sc obtine: 2.-20-7500 ^j 4-1003 981 rezulta: x = 3,4cm = 0,034 m Daca se considera a> = 100 rad/s se obtine: G 2_2n-N

x-----------1-

_ 11
x= f2^F7 ------- , \ qo?

qC

'

/2.-750-981 ... ..... *J -------------- r=9,61 cm = 0,0961 m V 20-4-503

Deci: x = 9,61 cm = 0,0961 m Prin urmare, motoarele sincrone sunt greu de pornit contra inertiei, chiar imposibil contra inertiei unui volant chiar de mici dimensiuni. Pornirea este posibila, fara dispozitive speciale, numai la frecvente joase. La astfel de motoare, se recomanda utilizarea de volanti foarte usori, care trebuie sa fie de prefcrinta de diametru mic. Aplicatia nr. 9 Se considera doua conducte neincarcate obisnuite, care constituie o linie bilateraia, prin care prin intcrmediul apei se transmite o puterc de 2000 CP, la o distanta de 10 km, cu un randament de 90%. Sa se determine presiunea sonomotricc necesara, precum si sectiunea necesara a conducteior folosite. Linia este constituita din doua conducte paralele, care transmit ficcare cate 1000 CP. Folosim relatia (10.56):
n

= e-2P> = e P'

18.21

Din relatia (18.21) se obtine: 1 2/?-/ = /g--/gl,ll=0,104

, .
V

/? = ^1 = 52-10-9 2-/ 500

18.22

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP dar: fl = ~^ 287000 pentru apa rczulta: ,=/? 287000 = 52 10"9 287000 - 0,015 Notam cu S, sectiunea uneia dintrc conductele care transmit cate 1000 CP. Putcrca la capatul generatorului:
N

relatia (10.40)

18.23

g=Yp*'Qg
,8 24

si deoarece pentru randamentul maxim, relatia (10.53):

Q

s=Pz'fL=p8'
V 5

"

|Cc

deoarece if/ = I*-, relatia (9.54). AstfelNg=~-p2g-y/ dar pentru apa yt = 1 S, relatia (9.56). Deci relafia (18.25) devinc: Ng = 3,5 p S Daca c/este diametral interior n' (18.26) devine: Ns=3,5-~-[n Pg-d[ 4 amplitudinea vitezei. Considcrand relatia (18.24) se poate scrie: Notam cu ve f cu viteza eficace (efectiva) in conducta si v insidcrand relatia (18.24) se noate scrie: Qg=S-v = Pg-y/ de unde: Qg=l-S-Pg Rezulta:
y = l-Pg

18.25

18.26 al conductei, relatia *> 18.27

18.28

501

Tratat de tcoria s o n i c i t a t i i - Prof. iv. dr. ig. ,oa I. POP dar:

y

ef = -?2

-jT^95-p* ^.2

Deci:

9
y

<f,y:>

Relatia (18.27) devine: Ng=3,5-

Aef4=0M2-(vef-c/f
n 4.4952 \ej -/ Xef")

18.30
ltSil

Asadar:
ef

rezulta:

1 CP = 75 kgf-m/s = 75-102 kgf-cm/s A^= 1000 CP = 75-105 kgf-cm/s 75-10= 8183 0

N V 0,112

efd =

18.31

,112 Dar conform relajici (4.51): 100k, =VJL. 1+ d rezulta: 100.0,015 = ^.11+ ^ d \ 90,46j rezulta:

Vv7^
\ V8183J

9 Y
LV/1 + _9_ d

V 1,5-90,46 /.> r*=-------- = 1,3643 </ 99,46 de unde: re/= 1,3643 </ Inlocuind in relatia (18.31) se obtine: 1,3643 -d2 =8183 502

18.32

Tratat de t e o r i a s o n i c l t a t u - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP deci: vef = 1,3643 'rfcm/s Din rela{ia(l 8.29) rezulta: v = vef V2 = 105,66 V2 = 149,42 cm/s * 150 cm/s = 1,5 m/s respectiv:
g

rezulta: pg = ^^ = 21,345 kg/cm2 = 21,345 105 Pa Asadar pentru a transmite 2000 CP la o distanta de 10 km, cu o pierdere de'10%, prin doua conducte, acestea trebuie sa aiba un diametru de 78 cm, la o presiune sonomotrica joasa, de numai 21,5 TO5 Pa. O asemenea linie ar fi foarte costisitoare ancombranta. Aplicaria nr. 10 Trebuie transmisa aceeasi putere, la acelasi randament ca la exemplul anterior, folosindu-se o linie incarcata, care sa aiba inertii in paralel, distribuite la intervale egale. Problema poate fi rezolvata prin incercari succesive, astfel: a) Consideram o valoare arbitrara pentru pg, de exemplu pg = 500 kg/cm2

sau pe =50015Pa.
o

Puterea in una din conducte, conform relajiei (18.25), este:

-L2PS-QS=L2N=--p-Q=--pl-y/ Deci: _2Ng _ 2-75 105 _ p2 5002

_

deci: w = 60
Dar, conform relatiei (18.24): Qg = pg y/ = 60 500 = 30000 crnVs = 0,03 m3/s 1. Sa presupunem ca alegem o conducts cu un diametru interior d 10 cm = = 0,1 m, care va avea sectiunea: 503

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a | i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP = 78,5 cm2 = 78,5 -lO^m2 Amplitudinea vitezei, conform relatiei (18.28), este:

S=

n-d1

jr-102

y=

~t78,5 = ~^T = 38-22 cm/s = '3822 m/s o

Viteza eficace, din relajia (18.29), este: v 38,22 ._ , . __ , IV = j= = j=- = 27 cm/s = U,27 m/s V2 V2 Coeficientul de frictiune Cf are forma, relatia (4.50): Y-l gS 0,001 0.01 V </ ' .......... 0,01-27 /27 /= 9,81-78,5 + 0,09 0,09 d IV \d \ 18.33

= 5410 -9

io

io V io

Conform relatiei (10.29) avem:

o_ C f

2 de unde: astfel:

2fi = Cf-
2/?-/ = C / - / - ^ = 54-10_9-105-60 = 0,324 Randamentul in acest caz este: r, = e--= 0,73345

Se observa ca acesta este prea mic, deci va trebui sa alegem o dimensiune nominala de conducta mai mare sau o presiune mai ridicata. 2. Presupunem ca marim diametrui interior al conductei la 12,5 cm = 0,125 m, obtinand astfel: 5 = ^- = ^l2^- = 122,66cm2= 122,66-10-4m2 4 4 504

__

Tratat de t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

v=_s_ =

J000_ = 24 122,66 g

] cm/s =

i'e/ "THf*

= 17,29 cm/s = 0,1729 m/s

V2
0,001 / ~ 9,81-122,66

V2
0,01-17,29
12,5

0,09 17,29 + 12,5 V 12,5 /

= 22-10-9

2/?-/ = 18-10~9-105-60 = 0,108 Randamentul in acest caz este: __ 7j = e-m =0,89750*0,90 Din relatia (9.54): y/= 1z- i cunoscand diametrul conductei, se V 5 poate calcula capacitatea conductei necesara pentru a otyine randamentul dorit. Astfel: Cs=V/2-Ls dar, conform relatiei (9.55): L,= ^s deci:

r
981-122,66

0,001 g-S

4 crv-i5.^.-a^=o^.io981-122,66
Capacitatea uniforma pe unitatea de lungime al liniei este, conform relatiei (4.93): I Asadar:
S

g-s

l-E

unde E = 20000 kg/cm2 este coeficientul de elasticitate al apei.

505

T r a t a t de t c o r i a s o n i c i t a f i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

c

_ 122^66 =0006133 5 20000

Conform relatiei (12.73): CS=CS+n CS2- LS2-ay j

\

Daca tinem cont ca, din enunt, linia are doar inerjii in paralel, atunci Cs2 = 0, putandu-se scrie:

Cs=Cc ---------- - ----- lue-LS2-6>2

18.34

Pentru a-1 determina pe n, trebuie determinate lungimea de unda a liniei incarcate. Viteza undelor este, relajia (9.58):

1 = V2.392-10

13

= 1546609 cm/s =

15466,1 m/s -v/8-10"9 0,299-10-4 Presupunem ca alegem o frecventa/= 10 Hz. Lungimea de unda este:
A=v_ =

1546609 =15466]cm=1546m /

10

25

Numarul de lungimi de unda din lungimea totala a liniei incarcate este: q = = 6 45 6 5 155-103 Debitul care strabate inertia este: Q 18.35 sau: iar conform relatiei (18.34), avem: 506
U

S2

eg = Lc*, '52 -co'

Pg

T r a t a t de t e o r i a sonici ta|ii - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP n 18.36

Presupunem ca pe intreaga lungime de 10 km a liniei se monteaza n = 200 de inertii, distribute la intervale de 50 m. Inlocuind in relatia (18.36), rezulta: 1 i ,-4 n 1A-4 1 10 (61,33Qs=500 = 500-61031 0" -0,299-10" '8 ' 200 2 deci: Q =15257,75 cm/s = 0,01525775 m/s
8

Amplitudinea deplasamentului inertiei, relatia (4.26), este: <W =0^ = -^-= 15257'75 = 243cm3 =24310-6m3 ft> 62,8 2;r /

Alegem cursa pistonului de inerjie 2 - r = 10cm = 0,1m. Secjiunea acestuia, conform relatiei (4.28), este:

S = Smax = ----= 48,6 cm2 = 0,486-10~4 m2 f 5 Diametral pistonului va fi: _ 14-S 14-48,6 _. n nA_n D = J ---- = / -------- = 7,868 7,9 cm = 0,079 m
V n V n

Greutateameraei, relatia (4.78): G Din relatia (18.35) se obtine:

Pi

Deci se poate scne:

QaO)2

G
gS

pa
QgCO

507

Tratat de t e o r i a s o n i c l t a t n - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

G=^^T= :\

rS**Msw
PggS2 _

= :z:z
500-981-48.62 Qsa2

Pg'S-S2

~ Q e A - n 2 - f 2 "15257,75-62,82 Deoarece exists linii defazate cu 180, iar intre ele se afla intercalata in cele doua linii, greutatea pistonului necesar pentru a incarca ambele linii este: 2 x 19,253 = 38,506 kg. Astfel s-au determinat toate elementele pentru constructia unei linii incarcate. Cazul de mai sus este simplu si constituie o exemplificare a metodei generale pentru determinarea liniilor lungi de inalta presiune. Pentru cazuri practice, analiza trebuie sa fie completa, tinandu-se seama de pierderile prin inertii. Acestea pot fi determinate, daca consideram sarcina inertiei intercalata intre cele doua linii in serie cu o frictiune, inciuzand in ea toate pierderile datorate frecarii pistonului si scaderea energiei cinetice datorata schimbarii bruste a sectiunilor ramificatiilor la legatura lor cu conductele principale, care ar fi obligatorie in unghi drept. Trebuie luata in considerare si pierderea datorata perditantei prin pistoane. Analiza completa este mai lunga, dar nu prezinta vreo dificultate mai speciala. Din exemplele date mai sus rezulta ca la liniile lungi trebuie utilizate presiuni sonomotrice inalte, in scopul de a putea intrebuinta marimi de conducts rationale. Pe de alia parte, este dificil a se intrebuinfa direct asemenea presiuni sonomotrice ridicate, la distribuirea energie in scopuri practice, trebuind utilizate aparate speciale care sa reduca presiunile sonomotrice la valori practice, pentru a se evita presiuni excesive in distribuirea puterii la punctul de utilizare. Aceste dfspozitive se numesc transformatori. Ele constau in general din pistoane diferentiale. Astfel, linia de transmisie principals este legata la un cilindru cu un piston diferential, pe suprafata mica a acesmia, iar suprafata sa mai mare actioneaza intr-un cilindru de presiune joasa. Astfel de obtine simultan o transformare a presiunii si a debitului. Aplicatianr.il Se cere sa se actioneze o pompa care absoarbe o putere N = 2,5 CP = 1900 kgcm/s. Distanta transmisiei fiind d = 35 m, iar frecventa debitului sonic / = 6,7 rot/s =6,7 Hz, calculat conform relatiei f= ------ =6,7Hz, astfel, frecventa unghiulara va fi data, conform s J 60 508

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP relatiei (4.8), de: <y=2;r-/=2;r-6,7=42rad/s Presiunea sonomotrica la pompa nu trebuie sa depaseasca 50 kg/cm notrica la pompa m = 5,09 10 Pa, (p, < 50 kg/cm2 = 5,09 106 Pa). Suprafata sectiunii conductei de transmisie este 5 = 2,85 cm2, astfel, conform relatiei (9.56) ^ =7-5 = 7-2,85=20. Lungimea de unda se va calcula in functie de relatia (4.17):
6

A=L=1.= 213,433 m=21343,3cm*21400cm*214m /

6,7

Deoarece- lungimea conductei este / = 3500 cm, rezulta unghiul de faza a ca fund egal cu: a= --------- , relatia (9.36), de unde rezulta:
a =

2W = 3500^r A 21400

Daca PsirRe este componenta lui pSjr, in faza cu presiunea la pompa (unde este receptorul) si QSir este debitul proportional, puterea mecanica este data de: N = Qsir2Psir =19000 kg-cm/s=l,86 kW dindateleproblemei. Presupunem ca unghiul de faza la receptor este de 45, conform parfii reale a relajiei (9.149), rezulta: pSir=^M-~=35 kg/cnr=3,43-10 Pa V2 V2 Din relafia pulerii mecanice se poate determina QSir: 2N 2-19000 ,M , Qsu= ------ =-=1,09-10 3
PSir
35

, m3/s

3l

Deoarece formulele generale pentru Qsir, pSir, QSjg si pSig sunt omogene in ceea ce priveste aceste variabile, deci se pot inlocui cu valorile lor corespunzatoare QSjr, QSis, pSir si pSiL, prin rapoartele $!. ^ !L
s

\ff

if/

obtin valorile: pSirRg = 35, pSir = 50, iar QSir= =54,5.

109 Astfel se 509

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP In sistera international valorile acestora vor fi: /^ = 35-0,313=10,96 Pa ^,.=50-0,313=15,66 Pa QSir =54,5-0,313=17,07 mJ/s Reactanta in motorul pompei este prevazuta cu un resort a carui capacitate este Cc. Atunci rezulta:
tsra= P

SirRe= QSir

V S-&

de under 35 tgf3=-=-0,64 rezulta ca valoarea unghiului fi este: /?=-32 36'. Din relatia tangentei unghiului fi, se obtine reactanta din motorul pompei: Cy = &P'10 pnn miocuire avem.
c

0!64142= 0jcmS^g=i,37.10-" m5/N 5 20

Se construieste diagrama prezentata in figura 18.1 la scara, conform problemelor de mai sus, in care se pot determina valorile necunoscute si anume: OA = 33
81* UL = {JSir = OD

deci: OL = 65 unghiul de faza a acestora va fi: # = EOC = 2930' Astfel obtinem: pSi =33 kg/cm2

510

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

si:

Qsig=vQSig deci: QSjg =20-65 =1300 cm3/s

Figura 18.1. Calculul grqflc al transmisiei sonice de 1,9 kW intr-o conducta de 35 m lungime Produsul: yv
2

coso

\?J*y

da puterea mecanica. Astfel ca: ;V=33'1300-co5 29030' de unde: N= 18600 W eroarea este: =19000-18600=400 adica o eroare relativS: 400 ft(V,. r= ---------=0,021 19000 ceea ce reprezinta aproximativ 2% , fiind destul de buna. 511

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Se pot determina valorile presiuni sonomotrice la generator si receptor precum si debitui sonomotric la receptor cand pompa functioneaza fara a produce lucru mecanic, figura 18.2. Generatorul produce acelasi debit QSjg.

>J
Re L

E.

0,B

Figura 18.2. Calculul grafic al presiunilor si debitelor son ice cand receptorul funcfioneaza in go/ In cazul considerat p^ir = 0, iar cercul diagramei va trece prin punctul O. De asemenea punctul G, A coincid cu O. Daca se traseaza o orizontala prin punctul O pe care se masoara OE = Qgjg se otyine punctul E pe circumferinta cercului. Prin trecerea ordonatelor punctului E, care intalnesc axa Ov in punctul D, se obtine punctul D. Circumferinta se poate trage pe OD ca diametru, astfel ca punctele L, G si H se pot obtine imediat. Astfel se pot determina: QSir =OL = 66,5

p% =00 = 39
pSir = OH = 36,5 512

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

CONSIDERATII PRIVIND PROPAGAREA CURENTILOR SONICI PE LINII LUNGI INCARCATE 1 APLICATIA LA LINIILE ELECTRICE ANALOGE CELOR SONICE [14]
Gogu Constantincscu in ultimul capitol al tratatului sau se ocupa de probiema vitczei de propagare a curcntilor sonici de-a lungul liniilor sonice lungi si incarcate uniform cu sarcini discrete continand "discontinuitati". El stabileste astfel ca aceasta viteza de propagare pc asemcnea linii poate fi sporita sau redusa fa|a de viteza de propagare pe linia uniforma in functie de distant si numarul sarcinilor precum si de natura lor. Preluand metoda sa de calcul dezvoltata in acest capitol si transpunand-o in domeniul electric, folosind de asta data dictionarul sonic-electric si nu eel electric-sonic care i-a permis lui George Constantincscu sa traduca in limbaj sonic toate rezultatele obtinute de electricieni in tehnica curentilor alternativi, vom obtine aceleasi rezultate in domeniul electric ca cele objinute de George Constantinescu in domeniul sonic. in particular, vom putca determina natura sarcinilor discrete care introduse pe o linie electrica uniforma lunga, sa-i sporeasca acesteia viteza de propagare a curentilor i tcnsiunilor depasind prin aceasta viteza de propagare a luminii si anume 300.000 km/s, dat fiind ca viteza de propagare a curentilor pe o asemcnea linie se apropie de aceasta valoare. Sa traducem acum in limbaj electric metoda folosita de George Constantinescu pentru calculul vitezei dc propagare pe linii incarcate, metoda exprimata in limbaj sonic. Astfel fie L, C, R, S parametrii liniei uniformc echivalente liniei incarcate; L\, C\, R\, S\ parametrii sarcinilor concentrate intercalate in serie de-a lungul liniei; L2, C2, R2, S2 parametrii sarcinilor concentrate in derivatie pe linie si L', C\ R', 5" parametrii liniei uniforme neincarcatc. George Constantinescu demonstrcaza ca intre acesti parametri avem urmatoarele relatii:

L = L'-P-

l\
2

R = R'-j- R\+Y\

513

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i -

Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

1

r-r-

-C

L,V

~\ V

2"

Sl+ undc:

1\

T2)

p - numarul total al sarcinilor concentrate; / - lungimea liniei; co - pulsatia vibratiei transmise. Sa presupunem acum, spre exemplu, ca am ales pe Q astfel incat: n 1 1>-E. ---- i =o

p 1 C-- -------- 2" = 0 2 -co

Atunci rclatiile (1) si (3) se reduc la: L= -L, C = -C2 8 9

iar vitezelc dc propagare a undei pe linia neincarcata si pe linia uniforms echivalenta liniei incarcata, ncglijand pierderile datoratc lui R si S, vor fi date de: ,_ v 1

~ 4L^C
'

11

respectiv, astfel incat:

n --------*_ Z_ Z/,C"
514

12

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Eliminand pc intre relatiile (6), (7) si (12), obtinem:
=
. ------- ^-----------------------------------------------------

13
j. ^

'

^Lx-Cx-L2-C-,-0)2 - sx este raportul dintrc reactantele dc

Dar Lx C] a> masa si

elastica, serie iar L2C2-co =s2 raportul dintrc reactantele elastica si de masa, derivatie. Inlocuind in relatia (13), obfinem: v Daca vrem deci ca > 1, va trcbui ca ex e2 < 1 ?i deci reactantele
y'

serie sa fie elasticitati iar cele derivatie masice. Analogul electric al unei ascmenea linii elcctrice incarcatc pentru a obtine o viteza de propagare a energiei infinita, fafa de aceea a liniei ncincarcate, va fi deci acela din figura 16.1 constituit din p asemenea cclule identice, in care Q si L2 satisfac relatiile (6) si (7) a caror semnificatie fizica este cvidenta.

Figura 16.1. Linie electrica echivalenta liniei incarcate George Constantinescu arata ca prczcnta pierderilor nu schimba esential rezultatul obtinut in lipsa acestora. lata acum si explicatia acestui rczultat paradoxal: actuala teorie, unanim acceptata, si care proclama ca energia de-a Iungul conductorilor clcctrici se propaga prin campul electromagnetic din jurul conductorilor, nu corespunde realitatii, astfei dupa cum a aratat inca din 1956 Vasilescu Karpen in articolul "Rolul clectronilor in transmisia energiei elcctrice". In acest articol, Vasilescu Karpen demonstreaza tcoretic ca energia de-a Iungul liniilor electrice se propaga prin energia potentiala a elcctronilor din interiorul conductorilor si nu prin campul electromagnetic din jurul acestora.

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Rezultatul tcoretic paradoxal la care am ajuns nu face decat sa confirme aceasta teoric, care constituic o prioritate romaneasca mondiala de eel mai marc interes teorctic si practic. Intr-adevar, daca cnergia s-ar propaga prin campul electromagnetic, ar insemna ca viteza acestui camp, egala cu viteza luminii, poate fi depasita, contrar teoriei relativitafii. Da ca insa admitem ca energia se propaga prin electronii din conductori si ca putem varia viteza acestei propagari, variind paramctrii liniei, prin introduccrca discontinuitatilor, asa cum s-a vazut, aceasta constituie o realitate pe care George Constantinescu a demonstrat-o teoretic si experimental in cazul sonic. O verificarc cxperimentala analoga in cazul electric nu constituie o problema fa|a de actualclc mijloace electronicc. Totul este sa fim constien^i de importanta problemei, acordandu-i atenjia cuvenita. "Revine de aceea cu prccadere, astazi, tineretului nostru studios, manat dc focul sacru al pasiunii pentru stiinta, misiunca istorica de a prelua flacara nestinsa a stiinfei sonice dc unde a lasat-o George Constantinescu, ducand-o mai departe pe drumuri noi, nestrabatute, spre rezultate inca nebanuite, aducand astfel prinos de rccunostinfa fata de mcmoria ilustrilor inaintasi dc la care a preluat pretioasa flacara care va trebui sa ramana vesnic nestinsa pestc generajii" (prof. Matei Marinescu).

516

INGINERUL GOGU CONSTANTINESCU

La 40 de ani de la aparitia Teoriei Sonicitdtii Ing. George St. Andonie

Printre figurile proeminente dc gcniali inventatori in domcniul tehnic, se desprinde pc primul plan, cu multiple rcalizari si crearea unei discipline stiintificc noi, sonicitalea, ingincrul Gogu Constantincscu, profund cercetator si talcntat artist. Patrunzand adanc in miezul lucrurilor si descifrand esenta lor, a reusit sa dea lumii, in urma unei munci dure si bazat pe cunoasterea materaaticilor pure, o serie de descoperiri ingineresti, de mare interes practic si stiinfific, dup ce a infrant in prealabil numeroasele piedici ce i se puneau in cale. :

_________ _ __

______ ___

uogu Lonstantinescu

la varsta de 35 am

Gogu Constantinescu s-a nascut la Craiova la 4 octombric 1881. Tatal s3u, asa cum spune Gheorghe Titeica intr-o prezentare privind inventiile lui Gogu Constantinescu "a fost eel mai bun profesor de matematici pe care 1-a avut invafamantul nostru secundar. Cel care serie aceste randuri (Titeica, n.a.) a fost elevul regretatului profesor Gogu Constantinescu de la Craiova si poate sa afirme ca eleganta si vigoarea demonstratiilor, prccum si vorbirca lui aleasa n-au fost intrecute inca. Si nu e profesor dc liceu, care sa sc tina la curent cu specialitatea sa, care sa cunoasca tot ce apare in materia lui, cum era acest vestit profesor". Dc la 517

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP tatal sau, Gogu Constantinescu a mostenit darzenia, puterea de munca, inteligenta vie si pcrseverenta, precum si firea de artist, tatal sau fiind si un bun pianist. La Craiova Gogu Constantinescu a urmat scoala primara si liceul. Pe cand avea 15 ani, tatal sau a decedat. La varsta de 17 ani, studiind pianul, s-a gandit ca spre a reusi s5 compunS, trebuie sa cunoasca perfect teoria armoniei muzicale. A inceput sa citeasca numeroase tratate despre armonie. Dar tot ce a citit in aceasta directie, 1-a nemultumit. Mai tarziu, preocupat mereu de aceasta teorie a acordurilor armonice a ajuns sa gaseasca singur explicable stiintifice care sa-1 satisfaca. A redactat atunci prima sa lucrare "Teoria matematica a acordurilor muzicale", lucrare ncpublicata, dar despre care a tinut ulterior la Universitatea din Bucuresti o conferinta publica. A inceput apoi sa studicze vibratiile la diverse instrumente muzicale. Si a trecut la studiul fenomenelor acustice, la tuburi acustice, la studiul oricarui instrument emitter de sunete, deci de vibratii. Studiind amplu vibratiile a trompetelor, Gogu Constantinescu si-a pus la un moment dat intrebarea simpla: De vreme ce energia unei trompete se transmite la distant prin vibratii, nu cumva s-ar putca retransforma aceste vibratii in energie mecanica? Lucrand cu perseverenta a ajuns intr-adev3r sa realizezc o rctransformare a vibratiilor in energie mecanicS, dar mult mai tarziu. In 1899, dupa terminarea liceului, Constantinescu intra la Scoala de Poduri si Soselc din Bucuresti, pe care a absolvit-o cu cea mai mare medic cunoscuta pana atunci. To{i cei care i-au fost colegi si-1 amintesc ca o fire potolita, modesta. In sala de cursuri, proiectc sau laboratoare nu era preocupat decat de studiile sale ingineresti, iar dupa orele libere si de muzica. Era pasionat dupa matematici si de fizica, dar si pentru pian. Printre proicctele care se ccreau a fi cxecutate pentru obtinerca unci diplome de inginer era si un project de poduri mctalice. Gogu Constantinescu a cxecutat insa un proiect de pod din beton armat, desi pe vremea aceea nu exista nici o carte, nici un tratat, nici o prescript!unc, care sa arate cum se construiesc asemenea poduri. Odata icsit inginer Gogu Constantinescu doreste sa ocupe unicul post vacant de inginer existent in acel moment in Bucuresti, in administratis de stat, dar nu rcuseste datorita nepotismului. PSna la urma insa profesorul sau de Edilitate, Elie Radu, ii asigura un post de inginer sef la serviciul sau din Bucuresti. Cum se explica faptul ca desi erau putini ingineri absolventi intr-un an dc la "Poduri si osele", totusi ci nu-si puteau gasi un plasament ca ingineri in serviciile de stat? Intr-adevgr seria lui Constantinescu (22 insi) si din seriile antcrioare de absolventi 1900-1903, mulfi erau bucurosi sa se angajeze - din lipsa de ingineri - chiar ca impegati de miscare la C.F.R., in cine stie ce colt de tara, sau ca subingincri la serviciile tehnice jude^ene din tara. fnainte de introducerea betonului armat, in tar3 neexistand o industrie 518

Tratat de teoria s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP metalurgica si podurile ne putand fi executate din lemn - deoarece acestea la ploilc mari erau luate de ape - se foloseau poduri raetalice comandate din strainatate. Din cauza crizci economice de la inceputul acestui secol, au fost sistate toate comenzile dc poduri metalice din strainatate. De aceea inginerii puteau eel mult sa construiasca imobile (dar numai cu materiale din tara), sa faca proiecte, dar nu si sa construiasca poduri.
* * * Activitatea tehnicd. Intrat totusi in serviciul statului,Constantinescu se dedica cu exclusivitate constructiilor din beton armat. Primele incercari efectuate in strainatate in accst domeniu. csuasera. intr-adevar bolta dc 23 m deschidcre construita din beton armat la Praga in 1890, desi proiectata si supraveghcata pentru calculc, dc catre cadrelc didactice universitare din acest oras, a cazut in timpul constructici. Si la fel se intamplase si cu alte incercari din strainatate (caderea blocului "Celeste" din Paris in 1899 si a unui hotel la Basel etc.). Aceasta, fiindca nu existau nici baze realc de calcul, nici experienta pentru construcpile din acest material. Profesorul Elie Radu construise totusi o grinds de 8 m deschidcre care se mai gaseste si azi la Bucuresti, pe care o incarcase masiv si aratase ca rezista foarte bine la sarcinile la care este supusa. Gogu Constantinescu, tanar inginer, desi nu facuse nici un curs special de beton armat, isi daduse seama ca si betonul asculta de legile elasticitapli. Stiind ca in betonul armat se foloseste numai 1/3 pana la 1/4 din ficrul necesar la constructia dc poduri metalice, ca accst fier nu necesita un profil special, ci cste de sectiune circulars - forma cea mai accesibila si cea mai ieftina Gogu Constantinescu studiaza betonul armat si publica in anii 1904-1905 o serie de articolc in Bulctinul Societatii Politehnice din Romania [1, 3, 4, 5 , 19], pentru a se capata incredere intr-un material discreditat pana atunci. Arata chiar [3, 4, 5] cum trebuie facute calculele de beton armat. Astazi, formula pentru calculul bctonului armat stabilita atunci, aparc desigur extrem de greoaie. Totusi ramane incontestabil meritul lui Constantinescu, de a fi pus in discutie problema trecerii de efonurilor de la ofel la beton i cum trebuie calculate podurile sau constructiile din beton armat. Dar Gogu Constantinescu nu se multumeste numai sa fie teoretician, ci construicste in beton armat. Astfel a proiectat si construit podul de beton de 14 m deschidcre dc pe soseaua dinspre Doftana. A proiectat si construit planselc de beton armat ale imobilului Ministerului Lucrarilor Publice (sediul actual al Sfatului Popular al Capitalei), planse care au rezistat atat al cutremurul din 1910, cat si la bombardamenml acrian urmat de incendiu din 1944. A construit in beton armat cladirea Camerei de Corner^ ?i Palatul Bursei (azi Ministerul Comertului, respectiv Biblioteca Centrals de Stat). Iar la expozifia din 1906, a construit in parcul expozitiei (azi parcul Libertafii) asa numitul pod peste vid, de 16 m deschidere, care este primul pod dc la

