CAIET DE SARCINI Cod: CS -0100/2010

CNCF,,CFR’’SA LINII DE CALE FERATA. Editia: 1

DIRECTIA LINII CONSTRUCTII NOI, REABILITARI,
Pagina 3 din 100
MODERNIZARI.

CNCF,,CFR’’SA AFER

DIRECTOR GENERAL DIRECTOR GENERAL

CAIET DE SARCINI

LINII DE CALE FERATA

CONSTRUCTII NOI, REABILITARI, MODERNIZARI.
SUPRASTRUCTURA SI INFRASTRUCTURA.

DIRECTOR EXPLOATARE DIRECTORI LINII

 1. GENERALITĂŢI
1.1 Obiect
Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice, pentru lucrarile si materialele, receptia si garantia
produselor/serviciilor incluse in lucrarile de montare suprastructura.

1.2 Domeniul de aplicare

Prevederile caietului de sarcini sunt utilizate la executia lucrarilor de montare suprastructura linii de cale
ferata, la constructii noi, reabilitari si modernizari de linii de cale ferata, cu urmatoarele caracteristici :
- viteze de circulatie de maxim 200 km/h ;
- sarcina pe osie maxim 250 KN ;
- ecartament normal, 1435 mm ;
- inclinarea sinei de rulare in linie curenta si directa 1/20 sau 1/40 ;
- declivitate maxima 12,5 ‰ ;
- cale cu joante si cale fara joante ; cale balastata sau nebalastata;
- traverse din beton;
- prinderi elastice.

1.3. Categoria şi clasa de importanţă

Calea ferată se încadrează în categoria construcţii de importanţă deosebită conform HG 766 / 1997.
Documentaţia se va verifica în domeniul construcţii căi ferate cap. A5, B3, D3.
1.4. Clasa de risc conform OMT nr.290/2000
Produsele feroviare ce alcătuiesc suprastructura c.f., lucrarile aferente de terasamente, poduri si podete,
viducte si tuneluri, se încadrează în clasa de risc 1A, conform prevederilor OMT nr. 290/2000.
1.5. Durata normală de funcţionare
Durata normală de funcţionare a lucrărilor proiectate conf. HG 2139/30.11.2004 este de 50 de ani pentru
linii c.f. cu ecartament normal.

1.7. Condiţii de siguranţa circulaţiei

Siguranţa circulaţiei se asigură prin respectarea prevederilor din:
- Instrucţia nr. 314 : Norme şi toleranţe pentru construcţia şi întreţinerea căii. Linii cu
ecartament normal ediţia 1989.
- Instrucţia nr. 341: pentru alcătuirea, întreţinerea şi supravegherea căii fără joante.
- Completări la Instrucţia nr. 341 privind alcătuirea, întreţinerea şi supravegherea căii fără joante
pe podurile metalice nebalastate aprobate cu Ordin M.T. nr 290/1995
- Prescripţii tehnice pentru alcătuirea, întreţinerea şi supravegherea căii fără joante pe podurile
metalice nebalastate - elaborată de DGI şi REFER în anul 1995
- Prescripţii pentru sudarea reperelor aparatelor de cale folosind sudura aluminotermică, nr.
114/3/470/1998 - elaborată de DGI
- Prescripţii tehnice pentru alcătuirea, întreţinerea şi supravegherea căii fără joante în curbele cu
rază mai mică de 375 m - elaborate de AFER şi avizate de CNCF - CFR - SA cu document de
avizare CTE nr. 10/07.04.2000
 - Instrucţia nr. 328: tratarea transporturilor negabaritice.
- Instrucţia nr. 300: întreţinere a liniilor ferate ediţia 1982.
- Instrucţia nr. 317: pentru restricţii de viteză şi închideri de linie ediţia 2004.
- Instrucţia nr. 305: termenele de revizie a căii ediţia 1997.
- Instrucţia nr. 002: Regulament de Exploatare Tehnică Feroviară ediţia 2001.
- Instrucţia nr. 4: de semnalizare ediţia 2001
- Instrucţia nr. 100: de mişcare ediţia 1997.
- Instrucţia nr. 200: de remorcare şi frânare ediţia 1998.
- Instrucţia nr. 303: Instrucţiuni pentru lucrările de reparaţie capitală a liniilor de cale ferată din
2003
- Instrucţia nr. 340: pentru circulaţia maşinilor şi utilajelor pentru construcţia şi întreţinerea căii
din 2003
- Instrucţia nr. 003: pentru prevenirea şi cercetare accidentelor şi evenimentelor de cale ferată
din 2000
- Instrucţia nr. 348: controlul nedestructiv al şinelor

1.8. Condiţii de protecţia şi igiena muncii, PSI.

1.8.1. Protecţie şi igiena muncii
În vederea prevenirii eventualelor accidente de muncă în timpul execuţiei lucrărilor trebuiesc respectate
măsurile de tehnica securităţii muncii conform „Norme de protecţie a muncii specifice activităţii de
construcţii montaj pentru transporturi feroviare, rutiere şi navale,” din 1982 aprobate prin Ordinul M.T. nr.
9 din 25 iunie1982 şi Legea 90/1996 – Legea protecţiei muncii şi norme metodologice de aplicare.
Pe timpul execuţiei lucrărilor s-au prevăzut agenţi de avertizare pentru protecţia muncitorilor.
Constructorul va avea grijă ca atunci când va fi necesar să ia măsuri speciale de protecţie.
1.8.2. P.S.I.
Pe timpul executării lucrărilor se vor respecta prevederile următoarelor normative referitoare la paza
contra incendiilor:
- Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor M.I. Nr. 381/04.03.1993 şi M.L.P.A.T.
Nr.7/N/03.03.1993 publicat în Monitorul Oficial;
- C300 – 94 Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de
construcţii şi instalaţii aferente acestora - M.L.P.A.T. Nr.20/11.1.07.94, publicat în Buletinul
Construcţiilor Nr.9/1994.
- Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi de dotare cu mijloace tehnice de stingere pentru
unităţile M T din 1981.

1.9. Condiţii de mediu

Lucrările de suprastructură c.f. prevăzute în acest proiect nu emană în mediul ambiant substanţe toxice
sau reziduale care să altereze în vreun fel calitatea apei, aerului, solului sau subsolului, deci nu
influenţează negativ mediul înconjurător şi nu trebuie luate măsuri suplimentare conf. Legii 137/1995
“Legea protecţiei mediului”.
Avându-se în vedere că execuţia lucrărilor de suprastructură c.f. este legată de anumite condiţii locale de
mediu, privind clima şi fenomenele naturale, acestea sunt:
- temperatura aerului: media anuală: 5-9C, maxima absolută: + 32C, minima absolută: -
33C
- îngheţul: adâncimea maximă de îngheţ este 90 - 100 cm (conform STAS 6054/77)
- umezeala relativă: iarna: 80-84%,vara: 64-72 %

1.10.Termene de garanţie
Durata de exploatare a căii ferate până la următoarele reparaţii capitale se stabilesc conf. prescripţiilor
tehnice transmise de CNCF “CFR” – SA cu nr. 5 / 4 / 584 / 1999.
Termenul de garanţie pentru materialele de cale (şină, traverse, materiale de prindere, aparate de cale)
este de 5 ani. Termenul de garanţie pentru suduri este de 5 ani.
Termenul de garanţie pentru geometria căii, la toleranţele de exploatare, este de 24 luni.

1.11.Conditii privind protectia muncii

Prezenta documentaţie se referă la realizarea lucrărilor de protecţia mediului, inclusiv lucrările
pregătitoare, lucrări de instalare/ construcţie şi închiderea şantierului.
Lucrările de protecţia mediului referitoare la lucrările care se execută se încadrează in clasa de risc 2
conform Ordinului Ministerului Transporturilor nr. 290/2000.
Condiţii generale
- Executantul (contractorul) trebuie să aibă în vedere măsurile organizatorice şi tehnologice
permiţând îndeplinirea condiţiilor din prezentul caiet de sarcini.
- Executantul (contractorul) va ţine cont de caracteristicile şantierului în scopul minimizării
impactului proiectului asupra mediului.
- Executantul (contractorul) se va informa pentru a verifica dacă lucrările vor fi realizate fără
probleme din punct de vedere a protecţiei mediului.
- Nu este admis că lucrările să aducă prejudicii mediului şi să împiedice lucrările de refacere a
mediului.
- În cazul în care executantul (contractorul) identifică prin observare şi/sau
supraveghere unele depăşiri ale limitelor admisibile, acesta le va raporta beneficiarului.
Beneficiarul va decide şi va da instrucţiuni pentru continuarea sau oprirea proiectului.

1.12.Consideraţii de mediu
Dacă este necesar să se amenajeze spaţii temporare pentru birouri de şantier, parking vehicole pentru
construcţie şi echipament greu sau utilaje, materiale de construcţie şi deşeuri, antreprenorul va obţine
aprobarea planului/proiectului de la beneficiar.
Executantul (contractorul) va lua măsuri împotriva generării/evacuării de apă tulbure. Dacă este necesar,
va fi plasat un ecran protector pe suprafeţele necesare pentru protecţia mediului acvatic împotriva
difuziunii apei tulbure.
Executantul (contractorul) nu va permite scurgeri şi nu va evacua/deversa produse petroliere sau alte
substanţe chimice pe sol sau în râuri şi canale.
Executantul (contractorul) va evalua condiţiile de stare a calităţii solului şi apei de pe amplasament.
Dacă va fi identificată deteriorarea solului şi modificarea caracteristicilor apei datorită scurgerilor de
substanţe petroliere şi/sau a altor poluanţi, atunci executantul (contractorul) va raporta această situaţie
beneficiarului şi apoi va lua măsurile necesare pentru remedierea/refacerea stării iniţiale a cadrului
natural (va îndepărta stratul de sol contaminat din şantier, va reface fondul arboricol etc).
Toate materialele rezultate din lucrări, cu potenţial de recuperare/reciclare vor fii depozitate în locuri
special amenajate şi predate beneficiarului .
Se va executa stropirea suprafeţelor de teren cu apa la zi în perioade secetoase şi curăţarea
corespunzătoare a mijloacelor de transport la ieşirea din şantier.

In timpul lucrărilor se vor lua toate măsurile de protecţia muncii şi de semnalizare a zonelor în
lucru, având în vedere ca se lucrează în multe zone sub trafic. De asemenea se va asigura
semnalizarea corespunzătoare pe timp de zi şi noapte a zonelor afectate de lucrări.
În cazul în care drumurile vor fi temporar închise datorită activităţilor de construcţie, executantul
(contractorul) va informa forurile competente cu câteva zile înaintea datei începerii lucrărilor.
Atunci când în vecinătatea zonei populate va fi generat un nivel înalt de zgomote şi vibraţii datorită
exploatării echipamentului greu, atunci echipamentul greu nu va fi utilizat de seara până dimineaţă
devreme pentru a minimiza impactul zgomotelor şi vibraţiilor asupra mediului de viaţă.
Deşi s-a estimat un impact redus pentru etapa de construcţie, daca Autoritatea de mediu solicită, se
poate întocmi un plan de monitorizare periodică a calităţii aerului in zonele de lucru pe durata realizării
proiectului, în special în zonele locuite. Periodicitatea, parametrii de măsurare şi amplasamentul
punctelor de control se vor stabili funcţie de graficul de derulare al lucrărilor.
Desfiinţarea şantierului
La terminarea lucrărilor, executantul (contractorul) va lua măsuri de desfiinţare a şantierului, astfel:
- Demolarea construcţiilor şi amenajărilor de şantier;
- Efectuarea amenajărilor necesare pentru redarea în folosinţa/fertilitate anterioară a pământului
- Înlăturarea tuturor efectelor şi a surselor de poluare a pământului (baze de producţie, ateliere
de reparaţii şi întreţinere utilaje, depozite de combustibil)
- Curăţirea locului din ampriza lucrărilor
Dacă executantul (contractorul) şi angajaţii săi vor contraveni contractului sau altor reglementări
competente referitoare la mediu, executantul (contractorul) îşi va asuma răspunderea.
Orice contravenţie stabilită de Agenţiile Teritoriale de Protecţia Mediului referitoare la modul în care au
fost afectate condiţiile de mediu – pe durata lucrărilor – revin în totalitate executantului (contractorului).

2. SUPRASTRUCTURA CAII FERATE.

2.1. Traseul optim
Se vor studia fie pe traseul vechi, fie pe traseu nou, minim trei variante noi de traseu, care sa
indeplineasca conditiile de performanta stabilite prin reglementarile europene, acordurile incheiate de
guvernul Romaniei precum si conditiile prezentului caiet de sarcini. Dupa realizarea acestor conditii se va
trece la intocmirea schitelor statiilor, astfel incat la intregirea traseului aprobat cu schitele statiilor sa nu
existe neconcordante privind conditiile mentionate.
De regula modernizarea/reabilitarea de linii de cale ferata se realizeaza pe vechiul traseu de cale, iar
acolo unde vechiul traseu limiteaza viteza de circulatie din cauza razelor, se vor realiza trasee noi,
adiacente, cu posibilitate de respectare a conditiilor impuse privind raza minima de 1500m. In zonele cu
relief de munte, unde nu se poate respecta conditia de R=1500m, raza minima sa fie de minim 800m,
pentru a putea utiliza prinderile elastice si a evita supralargirea caii in curba precum si viteza apropiata
de 160 km/h.

2.2. Geometria traseului de cale ferata

Suprainaltarea in curbele de cale ferata
Suprainaltarea normal a hn;
Raza minima a curbelor din traseu va fi minim 1500m; unde relieful nu permite realizarea
traseului pentru viteza de minim 160 km/h, se vor adopta raze cu aprobarea Directiei Linii; suprainaltarea
in curbe se va calcula cu formula :

hn=11,8*((V2 max.cal./R)-I) (mm), unde :

hn = suprainaltarea normal (mm);

Vmax.cal. =viteza maxima a trenurilor de calatori (km/h);
I =insuficienta de suprainaltare (mm);
R =raza curbei (m)
Insuficienta de suprainaltare ,,I‟‟ si acceleratia transversala necompensata ,,γt‟‟. Acceleratia
transversala necompensata ,,γt‟‟ se determina cu formula:
γt=I/150*(1+S) (m/s2)
unde,
γt = acceleratia transversal necompensata (m/s2);
I = insuficienta de suprainaltare (mm);
S =coefficient de suplete al materialului rulant si are valoarea de 0,4 (conform fisei UIC 703).
Alegerea valorilor de calcul se face in felul urmator:
- Conditii normale :
I=70mm si γt=0,65 m/s2; valorile se adopta pentru pentru proiectarea liniilor noi, sectoare de linii
noi, modificarea traseelor de linii existente in conditii de relief usor, de campie si deal, sau in
conditii limitative de amplasare a liniilor cf.
- Conditii maximale:
I=90mm si γt=0,85 m/s2; valorile se adopta pentru pentru proiectarea liniilor noi, sectoare de linii
noi, modificarea traseelor de linii existente in conditii de relief usor, de campie si deal, sau in
conditii limitative de amplasare a liniilor cf.
- Conditii exceptionale:
I=150mm si γt=1,40 m/s2; valorile se adopta pentru pentru proiectarea liniilor noi, sectoare de linii
noi, modificarea traseelor de linii existente in conditii de relief greu (deal, munte), sau in conditii
limitative de amplasare a liniilor cf. (Utilizarea acestor valori este recomandata numai cu utilizarea
materialului rulant corespunzator conditiilor impuse acestuia si numai pe baza unor incercari si
experimentari preliminare).
 Suprainaltarea maxima hmax.
Suprainaltarea maxima este cea mai mare suprainaltare ce se poate aplica intr-o curba. Se
determina cu formula :
Hmax=11,8*(V2 med.marfa /R) + E (mm),
Unde:
Vmed.marfa=viteza medie ponderata a trenurilor de marfa (km/h);
Vmed.marfa se calculeaza cu formula
Vmed.marfa=(n1*V1+n2*V2+…+ni*Vi)/ (n1+n2+…+ni) unde i=numarul zilnic al trenurilor de marfa;
R= raza curbei (m);
E=excesul de suprainaltare (mm). La CFR, E are urmatoarele valori:
- 70mm pentru trafic zilnic min 60 000 tone brute;
- 80mm pentru trafic zilnic cuprins intre 30 000 si 60 000 tone brute;
- 90mm pentru trafic zilnic maxim 30 000 tone brute;
Suprainaltarea efectiva hef este suprainaltarea ce se aplica in curba si se determina functie de :
Raza curbei (R), viteza maxima a trenurilor de calatori (Vmax.cal. ), insuficienta de suprainaltare (I), viteza
medie a trenurilor de marf (Vmed.marfa), intensitatea zilnica a traficului trenurilor de marfa, excesul de
suprainaltare (E). Suprainaltarea efectiva trebuie sa indeplineasca conditia,
hn ≤ hef ≤ hmax
a) Curbe de racordare
Pentru valori rezultate din calcul de maxim 15 mm pentru hn, intre aliniamente si curbele circulare nu
se introduce curbe de racordare.
Pentru valori rezultate din calcul de minim 15 mm pentru hn, intre aliniamente si curbele circulare se
introduc curbe de racordare de tip parabola cubica, clotoida, sau alte tipuri, corespunzatoare nivelului
de confort propus.
Pe lungimea curbelor de racordare, suprainaltarea si curbura variaza liniar.
Lungimea curbelor de racordare pe liniile de trafic mixt se determina cu formula:
Lcr=0.01*hmax*Vmax (m).
Unde ;
Lcr=lungimea curbei de racordare corespunzatoare curbei circulare cu raza cea mai mica (Rmin) ce
asigura circulatia trenurilor de calatori cu viteza maxima.
hmax=suprainaltarea maxima (mm).
Vmax=viteza maxima a trenurilor de calatori.
b) Lungimea aliniamentelor intermediare
Intre curbele de racordare succesive (indiferent de sensul acestora) se calculeaza cu relatiile:
La=0.5*Vmax.cal. (m) pentru Vmax.cal.=160 km/h;
La=0.7*Vmax.cal. (m) pentru 160 km/h<Vmax.cal.≤ 200 km/h; unde La este lungimea aliniamentului
intermediar.
c) Lungimea curbelor circulare cu suprainaltare constanta sau fara suprainaltare este data de
relatia:
Lc=0.5*Vmax.cal. (m) pentru Vmax.cal.=160 km/h;
Lc=0.7*Vmax.cal. (m) pentru 160 km/h<Vmax.cal.≤ 200 km/h; unde Lc este lungimea curbei circulare.
 d) Racordarea declivitatilor in plan vertical
Pentru valori ale Δi≥2‰, racordarea in plan vertical a declivitatilor successive este:

Viteza (km/h) Raza (m) in conditii:

normale minimale
160 10 000 7000
161-200 16 000 10 000

e) Profilul in lung
Lungimea unui element de profil este minim suma tangentelor celor doua curbe de racordare a
declivitatilor (adiacente acestuia) si nu mai mica de 200m.Schimbarile de declivitate se fac in
aliniamente.
Declivitatea maxima conform TSI, trebuie sa fie de 12,5/1000. In tunel declivitatea trebuie sa fie minim
3/1000, sau declivitatea traseului adiacent. A se evita declivitatile de sens contrar in tunel.

