(10p.)1.Substantivul noroc este repetat de două ori în însemnarea de pe marginea
manuscrisului eminescian,ceea ce subliniază importanța acordată de poet.În poem însă,termenul apare prima dată în partea a doua.Ce semnificație consideri că are?Scrie două- trei enunțuri în care noroc să aibă alte sensuri decât acela în poem.
(10p.)2.Precizează raportul dintre Hyperion și Demiurg,având în vedere folosirea alternativă a
apelativului părinte,și a formei de plural noi.
(10p.)3.Motivează refuzul luceafărului de a-i deveni fetei de împărat stea cu noroc.
(10p.)4.Identifică trăsăturile fetei de împărat,în dubla ei ipostază:cea de ființă umană atrasă de
absolut(evidentă în relația cu Luceafărul)și cea de îndrăgostită restituită condiției pământene prin iubirea ei pentru Cătălin.
(10p).5.Luceafărul apare și el în mai multe ipostaze.Identifică-le și enumeră caracteristicile
acestora.
(10p.)6.Interpretările Luceafărului sunt numeroase.Discutați interpretarea pe care o dă
Nicolae Manolescu într-o analiză a poemului:,,Luceafărul are în vedere,deopotrivă,condiția omului.Suntem cu toții terești și divini,muritori și nemuritori,ne transcedem condiția și rămânem prizonierii ei.Luceafărul este poemul dualității esențiale a omului supus unui destin și unei naturi care-i sunt date și tinzând să le depășească.”
(30p.)7.Argumentează,într-un eseu de una-două pagini despre condiția omului de geniu în
poemul Luceafărul de Mihai Eminescu.
Poți folosi următoarea ordine a ideilor:
-încadrarea poetului în epocă și în curentul literar,locul poemului Luceafărul în creația
autorului;
-prezentarea tematicii textului și a tipului de lirism;
-ilustrarea antitezei principale a textului:om de geniu-om obișnuit,prin personajele –măști,cu
ipostazele specifice urmărite pe parcursul textului;
-concluzie privitoare la felul în care se configurează,în poezia lui Eminescu,imaginea omului
de geniu. 1.Cvantul ’’noroc’’ care apare în partea a doua are semnificatia de a-și cauta norocul. Enunturi: Imediat cum stranută,el îi spuse:Noroc! Eu am dat noroc cu George.
2.Hyperion și îi cere Demiurgului sa îl dezlege de nemurire prin apelativul ’’parinte’’ dar
acesta nu întelege și nu îi accepta dorința.Demiurgul reprezinta Dumnezeu,iar Hyperion este Luceafăru.Prin apelativul ’’noi’’ se arată că Hyperion și Demiurgul sunt genii,reprezentați de absolut.