519

T r a t a t de t e o r i a s o m c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP noi cu cadre de beton armat. La acest pod culeele formeaza console ce reduc momentul pe grinda de misloc. Este un pod de o rara frumusete si elegante arhitectonica. A facut in acelasi pare si cu ocazia aceleiasi expozitii din 1906, constructii de beton armat la Arenele romane, la Palatul artelor si la teatrul de atunci, din acelasi loc. Iar la Constanta a construit o zvclta moscheie, in care s-a aplicat pentru prima oara in lume, constructia in panze subjiri la bolsi de 4-5 m deschidcre. A facut constructii de beton armat la Fabrica de oxigen din Bucuresti, castelul de apa de la Peris si in alte localitati. Cca mai intercsanta construc{ie in beton armat a fost cca de la cladirca Adunarii Deputatilor, la care Gogu Constantinescu a fost si proiectant si executant (ca ?i la toate celc mai sus aratate). Asa cum a povestit plastic profesorul inginer Aurel Beles - in conferinfa sa din 5 mai 1958 - aici Constantincscu a avut de trecut prin momente penibile, in care totusi nici o clipa nu si-a pierdut cumpaful desi era tanar inginer (4 ani de meserie). Intr-adevar, la constructia Camerei deputatilor, la un moment dat s-a observat ca un zid se dcplasase de la verticals cu 10 cm. Constantinescu chemat sa rczolve problcma, a proptit zidul cu bare de fier, a executat 120 m3 beton in cofrqje, construind astfel o cingatoare eliptica a zidului. Betonul a facut priza perfects dupa 7 zile si constructia a fost astfel salvata. Constructia pc care a realizat-o apoi la cele doua bolti ale palatului Camerei, este cxtrem de indrazneata. Deputatii nu indrazneau sa intre in incinta Adunarii, de frica sa nu cada boltile peste ei. Numai dupa doua expertize, dintre care una facuta de binecunoscutul si exigentul profesor inginer Ion Ionescu, de la Poduri si osele, cand Constantincscu a incarcat constructia cu sute de saci de nisip pusi unul langa altul si a aratat ca rczista si sub aceste suprasarcini, deputatii au inceput sa intre fara frica in incinta Pariamcntului. Constantinescu a refuzat sa construiasca la Sinaia un pod de beton armat, indicand ca solutie optima un pod cu arce de piatra; este podul zvelt cu arce de piatra cc se poate vedea ?i azi la fabrica "I.C. Frimu" din Sinaia. S3 mentionam de asemenea, ca in acesti primi ani ai sai de cxercitarea profesiunii de inginer, Gogu Constantinescu a stabilit pentru constructia tunelului de la Beresti de pe linia ferata Galati-Barlad, care era eel mai lung tuncl de la noi in momentul cand a fost rcalizat, o solujie care aducea o economie de 3 milioanc lei aur. In 1906-1908 Constantinescu devine asistent al lui Elie Radu la Poduri si Sosele, pentru cursul sau de Edilitate. Dupa aceste strSlucite rezultatc in materie de beton armat, gandindu-se sa aduca economii insemnatc Jarii in constructia de poduri, Gogu Constantinescu a propus ca podurile sa se faca numai din beton armat. Dar aici a intampinat rezistenta acerba a Consiliului tehnic superior, eel mai inalt for ingineresc de atunci, for la care veneau spre verificare toate proiectele 520

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan 1. POP ingineresti din tara. Acest Consiliu era castigat pentru ideea podurilor din beton simplu si a podurilor metalice. Fata de refuzul Consiliului tehnic superior de a-i accepta ideea podurilor din beton armat, Gogu Constantinescu demisioneaza la 15 mai 1908 din serviciul statului. Creeaza o antrepriza cu inginerul Tibcriu Eremia si construieste podul de beton armat de la Bratesti langa Roman, precum si alte 4 poduri peste Siret, din acclasi material, in mai putin de 2 ani cat fusese termenul acordat. Ceea ce este de remarcat in aceasta perioada de activitate tehnica a lui Gogu Constantinescu, in afara de lupta pe care a dus-o perseverent pentru a pune in valoare matcrialul nou de constructie, betonul armat, atat de discreditat de primelc constructs din strainatate, cste talentul sau de organizator al santierelor de lucm unit cu pasiunca de a folosi cele mai noi cuccriri ale tehnicii. Gogu Constantinescu a mecanizat primele santiere pentru constructia podurilor de beton armat. El a avut un rol important pentru formarea primelor cadre calificatc sa lucreze in beton armat. A explicat lucratorilor cum trebuie lucrat si de ce trebuie lucrat astfel. Muncitorii din echipcle lui Gogu Constantinescu s-au raspandit apoi in toata tara si au format, la randul lor, &\\\ specialist! in beton armat. In intervalul acesta dintre 1908 si 1910 Gogu Constantinescu a intocmit proicctul de alimentare cu apa a orasului Calafat pentru 1000 m3/zi apa filtrata (lucrarc cxecutata dc ing. I. Motoi) si a luat in antrepriza si constructia unci sosele intrc Doftana si Bustenari, pentru petrolisti. Soseaua trebuia construita in condijii dificile, deoarccc terenul era fugitiv, iar traseul trecca prin marne argiloasc care dadcau condijii grele de exploatare. Constantinescu utilizeaza pacura pentru muierca prafului si face soscaua dupa sistemul roman. Eforturile deosebite pe care trebuia sa le depuna la ficcare lucrarc, lupta permanenta pe care trebuia sa o duca pentru a-i valorifica ideile si inventiile sale, si lipsa de sprijin din partea forurilor conducatoare dc atunci, il fac pe Gogu Constantinescu sa se expatrieze in 1910. Ajuns in Anglia cste obligat dc resurselc materiale extrem de reduse ce le poscda, sa-si rcalizeze primele sale invenjii pe masa de bucatarie a propriei locuinte. Apoi isj instaleaza micul laborator pentru realizarea practica a inventiilor, la Alperton langa Wembley, intr-o sura de vaci. Obtine finantarea proiectelor sale dc invenjii din partea unui bancher cnglez. Dar acesta vazand ca inventiile nu produc imediat bani, inceteaza a-i mai acorda subsidii. Atunci in 1913 pleaca in Statele Unite ale Americii undc se intalncste cu Edison. Dar nici in S.U.A. nu cste primit cu brajele deschisc. Se intoarcc la Londra si cand ajungc aici, dupa putin timp inccpe primul razboi mondial (1914-1918). Amiralitatea cngleza, tngrozita de intensitatea de tir a avioanelor germane, fata dc intensitatea de tir a celor engleze, organizeaza un concurs pentru marirea acestci intensitati. Gogu Constantinescu participa la concurs si reu^este sa realizezc o metoda de 521

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP tragere cu mitraliera prin elicea avionului, obtinand intrc 800 si 1200 gloante pe minut, fara ca elicea sa fie atinsa. Cu un singur aparat "Constantinesco Fire Control Gear", sc actioneaza simultan doua rnitralicre montate in faja elicei, astfcl incat se puteau trage 2400 gloante pe minut fara a se atinge elicea. In felul acesta posibilitafile germane ca intensitate de tir erau cu mult depasite. Amiralitatea engleza si pe urma aviatia americana ii comanda 50000 asemenea aparate de sincronizare a tragerii, iar amiralitatea il angajeaza consilier, punandu-i la dispozitie un laborator modern langa Londra la West Drayton, laborator cunoscut sub numele de "The Sonic Works". In laboratorul astfel construit, Gogu Constantinescu realizeaza in continuarc inventii folosind transformarea vibraliilor in energie mecanica, problema ce-1 preocupa inca din liceu. Sprc a vedea cum a ajuns prin diverse inventii intre 1910 si 1918 la accasta transformarc, sa reamintim ca vibratiile pot fi transmise sferic in acr, sau pot fi transmise prin tuburi. Cele din aer neputand fi concentrate, se pierd; cele din tuburi fiind concentrate, pot fi condusc la distanta fara ca aerul sau apa din tub sa circulc de la un capat la altul. Asa fund, transmisia energiei prin vibratii are loc in modul urmator: la capatul unei conducte pline cu apa se produc vibratii; apa din conducts serveste drept mediu de transmisic; la capatul celalalt vibratia este transformata in energie mecanica. Desigur problema transmisiei prin tuburi pline cu apa, astfel pusa ca principiu, era simpla. Nu tot atat de simpla putea fi si realizarea. Prin lichide intr-adevar folosind frecventa joasa, astfel incat urechea omeneasca sa nu auda accste vibra{ii( deci sub 32 vibratii simple pe secunda), avem dc-a face cu un curent de energie ce se transmite prin teava absolut analog curentului electric. In aceasta transmisie a vibratiilor, transmisie sonica, apa nu se misca din pozifia ci medie, dar vibreaza continuu. Daca la capatul unei conducte se monteazti un cilindru in interiorul caruia se misca un piston cu ajutorul unei manivele, cand pistonul se deplaseaza in conducta , apa nu se misca din pozitia ei medie, dar rezulta o serie de unde. Aceste unde se propaga in lungul conductei, in apa rezultand zone de cotnpreshme si depresiune. Daca conducta e inchisa la celalalt capat, undele se intorc indarat. Fenomenul ce are loc in accasta reintoarcere, in timp ce pistonul se deplaseaza in miscarc alternativa, este dependent de lungimea conductei. intr-adevar daca conducta ca lungime este un multiplu de lungime de unda, undele se vor suprapune prin reflexiuni succesive; presiunca in conducta creste mereu, indefinit, iar conducta se va sparge. Daca insa conducta nu arc lungime ca multiplu al lungimii de unda, se produce un fenomen de sincronizare, datorita caruia viteza de deplasare a pistonului nu se mentine constanta, ci se aranjcaza asa ca pana la urma conducta tot se imparte in multipli de lungime de unda. Deci si in acest caz, in final, conducta se sparge. Montand insa la celalalt capat al conductei un alt piston cu manivcla, care sa aiba acecasi deplasare ca si eel de la originca conductei, daca 522

T r a t a t de t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP manivelelc se rotesc cu acceasi vitcza, undcle se transmit intre pistonul generator i eel receptor fara reflcxiune, numai daca pc axul receptor exista un cuplu absorbant al energici mecanice rezultate. Trebuie ca energia absorbita de receptor sa fie identica cu cea produsa de generator. Daca suprimam insa cuplul de la receptor, se produc undc, acestea se reflccteaza, intra in rezonanta, ceca ce ne da o acumulare de presiunc, care iarasi sparge conducta. Constantinescu insa a gasit prin incercari dc laborator, ca daca in aceasta situatic se monteaza chiar la inceputul conductei o butelic plina cu lichid, desi tot are loc o suprapunere de unde, acestea nu tree peste o anumita limita de prcsiune. Amplitudinca oscilatiilor nu mai devine deci foarte marc, ceea ce ne-ar duce la rezonanta si rupere, ci ea capata o valoare maxima convenabila, care nu mai sparge conducta. Este de adaugat ca amplitudinca presiunii sonicc generate depindc de putcrea transmisa, frccventa undelor si sectiunea coloanei de apa. Se observa insa ca daca frecvenfa pulsapilor lichidului atinge o anumita valoare, sistemul refuzd sa lucreze. Accasta datorita unui fenomen nou care are loc, numit cavitafii sonice. Lucrul era cunoscut, dar neexplicat pana acum, fiindca se stia ca elicele marine pierd contactul cu apa la o viteza criticd. Constantinescu a explicat primul si acest fenomen al cavitatiilor sonice [18]. Fenomenul are loc nu numai cand transmisiunea sonica e realizata prin lichide, ci si cand aceasta e realizata prin gaze sau anumite solide, si anume, cand mediile de transmisiune a undelor prezinta rczistenja mica la tensiune fa{a de rczistenta lor la compresiune (beton, sticla, material ceramic, fonta turnata etc.) Cand se monteaza condcnsatorul (butelia) pe conducta dc transmisiune sonica, daca accasta e destul de lunga, fcnomenul de sincronizare se produce si generatorul merge la vitcza care imparte conducta in multiplii de lungime de unda sau semiunda. Prin urmare, in cazul de fata, transmisia sonica a folosit un piston ce se deplaseaza periodic la originea conductei, pistonul constituind generatorul sonic, o conducta plina cu apa si un alt piston constituind motorul receptor. In loc de apa se putea folosi orice alt mediu de transmisic, lichid, gazos sau solid. Acesta este principiul noii stiinte numita de Gogu Constantinescu de la inceput "stiinfa sonica" sau "'sonicitatea" (englezeste "Sonics")'. Mediile

In conferinta sa din aprilie 1959 intitulata "Sonics" [18], Gogu Constantinescu scrie (traducem textul englez): "Sonicitatea a fost definita deja, sint 40 de ani de atunci, in cartea mea "Teoria sonicita(ii - tratat despre transmisiuneaputeriiprin vibrapi". Cuvantul sonicitate n-a existat inainte, el este o parte din proprietatea mea literara i sunt indreptatit la paternitatea si prioritatea definitiei sale corecte in sensul sau eel mai larg". 523

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP utilizate in transmiterca vibratiilor (obisnuit lichide), nu ar putea fi folositc. daca nu ar fi elastice. Ori a fi clastic inseamna a fi compresibil. Iar lichidelc - in speta apa ccl mai obisnuit dintre lichide - sunt suficient de compresibile pentru a se transmite prin ele encrgic. Apa este de 100 de ori mai compresibila decat otclul. Prin aceste lichide putandu-se transmite un curent sonic, (vibratii), Gogu Constantinescu a ajuns la concluzia ca tot ce se aplica in electricitate pentru curentul electric poate fi permutat la curentul sonic. Si pornind dc la acest rationament, nu numai ca a aplicat toate formulele din electricitate la sonicitatc, dar a si construit elemente sonicc si masini sonice analoage eclor electrice. Asa a ajuns sa construiasca motoare sonice pornind de la motoarele electrice. A construit ciocanc sonice, fara supape si ventile, care dau lovituri pe nicovala cu ajutorul vibratiilor, pornind dc la rczonatoare electrice. Pe principiul ciocanelor sonicc a realizat perforatoare sonice pentru mineri, cu care sa se lucreze cu un randament dc 50-60%, de aproape 10 ori mai mare ca randamentul perforatoarelor pneumatice (5-8 %). Este adevarat ca aceste perforatoare sonice nu au fost aplicatc pana acum pe scara industrials in mine, fiindca conducta necesara transmiterii undelor sonicc este atat de grea meat un miner nu poate sa urcc o scara cu ea. Se pune problema dcci aici realizarii unor conducte usoare care sa reziste la prcsiunile alternative ridicate ale curentului sonic. In toate aceste inventii, Constantinescu nu a folosit altceva decat expansibilitatea apei ce a fost comprimata la presiuni de sute de atmosfere, uneori de ordinul a 1000 sau chiar 2000 atmosfere. Dupa realizarea dispozitivului de control al tragerii cu mitraliera, Amiralitatea engleza i-a cerut sa asigure functionarca motoarclor Diesel, fara zgomot. Cu mccanismele obisnuite ca tija de impingere, parghii, came, pentru actionarea supapelor de injectie, zgomotul este inevitabil. Constantinescu a realizat la un motor Diesel dc 600 CP cu 6 cilindrii, transmisiuni sonicc fara zgomot, sub presiuni de sute de atmosfere, pentru deschidcrea si inchiderea tuturor supapelor de intrare si evacuare, inclusiv injectarea sonica a combustibilului. Accasta transmisie sonica controlata de la distanta, lucreaza foarte bine. Totusi injectia sonica a combustibilului, desi acceptata de Amiralitate si fabricantii dc motoarc Diesel, a fost inlocuita prin injectare cu pompc hidraulice, care cer mare precizie in fabricatic, dcci sunt foarte costisitoare. Daca va fi vorba de injectat insa cu frccvente mai ridicate de injectie, ca dc pilda 2000 injectii pe minut, injectarea mecanica cu pompe hidraulice nu va putea fi efectuata, luandu-i locul injectarea sonica. Cu generatoare sonice se poate asigura o injectie pana la 12000 impulsuri/minut. E de adaugat ca firma germana Bosch a tratat, inainte dc al doilea razboi mondial, cu Gogu Constantinescu, aplicarea injectarii sonice la 524

Tratat de t e o r i a s o m c i t a t n - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP motoarcle Diesel. Dar toate planurile au ramas in casa de fier a firmei, fara a fi aplicate. in ultimul timp insa se pare ca a aparut din nou interesul pentru injectarea combustibilului cu dispozitive care sa nu utilizczc pompe. Dar una din aplicatiile cele mai intercsantc ale sonicitatii realizate de Gogu Constantinescu, este transmiterea caldurii la distanta prin vibratii. Cum este posibil sa transmiti caldura printr-o teava cu apa rece si totusi la capat sa culegi caldura? Constantinescu a dovedit practic ca este posibil. i aici a facut sa intervina analogia cu electricitatca. In accst scop a luat un piston care se misca alternativ intr-un cilindru, constituind generatorul sonic. Din cilindrul accstci pompe pleaca o conducta, in lcgatura cu o butclic de otel plina cu apa, butelia tinand loc de condensator electric. Pe urma se continua si o portiune din ca este intrerupta printr-un tub de 2 mm diamctru, lung de 1 m, in spirala. La capatul subtire se pune o alta butelie cu apa. Cand pistonul se misca alternativ in cilindrul pompei, sc produc pulsatii in butelia prima de la inceputul conductei, se genereaza unde sonice. Aceste unde sonice circula prin teava groasa, tree prin teava subtire si ajung la butelia de la capatul conductei (cum spuneam miscarea aceasta cstc posibila numai fiindca apa este compresibila). Cand pulsatiile tree prin tubul subtire, se produce caldura ca si in cazul electricitatii (efectul Joule). Gogu Constantinescu a obtinut in tubul subtire 100" C, conducta mare rdmdndnd rece. Vibratiile s-au transformat in energie calorica fara ca teava groasa sa se fi incalzit. Care-i insa explicatia? Cum spune insusi inventatorul: "densitatea curentului sonic in tubul eel mic este foarte mare si se produce prin rczistcnta ohmica in clcctricitatc". Apa din tubul subtire desi a atins 100 C nu se preface in vapori, fiindca temperatura de ficrbcrc a apci este dependents de prcsiunea lichidului. Prcsiunea din tubul subtire era de circa 100 atmosfere, la care preshme apa nu fierbe decdt la 500" C. Dacd apa nu s-a transformat in vapori, in schimb tubul subfire cu apa carbonizeaza imediat o bucata de hartie sau de vata, pusa pc cxteriorul sau. Poraind de la studiul acordurilor, Constantinescu a ajuns sa construiasca motoare sonice foarte usoarc si foarte robustc. Un motor sonic de 180 CP cantarestc 30 kg. In general un motor sonic este de eel putin trei ori mai usor ca un motor electric de aceeasi putere. Gogu Constantinescu a gasit ca la orice motor electric corcspundc un motor sonic si viceversa. Avem deci motoare sonice sincrone, asincrone, monofazate, polifazate, in serie, in cascada etc. De asemenea a gasit - si aici este mare analogie cu teoria acordurilor din armonia muzicala - ca in transmiterea sonica numerele intregi au o mare important! asupra frecventelor posibile. Cand se cupleaza generatoare sonice dc difcritc frccvcntc pe o linic, nu pot fi puse in miscare decat frecvente care sunt intre ele intr-un anumit raport (numar intreg). De cxemplu putem cupla frccventa 1000 cu 2000, dar nu putcm cupla 1025 cu 525

T r a t a t dc t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP 1950. In legatura cu aceasta teorie a sonicitatii Gogu Constantinescu a publicat un tratat intitulat "Theory of sonics" (Londra 1918), care a fost tradus imediat in romancstc de profesor inginer Dionisic Gcrmani ("Teoria sonicitatii", Bucuresti 1922)*. Aici arata ca in sonicitate exista corespondente ale notiunilor de capacitate, reactanta si a tuturor notiunilor intalnitc in electricitate. Arata marcle avantaj al motoarelor sonicc: suprimarea elementelor de transmisie (curele, angrenaje etc.). Arata ca motoarele sonice pot lucra si in medii umcde sau explozive.
i

Atvl receptor (iccunoar)

Figura 2. Convertizorul de cuplu motor Gogu Constantinescu

In noiembrie 1919 Gogu Constantinescu se reintoarce in tara, dornic sa-si valorifice invenUile si pe solul natal. Tine la 14 noiembrie 1919, la Academia Romana, o confcrinta despre "Stiinta sonica" si alta conferinfa cu acclasi subiect la "Scoala de Poduri si Sosele". Infiintcaza socictatea "Sonica" pentru aplicarea brevetelor privind sonicitatea precum si "S.I.A.", Societatea Ingincrilor Asociati care avea scopul de a stimula constructiile civile. Nu are succes financiar in accste intreprinderi si se reintoarce in Anglia. La 10 iunie 1920 este ales membru de onoare al acadcmici Romane. In Anglia preocupat de automatizarca mccanica descopera convertizorul sau ("torque converter"), care face senzatie atat la expozifia din 1924 de la Wembley, cat si la salonul automobilului dc la Paris din 1926. * Asa cum ne-a comunicat Gogu Constantinescu intr-o scrisoare recenta, manuscrisul pentru "Teoria sonicitatii" a fost gata inca de la inceputul anului 1913 (inainte de plecarea in America). 526

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t n - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP In ce consta acest convertizor, figurile 2, 3 sj 4, al lui Gogu Constantinescu, care propriu-zis nu este ceea ce intelegem noi astazi prin convertizor, ci este un mecanism care difcra insa mult de ccca cc cunoastcm sub numclc dc mecanism? Acest convertizor n-a putut fi explicat nici chiar de propriul sau inventator; aceasta fiindca vine in contradictie cu conceptiile obisnuite.

Figura 3. Schema deprincipiu a modelului convertizorului Constantinescu, expus la Wembley in 1924 T si T , opritori ficsi; N iN parghii articulate in punctele O si O'; P axul primar; a, biela primarului articulata pe parghia oscilanta dubla L; n, bratul sistemului de inertie articulat cu L si N; n\ biela scurta articulata cu L si iV; b si b\ rectori (biele mici) conducand "valve mecanice", figurate in V si V (sagefile sunt duble spre a arata ca sistemul este reversibil; R, axul secundar; /, masa de inertie (pendulul). O cxplicatic a accstui convertizor a inccrcat sa o dca - la nivclul tehnicienilor - intr-o conferinta tinuta la Paris la sfarsitul anului 1926, conferinta ce a fost publicata in revista "La technique automobile et aerienne" (18-cmc anncc, nr 136, premier trimestre, 1927). In prealabil in darea explicatiei modului de func{ionare a convertizorului sau, Constantinescu pornctc de la urmatorul postulat, valabil in materie de transmitere a energiei prin mecanisme: "Oricare ar fi modul de transmitere intrcbuin{at, cstc imposibil de a transmite energie intre doi arbori in rotatic, care nu sunt in prelungire, altfel decat prin impulsuri periodice sau intermitcntc". Prin urmare la transmiterea prin angrenaje, curele, lanturi Gall sau rotary, cabluri, efortul transmis are infatiare 527

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP pulsatoric; energia trccc de la un arbore la altul, in mod fortat, sub forma pulsatorie.

Figura 4. Convertizorul Constanlinescu complet automat, pentru automobilul cu motor de 500 cm Asadar, in aceste cazuri noi nu facem altceva decat sa convertim energia unci rotafii in impulsuri intermitente sau impulsuri vibratorii si apoi convertim din nou aceste pulsatiuni in cncrgie rotatorie. Aceasta este situatia cu mecanismele obisnuite, cunoscute de noi. Cu convertizorul lui Constantinescu situatia pare a fi diferita. $i aceasta fiindca cu accst convcrtizor suntem la frontiera mecanicii obisnuite", asa cum spune plastic insusi inventatorul. Daca cclclalte mecanisme amintite sunt mecanismc cu trei dimensiuni, accst convertizor estc un mecanism cu patru dimensiuni, fiindca in afara de cele trei dimensiuni ale spatiului, trebuie sa se tina scama neaparat si dc timp. Intr-adevar, in principiu, figurilc 2 si 3, convertizorul transmite la un arbore (ax) secundar, cuplul furnizat de un arbore primar cu viteza constanta, descompundnd pentru aceasta miscarea a/ternativd produsa de primar in doud componente: una care estc aplicata sistemului de inerfie, ccalalta care este aplicata unui ansamblu de asa numiti "reactori" (asa cum i-a numit inventatorul), care au rolul de indrepta deplasarilc si a transforma cforrurile alternative intr-o miscare de rotatie. Convertizorul Constantinescu estc un sistem cu 4 dimensiuni, asa cum motorul electric poate fi considcrat un sistem cu 4 dimensiuni. Dar mai este ceva interesant: toata lumca tehnica-stiintifica de la Arhimede incoace cunoaste teoria parghiilor. Toata lumc stie de punctul de sprijin (aplicajie) al parghiei. Arhimede a ccrut neaparat pentru parghia sa un punct de sprijin. Convertizorul Constantinescu insa este o pdrghie Jam 528

Tratat de teoria s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP punct de spry in. Tocmai datorita acestui fapt, ca nu avcm punct de sprijin, pendulul convertizorului este cu 4 dimensiuni. lata cum lucreaza convcrtizorul pentru transmiterca energiei intre arborele motor si eel rczistent. Miscarea rotativa a arborelui motor primar este transformata in miscare oscilanta (vibratorie). Vibratia primara este rcpartizata in doua componente de amplitudini variabile, dar de acecasi frecventa, dintre care una este folosita spre a pune in vibratie dispozitivul cu incrtie, iar cealalta este transformata in rotatie cu ajutorul unor "redresori", numiti de inventator-asa cum am aratat "rectori". Sccretul pare sa fie aici masa de inertie oscilanta, pusa intre cei doi arbori in rotatie. Masa accasta produce efecte mecanice numai fiindca i sc jencaz5 miscarea sa naturala. Daca la cutia de angrenaje a unei masini oarecare, e nevoie dc intervenit cu o minte i o mana omeneasca pentru a modifica raportul de multiplicare (in cazul parghiilor, raportul bratelor de parghie), in cazul convertizorului Constantinescu nu e deloc nevoie de aceasta interventie. Este suficient ca rezistenta sa creasca sau sa se micsoreze, pentru ca in mod automat masa de inerfie oscilanta sa efectueze ea insasi schimbarea necesara, marind sau micsorand cuplul sccundar care lucreaza opus rezistcntei. Acesta este marele avantaj al convertizorului dc viteza Constantinescu bazat pe vibratii: automatismul; viteza variazd automat si in mod continuu. De altfel orice convertizor este automat. Datorita acestui automatism nu poate fi considerat un mecanism, cum e o cutie de vitezc cu angrenaje. Convertizorul a fost realizat mai intai pentru automobile, figurile 2 sj 4. Apoi a fost aplicat la locomotive, figurile 3 si 5, si in urma la vagoane automotoare, figura 6. i totusi nu s-a aplicat la scara mare, industrial. De ce? De ce nu i-au valorificat englezii inven^ia aceasta asa cum a fost valorificata inventia privind tragcrea prin elicea avionului? O explicatie ca raspuns la aceasta intrcbare, care i-a fost pusa de altfel chiar lui Constantinescu, la conferinta pe care a tinut-o in aprilie 1959 la Societatea ingincrilor civili din Londra [18], este urmatoarea: Convertizorul Constantinescu este o realizare utila automobilelor economice, dc putcre mica, dar care nu erau cerute in momentul cand si-a brcvetat aceasta inventie. Motoarelc obisnuite de automobil au un randament de abia 5%. Un automobil de putere mare e lipsit de randament avantajos si daca are convertizor si daca nu are. Un automobil sau camioneta de o tona, poate sa prezinte, cu convertizor un randament de 15-20%, sa foloseasca numai 3 litri de benzina la suta de km, daca avem grijS sa lucram la eel mai bun randament termic al sau, care e asigurat daca nu se intrece o viteza medie dc 50 km/ora. 529

T r a t a t de t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

Figura 5. Locomotivd cu convertizor sonic Constantinescu, expusa intdia oar a la expozitia de la Wembley, in 1924. Premergdtor pentru aplicatia instalatiei Diesel-sonice in caleaferata (dupa "Sonics")

Figura 6. Instalatia complete! pentru actionarea vagoanelor automotoare de caleferata. In stdnga este convertizorul sonic Constantinescu, complet automat, cu compresor atasat necesar frdndrii Westinghouse. Motorul de3 litri este la mijloc. Doua instalatii de acestea actional! un vagon automotor care atingea 65 km/ora pe caleferata orizontala si corespunzator mai pufin, pe o cale in panto (dupa "Sonics") Dar proprietarii i constructorii de automobile, in 1924, nu urmareau acest lucru; voiau viteza mai mare nejinand scama de randamentul scazut. Aceasta inscamna putcre mare instalata pentru motor. Cand lumea se va hotari sa aiba la automobilul familiar dc 5 locuri, un consum de 3 litri bcnzina la suta de km si o viteza medic de 50 km/ora, si nu un automobil cu 530

T r a t a t dc t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP care sa se poata atingc viteza de 150 km/ora, atunci va apare necesitatea utilizarii convcrtizoarelor Constantinescu. Automobilul cu motor de 500 cm3, cu convertizor, figura 4, nu va avca cutie de viteze si cuplaje, va merge linistit, fara zgomot si va fi usor de actionat. Constantinescu, in afara de aceasta cxplicatie, a adaugat [18] ca nu s-a adoptat convertizorul la automobile si datorita lipsci de fonduri pentru cercetari de detaliu a constructiei convertizorului, prccum si datorita faptului ca durata de valabilitate a brevetclor de numai 16 ani, este prca mica, spre a se acoperi chcltuiclile cerute de cercetarile invcntatorilor pentru trecerca la aplicatic pe scara mare. in 1933 Constantinescu a revenit din nou in tara pentru un timp scurt, in urma unui contract pentru aplicarea convertizorului sau la locomotivele si automotoarelor fabricate la noi. In 1939, incepand ecl de al doilea razboi mondial, Constantinescu lucreaza din nou pentru Amiralitatca cngleza. i face noi descopcriri necesare acestui greu razboi. Dupa razboi se retrage la vila sa la circa 500 km dc Londra, vila situata pe malul unui lac. Aici instalat descopera o masind de integral ecuatiile diferenfiale, descopera un beton armat de conceptie noua, in care fierul beton cstc inlocuit cu sarme fine de tot (firisoare), beton armat din care se realizeaza piese usoarc dar rezistente. Dar nu numai atat. Are sute dc brevete de invenfii si sute de prototipuri total originale. La vila sa are un dulap marc special plin cu dosare cu atari brevete. Sunt uncle brevete in care se ocupa special de transformarea energiei electrice in energie sonica si viceversa. Sunt alte brevete in care se ocupa de ultima noutate in domcniul forajului sondelor de petrol si gaze naturale combustibile: forajul sonic sau vibrator, sau extractia titeiului si deparafmarea sondelor prin curetifi sonici. Aplicand la saparea sondelor aceasta noua metoda, se poate spera sa se sape sonde nu ca pana astazi la maximum 7000 m adancime, ci chiar pana la adancimi de 10000 -15000 m si chiar mai mult. in sfarsit, printre ultimele problcme de care se ocupa acum cand se apropie de varsta de 80 ani, se afla una foarte importanta: transformarea energiei mecanice in energie calorica si invers. Lucreaza de asemenca in problema dc ultrasunete, care intcrescaza radarul, semnalizarea si medicina. In aceste problcme se preocupa de invcntii in care intervin perioadc dc 20000 sau chiar 100000 vibratii pe secunda. De pilda sc ocupa de semnalizarea sonica in aer, apa sau roci din subsol, pentru atcrizarea avioanelor care zboara in ceata sau noaptea fara lumina, ori pentru semnalizarea sonica a iccbcrgurilor din calea vapoarelor pe occane, sau apropierea prea mare a navelor marine sau aerienc una de alta cand e ceata, ori in sfarsit detectarea sonica a submarinelor apropiate. Trecerea unui trcn peste un generator sonic montat pe traseul caii ferate, inainte sau dupa o 531

Tratat de t c o r i a s o n i c i t a { i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP bariera, a constituit o problcma pcntru un brevet care 1-a obtinut pcntru inchiderea si deschiderea automata a barierclor de la pasajele de nivel. Constantinescu se ocupa de ascmenea de utilizarea sonicitatii in turnarea aliajelor (vibrarea tiparelor) spre a asigura un grSunte fin. Studiaza dctectarca prin sonicitate a defectelor materialelor (plesnituri, fisuri, basici, segrcgari etc.). In medicina curentii sonici patrunzand adanc prin fesuturi, fara pericol de arderi sau socuri imbunatajesc circulatia sangelui si incalzesc. Constantinescu crcde [18] ca prin folosirca undelor modulate supersonice, sc poate rea-liza chiar si tclefonia si televiziunea submarina. A realizat apoi transmisii sonice torsionale care asigura pentru sapa in forajul sondelor, nu numai percusiunca sapci pe talpa, ci si rotatia ei simultana pentru realizarea efectului abraziv. In sfarsit prin curentii infrasonici a realizat o masina de calculat care determina rapid vitezele critice de rezonanta ale sistemelor vibratorii (balansiere etc.). lata dar ca Gogu Constantinescu a pornit ca pionier in tara in constructii de beton armat, realizand primul pod de beton armat la noi, primele plansec de beton armat, toate proiectcle de el si realizate artistic i a ajuns sa se consacre celor mai fine inventii mecanosonice. Aceasta datorita darului sau natural de inventator, calitatii sale de mare inginer, patrunderii gandirii sale matematice si tehnice, dar poate in parte datorita si faptului ca a urmat coala de Poduri si $osele din Bucuresti, care dadea o cultura si o indrumare tehnica enciclopedica absolventilor sai, asa ca puteau s3 lucreze fie ca ingineri constructor!, fie mecanici, electricieni, petrolisti sau in alte specialita|i. In revista engleza "The graphic" din 16 ianuarie 1926 (Londra) sunt redatc figurile a 17 mari inventatori mondiali, din intervalul 1900-1925 (titlul "Leaders in the march of progress"). Printre cci 17, alaturi de Albert Einstein ?i Marie Curie, se afla si Gogu Constantinescu. Gogu Constantinescu este membru de onoarc al Societatii inginerilor civili din Londra, care este cca mai vechc socictate de ingineri civile din lume, societate la care a tinut trei conferinte [16, 17, 18]. La 3 octombrie 1949 a conferentiat aici dcspre "Paralelismul dintre stiinta si tehnica" ("Scientist versus engineers"); la 5 mai 1954 a tratat despre "o suta de ani in dezvoltarea ingineriei mecanice", iar in aprilic 1959 a tratat despre opera sa proprie, stiinta sonica ("Sonics") si a obtinut medalia prezidentiala de aur pcntru aceasta conferinta. Gogu Constantinescu lucreaza i astazi continuu si asiduu la inventiile sale. Cand oboseste trecc la pian si cxecuta muzica clasica. Asa cum ne-a povestit profesorul inginer Aurel A. Beles (la conferinta din 5 mai 1958), care a avut bucuria sa-1 vada pe Gogu Constantinescu la vila sa din Anglia, pe marele nostru inginer il mistuie dorul de tara. In casa sa se vede ca e romdn. Are una din cele mai frumoase colectii de tesaturi si marame 532

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t u

- Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

romanesti, pe care sofia sa, fiica unui sociolog englez, le arata oricarui vizitator al fermei lor. Sotia sa poarta bluze si braie cu motive romanesti. Speram ca in curand Gogu Constantinescu va publica volumele II si III din "Teoria sonicitapii", volume la care lucrcaza in ultimul timp.
*

Activitatea stiinfificd. Opera stiintifica a lui Gogu Constantinescu (a se vcdea lista dc la sfarsit) este strdns legatd de opera sa de mare inventator si mare inginer. Cel mai scanteietor inventator dat de poporul nostru pana acum, si in acclasi timp, unul din marii inventatori ai lumii, are 120 de brevete dc inventii cc le-a patcntat, majoritatea fiind aplicatii industriale ale stiintci noi, "sonicitatea", de el dcscoperita si asezata pe baze matematice teoretice. Brevetelc de invcntie ale lui Gogu Constantinescu obtinute si publicate de "Patent Office" din Anglia, formeaza 4 volume groase. Dc la mortiere dc transee utilizand compresibilitatea lichidelor in transmisiunea sonica, la comanda elicelor navelor prin transmisiunc sonica cu 4 faze, cu folosire de generatori sonici, figura 7, sau la motoarele sonice si invenfiile despre care am amintit, iata campul larg de aplicatii industriale pe care lc-a tratat tehnico-stiintific.