2.3. MATERIALE DE CALE

Se vor utiliza materiale noi. Materialele ce urmeaza a fi utilizate la realizarea suprastructurii liniei de cale
ferata, trebuie sa fie omologate / agrementate AFER. In acest sens se vor prezenta specificatii tehnice
conform modelului AFER, spre avizare la CNCF,,CFR‟‟SA si apoi la AFER. Fiecare produs / serviciu va
avea instructiuni de utilizare, exploatare si intretinere. Acest document va fi prezentat CNCF,,CFR‟‟SA
spre avizare in vederea utilizarii la pe reteaua de cai ferate.
Garantia materialelor utilizate la realizarea suprastructurii este de 5 ani de la data introducerii in cale.
Produsele/serviciile se vor aplica conform normelor europene; cele care nu au echivalent se vor aplica
dupa normele DB.
 2.3.1. ALCATUIREA STANDARD A SUPRASTRUCTURII CF
PENTRU UN TRAFFIC 10.000 to/zi<TBR<30000 to/zi
Sarcina pe osie 22,5 to/osie;

Viteza locala in km/h

Starea materi
Index A

Index B
Nr.
Componenta
crt. Tipul
suprastructu Observatii
componentei
rii

V≤80

120<V<1
V=160
V>160
1 1 60E2 80<V≤12
nou

SINA 2 54E4 Daca nu exista sina

nou

54E4 veche care sa

corespunda
parametrilor tehnici
2 1 B90 cu prindere 1 La v>230 km/h
nou

W14k900
treapta 1 dupa 2 25 buc la intrarea cat
DBS 918235 si la iesirea de pe
aparatele de cale, pe
liniile directe
3 La trecerile la nivel
2 B90W cu 25 buc la intrarea cat
nou

prindere W3 si la iesirea de pe
687a/686a aparatele de cale, pe
liniile directe, la
TRAVERSE trecerile la nivel
SI PRINDERI 3 B70 cu prindere Doar la V≤230km/h si
nou

W14k900 r>800m
treapta 1 dupa
DBS 918235
4 B70 cu prindere 1
vechi

W14k687a/686a 2 Doar in curbe cu raze

treapta 1 dupa
strins pentru a nu se
DBS 918235
interveni cu alte
tehnologii (sikas)
5 B70-2.4 cu
nou

prindere
W14k687a/686a
3 1 Traverse din Se vor folosi traverse

nou
beton si prinderi din beton la aparatele
elastice de cale din liniile
secundare, indifferent
de tipul sinei
TRAVERSE
2 Traverse din Se vor folosi traverse

nou
si PRINDERI
beton si prinderi din beton la aparatele
pt APARATE
rigide de cale din liniile
DE CALE
secundare, indifferent
de tipul sinei
3 Traverse din Numai pe liniile

nou
lemn secundare cu
v<140km/h
4 1 60 cm La TBR ≥30 000 to/zi
indifferent de viteza,
diagrama va fi de 60
DIAGRAMA cm
TRAVERSEL 2 63 cm
OR
3 83 cm In linii cu traverse
metalice Y cu
TBR<20000 to/zi
5 1 Clasa S La V>230 km/h, in tunel
nou

numai piatra sparta

PIATRA noua spalata
SPARTA 2 Standard Doar pina la v≤230
vechi

km/h daca se merita

dpdv economic
6 1 50 cm

2 40 cm
PROFILARE 3 30 cm In linii cu traverse
metalice Y
4 20 cm
7 1 35cm La V>230 km/h
GROSIMEA
PRISMEI DE 2 30cm La v≤230 km/h
PIATRA 3 25cm Doar in cazuri
SPARTA exceptionale, conform
instructiei
8 1 USM –covor
cauciucat sub
patul de piatra
USM sparta
2 Traversa
placata cu covor
cauciucat
9 1 Fixator cu Pt aparate de cale cu
clichét, in plan sina 60E1(E2) sau
vertical glisant 54E4
FIXATOR DE 2 Fixator cu cleme Pt aparate de cale cu
MACAZ sina 65, 60, 54, 49.
3 Fixator Pt aparate de cale cu
incapsulat sina 60E1(E2) sau
glisant 54E4
10 ROLE Role, ale caror
PENTRU ax reazema pe
GLISAREA doua traverse
ACELOR adiacente

2.3.2. ALCATUIREA STANDARD A SUPRASTRUCTURII CF

Pentrut TRAFFIC TBR ≥ 30000 to/zi

Sarcina pe osie 22,5 to/osie

Viteza locala in km/h

Starea materi
Index A

Index B
Nr.
Componenta
crt. Tipul
suprastructu Observatii
componentei
rii
120<V<1
V≤80
80<V≤12

V=160
V>160

1 1

2
nou

1 60E2 3 Numai pentru TBR ≥50

i 4
nou vech

SINA

1
Numai pentru TBR <50
2 54E4 2
Admis pt v=200km/h

2 1 B90 cu prindere 1 Numai pt v>230 km/h

nou

W14k900
treapta 1 dupa 2 25 buc la intrarea cat
TRAVERSE DBS 918235 si la iesirea de pe
SI PRINDERI aparatele de cale, pe
liniile directe
3 La trecerile la nivel
 2 B90W cu 25 buc la intrarea cat

nou
prindere W3 si la iesirea de pe
687a/686a aparatele de cale, pe
liniile directe, la
trecerile la nivel
3 B70W cu F F Doare la V≤230km/h si

nou
prindere r>800m
W14k900
treapta 1 dupa
DBS 918235
4 B70W cu 2 Doar in curbe cu raze
prindere W3 strins pentru a nu se
687a/686a interveni cu alte
tehnologii (sikas)
5 B70W-2.4 cu nou 2
prindere W3
687a/686a

6 B70W54-BS-DB S-bahn
cu W3
687a/686a

7 Trvaverse din
nou

lemn pentru cale

noua

3 1 Traverse din
nou

beton si prinderi
elastice
TRAVERSE Pt v<160 km/h
si PRINDERI 2 Traverse din Se vor folosi traverse
nou

PT beton si prinderi din beton la aparatele

APARATE rigide de cale din liniile
DE CALE secundare, indiferent
de tipul sinei
3 Traverse din
no

lemn u
4 1 60 cm
DIAGRAMA
TRAVERSE
5 1 Clasa S La V>230 km/h, in tunel
nou

numai piatra sparta

noua
2 Standard Doar pina la v≤230
PIATRA
nou

SPARTA km/h daca se merita

dpdv economic
vech

i
6 1 50 cm F

PROFILARE 2 40 cm
3 20 cm
7 1 35cm La v>230 km/h
GROSIMEA
PRISMEI DE 2 30cm La v≤230 km/h
PIATRA 3 25cm Doar in cazuri
SPARTA exceptionale, conform
instructiei
8 1 USM –covor Numai pt cale noua
cauciucat sub Modulul patului
patul de piatra Cst=.12+/-0.03N/mmp;
sparta RIL 8241510
2 Traversa Modulul patului
USM sau placata cu placa Cst=.25+/-0.03N/mmp
traversa cu elastica
placa Modulul patului
elastica
Cst=.25+/-0.03N/mmp

Modulul patului
Cst=.25+/-0.03N/mmp

9 1 Aparate de cale
ve ve ch

SINA pt
cu 60E2
aparate de
cale 2 Aparate de cale
cu 54E4 h
10 1 Fixator cu
clichét
c

HRS
FIXATOR DE 2 Fixator vertical
MACAZ
3 Fixator
incapsulat
4 Fixator cu cleme
11 ROLE 1 EKOS
PENTRU
GLISAREA 2 ZRV
ACELOR
3 austroroll Numai in aparate cu tg
mai mica de 1/9, viteza
pina la 160 km/h.
 2.3.3. SINA

Pentru modernizarea căii de rulare pentru viteze de pînă la 200 km/h, inclusiv, CNCF ,,CFR‟‟ SA
utilizeaza tipul de şină 60E1 .
Norma dupa care se execută şina este SR EN 13 674. Şina se utilizează dupa cum urmează:
- În curbe cu raza R>500m se utilizează şina din oţel R260;
- În curbe cu raza R≤500m se utilizează şina din oţel R350HT;
Profilele optime de şină care se vor utiliza pot fi, E1 sau E2.
Sinele se inglobeaza in calea fara joante.
Lungimea şinelor noi :
- pentru liniile directe lmin ≥ 30 m pentru sina tip 60
- pentru liniile directe poate sa fie de 120m, 180m sau 360m pentru şina tip 60
Metoda de măsurare:
Şinele se măsoară la kilogram sau tonă

2.3.4. APARATE DE CALE

Pe reţeua CFR aparatele de cale trebuie să se utilizeze in urmatoarele conditii:

- Pe liniile de primire şi expediere a trenurilor în abatere, tangenta ≤ 1/14 iar R≥300m. Aceste
specificaţii sunt valabile şi pentru liniile nou construite/modernizate/reabilitate. Schimbatorii in
incinta statiilor pe care exista o circulatie mai intensa, prima abatere dupa directa, sa fie cel putin
schimbatori simpli TIP 500 - 1:14, iar restul schimbatorilor pe care circulatia nu este asa intensa
sa fie schimbatori simpli TIP 300 – 1:14
- Vitezele pe aparatele de cale, pe directa, sunt următoarele : pe liniile directe viteza este viteza
maximă a liniei, iar pe liniile în abatere viteza este functie de raza schimbatorului:
 raza = 1200m, tg=1/18,5, V= 100km/h;
 raza = 760m, tg=1/18,5, V=80 km/h;
 raza = 500m, tg=1/14, V=60 km/h;
 raza = 300m, tg=1/14, V=50 km/h.

Se pot utiliza si alte raze, fie pentru a mari viteza de circulatie in abatere, fie de inscrierea traseului in
configuratia terenului de traversat;

- Aparatele de cale, se pot amplasa si in curbe, cu acordul CFR.

- La intrare si la iesire, pe liniile directe, ale aparatului de cale se introduc 25 de traverse din beton
armat (traversa model B90) care sa faca trecerea de la calea curenta (cu traversa model B70) la
cea de pe podul balastat model (traversa model B93). Acest tip de traversa (B90) are suprafata
de rezemare intre suprafata de rezemare a modelelor B70 si respectiv B93.
- Tipul de şină (profilul) pentru aparatul de cale trebuie să fie de acelaşi tip cu şina din liniile pe
care se racordează. Dacă nu sunt de acelaşi tip aparatul de cale va fi protejat cu panouri de
racordare (tranzitie).
- Aparatele de cale de pe liniile directe şi liniile de primiri - expedieri vor fi echipate cu fixătoare de
macaz cu cleme, clichet sau capsulat; deasemeni vor fi prevazute cu dispozitive de control
pozitie ace (sau varful inimii mobile ); pentru reducerea fortelor de actionare, deplasarea acelor se
face pe role, ale caror ax se monteaza pe doua traverse invecinate;
 - Fixatorul se monteaza in traversa metalica multifunctionala, executata din otel, traversa ce
protejeaza fixatorul si elimina posibilitatea formarii de lasaturi oarbe;
- Joantele Izolante Lipite se monteaza pe abatuta schimbatorului; eclisele joantei izolante sunt de
tip consolidate (ranforsate).
- Aparatele de cale se livreaza montate si se transporta la amplasamentul final cu vagoane
speciale.
- Aparatele de cale se livreaza impreuna cu suportul pentru electromecanism si barele reglabile
pentru semnalizare.
- Joantele interioare se sudeaza si aparatele de cale se inglobeaza in calea fara joante.

2.3.5. SCHIMBATOARE SIMPLE DE CALE FERATA

Pe linie directa si curenta, schimbatoarele simple sau simetrice, sunt de raza 300m, 500m, 760m
1200m, sau alte raze functie de viteza necesara de realizat. Pentru situatii in care capetele in care
trebuie amplasate schimbatoarele sunt in curbe, se vor proiecta si executa aparate de cale cu linia
directa si abatuta, in curba. Reperele de rulare se executa din sina otel calitatea R350HT conform EN
13674-1. Ecartamentul pe schimbator trebuie sa fie de 1435mm, sarcina pe osie sa fie de 225 KN, viteza
de circulatie pe directa, minim 200 km/h. Inclinarea reperelor de rulare (ace, contraace) este de 1/20.
Cota de protectie a inimii trebuie sa fie de 1394mm la inima turnata si 1395mm la inima mobila si la inima
clasica. Cota de libera trecere peste inima de incrucisare (turnata sau clasica ) trebuie sa fie min
1356mm.
Macazul are ace flexibile executate din sina profil 60(49)E1A1 conform EN 13674-2, otel calitate
R350HT conform EN 13674-1, iar contraacele din sina profil tip 60(49)E1 conform EN 13674-1, otel
calitate R350HT conform EN 13674-1. Coada acului se prelucreaza termic, in vederea racordarii
profilului sina-ac la sina normala. Placile cu alunecator se fixeaza de traversa cu prindere directa
elastica. Acul si contraacul, pe zona de contact in timpul inzavorarii, se prelucreaza mecanic cu o singura
inclinare. Fixatorul de varf de macaz este de tip capsulat sau cu clichet (inzavorare in plan vertical), fara
ungere exterioara, ecologic, si cu role pentru manevrarea macazului de tipul cu ax ce reazema pe doua
traverse invecinate. Sistemul de role se monteaza intre a cincea si a sasea traversa, succesiv. Functie
de lungimea acelor se prevad fixatoarele secundare actionate fara bare de transmisie. Fixatorul de varf si
cele secundare, trebuie sa fie apte a functiona in conditii de siguranta, la deplasarile relative dintre ace si
contraace. Pe macaz intre traversa penultima si antipenultima se monteaza dispozitiv de limitare a
deplasarilor, tip cep si furca sau alt tip. Traversele limitrofe fixatorului sa fie legate la partea inferioara cu
placi metalice de 12mm grosime din otel OL 37, pe capete, de dimensiuni 1000mm*900mm sau
traversele limitrofe sa fie inlocuite cu traversa metalica casetata cu functii integrate.
Sinele de legatura se executa din sina profil tip 60E1 (49E1) conform EN 13674-1, otel calitate R350HT
sau R 260, conform EN 13674-1. Inclinarea sinelor de legatura este 1/20. In cuprinsul sinelor de
legatura de pe abatere se monteaza JIL-urile. JIL-urile se executa cu eclise ranforsate (consolidate) si cu
4 sau 6 suruburi orizontale . Eclisele se prelucreaza pentru a asigura fixarea JIL-ului pe traverse cu
acelasi tip de prindere utilizata pe restul aparatului de cale (daca este cazul). Caracteristicile tehnice ale
JIL-urilor sunt:
- Forta de deblocare 2000kN;
- Sageata la incercarea din incovoiere static, maxim 3,0mm (distanta intre reazeme de 1000mm);
- Rezistenta de izolatie 30Megaohmi;
- Dupa incercarea dinamica la 3milioane de cicluri, JIL-ul sa fie functional.
Inima de incrucisare este de tip turnata (cu aripi suprainaltate, compozitie chimica 14% mangan), sau
mobila. La schimbatoarele cu inima mobila nu se monteaza contrasina. Cota de protectie a inimii
(turnata) este 1394mm, iar a inimii mobile si, clasica sau mobila, 1395 mm. Duritatea otelului din inima
din incrucisare este de 380-425HB. Contrasinele se executa din profil 33C1, conform EN 13674-3.
Contrasina se monteaza cu 20 mm mai sus decat suprafata sinei de rulare. Suportul contrasinei este
independent de prinderea sinei de rulare sau comun cu sina de rulare. Tipul de prindere in zona inimii de
incrucisare sa fie asemenea celei de pe macaz.
Prinderea sinei de traverse sa fie elastica, directa. Prinderea trebuie sa asigure:
- forta de fugire in lungul sinei de 14-16KN;
- forta de apasare min 20KN.
Traversele din beton pe care se monteaza schimbatorul au sectiunea 280/300mm si inaltimea de
220mm (traverse tip B93). Lungimea traverselor din beton armat pe schimbator este de 2,2m pana la
4,8m. Momentul de incovoiere de calcul al traversei din beton armat este de +/-21kNm. Traversele
trebuie sa corespunda EN 13 230 si Caietului de sarcini CFR nr 56/2000-,,Traverse din beton pentru
prinderi elastice‟‟.
Placutele din prindere, sub talpa sinei, sunt de 6mm grosime pe macaz si zona inimii de incrucisare si
de 7-9 mm pe zona sinelor de legatura. Placuta de sub talpa sinei trebuie sa corespunda EN 13 146-2.
Placutele se executa din cauciuc ; pe macaz, sub placa metalica cu alunecatori se introduce placa din
cauciuc de 4-5mm grosime.