Figura 7. Transmisiune sonica marina cu 4 faze de la generatorul de mare viteza la elicea navei de mica viteza (dupa "Sonics") Inginerul Gogu Constantinescu, datorita alesei sale culturi matematice si tehnice, este pionier ca teorctician si aplicatii pentru betonul armat, dar mai ales este teoreticianul "sonicitatii", aceasta stiinta creatd de el si numai de el, pentru transmisiunea prin unde dc energic. 533

Tratat de t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Baza stiintifica a stiinfei sonice consta - cum s-a vazut - in posibilitatea de acumulare a energiei prin comprimarea lichidelor si transmiterea acestei encrgii prin unde. Constantinescu nu face altceva in sonicitate decat sa foloscasca elasticitatea mediului (elasticitate aratata de compresibilitatea acestuia). Particulelc mediului intrebuinfat (in special lichid, apfi sau ulei, dar poate fi si un mediu gazos ori solid), sunt in stare de vibratiune, fata de o pozitie medie a lor. Teoria matematica si fizica a sonicitafii a fost data pc larg de Gogu Constantinescu in lucrarea sa destul de grcu de gasit astazi "Teoria sonicitatii" [6, 10]. In aceasta extrem de ingenioasa carte, ca prezentare matematica , dupa ce Constantinescu stabileste principiile fizice elementare ale sonicitatii (cap. II), da dcfinijiile matematice ale curcntilor sonici in tuburi subtiri (cap. Ill) si arata cfectele capacitatii, inertiei, fricjiunii si perditantci in curentii sonici (cap. IV); in urma trateaza despre curen^ii sonici in conducte lungi nejinand seama de frictiune (cap. VI); apoi stabileste tcoria matematica a deplasamcntelor si motoarclor sonice (cap. VII), teoria matematica a ciocanelor mecanice sonice (cap. VIII), teoria curentilor sonici de inalta frecventa (cap. IX), analiza matematica a liniilor sonice de transmisiune, care nu sunt continue, ci intrerupte prin condensatori, inerjie sau dispozitive de pcrditanta (cap. X) si se sfarseste cu teoria matematica a transformatorilor sonici (cap. XI). Urmcaza o scrie de tabcle anexc privind curentii sonici pentru apa la difcrite temperaturi si tabele cu valori numerice, functiuni circularc, hiperbolice si exponentiate. Traducerea romaneasca a lui D. Germani [10] fata de cditia engleza [6] are in plus, asa cum spuneam, confcrin{a de la Academia Romana a lui Gogu Constantinescu, din 14 noiembrie 1919. Daca lucrarile sale privind teoria matematica a betonului armat [1,3, 4, 5, 19] au fost de mult depasite de progresele realizate in acest domeniu, bazele matematice ale teoriei sonicitatii sunt si vor ramdne mereu valabile. Din pricina ca analiza matematica a teoriei sonicitatii [6] cand a aparut prima data in 1918, a fost considcrata de guvernul cngiez ca o lucrare cu caracter secret (n-au aparut decat 150 dc volume repartizatc nominal), lumea stiintifica de pretutindeni nu a putut lua la cunostintd de ea. De indata ce Constantinescu a tinut insa in 1919 conferinta de la coala de Poduri si osele [7, 8] si Academia Romana [9], desi in aceste conferinte nu facusc nici o dezvoltare matematica a teoriei, lumea stiintifica a putut sa-si dea seama mai de aproape de valoarea acestei noi ?tiinte. In Franfa, Camichel, Eydoux si Foch, luand la cunostinta de articolele aparute in revista " Analelc minelor din Romania" [8] si necunoscand - asa cum sc pare tratatul englez de teoria sonicitatii a lui Gogu Constantinescu [6], au publicat o scurta analiza matematica (trei pagini) a acestei noi stiinte in "Comptes rendus des seances de l'Academie des Sciences dc Paris", in 1920, sub titlul "Les ondes soniques etudiees par la methode d'A/lievi", deosebita dc analiza

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP matematica complexa, pe 150 pagini, data anterior de Constantinescu [6]. Pe urma Denis Eydoux (unul din cci trei coautori), profesor la $coala Nationals de Poduri si osele din Paris si doctor in stiinte, in volumul sau intitulat "Hydraulique generate et appliquee", Paris, J.B. Baillierc et fils 1921, la paginile 131-141, revine cu dczvoltari asupra acestei analize matcmatice a undelor sonice prin metoda lui Allievi, utilizand analogia facuta de Constantinescu intre undelc sonice si curentii electrici alteraativi. Tot in acelasi an, tot Denis Eydoux, in cea dc a doua mono-grafic stiintifica a sa intitulata" "Hydraulique industrielle et usincs hydrauliques", la paginile 202-208, trateaza din nou despre transmisiunea encrgiei prin unde sonice, realizata de Constantinescu si da dctalii asupra inventiilor sonice ale acestuia, de la sincronizarea tragcrii mitralicrii cu elicea avionului pana la motoarele sonice polifazatc, pe care Constantinescu le realizase pana in 1919, $i remarca D. Eydoux in primul volum p. 141 la sfarsit, aupa ce iace unelc obicctii de dctaliu desprc care va fi vorba mai jos, ca acest ingincr ( Gogu Constantinescu, n.a.) a deschis o calc noua care pare sa fie fecunda atat principiului sau cat si in aplicatiile sale". Aratam mai sus ca in transmisia sonica particulele mediului folosit, vibreaza constant in jurul unei pozitii medii fixe. Avem dcci unde stationare cu noduri si umflaturi, corcspunzand cu zone dc condensare si dilatare. in transmisia aceasta intervin patru parametri de luat in considerate: elasticitatea, masa, frecarile si pierderile sonice, care pot fi asimilati cu 4 parametri electrici: capacitated, inducfia, rezistenfa si pierderile electrice. Pornind de aici Gogu Constantinescu in "Teoria sonicitatii" defineste o scrie de notiuni sonice precum: Curentul sonic i, este produsul dintre viteza v si sectiunea lichidului Q. Prcsiunca sonica h este difercnta dc presiune dintre doua puncte, analoga difercntei de potential din clectricitatc. Presiunea sonica necesarS pentru producerca curentului sonic este proportionala cu curenml (h = R i , unde R este coeficienml dc frecare).
'2

Deplasamentul sonic este dat de 8 = \i dt

unde i este curentul sonic si /

timpul. El reprezinta fluidul deplasat dc curent in intervalul de timp ?2 ~h Capacitatea sonica C = este definita ca o deplasarc sonica imparfita printr-o difercnta de prcsiunc sonica. Coejicientul de inerfie sonica L, M P Z,= l
O Q O*

, este egal cu masa divizata prin patratul secjiunii

\ a -/

conductei pe care se stabilcste curentul sonic. Apoi perditanta, care inseamna orice pierdere sau scurgere de lichid prin mici deschideri, sau 535

Tratat dc teoria sonici tatn - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP orice alta pierdcre de curent sonic datorita presiunii, este definita prin aa nu-mitul coeficient de perditanta S, dat de i = S -h. Acest coeficient dc perditanta masurat in cm5/kg-s, este analog cu aceeasi notiune intalnita in transportul energici electrice. In sfarsit Gogu Constantinescu defineste pierderiie din transmisia sonica analog cu picrdc-rile electrice. Numai ca el arata ca aceste picrderi sunt proportionate cu viteza sonica v, ceea ce dupa cum a remarcat Denis Eydoux nu ar fi acccptabil in cazul cand regimul de miscare este eel turbulent. Dupa cum observa acest comentator, in transmisia sonica insa pare mai verosimil sa existe regimul laminar al lui Poiseuille, mai ales cand se intrebuinteaza ulei. In aceste conditii paralelismul curenfilor sonici cu curentul alternativ este si mai complct. Plccand de la definitiile de mai sus si stabilindu-si tot eafodul matematic pentru studiul transmisiei sonice in cele 11 capitole ale tratatului sau dc "Teoria sonicitafii"', Gogu Constantinescu a ajuns sa faca nenumarate inventii memorabile, ca aplicatii ale sonicitatii, transpunand notiunile i aparatajele din elcctricitate, in notiuni si aparate sonice. Partea cea mai grea din studiul si inventiilor lui Constantinescu a fost insa - cum singur a spus -realizarea motoarelor sonice. Fiindca o unda care circula printr-o teava poate fi considcrata ca un curent sonic monofazat si fiindca - daca mont5m la un capat al conductei o pompa fara supape si daca o invartim - se produc pulsatii monofazate, care sunt transmise la celalalt capat la un motor sonic monofazat, Constantinescu pornind de aici i-a pus problema motoarelor sonice monofazate. Dar ca si in electricitate si electrotehnica, motorul monofazat sonic e mai greu de rcalizat ca eel sonic polifazat. De aceea Constantinescu s-a gandit in primul rand la motorul sonic trifazat i anume in primul rand s-a prcocupat de realizarea motorului sonic trifazat sincron. Apoi si-a dat seama ca un ascmenca motor va merge numai la o viteza sincrona cu gcneratorul, fiindca altfel nu se va invarti deloc. Sau altfel spus, nu e posibila aici o variatie de viteza cu un motor sonic trifazat sincron. De accca a trecut la realizarea unui motor sonic trifazat asincron. lata cum 1-a realizat: Un inel de otel calit rezistand la prcsiuni mari (fig. 8) este in contact cu trei pistoane exterioare. In interiorul acestui inel, cxista niste bile de rostogolire, care mentin concentric cu primul inel exterior, un inel interior. In interiorul acestui inel interior, sunt trei pistoane ce se misca in trei cilindrii in comunicarc cu o camera centrala. Inelul exterior cu cele trei pistoane exterioare constituie statorul motorului sonic. Inclul interior cu cele trei pistoane interioare constituie rotorul motorului sonic. Trimijand curenji sonici in cele trei pistoane exterioare fixe, obtinem trei forte sinusoidalc care aplicate pe inelul exterior al statorului, se compun intr-o forta centrala, ce trece prin centrul de geometrie al statorului. Inclul statorului se deplascaza atunci, fara a se roti, astfel ca centrul sau geometric sa descric un mic cere. Acclasi lucru se va petrece si cu centrul inclului

T r a t a t de t c o r i a s o n i c i t a f i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP interior al rotorului: si el se va deplasa dupa un mic cere. Atunci insa pistoanele interioare se vor deplasa si vor da nastere la trci curenfi sonici, care au ca efect producerca unui cuplu ce pune in miscarc de rotatie, rotorul. Cuplul produs depindc de frecarile in canalele rotorului. Variind dcci aceste frecari se va varia si cuplul reccptorului.

Figura 8. Motor sonic asincron trifazat Aranjamcntul concentric aratat in figura 8 cste doar diagramatic. In realitate statorul si rotorul au fost realizate de Constantinescu alaturi unul de altul. O transmisie sonica trifazata este aratata schematic in figura 9.

J fazaac/oud

$k

Motor sincron

Figura 9. Trcmsmisiune sonica trifazata (schita) 537

Tratat de t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP O transmisie sonica cu 4 faze, de la generatorul sonic de mare viteza la elicca unei nave marine dc mica viteza, este data asa cum a rcalizat-o Constantinescu, in figura 7. In afara de lucrarilc aratate mai sus ale lui Eydoux sau Camichel, Eydoux si Foch, invcntiile lui Gogu Constantinescu sunt recenzate si discutate in multe memorii, tratate sau enciclopedii, fara a mai lua in considerate si recenziile din ziare si reviste dc specialitatc. Numai despre convertizorul sau expus la "British Empire exhibition", din octombrie 1923 si pana in august 1924, la Palace of Engineering din Londra, convertizor aplicat la auto-mobile, camionete, automotoare, locomotive etc., Gogu Constantinescu a fost citat de 220 reviste si jurnale din lumca intreaga. lata tratatclc si enciclopediile importante care cuprind rcferin|e despre opera tchnica si stiintifica a lui Gogu Constantinescu: [1] Dictionary of applied Physics, vol. I Mechanical Engineering and Heat by Sir Richard Glasebrook, la pag. 539, 66, unde trateaza despre "Transmission by wave motion" (System devised by Mr. G. Constantinesco ). [2] The Encyclopedia Britanica, 13 edition, suplementary volumes, vol II, Chapter "Invention", pag.508. [3] The Encyclopedia Britanica, 14 edition, Chapter "Torque converter". [4] "London Times", 11 februarie 1921, expozitia din Olympia, din februarie 1921. [5] The automobile engineer, december 1926, "The 5 H. P. Constantinesco chassis. The first appearance of a revolutionary design". [6] The story of a North Sea Air Station by C. F. Snowden Gamble. Oxford University Press, pag. 221 si 294 ( Constantinesco Synchronisers), 1929. [7] Lexiconul tehnic romdn, vol. VI Editura Tehnica, Bucuresti 1955, cuvintele "masind sonica" si "sonicitate",p. 318-321. Asupra victii, omului si operei lui Gogu Constantinescu s-ar putea scrie nu numai un articol cum c eel prezentat, sau un volum, ci volume intregi. Nu am cpuizat tot ce s-ar putca reda despre omul cu una din cclc mai bogate fantezii tehnice. Estc aici numai o sinteza ccruta de scara la care trebuie sa ne oprim. Gogu Constantinescu reprczinta in istoria matematicii si tehnicii romanesti, precum si in istoria tehnicii mondiale -cu toate ca acei cc ii aplica inventiile nu mentioneaza nici un cuvant despre inventator si cu toate ca recentele lucrari americanc despre "sonicitate" nu-i amintesc creatia sa reala - un mare inventator si un mare inginer, descoperitor al sonicitatii, deschizator de drumuri noi in activitatea tchnica si stiintifica.

* 538

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Gogu Constantinescu a publicat urmatoarcle lucrari: [I] Studiu asupra betonului armat. Buletinul Societatii Politehnice din Romania, anul XX, trim. Ill, p. 34, 1904. Idem anul XXI, p. 40-66, 155163, 219-226, 236-240, 325-328, din anul 1905 (partea tehnica a buletinului). [2] Oscilarea vagoanelor in timpul mersului. Bui. Soc. Polit. din Romania, anul XXI, p. 240-243, si 295-301, 1905. [3] Calculul bolfilor nearticulate (dupa Muller-Breslau). Bui. Soc. Polit. din Romania, t. XXI, p. 331-341, 1905. [4 Teoria arcurilor la carefibra medie diferd mult de curba de presiune. Bui. ] Soc. Polit. din Romania, t. XXI, p. 361-371, 1905. [5] Calculul unui arc de 14 m deschidere. Bui. Soc. Polit. din Romania anul XXI, nr. 11-13, p. 372-378, iulie-august 1905. Este vorba in acest memoriu de podul de peste apa Doftanei de pe soseaua Doftanei, pod lung de 151 metri. [6] Theory of sonics. A treaise on transmission of power by vibrations, vol. I London, 1918. Lucrarea a aparut intr-un numar redus de exemplare (150, repartizate nominal), cu caracter secret conform hotararii guvernului britanic, din pricina aplicatiilor teoriei sonicitatii in domeniul armelor si misloacelor de razboi. [7] Sonicitatea. Conferinte Jinute in amfiteatrul Scoalei Nationale de Poduri si Sosele, 47 pag. Bulet. Soc. Polit. din Romania, anul XXXIII, nr. 7-12, p. 158-188, Bucuresti, 1919. [8] La science sonique et ses applications. Analele Minelor din Romania, decembrie 1919 si ianuarie 1920. Cuprinde cele 2 conferinte de la Poduri si Sosele [7]. [9] tiinta sonica. Analele Acad. Romane, seria II, t. XL, nr. 1, 17 pag., Bucuresti, 1920. Cuprinde conferinta tinuta la Academia Romana la 14 noiembrie 1919. [ 10] Teoria sonicitatii. Tratat despre transmisiunea puterii prin vibratiuni, vol. I Traducerea din limba engleza (opera 6) de ing. D Germani. Bucuresti, 227 pag., tip. "Cultura", 1922. De la pag. 213-227 cuprinde conferinta pe care a Unut-o la 14 noiembrie 1919 la Academia Romana. Volumul II, care trebuia sa cuprinda aplicatiile industriale ale sonicitatii nu a mai aparut pana astazi. Volumul 1 a fost tiparit intr-un numar destul de redus de exemplare; de aceea astazi se gaseste destul de greu. Noi 1-am studiat prin bunavointa unui coleg. La Academia R.P.R., desi exista in catalogul bibliotecii, nu 1-am gasit. [II] Variable transmission for automobile. A critical consideration problem. "The automobil engineer", November 1923 to Iulyl924, London. [12] Le principle du converteur (Gogu) Constantinesco. London. [13] Transmission of power. The present and future. Supplement of "The journal of commece and shiping telegraph", December 31 st, 1925 and January 1926. Camden Town.

539

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr.ing. loan I. POP [14] "The torque converter". Disscution. "Journal of the Royal Society of arts", nr. 3886, vol LXXV, p. 145-177, London 1926. [15] Les ondes soniques. Leurs diverses applications mecaniques. Conference...a Paris, le 16 deccembre 1926. La technique automobile et aeriene, 18 annee, p. 136, Paris, I-er trimestre, 1927. [16] Scientist versus engineers. Conference. "Society of Engineers", 3 octombrie 1949. Publicata in "The Transactions of the Society of Engineers", December 1949. [17] A hundred years of development in mechanical engineering. Conference "Society of Engineers", 5 May 1954 (cu ocazia centenarului Societatii). Publicata in The Transactions of theEngineers, September 1954. Medalia de aur (Simms), acordata lui Constantinescu, pentru aceasta lucrare. [18] Sonic The Transactions of the Society of Engineers (incorporated) Abbey House, Westminster S. W. 1. pag. 69-102, June 1959. Reprinted by the Lewes Press Wilghtman et Co, Ltd. Friars Walk, Lewes, Sussux, 1959. Medalia prezidentiala de aur. Ca lucrdri diverse citam: [19] Elemente din teoria si aplicatiunile cimentului armat. Conferinte, 41 pag., Bucuresti 1906. [20] Lecture on Sonics at The London Polytechnic. "The Times", 29 march 1920. Asa cum se arata in acest ziar londonez de mare tiraj, la sfarsitul conferintei lui Gogu Constantinescu a luat cuvantul Sir John Mailland, vicemaresal, care a spus printre altele: " Se datoreste mult domnului Constantinescu si invenjiunii sale pentru sincronizarea mitralierelor la aeroplane, ca noi (englezii) am mentinut suprematia asupra germanilor, in aer, asa cum am vrut-o". [21] Stiinfa sonica. Revista "Energia" infiin{ata de Constantinescu, nr. 2, februarie 1921. [22] Mecanica sociala. "Capital si munca", Rev. "Energia", nr. 7-8, Bucuresti, 1921. [23] New discovey in engineering science. " The Daily Telegraph", 11 si 12 octombrie 1921. Doua articole de popularizare asupra invenriilor sonice. [24] A selection from the world's press articles on the (G) Constantinesco torque converter, patented in all the principal countries of the world. October 23-august 1924, 50 pag. London, 1925. [25] Ing. Femand Collin : Le probleme des changements de vitesse. Le transformateur Constantinesco. Traduction d'un memoire anglais de M. Constantinesco. Extrait 36 pag., Paris. D'apres le GenieCivil du 28 fevrier 1925. [26] Social Mechanics. "The Business Mann", vol. XI, nr. 11, November 1928, London.

540

ACADEMIA ROM AN A

$edinta din Unoiembrie 1919

CONFERINTA D-lui Inginer GOGU CONSTANTINESCU

Doamnelor si Domnihr, Voi incepe conferinta cu care voi avea onoarea a va intretine, aducand multumirile mele domnilor membri ai Academiei Romane, care mi-au facut deosebita onoarc de a ma invita sa expun, in fata unui auditoriu distins, un rezumat al lucrarilor mele asupra aplicatiilor vibratiilor in transmiterea energiei mccanice. Aceasta sala este un sanctuar al stiinjei romane si cu un sentiment de veneratie si cu oarecarc teama ca nu voi fi la inaltimea asteptarilor dv., voi intra in subiectul cc-mi propun a dezvolta intr-o ora. De altfel, va promit ca aceasta va fi maximul de timp, in care voi abuza de pacicnta dv. In aceasta conferinta voi trata despre o stiinfa noua sj anumc: tiinfa care sc ocupa cu transmiterea energiei mecanice prin vibra{ii. Cuvantul sonic are oarecare analogic cu sunetul. Deoarece sunetele sunt rezultatul vibratiilor, denumirea de sonic se potrivcte. Aceasta tiinta estc foarte tanara si pot zicc ca este o fiica a armoniei muzicale. Inrudirea este cam neateptata, deoarece ar parea ca muzica nu are ce cauta in chestiuni de masjni, locomotive, automobile si alte aplicatii ale tiintei sonice. Sunt, de altfel, multi care obisnuicsc a separa arta de stiinta si sunt si mai multi acei care pretind ca, sa fii om de tiinta trebuie neaparat sa stai inchis intr-un laborator cu sticle sau masini, iar daca vrei sa studiezi o problcma de fizica-matematica, nu e absolut nccesar sa te ocupi de Haydn, Beethoven sau Motzart. Deoarece estc obiceiul de a se face cate un istoric in orice conferinta, il voi face si eu, dar aceasta intentic a mea sa nu va ingrijoreze prca mult, deoarece, fiind vorba de o stiinta noua, nu voi incepe istoricul meu de la Greci sau de la Romani ci numai dc-abia acum 20 de ani, de cand am inceput sa ma ocup cu studiul vibratiilor. Ca sa risipesc dcindata, insa, orice umbra de banuiala din partea dv. ca acest studiu 1-as fi inceput poate prin vajaitoarele de zmcu sau moristcle de la Moi, tin sa va informez in acelasi timp ca pe atunci avcam 17 ani impliniji i aveam pretentia de a compunc la 541

Tratat de teoria sonic i t a f i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP pian. Pc acea vreme voiam sa invat teoria armonici muzicale, dar, cum nu am priceput mare lucru din cartile de armonie ce-mi cazusera In mana am intreprins a face singur o teoric a acordurilor muzicale pe bazc matematicc. Cam trei ani dupa aceasta am rcuit sa descurc in mod multumitor pentru mine teoria acordurilor armoniei pe baze stiintifice. Acest prim succes m-a incurajat i am continuat sa studiez vibratiile; cativa dintre prietenii mei isi aduc aminte ca am facut si o conferinta la universitate asupra acestui subiect, acum vreo 12 ani. Studiul 1-am continuat dupa aceea la diferite instrumcnte muzicale: am studiat trompetele, tuburile acustice, diferite fenomene acustice si incetul cu incetul m-am familiarizat cu teoria vibratiilor. In realitatc, sunetele nu sunt decat o forma de energie si transmiterea sunetului este un caz particular al transmisiei de energie. Aceasta transmisie se face prin undc sonore si arunci mi-am pus problema: oare, daca energii in cantitati foarte mici cum e de exemplu cnergia unei trompete, se pot transmite la distanta prin vibratii, nu cumva s-ar putea transforma aceste vibratii in energie mecanica? Undele sunt de doua feluri: sau le transmitem in acr, sau le transmitem in tuburi. Primcle sunt undc sferice, care se pierd sau se distribuie imprejurul nostru fara sa. le putem concentra; pe cand cele din categoria a doua sunt undc concentrate in tuburi, pe care le putem conduce la distanta. Exemplul eel mai simplu de undc conduse la distanta este transmisiunea vorbei printr-un tub: daca vorbim la un capat al tubului, vocea se transmite pana la capatul cclalalt si toti stim ca foarte putin din voce se pierde. Se poate intampla ca vorbele sa. nu se intclcaga totdeauna bine, dar energia se transmite cu foarte putine pierdcri, asa incat un tub acustic reprezinta o linie prin care putem transmite energie, fara ca aerul sa circule de la un capat la altul. Vibratiile sonore, pe care le transmitem printr-un tub, au o frecven{a destul de inalta si de accea se aud. Am putea concepe foarte bine insa si vibrafii care nu se aud. Dupa cum in lumina sunt raze care nu se vad, tot astfel pot fi sunete care nu se aud. Sub o anumita limita, 32 vibratii pe secunda, sunctul nu se mai aude, iar peste o anumita limita, peste 20000 vibratii pe secunda, iarasi nu se mai aude. Asa incat, ccca ce se numeste, in vorbirc curenta, sunct, este gama de transmisiuni vibratoare, care sunt percepute de simturile noastre. Astfel fiind, intensitatea unui sunet nu este in general o masura a cantitatii de energie care se transmite prin tub. Problema de a dirija undele prin tuburi nu prezinta nici o dificultatc, singura dificultatc este de a concentra o cantitate importanta de energie. Problema transmisiei cnergiei prin vibratii mi-am pus-o in modul urmator: la capatul unei conducte sa producem vibratii, reprezentand o energie considerabila - conducta ne servete de mediu de transmisiune - iar la capatul celalalt sa transformam vibratia iarasi in energie mecanica. 542

Tratat de teoria sonic l t a t u - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Problema este destul de grea din mai multe puncte de vedere; undcle care se transmit prin acr sunt neccsarmente foarte slabe din cauza marii elasticitati a aerului. De aceea am investigat si posibilitatea transmisiei prin alte medii si am studiat in special transmisia prin tuburi plinc cu apa. Am constatat, in mod teoretic, ca s-ar putea transmite cantitati considerabile de energie vibratoare prin lichidc. lntrebuintand o frecventa destul de joasa, ca sa nu se auda accste unde, ne gasim in prezenta unui fel de curent, pc care-1 putem transmite prin tub si care are foarte mare analogic cu curentul electric, dupa cum veti vedea mai departe. Nu voi intra in detalii prea amanuntite asupra teoriei undclor, insa ar trebui sa va dau cateva cxplicatii asupra elementelor care fac ca o transmisie prin unde sa fie posibila. Accste elementc sunt: elasticitatea, masa, frecarca si picrderile. Incepand a ma ocupa cu transmisia undelor prin apa, primul lucru care mi s-a impus a fost necesitatea de a admite compresibilitatea apei. Odata acest element admis, sc poate demonstra ca se pot transmite unde prin apa si acestc unde se pot calcula cu formulc matematice, intocmai cum se elaboreaza in acustica teoria vibratiilor aeriene. Prin urmare, din punct de vedere teorctic, este posibil de a transmite cncrgia prin unde dinjatc intr-un tub plin cu apa. Elcmentul care a fost foarte mult contestat in practica, a fost compresibilitatea apei. Existcnta undelor in apa este ca insasi o proba ca apa este compresibila. De altfel, s-au facut experience foarte riguroasc, care demonstrau compresibilitatea apei; cu toatc acestea, printr-o traditie lumea a fost adusa sa creada ca apa este incompresibila. Ccl mult se admitea ca apa, daca este compresibila, este compresibila intr-un grad asa de mic, incat sa poata fi neglijat. Totusi aceasta comprcsibilitate a apei nu este neglijabila. Sa va dau un excmplu: sa luam o conducta de 10 km lungime si sa presupuncm ca la capatul accstei conducte punem un piston pe care-1 miscam alternativ cu o manivela, conducta fiind plina cu apa, iar manivela dc o lungime, spre exemplu, de numai 3 cm, invartindu-sc de 1000 ori pe minut. Prin invartirca manivclci se produc pulsatii in aceasta conducta de apa. La capatul conductci punem un rezervor, care sa mentina conducta plina cu apa. Daca am calcula ce trebuie sa se intample in conducta in timpul actionarii pistonului, neglijand compresibilitatea apei, calculul ne-ar duce la un rczultat absurd, anumc ca presiunea trebuie sa atinga 30000 atmosfere! Aceasta este o absurditate pentru ca, daca facem experienta, practica ne da numai 40 atmosfere. lata prin urmare ca nu putem sa neglijam compresibilitatea apei. In fond, ce se produce in aceasta conducta? Pistonul, miscandu-se, produce o serie dc unde; aceste unde circula in conducta cu viteza sunctului; energia pistonului se transforma in energie vibratoare, care merge cu viteza 543