Abateri limită la executia aparatelor de cale

Aceste abateri sunt valabile pentru schimbatorul de cale si traversarea dubla jonctiune.
o ordonatele de montare a firului curb exterior +/-1.0 mm
o jocul dintre acul activ şi proţapi pe zona de contact max. 0.5 mm
o grosimea alunecătorilor +/-0.3 mm
o jocul acului pe alunecător max. 0.5 mm
o păsuirea acelor pe contraace, pe zona de lipire dintre ele max. 0.5 mm
o lungimea reperelor de rulare +/-2.0 mm
o lungimea porţiunii constante de ghidare a contraşinelor +0/-1 mm
o perpendicularitatea axei găurilor din talpa acelor pentru fixarea dispozitivelor de
manevrarea şi zăvorâre alternativă a acelor faţă de axa liniei directe max. 2.0 mm
o dimensiunile găurilor de eclisare provizorie la joante +/-1.0 mm
o adâncimea jgheabului măsurată în dreptul penelor de asamblare a reperelor de rulare
+/-1.0 mm
o la supraînălţarea contraşinei faţă de nivelul superior al şinei de rulare +/-2.0 mm
o prelucrarea în plan vertical şi orizontal:
 vârf ac +/-1.0 mm
 vârf inimă +0.5/-2 mm
o lungimea macazului +/-2.0 mm
o lungimea inimii simple +/-3.0 mm
o lungimea totală a schimbătorului simplu de cale +/-8.0 mm
o distanţa de la punctul matematic al inimii la sfârşitul
schimbătorului simplu de cale +/-2.0 mm
 o distanţa între ac şi contraac în dreptul dispozitivului de manevrare
şi zăvorâre +/-3.0 mm
o distanţa între ac şi contraac la sfârşitul lor +/-1.0 mm
o distanţa între muchiile de rulare ale inimii:
 la începutul aripilor +/-1.0 mm
 la sfârşitul cozilor +/-2.0 mm
o ordonatele firului curb exterior +/-1.0 mm
o Ecartament
 pe macaz, şine de legătură, începutul şi sfârşitul inimii +/-1.0 mm
 pe zona de ghidare la contraşine şi jgheabul constant al inimii +/-0.5 mm
o Lăţimea jgheaburilor la inima simplă:
 la gâtul inimii +1.5/-0.5 mm
 zona jgheabului constant +1.0/-0 mm
 la 150 mm de capetele aripilor şI la sfârşitul acestora +/-2.0 mm
o Lăţimea jgheaburilor la contraşini:
 pe zona constantă +0/-1.0 mm
 la 150 mm de capete +/-1.0 mm
 la sfârşitul capetelor contraşinelor +/-2,0 mm
Echerul joantelor 5mm.

2.3.5.1. TRAVERSARE DUBLA JONCTIUNE (TDJ)

A se evita pe cat e posibil utilizarea TDJ. Pe linie directa si curenta, nu se amplaseaza traversarea dubla
jonctiune. Traversarea dubla jonctiune are de raza 190m. Cu aprobarea CFR, poate avea si alte raze.
Reperele de rulare se executa din sina otel calitatea R350HT conform EN 13674-1. Ecartamentul pe
traversare trebuie sa fie de 1435mm, sarcina pe osie sa fie de 250 KN, viteza de circulatie pe directa,
maxim 100 km/h. Inclinarea reperelor de rulare (ace, contraace) este de 1/20.
Macazul are ace flexibile executate din sina profil 60E1A1 (sau 49E1A1) conform EN 13674-2, otel
calitate R350HT conform EN 13674-1, iar contraacele din sina profil tip 60E1(sau 49E1) conform EN
13674-1, otel calitate R350HT conform EN 13674-1. Placile cu alunecator se fixeaza de traversa cu
tirfoane. Acul si contraacul, pe zona de contact, se prelucreaza mechanic, cu o singura inclinare.
Fixatorul de varf de macaz este de tip capsulat sau cu clichet (inzavorare in plan vertical), fara ungere
exterioara, ecologic. Fixatorul trebuie sa fie apt a functiona in conditii de siguranta la deplasarile relative
dintre ace si contraace.
Sinele curbe se executa din sina profil tip 60E1 (sau 49E1) conform EN 13674-1, otel calitate R350HT,
conform EN 13674-1. JIL-urile se executa cu eclise ranforsate (consolidate) si cu patru buloane
orizontale . Caracteristicile tehnice ale JIL-urilor sunt:
Forta de deblocare 2000kN pentru sina 60E1 si 1500kN pentru sina 49E1;
Sageata la incercarea din incovoiere static, maxim 3,0mm (distanta intre reazeme de 1000mm);
Rezistenta de izolatie 30Megaohmi;
Dupa incercarea la 3 milioane de cicluri, JIL-ul sa fie functional.
Prinderea sinelor de legatura de traversa sa fie de tip elastica.
 Inima de incrucisare este de tip turnata (cu 14% mangan) cu aripi suprainaltate. Cota de protectie a
inimii este 1395mm. Duritatea otelului din inima din incrucisare este de 380-425HB. Contrasinele se
executa din profil 33C1, conform EN 13674-3. In zona inimilor simple contrasina 33C1 se monteaza cu
20 mm mai sus decat suprafata sinei de rulare. In zona inimii duble se monteaza contrasina 47C1, mai
sus decat sina de rulare cu minim 45mm. Suportul contrasinei este independent de prinderea sinei de
rulare. Tipul de prindere in zona inimii de incrucisare sa fie asemenea celei de pe macaz. Pe zona
inimilor duble se va utilize contrasina tip 47C1-conform EN 13674-3.
Traversarea se monteaza pe traverse din beton sau din lemn.
Traversele din beton pe care se monteaza schimbatorul, au forma prismatica, cu sectiunea
280/300mm * inaltimea de 220mm. Lungimea traverselor din beton armat pe schimbator este de 2,2m
pana la 4,8m. Momentul de incovoiere de calcul al traversei din beton armat este de +/-21kNm.
Traversele trebuie sa corespunda EN 13 230.
Traversele din lemn, sa fie conforme cu Caiet de Sarcini nr 22/1993-,,Traverse albe din lemn,
neimpregnate‟‟, dimensiuni in sectiune transversala 16cm*26cm. Traversele trebuie sa fie impregnate cu
substante de protectie fungica si antiseptica; subastantele de impregnare sa fie ecologice. Adincimea de
penetrare trebuie sa fie functie de esenta lemnului, de la 5mm capete/mijloc si 30mm la capete/10 mm
in mijloc, pentru stejar, respectiv fag.
Placutele din prinderea directa, sub talpa sinei, sunt de 5-6mm grosime, din cauciuc sau EVA, si sa fie
conform EN 13 146-2.

Caracteristici geometrice ale aparatelor de cale

CARACTERISTICI
Nr.
GEOMETRICE S60-1200- S60-760- TDJ
Crt 1:18,5 S60-300-1:9 S49-300-1:9
PRINCIPALE 1:14 60-190-1:9

1 tip şină 60E1 60E1 UIC 60 S49 S60

2 ecartament (mm) 1435 1435 1435 1435 1435

3 tangenta unghiului de 1:18,5 1:14 1:9 1:9 1:9

deviere
4 raza curbei în axa liniei 1200 760 300 300 190
deviate (m)
5 lungime totală (mm) 68817+600 54216 33231 33231 33176.8

6 lungime macaz (mm) 29036 24160 15901 14248 10545

7 lungime inimă (mm) 15575 12647 8059 8131 6091

distanţa dintre reperele

8 347.6 498.4 404.7 404.5 404.4
de rulare la sfârşitul
inimii (mm)
9 Cota de protectie a inimii 1394(1395) 1394(1395) 1395 1395 1394
de incrucisare (mm)
lăţimea jgheabului de
10 rulare dintre şină şi 40
41(40) 41(40) 40
contraşină pe zona 41
constantă (mm)
 CARACTERISTICI
Nr.
GEOMETRICE S60-1200- S60-760- TDJ
Crt 1:18,5 S60-300-1:9 S49-300-1:9
PRINCIPALE 1:14 60-190-1:9

lăţimea jgheabului de
11 44 44 44 44 44
rulare la inimă, pe zona
constantă (mm)
distanţa dintre faţa
neactivă acului în poziţia
12 deschis şi muchia de 160 160 160 160
rulare a contraacului
măsurată pe axa clemei 160
fixătorului de macaz
distanţa minimă între
acul inactiv şi contraac,
13 58 58 58 58
măsurată la sfârşitul
58
prelucrării acului minim
(mm)
adâncimea minimă a
jgheaburilor de rulare
14 50 50 50 50 50
măsurată în dreptul
penelor de asamblare a
reperelor de rulare (mm)
Conform Conform Conform Conform Conform
16 desen desen desen desen desen furnizor
poza traverselor
furnizor furnizor furnizor furnizor

2.3.5.2. AMPLASAREA APARATELOR DE CALE

Distanta intre doua grupe de aparate de cale, pe linie directa este dupa cum urmeaza:
- 0,5V (m) pentru viteze de pina la 160 km/h, inclusive, unde V reprezinta viteza de circulatie pe
directa exprimata in km/h;
- 0,7V (m) pentru viteze cuprinse intre 161 si 200 km/h, unde V reprezinta viteza de circulatie
pe directa exprimata in km/h;
Trecerea de pe un fir de circulatie pe celalalt fir al liniiei duble se realizeaza cu diagonala. Diagonalele se
realizeaza din schimbatoare simple de cale, in capetele statiei; de regula se amplaseaza doua diagonale
inverse intr-un cap de statie. Aliniamentul intermediar pe linia abatuta, masurat intre sfarsitul tangentelor
celor doua schimbatoare, trebuie sa fie minim 0,2Va(unde Va reprezinta viteza de circulatie maxima pe
abatuta, exprimata in km/h).
Distanta intre doua aparate de cale, amplasate varf la varf, trebuie sa fie de minim 30m.
Distanta intre aparatul de cale si punctele obligate (pod, podet, curba, trecere la nivel, etc. ) trebuie sa fie
de 0,4V.
Schimbatoarele de cale, amplasate varf la calcai, se amplaseaza in asa fel incat distanta intre PG-ul
primului si inceputul celui de-al doilea, sa fie minim 2,5*n (n reprezinta numitorul tangentei aparatului de
cale). Varful unui schimbator nu trebuie sa reazeme pe traversele lungi ale schimbatorului precedent.
Tipurile aparatelor de cale intr-o statie, sunt simetrice fata de axul statiei. Schimbatoarele care fac
legatura din directa in prima abatuta sa fie de acelasi tip cu cele din diagonale (R = minim 760m). In
statiile de pe liniile de viteza mare, se utilizeaza schimbatoare de raza minim 300m si tangenta maxim
1/9.
2.3.6. PRINDEREA SINEI DE TRAVERSE

Prinderea are rolul de a fixa şina de traversă. Tipurile de prinderi utilizate in linie curenta si directa, sunt
următoarele:
Prinderi elastice directe; aceste tipuri de prindere se fixează direct pe traversă, fără placa metalică
intermediară; între talpa şinei şi traversă se utilizează placuţa elastică din cauciuc sau EVA, de grosime
7-9mm, respective 6; şina este fixată de traversă cu ajutorul clemei elastice; clema elastică se fixează de
traversă prin intermediul unei ancore din fontă sau cu ajutorul unui şurub (tirfon) ; clema elastică, prin
deformare, asigură o forţă de apăsare pe talpa şinei în limite stabilite, dupa ce şurubul (sau ancora din
fonta) care o fixează a înmagazinat un lucru mecanic de deformatie. Domeniul de utilizare: linii de viteza
minim 160 km/h.
Pentru CFR, caracteristicile tehnice ale prinderilor trebuie sa fie (CS 191/1993-Prinderi elastice pentru
CFR):
- Forta de apasare pe talpa sinei, min 20kN;
- Forta de fugire in lung a sinei in prindere, min 12kN;
- Elasticitatea prinderii sa fie de min. 7 mm;
- Cuplul care produce rotirea sinei in prindere sa fie de min 0.25KNm/1grad;
- Declivitatea traseului de cale ferata, maxim 15‰;
- Rezistenta de izolare electrica min 5 kiloohmi; ( EN 13146-5);
Pentru declivitati mai mari de 12,5/1000, de pina la 40/1000, se utilizeaza prinderi elastice directe cu
forta de fugire in lung minim 18 KN.
Pe celelalte linii din statie (in afara de directe si primele abatute) se utilizeaza prinderea KS.
Prinderi elastice indirecte (KS) diferă de tipul rigid prin faptul ca în locul clestelui tip 49 se utilizează
clema elastică care, prin deformare, asigură o forţa de apăsare pe talpa şinei în limite stabilite, după ce
şurubul care o fixează a înmagazinat un lucru mecanic de deformaţie; tirfoanele (tip B5, Ss8) se fixează
în traversă din beton, prin intermediul diblurilor de plastic si inelele resort B25.

2.3.4. JOANTE IZOLANTE LIPITE

2.3.4.1.Domeniu de utilizare
Joantele izolante lipite se utilizează în cuprinsul aparatelor de cale, în linie curentă, pe liniile directe şi pe
liniile de abatere din staţii pentru separarea circuitelor electrice pe tronsoanele de linie, în vederea
asigurării funcţionării circuitelor de cale. Asamblarea se face cu eclise consolidate (ranforsate).
2.3.4.2. Tipul şi lungimea J.I.L-urilor
Joantele izolante lipite după tipul şinei sunt :
- tip 60 : pe liniile curente şi directe din staţii
- tip 65, 49 : pe liniile de abatere din staţii
Lungimile cupoanelor de şină utilizate la execuţia J.I.L – urilor vor fi conform Instrucţiunilor C.F.R. în
vigoare : l  30m
J.I.L – ul se va executa cu minim 6 buloane orizontale şi se va monta pe traverse de beton joantive
2.3.4.3. Componente
Joantele izolante lipite se compun din următoarele subansamble :
- şină tip U.I.C. 60 (60 E1) tip 65 şi tip 49 E1
- eclisa J.I.L (consolidata, ranforsata) prelucrata pentru tipul de prindere utilizat.
- bucşă izolatoare
- profil izolare
- şurub M27(60), M24(49):
- piuliţă BM27(60), BM24 (49):
- şaibă plată IP 27(60), IP24(49) :
JIL – urile amplasate pe liniile curente şi directe din staţii şi în cuprinsul aparatelor de cale de pe liniile
curente şi directe din staţii (pe linia în abatere a aparatului de cale) se execută din şină tratată tip UIC 60
(60 E1) din oţel marca 350 HT conform EN 13674.
JIL – urile amplasate pe liniile în abatere din staţii se execută din şină normală (netratată).
2.3.4.4. Materiale
Cupon şină : tip UIC 60 (60 E1) tip 65 şi tip 49 E1 de 15 m lungime;
- Fişă UIC 861 – 3/0 – Profil unificat şină UIC 60 si EN 13 674.
Eclisă :
- SR EN 10 025. Produse laminate la cald din oţeluri de construcţii nealiate. Condiţii
tehnice de livrare.
Eclisa se prelucreaza pentru a asigura fixarea jil-ului de traversa.
Şurub, şaibă, piuliţă
- şurub M 24 x 150: Gr. 10.9; STAS 3270-84
- şaibă plată IP 27:OLC 45; STAS 8796/3-89-Organe de asamblare de înaltă rezistenţă. Saibe
IP.
- piuliţă BM 24: Gr. 10; STAS 4071 – 89. Piuliţe hexagonale. Dimensiuni.
Aceste materiale (eclisă, şurub, şaibă, piuliţă) pot fi înlocuite cu alte materiale echivalente, din punct de
vedere al condiţiilor tehnice, cu aprobarea CFR.
Materiale izolatoare:
- Profil tip sina izolare
o material : textolit, sau echivalent import. SR EN 60 893 /1.
- Bucşă izolatoare
o material : textolit, sau echivalent import
- Strat de izolaţie
o material : ţesătură din fibră de sticlă, sau echivalent import
o grosimea stratului izolator : 1,8mm
Amestec de lipire
- material : metallon 2602 (răşină + întăritor), sau alt material echivalent, care să asigure
aceleaşi caracteristici tehnice
Cerinţele constructive şi funcţionale ale Joantelor Izolante Lipite sunt cuprinse în tabel
Nr.
Caracteristică Valoarea Observaţii
Crt.