Tratat de t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr.ing. loan I. POP sunetului in apa (cam 1,5 km pe secunda) si se transmite catre capatul celalalt al conductei. In hidraulica, mai toate tratatele inccp expunerea studiului, afirmand ca apa cstc incompresibila sau asa de putin compresibila, ca putem neglija compresibilitatea ei. Una din aplicatiile hidraulice, care s-a intrebuintat de aproape o suta de ani, a fost pomparea apei in mine. Prima idee care a venit in mintea unor oameni, care nu stiau carte multa, a fost sa intrebuintezc o pompa in fundul minei, actionata de doua coloane lichide, care sa fie miscata alteraativ prin doua tuburi. Plecand de la ipoteza ca apa estc incompresibila si tinand seama in calcul numai de inertia apei, s-a ajuns la construcfia unor masini de pompare in care, in mod natural, numarul de pulsatii pe minut este extrem de redus, 10+20. Acestc masini exista si in ziua de astazi, si maximul numarului de revolutii, care s-a putut obtine cu astfel de masini, este de 30 pe minut. Or, eu am rcusit sa fac masini care sa produca la capatul unei conducte foarte lungi peste 3000 pulsatii pe minut, numai pentru ca n-am neglijat compresibilitatea apei in calculele mele si am pornit astfel de la premise mai rationale. Daca calculam lichidele, trebuie sa admitem ca cle poseda masa si clasticitate: elasticitatea si masa sunt doua proprietati ale materiei, care sunt absolute si nu se pot neglija nici in calcul nici in practica. A fost in fond traditia unei erori in hidraulica, care a impiedicat gasirea stiintci sonice mai devreme. Nu-mi fac dar un mare merit de a fi aratat pentru prima oara ca encrgia mecanica se poate transmite prin unde vibratoare. De altfel, este si o chestie dc psihologie in perpetuarea unci crori: a fost destul sa se afirme de la catedra ca lichidele sunt putin compresibile, ca toata lumea sa fie de acord ca intr-adevar clc sunt putin compresibilc. Cu toate acestea Amagat a facut experience riguroase si a dat coeficienti exacti asupra compresibilitatii apei, ulciului, petrolului si altor multc lichide. Dar ce e curios este ca nimeni n-a dat importanta practica cuvenita acestor experience, si lumea a pcrsistat inainte in a considera lichidele ca incompresibile din punct de vedere practic. Toata lumea este dc acord ca otelul este elastic; or, a admite ca otelul estc clastic, este a admite ca este compresibil; toti inginerii admit elasticitatea otelului si construirea resorturilor este bazata tocmai pe compresibilitatea ?i elasticitatea lui. Totusi foarte multi ingincri considera apa ca incompresibila; la construirea pompelor hidraulice, foarte des se tine seama de elasticitatea otelului dar se neglijeaza elasticitatea apei. Or, proportia intre aceste doua elasticitati este urmatoarea: otelul are un coeficient de clasticitate de 2 milioane kg pe cm pc cand apa numai dc 20000, asa incat apa este de 100 ori mai compresibila decat otelul. Daca am lua un tub dc un metru lungime, 1-am umple cu apa si am supunc apa la o presiune de 1000 kg pe cm2, am vedea ca aceasta coloana de apa s-ar scurta de 100 ori mai mult decat o tija de fier la aceeasi lungime si care ar fi comprimata tot cu 1000 kg pe cm . 544

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP O alta cauza pentru care cred ca nu s-a ajuns mai devreme la transmisia energiei prin vibratii este un fel de convcntie in lumea stiintifica, prin care se afirma ca energia degenereaza cand se transforma in vibrafu. Este usor a transforma combustibilul in caldura, de exemplu, dar este foarte greu sa obtii din caldura combustibil. Tot astfel s-a putut crcde ca, daca energia se transforma uor in vibratii, reciproca n-ar fi posibila. Nu este totusj nici o proba tiintifica a acestci pareri, in care, de altfel, eu n-am crezut, si atunci mi-am pus problema inversa: sa transform vibratiile in energie. Sunt multe fcluri de energii care se transforma dintr-una intr-alta: unelc sunt reversibile iar altelc ireversibile. Nu era aa de usor a presupune ca vibratiile ar fi o forma de energie reversibila in energie mecanica cu eficienta inalta. De altfel, nu se cunoate decat un singur exemplu de energie vibratoare reversibila in energie mecanica, si accasta este energia curentului electric alternativ. Pe cand faccam teoria vibratiilor, am gasit in formulele relative la curenjii sonici cateva relajii care scmanau foarte mult cu cele cunoscute in electricitate. In loc de a face teoria vibratiilor pe bazcle urmate, de pilda de Lagrange i lord Rayleigh, am luat-o pe o cale mai practica si, in loc de a pleca de la ecuatiile generale spre a ajunge la particular, am plecat de la particular spre a ajunge la general. In electricitate se incepe prin a se da cateva definitii foarte simple, pc urma se explica cateva experiente i se traduce rezultatul acestor experiente in formule matematicc. Astfel se otyine o sliinta care se poate verifica prin noi experiente, dupa cum i bazele pe care s-a intemeiat tiinta au fost verificate prin experienja. Or, experience asupra elasticitatii sunt foarte simple; experience asupra masci sunt iarasj simple. Astfel legile, care leaga intre elc proprieta^ile clasticc i de greutate ale materiei, sunt legi foarte simple i se apropie mult de legile din electricitate, care se refera la capacitatea clectrica i la inductanta electrica. Din aceasta simpla analogie am cautat sa trag avantajc si amnci, in loc de a porni de la teorii generate, am definit capacitatea sonica, inertia sonica, frictiunea si pierderile, dupa cum se face si in electricitate. Cu acestc patru definitii am reuit sa fac teoria vibratiunilor, care nu difera in fond de teoria elcctricitatii decat printr-un fel de permutare de cuvinte. A fost o intamplarc ca legca de frictiunc sonica s-a potrivit cu legea rezistentei in electricitate. Formulele elementare fiind astfel identice in ambelc stiinte, mi-a fost foarte usor sa copiez din electricitate ca dintr-un dictionar; am luat o proprietatc electrica si am tradus-o in noua stiinta. Asa am facut cu motoarele, cu rezonatoarele i cu toatc proprietaple demonstrate in electricitate, pe care am putut sa le traduc in elemente sonice. Am rcusjt sa traduc astfel toate motoarele electrice in motoare sonice. Unui rezonator electric care descarca scantci, ii corcspunde in sonicitate un ciocan sonic care descarca lovituri asupra nicovalei. 545

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t S t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Analogiile sunt asa dc mari, din punct de vcdcre teoretic, incat unui ingincr, care ar citi o carte de sonicitate, i s-ar pSrea cS citeste o carte dc electricitatc. Ma gascam prin urmare in posesia unci formule de traductie si nu-mi ramanea decat sa vad care sunt diferitele aplicajii practice ale noii stiinte. In primul rand, aplicatiile comprcsibilitatii Iichidelor sunt dcstul importante in ele insSsi: dupS cum, in electricitate, pot incarca un condensator si-1 pot descarca la nevoic, tot astfel putem incarca o butclie de otel in care avem un lichid, comprimand lichidul la o prcsiune foarte mare. Daca se comprima ulei, dc cxcmplu, intr-o butelie la 2500 atmosfere, reducerea volumului e aproape de 10%, adicS din 10 litri facem 9 litri. Or, accasta reducere de volum este considcrabilS. Cand lasam lichidul sa revinS la volumul primitiv, energia este redata pc dc-a intregul. S-ar putea zice: bine, dar si cu aerul se poate face aceasta experienfS; daca comprimam aer intr-o butelie, inmagazinam encrgie mecanica si daca facem cxpansiunea aerului castigSm energia inapoi. Nu este tocmai asa insa, pentru ca aerul daca-1 comprimam cu presiune marc se si incalzeste, asa incat energia depusa in comprimare se transforms in energie potentials de compresiune, dar si in encrgie calorica care se risipeste; nu se poate dcci recupera toata energia ce am cheltuit in comprimare. Daca comprimam din contra un lichid, ridicarea temperaturii este foarte mica - daca o fi o fractiune de grad centigrad pentru 1000 atmosfere - asa incat mai toata energia se transforms in energie potentials, pe care o putem conserva si utiliza cand vrem. Ca sS ilustrcz avantajele ce lc putem trage din compresibilitatea Iichidelor, am luat un obuz dc tun in care am pus ulei, fiindca uleiul unge mai bine. In obuz era un cilindru si un piston in contract cu lichidul, aranjat astfel ca sS nu fie nici o scSpare de lichid. Impingand pistonul pana la fund si punand o greutate asupra lui, dupS ce am legat pistonul cu o sarmS, am comprimat lichidul din obuz la 1000 de atmosfere. La accasta presiune, sarma care retinc pistonul se rape si energia potentials din obuz, inmagazinatS, sub formS de encrgie elastics, aruncS pistonul afarS impreunS cu greutatea. Astfel, cu un obuz mic, care continea o jumatate litra de ulei, am reusit sa arunc o grcnadS la 150 metri. Energia pusS in acest obuz provenea numai din vreo 5 miscSri de pompS, date de un bSictcl. DacS acel baie|el ar fi voit sS arunce grenada cu mana, n-ar fi putut atinge conccntrarea de energie capatata in fclul descris. Se vede clar cS expansibilitatca Iichidelor este un factor important, din care putem trage foloase practice. Am mcrs mai departe, si in loc ca sS ma limitez a arunca o grenadS, am luat un tub de otel, in care am introdus trei litri dc ulei; comprimand uleiul la 2000 atmosfere, am reusit sa arunc un obuz de 8 kg la 500 metri, asa incat mS apropiam de efecte balistice importante. Presiunea de 2000 atmosfere este de acelasi ordin cu presiunea 546

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP care se produce in tunurile obisnuite, prin cxplozive. lata deci ca lichidele, comprimatc la prcsiuni foarte mari, sunt imediat indicate ca sa produca cncrgie momentana sub presiuni considerable. Perfectionand acest aparat, am reusit sa fac un tun cu care am aruncat o bomba, dc 100 kg la 1500 metri fara foe si fara zgomot. V-am dat aceste exemple pentru a ilustra cat mai bine faptul ca compresibilitatea apei este un factor care nu se poate neglija. Neglijarea in trccut a compresibilitatii lichidelor a facut ca multe aplicatii practice, care astazi sunt consacrate ca atarc, sa nu sc poata descoperi mai inainte. Este un pericol stiinta fara experience: autoritatea stiintifica rcuscstc cateodata a impunc idci cronatc in mintea studentilor si generatiilor urmatoare, in asa-fel ca nimeni nu se gandeste mai tarziu sa vcrificc lucruri, care prin o consimtire generala au fost trccutc in randul cunostintelor pozitive. De altfel, timpul nu e departe cand o formula gresita a lui Newton, de pilda a impiedicat inventarea aeroplanelor pe cale teoretica. Unii au ajuns prin matematica, cu ajutorul acelei formule, sa demonstreze ca pasarile nu pot sa zboarc; s-a facut totusi experienta si s-a dovedit ca pasarile pot sa zboare. De altfel, lucrurile s-au aranjat prin schimbarea formulci si s-au inventat dc atunci aeroplanele. V-am dat cateva exemple de aplicare a compresibilitatii lichidelor; doresc sa va dau cateva exemple si asupra aplicarii transmisiei energiei de la un punct la altul prin unde sau, cum zicem acum, prin transmisie sonica. Deoarece sonicitatea - ca sa-i dam o denumire analoga cu electricitatea -este o stiinta asa de apropiata de electricitate in formule, ar trebui sa rezulte ca si in aplicatiilc ci practice sa mcarga paralcl. i intr-adevar, putcm face in sonicitate mai toate aplicatiile care au fost facute de electricieni. Una din aplicafiile cele mai curioasc este transmisia caldurii la distanta prin vibratii. Ca sa produc caldura prin vibratii am luat un generator sonic, care consta dintr-o pompa; un simplu piston care se misca altcraativ intr-un cilindru. Din cilindru plcaca conducta, care este in comunicatie cu o butelie de ojel plina cu apa. Aceasta butelie corespunde cu ceea ce in electricitate numim un condensator electric. Mai departe, continuam conducta pe o lungimc oarccarc si o tcrminam printr-un tub cu diametru foarte mic, spre exemplu un tub de un metru lungime, invartit in spirala si avand diametral interior de 2 mm. La capatul accstui tub punem inca o butelie plina cu apa. Acest aranjament, din punct de vedere hidraulic, este o absurditate; vorbesc de hidraulica care neglijeaza compresibilitatea apei. Daca tincm scama insa de acest factor, lucrurile stau altfel; incepand sa miscSm pistonul alternativ printr-o biela si o manivela, se produc pulsatii in butelia de la inceputul conductei. Aceasta, butelie devine un fel de generator de unde sonice. In tubul nostra circula atunci unde, care sunt fortate sa treaca prin tubul eel subfirc si din tubul subtire sa treaca inainte in butelia de la capatul 547

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP conductci. Miscarea este posibila din cauza compresibilitatii lichidului si din cauza posibilitatii transmisiei energiei prin unde. Energia ondulatorie insa trecand prin tubul subtire, produce caldura intocmai ca si in clectricitate. Cu aparatul pe care 1-am facut am dobandit o tempcratura de mai mult de 100 grade. Tubul fund invartit in spirala, am introdus aceasta serpentina intr-un pahar cu apa care, incalzindu-se dupa 2-3 minute, a inceput sa fiarbS. Conducta, insa, care conduce energia sonica, la acest tub, ramane rece si, cum intrebuintam apa ca mediu de transmisiune, am dovedit ca e posibil sa transmit energie calorica printr-un tub cu apa rece. Explicafia totusi e foartc naturala, fiindca dcnsitatea curentului sonic in tubul eel mic este foarte mare si sc produce o pierdere prin frecare sonica, intocmai cum se produce prin rezistenta ohmica in elcctricitatc. Putem merge mai dcparte cu experienta: in loc ca sa lasam tubul eel mic sa incalzeasca apa la 100 grade, putem, intrebuinfand un calorimetru, sa facem ca energia sa nu mai poata radia de la tub ci sa se acumulcze. Astfel fund, in mod tcoretic, putem face ca acest tub sa se poata incalzi pana la orice tempcratura. Limita la care temperatura din acest tub va ajunge depinde de punctul de fierbere al lichidului din interior, fiindca apa din tubul spiral ia desigur acecasi tempcratura ca si tubul. Eu am aranjat, in experienta cc am facut, ca presiunea medie sa fie aproape 100 atmosfere. La aceasta presiune apa nu fierbe nici la 300 grade, asa incat punand tubul in vata, vata s-a carbonizat. N-am mers mai dcparte ca sa arat ca acest tub s-ar putea face rosu, fiindca sudurile tubului s-au topit, iesind din tub aburi supraincalziti, ceea cc era de asteptat. Asadar, din aceeasi conducta putem lua ap3 rece, apa calda ori aburi supraincalziti. Transmisiunea cSldurii prin undc sonicc poate sa aiba si aplicatii practice, insa experienfa dc mai sus am facut-o mai mult din punctul dc vedcre al interesului stiintific, ca sa arSt diferenta cnorma intre efectele sonice si efectele hidraulicc. Daca am fi plecat de la ipotcza incompresibilitatii lichidelor, experienta ce v-am descris, evident, n-ar fi fost posibila. Cand am cerut brevetul acumularii energiei, bazata pe comprimarca lichidelor, cl mi-a fost refuzat in Statcle Unite, pe motivul ca masinile mele nu pot functiona; or, aceste masini functionau, crau in fiinta la Londra si a trebuit marturia sub juramant a unui membru de la "Royal Society" din Londra, ca sa se convinga "Patent Office" din Washington ca aceasta inventie nu este o imposibilitate. Nu spun ca lumea nu stia ca lichidele sunt compresibile, dar nu o stia destul de bine si a trebuit intai demonstrat prin experience, nu numai ca sunt compresibile, dar ca elasticitatea lor este un factor important in industria mecanica. In loc de a intrebuinta acumulatoare hidraulice, care sunt constitute din o grcutate enorma apasand pe un piston, putem intrebuinta cateva butelii, obuzc vechi, astupate bine, in care comprimam lichidul la o presiune 548

T r a t a t de t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP foarte marc. Accstc aparate pot sa coste de zece ori mai putin ca un acumulator hidraulic. O alta aplicatie s-ar putea face la resorturi: un obuz, in care am introduce un piston si care c plin cu un lichid, poate servi drept resort, care sa reziste la prcsiuni enorme. Pistonul intrand in lichid il comprima, iar cand incarcatura ce apasa pe piston dcscrcste, elasticitatea lichidului impinge pistonul inapoi in pozitia initials. O aplicatie a transmisiunii prin vibratii, care nu este in fond decat o consecinta a aplicarii elasticitatii lichidelor pe o scara mai intinsa, este distributia de putere in fabrici, intocmai cum ca se face astazi cu motoare electrice. Multc problcmc industriale n-au fost rezolvate practic de electricitate. Este usor a transmite energic electrica la distante mari, cu o eficien|a destul de buna, cand cstc vorba, insa, de distributia propriu-zisa a energiei in mod electric, eficien^a ei este asa de mica, incat, din punct de vedere comcrcial, nu renteaza. De aceea mai toate fabricile, chiar si cele moderne, cand instaleaza masini intr-un atelier, prefera de multe ori sa intrcbuintcze sistemul cu transmisiuni de curele, sistem vechi de cateva sute de ani, care este insa mai economic din punct de vedere comercial. Transmisia sonica rezolva aceasta problema, in sensul ca se poate actiona fiecare masina, fiecare strung etc., cu un motor sonic independent, motoarelc fiind legate cu instalatia centrala, unde energia e produsa de o masina cu aburi sau de un motor cu cxplozie sau oricc fcl de putere mecanica. Tuburile de transmisii sonice sunt mult mai pu|in periculoase decat conductele electrice, apoi aparatele de control, robinetele de pornire sau de oprire ale motoarelor sonice, sunt mult mai ieftine. Motoarele costa aproape pe jumatate sau o treime din costul motoarelor electrice de aceeasi putere. Greutatca motoarclor c cam in aceeasi proportic. Asa incat, vedeti, in ceea ce priveste distributia energiei, sonicitatea poate concura cu succes electricitatea. In ceea ce priveste transportarca energiei la distante foarte mari, este probabii ca clcctricitatca sa aiba monopolul, fiindca tuburile sonice sunt in general mai scumpe decat conductele electrice aeriene. Astfel fiind, intrcvad posibilitatea unci conlucrari armonioase intre electricitate si sonicitate. Spre exemplu, pe tercnurile noastrc petrolifere s-a gasit ca e mai convenabil a se transmite energia electrica de la distanta si a se ataca diferitelc aparate prin motoare electrice. Riscurilc de incendiu si delicatetea motorului electric, insa, sc opun la aceasta aplicatie, si de aceea transmisia sonica va interveni ca o legatura intre sonda si curentul electric. S-ar putea aducc energia electrica la o statie centrala, transforma in energie sonica si transporta apoi la sonde prin tuburi de fier. In aceste tuburi ar putea sa circule chiar pacura ca mediu, sau petrol or apa, iar sondele ar fi actionate de motoare sonice, care nu prczinta nici un pericol, sunt extrem de simple, pot lucra fara atentie spcciala chiar sub apa, in noroi, in orice condijii cat de grele. 549

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t n - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Intrebuinjarea motoarelor sonicc in fabricile moderne ar elimina toate transmisiile prin curele. Chiar si costul va fi mai icftin cu timpul, caci chiar daca transmisia prin curele este mai ieftina decat cea sonica, totusi o economie s-ar realiza la constructia atclicrului, care n-ar mai trebui sa fie de o zidaric atat de solida, nemaifiind nevoie sa sustina toate rotilc si fieraria cea grea necesara in transmisia cu curele. La motoarele sonice nu intra decat fonta si otel; la motoarele electrice intra oteluri destul dc scumpe, intra cupru, mica si fel de fel de produsc cauciucate si de aceea, fiindca un motor sonic e foartc robust, el poate sa dureze infinit, pe cata vreme motorul electric are nenumarate piese, care cu timpul se deterioreaza. Un alt teren de aplicarc al transmisiei sonice, este in rezolvarea unor probleme, in care transmisia electrica nu se poate aplica deloc, de pilda la aeroplane. Tendinta astazi la aeroplane este de a ajunge la o putere mecanica din ce in ce mai mare. Astfel s-au facut aeroplane dc 1000 si 2000 cai putere, iar acum, in timpul din urma, se studiaza un aeroplan de 5000 cai putere. Or, ca sa sc obtina aceasta putere enorma, este nevoie de mai multe motoare. Am studiat acum un aeroplan in care 8 motoare vor fi instalate in nacela aeroplanului, atacand opt generatoare sonice, iar patru elice, puse la aripile aeroplanului, vor fi actionatc dc patru motoare sonice. Instalatia corespunde intocmai felului cum se procedeaza intr-o instalajie centrala de distribute electrica. Am facut un motor de aeroplan numai ca experienja, reusind a realiza un motor de 180 cai numai cu 50 kg. Daca am punc problema unui inginer electrician, el n-ar putea sa faca un motor electric de 180 cai putere, decat in greutate de eel putin 1000 kg. O alta aplicajie a undelor sonicc este la ciocane. Un ciocan sonic este o masina. foarte simpla; un piston cu miscari alternative. Acest piston impinge asupra unei mase, care oscilcaza intre doua resorturi. Masa si cu resortul formcaza un rezonator sonic. Undclc care alimenteaza ciocanul sunt convertite in energic de oscilari ale ciocanului, care o descarca la fiecare lovitura pe nicovala. Energia trcce aproape integral din unda in lovituri asupra nicovalei. Eficienta unui astfel de ciocan este foarte marc. Am construit un ciocan de un cai putere cu care sc taie otelul si care serveste si la nituit; acest ciocan facea acclasi lucru ca un ciocan pneumatic, intrebuintand aer comprimat, de 8 cai putere. De altfel, este cunoscut ca industria aerului comprimat pentru ciocane in mine sau cariere este foarte risipitoare: din 100 cai putere numai 5 sc intrebuinteaza efectiv la scule, pe cand aceeasi instalatie cu transmisie sonica, din 100 cai ar intrebuinta 80 cai in mod efectiv. Alt teren de aplicare al motoarelor sonice este la pompe, si aceasta se concepe usor, pentru ca pompa este un aparat cu miscari alternative, iar 550

T r a t a t dc t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP undele fiind alternative se suprima toate organele de rotatie: lagare, ro{i; astfel pompele sonice devin cxtrem de simple. Aceste pompe pot lucra cu totul sub apa, inclusiv motorul, ccea ce nu se poate face uor cu un motor electric. O aplicatie foarte importanta este la vapoarc, unde este ncvoie ca de la o turbina cu turatie foarte inalta sa se obtina miscari rotative reduse la elice. A fost o marc perfecjionarc la masinilc cu aburi aparitia turbinei cu aburi, insa in acelasj timp si o mare grcutate: aceea de a se cupla cu elicea. O turbina dc aburi trcbuie sa se invarteasca extrem de repedc ca sa aiba o buna eficienta, pe cand elicea din contra, trebuie sa sc invarteasca foarte incet, asa ca o dificultate parea ca se loveste de cealalta. In ultimul timp, insa, s-a reusit a se face angrenaje pentru puteri foartc mari sj vapoarele modernc intrebuintcaza aceste angrenaje pentru a reduce numarul invartiturilor turbinei la actionarea elicei. Problema sc rezolva mult mai bine in mod sonic: se suprima arborelc de transmisie la vapor sj se inlocuiesje cu 3-4 conducte sonice; elicea e aplicata direct la motorul sonic si se pot obtine turatii cat de mici dorim. Cu acest aranjament suprimam toate inconvenientele turbinei cuplate la dice, suprimam sj axa si galena unde se aseaza, iar transmisia se face intreaga pe circuitul sonic, cum s-ar face pe unul electric. In fabricile metalurgice este iarasi nevoie de motoare, care sa invarteasca foarte incet rulouri de laminoare, de exemplu. Motoarele sonice sunt indicate in aceste cazuri. Unul din terenurile cele mai indicate pentru transmisiunile sonice este transmisia encrgiei de la motoarele cu explozii la masjni la care trebuie un cuplu de dcmaraj foarte puternic, spre exemplu la tractoarc. Motoarele cu benzina, in gcnere, pot sa mearga cu vitcza foarte marc, dar au un cuplu constant; ceea ce se cere, insa, la tractoare este un cuplu variabil; la pornire mult mai puternic, in mers mult mai mic. Din aceasta pricina a fost nevoie sa se intrebuinteze angrenaje sj schimbatoare de viteza. Prin combinarea unui generator sonic putem realiza un tractor la care se pot suprima toate organele intermediare. Ceea ce am zis ca aplicare la tractoare se aplica sj la automobile, locomotive, camioanc sj altele, astfel ca in tot ccca ce privestc problemele dc tractiune, noua ftiinta deschide orizonturi cu totul noi. Acclasj lucru s-a incercat sj prin electricitatc si s-a reusjt in multe cazuri, insa masinile electrice sunt mult mai scumpe si mai grcle. Apoi un motor electric la pornire se incalzete: motorul sonic la pornire nu se incalze^te, ci cnergia servestc la ridicarea prcsiunii sj pe urma se stabilesje un fcl de echilibru. Dcci la pornire in ioc sa avem caldura, avem presiunc; or, prcsiunea nu consuma cnergie cat timp vchiculul n-a pornit din loc. Aceasta constituie un avantaj: in loc ca sa incalzim motoarele la pornire,

551

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a {i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP cum sc intampla cu ccle electrice, ele raman reci. La tramvaie, la tractiunea pe caile ferate, accasta cste un avantaj foarte important. Una din aplicatiile stiinfei sonice care estc foarte curioasa, este la taierca sticlei. Am facut un alternator sonic care produce 500 vibrapi pc secunda si am cautat sa vad care sunt efectcle vibratici asupra unui ciocan in miniatura. Acest ciocan, care apasa asupra unui ac de otel, avea proprietatea de a taia sticla intocmai ca diamantul. Otelul, chiar daca nu e mai tare ca sticla, tot o taie prin percusiunile foarte dese care se produc asupra sticlei. Accsta este un teren de aplicatie neastcptat, fiindca aceasta proprictate se aplica nu numai la sticla; am incercat-o si asupra cuartului si pietrclor cxtrem de dure si am rcusit a le taia prin acest procedeu. De la aceasta jucaric - era un ciocan care nu cantarea nici 30 de grame am studiat, cu un pricten al meu, o masina mare pentru perforarea de tuneluri; cu cateva zile inainte de a pleca din Londra am incercat masina care pulveriza granitul si-1 transforma in praf. Ideea prietenului meu estc sa sape un tunel in granit prin pulvcrizarca rocii. Aceasta deschidc un orizont nou, pentru ca tunelurile in granit sunt foarte costisitoare. Astazi ele se fac cu explozibile si prin pcrforari cu aer comprimat, pe cand gratie acestei aplicari a sonicitatii sc poate face un tunel intr-un munte de granit, printr-un aparat care sa lucreze in mod continuu, pulverizand roca, praful fund transportat la distanta printr-un curent de apa. Fiind vorba de generatoare de inalta frecvenja, mentioncz o aplicatie care mi-a venit in gand si anume: intrebuintarea lor la semnalizare. Am facut aparate care produc sunetc in aer sau sub apa si care absorb foarte pufina energie. Un fluier cu aburi abia cu zece cai poate produce sunetul pe care un aparat sonic il produce cu o jumatate de cai. Ridicand frecventa, am reusit sa fac o masina care sa produca 20000 vibratii pe secunda. Deja ne departam de vibratiile ordinare; nu mai avem nici un simt prin care sa percepem aceste unde. Masina se poate auzi pana la un moment, cat timp frecventa este sub aceasta limita de 20000 vibratii, dar pc urma nu mai percepem nici un sunet. Se naste acum intrebarea, care sunt proprietatile fiziologice ale undelor peste limita audibila? Intr-una din zile, pe cand aveam un aparat de frecventa de 500 vibratii pc secunda, am incercat sa produc prin ciocniri unde de 100000 pe secunda asupra unei bare de otel. Aceasta bara era fixata intr-un mancr de lemn. Nu stiu daca estc o iluzie, insa faptul a fost verificat de mai mulfi prieteni: tinand mana pe aceasta barS si lovind bara cu ciocanul sonic cu 500 pe secunda, aveam impresia de caldura la mana. S-ar putea crede ca aceasta caldura era rezultatul fricpunei intre miner si mana, dar indata ce oprcam loviturile, simteam recc. Daca manerul s-ar fi incalzit prin frecare, n-am fi simtit imediat rece, ci numai dupa catva timp. Atunci s-a nascut intrebarea: nu cumva caldura o fi o manifestare a vibrap^ci sonore de ordinul frecventei de 100000 sau mai mult pe secunda? Probabil ca aceasta frecventa este inca 552

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP prea joasa ca sa produca vibratii ealorifice, dar se poate ca lemnul, in care era otelul, sa fi rezonat la frecvente mult mai inalte sub impulsiunea vibrafiilor de 100000 pe secunda ale barei de o|cl. La aceasta expericnta a asistat si d. J. J. Thomson care-mi spunea ca si Tyndall facuse acceasi ipotcza: caldura n-ar fi decat vibratii mecanice ale mediului ambiant. Efectcle fiziologice ale curentilor sonici, cam de la 200 pana la 1000 pe secunda, sunt foarte interesante: daca tinem in mana o {eava prin care tree vibratii puternice de 500 pe secunda, vibratiile se simt in mana pana aproape de umar. Impresia este analoga impresiei pe care o avcm daca un curent altcrnativ trcce printr-un corp. O bobina de inductic da cam aceeasi impresie ca si vibratiile sonice. Astfcl fiind, ar fi interesant de vazut daca nu cumva s-ar putea aplica acesti curenti in medicina. In multe cazuri in medicina, cred ca ar fi important sa se poata produce o vibratie a {esuturilor, care sa n-aiba inconvenientele vibrafiilor electrice. Curentul electric se adrcseaza mai mult nervilor si nervii indirect lucreaza asupra muschilor, pe cand vibratia sonica este o vibratie mecanica care se adreseaza direct tesutului. Fiindca suntem aproape de sfarsitul conferintei, as vrca sa revin pufin la ordinea de idei de la inceputul ei. Am pornit de la armonie ca sa ajungem la legile curentilor sonici si la intrebuintarile lor industriale. Perfectionand stiinta sonicS, cred ca va fi posibil de a se gasi cxplica|ii mult mai simple in alte domenii, spre excmplu in domeniul electric. Ambitia tcoreticianului este totdeauna marc; fiecare vrea sa faca teorii noi, insa teoriile care se fac in electricitate pot fi tot atat de putin justificate ca i teoriile care s-ar putea face in sonicitate. O idee generala este ca energia nu poate sa mearga mai repede decat sunetul in mediul in care o transmitem. Or, am gasit ca se poate foarte bine ca energia sa mearga mai repede decat sunetul. Am calculat conducte sonice prin care am putea trimite unde care sa mearga, spre exemplu, cu o viteza de 10000 mctri pe secunda sau chiar 100000 metri pe secunda. Or, daca avem posibilitatea sa facem sa varieze viteza undelor dupa vointa noastra in mediile materiale, nu vad nici o ratiune de ce nu am face o teoric noua difcritelor miscari vibratoare in mediul material si pe urma s-o aplicam la electricitate, caldura, sonicitate si alte feluri de energii. Una din consecintcle teoriei transmisiei sonice este ca, daca avem o conducts foarte lunga, nu putcm invarti generatorul decat cu o anumita selecfie de frecvente care difera unelc de altele prin intervale simple. Acestea sunt frecventcle care impart lungimca tubului intr-un numar intreg de lungimi de semiunde, asa incat turatia posibila a generatorului nu poate fi reprezentata de o functie continua. Aceasta este o indicatie ca numcrele intregi au mare influenta asupra frecvcntclor posibile in transmisia sonica. De altfel, in armonie numcrele intregi sunt bazele armonici. O conducts sonica se imparte tot asa in numere intregi de lungimi de unda. Daca punem 553

Tratat dc t e o r i a s o n i c i t a { i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP mai multe gencratoare, pe aceeasi conducta, ar fi foarte posibil sa invartim pc unul la 1000 rcvolutiuni, altul la 2000, altul la 3000, sprc cxcmplu, insa nu la 1015 de pilda. Prin urmare, cuplarea generatoarelor sonice pe o linie este legata de teoria acordurilor muzicale; ele se pot invarti numai la frecventc care stau intre ele intr-un raport de numere intregi. Or, pare ca ar fi o lege foarte generala in natura, ca lucrurile sa se petrcaca numai dupa legile armoniei; numerele intregi ar ghida atunci distributia vibratiilor de orice natura. Ar urma ca este imposibil de a transmite energia printr-o scrie de frecvente, care nu se au intre ele in raporturi de numere intregi. Daca ne gandim la teoria atomica in chimie, vedem ca legi analogc se prezinta si acolo. Numerele intregi in chimie au facut sa se imagineze teoria atomilor. Am putea foarte bine, insa, sa imaginam o teorie a vibrajiilor elementelor, ca baza a chimici si atunci accste numere intregi in chimie n-ar fi decat exprimarea faptului ca combinatiile chimice nu sunt decat acorduri armonicc ale unor vibratii ale materiei. Printre acordurile muzicale avem acorduri consonante si acorduri distonante; foarte probabil ca si in natura fenomenele se impart in doua clase: fenomene consonante si fenomene distonante. Cele distonante nu sunt dc sine statatoarc, tind catre forme mai simple care sunt formele consonante sau armonice. fn chimie acelasi lucru: combinatiile se aranjeaza sa fie in raporturi intregi cat se poate mai simple. Cu cat combinatiile sunt mai complicate, cu atat sunt mai nestabile. Asa incat, incet incet, cred ca daca as continua conferinta, nc-am intoarcc indarat la muzica. Desigur pacienta d-voastra a intrecut limita admisibila. Voi termina deci aceasta cuvantare cu constiinta impacata ca mi-am facut datoria de a va face o comunicare ce, in orice caz, a fost ascultata cu bunavointa. Marturisesc ca nu-mi fac iluzia a fi fost prea clar in expunerea mea, in orice caz ma consolez ca ar fi fost foarte greu sa se poata face mai bine cu un subiect atat de tehnic, si special, intr-o expunere care sa fie pe intelesul tuturor. Va multumesc dar, doamnelor si domnilor, pentru amabilitatea de a fi venit la aceasta conferinta si spcr ca nu v-a obosit prea mult cuvantarea mea.
-

STIINTA SONICA $1 APLICATIUNILE EI

Conferinta tinuta in amfiteatrul $coa!ei Nationale de Poduri tf osele de Ing. Gogu Constantinescu Conferinta I - Decembrie 1919 Este o mare bucuric pentru mine ca pot sa fac aceasta comunicare pentru prima oara in public, in localul coalci Nationale de Drumuri si osele, in acelas amfiteatru in care am avut cinstca sa invat si eu. Lucrarile cc am facut in domeniul transmisiunii energiei, a trebuit sa fie tinute secret inainte de razboiu, pentru ca nu aveam inca toate datele de aplicatiune practica, iar in timpul razboiului le-am tinut secret din cauze can nu depindeau de mine, intru-cat inVentiunile mele trebuiau sa aiba aplicatiuni intinse in tchnica razboiului. Subiectul conferintei mele estc o expunere in rezumat a principiilor gencrale ale unei noi stiintc, pe care noi am botezat-o in Anglia tiinfa Sonica. Cuvantul "sonic" vine de la "sunet". Transmisiunea prin vibratiuni este principiul unei noi inventiuni, pe care am aplicat-o in 1913, insa principiile pe care m-am bazat, le-am studiat cu mult inainte. Cajiva din colegii mei, pot sa-si aduca aminte, ca acum vreo 12 ani, am tinut o conferinta la Universitatea din Bucuresti asupra armoniei muzicale, in care am expus un studiu al vibratiunilor, din punctul dc vedere al aplicatiunei la teoria matematica a acordurilor muzicale. Pot sa spun ca lucrarea de care coi vorbi azi este rezultatul muncei a aproape intregei mele vieti, deoarece cu studiul vibratiunilor am inccput sa ma ocup inca de la varsta de 17 ani. Studiind armonia muzicala, am ajuns incetul cu incetul, la acest rezultat al transmisiunii energiei prin vibratiuni, rezultat la care de altfel as puteazicecanumaasteptam. Vibratiunilc sunt de foarte multe fcluri si nu vreau sa lau vremea cu enumararca lor. Celc mai obisnuite sunt vibratiunile sonore, pe care le cunoastcti, insa sunt si vibratiuni cari nu se aud, sunt vibratiunile cari au periodicitatca sub 32 pe secunda. Asemenea, sunt vibratiunilc deasupra limitei sonore, cum sunt cele peste 26.000 pc secunda, cari iarasi nu se mai aud. Vom gcneraliza dcci definitiunea de "vibratiune" ca o denumire a oricarei miscari alternative a corpurilor materiale, fie lichide, fie solide. Asadar in tot ce voi spune, nu ma voi limita vibratiuni in scnsul strans al cuvantului, cum se obisnuieste, adica cum dc pilda sunt vibratiunile unui clopot sau diapazon. Ca vibratiuni pot fi considerate sprc exemplu, miscarea 555

Tratat de teoria s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP unei pendule, oscilarca unui piston in cilindrul sau, oscilarea unei coardc, sunetul unci trompete, al unui fluier etc. Din toate vibratiunile cari sunt in natura cea mai simpla estc cea armonica. Vibratiunea armonica este reprezentata printr-o miscare ondulatorie, ce se poate rcprezenta printr-o curba sinusoidala. De altfcl mai toate vibra(iunile se pot considera ca compuse din componente simple armonice. In muzica se intrcbuin|eaza de obiceiu sunetele pe cari lc rcprezentam prin "note" si cari corcspund cu sunete cat se poate de simple. Armonicele acestor sunete, compuse intre ele, dau acordurile. Vedem dar ca problema armoniei muzicale se pune ca o chestiune de matematica. Am cautat in tinerete mea sa ma ocup cu accasta chestiune, din punct de vederc mult artistic decat stiintific. in mod natural insa, am gasit ca vibratiunile muzicale sunt o problema de transmisiune de energie. Cand suflam printr-o trompeta, intrebuintam, pentru a produce un sunet, o anume cantitate de energie ce se transforma intr-un curent vibrator. Acesta se transmite prin trompeta si de aci in aerul inconjurator. Acest exemplu arata ca cnergia mecanica sc poate foartc usor transforma in vibra^iuni, cari se pot transmite la distanfa. La un moment dat mi-am pus problema invcrsa, sa prcsupunem ca avem vibratiuni; cum le transformam in energie mecanica. Putcm considera undele sonorc ca unde de energie, intocmai ca undelc electrice sau ca orice alte unde de energie. Ori, daca putem transmite energia prin unde electrice, ar urma ca s-ar putea transmite energia si prin unde sonorc. Problema de a transmite energia prin sunete, nu este insa prea usoara. Toti stim ca printr-un tub po|i sa vorbesti la un capat si sa se auda la celalalt capat al tubului. Acesta insemneaza ca tubul transmite cnergia fara ca aerul sa se miste cu totul. Un tub acustic estc eel mai simplu transmitator de energie prin vibratiuni. In accasta transmisiune insa, cantitatca de energie este foarte mica. Problema transmiterii vibrapunilor in aer a fost studiata foartc bine si nu mai este de spus nimic nou asupra ei. Teoria vibratiunilor in aer a fost foarte bine studiata in mod tcoretic de Lord Raleigh, care a publicat-o in doua volume ce rcprezinta o analiza asa de gencrala incat subiccful se poate considera epuizat. Insa Lord Raleigh nu a privit problema din punctul meu de vedere. Undele prin aer studiate de Lord Raleigh, Helmholz si altii, sunt prea slabe ca sa poata transmite o cantitate apreciabila dc energie. Daca insa consideram ca mediu de transmisiune lichidele, se poate arata ca sunt mijloace de a transmitc cantitati considerabile de energie prin unde. Undele dintr-un tub, sunt longitudinale si in genere o unda longitudinala se poate asemana cu un curent electric alternativ. Toata 556

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan I.POP chestiunea era cum sa sc produca unde de energic in cantitate foarte mare, sa se transmits la distante considerabile fara pierderi serioase si sa se reconstituiasca aceste unde in energie mecanica. In teoria undelor intra nofiunea de ELASTICITATE a mediului. Daca consideram undele dintr-un tub plin cu apa, trebuie numaidecat sa ne ocupam de compresibilitatea lichidului. Compresibilitatea Hchidclor a fost studiata destul de serios de cxperimcntatori celebri, cari au aratat ca lichidele SUNT COMPRES1BILE. Insa printr-o foarte curioasa traditie ele au fost considerate din punctul de vedcre practic, ca INCOMPRESIBILE. Daca va mai aduccti amintc, in cursurile elementare de hidraulica se spune ca lichidele sunt incompresibilc, sau sunt aproapc incompresibilc sau in fine ca sunt dc o compresibilitate neglijabila. Or, nu putcm neglija elasticitatea lichidelor cand este vorba de miscarea alternativa, caci intcrvine si MASSA. Massa unui lichid se opune in general la o miscare alternativa repede. Daca neglijam elasticitatea si nu neglijam massa, ajungem la rczultate absurde de cele mai multe ori, cand e vorba de a studia miscarile oscilatoarc ale lichidelor. Daca trimitem un curent de apa, alternativ sau continuu, printr-o tcava, stim ca avem pierderi prin frccarea curentului dc apa. Asemenea trebuie sa mai consideram si pierderile prin rosturi sau porozitate. In general vcdem ca studiul vibratiunilor trebuie sa consideram patru cocficientj: elasticitatea, masa, frecarca si pierdcrea. Deja ne apropiem de cai patru parametri, cari se gasesc in electricitate: capacitatea, inductiunea, rezistenta si pierderile electrice. Vom vedea analogia ce exists intre aceste patru elemente, in domeniul electricitatiei si in acela al vibratiunilor. Natural ca "Hidraulica" n-a putut sa conduca la descopcrirea "Stiintei Sonice", caci in hidraulica se neglijeaza compresibilitatea lichidelor. Hidraulica se poate compara cu studiul curentilor continui din electricitate. Curentii continui dc apa sunt comparabili cu curen{ii continui elcctrici, pcntru a cxplica unele din fenomencle electrice, insa analogia nu merge prea departe. Ascmenea, ca sa se cxplice mai usor unele fcnomene electrice, s-au facut comparatiuni intre curentii alternativi hidraulici si cei alternativi electrici, insa in compara|ic, s-a ncglijat in general compresibilitatea lichidelor. Astfcl, analogia nu s-a putut duce prea departe si terenul a fost din punctul dc vedere practic, inchis de la inceput. Mai estc o proprictate a lichidelor, care face sa se para, ca problcma transmisiunii prin curenti alternativi hidraulici pierde de lc inceput putinta de aplicajiunc practica, aceasta este incapacitated lichidelor de a primi tensiuni. In electricitate, un potential ncgativ sc poate conccpe, insa intr-un curent hidraulic, nu sc poate concepe o tensiune. 557

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP In alta ordine de idei, inertia lichidelor in curentii hidraulici alternativi, a fost obstacolul principal al utilizarii lichidelor la obtinerea miscarii alternative. In masinele hidraulice cu curenti de apa, miscarea alternativa n-a putut fi intrebuintata decat pe scara mica la pompe de mine, unde din cauza inertiei lichidului, frecventa de oscilare a fost prevazuta asa de mica, incat nu putem considera aceasta aplicarc ca o transmisiune a energiei prin unde. Ca sa vedeti absurditatea ideii ca lichidele ar fi incomprcsibilc, este destul sa luam un caz practic. Sa considcram o conducta de 10 km, care la un capat are un piston actionat de o manivela, care misca acest piston in mod alternativ, presupunand conducta plina cu apa si la capatul cellalt in comunicatie cu un rczervor. Daca s-ar calcula presiunea ce ar rezulta spre excmplu din invartirea de 1000 de ori pe minuta a unci manivele de 3 cm, s-ar vedea ca ar trebui sa rezulte in conducta o presiune fantastica, de cateva zeci de mii de atmosfere. Acest rezultat este bineinteles absurd si aceasta din cauza ca am neglijat compresibilitatea lichidului. Daca insa se face experienta practica, se vcdc ca nu se intampla nimic extraordinar, ca presiunea nu trece de 40 de atmosfere si conducta poate rezista foarte bine, daca a fost inccrcata spre excmplu la o presiune de vreo 60 de atmosfere. Pe cand eram odata la Bustenari, am vazut conducte in care se pompa cu o pompa alternativa, fara nici un rczervor de acr la pompe si tevile nu se spargeau. Din punctul de vedere teoretic, acesta este o absurditate, dar din punct de vedere practic, lucrul era foarte rational. De altfcl, daca se face teoria, tinand seama de compresibilitatea lichidului, se vede imediat ca rezultatele obtinute sunt rationale. Vedcm dar ca o traditiune in lumea stiintifica, a prevenit gasirea transmisiunii sonice. Aceasta traditiune a facut ca elevii au fost invatati prin scoli si texte, sa creada in incompresibilitatea lichidelor. Acesta este unul din pcricolele invatamantului fara experiente riguroase, caci, daca s-ar face experiente sistematice, s-ar vedea ca lichidele sunt foarte compresibile la presiuni mari. Pcntru a dcmonstra experimental acest lucru, am facut un aparat care consta dintr-un obuz in care intra o jumatate de litru de apa, am pus inauntru un piston de 15 milimetri diametru si am aplicat o presiune de trci tone pe piston. Pistonul a intrat in apa pe o lungime de 200 mm. Experienta a dovedit pana la evidenta ca lichidele sunt compresibile. Ca sa fac experienta si mai demonstrativa, am luat o grcutate de 100 kg, careia de la inaltimea de 2,5 m, ii dau drumul peste pistonul din obuz. Energia cinetica de cadere, se transforma in energie potentials cand greutatea loveste pistonul. Sub presiunea loviturii, pistonul ajungc la un nivel in obuz, cand toata energia cinetica a fost absorbita in lichid. Pe urma, expansiunca lichidului arunca greutatea inapoi, ca dintr-un resort, asa ca greutatea incepe sa joace pe acest aparat, ca pe un resort din otel. Experienta 558

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP este foarte simpla si demonstrcaza in acclas timp ca se pot face resorturi puternice, fara arcuri de oj.cl. Acestea sunt resorturi icftine mai cu seama ca astazi cand obuzelc sunt foartc ieftinc, caci cantitatea dc otel care intra Intr-un astfcl de aparat este cam a trcia parte din cantitatea de o{cl care ar intra intr-un resort ordinar de acceasi encrgie.
' i

- .

Figura 1. Aparat pentru demonstrarea compresibilitafii

si elasticitatii lichidelor De la aceasta simpla experienja am trecut mai departe: am realizat un obuz la care in loc sa las greutatea sa cada, am comprimat lichidul printr-o pompa si pistonul in loc sa-1 las liber 1-am impiedicat sa se miste printr-o 559

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP sarma. Am pompat apoi lichid in obuz pana la vrco mic de atmosfere, deasupra pistonului am pus o mica ghiulea si, cand presiunca a ajuns la 1000 de atmosfere, sarma era calculata sa sc taie. Expansiunea lichidului din obuz dupa taierea sarmei a aruncat ghiuleaua la 150 m distanta. Experienta era simpla si era pentru prima data cand un proiectil se arunca fara pulberc, intrebuintand expansiunea lichidelor. Am aratat aceasta experienta la cativa specialisti si mai toata lumea a zis, ca nu se poate ca expansiunea lichidului sa fi aruncat obuzul, cu toate ca a$a era cazul. Facand calculele s-a gasit ca peste 90% din cxpansiunc era datorita lichidului comprimat sj ca numai restul era datorit expansiunii metalului din obuz.

fi-

Figura 2. Mortier

^2'iz ' -'.

me

sonic de transee, fara pulbere, fara sgomot, fara lumina Am trecut mai departe: am facut un tun de transee, unde am intrebuintat in loc de obuz, o butelie de otel de inalta tensiune. am ridicat presiune lichidului la 2000 de atmosfere, pompand ulei mineral cu o pompa specials. Tn cei trei litri de lichid, care era capacitatea buteliei, am reu?it sa bag inca 250 de cm dc lichid. Un sfert de litru de lichid, pompat in plus intr-o butelie dc trei litri, care era deja plina, ar fi fost un paradox daca lichidele ar fi fost incompresibile.

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Prin expansiunea lichidului din accst aparat am aruncat un proiectil dc 8 kg la 500 m distanta. Energia pompata buteliei, era data de un baiat de 14 ani, care actiona cu mana o pompa speciala. S-a demonstrat astfel nu numai ca lichidele sunt compresibile, dar ca se pot obfine avantajc practice din aceasta comprcsibilitate. Am obtinut si alte rezultate interesante, fiindca daca putem compresa lichidele, ne putem servi de aceasta proprietate pentru a acumula energia, intocmai ca in acumulatorii electrici. In multe instalatiuni hidraulice se intrebuinjeaza acumulatorii hidraulici, cari va sunt cunoscuti. Un acumulator hidraulic, consists dintr-o greutate foartc mare care apasa pe un piston, care acumuleaza o energie prin ridicarea greutatii la o oarecare Inaltime. Aceasta greutate este in unele cazuri de sute de tone. Ei bine, exact acelas rezultat sc poate otyine luand o batcrie de obuze, punandu-le in paralel si compresand lichidul cu care le umplem la o presiune mare. Se poate astfel inmagazina energie considerabila, care in orice moment se poate intrcbuinta intr-o presa sau motor hidraulic. Am cerut pe accst principiu un brevet, care mi-a fost respins imediat de Patent Office din Washington pe motivul ca masinile mcle sunt absurditati. Eu am raspuns ca nu sunt absurditati si am explicat pentru ce. Mi s-a raspuns ca lichidele nu sunt compresibile si nici una din masinile mele nu va putea sa functionezc. Am avut foarte mare greutate sa conving Oficiul dc Brevete din America ca masinile mcle sunt rationale. Aceasta v-o spun numai ca un excmplu, ca sa vedeti cat este de inradacinata traditiunea ca lichidele sunt incomprcsibile. Acestca sunt unele din greutatile invcntatorilor, caci la urma urmei tot am obtinut brcvetul. Propor^ia de compresibilitatc este urmatoare: otelul arc un cocficient de elasticitate de 2 milioane kg pe cm , iar apa numai de 20.000 kg pc cm2, asa ca apa este de o suta dc ori mai compresibila decat otelul. Toata lumea admite ca otelul este elastic, prin urmare compresibil, dar foartc putina lumc admitc ca apa este clastica. Prima mea dificultate a fost sa conving lumea ca lichidele sunt compresibile, ca sa o pot apoi convinge ca aparatele mele pot functiona. Cand convingeam ca aparatele merg, sc gaseau de catre experfi si invatati alte cxplicatiuni, ca de pilda ca intervine acrul in solutie, ori ca se deformeaza otelul din recipient. Forate putina lume vrea sa admita ca lichidul este compresibil. Am avut intr-o zi ca vizitator la atelier pe Maxim invcntatorul mitralicrelor "Maxim". Vcnise tocmai in momentul cand faceam experience. I-am arStat catcva din experientele cari probeaza ca lichidele sunt compresibile, dar a fost imposibil sa-1 conving de acest lucru. Spunea ca in apa este acr in solutiune si ca el e convins ca este cu neputinja sa se comprime lichidele. 561

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Seful instalatiunilor hidraulice din Londra, (o instalatiune care pompeaza apa pentru asccnsoare la 100 atmosfere) m-a vizitat de asemenea si i-am aratat si lui cxpcricntcle mcle, dar nici cl n-a crezut in compresibilitate apei si apoi nu 1-am convins nici pana in ziua de astazi. Dc asemenea as putea sa va citez pe multi oameni invataji si experti in hidraulica, cari au ramas surprinsi de expericntcle melc. Estc adevarat insa ca cu altii care au studiat mai aproapc chestiunea, nu am avut nici o dificultate sa-i conving. Am insistat mai mult asupra acestui punct, fiindca compresibilitatea lichidelor estc baza tuturor inventiunilor mele. Daca se admite ca lichidele sunt comprcsibile, ceea ce cred ca toata lumea va admite in aceasta sala, numai decat se poate conchidc ca undele de energic se pot transmite prin lichide, intocmai precum ele se pot transmite si prin aer. Se poate demonstra ca aceste unde pot avea o energic considerabila, daca anumc conditiuni sunt indeplinite. Inca o dificultate pe care am avut este o alta idee eronata care arc oarecare curs in lumea stiintifica si anume ca cnergia degenereaza cand se transforma. Spre excmplu este usor dc facut caldura dintr-o bucata dc carbune, dar e imposibil de facut o bucata de carbune din caldura. Tot cam asa ar veni si cu vibratiunile. Toata lumea stie ca e usor de facut vibratiuni, caci, ca sa faci sgomot, e destul sa lovesti un corp cu un alt corp, dar e foartc greu sa faci energia la loc din vibratiuni. Era un fel de convenfie tacita printre oamenii de stiin|a, de a crede ca cnergia merge intr-un sens, degenerand fie in caldura si lumina, fie in vibratiuni, dar ca ar fi imposibil sa o intorci inapoi. Eu n-am crezut acest lucru si am considerat ca posibila reproducerea energici din vibratiuni, inapoi in energic mecanica. M-am bazat pe analogia cu curentii electrici. Se stie ca estc usor de produs si tot atat dc usor de transformat clectricitatea indarat in energic mecanica. Vom vedea mai departc marea analogic care exista intre vibrafiuni si curentii electrici alternativi. Viteza de propagare a vibratiunilor, variaza cu mediul in care ele se transmit si este unul din factorii cari trcbue sa-i consideram in transmisiunea sonica. Aceasta viteza in apa este dc vreo 1500 m pe secunda, iar in otel estc dc vreo 5000 m pe secunda. In electricitate viteza de transmisiunc este enorma si anume de sutc de mii de km pe secunda, asa ca pare ca ar trebui sa fie o mare diferenta intre cele doua feluri de a transmite energia. Poate ca va veni timpul sa impacam si pe mecanici si pe electriciani printr-o singura teorie si sa se faca o stiinta specials a vibratiunilor, care sa scrveasca la calcularea oricarui mod de a transmite energia. Cam acest lucru 1-am facut eu. Am facut teoria vibratiunilor din punctul de vedere mai general, nu plecand de la ecuatiile generale ale lui Lagrange cum a facut Lord Raleigh, 562

T r a t a t de t c o r i a s o m c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP ci plecand de la altc notiuni mai practice, dupa cum se face in clectricitate. De altfcl nici in electricitate nu prea stim bine cc cste capacitatea, inductiunea, curentul electric, magnctismul etc. Cu toate acestca, toti inginerii electriciani pot sa calcuieze aceste elemente, sa faca dinamuri si sa faca planuri pcntru transmiterea energiei electricc. Toate acestea sunt bazate pc o serie de experiente si coordonari teoretice in felurite formule matematice bazate pe cxpcricnta. in acelas mod am procedat si eu cu transmisiunea sonica. Am facut catcva ipoteze simple, am dat cateva definitiuni riguroasc si bazat pe experientelc cari demonstreaza legile elasticitatii, inertiei, fricfiunii etc. am ajuns la o stiinja careia ii ziccm "Sonicitate". In aceasta stiinta, calculam cu difcriti coeficien|i cari din punct dc vedere filozofic sunt tot atat de greu de analizat (daca ar fi vorba de a cxplica ultima ra|iune a lucrurilor), ca si natura electricita|ii.

Este usor de zis ca cunoastem ce este electricitatea, dar in fond nu stim ce este, ni se pare numai ca stim sau credem ca stim. E usor de zis ca stim cc este massa, dar nu stim nimic mai mult decat ccca cc am castigat 563

Tratat de teoria sonicitatii - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP prin cxpericnta. Tot asa cste usor sa credem ca stim cc este clasticitatea, dar in fond nu stim pozitiv nimic altceva decat tot ce am gasit prin experienta. Toate tcoriile ce putem face, vor fi dar acclas lucru: o coordonare sistematica prin definitiuni si clasari simple, a unor rezultate cxperimentate, in asa fel ca sa putem, prin ajutorul transformarilor matematice, trage concluziuni, cari la randul lor sa poata fi si ele verificate prin experienta. Pe accst critcriu m-am bazat i cu cand am croit teoria transmisiunii energiei prin vibratiuni. In chestiunile dc transmisiune prin curenti alternativi sonici, notiunea de clasticitate i de prcsiune statica incepc sa ia un nou aspect. Sa presupunem ca avem un tub in care impingem rcpede un piston. Daca tubul este foarte lung, pistonul produce o unda care se duce cu viteza sunetului la capatul cclalalt al conductei. De aici, unda se reflecta indarat si loveste iarasi pistonul care a produs-o, de unde iarasi se reflecta si asa mai departc. Prin urmarc, daca tinem pistonul pe loc, vedem ca la anumite perioade de timp, primim lovituri asupra pistonului, datorite reflexiunii succesive ale undei. Am putea dar prezice ca pistonul acesta va fi expus la o scrie de lovituri cari se repcta de foarte multe ori. Daca presupunem ca printr-un mijloc oarecare, am micsora lungimea tubului, atunci numarul loviturilor pe piston, datorit reflexiunilor creste; daca rcducem tubul la o lungime foarte mica, putem considera prcsiunea care rezulta pe piston, ca fiind rezultanta unor unde succesive cari se reflecta de la un cap al conductei la cellalt. Nu cste dar nici o obiectiune de a face ipoteza ca presiunile statice nu ar fi altceva decat presiuni medii, datorite unor miscari vibratoare ce se reflecta succesiv pc peretii interiori ai vaselor. In teoria gazelor s-a facut o ipoteza analoaga. Urmeaza ca campul unei tcorii a undelor, pentru studicrea fcnomcnelor de apiicatiune a fortelor de la un punct la altul, se poate largi foarte mult. Teoria stiintei sonice poate sa devina o noua baza mecanica, in sensul ca presiunile ordinare sau fortele ce intcrvin in piescle materiale, sa fie considerate ca un caz particular al transmisiunci undelor. A fost o intamplarc poate, ca tiinta mecanicei a inceput de la presiunile statice, ca sa gasim apoi teoria undelor. Poate ca daca se lua alta cale $i se pleca de la unde, s-ar fi nascut mecanica sub alta forma i ar fi fost pentru noi foarte greu sa conccpem presiunile sau fortele ca nofiuni abstracte, independente de proprietatile materiei. Lumea admite, ca daca aplicam o forja la un obiect, fortele se transmit instantaneu in toate partile. Aceasta nu cste riguros adevarat. Daca tragem de o masa, ca sa o mutam din loc, puterca nu sc transmite instantaneu in toate partile. Intre timpul cand un capat si cellalt al mesei se misca, trebuie sa treaca ecl pufin timpul cu care viteza sunetului trebuie sa se transmits prin matcrialul din care este facuta masa. Or, viteza sunetului este finita, asa ca exista un 564

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP interval de timp apreciabil, care scpara momcntele la cari difcritele puncte ale mcsei se pun in miscare. In calculele de rezistcnta, se admite dc obiceiu, ca presiunea se transmite instantancu de la un capSt la cellalt al unui obicct. Aceasta nu este riguros adcvarat. Lucrul se poate admite cu oarccare aproximatie, dar sunt cazuri cand nu sc pot admite acestc ipotezc, asa meat vcdem ca este foarte intercsant si in alte domenii, ca sa se faca un studiu general al transmisiunii fortelor, pe bazelc transmisiunii sonice si pe urma sa sc faca aplicatii la diferite probleme practice. Asupra transmisiunii sonice am scris o carte in englezeste, a carei publicarc a fost interzisa dc guvernul englcz in timpul razboiului. Din aceasta lucrarc voi enumara numai cateva capitole si cateva definitiuni, ca sa vedeti cam in ce sens am desvoltat aceasta stiinta. Una din problemele practice ce se pune in inginerie, este transmisiunea unei energii date, de la un punct la altul. Sunt mai multe feluri de a transmite energia: este mai int&i transmisiunea elcctrica, hidraulica, prin aer comprimat, printr-un cablu care sc invartcste, prin roti cu curele, prin axe supuse la torsiune, roji dintate etc. Transmisiunea prin unde vine sa adaoge un nou mod practic dc a muta energia dintr-un loc intr-altul. In transmisiune sonica, intrebuintez un mediu care sa nu se miste din pozitiunea lui medic, insa care vibreaza continuu. Daca consideram un piston si un cilindru, in legatura cu o conducts, daca dam o miscare rotativa unci biele care ataca pistonul, rczulta in conducts o serie de unde ce se transmit de-a lungul conductci, producandu-se zone de compresiune si zone de rareficatiune, cari mcrg inainte cu iuteala sunetului. Daca conducta este infinit dc lunga, toata energia pusa in miscarea pistonului, sc transmite la infinit, risipindu-sc gradat pe drum, prin frecarea particulelor lichide. Daca conducta este inchisa la capatul cellalt, undcle se intorc inapoi si atunci depinde dc lungimca conductei, ceea ce are sa se intample. Daca conductul este un multiplu de unda, undele vin sa se suprapuna prin reflcxiuni succcsive. Undcle ce sc due la capat, se intorc inapoi, insa elc nemeresc unde viitoare si dupa o serie de pulsatiuni, presiunea creste indefinit. Aceasta sc poate arata si teorctic, asa ca o conducta inchisa la un capat si cu un piston osciland periodic la cellalt capat, nu poate sa existe ca o posibilitatc mecanica in cazul cand conducta este un multiplu de unda. Presiunea crescand indefinit, conducta termina prin a se sparge. In cazul cand conducta nu este un multiplu de unda, atunci se produce un fenomen curios: se produce o sincronizare care face ca sa fie foarte greu sa se mentina viteza motorului asa ca conducta sa nu sc imparta in multipli de unda. Or, in acest caz presiunea crescand indefinit, conducta se sparge dupa un timp foarte scurt. 565