Forţa minimă de deblocare a joantei Şină 49,54 = 1500KN

1
(alunecarea eclisei faţă de şină) Şină 60,65 = 2000KN

Săgeata maximă de încovoiere la Cu păstrarea izolaţiei

2 max. 3,0mm
200KN, cu distanţa de 1m între punctele electrice
de reazem
Rezistenţa minimă la oboseală cu proba
min. 3.000.000 Cu păstrarea izolaţiei
supusă la:
3
- sarcina maximă 200KN electrice
cicluri
- sarcina minimă 50KN
- distanţa între reazeme = 550mm
Rezistenţa minimă de izolaţie în stare
uscată , măsurată la 10 zile după Măsurată pe standul
4 30M
confecţionare, păstrate la min. 20 C şi de fabricaţie.
umiditate relativă de maxim 50%

2.3.5. CUPOANE DE TRANZITIE

Domeniul de utilizare
Cuponul de tranziţie se foloseşte la racordarea pe acelaşi fir al căii a două şine de tipuri diferite, pe liniile
în abatere din staţii.
Asamblarea celor două tipuri de şină se execută prin sudură cu „metoda electrică a topirii intermediare şi
a presiunii în capete”.
Tipuri, lungime
- cupoane de tranziţie tip 65 /60, 60/49, 65/49
- lungimea cupoanelor de tranziţie va fi de minim 7m.
Condiţii tehnice de calitate
- Materiale
o cupon şină tip S49/900A:
 laminată din oţel cu rezistenţa la rupere  880N/mm;
 dimensiunea conform STAS 2953 - 80;
 calitatea conform STAS 1900 - 89
o cupon şină: tip UIC60/900A
 laminată din oţel cu rezistenţa la rupere  900N/mm2;
 dimensiunea conform STAS 11198 - 79;
 calitatea conform STAS 1900 - 89, fişa UIC 860 – 0
o cupon şină: tip UIC65/835
 laminată din oţel cu rezistenţa la rupere  835N/mm2;
 dimensiunea conform STAS 11201 - 79;
 calitatea conform STAS 11201/1 - 80
Recepţia materialelor se face numai în prezenţa reprezentantului CNCF “CFR” - SA
Caracteristici fizice şi mecanice
- Rezistenţa la încovoiere statică
4Wx
P  0,7 
l
unde :
I = 1000 mm , distanţa dintre reazeme;
 = rezistenţa la rupere a oţelului de şină a tipului cel mai mic;
0,7 = coeficient care se aplică atunci când sudura nu este şlefuită pe tot conturul.
- Rezistenţa la oboseală
o Se verifică cu : Pmax. = 180 KN,Pmin. = 50 KN , l = 1000 mm (distanţa dintre reazeme);
o Valoarea : 3.000.000 cicluri fără rupere
Condiţii privind execuţia
Cuponul de tranziţie se execută din şine de cale ferată noi, fără defecte; acestea se verifică vizual şi cu
defectoscopul ultrasonic.
Parametrii de sudare sunt stabiliţi pentru tipul de şină mai mare; condiţia de bază la obţinerea calităţii
sudurii este încălzirea corespunzătoare şi matriţarea capătului care se sudează de la tipul de şină mai
mare. Faţa de rulare şi faţa de ghidare trebuie să fie în acelaşi plan, având toleranţa de  0.3mm
Polizarea sudurilor după debavurare cu respectarea următoarelor toleranţe:
abaterea maximă admisă la feţele active ale ciupercii în plan orizontal şi vertical după polizare este de : 
0.3mm măsurată cu o riglă metalică de 1m, aşezată cu mijlocul în dreptul sudurii.
Verificarea calităţii
Verificările de calitate sunt : de tip, de lot, de anduranţă
Verificările de tip sunt:
- 2 cupoane la încovoiere statică;
- 1 cupon la oboseală
Verificările de lot sunt:
- la fiecare 100 cupoane de tranziţie, 2 încercări la încovoiere statică
Verificările de anduranţă sunt:
- la 4 cupoane de tipuri diferite se măsoară timp de un an, de 2 ori (iarna şi vara), geometria
zonei sudate.
Cupoanele de tranziţie se supun următoarelor verificări şi încercări:
- verificarea dimensiunilor
- verificarea execuţiei şi a aspectului
- încercare la încovoiere statică
Se face pe un cupon de 1300 mm lungime aşezat pe 2 reazeme distanţate la 1000 mm.
Se aplică în cordonul de sudură o sarcină (P), dată de relaţia:
P  0,7   0,7  0,04Wx 
4Wx
l
unde :
I = 1000 mm , distanţa dintre reazeme;
 = rezistenţa la rupere a oţelului de şină a tipului cel mai mic;
Wx = modulul de rezistenţă pentru şina de tipul mai mic;
0,7 = coeficient care se aplică atunci când sudura nu este şlefuită pe tot conturul
 Sudura nu trebuie să se rupă la forţe mai mici decât cele rezultate din relaţiile de mai sus,
săgeata fiind de minim 15 mm.
- încercare la oboseală
Pe un cupon de 1300 mm aşezat pe două reazeme distanţate la 1000 mm se aplică, în
sudură sarcinile Pmax. = 180 KN şi Pmin. = 50 KN; cuponul nu trebuie să se rupă mai devreme
de 2.100.000 cicluri de încovoiere repetată.
- verificarea la anduranţă
Se aleg 4 cupoane de tranziţie de tipuri diferite şi pe durata unui an, o dată iarna în luna ianuarie şi o
dată vara, în luna august, se verifică cu liniarul şi lera, stabilindu-se deformaţiile sub circulaţie.
Dacă la una din încercările şi verificările prezentate mai sus rezultatele sunt necorespunzătoare, lotul se
respinge; acesta va fi înlocuit de executant pe cheltuială proprie.
Calitatea materialelor este garantată de producătorul acestora prin certificatul de calitate.

2.3.6. APARATE DE COMPENSARE

Domeniul de utilizare
- pe podurile metalice nebalastate, cu lungime mai mare de 60m, cu cale fara joante; prinderea
este identica cu cea utilizata pe traseul adiacent, fara conditii sau cu caracteristici asemanatoare; acele
se amplaseaza pe pod la capatul mobil, contraacele pe terasament; aparatul de compensare se
sudeaza de sinele de pe terasament;
- pe podurile metalice balastate, cu lungime mai mare de 100m, prindere cu rezilienta zero, cu
cale fara joante; acele se amplaseaza pe pod la capatul mobil, contraacele pe terasament; aparatul de
compensare se sudeaza de sinele de pe terasament;
- pe podurile masive din beton armat balastate cu cale fara joante-idem.
Aparatele de compensare pentru alte situatii se vor amplasa conform Instructiei 341.

Structură, tipuri

Aparatul de compensare a căii se compune din:

- două contraace din şină tip UIC 60 (60 E1) ;
- două ace din şină tip UIC 60 (60 E1);
- material mărunt de fixare.
Tipuri
Aparat de compensare a căii AC 60 –100÷600
Acele şi contraacele se execută din şină tratată tip UIC (60 E1) din oţel marca 350 HT conform
EN 13674.

Legarea cu şinele sudate

Legarea cu şinele sudate pe pod cu reperele aparatului de compensare (ac sau contraac) se va face prin
sudură.
2.3.7. TRAVERSE DIN BETON ARMAT

Domeniu de utilizare
Traversele de beton se utilizează pe liniile curente şi directe din staţii şi suporturile de beton se utilizează
la schimbătoarele de cale de pe liniile directe din staţii, cu următoarele caracteristici :
- linii în aliniament şi curbe cu R > 250m;
- ecartament ( conform Instr. 314):
o e = 1435 mm în aliniament şi curbe cu R > 350m;
o e = 1445 mm în curbe cu 250m < R  350m;
- sarcina pe osie: 250KN
- viteza maximă de circulaţie: 200km/h
- şină tip : 60E1
- înclinarea şinelor : 1:20
- ecartul de temperatură în exploatare : - 30C / +60C
- cale fără joante (sudată), sau cale cu joante
- distanţa între axele traverselor (poza traverselor) : 55  60 cm
- prisma căii (inclusiv pe poduri) : piatră spartă
- granulometria pietrei sparte (ciururi cu ochiuri pătrate): 31,5 – 50 mm.
Traversele se încadrează în clasa de risc 1A, conform O.M.T. 290/2000
Tipuri de traverse din beton şi suporturi din beton
Tipurile şi dimensiunile traverselor de beton şi suporturilor de beton sunt conform prevederilor din SR EN
13230 -1 (EN 13230-1) şi din „Normativul privind utilizarea traverselor de beton precomprimat la linii de
cale ferată” indicativ CD - 27 – 04.

Condiţii tehnice
Materiale
o Cerinţe generale
Toate materialele trebuie să fie conform standardelor europene în vigoare sau în lipsa acestora
standardelor naţionale. Alte materiale decât cele specificate mai jos nu trebuie utilizate decât cu acordul
clientului. Toate materialele utilizate trebuie să fie omologate sau agrementate AFER.
Se recomandă selecţionare foarte atentă a materialelor pentru a se asigura durabilitatea pe termen lung
a betonului. Trebuie avut în vedere prevederile referitoare la rezistenţa la îngheţ/dezgheţ, la porozitate şi
la rezistenţa la abraziune.
Dacă agregatele conţin varietăţi de silice sensibile la alcalii (Na2O şi K2O provenind din ciment sau din
alte surse) şi dacă betonul este expus umidităţii, alegerea componentelor trebuie făcută cu precauţie.
o Măsuri de precauţie tipice:
 utilizarea unui ciment slab alcalin cu un conţinut total în alcalii de cel mult
0,60%;
 dacă există recomandări naţionale, pot fi utilizate materiale puzzolanice ca
elemente de înlocuire parţială a cimentului;
 utilizarea exclusivă a agregatelor nereactive, atestate periodic prin analize
petrografice a eşantioanelor provenind din carieră;
  masa totală de alcalii reactivi din beton nu trebuie să depăşească 3,5 kg/m3 sau
trebuie să fie conform recomandărilor naţionale, atunci când acestea există.
o Ciment
Este recomandată utilizarea cimentului Portland de tip I cu clasa de rezistenţă minimă de 42,5, conform
prevederilor din EN 197-1. Poate fi utilizat un alt ciment diferit de tipul I, numai dacă se poate demonstra
durabilitatea şi dacă este obţinut acordul AFER.
Conţinutul maxim de SO3 şi tratamentele de întărire trebuie să satisfacă cerinţele din SR EN 13 230 - 1
paragraful 6.2.
Conţinutul total în alcalii exprimat ca echivalent Na2O trebuie să fie în conformitate cu standardele
europene în vigoare sau în lipsa acestora, cu recomandările naţionale.
Producătorul trebuie să obţină, din partea furnizorului de ciment, certificate care definesc proprietăţile
chimice şi fizice ale cimentului, cu o frecvenţă suficientă pentru satisfacerea planului calităţii.
o Agregate
Producătorul trebuie să furnizeze clientului următoarele informaţii privind agregatele utilizate:
curbă granulometrică;
 analiză petrografică, care trebuie să fie conform standardelor europene în
vigoare sau, dacă acestea lipsesc, standardelor naţionale, care includ:
- sensibilitatea la reacţia cu alcalii – silice şi la reacţia alcalii - carbonaţi;
- prezenţa particulelor care determină o rezistenţă redusă la abraziune;
- prezenţa particulelor higroscopice care determină deteriorări datorate îngheţului.
 o analiză chimică care trebuie să fie conform standardelor europene în vigoare
sau, dacă acestea lipsesc, standardelor naţionale, care include:
 conţinutul maxim în cloruri;
 conţinutul maxim în sulfaţi;
 conţinutul maxim în materiale organice.
Analizele petrografice trebuie efectuate cel puţin o dată la doi ani şi la fiecare schimbare a sursei (strat
stratigrafic sau front de tăiere în carieră).
Dimensiunea maximă a agregatelor trebuie determinată ţinând seama de stratul minim de acoperire şi de
distanţa minimă dintre armături.
Proprietăţile agregatelor fine nu trebuie să permită o abraziune inacceptabilă a elementului de beton aflat
în contact cu piatra spartă precum şi la suprafaţa de rezemare a şinei.
o Apă de amestec
In general , apa potabilă este corespunzătoare pentru beton.
Atunci când nu se utilizează apa potabilă, apa trebuie supusă la încercări în conformitate cu standardele
naţionale sau europene.
o Aditivi
Aditivii trebuie să fie în conformitate cu prevederile standardelor naţionale sau europene.
 o Beton
In general, betonul trebuie, să fie conform prevederilor din EN 206 – 1, precum şi următoarelor cerinţe:
- rezistenţa minimă la compresiune trebuie să corespundă clasei C45/55 Mpa, cu
excepţia cazului în care clientul are cerinţe specifice;
- raportul apă/ciment trebuie să fie mai mic de 0,45;
- conţinutul minim de ciment trebuie să fie de 300 kg/m3;
- betonul trebuie să fie suficient de compact pentru a reduce penetrarea apei;
- poate fi aplicat tratament termic;
- fabricantul trebuie să transmită clientului următoarele date, referitoare la beton:
- o descriere a materialelor constituente care să cuprindă originea, compoziţia, forma
şi dimensiunea;
- reţeta amestecului;
- o descriere completă a procesului de fabricaţie a betonului, inclusiv pe timp friguros,
precum şi a depozitării şi dozării materialelor;
- un raport tehnic referitor la următoarele cerinţe:
o conţinutul de alcalii conform standardelor europene în vigoare sau, în lipsa acestora,
conform standardelor naţionale;
o încercarea de tip a betonului;
o următoarele încercări, dacă sunt solicitate: rezistenţa la abraziune,
- rezistenţa la îngheţ – dezgheţ, absorbţia de apă.
o Oţel
Armăturile pretensionate de precomprimare pot fi constituite din sârme, toroane sau bare, conform EN
10138.
Oţelul pentru armarea betonului trebuie să fie conform prevederilor din ENV 10080 şi poate fi neted,
profilat sau amprentat şi trebuie să fie sudabil atunci când este necesar pentru asamblarea armăturii
conform standardelor europene în vigoare sau, în lipsa acestora, standardelor naţionale. Utilizarea
sudurilor este permisă numai ca facilitate de montaj şi nu trebuie să afecteze performanţele la oboseală a
traversei.
o Elemente ale prinderii înglobate în beton
Elementele înglobate în beton sunt definite de sistemul de prindere utilizat de client şi trebuie să fie
conform specificaţiilro tehnice şi desenelor sistemului.
Suprafaţa acestor componente aflată în contact cu betonul trebuie să fie fără noroi, ulei, rugină
neaderentă, calamină sau orice altă impuritate.
- Cerinţe generale
o Proiectare
Lungimea traverselor din beton armat pentru linie curenta si directa, este de 2,6m iar latimea minim
300mm. Forma traverse sa fie conform modelului B70. Alte dimensiuni se utilizeaza numai cu acordul
CNCF,,CFR‟‟SA. Momentul de incovoiere de calcul al traversei din beton armat este de +21/-15 kNm,
pentru traversa in linie curenta si directa, si +/-21kNm pentru traversele din beton pentru aparatele de
cale.
Toleranţele maxime specificate în tabelul 1 se aplică pentru calea cu prisma de piatră spartă şi pot fi
modificate de utilizator, în cazul cerinţelor specifice, cum ar fi la elemente de beton destinate unei căi fără
prisma căii din piatră spartă sau la utilizarea unei maşini de pozat traverse etc.
 Tabelul 1 – Abateri

Dimensiuni Descriere Toleranţe

L Lungimea totală a elementului de beton ± 10 mm

b1, b2 Lăţimile superioară şi inferioară ale elementului de beton ± 5 mm

Inălţimea în orice poziţie pe întreaga lungime a elementului de

hr (+10 /-3) mm
beton armat, măsurată conform planului calităţii.

Inălţimea în orice poziţie pe întreaga lungime a elementului de

hp (+5 /-3) mm
beton precomprimat, măsurată conform planului calităţii.

Distanţa între punctele de măsurare exterioare ale sistemului de

L1 (+2 /-1) mm
prindere

Distanţa între punctul de măsurare exterior al sistemului de

L2 ± 8 mm
prindere şi extremităţile elementului de beton

L3 Lungimea totală a blochetului de beton ± 8 mm

i Inclinarea suprafeţei de rezemare a şinei ± 25 0

Planeitatea fiecărei suprafeţe de rezemare a şinei în raport cu 2

f 1 mm
puncte distanţate la 150 mm(numai traverse mono – şi bibloc)

Torsiunea relativă a celor două suprafeţe de rezemare a şinei

(numai la traversele monobloc şi suporturi de beton
t + 0,7 mm
precomprimat pentru aparate de cale). Se utilizează un
dispozitiv de măsurare conform anexei D