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Daca punem insa la capatul celalt al conductci, un alt piston, cu o manivela care sa aiba exact acccasi deplasare ca si pistonul de la origina conductei si potrivim ca conducta sa fie un multiplu de unda, este un caz cand miscarea manivelelor s-ar putea mentine. Daca invartim la aceeasi viteza ambclc manivele, undele s-ar putea transmite fara reflexiune, insa cu o condifiune: ca sa punem pe axul manivclci receptoare, un cuplu care sa absoarba toata energia mecanica a undelor. Asadar exista numai o singura posibilitate: cand energia absorbita de receptor si cca produsa de generator sunt identice; indata ce suprimam, cuplul de la receptor, se produce o serie de unde cari intra in rezonanta si la urma rezultatul este o acumularc de presiune in conducta; in anumc punctc conducta se sparge ca si mai inainte. Vedem deci ca problema apare foarte complicate. Am gasit insa ca daca punem la inceputul conductei o butelie de otel, plina cu un lichid oarecare, lucrurile se schimba complect. !n loc sa se mai produca acele dificultati ivitc adincaori prin suprapunerea undelor, undele se suprapun numai pana la o oarecare limita de presiune si amplitudinea in loc sa devina indefinite, este limitata de butelie la o valoare convenabila. Butelia am botezat-o condensator. Efectul accstci butelii este analog cu efectul unui condensator electric pus in paralel pe un circuit cu curenti electrici alternativi. Se vede dar, ca daca am avca un receptor la capatul conductci, cl ar putea sa functioneze fara sa avem riscul de spargere al conductei, cu conditia ca lungimea liniei sa fie un multiplu de unda sau scmi-unda. In genere in practica, daca conducta e destul de lunga, fenomenul de sincronizarc iarasi se produce si generatorul nu poate sa mearga decat la viteza care imparte conducta in zone multiple de lungimea de unda sau semi-unda. In principiu, transmisiunea sonica se rezuma la un piston care alterneaza intr-un cilindru, o butelie plina cu un lichid in comunicatie cu cilindrul, o conducta si un motor sonic. Din punctul de vederc practic, transmisiunea sonica este foarte simpla, neprezentand nici o complicafiune. Din punct de vedere teoretic insa, transmisiunea sonica prezinta o problema matcmatica, nu tocmai usoara. Am aratat pana aci posibilitatea de a transmite energia prin vibratiuni, insa accstc fenomene, sunt foarte grcu de calculat fara o tcoric bine stabilita. In loc sa iau teoria ordinara a vibratiuni lor, am elaborat o teorie noua, analoaga cu teoriile adoptatc in electricitate. Astfel, am dcfinit un curent hidraulic alternativ sau pe scurt un curent sonic, ca productul vitezii cu sectiunea lichida, sectiunca fund intclcasa aa cum se face in hidraulica. Pe urma am definit diferenfa de presiune intre doua" puncte pe o conducta, sau presiunea sonica. intocmai cum se definete in electricitate o diferenta 566

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP dc potential pe o linie. Apoi \egeafricfiunii sonice, am admis-o analoaga cu legea lui Ohm in electricitate, adica o picrdcrc dc presiune intre doua puncte ale unei conductc, cstc proportionala cu curentul si lungimea conductci. Insa aici apare o dificultate, caci in hidraulica pierderea dc presiune este proportionala cu patratul vitezci, asa ca ar trebui ca pierderea de presiune, sonica datorita frictiunii sonice, sa fie proportionala cu patratul curentului. Daca as fi luat de baza aceasta ipoteza a patratului curentului, toata teoria sonica, nu mai putcam sa o fac pe bazele teoriei clectricitatii. In electricitate legea lui Ohm este simpla si pierderea de voltaj cstc proportionala cu curentul. Daca pierderea de presiune sonica n-ar fi fost in acelas mod, proportionala cu curentul, paralclismul intre cele doua stiintc, clectrice si sonice, ar fi disparut. Acesta este un punct important, fiindca daca ar fi fost imposibil de a defini pierderea de presiune datorita frictiunii, ca fiind proportionala cu curentul, nu puteam sa fac analogiile pe cari lc-am facut. Curba exacta a pierderii de presiune in hidraulica cstc proportionala cu patratul curentului. Daca curentul acesta este o functiune sinusoidala, am vedea ca pierderea de presiune ar fi proportionala cu un coeficient constant si cu patratul sinusului timpului. Travaliul mecanic pierdut prin frictiune, va fi in orice moment proportional cu produsul dintre curent si pierderea de presiune sonica, datorita frictiunii. In electricitate, acest produs este totdeauna pozitiv, chiar cand curentul isi schimba sensul deoarccc produsul este proportional cu patratul curentului. In sonicitate, daca pierderea de presiune sonica ar fi fost proportionala cu patratul curentului, produsul acesteia cu curentul, ar fi fost proportional cu cubul curentului. Dcci travaliul n-ar mai fi fost pozitiv, oricare ar fi fost sensul curentului. in special, daca curentul ar fi o functiune sinusoidala, ar urma ca travaliul pierdut prin frictiune in timpul unei perioadc complecte, sa fi fost nul. Accasta cstc absurd si eroarea provine din faptul ca frictiunea sonica, chiar daca am admite-o proportionala cu patratul curentului, ar trebui rcprczentata printr-o functiune proportionala cu sinusul patrat, cu semnul pozitiv pentru prima jumatate de perioada si cu sinusul patrat cu semnul negativ pentru a doua jumatate de perioada. Aceasta functiune, am cautat sa o reprezint printr-o singura formula, obtinuta cu ajutorul seriei lui Fourier. Primul termen din aceasta scric, din intamplare este covarsitor pe langa ceilalti, asa ca ceilalti am putea sa-i neglijam si sa luam numai primul termen. Faccm astfel o eroare cam de vreo 15 la suta asupra rezultatului. Or, aceasta eroare nu este prca marc. Constantclc in coeficientii de frictiune sonica nu pot fi asa de bine determinate, ca sa pretindem a fi mai rigurosi. Seria prin care functiunea:

y-+sm x
567

T r a t a t dc t e o r i a s o n i c i l a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP este reprczentata, aparc cu primul termen sub forma unei constantc numerice, multiplicate cu prima putere a sinusului, urmata dc alte armonice superioare insa neglijabile pc langa primul termen. Se vedc dar ca admitand frictiunea ca fiind proportionals cu curcntul, nu se face o eroare prea mare. Deci toate formulele pe care le-am stabilit pc baza ca frictiunile sonice sunt analoage cu frictiunile din legea lui Ohm din elcctricitate, vor fi justificate. Am insistat asupra accstei chestiuni, fiindca aplicarca unei legi analoage cu aceea a lui Ohm in sonicitate, permite un paralelism aproapc complect Tntre ccle doua stiinte. O CAPACITATE sonica, am definit-o ca o functiunc a elasticitatii si anume o deplasarc divizatS printr-o difcrenja dc presiune, intocmai cum se face in electricitate. INERTIA, care este in functiune de massa, corespunde cu inductiunea electrica i am definit coeficientul de inerfie sonica, ca fiind cgal cu massa, divizata cu patratul sectiunii de conducta prin care trece curcntul. Cu aceste simple definijiuni se poate face o teorie a tuturor miscarilor alternative hidraulice, intocmai ca in electricitate. Relatiunile intre curenti, capacitate si presiuni sonice, se combina prin vectori, tot a?a de simplu ca i in electricitate. Travaliul mecanic se poate calcula ca si in electricitate i mai departe toate problemele cari se pun in transmisiunea sonica, sc pot rczolva cu accleai formule ca si in electricitate. Pana aci, tot ce am spus pare ca nu ar fi decat o discutiune, prin care am cautat sa arat posibilitatea dc a pune in paralela unele fenomene mccanicc cu cele electrice. In cele cc vor urma, voi arata folosul practic cc decurge din acest paralelism. In adevar, deoarcce definitiunile si formulele sonice sunt in asa stransS legatura cu definitiunile si formulele electrice i mai cu seama fiindca majoritatca formulelor principale sunt identice, AR TREBUI CA LA FIECE MAINA ELECTRICA SA CORESPUNDA O MASINA SONICA. Dupa cum in geometrie spre excmplu, daca stim ca intr-un triunghiu, biscctritelc se intalnesc in acclas punct, cu o transformare prin raze vectorii reciproce gasim o noua tcorema in geometria proectiva, tot astfci, de la un fenomen cunoscut in electricitate, printr-un fel de traducerc, putem gasi un fenomen nccunoscut in sonicitate si vice-versa. Am luat masini cunoscutc electrice, un motor spre exemplu si i-am interpretat teoria in domeniul sonic si astfel mi-a fost usor sa inventez un motor sonic pe care nu-1 cunoteam mai inainte. Am luat alte probleme electrice, mult mai complicate, si le-am tradus in echivalentul lor sonic i am gasit lucruri noi in sonicitate. Este interesant cum la fiecare capitol de electricitate corespunde un capitol sonic. Am sa va dau un exemplu foarte curios: 568

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Sa considcram un generator sonic, de pilda un piston oscilant intr-un tub, sa punem o capacitate la inceputul conductei, spre excmplu o butelie de o\e\ plina cu apa, de aci pornim o conducta si la un punct sa intrerupcm conducta si sa o inlocuim pe o portiune, cu o teava foarte stramta in diametru. Apoi la capat in continuarc, sa mai punem o alta butelie de otcl, plina cu apa. Daca traducem acest dispozitiv in echivalentul sau electric, am avea urmatoarea combinatie: la origina, un generator cu curent electric alternativ, un condensator in paralel, o linie electrics, o rezistcnta si inca un condensator in scrie. Cu aceste elemcnte putem calcula care este energia pierduta prin rezistenta. O sa fie o energie care va fi reprezentata prin coeficientul de rezistcnta, inmultit cu patratul curentului si impartit cu 2. Aceasta energie se va transforma in caldura si rezistenta electrica va radia aceasta caldura. Tot acelas lucru se intampla si cu dispozitivul sonic descris adineaori: tcava cea stramta in diametru se incalzeste foarte tare. In laboratorul meu am construit un astfel de aparat si am calculat tubul astfel ca temperatura sa ajunga la 100 centigrade in aer liber. Experienta a reusit si ca sa o fac si mai demonstrative, am intrebuinjat ca lichid apa ca sa se poata obtine sj apa recc si apa clada, pe acelas tub. Accasta experienta arata ca putem transmite caldura la distanta, printr-un tub cu apa recc. lata o aplicatiune care era cu totul neasteptata si care nu este altceva decat o transformatiune a proprietatilor cunoscute ale curentilor electrici. Tubul ce am construit, radiaza caldura produsa de curenrul sonic, asa ca energia care se pune in generator, se transforma in caldura transportata sub forma de energie sonica de la generator pana la tub, prin apa care nu se incalzeste pe parcurs, ci numai vibreaza. Encrgia sonica se transforma in caldura numai la punctul unde se gascste rezistenta sonica. Aparatul experimental ce am facut, are dcsrula energie ca sa fiarba in doua minute, apa dintr-un pahar. Pe cand experimentam cu acest aparat, intr-o zi m-am gandit ca daca caldura tubului se pierde prin radiere, ce s-ar intampla daca am prcveni radicrea? Am pus dar tubul intr-o garnitura de asbest si rezultatul a fost ca tubul s-a incalzit asa de tare, ca a topit cositorul cu care era sudat la conducta si au eit aburi supraincalziti. Am reluat experienta, de data asta insa am lipit tubul la conducta, cu alama in loc de cositor, ca sa nu sc mai topeasca. Inconjurand tubul acesta in vata, acesta a fost carbonizata. Asa se vede ca s-ar putea calcula un parat care sa roseasca un tub, prin curcnti sonici, si energia in acest scop sa fie transmisa prin apa rece. Presiunea medic a apei intrebuinjate, este asa de inalta incat nu se produc vapori inauntrul tubului. Cu o prcsiunc de 100 atmosfere se poate obtine peste 400 grade de caldura. Pot intrevedea ca 569

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP printr-un aparat de aceasta natura, se va putea produce chiar energie luminoasa cu ajutorul curenjilor sonici. Am dat cxemplul acesta numai pcntru a arata ca analogiilc ce am facut Intre electricitate si sonicitatc au o parte practica foarte importanta. Motoarele sonice sunt de mai multe feluri ca si in electricitate: motoare sincrone, asincrone, monofazatc, bifazate, polifazate si cu colectori asa ca tcrenul de aplicatiune este imens. Unul din capitolele interesante in electricitate, este eel ce se ocupa cu aparatelc de transmisiunc din telcgrafia fara fir. Echivalentul lor in sonicitate este cu totul neasteptat si corespunde ciocanelor sonice de nituit, sau pentru alte scopuri analoage. Un ciocan sonic, consta dintr-o massa, tinuta de doua resorturi, si o nicovala. Un piston intr-un cilindru, primeste presiunca sonica alternative care vine dintr-un conduct sonic. Coeficientul de inertie al ciocanului si capacitatea resorturi lor, sunt in rczonanja cu pulsatiunile curcntului sonic. In mod teoretic cursa ciocanului ar trebui sa devina infinite din cauza rezonantei, insa ciocanul lovind in nicovala energia cinetica a massei ciocanului se descarca la ficcare perioada. Teoria acestui ciocan sonic, este paralela cu teoria unui condensator electric in rezonanfa cu o inductiune si care se descarca sub forma de scantei, la fiece perioada. Sunt probleme foarte interesante de matematica, ce rezulta din analiza aparatelor sonice. De pilda, ciocanul sonic nu are o miscare periodica simple. La fiecarc lovitura, el ramane in repaus un timp oarecare. Facand diagrama curbai de curcnt, am vedea ca curba care ar reprczenta curentul sonic absorbit de ciocan, este complicate si chiar discontinue. MOTOARELE sonice sunt relativ simple. Ele constau din pistoane ce vibreaza si piese mecanice cari se invartcsc. Nu sunt complicatiuni, si aceasta face ca ele sa fie mult mai eftine decat cele elcctrice. Un motor sonic cantareste in general a trcia parte din acelas motor electric. Pretul e mult mai mic, caci in constructia lui intra numai otel si fonta. Din punct de vedcre comercial, motoarele sonice sunt interesante. Avantagiile lor sunt ca si ale celor electrice. Ele se pot instala in mod izolat, se pot pune in ateliere sa invarteasca masini, uneltc etc. Am incercat in cele de mai sus, sa cxplic principiile pe cari se bazeaza stiinta sonica. In conferinta viitoare, trecand la partea practica, am sa arat catcva aplicatiuni ftcute si executate in Laboratorul Sonic din Englitera (Sonic Works, West Drayton Middlesex).

570

Tratat de t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I.POP

STIINTA SONIC A SI APLICATIUNILE EI

Conferinta tinuta in amfiteatrul coalei Nationale de Poduri ji osele de Ing. Gogu Constantinescu Conferinta II-Ianuarie 1920 In conferinta trecuta am explicat principiile teoretice pe cari se bazeaza transmisiunca energiei prin undcle sonice. Am aratat inca pe scurt principiile prin cari am demonstrat ca transmisiunca sc poate face prin unde longitudinalc, cari circula intr-un mediu lichid. Asemenea am aratat ca se poatc acumula energia mecanicS, prin comprimarca lichidelor. Lichidele au fost considerate multa vreme ca incompresibile, insa experience pe cari le-am facut, au demonstrat ca se pot trage avantagii practice, pentru a acumula energia, asa ca in linii gencrale, acumularea energiei prin comprimarea lichidelor si transmisiunea energiei prin unde, formeaza baza noii stiintc sonice. Conferinta pe care am cxpus-o randul trecut, o voi complecta astazi prin aratarea aplicatiunilor teoriei sonice. La finclc conferintei trccute ajunsesem tocmai la punctul unde incepusem sa explic motoarelc sonice. E relativ usor de produs vibratiuni. Vibratiunile se pot produce prin diferite mijloace: printr-un piston care sc misca alternativ Tntr-un cilindru, prin diafragmc cari oscileaza si prin multe alte mijloace. De altfel este usor dc transmis energia, fie prin aer, fie prin lichide. Partea cea mai grca a fost realizarea motoarelor. La realizarea lor am fost ghidat dupa cum am explicat, prin analogia foarte marc care exista intre electricitate ?i sonicitate. Faptul ca parametrii electrici cari definesc voltajul, amperajul, capacitatea, inductiunea, rezistcnta etc., au corespondentii lor in sonicitate, mi-a dat posibilitatca sa traduc ca printr-un dictionar, electricitatea in sonicitate. Cu toatc acestea, crcd ca va fi interesant sa arat cateva principii generalc pc cari se bazeaza motoarele sonice. O unda care circula printr-o teava, o putem considera cu un CURENT SONIC MONOFAZAT. Daca avem mai multe tcvi cari transmit undele, putem considera transmisiunea ca bifazata, trifazata sau cu oricc numar de faze, tocmai cum se face si in electricitate. Fazele unei unde sunt produse dc generator. Spre cxemplu, daca avem o pompa ordinara fara supape si am invarti manivela, 571

8058 60826 582

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t S t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP cilindrul pompei fund in comunicatie cu o teava lunga, in care sc gaseste lichid, se produce prin rotatiunca manivelei o serie de pulsatiuni cari arunca undc in teava si acestc unde pot fi considerate ca formeaza un curent sonic monofazat. Daca am vrea sa utilizam energia acestor vibratiuni la capatul celalt al tevii, ar trebui sa avem un motor sonic care sa absoarba acesti curenti. Or, dificultatea de a rcaliza un motor sonic monofazat este tot asa dc mare ca si in electricitate. Cum s-a facut de altfel si in electricitate, am trecut si eu de preferinta la sistemul polifazat. Astfel, primul motor pe care 1-am facut, a fost motorul sonic trifazat. Un motor sonic trifazat are avantagiul ca cuplul de rotatiune este constant, intocmai ca si la motoarele electrice. Acum, ca sa aveti o notiune imediata din ce consta un motor sonic monofazat de caracterul eel mai simplu, am putea la rigoare intrebuinta un cilindru si un piston care ataca o manivcla cu un volant. Acest cilindru va comunica printr-o Jeava cu un generator sonic care produce unde, acestc unde au sa preseze asupra pistonului in mod alternativ si se vede de aci ca daca am invartit acest motor exact in sincronism cu undele, undele ar putea fi absorbite de motor; daca motorul s-ar invarti insa cu alta vitcza, undele nu mai pot fi absorbite. De altfel, sc poate si arata ca chiar in cazul cand acest motor ar mentine cuplul constant si ar trebui sa avem un volant destul dc mare pentru ca miscarea de rotatiune sa se mentina. Un asemenea motor e foarte greu de pornit si de tinut in mcrs, caci odata pornit, o supra incarcare il scoate din faza iar motorul se opreste brusc, intocmai ca si motoarele electrice sincrone monofazate. Daca insa am putea supune, ca manivcla in loc sa fie atacata de un singur piston, ar fi atacata de trei pistoane formand intre ele unghiuri de 120, lucrurile se schimba. Conditiunea dc a obfine un cuplu constant asupra acestei manivcle, este ca undc cari actioneaza aceste trei pistoane, sa fie armonice simple, adica reprezentatc printr-o miscarc sinusoidala simpla si sa fie si ele in faza de timp, tot cu 120, asa ca este suficient sa trimitem prin tevi, curente sonice de la un generator sonic trifazat. Vedem dar ca un motor sonic trifazat sc poate concepc ca o pompa care arc trei cilindri in cari se misca trei pistoane decalate la 120 grade. Motorul este foartc simplu, are intotdcauna un cuplu riguros constant, chiar fara volant, cu conditiunea ca undele sa fie perfect armonice. Daca se intrebuinteaza o manivela ordinara, sc poate arata ca e foarte greu de a obtine o miscare perfect armonica si sunt armonice superioare cari circula prin conducte si cari dau oarecare dczavantaje, ca si in electricitate vibradunile si cuplele secundarc, cari contrazic uneori cuplul principal, in motoarele pc cari le-am construit in practica am suprimat manivela si foloscsc un excentric taiat in mod special si chiar rotori de diferite forme. 572

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t n - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Se vedc din cele de mai sus ca un asemenea motor nu se poatc invarti decat exact cu vitcza de sincronism a generatorului. Insa daca vrem, putem construi rotori speciali, in cari viteza sa fie pe jumatate, exact a treia parte, sau in fine un multiplu exact al revolutiunilor generatorului. Asa spre cxemplu, un motor care s-ar invarti cu a cincea parte din numarul revolutiunilor, ar putca avea un rotor a carui sectiune ar fi un fel de pentagon sinusoidal, care trebuie taiat cu o masina, astfel ca sa dea o miscare perfect sinusoidala pistoanclor dimprejurul sau. Pentru a schimba sensul rotatiunii unui motor trifazat, este suficient de a incrucisa doua faze, intocmai ca si in electricitate. Acesta este un avantaj serios, mai cu seama pentru transmisiunile marine, unde avem nevoic de schimbat directia de rotatiune a helicci, fara a schimba scnsul de rotatiune al turbinelor sau motorului ce actioncaza generatorul sonic. In ceea ce privcte motoarele sincrone descrise, aplica^iunilor lor sunt restranse la anumite scopuri, fiindca elc nu pot sa demareze usor, in contra greutatilor mari. Daca am pune un volant important pe axul unui motor sincron, el nu ar putea sa o ia din loc, daca pulsatiunile sau frecvenja este inalta. Aceasta se vede numaidecat: motorul sincron trebuie sa intre in viteza brusc si daca volantul este greu, acesta nu poate fi accelerat. Cu toate accstea motoarele sincrone sunt masini excelente pentru a invarti helice de vapoare si alte organe ce reclama o viteza uniforma si un randament foarte inalt. Problema eea mai interesanta ce am avut in Sonicitate, a fost sa traduc in domeniul sonic, motorul de inductiune care a fost inventat dc Tesla in electricitate. Motorul de atelier sau de sonde, in care trebuie sa invartim un ax inccpand de la vitcza nula, nu poate fi realizat prin motorul sincron, caci motorul sincron nu are cuplu de demaraj important si nu ar porni din loc. Atunci a trcbuit sa caut sa gasesc teoria unui motor sonic asincron. O sa va fac diagramul unui sonic asincron. Avem trei cilindre, in cari avem trei pistoanc pe cari le numim STATORUL. Pistoancle accstea le arat in mod schematic, fiindca pistoanele reale sunt ceva mai complicate. Un incl dc ofel calit, este in contact cu aceste pistoanc. In interiorul inelului acesta, pe care il consideram perfect calit si tare, ca sa poata suporta presiuni dcstul dc mari, se pun bile de rulment, cari mentin concentric inca un inel, iaras din otel calit. Am putea considera aceste doua incle un fel de lagar cu bile, foarte mare. Apoi avem in interiorul inelului interior, altc trei pistoane ce ar putea reprezentat pistoanele ROTORULUI. Ca analogie cu electricitatea, un solenoid electric ii corcspunde, in motorul sonic, un piston. 573

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Pistoanele ce sunt inlauntrul inelului interior, ar reprezenta in electricitate spirele de inductiune din rotor. Ccle doua inele sunt libere de a rula unul in altul, insa centrele lor sunt aceleasi, in oricc moment.

S3 vedem ce se intampla, daca pornim un curent sonic trifazat in cele trci pistoane ale statorului. Presiunile sonicc datorite undelor, produc asupra pistoanclor statorului trei forte dirijate in lungul axelor pistoanelor. Acestc trei forte sinusoidale, aplicate asupra inelului exterior, se combina intr-o singura for|a de marimc constanta, aplicata in centrul inelului; asemenea si curentul sonic in cilindele statorului, produce deplasari ale pistoanelor, ce se combina intr-un deplasament al ccntrului inelului, depiasamentul avand si el o marime constanta si invartindu-se cu viteza sincronismului. Acest deplasament rotativ este analog cu campul turnant electric. Dcplasarea cercului exterior, antreneaza deplasarea cercului interior, caci cercurile au acclas centru si dcplasarea acestor inele, antreneaza o dcplasare a pistoanelor din rotor, fata de cilindrii lor. Pistoanele intcrioare vor incepe dar sa pompeze si elc si vor produce in cilindrelc respective, prin trci canaluri cari comunica cu o camera centrala comuna, trei curcnti sonici de inductiune in rotor. Acesti curenti sonici produc la randul lor presiuni sonice si prin combinatiunea acestor presiuni, se produce asupra inelului interior o rezultanta ce da nastere unui cuplu care antreneaza rotorul imprcuna cu pistoane, cilindri si ccrcul interior, toate acestca la un loc incepand sa se invarteasca. Cercul exterior ne se invarteste

574

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP ci numai oscileaza intr-un mod particular, astfel ca central sa dcscrie un mic cere. Se vede de aci, ca toate fortclc cari produc cuplul turnant, depind mult de frictjunile cari sc produc in canalelc din rotori. Acestc fricjiuni sunt corespunzatoare rezistentei elcctrice din rotorul unui motor electric polifazat. Prin amenajarea acestor rczistente noi putem varia cuplul. Daca am prcsupune rezistenta infinita, pistoancle rotorului nu s-ar putea mica si motorul s-ar transforma in motor sincron, care de asemenea tim ca nu are cuplu dc demaraj. Exista doar o rezistenta optima care da un maximum pentru cuplul de demaraj. De altfcl acelas lucru se intampla i la motoarele elcctrice asincrone polifazate. Acest motor are avantagii prin modul sau de pornire; cl poate sa fie pornit prin rezistente, iar manevra de pornire nu difera dc aceea a motoarelor electrice similare. Accste motoare sunt de o mare simplicitate. In detalii nu pot sa intra, caci ele sunt de natura pur tehnica. Este dcstul sa spun ca motoarele sonice ordinare, cantarcsc cam a treia parte din greutatca motoarelor electrice ce dau acelas cuplu, iar prctul lor estc cam in aceas proportie. Sunt multe combinattuni ce se pot face cu motoarele sonice polifazate asincrone, intocmai ca i in elcctricitate; ele se pot pune in scric ca sa dea, spre exemplu, viteza jumatate sj cuplul dublu. Alta clasa de motoare sonice sunt cele cu colector, cari ar corespunde oarecum cu motoarele electrice in serie; descrierea acestor motoare ar fi prea complicate si prca lunga ca sa o dau acum. Estc destul sa spun ca motoarele sonice in serie, au caracteristicile identice cu cele electrice in serie si dau un cuplu de demaraj foarte puternic, care poate sa mearga pana la 5 ori sau chiar pana la 10 ori cuplul normal. Acestc motoare se pot intrebuinta la tractiune si la orice aparat undc trebuie un cuplu dc demaraj foarte puternic. Pe tercnul de aplicatiune practica, sc poate zicc ca stiinta sonica va inlocui aerul comprimat, electricitatea si hidraulica, in acelc aplicatiuni, in care accste stiinte n-au dat inca rezultate prea bune. De exemplu la ciocanele pneumatice, randamentul total este cam de 5%. Dintr-un compresor cari absoarbe 100 cai, se otyine, la ciocanele ce perforeaza stanca, numai 5 cai. Rezultatul pare paradoxal, dar 1-am verificat in mod foarte amanuntit. Am facut un studiu al randamentului total la minele sin Africa de Sud si am ajuns la concluzia ca din punct de vedcrc practic nici 2 i jumState la suta nu se pot obtine in toate cazurile; 5% estc doar o cifra optimista pentru randamentul acestor masini. Ciocanele sonice cari fac acelas lucru, au un randament de 80% aa ca economia de putcrc este extraordinara.

575

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a f i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

Figura 2. Burghiu sonic rotativ pentru gaurirea metalelor Primul ciocan pe care 1-am facut pentru a gauri stanca, 1-am actionat cu un motor de 5 cai in loc de 40 cai, care era puterea intrebuintata de un ciocan cu aer comprimat care facea acelas lucru. Aceti 5 cai nu erau toti intrebuintati, fiindca ciocanul sonic in sine nu absorbea decat cam un cai i jumatate. Inca un teren de aplicatiune al tiintei sonice, are sa fie aplicarea motoarclor pentru actionarea masinilor-unelte in ateliere. Se pot face motoarc sonice cari sa arate un randament de pana la 98%. Un motor sonic de o jumatate dc cai, se poate face cu un randament de 95%. De altfel, c uor de vazut unde sunt pierderile unui motor sonic: sunt numai pierderi mecanice de rulment de bile si rulment de lagare. Unda sonica este transformata aproape integral in encrgie rotativa. In motoarele electrice, curentul electric este transformat, de multe ori Tnainte de se transforma in energie mecanica, in magnetism si in caldura, din cauza rezistenjei, aa cS motoarele electrice totdcauna vor fi inferioare ca randament motoarelor sonice. Aplicatiunile industriale sunt aproape evidente. A?a ar fi de exemplu distribu^iunea dc forja motricc in fabrici: in loc sa se mai puna curele i 576

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a j n - Prof. univ. dr. ing. loan I.POP transmisiuni cu roti, axe si lagare, care obstrueaza si lumina si ventilatiunea, se pot suprima toate acestea si pune motoarc sonice pe fiecare masina-unealta.

Acelas lucru s-ar putea face si cu motoarele electricc, Insa costul dc prima instalatiune ar fi prohibitiv. Transmisiunea sonica este binevenita oriunde e vorba de construit o fabrica noua si unde chestiunea transmisiunei de energie de la un motor central la o scric de aparate se impune. Dcaltminteri masinile cari sunt conduse de curele si dc transmisiuni cu roti nu se pot punc oricum voim, clc trebuiesc aliniate dupa un anumit plan, constructiunea cladirilor trebuie sa se faca in mod special, asa incat prin inlocuirca transmisiunilor ordinare cu motoare sonice, cconomia s-ar putea face asupra constructiunilor si asupra instalatiunii in generc, cste destul de marc. Se poate spune ca pretul unei fabrici montate cu motoare sonice, este aproape acelas ca si in cazul cand fabrica ar fi montata cu curele si transmisiuni ordinare, tinand cont de economia la cladiri; la instalatiunile sonice se castiga insa foarte mult in simplicitate si in manevra. De altfel randamcntul total al unei instalatiuni cu curele este ca 50% in cazul eel mai bun. Daca voim sa invartim o masina mica cand celelalte nu lucreaza, toatc curclclc trcbuic sa se invarteasca si toate lagarele sa mearga.