m Masa traversei (abaterea în raport cu masa teoretică) ± 5%

NOTA – Clientul trebuiesă indice dacă întregul sistem de prindere sau o

parte a acestuia este inclus în masa traversei

Tipul constructiv, dimensiunile şi toleranţele sistemului de prindere sunt definite in Caietul de sarcini al
CFR, nr 191/1993-Prinderi elastice pentru CFR. Sistemul de prindere sa fie omologat/agrementat AFER.
Stratul minim de acoperire cu beton al armăturii pretensionate de precomprimare trebuie să fie de 30 mm
faţă de suprafaţa inferioară şi de 20 mm faţă de celelalte suprafeţe, cu excepţia extremităţilor.
Acoperirea minimă cu beton a armăturilor din oţel la betonul armat trebuie să fie de 25 mm faţă de
suprafaţa inferioară, de 15 mm pentru zona de rezemare a şinei şi de 20 mm faţă de celelalte suprafeţe,
cu exepţia etrierelor de la capete.
o Proces de fabricaţie
 Cerinţe generale
Detaliile referitoare la instalaţii şi echipamentele de producţie sunt în responsabilitatea furnizorului.
Furnizorul trebuie să pună la dispoziţia clientului o descriere a procedeului de fabricaţie. Metodele şi
duratele de tratament fac parte din procedeul de fabricaţie.
Metoda de tratament, decofrarea şi condiţiile de manipulare ale traverselor şi suporturilor de beton fac
parte din procedeul de fabricaţie. Acestea trebuie supuse spre aprobare clientului.
 Tratament natural
Tratamentul şi protecţia trebuie să înceapă cât mai repede posibil după întărirea betonuluii.
Tratamentul previne uscarea prematură datorată în special radiaţiei solare şi vântului. Metoda de tratare
trebuie aprobată de client.
Principalele măsuri pentru tratamentul betonului sunt:
- menţinere în tipar;
- acoperire cu o folie de material plastic;
- aplicarea unui strat de acoperire umed;
- stropire cu apă;
- aplicare de produse de tratament care formează o peliculă
protectoare. Metodele pot fi aplicate individual sau pot fi combinate.
Pentru a evita fisurarea superficială cauzată de o încălzire generată de beton, în condiţii normale,
diferenţa de temperatură între centrul şi suprafaţa betonului trebuie să fie mai mică de 20°C.
Temperatura maximă admisă nu trebuie să depăşească valoarea prescrisă şi trebuie redusă atunci când
conţinutul îm anhidridă sulfică din ciment, exprimat ca procente de masă, depăşeşte 2% .
 Tratament accelerat
Tratamentul termic al betonului prin aport de căldură, suplimentar căldurii de hidratare, trebuie permis
pentru a mări viteza de creştere a rezistenţei betonului. Temperatura maximă admisă nu trebuie să
depăşească valoarea prescrisă şi trebuie redusă când conţinutul de anhidridă sulfurică din ciment,
exprimată ca procent de masă, depăşeşte 2 %.
Temperatura betonului trebuie măsurată cât mai aproape posibil de un punct situat la jumătatea
înălţimii şi a lăţimii traversei. Temperatura ambiantă în imediata apropiere poate fi măsurată în locul
temperaturii betonului cu condiţia ca fabricantul să poată demonstra relaţia dintre temperaturile betonului
şi aerului în toate etapele ciclului de tratament.
Orice schimbare în procesul de tratate, cum ar fi temperatura maximă a betonului justificată prin
rezultatele unor încercări suplimentare prevăzute prin proiect, trebuie să facă obiectul unui acord cu
clientul.
o Starea suprafeţei
Suprafeţele superioare şi laterale ale elementului de beton trebuie să aibă un aspect uniform.Se admise
o dispersie aleatoare a bulelor de aer, pe întreaga suprafaţă.
Traversele destinate pentru calea cu prisma căii din piatră spartă, trebuie să aibă faţa inferioară rugoasă
şi cu aspect uniform.
Pentru traversele destinate căii fără prisma căii din piatră spartă, pot fi convenite cerinţe speciale pentru
faţa inferioară.
Se recomandă să se acorde o atenţie deosebită suprafeţei de rezemare a şinei, care nu trebuie să
prezinte nici o cavitate importantă.
Nivelul minim al cerinţelor cu privire la starea suprafeţelor trebuie să facă obiectul unui acord între client
şi furnizor şi trebuie să fie exemplificat prin eşantioane şi/sau fotografii.
Pot si efectuate, după cofrare, lucrări de reparaţie care să nu afecteze performanţele mecanice ale
elementului de beton, numai dacă modurile de lucru detaliate sunt incluse în descrierea procesului de
fabricaţie.
o Izolaţie electrică
Sistemele de semnalizare ale căii şi sistemele de tracţiune electrică necesită o impedanţă electrică
minimă între şinele căii. Această impedanţă trebuie măsurată în conformitate cu EN 13146 – 5, iar
cerinţele sunt definite în EN 13481 – 2.
o Marcare
Fiecare traversă şi suport de beton trebuie marcat permanent cu:
- anul de fabricaţie;
- numărul tiparului;
- marca de identificare a producătorului.
Suplimentar pe fiecare traversă sau suport de beton trebuie înscrise data de fabricaţie şi numărul lotului.
Clientul poate solicita ca şi alte informaţii să fie marcate pe traversele sau pe suporturile de beton.
Incercări pe produs
Generalităţi
Se utililizează două tipuri de încercări:
- încercare de tip: încercare efectuată pe o traversă sau un suport de beton sau pe o parte a
acestora pentru a demonstra conformitatea cu proiectul. Incercarea trebuie efectuată pe o
traversă sau un suport de beton în vârstă de 4 la 6 săptămâni;
- încercare de lot :încercare pe produs ca parte a sistemului de control al calităţii la fabricaţie.
Incercările de încovoiere pentru fiecare tip de traversă sau suporturi sunt stabilite în EN 13230 – 2,3 şi 4.
Incercările de serie sunt realizate pe elemente de beton alese aleator din producţia curentă.Nu este
permisă nici o pregătire suplimentară faţă de producţia curentă.Incercările de serie sunt de obicei
evaluate pe baza unri reguli statistice definite.
Parametri mecanici
Următorii parametri sunt utilizaţi la încercări ale produsului.
Fisură iniţială: fisură care apare pe faţa întinsă a traversei şi suportului de beton, pe o faţă laterală sau
alta, care are o lungime de cel puţin 15 mm şi care se alungeşte cu creşterea încărcării.
In timpul aplicării încărcarilor de încercare definite în EN 13 230 – 2, 3 şi 4, deschiderea fisurii trebuie
măsurată cu o exactitate de 0,01 mm, cu un microscop gradat cu o putere de mărire de minim 20.
Măsurările sunt efectuate aproximativ la 15 mm de faţa întinsă, pe ambele părţi ale elementului de beton.
Incercări ale produsului
Incercările care se efectuează pe produs sunt:
- încercare la încovoiere statică: condiţie de încărcare statică pentru a confirma comportarea
unei traverse de beton. Incercare de tip şi de serie obligatorie;
- încercare la încovoiere dinamică: condiţie de încărcare dinamică în cursul căreia se aplică pe
traversa sau pe suportul de beton o încărcare pulsatorie şi crescătoare, pentru a simula
comportarea la şocuri în cale. Incercare de tip obligatorie;
- încercare la oboseală la încovoiere: condiţie de simulare dinamică a sarcinilor pe care traficul
feroviar le aplică traversei sau suportului de beton. Incercare facultativă de tip, realizată la solicitarea
clientului.
Rezultatele incercarilor trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul urmator:

Nr. Valori minime ale fortelor

crt. Sectiunea de sub sina Sectiunea din mijlocul
traversei
Tipul incercarii Fisurare Rupere Fisurare Rupere
Fro Fro,o5 Frb Fcon Fcbn
(kN) (kN) (kN) (kN) (kN)
1 Incercari statice la 176 317 420 43 105
sarcini limita informativ
2 Incercari la oboseala - - 420 - -
3 Incercari dinamice la - 264 370 - -
sarcini exceptionale
4 Incercarea static la 176 - - - -
receptive (lot)

Incercări ale betonului

Incercările care se efectuează sunt:
- încercări de tip şi de serie asupra amestecului de beton utilizat;
- încercări referitoare la propărietăţile betonului efectuate conform prevederilor din EN 206-1.
- Incercări în combinaţie cu sistemul de prindere
- Incercările care se efectuează sunt:
- încercări de tip, dacă sunt solicitate, trebuie să fie definite de client conform prevederilor din
EN 13481 - 2;
 - încercări de tip pentru rezistenţa electrică, dacă sunt solicitate, trebuie să fie efectuate conform
prevederilor: EN 13 146 – 5 iar cerinţele sunt definite în EN 13 481 - 2;
- încercări de serie, dacă sunt solicitate, trebuie definite de client.
Incercări suplimentare
Clientul poate solicita următoarele încercări suplimentare, referitoare la durabilitatea betonului:
- rezistenţa la abraziune a agregatelor fine, conform SR EN 13 230 - 1 anexa A ;
- rezistenţa la îngheţ – dezgheţ, conform SR EN 13 230 - 1 anexa B;
- absorbţia de apă a betonului la presiune atmosferică, conform SR EN 13 230 - 1 anexa C.
Controlul calităţii
Furnizorul trebuie să implementeze un sistem al calităţii definit şi urmărit printr-un manual al calităţii.
Acest manual trebuie să trateze toate acţiunile, funcţiunile şi resursele, toate modurile de lucru şi toate
practicile referitoare la obţinerea şi la producerea de probe materiale care atestă conformitatea calităţii
elementelor de beton şi a servuciilor furnizate de fabricant, cu specificaţiile stabilite. Manualul calităţii
trebuie să cuprindă un plan al calităţii referitor la elementele de beton, care defineşte în detaliu:
- organizarea, structura şi responsabilităţile;
- toate materialele, procedeele şi metodele de fabricaţie, de depozitare şi de transport a elementelor de
beton, cum sunt descrise în EN 13230 – 2, 3 şi 4;
- toate cerinţele încercărilor,
- toate celelalte proceduri de control al calităţii pentru a se asigura şi verifica conformitatea elementelor
de beton şi a serviciilor furnizate cu cerinţele convenite.
Clientul trebuie să aibă acces la manualul calităţii la sediul fabricantului.
Manipulare, transport, depozitare, şi livrare
- Manipularea traverselor de beton şi suporturilor de beton se va face cu atenţie, pentru a nu se
produce ruperea muchiilor.
- Depozitarea traverselor de beton şi suporturilor de beton se face cu rezemare pe talpă, în stive
alcătuite din traverse de acelaşi tip, rândurile de traverse se separă între ele prin cale de lemn
amplasate în acelaşi plan.
- În mijloacele de transport, traversele de beton şi suporturile de beton se aşează cu rezemare
pe talpă.
- Descărcarea traverselor de beton din mijloacele de transport nu se face prin basculare ci cu
dispozitive speciale.
- Fiecare livrare de traverse de beton şi suporturi de beton trebuie să fie însoţită de un document
de certificare a conformitatii, vizat AFER. La cerere, producătorul trebuie să pună la dispoziţia
utilizatorului buletinele de încercări ale lotului (loturilor) din care s-a constituit livrarea.
Garanţii
Perioada de garanţie este de 5 ani, calculaţi din anul următor anului de fabricaţie a traversei.
Traversele care în perioada de garanţie, prezintă defecte imputabile producătorului, se înlocuiesc de
către acesta numai dacă sunt însoţite de proces verbal de constatare. Garanţia se pierde în cazul
depozitării sau manipulării necorespunzătoare.
2.3.8. TRAVERSE DIN LEMN

Traverse de lemn şi suporturi de lemn noi (traverse speciale)

Domeniul de utilizare
- linii curente şi directe din staţii (la capetele podurilor metalice)
- la liniile în abatere din staţii în aliniament (diagonale cu l  15 m) şi curbe cu R  150 m
- la aparatele de cale de pe liniile directe (bretele şi aparate de cale combinate)
- la aparatele de cale de pe liniile în abatere
Forme de traverse de lemn şi suporturi de lemn noi
- traverse de lemn noi de forma E1 şi forma E2 - SR EN 13 145
- suporturi de lemn noi - SR EN 13 145
Dimensiuni
- traverse de lemn noi : 2,60 x 0,26 x 0,16 (m)
- suporturi de lemn noi: 2,80…..5,60 x 0,26 x 0,16 (m)
Abateri limită şi toleranţe
- lungimi:  30 mm
- lăţime: + 10 mm / - 3 mm
- grosime: + 10 mm/ - 3 mm
Material
- Traversele de lemn şi suporturile de lemn se produc din lemn de fag, stejar, gorun, cer, ţinând
seama de terminologia anomaliilor şi defectelor lemnului conform SR EN 13 145 şi se
impregnează cu antiseptici uleioşi prin procedeul vid presiune pentru protecţie. Produsele de
protecţie utilizate pot fi creozotul tip C, sau cele conform cerinţelor de performanţă ale
produselor din clasa de risc 4 definite de EN 599 – 1.
Execuţie şi aspect
- Traversele de lemn şi suporturile de lemn se produc din arbori doborâţi în perioada
nevegetativa. Fagul nu se doboară în perioada 1 iunie – 30 august.
- Capetele se retează cu fierăstrăul perpendicular pe axă, admiţându-se o abatere de 3° de la
perpendicularitate. Inainte de impregnare capetele se placheaza cu placute metalice pentru
prevenirea craparii traverselor.
- Astuparea defectelor cu dopuri, pene, etc. nu este admisă.
- In secţiune transversală, inele anuale trebuie să prezinte partea lor convexă către faţa
superioară, unghiul dintre inele şi faţă trebuie să fie mai mare de 45 ° măsurat la centrul feţei
superioare.
- Traversele se livreaza impregnate cu creozot ecologic.
- Adincimea de penetrare a creozotului este de 30mm/capete si 10 mm in mijloc pentru esenta
fag, si 5mm peste tot, pentru esenta stejar.
Reguli pentru verificarea calităţii
- Verificarea calităţii şi a dimensiunilor traverselor de lemn şi suporturilor de lemn se face bucată
cu bucată, respingându - se cele necorespunzătoare
- Verificarea adancimii de penetrare.
- Lăţimea şi înălţimea se măsoară în zonele de fixare a plăcilor metalice de prindere a şinei.
Marcare
Traversele de lemn şi suporturile de lemn se marchează de producător prin plăcuţe de plastic, sau cu
ciocan cu amprenta, cu:
- sigla producătorului
- lotul
- anul de fabricatie.
Traversele recepţionate vor fi poansonate de beneficiar cu marca beneficiarului
Depozitare, transport
- Depozitarea traverselor de lemn şi a suporturilor de lemn se face obligatoriu în stive, cu spaţii
de aerisire între ele şi între rânduri, sortate pe forme şi dimensiuni
- Stivele se clădesc pe suporturi înălţate faţă de sol cu 30 cm în locuri uscate, curăţate de
vegetaţie;
- Înălţimea stivelor şi distanţa între stive trebuie să asigure respectarea normelor de tehnica
securităţii muncii şi a normelor de pază şi stingerea a incendiilor ;
- Ultimul rând din stivă se aşează înclinat ;
- La încărcare în mijlocul de transport, se vor respecta regulamentele şi dispoziţiile în vigoare.
Livrare
- Fiecare lot de livrare de traverse şi suporturi de lemn trebuie însoţit de documentul de
certificare a calităţii care să cuprindă cel puţin următoarele informaţii:
- Norma SR EN 13145
- Speciile (esenta lemn)
- Dimensiunile
- Firma care a efectuat tratamentul de protecţie, denumirea produsului de protecţie, penetrarea
acestuia (P8 din EN 351-1), reţinerea acestuia (conform EN 599 – 1), numărul şarjei, anul în
care s-a efectuat tratamentul de prorecţie.
- Recepţia traverselor din lemn şi suporturi de lemn se face de către organele abilitate CFR.
Metoda de măsurare
- Traversele normale se măsoară la bucată.
- Traversele speciale (suporti) se măsoară la metru cub (m3 ).
2.3.9. PIATRA SPARTA-PRISMA CAII

Piatra spartă se obţine prin sortarea fracţiunilor rezultate din sfărâmarea artificial a rocilor din
zăcămintele masive de roci magmatice.
Categoriile de calitate sunt următoarele:
 Categoria A pentru un sort cuprins între 31,5 – 50 mm;
 Categoria B pentru un sort cuprins între 31,5 – 63 mm.
 Piatra spartă trebuie să fie conformă cu SR EN 13 450 – ,,Agregate pentru balast de
cale ferată‟‟ si caiet de sarcini al CFR nr 184/2005-.
Pentru viteze mai mici de 230 km/h caracteristicile fizice sunt următoarele:
 Coeficientul Los Angeles: LA≤14%
 Rezistenţa la impact: Ri≤14%
 Rezistenţa la uzură: Rde≤11%

Grosimea stratului de piatrã spartã sub traversã în dreptul şinei în aliniament şi a firului interior al curbei
va fi de minim 0,30m (fişa U.I.C. 719 )
Lãţimea minimã a prismei de piatrã spartã mãsurată de la capãtul traversei pânã la muchia prismei, va fi
de :
- 50 cm în aliniament şi curbe cu R  1000 m
- 60 cm pe liniile situate în curbã cu R < 1000 m.
- 50 cm pe zona aparatelor de cale.
Piatra spartă utilizată pentru balastarea liniilor şi aparatelor de cale ferată.
Rezistenţa electrică de balast a căii va fi de cel puţin 2 /km.
Natura rocilor
Roci eruptive : granit, bazalt, andezit.
Condiţii tehnice de calitate
- conform SR EN – 13450 Agregate pentru balast de cale ferată si CS nr 184 al CFR- Agregate pentru
balast de cale ferată.
Caracteristici geometrice:
o Granulaţia pentru balastul de cale ferată : 31,5 – 50 mm;
o Granulometria se determină conform EN - 933 -1 şi se declară conform cu categoria
relevantă stabilită în SR EN – 13450, tabelul 1 – Categorii pentru sortare;
o Conţinutul de granule determinat conform EN 933 – 1 trebuie declarat conform cu
categoria relevantă stabilită în SR EN - 13450, tabelul 2 – Categorii pentru conţinutul de
granule;
o Conţinutul de particule fine determinat conform EN - 933 – 1 trebuie declarat conform cu
categoria relevantă stabilită în SR EN – 13450,tabelul 3 – Categorii pentru conţinutul de
particule fine

o Forma particulei:
 indicele de aplatizare când se solicită, determinat conform EN – 933 – 3 trebuie
declarat conform cu categoria relevantă stabilită în SR EN – 13450, tabel 4 -
Categorii pentru valorile maxime ale indicelui de aplatizare;
  indicele de formă când se solicită, determinat conform EN – 933 – 4 trebuie
declarat conform cu categoria relevantă stabilită în SR EN – 13450 , tabel 5 -
Categorii pentru valorile maxime ale indicelui de formă;
 lungimea particulei când se solicită, se măsoară cu un instrument de măsură sau
cu şublerul şi trebuie declarată conform cu categoria relevantă stabilită în SR EN
– 13450, tabel 6 - Categorii pentru lungimea particulei.
Caracteristici fizice:
- rezistenţa la fragmentare (coeficientul Los Angeles – LA RB), când se solicită, determinată
conform EN 1097 – 2, cap. 5, în condiţiile stabilite în SREN – 13450 anexa C, trebuie
declarată conform cu categoria relevantă stabilită în SR EN – 13450, tabelul 7 – Categorii
pentru valorile maxime ale coeficientului Los Angeles;

- rezistenţa la impact când se solicită, determinată conform EN – 1097 – 2 cap. 6, în condiţiile

stabilite în SR EN – 13450, anexa D, trebuie declarată conform cu categoria relevantă stabilită
în SR EN - 13450 , tabelul 8 – Categorii pentru valorile maxime ale rezistenţei la impact;
- rezistenţa la uzură (coeficientul micro – Deval M DE RB),când se solicită, determinată conform
EN 1097 -1, cap.6 trebuie declarată conform cu categoria relevantă stabilită în SR EN - 13450
, tabelul 9 – Categorii pentru valorile maxime ale rezistenţei la uzură;
- rezistenţa la îngheţ – dezgheţ, când se solicită, determinată conform EN - 1367 -1, în condiţiile
stabilite în SR EN - 13450, anexa F sau determinată conform EN – 1367 -2, în condiţiile
stabilite în SR EN - 13450 , anexa G, trebuie declarată;
- densitatea particulelor, când se solicită, determinată conform EN – 1097 – 6, anexa B, tebuie
declarată;
- absorbţia de apă, când se solicită, determinată conform EN – 1097 – 6, anexa B, tebuie
declarată;
- radiaţia solară(sonnembrand) când se solicită,dacă sunt cunoscute semne de eroziuni datorate
acţiunii “radiaţiei solare ” la o carieră de bazalt sau pe o rocă înrudită calitativ, această
încercare determinată conform EN – 1367 – 3, trebuie declarată;
- componente nocive, balastul de cale ferată nu trbuie să conţină alte componente sau materiale
decât cele stabilite în SR EN – 13450 .
2.3.10. MATERIAL MARUNT DE CALE

2.3.10.1. Tirfoane.
Tirfoanele sunt executate din oţel în conformitate cu prevederile fişei UIC 864/1 – 0 – 1982, având
rezistenţa de rupere la tracţiune de 420 – 490 N/mm2 şi o alungire la rupere de minim 22%.