577

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t S t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP In cazul unei transmisiuni sonice, fiecare motor este independent si poate sS actioneze de sine. Manufactura motoarclor sonice cstc foartc simpla. Materialele intrebuintate sunt fonta si otelul. In motoarele electrice, sunt mai scumpe, caci intra cuprul, mica, cauciucul, ebonita si o sumS de materiale ce se altcrcaza cu timpul si putrezesc, pe cand in motoarele sonice, toate materialele sunt permanente. Pentru transmisiunile sonice in fabrici, se intrebuinteazS uleiul ca mediu de transmitere; in acest fel, ungerea tutulor motoarelor este automatica si intretinerea motoarelor sonice se reduce aproape la nimica. Am facut motoare cari sa lucreze complect in apS. Este destul sa puncm in cartcrul motorului ulei la prcsiune mai marc decat a apci in care stS si atunci motorul poate sa functioneze in apa. In minele de cSrbuni sau in orice alte pompari de puturi, motoarele sonice au multe avantaje, putand lucra sub apa. Un alt teren de aplicatiune al motoarelor sonice este la transmisiunea encrgiei pentru aeroplane. In aviajia moderns, se pune o problems foarte grea: pentru a obtine puteri mari, de cateva mii dc cai sprc cxcmplu, nu se pot face motoare cu exploziune cari sa dea puterea intr-un singur motor si atunci solutiunca actuala este de a sc obtine puterea necesara de la mai multe motoare independente. Or, din punctul de vedere al stabilitStii, aeroplanul sufcra foartc mult daca sc pun aceste motoare numeroase pe aripile aeroplanului, dupS cum se face de obiceiu, fiecare motor actionand catc o hclice. In cazul aeroplanelor marine, absurditatea este complects, caci orice navigator ar pune centrul de gravitate in partca ce pluteste si anume in barca aeroplanului. Transmisiunea sonicS permite de a pune toate motoarele in barca. Motoarele se pot aseza unul langa altul, fiecare atacand un generator, apoi prin conducte, energia este transmisS la hclice, cari pot fi plasate oriunde vrem pe aripile aeroplanului. Am construit o transmisiunc sonica pentru un aeroplan, in care de la un singur motor se atacau doua helice. Aceasta este o problema care foartc grea in mecanica. Germanii au incercat sa rezolve problema prin roti dintate, arbori de transmisiune si Icgaturi cardanicc, insa grcutatca pc cal vapor a venit aproape de trei ori mai mare decat greutatea unei instalatiuni sonice. Ca excmplu va pot spune ca un motor sonic de 180 cai, la 1000 revolutiuni, am reusit sS-1 reduc la 30 kg. Aceasta cstc greutatea minima a unui motor, care nu cred ca poate fi atinsa de nici o alta combinatie, electrica sau mecanica. O roata dintata cu pinionul, suporturile si lagarclc ncccsare ca sa transmits 180 de cai este deia o combinatie mai erea.

578

Tratat de t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP In transmisiunea pcntru baloane dirijabile, aceeas problcma se pune. Se pot punc helicele la capatui vasului si gencratoarele sonicc o naccia

intr-centrala. Figura 4. Motor sonic trifazat pentru aeroplane (180 HP, 30 kg) Un alt teren dc aplicatiune, foarte intins, estc la mine, pcntru burghie percusive. Acesta estc un teren, in care clcctricitatea a fost exclusa pana azi, caci ciocane electrice cu actiunc directa nu se pot face Tnca si daca

T r a t a t dc t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP s-au inccrcat uncori combinatiuni elcctrice, masinile s-au gasit ca sunt asa de delicate, incat nu pot sa functioneze in conditiunile minclor. In minele de carbuni, masinile electrice, sunt foarte periculoase si prin urmare masinile sonice pot sa le inlocuiasca cu tot avantajul. Un tercn undc aplicatiunea motorului sonic la noi in Jara ar fi indicata, este la instalatiunile petrolifere. Sondele au in genere cate un motor electric de aburi sau cu combustiune interna. Toate aceste motoare sunt o cauza pcrmanenta de incendiu. Or, in motoarelc sonice nu este nici un pericol de scantei sau flacari. Toate incercarile de a face motoare elcctrice in contra incendiului, n-au sa fie cu succes, caci totdcauna se poate intampla sa sc rupa o sarma si in momenrul ruperii sa se produca o flacara sau o scanteie. Pe de alta parte, in cazul cand o conducta se sparge, nu se poate intampla nimic care sa dea nastere la incendiu. De altfel, aplicatiunea curentului sonic la sonde, se poate face chiar la sapa care lucreaza" in fundul sondci. Trepanul de sonde, este oscilant in general, cu tije motrice ce sunt foarte grele. Inertia tijelor este considerabila si fortcle puse in joe sunt cu totul disproporfionatc cu lucrul pc care trepanul il produce in fundul sondei. Se poate foarte bine ca trepanul sa fie actionat de un motor sonic oscilant, iar tijele sa fie fixe, perforate in centrul lor, astfel ca ele sa scrveasca in acelas timp drept conducte ale unui curent sonic care sa actioneze trepanul in mod alternativ. In acest fel, numarul loviturilor ar putea sa fie marit considerabil iar randamentul, siguranta si ieftinatatea operatiunilor ar fi asigurate. Timpul e foarte scurt ca sa arat principiile prin cari am reusit ca prin transmisiunea de unde sa fac POMPE FARA SUP APE. O coloana sonica difera foarte mult de o coloana hidraulica. Este destul sa va imaginati ca intre unde se gasesc punctc de compresiune si puncte dc rareficatiune si ca printr-o combinatiune foarte simpla mecanica, se poate aranja, ca apa sa fie absorbita la punctul dc rareficare si comprimata la punctul de comprimarc. Asa, se pot face pompe cari sa pompeze lichidele la sute de atmosfcre presiune si aceasta fara ajutorul supapelor. Astfel de pompe am facut experimental si functioneaza foarte bine. In aplicatiunilc pentru vapoarc, este evident ca transmisiunea sonica are terenul eel mai indicat. La vapoare, tendinta generala este ca sa se puna turbine sau motoare cu combustiune interna. Ambele solutiuni reclama un numar de revoiutiuni rclativ inait pentru motoare. Turbinele cu aburi, ca sa fie efective, trcbuie sa se invarteasca foarte rcpede; pe de alta parte, helicele ca sa fie efective trebuie s5 sc invarteasca relativ mult mai incet, asa ca compromisul care s-a facut panS acum si anume ca sa se micsoreze iufeala turbinei si sa se mareasca acea a helicei a fost pe socotcala randamentului mecanic. 580

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

In ultimul timp, Sir Charles Parson a gasit o metoda foarte intcresanta de a taia roti dintate cu mare preciziunc. In ultimii timpi, practica moderna a luat tcndinta de a se ataca heliccle vapoarelor prin ro{i dintate actionate de turbine de mare vitcza, prin arbori dc transmisiune helicoidali. Acest aranjament rczolva in mod mai rational problcma fortci motrice la vapoare, insa are alte inconvcniente. De pilda, pentru a face ca helicca sa se invarteasca in sens invers, trebuie o turbina speciala, separata, care este turbina dc mers inapoi. Or, daca sc intrebuinteaza transmisiunea sonica, se suprima rotile dintate, arborele cu transmisiune cu lagarcle, cu tunelcle si cu toate dificultatilc de deformatiunc ale accstui arborc Intr-un vapor lung, arborcle este foarte lung si este situat intr-un tunel, destul de spatios care ocupa un loc important. Transmisiunea sonica ar consta dintr-un generator sonic cuplat direct la turbina si din cateva scrii de tuburi fixe, ce transmit un curent sonic polifazat la motoarele helicelor, cc pot fi in orice numar. Toata manevra vaporului, precum i mersul inapoi, se poate face prin sistemul sonic. In acelas timp, toate celelalte aparate, vinciuri si macaralc se pot actiona prin derivatii facute de la conductele sonice principale. Canaliza^iunilc sonice sunt tuburi de otel destul de groase, cc pot sa reziste la presiuni formidabile, se pot arunca greutati pe ele si se pot strivi chiar pana la un punct, fara sa se oprcasca in mod sensibil curentul sonic ce trees orin clc
581

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP O alia aplicatiune foarte importanta este la motoarelc ce trebuie sa mearga cxtrem de incet, cum sunt de cxemplu motoarele pentru laminoare ce trebuie sa mearga incet si saproduca un cuplu foarte puternic. Sc pot face motoare sonice cari sa se invartcasca spre exemplu cu o revolutiune pe minut, fara ajutorul rotilor dintate. Se suprima astfel toate angrenajele din fabricele unde se lamineaza o|elul. Daca vrem sa invartim intr-un laminor, doua rulouri, la distante mari, exact cu acecasi viteza, aceasta se poate face usor cu motoare sonice sincronc. Problemele de sincronism, sunt in general lcsne de rezolvat prin transmisiunea sonica. Fiindca am vorbit de sincronizare, trebuie sa va spun cateva cuvinte asupra unei aplicatiuni pe care am facut-o in timpul rasboiului. Era chestiunca de a sincroniza o mitraliera, pentru a trage chiar prin helice, pe cand se invarteste. Problema s-a pus ca gloantelc sa treaca printre bratele helicei, insa sa nu o loveasca. Aviatorul Garros, a gasit o solufiune armand helicea. El a armat-o cu otel si dupa calculul probabilitatilor, cam la 18 gloanfe unul lovea helicea; insa cum aceasta era blindata, glontul era aruncat la o parte, solutiunca aceasta a fost abandonata din cauza randamentului foarte redus al helicei blindate, care in afara de aceasta a fost abandonata din cauza randamentului foarte redus al helicei blindate, care in afara se facea prea grea. Germanii, la un moment dat, in 1916, au aparut pe front cu un aeroplan inventat de Fokker, in care o articulatie de la motor, atingca la mitraliera tragaciul si tragca lovituri cand helicea trccea dincolo de linia de foe, insa cu dispozitivul acesta, se tragea abia cam 200 lovituri pe minut, iar dispozitivul era cu totul rudimentar. Cu toata simplicitatea acestui mccanism, efectul imediat al aeroplanelor Fokker a fost foarte puternic, caci masinile aliate indreptate in contra unui Fokker inarmat cu mitralierc de acestea, nu aveau mai nici o sansa. Atunci problema mi s-a pus si mie, daca as putea face un aparat care sa armeze acroplanele existente pe accl timp ale armatei britanice. Problema era mult mai grea, c5ci aeroplane britanice crau de diferite tipuri, duzini de tipuri si toate trebuiau inarmate cat mai repede. Atunci m-am gandit de a aplica principiul undelor; problema era de a produce o miscare aproape instantance si a o transmite la distanta in timpul eel mai scurt. Or, unda sonic se poate transmite la distanta cu viteza sunetului. Adoptand un mediu care sa nu inghetc, am intrebuintat un conduct de cupru, plin cu petrol lampant. Pe axa motorului am pus un generator sonic, care nu era in principiu decat o cama care sa dea lovituri foarte repczi unui piston. Pistonul acjiona lichidul dintr-un cilindru, de la care pleca o teavS ce se ducea la mitraliera, unde era in legatura cu un mic ciocan. Ciocanul era si el un simplu piston, tinut in loc de un resort. Acest ciocan actiona la randul sau asupra tragaciului de la mitraliera. Invartind cama gcneratorului foarte 582

Tratat de teoria soni c i t a f i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP repede, se produce un 50c asupra primului piston si de aci o presiune asupra coloanei, la inccputul ei. Aceasta presiune se transmite in forma unei undc, cu viteza sunetului si este primita de ciocanul de la mitraliera, care astfcl primeste 0 impulsiune extrem de scurta. Modul cum sc umple teava si modul cum se trage, estc foarte interesant. Fiindca este prea complicat, in figura diagramatica o sa reprezint generatorul pruntr-un cere A, de undc pleaca un conduct care merge la motor, pe care noi 1-am botezat treager-motor adica motorul tragaciului C.

uzn.

frt*!'

A(>

Figura 6. Schita diagramatica a unui dispozitiv sonic de sincronizare a mitralierelor cu helicele aeroplanelor Bransata pc teava principala era inca 0 teava de diametru interior mai redus si aceasta teava secundara era legata la mica pompa de mana B, in care era un piston tinut cu un resort. In aceasta pompa era petrol lampant. Resortul punea cam 5 atmosfere prcsiune pe lichidul care umplea amandouS tevile. Prin urmare, avem in comunicatie doua tevi; pistonului de la ciocanul mitralierei C, ii trcbuia o presiune dc 100 atmosfere ca sa fie impins inainte si pistonului de la pompa dc mana B, ii trebuiau numai 5 atmosfere ca sa fie miscat, asa meat, din punct de vedere hidraulic, daca am invarti cama generatorului, toata lumea s-ar astepta ca pistonul pompei sa se ridice in sus si sa se lase in jos si de fapt asta se si intampla daca invartim generatorul incet: ciocanul mitralierei nu se misca, insa pistonul pompei se misca. Indata insa ce invartim gencratorul rcpede, sc produc lovituri in lichid si acestea se transforma in unde ce se transmit prin teava principala si prin cea subtire. Insa aceasta teava este aranjata astfel, ca sa aiba un coeficient de inertic mult mai mare decat teava principala, care merge la ciocanul mitralierei. Unda se imparte si trece in cea mai mare parte prin teava care are inertia cea mai mica, adica prin teava principala care merge la ciocanul mitralierei, iar unda care trece prin teava subtire la pompa, e asa de slaba, ca nu poate sa aiba nici o influenta asupra pistonului pompei. Rczultatul pare paradoxal din punct de vedere hidraulic. Aceasta a fost una din cauzele crcd, pentru care inventiunea nu a fost inteleasa; dealtminteri a fost o intamplarc fericita ca germanii n-au injeles-o pana la sfarsitul 583

Tratat de t c o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr.ing. loan I. POP rasboiului. Dispozitivul estc foarte simplu, insa explicatia modului cum el functioneaza, nu e usor de vazut. In general, intrebuintam o cama dubla care dadea cam 70 lovituri pe secunda, iar fiecare lovitura avea o durata de cam o jumatate miime de secunda. Ciocanul nici nu se vedea cand functiona la viteze mari i trcbuia sa se puna o hartie alba dedesubt, ca sa-1 putem vedea, deoarece era expus la lumina un timp prea scurt si lumina reflectata catre ochi era prea slaba. Am ajuns in felul acesta sa tragem pana la 2000 - 2400 lovituri pe minut cu doua mitraliere. Era destul ca unghiul de avans al unci mitralierc fata de alta, sa fie tinut in considcratiunc la calarea eclor doua gencratoare, pentru ca toate gloantele sa treaca prin acelas loc. La experimentare, trageam cu mitralicra printr-un disc ce era invartit repede cu un motor electric. Chiar la 2500 rotatiuni pe minut, toate gloantele printr-o singura gaurS cam de doi centimetri diametru. Helicea era totdeauna aranjata asa ca bratele ei sa fie in partea in care nu puteau sa treaca gloantele. Bineinteles ca trebuia finut seama de timpul si de unghiul de avans, datorit vitezei gloantelor de le mitraliera, pana la hclice. Aceasta aplicafiune a undclor sonice, a fost facuta pc o marc scara. Am avut intai o comanda numai de 12, peste o saptamana 100, peste o luna 1.000, peste inca doua saptamani 3.000, apoi 10.000, 40.000, 50.000, iar cand a venit armistitiul s-au suprimat vreo 15.000, asa ca s-au construit cam 40.000 de aparate. ansa inamicului era foarte mica in fata unui aeroplan astfel armat. Daca se prczentau pe front 12 aeroplane inamicc, trei aeroplane engleze crau suficient de inarmate ca sa le doboare; nu era numai chestiunca ca se trageau foarte multe focuri intr-un timp foarte scurt, dar in acelas timp controlul mitralierelor era extrem de sensibil, si cand inamicul ajungea in linia de foe, pilotul apasa un buton asczat pc parghia de control a aeroplanului. cu o presiune numai de cateva grame i imediat amandoua mitraliercle porneau 20, 30, 50 lovituri, timpul cat a apasat. O presiune pe buton numai de o secunda, facea in mod normal ca mitraliercle sa arunce peste treizeci de gloante. Aparatele sonice de sincronizare se pot aplica i la caile ferate. Un tren trec^nd peste o pcdala, trimite o unda sonica intr-o teava foarte lunga si poate inchide prin energia undci, un scmnal la distanta. Un alt teren de aplicatiune, estc aplicatinea transmisiunei sonice la motoarele cu combustiune interna. A fost totdeauna o greutate la motoarele de benzina sau ecle de tip Diesel, de a actiona supapcle. E lesne de imaginat ca transmisiunca sonica ar putea fi intrebuintata la acfionarea diferitelor supape sj organe ale acestor motoare. 584

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a f i i - Prof. univ. dr. ing. loan 1. POP O aplicatiune de acest fel am facut ca prima experienja la un motor del200cai. La acest motor, am suprimat toate bielcle de transmisiunc. Motorul Diesel invartea un generator sonic si prin diferite tuburi, fiecare supapa era acfionata de un piston, dupa o curba bine definita in generator si supapelc erau deschise si inchise intr-o ordinc aranjata dinaintc. Chiar injectorul de pacura, era actionat tot de unda sonica, injectorul primind energia si pacura prin aceias teava. Teava care vine sa aduca pacura, am intrebuinjat-o ca o linie de curent sonic, trimiteam prin ea o unda care deschidea si injecta o portiune din pacura si servca si ca mediu de transmisic. Se pot face combinatiuni foartc frumoasc intre curentii hidraulici, sonici si continui; s-ar putca foarte bine ca sa trimitcm apa de baut spre exemplu si encrgie, pe aceiasi conducts. In ceea cc priveste aplicatiunea compresibilitatii lichidelor, un teren foarte interesant este aplicatiunea la artilerie. Am aratat randul trecut, ca lichidele sunt compresibile si cum se poatc acumula energie potentials de compresiune. In accasta ordine de idci, am construit un mic aparat prin care am demonstrat ca se poate arunca o ghiulca la distanta destul de mare. In alta experien^a am construit un mortier de transee, care arunca o ghiulea de 8 kg la 500 m, fiind dc ajuns energia unui om care actiona o pompa. Obiectiunca care mi s-a facut la acest mortier, a fost ca tinea prca mult, ca sa se traga o lovitura, caci trebuia timp indclungat ca sa se acumulezc energia. Ca perfectionare, am pus un motor electric dc cinci cai si am reusit sa trag o lovitura la fiecare 30 sccunde. Experienta era intcresanta din punct de vedcre stiintific: apasai un buton electric si pleca obuzul; nu se auzea nimic, nu era nici foe, nici sgomot. Aceste aparate le-am perfectionat considerabil, si in ultimul timp, am facut pe principiile acestea un tun mai mare. Cu ajutorul unui tun care continea vreo 28 litri dc vaselina ca lichid, am reusit sa arunc o ghiulea de 100 kg la 1500 m. Nefericirea cu aceste tunuri a fost, ca toata energia mea a trebuit sa o pun ca sa conving lumea, ca se pot face, asa ca mi-a trebuit peste 4 ani ca sa izbutesc a convinge pe "experti", ca se pot face asemenea aparate dc rasboiu. Ironia soartei a facut ca experience definitive cu accst tun, sa le fac tocmai in ziua armistitiului. Ca concluziunc finala asupra diferitelor aplicatiuni sonicc, se poatc spune, ca aparatelc sunt asa de simple ca pot sa fie manevrate usor, ca toata lumea poate sa le conduca si ca nu este ncvoie de lucratori speciali pentru intretinerea lor. Un motor sonic poate fi oprit cat de repedc din mers si nu se intampla nimic. La un motor electric, daca se opreste fortat rotorul, se produce foarte mare caldura, ori se arde siguranta, pe cand la motorul sonic se produc unde cari se reflccta inapoi fara vreun rau pentru motor sau instalatie. 585

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr.ing. loan I. POP Un motor electric, la demaraj isi mareste curentul in mod considerabil, iar productiunea de caldura cstc foarte mare, infierbantand rotorul. Un motor sonic dc tractiune, daca este supraincarcat, caldura nu apare nicaeri, ci apar numai presiuni foartc mari in schimb. Or, caldura reprezinta pierderc dc encrgie la motoarele electrice, pc cand presiunea nu reprezinta pierdere de energie la motoarele sonice. Nu este nici o exageratiune sa spun ca stiinta sonica o sa aiba o infiuenta foarte puternica asupra desvoltarii industriei de aci inainte. Sunt multe chestiuni interesante teoretice cari sc pun si multe chestiuni practice si singura dificultatc care se prezinta, este alegcrea directiunilor in cari sa sc inceapa aplicatiunile practice. Crcd insa ca se poate zice ca electricitatea arc sa ramana mijlocul prin care se va transporta energia la distance foarte mari, iar sonicitatea va fi de aci inainte mijlocul pentru distributiunea energiei la punctc mai apropiate intre ele, fiindca distan^a mare este un factor care nu este tocmai in avantagiul transmisiunii sonice. Conductele sonice trcbuie sa fie in general subterane, pe cand sarmele electrice se pot pune pe stalpi, se pot transporta mai usor si in gencre sunt mai ieftine decat transmisiunile sonice prin conducte la distante foarte mari; insa la distante mai reduse, undc pretul motoarelor devine un factor important in pretul total al instalatiunii, transmisiunea sonica devine mai ieftina decat cea electrics. Este foartc probabil ca o combinatiune intre aceste doua stiinte sa umple o suma de goluri ncrezolvate inca pana azi in problemclc industriale. Nu vad nici o concurenfa intre elcctricitate si sonicitatc, insa industria aerului comprimat are sa sufere, fiindca concurenta pe care au sa o faca masinile sonice, o sa fie formidabila, deoarece randamentul masinelor sonice, este mult mai marc decat al aerului comprimat. De aceea am inccput inainte de rasboiu cu aplicarea la masinile de gaurit si de nituit, percusivc. In timpul rasboiului, mi s-a pus la dispozijiune dc catrc Guvernul Britanic un laborator special, in care am putut sa fac toatc incercarile si aparatele de cari am avut nevoie. Laboratorul Sonic este o cladirc moderna de 2500 metri patrati, inzestrata cu cele mai moderne masini-uneltc. In acest laborator, toate inventiunile mclc sunt desvoltate in mod normal, sub conduccrea mea. Mi s-au pus la dispozitiune fonduri, personal si totul pentru a perfectiona si aplica Sonicitatea. S-au cheltuit pestc 120.000 de lire sterline de catre guvernul Britanic pentru desvoltarea acestor inventiuni, asa ca inainte de a termina, cred ca se cuvine sa multumesc guvernului englez pentru atentiunca pc care a dat-o inventiunilor mele si d-voastra, pentru atcntiunea pe ca mi-ati dat-o in ascultarea acestor conferinte.

586

LISTA BREVETELOR LUI GOGU CONSTANTINESCU

BREVETE AUSTRIA

1. AT 37558B: Behalter zum Aufbcwahren von leichten Flussigkeitcn. 2. AT 58307B: Oberflachenvergascr. 3. AT 59690B: Vergascr fur Verbrennungskraftmaschincn. 4. AT 61515B: Vcrdampfer. 5. AT 66287B: Brennstoffzufuhrungsvorrichtung fur Vergaser von Verbrcnnungskraftmaschinen. 6. AT 82273B: Verfahren und Einrichtung zur Kraftubcrtragung. 7. AT 87000B: Vorrichtung zur Kraftubertragung mittcls Flussigkeitswellcn. 8. AT 88747B: Verfahren zum Fortleiten von Stobwellen durch eine Flussigkeitssaule. 9. AT 88768B: Vorrichtung zum Betrieb von Kraft- und Arbeitsmaschinen mittcls Prebflussigkeiten. 10. AT 88769B: Verfahren zur Kraftubertragung durch Wellen in Flussigkciten. 11. AT 92033B: Hydraulische Kraftubcrtragungsanlage. 12. AT 92034B: Vorrichtung zur Ubcrtragung von Energie. 13. AT 93093B: Kraftubertragungsgetribe mittels Flussigkeitswellen. 14. AT 96368B: Verfahrcn und Vorrichtung zur Kraftubertragung unittels Flussigkeitssaulcn. 15. AT 100363B: Gctriebe.
16.ATl0037lB:Ge.icbe.

17. AT 100596B: Getriebc mit Hydraulischer Kraftubcrtragung.

587

55005 5511851 14111 11114 14 0202020 1010101 0101010 1000000 0000000 0020202 0248020 2020202 0101012 30101

T r a t a t dc t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP 18. AT 108320B: Vorrichtung zum Antrieb in einer Richtung. 19. AT 145234B: Schienenmotorfahrzeug. 20. AT 153724B: Vorrichtung zum Anzeigen des Ubersetzungsverhaltnisses odcr Schlupfcs odcr Einrichtung zum Uberwachen des Synchronisierens.

BREVETE CANADA

1. CA201349: Speed indicator. 2. CA203438: Lubricator for internal combustion engines. 3. CA234408: Apparatus for indicating liquid levels. 4. CA241529: Power transmission mechanism. 5. CA242075: Liquid and gas mixer. 6. CA242349: Carbureter. 7. CA242560: Sounding device for internal combustion engines. 8. CA244871: Means for preventing excessive stresses due to vibration in metallic structures. 9. CA253389: Power transmission 10. CA254272: Power transmission mechanism. 11. CA254496: Unidirectional driving device. 12. CA256049: Speed governor. 13. CA26I435:Pump. 14. CA264240: Unidirectional driving device. 15. CA272770: Drive gear for motor vehicles. 16. CA274661: Carbureter.

BREVETE ELVETIA

1. 588

CH 41851: Einschienige Gleichgewichtsbahn.

Tratat de t e o r i a s o n i c it a t ii - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP 2. CH 60730: Karburator fur Verbrcnnungskraftmaschinen. 3. CH 61654: Karburator. 4. CH 61655: Karburator. 5. CH 62091: Karburator. 6. CH 62656: Vorrichtung zum automatischen Rcgulieren der Zufuhr eincr unter Saugwirkung stehenden Flussigkeit. 7. CH 69390: Verfahren zur Umsteuerung dcr Drehbewcgung in einer Anlage zur Bcwegungsubertragung. 8. CH 70333: Verfahren zum Ubcrtragen von Encrgie und Vorrichtung zum Ausuben dieses Verfahrens. 9. CH 74978: Kraftubertragungsanlage mit einem durch die ubertragene Kraft hin- und her-zubewegenden Teil. 10. CH 75910: Verfahren zum Speisen von Leitungen zur Energieubertragung mittelst schwingender Flussigkitssaulen. 11. CH 76016: Verfahren und Vorrichtung zur Aufspeicherung und Vcrwendung von Energie mittelst Flussigkeiten. 12. CH 76250: Vorrichtung zur Kraftubertragung. 13. CH 76251: Vorrichtung zum Ausschalten von Nebenlcitungen nach dem Verfahren zur Energieubertragung mittelst schwingender r lussigKitssauien. 14. CH 76477: Einrichtung an Verbrennungskraftmaschinen zum Zufuhren cines leicht und cines schwcrfluchtigen Brennstoffes. 15. CH 76844: Umscalteinrichtung an Verbrcnnungskraftmaschinen, die mit vcrschiedenen Brennstoffen arbeiten. 16. CH 77150: Durch alternierende Fmssigkeitsstrome betatigtcr Motor mit kreisender Bewegung. 17. CH 78989: Verdampfcr fur schwere, fiussige, als Brennstoff dicnende Kohlenwasserstoffe. 18. CH 78991: Vorrichtung mit sich hin- und herbewegenden Teilen, weiche durch Federn in einer mittlern Lage gehalten und durch eine Reihe von in Flussigkeitssaulcn sich fortpflazenden Druck- und Volumenanderungen betatigt werden.

Tratat de t c o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP 19. CH 82847: Einrichtung zur Kraftubertragung durch Fortpflanzung von WellenineinenFlussigkeit. 20. CH 84688: Einrichtung zum Speisen einer Ubertragungsleitung fur schwingende Flussigkcitssaulen. 21. CH 87441: Vcrfabrcn zur Ubcrtragung von Kraftimpuisen langs einer Flussigkeitssaule und Einrichtung zur Ausubung desselben. 22. CH 106853: Pompe. 23. CH 107922: Verfahren zur Herstellung von Zahnradcrn, die Rcsonanzcinwirkungcn untcrworfcn sind. 24. CH 109355: Dispositif entraincur a rochet. 25. CH 113972: Schaltwerk mit einem Schaltrad, das mitteist mindestens eines dassclbe durch Rcibung mitnehmenden Klcmmstuckes durch einen bin- und herdrehbaren Teil in fortlaufende Drehung versetzt wird. 26. CH 120882: Dispositif de commande pour transformer un movement oscillant en un movement a sens unique. 27. CH 121180: Verhahren und Vorrichtung zur Kraftubertragung. 28. CH 121396: Mecanisme pour la transformation d'un movement oscillant en un movement rotatif. 29. CH 121897: Proccde ct appareil de transmission de puissance. 30. CH 124193: Dispositif permettant de transformer un movement oscillatoire en un movement circulaire de sens constant. 31. CH 125638: Vorrichtung zur Kraftubertragung. 32. CH 126648: Vorrichtung zur Kraftubertragung. 33. CH 133547: Dispositif pour caler des corps sur des arbres rotatifs. 34. CH 175851: Schienentnebfahrzeug. 35. CH 194531: Vorrichtung zum Anzeigen oder Regein bezw, zum Anzcigen und Regein des Ubersetzungsvcrhaltnisscs zwei odcr mehr sich drchenden Wellen. 36. CH 274157: Procede pour la fabrication d'un corps moulc ct corps mouleobtenuparceprocede. 590

Tratat de t e o r i a s o n i e i t a t i i - Prof. univ.dr. ing. loan I. POP BREVETE GERMANIA

1. DE 324238: Einrichtung zum Umschahen der Zufuhr von leichtem und schwcrem Brcnnstoff in Verbrennungskraftmaschinen. 2. DE 330151: Vorrichtung zum Speiscn von Flussigkcitsleitungen, in dcnen Druckwellcn fortgcleitet warden. 3. DE 337969: Verfahren zum Fortleiten von Stobwellen durch eine Flussigkeitssaule. 4. DE 339277: Geschwindigkeitsmesser mit umlaufendem Flussigkcitsring. 5. DE 348433: Verfahren zum Vergasen von schweren Kohlenwasserstoffen mittcls Abhitze. 6. DE 348647: Einrichtung zur Regelung der Luftzufuhr bei durch Saugluft bctriebencn Schallerzeugern. 7. DE 353544: Gesteinbohr- o. dgl. Arbeitsmaschine. 8. DE 354495: Prcbflussigkeitskraftspeicher. 9. DE 355146: Verfahren und Vorrichtung zur Kraftuberlragung mittcls in Saulenform befindlichen tropfbaren Prebflussigkeiten. 10. DE 355147: Vorrichtung zur Kraftubertragung mittels tropbarcr Prebflussigkeiten. 11. DE 358651: Prcbflussigkeitsgetriebe. 12. DE 358744: Durch Druchwellen einer tropfbaren Prcbflussigkeit getriebener Motor. 13. DE 359260: Vorrichtung zur Kraftubertragung mittcls tropbarer Flussigkeitcn. 14. DE 359695: Durch Druckwellcn einer tropfbaren Prebflussigkeit getriebener Motor. 15. DE 360628: Vorrichtung zur Kraftubertragung mittels Flussigkeitssaulen. 16. DE 360629: Verfahren zur Kraftubertragung durch mechanische Wellcnbewegungen. 17. DE 378264: Signalvorrichtung fur Kraftfahrzeugc o. dgl. 591

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP 18. 19. DE 378339: Signaivorrichtung fur Kraftfahrzcuge o. dgl - partea a Il-a. DE 380353: Vcrgaser.