2.3.10.2. Suruburi .
Şuruburile orizontale şi verticale utilizate la montarea schimbătorului, la joante.
simplu de cale sunt executate din oţel în conformitate cu prevederile fişei UIC 864/2 – 0 – 1982, având
rezistenţa de rupere la tracţiune de 420 – 490 N/mm2 şi o alungire la rupere de minim 22%.
Şuruburile orizontale utilizate la asamblarea inimilor fixe şi a dispozitivului de limitare a deplasării în lung
a acelor flexibile în raport cu contraacele sunt executate în conformitate cu prevederile fişei UIC 864/2 –
0 – 1982, având rezistenţa minimă la rupere la tracţiune de 830 N/mm2 şi alungirea la rupere de minim
12%.
Şuruburile de asamblare a inimii vor fi din grupa 10.9 şi vor fi prevăzute cu şaibe plate şi şaibe tip calotă
sferică de centrare a forţei axiale în tija şurubului, pe fiecare capăt al şurubului.
Suruburile trebuie sa corespunda STAS 3270-84. Piulitele trebuie sa corespunda STAS 3269-74.

2.3.10.3. Inele resort

Se execută si se verifica conform fişei UIC 864/3 – 0 – 1982.

2.3.10.4. Plăci metalice suport si placi metalice cu alunecator

Se obţin din profile laminate din oţel şi sunt de două tipuri:
 plăci metalice suport utilizate la montajul reperelor de rulare la începutul macazului pe zona
şinelor de legătură şi suporţii contraşinelor să aibă grosimea minimă a plăcii de bază de 20 mm.;
 plăci metalice suport utilizate la montajul reperelor de rulare la sfârşitul macazului şi pe zona
inimii simple;
 la sfârşitul şi începutul schimbătorului se vor prevedea plăci cu înclinare variabilă pentru trecerea
de la înclinarea 1:20 la 1:, tranziţia înclinării se face cu plăci cu înclinare 1/40, 1/60, 1/80; dacă
se utilizează contraace şi ace, înclinate 1/20, nu mai este necesară utilizarea plăcilor cu înclinare
variabilă.
Condiţiile de execuţie sunt cele prevăzute în fişa UIC 864/7 - 0 -1983, se execută prin laminare, calitate
oţel conform fişei UIC 864/7 şi din tablă laminată asamblată prin sudare, calitate oţel S 275 JR, conform
SR EN 10025.
Pentru suprastructura in aliniament si curba in afara aparatelor de cale se vor utilize placi metalice
support STAS 2952/1992.

2.3.10.5. Eclise.
Eclisarea reperelor de rulare se face cu eclise tip 60, cu profilul conform fişei UIC 864 – 8, consolidate,
oţel marca E295, conform SR EN 10 025 si prelucrate pentru prinderea utilizata (daca e nevoie).
4. TRECERI LA NIVEL

Pe liniile cu viteza egala cu 160 km/h nu se admit treceri la nivel; pe liniile cu viteza mai mica de 160
km/h, trecerile la nivel se executa conform reglementarilor in vigoare la CFR. In timp, se va proceda la
eliminarea trecerilor la nivel pe acest tip de linie.
Intre sine si in exteriorul sinelor se monteaza dale din cauciuc sau din beton elastic. Se realizeaza panoul
cu sina 60 si traverse din beton model B90, pe lungimea pasajului. In capatele pasajului, pe calea ferata
se monteaza in capetele panoului cate 25 traverse din beton armat, model B90.
Se amenajează la intersecţia căii ferate cu o cale rutieră sau trecere pentru pietoni în scopul asigurării
desfăşurării traficului rutier sau pietonal peste calea fertă.
Se amplasează astfel încît unghiul de intersecţie la trecerile la nivel din axa căii ferate şi axa drumului
trebuie să fie cît mai apropiat de 90 de grade. Unghiul minim este de 25 de grade pentru lucrări noi şi de
30 de grade pentru trecerile la nivel existente.
Se clasifică, în funcţie de modul în care se realizează asigurarea circulaţiei feroviare şi rutiere, în 3
categorii : treceri la nivel cu bariere cu instalaţii automate sau neautomate de semnalizare; treceri la nivel
cu instalaţii automate de semnalizare a apropierii trenului; treceri la nivel numai cu indicatoare pentru
circulaţia rutieră.
Categoria trecerii la nivel se stabileşte în STAS 1244 în funcţie de intensitatea traficului feroviar, viteza
maximă de circulaţie a trenurilor şi de clasa tehnică a drumului.

5. PEROANE.
Nu se admit peroane intre liniile directe din statie. Peroanele se amplaseaza intre linia directa si
prima linie in abatere. Se mai pot executa peroane la exteriorul primelor linii abatute (pe partea
opusa directelor). Distanta intre axele celor doua linii va fi de minim 9m. Accesul calatorilor la si de
la aceste peroane se va realiza numai prin tunele pietonale sau pasarele pietonale. Lungimea
minima a peronului principal este de 400m. In halte, in linie curenta, lungimea poate fi limitata la
250m (pentru trenuri locale poate fi limitata la 150m). Inaltimea peroanelor 55cm.
Intre liniile directe din statie se va executa gard metallic de protectie.
Dimensionarea peroanelor se face dupa traficul de calatori: pentru un trafic de min. 250 cal/zi,
peroane late (9,5m intre axele liniilor), pentru un trafic de calatori mai mic de 250 cal/zi, peroane
normale (6,5m intre axele liniilor).
Sa se foloseasca peroane modulare prefabricate cu fata fatuita si aprente fatuite.

6. GABARITE
Gabaritul din AGTC-UIC C1 si fisa UIC 505.

Gabaritul C1 permite, in special:

- transportul vehiculelor si ansamblurilor rutiere utilitare (camioane si remorci, vehicule articulate,
tractoare si semiremorci) la gabaritul rutier european (inaltime 4 m, latime 2,5 m), pe vagoane speciale al
caror plan de incarcare se gaseste la 60 cm deasupra nivelului caii ferate;
- transportul semiremorcilor rutiere obisnuite, cu o latime de 2,50 m si o inaltime de 4 m pe vagoane
buzunar echipate cu boghiuri normale;
- transportul conteinerelor I.S.O cu o latime de 2,44 m si o inaltime de 2,90 m pe vagoane platforma
obisnuite;
- transportul box-paletelor cu o latime de 2,50 m pe vagoane platforma obisnuite;
- transportul conteinerelor/box-paletelor cu o latime de 2,6 m si o inaltime de 2,9 m pe vagoane
corespunzatoare.

7. DESCRIEREA LUCRĂRILOR DE SUPRASTRUCTURA

Scopul final al lucrarilor de modernizare este realizarea parametrilor din Anexa 1.

Principalele lucrari sunt:
- Demontarea suprastructurii;
- Excavare piatra sparta, curatirea, sortarea, repartizarea;
- Executie terasamente; lucrari de betoane;
- Executie peroane ;
- Reabilitarea tuturor liniilor şi aparatelor de cale rămase după sistematizarea staţiilor;
- Sudarea şinelor pentru realizarea căii fără joante pe liniile curente şi directe din staţii;
- Sudarea şinelor pe toate liniile din staţii realizându -se cale fără joante, inclusiv sudarea
reperelor tuturor aparatelor de cale de la capetele staţiilor şi înglobarea lor în calea fără joante,
cu excepţia staţiilor Câmpina şi Sinaia, în care vor fi unele linii cu şinele nesudate;
- Realizarea căii fără joante conform Instrucţiei nr. 341 şi ”Prescripţiilor pentru alcătuirea ,
întreţinerea şi supravegherea căii fără joante în curbe cu raza mai mică de 375 m” se face
până la raza minimă de 190 m. Pe liniile în curbă cu raza cuprinsă între 190 m - 375 m se iau
măsuri speciale şi anume se montează sape de siguranţă contra deripării liniilor la capetele
traverselor dinspre interiorul curbei.
Executantul transporta materialele recuperate in depozitele stabilite in prealabil cu CFR.
Executantul raspunde de cantitatile de materiale recuperate : aceste cantitati trebuie sa corespunda cu
evidentele CFR.
9.1. Execuţia lucrărilor
Lucrãri pregãtitoare : pichetarea de detaliu
Pichetarea noului profil în lung şi noii poziţii în plan a liniei proiectate prin repere de nivel şi ax.
- Reperarea provizorie se va face prin marcarea cu vopsea pe stâlpii existenţi ai reţelei de
contact pe linia în circulaţie.
Trasarea poziţiei axului c.f. proiectat (distanţa de la ax c.f. proiectat la stâlp existent) şi cota de nivel a
reperului, prin marcarea cu vopsea pe stâlpii existenţi ai reţelei de contact.
La trasare se va face inclusiv poziţionarea stâlpilor noi ai reţelei de contact.
După pozarea pe teren a stâlpilor noi ai reţelei de contact în poziţie definitivă, (lucrare executată înaintea
lucrărilor de infrastructură şi suprastructură), se marchează prin bolţuri montate pe stâlpii noi reperajul
definitiv (în plan orizontal şi plan vertical), pe baza cărora se execută lucrările de linii c.f. proiectate.
- Marcarea reperilor de cale definitivi pentru liniile curente, directe şi abatere din staţii, se va face
prin bolţuri montate pe stâlpii reţelei de contact plantaţi în poziţie definitivă.
Poziţia bolţului va fi dată după kilometrajul liniei (cu rezoluţie de ordinul centimetrilor ).
Lungimea bolţului măsurată de la faţa stâlpului va fi de 50 mm, iar diametrul va fi de 10 mm. Capătul
bolţului va fi prelucrat pentru a permite cuplarea capătului modificat al ruletei. Bolţul se va monta la cca.
500 mm peste NSS proiect al firului de referinţă al direcţiei.
- Antreprenorul va preda la recepţia la terminarea lucrărilor inventarul distanţelor:
o pe orizontală: de la faţa activă a şinei de referinţă până la reper;
o pe verticală : de la nivel superior şină (NSS proiect), până la reper.
Pe stâlpii reţelei de contact se va înscrie separat distanţa proiectată pe verticală şi orizontală la bolţ faţă
de firele de referinţă şi separat distanţa pe verticală de la NSS la firul de contact.
Pe zonele de linie în curbă se vor preda suplimentar săgeţile proiectate faţă de coarde optice cu capete
în dreptul reperilor de pe stâlpii de electrificare, calculate din 5 în 5m
Pe zona racordărilor verticale se va preda un tabel cu săgeţile verticale proiectate (conform documentaţie
de specialitate), faţă de coarde optice cu capete în dreptul reperilor de pe stâlpii de electrificare, calculate
din 3 în 3m.
Tehnologiile de lucru si secventa operatiilor pentru executia lucrarilor de reabilitare a liniei, se impart in:
lucrari in linie curenta
- aceste lucrari se executa cu inchiderea unui fir de circulatie, pe intervalul dintre doua statii de
cale ferata, pe toata perioada executiei lucrarilor;
- lucrarile de de reabilitare a terasamentelor si de inlocuire a suprastructurii c.f. se vor executa
mecanizat, asigurandu-se reciclarea materialelor existente, precum si transportul materialelor noi pe
calea ferata.
- lucrarile de platforma si suprastructura c.f. se executa mecanizat.
lucrari in statii
- lucrarile de sistematizare a statiilor de cale ferata se vor executa etapizat (pe faze de
executie), asigurandu-se traficul necesar;
- lucrarile de platforma si suprastructura c.f. se executa mecanizat.
În general, lucrările se fac pe o linie închisă circulaţiei pe toată perioada de reabilitare, iar pe
linia vecină acesteia circulaţia se face cu restricţie de viteză.
Funcţie de poziţia şi importanţa liniei sau schimbătorului, se va proceda după cum urmează:
a. Reabilitarea suprastructurii liniilor curente şi directe din staţii se va face în întregime cu
material nou (piatră spartă, traverse, şine, prinderi, schimbător de cale, indicatoare ş.a.).
Materialele recuperate de pe aceste linii vor fi verificate şi sortate pentru liniile abătute din
staţii, pe alte linii de viteză < 160km/h, conform dispoziţiilor CN CF „CFR” SA, funcţie de starea lor.
Executantul raspunde de cantitatile de materiale recuperate;
b. Reabilitarea suprastructurii primelor două linii în abatere, din staţii, (lângă liniile
directe) se va face cu piatră spartă nouă, traverse de beton, prindere elastica, şină tip 60 sau tip 65, toate
recuperate din linie curentă sau din liniile directe din staţii.
Executantul raspunde de cantitatile de materiale recuperate;
c. Infrastructura se va trata similar pentru toate liniile din staţii.
d. Reabilitarea suprastructurii de pe restul liniilor din staţii (altele decât cele de la
punctele a. şi b, de mai sus) se va face prin lucrări de consolidare, similare cu lucrările reabilitare.
Materialele folosite la aceste linii vor fi cele existente în cale sau recuperate de pe liniile
curente şi directe, de stare SB (semibună verificată ).
e. Şinele se vor suda pe toată lungimea liniilor curente directe şi abătute.
Sudarea şi fixarea definitivă a şinelor se va face după burajul - ripajul III şi după stabilizarea
dinamică, cu geometria liniei în toleranţele admise, din prezentul caiet de sarcini.
După fiecare buraj şi ripaj calea va fi stabilizată cu stabilizatorul dinamic.
Procedeele de sudură sunt procedeele electrice prin topire şi presiune în capete şi aluminotermic.
Toleranţele la sudură sunt de ±0,3 mm / m la faţa de rulare şi de ±0,2 mm / m la feţele
laterale, pentru liniile curente, directe şi primele două linii în abatere din staţie. Pentru restul liniilor cu
şină SB, toleranţele la sudură vor fi de maxim ± 0,5 mm/m, conform Instrucţiei 341/1980.

9.2. Succesiunea lucrărilor

Lucrările de reabilitare a infrastructurii (strat de formă) şi a suprastructurii se vor executa
numai după demontarea-montarea stâlpilor vechi/noi ai reţelei de contact.
Funcţie de locul unde se află, lucrările se vor desfăşura, în general, în ordinea de mai jos:
A. Pentru liniile directe
– lucrări pregătitoare;
– închiderea circulaţiei pe linia pe care se lucrează;
– înlocuirea bretelelor de la capetele staţiilor, cu panouri de cale;
– înlocuirea suprastructurii vechi (cadrul şină-traverse) cu suprastructură nouă (şină tip 60,
traverse de beton monobloc cu prindere elastică, pasaje la nivel, indicatoare de cale);
– înlocuirea schimbătoarelor dintre liniile directe şi primele linii abătute ale acestora cu
schimbătoare noi şi recuperate conform celor menţionate la punctul 7,1 subpunct f. şi g;
– prelucrarea suprastructurii vechi (măsurare , sortare), încărcare în mijloace de transport
speciale şi dirijarea la alte lucrări (linii din staţii, linii secundare, depozite etc.);
– pregătirea prismei din piatră spartă nouă, execuţia burajelor, ripajelor şi
stabilizării dinamice
– sudarea şinelor şi fixarea la temperatura definitivă;
– sudarea schimbătoarelor de cale şi încorporarea lor în calea fără joante.
Notă:
Beneficiarul şi executantul pot stabili şi altă ordine a lucrărilor.
Toleranţele la geometria liniilor directe şi curente sunt menţionate la Capitolul “Recepţia
lucrărilor”
B. Pentru liniile de circulaţie abătute (primele linii de lângă liniile directe)
Se repetă operaţiile de la punctul A. cu menţiunea că materialele (prisma, traversele, şina şi
aparatele de cale) vor fi asigurate din recuperări de pe liniile directe şi curente, în toleranţele
prevăzute de Instrucţia 314/1989.
C. Pentru restul liniilor abătute
Se execută lucrările respectind toleranţele din Instrucţia nr. 314/1989 pentru linia respectivă.

9.3. Executarea lucrărilor de cale ferată

Înainte de închiderea circulaţiei pe linia respectivă, contractorul va executa lucrările de
pregătire necesare, printre care şi cele de mai jos:
Obţinerea documentaţiei tehnice de lucrări.
Predarea-primirea liniei de lucru, între beneficiar şi executant.
Asigurarea închiderii de linie şi restricţiilor de viteză, conform Instrucţiei 317/70 .
Prelucrarea materialelor aprovizionate, verificarea certificatelor şi a documentelor care le
definesc (STASuri, Normative, NE, Fişe UIC etc.)
Depozitarea materialelor, utilajelor şi maşinilor în locurile stabilite, cu CN CF „CFR” SA, şi cu
asigurarea gabaritului.
Materializarea şi stâlpii de electrificare nou montaţi, a noilor elemente geometrice a liniei
pentru poziţia în plan şi la nivelul în lung.
În mod obligatoriu, înainte de realizarea prismei de piatră spartă şi de înlocuirea şinelor şi
traverselor se va verifica gradul de compactare şi cotele stratului de formă.
Verificarea schimbătorilor de cale existenţi în linie, întocmirea fişelor de măsurare a
geometriei, înlocuirea reperelor defecte, pregătirea pentru sudură.
Verificarea în cale de către executant împreună cu beneficiarul şi clasificarea materialului ce
se recuperează, pe linii, pe feluri de materiale, pe stări de uzură şi stabilirea destinaţiilor refolosirii lor.