20. DE 382969: Vorrichtung zum Anzeigen des Flussigkeitsstandes. 21. DE 395113: Rohrverbinder. 22. DE 400572: Kolbenpumpe. 23. DE 408250: Kolbenlufrpumpe, deren Arbeitskolben mit einem Kraftkolben unmittelbar verbunden ist. 24. DE 423833: Verfahren zur Herstellung von aus metallischen Schichten zusammengesctzten. 25. DE 424336: Verfahren und Vorrichtung zur Lcistungsubertragung zwischen hin und her gehcnden und umlaufenden Maschinenteilen. 26. DE 426547: Schaltwerk. 27. DE 426548: Schaltwerk. - partea a Il-a. 28. DE 426549: Verfahren und Vorrichtung zur Leistungsubertragung zwischen hin und her gehenden und umlaufenden Maschinenteilen. -partea a Il-a. 29. DE 426550: Einrichtung zur Leistungsubertragung. 30. DE 426551: Einrichtung zur Stabilisierung von Schaltwerksgetrieben fur die Umwandlung von hin und her gehender Bcwegung in fortlaufcnde Drehbewcgung. 31. DE 426552: Vorrichtung zur Leistungsubertragung zwischen hin und her gehenden und umlaufenden Maschinenteilen. 32. DE 426553: Einrichtung zur Leistungsubertragung. 33. DE 427387: Schaltwerk. 34. DE 428025: Zwei- oder mchrphasig wirkende Schaltvorrichtung. 35. DE 428026: Verfahren und Einrichtungcn zur Leistungsubertragung. 36. DE 431959: Einrichtung zur Herstellung von Gemischcn aus Flussigkeitcn und Gasen. 37. DE 453958: In einer Rishtung wirkendes Schaltwerk. 38. DE 453959: In einer Rishtung wirkendes Schaltwerk 39. DE 459513: Vorrichtung zum selbsttatigen Schaltcn mittels durch die Fliehkraft einstellbarer Teile, insbesondere fur Maschincngewehre. 592

Tratat de t e o r i a somcitatn - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP 40. DE 648191: Schicnenfahrzeug. 41. DE 842778: Metallgub-Ersatzmasse.

BREVETE DANEMARCA

1. DK 17434C: Anordninger ved Karburatorer. 2. DK 17435C: Anordning ved Karburatorer til Eksplosionsmaskiner. 3. DK 17580C: Anordninger ved Karburatorer til Eksplosionsmaskiner. 4. DK17922C:Dampgencrator. 5. DK 17934C: Apparat til automatisk Regulering af Tilferslen af Vacdske til Karburatorer og lignende. 6. DK 22338C: Frcmgangsmaade og Apparat til Overforelse af Arbejde ved Bolgebevaegclse genncm Vacdsker. 7. DK 22545C: Fordamper til Forbraendingsmotorcr. 8. DK 22592C: Anordninger ver Kraftovcrforelse. 9. DK 22779C: Anordninger til Regulering af Bracndselstilforslen ved Eksplosionsmotorer. 10. DK 22893C: Anordninger til Regulering af Here Braendselstilforsler til Eksplosionsmotorer. 11. DK 23364C: Apparat eller Vaerktoj med frem - of tilbagebaaende Bcvaegelse samt Midler til Drivning af ct saadant Apparat. 12. DK 23864C: Fremgangomaade og Anordning til Overforelse ar Arbejdc ved Forplantning af Bolger i en Vaedske. 13. DK 24958C: Anordninger ved Omdrcjningsmaskiner, der drives ved Vaedskestromme. 14. DK 26416C: Anordninger til at fore Vaedskebolgcr genncm Ledninger. 15. DK 27622C: Fremgangsmaade og Apparater til Opsamling og Nyttiggcrelse af Enersi ved Hiaclp af Vacdsker. 16. DK 34226C: Kraftoverforingsanordning. 17. DK 35402C: Stempelpumpe. 18. DK 36798C: Drivmekanisme. 593

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP 19. DK 38431C: Anordning til Forandring af en svingende Bevaegclse til en Omdrcjningsbcvaegelse. 20. DK 73968: Fremgangsmadc til fremstilling af armercde formlegemer ved stobnine samt armcringer I disse formlegemer.

BREVETE FRANTA

1. FR 505748: Moyens perfectionnes pour actionner des dispositifs indicateurs de vitesse, regulatcurs et autres dispositifs par des arbrcs rotatifs. 2. FR 517954: Perfectionnements aux instruments producteurs de son actionnes par des moteurs a combustion interne. 3. FR 550392: Dispositifs indicateur de niveau pour liquides. 4. FR 558600: Procede et dispositif perfectionnes pour transmettre la puissance de moteurs primaires tels que des moteurs a combustion interne a des arbres commandes, particulicrement pour locomotives ou autres vchicules commandes par des moteurs a combustion interne. 5. FR 558843: Perfectionnements aux raccords de tuyaux. 6. FR 560439: Pompe perfectionnee destinee a etrc actionnec par l'aspiration d'un motcur a combustion interne.
>\

7. FR 567317: Procede et appareils pour produire des melanges de liquides et de gaz. 8. FR 569440: Perfectionnementcs aux pompes.
' = -

9. FR 571561: Moyens perfectionnes pour empecher des efforts excessifs dus a la vibration dans les structures metalliqucs. 10. FR 583368: Perfectionnements aux dispositifs de transmission de puissance. 11. FR 583809: Perfectionnements aux dispositifs de transmission de puissance. 12. FR 598435: Perfectionnements au proccde et aux dispositifs employes pour avancer ou retarder un arbre comande par rapport a un arbre moteur. 13. FR 611024: Perfectionnements aux carburateurs. 594

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan 1. POP 14. FR 613813: Perfectionnements aux dispositifs d cntraincment dans un seul sens. 15. FR 627182: Perfectionnements aux dispositifs de commande agissant dans un seul sens. 16. FR 652004: Mode de fixation d'organes sur des arbre rotatifs. 17. FR 768835: Perfectionnements aux automotrices sur rails. 18. FR 1071098: Chalumeau.

BREVETE MAREA BRITANIE

1. GB 190724217: Improvements in Single-rail Railways. 2. GB 191025312: An improved method of carburetting air, and apparatus therefor. 3. GB 191027407: Improvements in vapour incandescent lamps. 4. GB 191112759: An improved carburettor. 5. GB 191116229: Improvements in carburettors for internal combustion engines. 6. GB 191117710: Improvements in carburettors for internal combustion engines. 7. GB 191202870: Improvements in apparatus for vaporizing fuel for internal combustion engines. 8. GB 191210037: Improvements in and relating to the Automatic Regulation of Feed of Liquids for Supplying Carburetters and for like purposes. 9. GB 191213106: Improvements in friction clutches. 10. GB 191213107: An improved universal coupling for transmission shafts. 11. GB 191219915: Improvements in internal combustion engines. 12. GB 191226161: Improvements in connection with internal combustion engines. 13. GB 191301683: Improvements in connection with internal combustion engines. 595

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t ii - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP 14. GB 191303407: Improvements in internal combustion engines. 15. GB 191303408: An improved pump. 16. GB 191305152: An improved hydraulic transmission. 17. GB 191309029: Improvements in hydraulic transmission. 18. GB 191313608: Improvements in and relating to apparatus for carburetting and washing air and other gases. 19. GB 191314680: Improvements in and relating to the storage of fluids. 20. GB 191401511: An improved method and means for reversing the motion of hydraulic transmission systems. 21. GB 191412438: Means for counteracting the effect of inertia in liquid columns. 22. GB 191417176: Improvements in and relating to means for supplying liquid fuel to internal combustion engines. 23. GB 191504349: Improvements in hydraulic power transmission. 24. GB 191504350: Improvements in rock drills and the like machines. 25. GB 191515398: Improvements in and relating to transmitting power by fluid wave transmission. 26. GB 191515525: Improved means for compensating for leakage in fluid wave power transmission systems. 27. GB 191516280: Improvements in and relating to ordnance. 28. GB 191517856: Improvements in and relating to liquid wave transmission. 29. GB191517857: Improvements in the storage and utilisation of energy by means of liquids. 30. GB 103533: Improvements in vaporisers for internal combustion engines. 31. GB 105053: Improvements in resilience devices. 32. GB 106309: Improvements in liquid wave transmission of power. 33. GB 107230: Improvements in rotary motors actuated by alternating liquid currents. 34. GB 107243: Improvements in flexible pipes. 35. GB 107244: Improvements in pipe connections. 596

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP 36. GB 107411: Improvements in the control for fuel supply to internal combustion engines. 37. GB 107422: Improvements in clutches driving in one direction only. 38. GB 107632: Improvements in power driven reciprocating implements and means for driving the same. 39. GB 107734: Improvements in rock drills. 40. GB 109849: Improved alternating liquid current motors. 41. GB 110003: Improvements in alternating liquid current motors. 42. GB 110004: Apparatus for transmitting pressure between fluid columns and moving surfaces. 43. GB 110005: Synchronous alternating liquid current motors. 44. GB 110006: A high frequency liquid wave transmission generator. 45. GB 114170: Improvements in pumps.
....,.-,.

46. GB 125604: Improvements in and relating to ordnance. 48. GB 126449: An improved liquid wave transmission generator or motor. 47. GB 126073: Improvements in mechanical wave transmission of power. 48. GB 126449: An improved liquid wave ti 49. GB 128276: Improvements in locknuts. 50. GB 128589: Improvements in the transmission of impulsive forces through liquids. 51. GB 128595: Storage of energy due to an explosion. 52. GB 129299: An improved method and means for actuating gun triggers. 53. GB 129362: Improved means for transmitting impulsive forces especially for actuating gun triggers on aircraft. 54. GB 130367: Improvements in speed indicating devices. 55. GB 131020: Improved means for lubricating internal combustion engines. 56. GB 131085: Improvements in machine guns. 57. GB 139959: An improved Reserving Cock. 58. GB 146642: Improved Means for Actuating Speed Indicating Devices and Governors from Rotating Shafts. 59. GB 155000: Improvements in Carburettors. 597

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a j i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP 60. GB 155001: Improvements in Carburettors. 61. GB 165591: Improvements in or relating to Fluid Pressure Operated Sound Producing Devices. 62. GB 180450: Improvements in or relating to Sounding Devices Actuated from Internal Combustion Engines. 63. GB 181103: Improvements in or relating to Sounding Devices Actuated from Internal Combustion Engines. 64. GB 185022: An Improved Method and Means for Transmitting Power from Prime Movers such as Internal Combustion Engines to Driven Shafts, particularly for Locomotives or other Vehicles Driven by Internal Combustion Engines. 65. GB 185040: Improvements in Valves. 66. GB 185840: An Improved Device for Indicating Liquid Level in Tanks and the like. 67. GB 187830: Improvemens in Pipe Connections. 68. GB 189234: Improvemens in Liquid Level Indicators. 69. GB 189235: Improvemens in Liquid Level Indicators. 70. GB 189887: Improvemens in and relating Carburettors. 71. GB 190236: Improvements in Carburettors. 72. GB 190307: Improvemens in Liquid Level Indicators. 73. GB 192226: Improvemens in and relating to Carburettors. 74. GB 192463: Improvemens in Liquid Level Indicators. 75. GB 194735: An Improved Pump Adapted to be Driven by the Suction of an Internal Combustiuon Engine. 76. GB 198093: Improvemens in Liquid Level Indicators. 77. GB 202126: Improved Means for Fixing Butterfly on Spindles. 78. GB 202689: Improvements in Carburettors. 79. GB 204730: An Improved Method and Aparaus for Producing Mixtures of Liquids and Gases. 80. GB 205293: Improvements in Unidirectional Driving Devices. 81. GB 206204: Improvements in Power Transmission. 598

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a { i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP 82. GB 206700: An Improved Method and Apparatus for Transmitting Power from a Steadily Rotating Shaft to a Driven Shaft. 83. GB 207034: Improvements in Fuel Supply Systems for Motor Vehicles, Aeroplanes and the like. 84. GB 208582: Improvements in Pumps. 85. GB 210486: Means for preventing Breakage to Resonance in High Speed Machinery. 86. GB 217271: Improvements in power Transmission Mechanism for Use with Internal Combustion Engines. 87. GB 217684: Improvements in or relating to Unidirectional Mechanism. 88. GB 218406: Improvements in Power Transmission. 89. GB 220706: Improvements in Power Transmission. 90. GB 222191: Improvements in Unidirectional Driving Devices. 91. GB 222202: Improvements in Unidirectional Driving Devices. 92. GB 225943: Improvements in Unidirectional Driving Devices. 93. GB 229357: Improvements in Unidirectional Driving Devices. 94. GB 234317: Improvements in Power Transmission. 95. GB 236657: An Improved Method and Means for Advancing and Retarding a Driven Shaft Relatively to a Driving Shaft. 96. GB 236686: Improved Method and Means for Transmitting Impulses to a Distance, Specially Applicable for Actuating Gun Triggers. 97. GB 254806: Improvement in and relating to Carburetting Apparatus. 98. GB 255943: Improvements in Unidirectional Driving Devices. 99. GB 263944: Improvements in Elastic Links or the like. 100. 101. 102. 103. 104. 105. GB 271572: Improvements in Unidirectional Driving Devices. GB 273014: Driving Gear for Motor Vehicles and for other purposes. GB 278427: Improvements in Unidirectional Driving Devices. GB 281389: Improvements in Unidirectional Driving Devices. GB 293122: Means for Securing Bodies on Rotating Shafts. GB 415808: Improvements in Railway Motor Wagons. 599

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP 106. 107. 108. 109. 110. 111. 112. 113. GB 429193: Improvements in Railway Motor Wagons. GB 456761: An Improved Gear Ratio Indicator and/or Control Device. GB 457849: An Improved Gear Ratio Indicator and/or Control Device. GB 457850: Improvements in or relating to Gear Changing Mechanism. GB 568066: Substitute for Metal Castings. GB 585047: Improvements in Substitute for Metal Castings. GB 679155: Improvements in Liquid Springs. GB 722104: Improvements in or relating to electrical heated devices for generating a stream of heated gas, and more especially blowpipes GB 1006912: Hydraulic Power Transmission Apparatus.

114.

ALTE BREVETE:

1. IE 17371: Metal cement composite castings. 2. IE 17372: Metal cement composite castings.

BREVETE SUA
-

1. US 1334280: Hydraulic Transmission. 2. US 1334281: Storage and utilization of energy by means of liquide. 3. US 1334282: Transmission of impulsive forces through liquids.
A TTC n-l/noi O A V

4. US 1334283: Hydraulic power transmission. 5. US 1334284: Rock-drill and like machine. 6. US 1334285: Means for feeding liquid wave-transmission lines. 7. US 1334287: Means for compensating for leakage in wave-transmission systems. 8. 600 US 1334289: Liquid wave transmission.

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t u - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP 9. US 1334290: Liquid wave transmission of power. 10. US 1334291: Rotary motor actuated by alternating fluid currents. 11. US 1338676: Storage of energy due to an explosion. 12. US 1372941: Power driven reciprocating impiemcnt and means for driving the same. 13. US 1372942: Drill. 14. US 1372943: Pump. 15. US 1372944: Method and means for actuating gun triggers. 16. US 1386925: Means for actuating speed indicating devices, governors, and other devices from rotating shafts. 17. US 1409081: Sound producing instrument operated by internal combustion engines. 18. US 1428682: Means for lubricating internal combustion engines. 19. US 1432672: Alternating liquid current motor. 20. US 1432673: Synchronous alternating liquid current motor. 21. US 1432743: Sounding device actuated from internal combustion engines. 22. US 1505543: Pipe connection. 23. US 1525269: Method and apparatus for transmitting power from a steadily rotating shaft to a driven shaft. 24. US 1545401: Power transmission. 25. US 1550505: Power transmission. 26. US 1568881: Carburetor. 27. US 1569719: Power transmission. 28 US 1570554- PumD 29. US 1582734: Power transmission. 30. US 1584435: Mechanism for transmitting impulses to a distance, especially applicable for actuating gun triggers. 31. US 1591471: Power transmission mechanism. 32. US 1596337: Apparatus for indicating liquid levels. 601

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP 33. US 1606346: Speed governor. 34. US 1613344: Power transmission. 35. US 1618915: Unidirectional driving device. 36. US 1627632: Means for advancing and retarding a driven shaft relatively to a driving shaft. 37. US 1642602: Elastic link. 38. US 1664874: Unidirectional driving device. 39. US 1715816: Driving gear for motor vehicles and for other purposes. 40. US 1730268: Carburetting apparatus. 41. US 1738692: Unidirectional driving device. 42. US 2016626: Railway motor wagon. 43. US 2141517: Gear ratio indicator and/or control device. 44. US 2677955: Reinforced concrete. 45. US 2730609: Blowpipes.

BREVETE ROMANIA 1. RO 004133: Mijloace pentru contrabalansarea efectului inertiei in coloane de lichide. 2. RO 004725: Pcrfectionari in acumularca si utilizarea energiei prin mijlocirca lichidelor. 3. RO 009200: O metoda pcrfectionata si mijloace de transmis puterea de la un motor cu combustiune interna sau de la orice alt motor adaptat ca sa developeze un cuplu limitat, la un arbore de actionat. 4. RO 013517: Pcrfectionari refcritoare la aparate de actionare unidirectionalc. 5. RO 022502: Imbunat&tiri la vagoanc motoarc pentru cai ferate.

602

LISTA SIMBOLLRILOR SI NOTATIILOR UTILIZATE

Simbol
*

Semnificatie modul (factor) de comprcsibilitate deplasamcnt sonic grcutate specifica randament unghi de faza lungime de unda viscozitate cinematica densitate frecventa unghiulara unghi de defazaj accclcratie viteza de propagare a sunetului (celeritatea) coeficient de frictiune coeficient de pcrditanta capacitate sonica diamctru excentricitate modul de elasticitate frecventa circulars forta

Ss

r n
9 X
V

P
CO

a c Cf

cp
Cs d e E

f
F

603

Tratat de teoria s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Simbol g

gp gPi

Semnificatie acceleratia gravitationala grosimea peretelui conductei grosimca placii

G h k K* Km I Ls m M n N P
pamax

gretutatea cursa constanta arcului constants constructiva a gcneratorului constanta constructiva a motorului lungime inductivitatca sonica masa moment turafie putere presiunc amplitudinea presiunii prcsiune sonomotrice instantanee presiune statica debit amplitudinea debitului debit instantaneu raza raza

PSi Psi

Q
\Samax

Qt r R 604

Tratat de teoria s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP

Simbol
*/

Semnificafie

5
______________ _ _

suprafafa timp pcrioada viteza volum cursa pistonului

T v V
X

LISTA INDICILOR SUPLIMENTARI ASOCIATI SIMBOLURILOR 1 NOTATHLOR UTILIZATE

.

Indice 0 ap C e valoare initials

Semnificafie

valoare aparcntS influenta capacitatii valoare efectiva valoare eficacc influenta fricfiunii (frecarilor) specific generatorului valoare instantanee
, ______ _ _____________ , _____ _______ __^_ __________ 1 specific liniei ^

ef f
g i I L

influenta inerfiei (inductivitatii)

605

Tratat de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP Indice m max med min P S Si tot u
X

Semnificatie specific motorului valoare maxima valoare medie valoare minima influenta perditantci sonic sonomotric instantaneu valoare totala valoare raportata la unitate proiecjie pa axa Ox proicctic pc axa Oy

BIBLIOGRAFIE

1. Basgan, I., Die Arbeitsweise und Form des Rotary Meissels, Hans Urban, Wicn, 1934. 2. Balan. S., One Hundred Years from Gogu Constantinescu's Birth., Proc. XVIth International Congress on the History of Science, Vol. 5, Bucharest, 1981. 3. Bejan, M., Rezistenfa Materiaklor 1, Editura AGIR, Bucuresti, 2004 si Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2004. 4. Campbell, C, Aces and Aircraft of World War I, Blandford Press Ltd. London, 1981 and Treasure Press London. Appendix 1: Fighter Armament, 1984. 5. Chant, C, The Pictorial History of Air Warfare, Octopus Books Ltd, London, pp. 33-47, 1979. 6. Chinn, G. M., The Machine Gun, U.S. Government Printing Office, Washington D.C., Vol. I, 1951. 7. Clark, R. E., The Man Who Made the Future, Macdonald and Jane's, London, 1977. 8. Constantinesco, G., Theory of Sonics: A Treatise on Transmission of Power by Vibrations, The Admiralty, London, 1918. 9. Constantinesco, G., Variable Transmissions for Automobiles, Reprinted articles from the Automobile Engineer, November 1923 to JuTy 1924. Published for the Author, by the Automobile Engineer, London, 1924. 10. Constantinesco, G., Transmission of Power the Present, the Future, Paper read before the North East Coast Institution of Engineers and Shipbuilders in Newcastle upon Tync, on the 4th December, 1925. Reprinted by order of the Council. North East Coast Institution of Engineers and Shipbuilders, Newcastle-upon-Tyne, 1926. 11. Constantinesco, G., The Torque Converter, Journal of the Royal Society of Arts, Vol. LXXV, No. 3866, pg. 145-177, Dec 24, 1926. 12. Constantinesco, G., A Hundred Years of Development in Mechanical Engineering, Trans. Soc. of Engineers, London, Sept. 1954. 13. Constantinesco, G., Sonics, Trans. Soc. of Engineers, London, June 1959. 14. Constantinescu, G., Teoria sonicitatii, Editura Academiei R.S.R., Bucuresti, 1985. 607

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP 15. Constantinesco, I., George Constantinesco - His Torque Converter an Other Inventions, www.fluid.power.net/fpn/const/index.html 16. Denes Pop, I., Cercetari privind obtinerea unor noi sisteme de actiondri hidraulice a robotilor industriali, Teza de doctorat, Cluj-Napoca, 2005. 17. Ghiulai, C, Mecanica Automobilului, Editura Tchnica, Bucuresti, 1965. 18. Gunston, W., Batchelor, J. Ed., Campbell, C, Fighters 1914-1939, Phoebus Publishing Co/BPC Publishing Ltd, London, 1978. 19. Jianu, I., Basgan, I, Macoveanu, L., George Constantinescu, Editura tiintifica, Bucuresti, 1966. 20. Khader, M., Pop, 1. I., Nicoara, S. C, Marcu, I. L., Researches regarding alternative hydraulic drives, International MTcM 2001 Conference, Cluj-Napoca. 21. Khader, M., Cercetari si contribupi referitoare la un nou tip de generator hidraulic, Teza de doctorat, Cluj-Napoca, 2001. 22. King, H. F., Armament of British Aircraft, 1909-1939, Putman, London, 1971. 23. Lansley, H. H., (Spanner), Motor Cars without Gears, The Meccano Magazine, Vol. XII, April and May 1927. 24. Macoveanu, L., Aspects from Engineer George (Gogu) Constantinescu's Life, Proc. XVIth International Congress on the History of Science, Vol. 5, Bucharest 1981. 25. Marcu, I. L., Pop, I. I., Deteiminarea curbelor caracteristice ale sistemelor hidraulice alternante bifazice, Stiinta si Inginerie, Vol. Ill, Editura AGIR, Bucuresti, 2003. 26. Marcu, I. L., Pop, I. I., Prototip de motor hidraulic trifazic cu debite alternante, Stiinfa si Inginerie, Vol. V, Editura AGIR, Bucuresti, 2004. 27. Marcu, I. L., Cercetari si contribufii privind imbunatatirea sistemelor de actionare cu unde de presiune, Teza de doctorat, Cluj-Napoca, 2004. 28. Marcu, I. L., A new concept of rotary hydraulic motor working with alternating flows, 6* International Conference on Hydraulic Machinery and Hydrodynamics, Tomul 49 (63), Timisoara, 2004. 29. Marcu, I. L., Pop, I. I., Interconnection possibilities for the working volumes of the alternating hydraulic motors, 61 International Conference on Hydraulic Machinery and Hydrodynamics, Tomul 49 (63), Timisoara, 2004. 30. McLeavy, R., Jane's Surface Skimmers, Jane's Publishing Co Ltd, London, 1982. 31. McNeil, I., George Constantinesco, 1881-1965 and the Development of Sonic Power Transmission, Excerpt from volume 54, Trans, of the Newcomen Society, London, 1982-83.

608

Tratat dc t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP 32. Pop I. I., O propunere de abordare unitard a actionarilor pneumatice, hidraulice continue, alternante, sonice, pas cu pas, Cea de-a XXV-a Reuniune Anuala Tchnico-tiintifica Elemente si Sistcme Fluidice, Pneumatice si Hidraulice de Automatizare, Ploiesti, 13 decembric 1996. 33. Pop 1.1., Acfionare alternant sonicdpentru miscdri de rotatie, Cea dc-a XXV-a Reuniune Anuala Tehnico-Stiinjifica Elemente si Sisteme Fluidice, Pneumatice si Hidraulice de Automatizare, Ploiesti, 13 deccmbrie 1996. 34. Pop I. I., Acfionare cu impulsuri de debit pentru miscari de translate, Cea de-a XXV-a Reuniune Anuala Tchnico-Stiintifica Elemente si Sisteme Fluidice, Pneumatice si Hidraulice dc Automatizare, Ploiesti, 13 deccmbrie 1996. 35. Pop I. I., Acfionare hidraulicd cu debite alternative, Zilele Academice Timisene, Timisoara, 22-23 mai 1997. 36. Pop, 1.1., Marcu, I. L., Saceanu, V., Khader, M., Denes Pop, I., Generator sonic polifazic, Cea de-a XXVIII-a Reuniune Anuala Tehnico-Stiintifica Elemente si Sisteme Fluidice, Pneumatice si Hidraulice de Automatizare, Ploiesti, 1999. 37. Pop, I. I., s.a., Conventional hydraulics, Editura U.T.Prcs, Cluj-Napoca, 1999. 38. Pop, I. I., s.a., Modern hydraulics. Pneumatics, Editura U.T.Pres, Cluj-Napoca, 1999. 39. Pop, I. I., Marcu, I. L., Saceanu, V., s.a., Sonics, or Conventional hydraulics?, Fifth International Conference on Hydraulic Machinery and Hydrodynamics, Tomul 45 (59), Timisoara, 2000. 40. Pop, I. I., Saceanu. V., Marcu, I. L., s.a., Sonic Drives, Fifth International Conference on Hydraulic Machinery and Hydrodynamics, Tomul 45 (59), Timisoara, 2000. 41. Pop, I. I., Nicoara, C. S., Denes Pop, I., Marcu, I. L., Dinamica si Acustka Masinilor Unelte, Editura U.T.PRES, Cluj-Napoca, 2000. 42. Pop, I. I., Marcu, I. L., Khader, M., Pop Denes, I., Sonic power transmission, International MTcM 2001 Conference, Cluj-Napoca. 43. Pop, I. I., Marcu, I.L., Khader, M., Saceanu. V., Actionare hidraulicd altemantd trifazicd cu pistonase radiale, Tchnica si Inginerie, Editura Fundafiei pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 2001. 44. Pop, I. I., BSlc, G., Saceanu, V., Marcu, I. L., Determinarea pierderilor de presiune liniare pentru hidraulica sonicd, Tchnica si Inginerie, Editura Fundatici pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 2001. 45. Pop, I. I., Marcu, I. L., Modelarea matematicd si analiza comportdrii dinamice a sistemelor hidraulice cu debite alternante, Stiinja si Inginerie, Vol. I, Editura AGIR, Bucuresti, 2002. 46. Pop, I. I., Marcu, I. L., Denes Pop, I., Acponari hidraulice clasice, Editura U.T.PRES. Cluj-Napoca, 2003. 609

T r a t a t de t e o r i a s o n i c i t a t i i - Prof. univ. dr. ing. loan I. POP 47. Pop, I. I., Marcu, I. L., Personalildti in sliinfa si tehnica - Gogu Constantinescu, Editura AGIR, Bucuresti, 2003. 48. Pop, I. I., Denes Pop, I., Marcu, I. L., Actionari hidraulice moderne. Pneumatics, Editura U.T.PRES, CIuj-Napoca, 2004. 49. Pope, D., Guns, Hamlyn Publishing Group, London, pp. 232-233, 1969. 50. Rouse, H., Ince, S., History of Hydraulics, Iowa Institute of Hydraulic Research 1957, Dover Publications, New York, 1963. 51. Saceanu, V., Cercetdri si contribufii privind imbunatdtirea sistemelor de actionare sonice, Teza de doctorat, Cluj-Napoca, 2004. 52. Snowdon Gamble, C. F., The Story of a North Sea Air Station, Neville Spearman, London, 1928. 53. Sucala, F., Organe de masini, Editura Transilvania Press, CIuj-Napoca, 1994. 54. Supf, P., Das Buch der Deutschen Fluggeschichto, Drei Brunnen Verlag, Stuttgart, 1958. 55. Analele Minelor din Romania, Stiinta sonica si aplicatiunile ei, Anul II, Nr. 5, pg. 363-378, Bucuresti, Decembric 1919. 56. Analele Minelor din Romania, Stiinfa sonica si aplicatiunile ei, Anul III, Nr. 1, pg. 1-17, Bucuresti, Ianuarie 1920. 57. Hidrotehnica, Ing. Gogu Constantinescu, Nr. 9, Vol. 5, pg. 285-324, Bucuresti, Scptembrie 1960. 58. Ministry of Defence, War in the Air, Vol. V, Ch. 11, para 148; Vol. Ill, Ch. VI, para 364. 59. Ministry of Defence, (RAF) monograph, Aircraft Armament, Vol. 11, p. 14,1919. 60. RAF Handbook of "C.C" Gear, The Constantinesco Fire Control Timing Gear, Issued by the Air Board, 38 pp., In RAF Museum Library, Hendon, Ref. No. 001242. 61. RAF Handbook, The Constantinesco Gear, Publication 17 issued by the Air Council, 33 pp., In RAF Museum Library, Hendon, Ref. No. 001242. 62. The Society of World War I Aero Historians, Description of "C.C" Gears used by U.S. Air Force on D.H.4 Planes, Cross and Cockade Journal, Vol. 16, No 2, pp. 154-160, 1975. 63. ***, HUTTE - Manualul Inginerului, Editura AGIR, Bucuresti, 1947. 64. ***, Mica encic/opedie matematicd, Editura Tehnica, Bucuresti, 1980. 65. www.ep.cspacenet.com 66. www.european-patcnt-office.org/epo/addresses/adresses_e.htm 67. www.fluid.power.net 68. www.patcnt.gov.uk/patent/legal/patrules.htm 69. www.uspto.gov

610