9.4. Realizarea prismei căii

După reabilitarea şi recepţia infrastructurii se execută prisma căii conform STAS 3197/1-91
atât pe terasamente cât şi pe pod.
Lucrarea se desfăşoară după programul întocmit de către contractor şi aprobat de către
beneficiar astfel încât, permanent, cea de a doua linie a căii duble, să rămână în circulaţie.
Grosimea prismei căii sub traverse să fie de 0.30m în aliniament şi sub firul interior al
curbelor, lăţimea minimă a prismei măsurată de la capătul traversei la muchia prismei va fi de minim
0,50m în aliniament, pe zona schimbătoarelor de pe liniile directe şi de 0,60m în curbe.
Grosimea stratului de repartiţie va fi de minim 0,30m în dreptul şinei.

9.5. Sudarea şinelor şi realizarea căii fără joante

- Noţiuni generale
Temperatura de fixare (tf) a şinelor din calea fără joante este temperatura determinată imediat după ce
prinderile unui tronson de cale fără joante au fost montate la traverse, într-un anumit procent şi într-o
anumită ordine, strânse la valoarea stabilită.
Temperatura de fixare a unui tronson de cale fără joante poate fi :
o definitivă (tfd)
o provizorie (tfp)
La C.F.R. temperatura de fixare definitivă este stabilită între + 17°C şi +27°C inclusiv, pentru toate tipurile
de şină, în aliniament şi curbe, pe traverse de lemn şi beton.
In condiţii normale de construcţie şi întreţinere, calea fără joante fixată definitiv în limitele „ tfd”, este
asigurată împotriva şerpuirii, a ruperii şinelor şi buloanelor de eclisă oricare ar fi temperatura ulterioară;
temperatura de fixare definitivă (tfd) se mai numeşte şi „ temperatură neutră”.
Temperatura de fixare provizorie a tronsonului de cale fără joante, este aceea situată în afara limitelor
stabilite pentru „ tfd”. Inainte ca temperatura să crească cu mai mult de 43°C sau să scadă cu mai mult
de 57°C faţă de „ tfp”, se va proceda la detensionare.
Temperatura de lucru (tl ) este temperatura din şină, existentă în timpul lucrărilor de cale, aceasta poate
fi definitivă sau provizorie; în funcţie de diferenţa dintre (tl ) şi (tf) se stabilesc - pentru fiecare lucrare în
parte - măsurile ce tebuiesc luate pentru siguranţa circulaţiei: detensionări, pretensionări, uniformizări de
eforturi, restricţii de viteză etc.
Detensionarea căii fără joante:
este operaţia prin care la o anumită temperatură, tronsoanele de şină sunt eliberate total sau parţial de
eforturi, pentru a aduce calea într-un regim normal (sau dorit) de fucţionare.
In funcţie de temperatura din şină în timpul execuţiei lucrării, există două variante de detensionare:
a. detensionare obişnuită:
cu eliberare totală de eforturi; variaţia lungimii şinei care se detensionează este l şi se calculează cu
relaţia:
l =  *l* t unde:
l – variaţia de lungime în centimetri
 - coeficient de dilatare liniară = 0.0000115
l - lungimea în centimetri a şinei suspendate
t - diferenţa între temperatura de fixare şi temperatura în timpul detensionării
b. detensionare reţinută –
se execută la fel ca detensionarea obişnuită, cu deosebirea că variaţia lungimii (l ), se opreşte la
valoarea corespunzătoare unei anumite temperaturi de fixare dinainte calculate.
Pretensionarea căii fără joante:
este operaţia prin care cu ajutorul unor dispozitive sau procedee speciale (dispozitive de tracţiune sau
prin încălzire), şina se lungeşte cu o cantitate corespunzătoare creşterii temperaturii. După obţinerea
acestei alungiri, se strâng toate prinderile, se înlătură mijlocul de alungire, iar în şină rămâne o tensiune,
care se micşorează până la anulare, pe măsură ce temperatura creşte.
Uniformizarea eforturilor în calea fără joante:
este operaţia .prin care două sau mai multe porţiuni vecine, fixate la temperaturi diferite, sunt aduse la
aceeaşI temperatură de fixare şi capătă acelaşi efort.
- Condiţii tehnice
La realizarea căii fără joante se vor respecta condiţiile din Instrucţia 341„Instrucţia pentru alcătuirea,
întreţinerea şi supravegherea căii fără joante”, care se referă la :
- Toleranţe geometrice
Procesul tehnologic de realizarea căii fără joante se execută ulterior lucrărilor propriu - zise de realizarea
suprastructurii căii ferate pe amplasamentul definitiv, numai după asigurarea condiţiei de „ prismă
stabilizată ”, cu asigurarea gradului normal de compactare.
Calea fără joante se poate realiza numai pe linii care se încadrează în toleranţele de exploatare pentru
nivel şi ecartament şi în toleranţele de construcţie pentru direcţie.
- Materiale de cale
Cu cel mult 30 zile înainte de a fi sudate în tronsoane lungi, şinele sunt controlate cu defectoscopul
ultrasonic; cele găsite cu defecte interne nu se sudează. Se interzice sudarea între ele a şinelor de
acelaşi tip, a căror diferenţă de înălţime este mai mare de 2mm.
La construcţia liniei unităţile executante sunt obligate să întocmească evidenţa şinelor, conform
prevederilor din Instrucţia 306 – Anexa 1.
Elementele prinderilor verticale şi orizontale, trebuie să fie complete, să corespundă tipului de şină
respectiv, să fie fără defecte şi deformaţii.
La fixarea definitivă prinderile trebuie să funcţioneze în regim normal, conform condiţiilor tehnice impuse
de tipul prinderii elastice utilizate.
După fixarea în cale a tronsoanelor lungi sudate, se verifică de către executantul căii fără joante
momentele de strângere a şuruburilor verticale, pentru fiecare tronson; verificarea se face cu chei
dinamometrice.
La calea fără joante piatra spartă şi profilul prismei căii trebuie să corespundă prevederilor standardelor
în vigoare şi caietului de sarcini.
A. Execuţia sinelor lungi, a schimbătoarelor –cale fără joante.
Şinele (laminate sau realizate din şine scurte) şi reperele aparatelor de cale se sudează între
ele pentru realizarea căii fără joante, pe terasamente şi pe pod.
– Schimbătoarele de cale cu repere sudate între ele, constituie schimbătoare fără joante
interioare.
– Schimbătoarele de cale cu joante interioare sudate se vor încorpora prin sudură în calea
fără joante, constituind schimbătorul de cale fără joante.
– Sudura propriu-zisă se face prin metoda electrică a topirii şi presiunii în capete sau prin
metoda aluminotermică.
– Sudura se poate executa la orice temperatură a mediului ambiant mai mare de 0°C.
– Sudura prin metoda electrică se debavurează şi se polizează pe tot conturul şinei şi se
şlefuieşte la ciupercă, cu toleranţele la liniaritate de ± 0,3 mm/m la faţa de rulare, şi de + 0,2 mm/m la
feţele laterale ale ciupercii. Pe restul conturului toleranţa este de ±1 mm / m.
– Toleranţele de mai sus trebuie să se racordeze pe o lungime de 1200 ori valoarea
toleranţei.
– Sudura aluminotermică se debavurează numai la ciupercă şi se şlefuieşte la toleranţele
prevăzute pentru metoda electrică.
– Capetele şinelor care se sudează nu vor avea găuri de eclisare sau alte defecte interne
sau de suprafaţă, şi nu vor fi tăiate cu oxigaz.
– Lungimea minimă a unui cupon de şină care se sudează într-o şină lungă este de 10m cu
condiţia ca între 2 cupoane să existe cel puţin 75m.
– În timpul execuţiei sudurilor, executantul face, pe răspunderea şi cheltuiala sa, în
laboratoarele AFER, sau în laboratoare autorizate de AFER, încercări şi verificări pe cupoane de
probă, după cum urmează:
a. dintr-un un lot de 1000 suduri executate şi prelucrate la toleranţele de mai sus, se ia un
cupon lung de 1300mm cu sudura la mijloc şi se încearcă la încovoiere statică cu o forţă P dată de
relaţia:
b. La un lot de 5000 suduri, un cupon din lot şi se va încerca la oboseală
cu Pmax = 180kN şi Pmin = 50kn.
După 3.000.000 cicluri, cuponul nu trebuie să se rupă sau să se fisureze.
În cazul când una din încercări nu corespunde, maşina , materialele şi utilajele se opresc şi
proba se repetă pe câte 2 cupoane. Dacă şi din acestea un cupon nu corespunde, maşina,
materialele şi personalul se exclud de la lucrare, până la înlăturarea deficienţelor.
Execuţia probelor şi încercărilor privesc pe contractor (executant) care la recepţie va prezenta
buletinele de încercări.
Liniile în abatere vor fi sudate odată cu sudarea schimbătoarelor de pe aceste linii, pe toată
lungimea, sau cel puţin pe 120m de la schimbător.
B. Fixarea în cale a sinelor lungi sudate
– Noţiunile de cale fără joante (CFJ), temperatură de lucru ( tl ), temperatură de fixare ( tf ),
temperatura de fixare provizorie ( tfp ) şi temperatura de fixare definitivă ( tfd ) sunt prezentate
în Instrucţia 341/1980.
– Temperatura de fixare definitivă obligatorie va fi de +27°C ±5°C
– Când temperatura mediului ambiant şi temperatura şinei este sub +27°C, lungimea
aferentă temperaturii de fixare definitivă se poate obţine prin alungire cu maşini hidraulice sau prin
încălzire artificială., conform relaţiei: Δl = α.l ( 27- tl ) unde α = coeficientul de dilatare liniară a oţelului,
l = lungimea şinei şi tl = temperatura şinei în timpul lucrului,
– Alungirea trebuie să fie proporţională, iar operaţia se execută cu suspendarea şinei
şi eliminarea rezistenţelor de frecare.
Notă: Depăşirea valorii de +27°C în cazuri bine justificate (variaţii anormale de temperatură,
stare anormală a vremii, defectări majore de utilaje, ş.a.) se acceptă numai cu acordul prealabil al
beneficiarului.
– Temperatura se măsoară cu termometre speciale de şină care se ataşează magnetic pe
partea umbrită a inimii şinei, după ce locul de aplicare a fost curăţat cu hârtie sau piatră abrazivă.
– Fixarea definitivă se face numai după compactarea şi stabilizarea prismei şi cadrului căii
executate cu stabilizatorul dinamic după ultimul buraj-ripaj.
– Geometria liniei trebuie să fie în toleranţele prescrise, iar prisma să fie la dimensiunile din prezentul
caiet de sarcini.
– După stabilizarea dinamică trebuie să se realizeze o rezistenţă la deplasarea traversei în
prisma căii de minimum 10kN / traversă – lateral şi de minimum 15kN / traversă – în lungul căii.
Încercările de rezistenţă a prismei se vor face de către contractor (executant) după
metodologia din Documentul ERRI D 202/RP3, sau după metodologia REFER.
– Înainte de recepţia preliminară temperaturile de fixare vor fi verificate nedistructiv
şi înregistrate cu aparatul RAILSCAN.
– Fiecare sudură va avea înregistraţi parametrii de execuţie.
– Pentru fiecare tronson alungit artificial, se va face digrama alungirilor la repere.

9.6. Sudarea schimbătoarelor

Sudarea joantelor schimbătoarelor de cale noi şi semibune din capetele staţiilor se face după
reabilitarea infrastructurii acestora şi cu respectarea condiţiilor menţionate la şine (fără defecte, fără
găuri, fără uzuri nepermise).
Metoda de sudare este, de regulă, metoda aluminotermică, cu material agrementat de AFER.
Execuţia, prelucrarea, toleranţele, încercările sunt cele menţionate pentru şine.
Schimbătoarele de cale din liniile directe şi abătute din staţii se sudează între ele şi se
încorporează în calea fără joante (după tratarea unitară a reabilitării infrastructurii în întreaga staţie) şi
pe baza procedurii de lucru elaborate de executant şi aprobată de CN CF „CFR” SA , Direcţia Linii,
conform Instrucţiei 341 / 1980, Art. 14.8.
Aparatele de cale sudate nu vor rămâne în zonele de respiraţie a căii fără joante.
Joantele schimbătoarelor tip 60 – 760 – 1 : 14 se sudează numai după montarea în cale.
Sudarea reperelor aparatelor de cale
- Condiţii tehnice generale
Aparatele de cale ce urmează a fi sudate trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
o pe zona aparatelor de cale să fie asigurată colectarea si evacuarea apelor;
o platforma căii să fie corespunzătoare, inclusiv substratul de repartiţie, conform
prevederilor din STAS 3197/2 -90,
o prisma de piatră spartă trebuie să fie completă, (având dimensiunile conform prevederilor
din STAS 3197/1 - 91), stabilizată conform prevederi Instr.341 art.8;
o reperele aparatului de cale SB reutilizat, să nu prezinte defecte, uzura acestora să nu
depăşească 50% din uzura maximă admisă în Instr.314/1989; după sudarea joantelor
interioare aparatul de cale să garanteze o exploatare de minim 5 ani;
o reperele aparatelor de cale (ace, contraace, şine de legătură, aripi, inimă), vor fi
măsurate şi verificate cu defectoscopul ultrasonic şi cu tiparul O.R.E., cele cu defecte şi
necorespunzătoare trebuiesc înlocuite înainte de sudare.
Aceste măsurători se trec în „fişa de măsurători” ale fiecărui aparat de cale, în care se menţionează
geometria aparatului de cale înainte de sudare, geometria şi temperatura de fixare definitivă, după
sudarea aparatului de cale.
o geometria aparatului de cale şi mărimea jgheaburilor trebuie să corespundă Instr.
314/1989 pentru situaţia de „ material nou” ;
o aparatul de cale trebuie să fie prevăzut cu dispozitiv de limitare a deplasărilor relative
între ace şi contraace (dispozitiv furcă - cep);
o poziţia vârfului acului faţă de contraac trebuie să fie marcat printr-un reper pe inima
contraacului (cherner), corespunzător temperaturii neutre stabilite de fabricantul de
aparate de cale. Acest reper este „ punctul neutral”;
o distanţa dintre punctul neutral şi vârful acului trebuie să corespundă diferenţei de
temperatură dintre temperatura neutrală şi temperatura când se execută sudarea
joantelor, în caz contrar se reglează poziţia acului faţă de contraac, înainte de sudură;
o sistemul de prindere al reperilor aparatului de cale de traverse să fie prindere elastică
o momentele de strângere a elementelor de prindere trebuie să corespundă prescripţiilor
tehnice ale prinderii;
o aparatele de cale vor fi echipate cu J.I.L.-uri, de regulă acestea se vor amplasa pe linia în
abatere;
o electromecanismul de macaz şi dispozitivele de manevră şi înzăvorâre trebuie să
funcţioneze normal conform prescripţiilor în vigoare;
o verificarea cursei de înzăvorâre;
 o verificarea echerului joantelor de la vârf schimbător;
o verificarea distanţei între bulonul de prinderea acului şi mijlocul distanţei dintre cele două
buloane de pe casetă;
o traversele din cuprinsul aparatului de cale (stare, poză, diagramă) trebuie să corespundă
planului de poză şi prevederilor instrucţiilor în vigoare (Instr.314/89).
Lucrările de bază pentru sudarea aparatelor de cale şi înglobarea acestora în calea fără
joante.
Lucrările de bază se execută în două etape:
Etapa I : Sudarea joantelor interioare ale aparatelor de cale
Etapa II: Sudarea joantelor extreme (exterioare) ale aparatelor de cale, inclusiv a joantelor de la
panourile tampon de la vârful şi călcâiul acestora pentru înglobare în calea fără joante.

Sudarea reperelor aparatelor de cale se executa prin procedeul aluminotermic.

Etapa I: Procesul tehnologic pentru sudarea joantelor interioare ale schimbătoarelor de cale
simple.
Schimbătoarele simple de cale noi, care se sudează au părţile componente (reperii) numai cu o singură
gaură de eclisare, la lungimea standard (ca pentru aparatele de cale cu joante), cu ace flexibile şi
joantele izolante (J.I.L.-uri) încorporate.
Executarea sudurii joantelor interioare se va face la temperaturi în şină mai mari de 0 º C.
Succesiunea activităţilor privind eliminarea joantelor interioare va fi astfel aleasă încât forţele axiale din
firele de şină ale aparatului de cale, forţe datorate variaţiilor de temperatură care vor fi până la realizarea
etapei II (de sudarea joantelor extreme şi înglobarea în calea fără joante), să nu favorizeze producerea
deripărilor.
Sudarea joantelor interioare ale schimbătoarelor de cale se poate face în două moduri şi anume:
o Sudarea în afara căii :
Se execută în baze specializate unde se asamblează schimbătoarele de cale noi
Tehnologia de execuţie este următoarea:
 verificarea geometriei schimbătorului de cale conform proiect (măsurarea
reperilor, echerul joantelor, rosturile de dilataţie instrucţionale, poziţia corectă a
acului faţă de contraac, reglajul corect al dispozitivului de înzăvorâre,
manipularea uşoară a macazului);
 aşezarea traverselor la diagramă (conform planului de poză al fabricantului),
astfel încât sudura să se găsească în spaţiul dintre traverse şi la mai mult de 10
cm de marginea plăcii suport;
 nivelul şi direcţia conform instrucţiunilor de montare;
 strângerea reglementară a prinderilor verticale;
 sudarea joantelor interioare a schimbătoarelor de cale, se va realiza numai după
ce schimbătorul de cale va fi complet montat şi verificat;
 executarea sudurii joantelor interioare
La sudarea joantelor se va ţine seama de contracţia la răcire a sudurii aluminotermice ( = 3mm), astfel
încât geometria aparatului de cale cu joantele interioare sudate la t = 20 oC în şină, să fie identică cu
geometria aparatului de cale cu joantele interioare nesudate la aceiaşi temperatură.
o Sudarea în cale
Se execută în una sau două închideri de linie de circa 4- 5 ore pentru fiecare schimbător de cale. Se
recomandă ca sudarea joantelor interioare ale schimbătoarelor de cale să se facă într-o singură
închidere de linie.
In situaţia când lucrarea se execută în două închideri de linie, în timpul acordat închiderii trebuie să se
execute cel puţin :
 sudurile joantelor dintr-o secţiune transversală
 sudurile joantelor de pe firele exterioare(interioare) de şină
In cazul când sudarea joantelor interioare se execută în două închideri de linie durata dintre cele două
închideri nu trebuie să fie mai mare de 24 ore.
Joantele rămase nesudate după prima închidere se eclisează fără găurire, cu menghină, conform
prevederi Instr.341; până la sudare peste aceste joante se circulă cu maxim 15 km/h.
Etapa II: Procesul tehnologic pentru sudarea joantelor extreme (exterioare) ale aparatelor de cale,
inclusiv a joantelor de la panourile tampon de la vârful şi călcâiul acestora pentru
înglobare în calea fără joante.
- Inainte de execuţia sudurilor extreme ale aparatelor de cale ( ale căror joante interioare au fost
sudate anterior în afara ecartului de temperatură (+17ºC) - (+27ºC), inclusiv sudurile joantelor
de la panourile tampon, se execută operaţia de detensionare ( eliberare de eforturi ) atât a
reperelor aparatelor de cale sudate cât şi a zonelor de linii cu cale fără joante existente.
- Este interzis ca unul din reperele aparatelor de cale să fie pe lungimea zonei de respiraţie a căii
fără joante, de aceea pe liniile în abatere a staţiilor, dacă acestea nu sunt cale fără joante, se
vor suda şinele pe o lungime cel puţin egală cu lungimea zonei de respiraţie corespunzătoare
tipului de şină din care este construit aparatul de cale.
- Executarea sudurii joantelor extreme şi înglobarea aparatelor de cale sudate în C.F.J. se va
face în limitele ecartului de temperatură (+17ºC) - (+27ºC).
- Nu se sudează în caz de intemperii.
- Dacă temperatura nu permite executarea sudurilor aluminotermice lucrarea se întrerupe,
luîndu-se măsuri de punere în siguranţă a zonei lucrate.
- Pentru evitarea şerpuirii căii pe zona schimbătoarelor de cale, pe panourile de protecţie de la
vârful şi călcâiul acestora şi pe curbele de legătură, temperatura de fixare va fi realizată în
partea a doua a intervalului prescris de fixare definitivă, adică între (+22º C) - (+27º C)
o Cazul încorporării aparatelor de cale cu joantele interioare sudate anterior în calea fără
joante.
 Lucările se execută în închideri de linie astfel:
 pentru sudarea joantelor extreme de la vârful schimbătorului de cale, inclusiv
joantele panourilor tampon existente.
 pentru sudarea joantelor extreme de la călcâiul schimbătorului de cale de pe
linia directă şi liniile în abatere, inclusiv joantele panourilor tampon existente pe
linia directă având cale fără joante.
Procesul tehnologic care se execută într-o închidere de linie constă în:
- detensionarea căii fără joante existentă pe lungimea zonei de respiraţie funcţie de tipul de şină
existent conform prevederilor Instr.341;
- detensionarea aparatului lui de cale cu joantele interioare sudate anterior;
- demontarea şinelor de la panourile tampon, inclusiv JIL -urile existente pe linia directă şi şinele
de la panoul de protecţie existent pe linia în abatere;
- tăierea şinelor pentru eliminarea găurilor de eclisare de la vârful respectiv călcâiul aparatelor de
cale refolosite (din înlocuirea celor existente cu vechime sub 5 ani);
- la aparatele de cale aprovizionate noi, cu o singură gaură la joantă, operaţia de tăiere nu este
necesară;
- tăierea găurilor de eclisare de la şinele panoului tampon (JIL), de la vârful respectiv călcâiul
aparatului existent în cale;
- deplasarea şinelor de panoul tampon (JIL -uri) spre vârful respectiv călcâiul aparatului de cale;
- manevrarea traverselor la joante;
- realizarea rostului instrucţional avându-se în vedere şi efectul răcirii sudurii aluminotermice ( =
3 mm);
- execuţia sudurilor extreme (exterioare) ale aparatului de cale;
tăierea şinelor (JIL -urilor) noi la lungimea calculată „l” conform relaţiei (1).
l = l + l toC + d + d + r + r - 2 + 6mm (1)
p - p 1 2 1 2
 = 0,0000115 - coeficient de dilatare liniară;
lp = lungimea reperului existent;
toC = diferenţa dintre temperatura din proiect (+20ºC) şi temperatura de lucru;
d1şi d2 = lungimile capetelor cu găuri care se taie la reperele existente;
r1şi r2 = rosturile adiacente instrucţionale;
Δ = rostul de turnare specific tipului de şină;
3mm = contracţia la răcire pentru o sudură aluminotermică
executarea sudurilor obişnuite a joantelor dintre cele două panouri tampon.
- desfacerea prinderilor pe lungimea de 60 m (pe zona de respiraţie a tronsonului de cale fără
joante) de linie curentă pentru realizarea buclei remanente (care are începutul la 5 m depărtare
de sudura de încheiere) cu realizarea unei săgeţi remanente rezultată din relaţiile :
-pentru linii în aliniament: l = 2,6597 f2/l (2)
-pentru linii în curbă : l = 2,6597 f2/l + 0,4571 f l/R (3)
în care:
l = 60 m, lungimea buclei remanente
l = 3 mm, contracţia de răcire a sudurii aluminotermice
f = săgeata remanentă rezultată din calcul
 Pe zona buclei remanente şina se introduce forţat pe amplasamentul definitiv şi se refac
prinderile după cel puţin 3 minute de la terminarea procesului de sudare.
La executarea sudurilor de încheiere, o atenţie deosebită se va da realizării acestora prin
procedeul buclă (sudură controlată); când aceste suduri se realizează cu instalaţia mobilă de sudură
(prin metoda electrică a topirii intermediare şi presiunii la capete), efectul răcirii rostului sudat este luat în
considerare prin determinarea mărimii petrecerii capetelor de şină înainte de formarea buclei în plan
orizontal, iar când aceste suduri se realizează prin procedeul aluminotermic, efectul răcirii rostului sudat
este luat în considerare prin realizarea înainte de începerea sudurii aluminotermice a unei bucle în plan
vertical.
In ambele situaţii (buclă în plan orizontal şi buclă în plan vertical):
- lungimea buclelor este de minim 40m (lungime pe care şina trebuie să fie eliberată din
prinderi); această lungime poate fi asigurată ori înainte, ori după punctul în care urmează a fi
realizată sudura, iar începutul buclei este la 5.00 m depărtare de acest punct.
- după răcirea completă a rostului sudat (durata de răcire completă este de 3 ore), este necesară
uniformizarea eforturilor cauzate de răcirea sudurii.
Cazul încorporării aparatelor de cale cu joantele interioare sudate anterior în calea cu joante (pe liniile în
abatere din staţie).
Inainte de începerea lucrărilor de înglobarea aparatului în calea fără joante este necesar a se
executa:
- realizarea înainte de această închidere a lucrărilor de realizare a căii fără joante pe liniile în
abatere pe lungimea zonei de respiraţie corespunzător tipului de şină din care este construit
aparatul de cale
Lucrările se execută în închideri de linie astfel:
detensionarea aparatului de cale cu joantele interioare sudate anterior.
- demontarea şinelor de la panourile de protecţie, inclusiv JIL-urile existente pe liniile în abatere;
- tăierea şinelor de la panourile de protecţie (JIL-uri) de la călcâiul aparatului de cale pentru
eliminarea găurilor de eclisare;
- deplasarea şinelor de la panourile de protecţie (JIL -uri) spre călcâiul aparatului de cale;
- manevrarea traverselor la joante;
- realizarea rostului instrucţional avându-se în vedere şi efectul răcirii în cazul sudurii
aluminotermice ( = 3 mm);
- execuţia sudurilor de la joantă călcâi aparat de cale, inclusiv a sudurilor joantelor între
panourile de protecţie (JIL -uri);
- pentru execuţia sudurii de încheiere (controlată) se înlocuieşte ultimul reper cu unul nou mai
lung adus din bază a cărui lungime se stabileşte conform relaţiei (1);
- se taie reperul nou la lungimea calculată;
- se execută sudura controlată de încheiere.
Tehnologia de execuţie a lucrării de sudare a reperelor aparatelor de cale este identică cu cea folosită la
sudarea şinelor în linie curentă cu asigurare condiţiilor de stabilitate din Instrucţia 341/1980 “Instrucţia
pentru alcătuirea, întreţinerea şi supravegherea căii fără joante”.
Debavurarea se execută pe tot conturul sudurii cu toleranţa de maxim 1 mm.
Polizarea se execută pe suprafaţa de rulare şi pe feţele laterale ale ciupercii şinei. Abaterea maximă
admisă la feţele active ale ciupercii în plan orizontal şi vertical după polizare va fi:
- plan orizontal : max. ± 0,3 mm
- plan vertical : max. ± 0,2mm, măsurarea se face cu o riglă metalică de 1 m aşezată cu
mijlocul în dreptul sudurii
Pentru fiecare sudură contractantul va pune la dispoziţia beneficiarului înregistrarea parametrilor de
sudare.
După terminarea executării sudurilor reperelor aparatelor de cale se face verificarea geometriei
aparatelor de cale întocmindu-se „fişa de măsurători” (conform celor prezentate la pct. condiţii tehnice
generale), inclusiv temperatura de fixare definitivă.
Schimbătoarele cu joantele interioare sudate (după ce a fost realizată geometria instrucţională
şi au fost burate şi stabilizate) se încorporează în CFJ şi se fixează definitiv la temperatura neutrală, cu
reglajul acului în funcţie de temperatură.

9.7. Tehnologii, maşini şi utilaje folosite la reabilitarea suprastructurii

Pentru realizarea lucrărilor de reabilitare a liniilor şi a schimbătoarelor de cale, contractorul
(executantul) este liber să stabilească şi să elaboreze tehnologii, să folosească maşini şi utilaje la
alegere, autorizate si agrementate AFER, cu condiţia respectării următoarelor cerinţe:
1. toleranţele geometrice (ecartament, nivel longitudinal, nivel transversal, torsionare, directe) cerute în
caietul de sarcini şi Instrucţii;
2. respectarea siguranţei circulaţiei, protecţiei muncii, a mediului şi a oamenilor, conform
reglementărilor în vigoare;
3. realizarea gabaritelor instrucţionale;
4. încadrarea în graficele de execuţie contractate şi respectarea închiderilor de linie aprobate;
5. să prezint beneficiarului (consultantului lucrării) – înainte de începerea lucrărilor – procedurile de
aplicare a tehnologiei elaborate;
6. folosirea materialelor omologate/agrementate prevăzute în caietul de sarcini;
7. recuperarea, sortarea şi dirijarea materialelor din cale conform reglementărilor şi contractului
cu beneficiarul;
8. calitatea sudurilor şinei privind rezistenţele determinate pe cupoane de probă, şi toleranţele
la geometria sudurilor, conform prevederilor din caietul de sarcini;
9. fixarea definitivă a şinelor sudate, la temperaturile stabilite în prezentul caiet de sarcini;
10. strângerea mecanizată a prinderilor cu controlul strângerii prinderilor;
11. controlul continuu şi automat al temperaturilor de fixare a căii fără joante cu aparatul echivalent
RAILSCAN;
12. pregătirea documentaţiei de recepţie.
9.8. Trecerile la nivel
Trecerile la nivel existente pe liniile care se reabilitează, se dezafectează în timpul lucrărilor şi până la
terminarea acestora.
După terminarea lucrărilor de infrastructură şi suprastructură, în locul trecerilor la nivel provizorii se vor
construi treceri la nivel din dale de beton sau dale elastice echivalent STRAIL (acolo unde importanţa
trecerii la nivel va impune aceasta). Caracteristicile acestor treceri la nivel se găsesc în Specificaţia
Tehnică a Agrementului eliberat de AFER pentru acest tip de pasaj.
9.9. Indicatoare
Indicatoarele de cale şi de semnalizare se construiesc şi se montează conform regulamentului
de Exploatare Tehnică Feroviară nr. 002/2001, Instrucţiei nr. 314/89 si Completari la Instructia 314.
Lucrari de baza:
- săparea gropilor, îndepărtarea pământului şi baterea cu maiul;
- aşezarea indicatorului în groapă;
- turnarea betonului în fundaţie, unde este cazul (reperi curbe);
- umplerea gropilor cu bolovani şi baterea cu maiul

9.10. Predarea căii fără joante către beneficiar

Predarea se va face conform art. 32 din Instrucţia 341/80.
În plus se va mai prezenta :
– diagrama înregistrării temperaturilor de fixare;
– tabel cu parametrii sudurilor;
– diagramele lungimilor în cazul pretensionării şinelor;
Sape de siguranţă contra deripării liniilor sudate
Sapa de siguranţă se montează numai pe capul traversei dinspre interiorul curbei înainte de ultimul buraj
şi înainte de sudarea şinelor.
Tehnologia cuprinde următoarele etape:
- aducerea sapelor de siguranţă în zona de lucru;
- decaparea pietrei sparte la capetele traverselor unde vor fi montate sapele de siguranţă;
- montarea sapelor de siguranţă astfel ca între talpa şinei şi marginea interioară a sapei să
rămână o distanţă de 335 mm;
- refacerea prismei căii la traversele cu sape de siguranţă;
- slăbirea şuruburilor de prindere a sapei;
- burarea căii cu maşina de burat;
- aducerea geometriei căii în limitele instrucţionale;
- strângerea puternică a şuruburilor de prindere a sapelor de siguranţă;
- completarea profilului prismei căii conform reglementărilor;
- stabilizarea căii (cu tonaj de stabilizare sau stabilizare dinamică);
- montarea şinelor sudate lungi.
9.12. ABATERI PERMISE
f. După reabilitare, toleranţele geometriei liniilor curente şi directe vor fi :
A. Ecartamentul nominal al liniei este de 1435mm.
Toleranţele sunt:
±2mm la darea în exploatare
±4mm la recepţia finală
Variaţia ecartamentului va fi 1mm/m

B. Direcţia
�Diferenţa admisă între distanţele existente şi teoretice (proiectate) la repere este de (±)10mm.
�În curbe săgeţile se verifică astfel:
a. cu corzi de oţel de 20m lungime şi măsurate la mijlocul corzii la fiecare 10m.
- diferenţele faţă de săgeţile teoretice, precum şi diferenţele dintre două săgeţi existente vecine
trebuie să fie cel mult:
t + (±) Δfvt (mm), unde:
Δfvt este diferenţa dintre două săgeţi teoretice vecine
b. optic cu dispozitive speciale de direcţie utilizând corzi de 50-60m lungime şi punctele de măsurare la
10m
- diferenţa faţă de săgeţile teoretice, precum şi diferenţele dintre două săgeţi existente vecine trebuie
să fie cel mult:
t + (±) Δlvt (mm), unde:
Δlvt este diferenţa dintre două săgeţi teoretice vecine
În ambele cazuri “t” trebuie să aibă cel mult următoarea valoare:
pentru Vmax=200km/h: ±2mm
� În aliniamente săgeţile se măsoară ca la punctul “b”; în acest caz “t” trebuie să aibă cel
mult următoarea voloare:
pentru Vmax=200km/h: ±1mm

C. Nivelul longitudinal
- nivelul longitudinal realizat se va încadra în banda (±)10mm faţă de nivelul longitudinal
proiectat, cu condiţia ca între două puncte de măsurare succesive panta defectului de nivel să fie
maxim 1/2000.
- la repere verificarea se va face cu nivela, iar între repere cu dispozitive optice speciale de nivel.
- distanţa dintre două puncte de măsurare succesive este de maxim 10m.

D. Nivelul transversal
- diferenţa admisă faţă de valoarea teoretică a nivelului transversal în fiecare punct de
măsurare este de (±) 2mm.
- distanţa dintre două puncte de măsurare succesive este de 5m.
Torsionarea căii la 2,5m va fi de ±1,5mm, la darea în exploatare şi ±3mm la recepţia finală.
Supraînălţarea maximă este de 150mm.
E. Distanţa între traverse
Toleranţele admise la planul de poză reglementar:
- La construcţie: ±10mm
Traversele vor fi pozate perpendicular pe axa căii.
Nu se admit traverse răsucite.
Pe restul liniilor pe care se circulă cu Vmax ≤ 160 Km/h, toleranţele vor fi cele din
Instrucţia nr. 314/1989, pentru viteza corespunzătoare.

G. Schimbătoarele de pe liniile directe şi cele care leagă liniile directe cu primele linii în
abatere, vor îndeplini cerinţele specifice.

10. ALTE LUCRARI

Demontãri de linii ferate normale – execuţie mecanizată
Execuţia lucrărilor se poate face :
- secţionarea căii fără joante în panouri cu lungimi cuprinse între 25m sau 30m, (la tăierea
şinelor nu se va folosi flacăra oxiacetilenică); ridicarea şi transportul panourilor de cale vechi cu
utilaje speciale în baze specializate unde sunt descărcate panourile, urmând a fi demontate.
- secţionarea căii fără joante în tronsoane cu lungimi de maxim 300m, (la tăierea şinelor nu se va
folosi flacăra oxiacetilenică); încărcarea şinelor lungi în vagoane platformă speciale şi
transportul acestora în zonele indicate de client C.N.C.F. “C.F.R.”- S.A.;
- încărcarea traverselor în mijloace de transport şi transportul acestora în depozitele indicate de
client C.N.C.F. “C.F.R.” - S.A.
Contractorul poate să folosească tehnologia adecvată pentru satisfacerea cerinţelor de mai sus.
Sortarea materialelor de cale recuperate prin demontarea materialelor vechi scoase din cale:
- materialele de cale: şină, material mărunt, traverse de lemn şi beton, recuperate prin
demontarea materialelor vechi scoase din cale, rămân la dispoziţia clientului C.N.C.F.
“C.F.R.”- S.A.;
- sortarea şi încadrarea pe stări a materialelor de cale recuperate se va face de către
antreprenor în prezenţa delegatului beneficiarului.
Depozitarea separată pe stări a materialelor de cale recuperate şi sortarea în depozite, ţinerea lor în
custodie, asigurarea integrităţii şi paza lor,în baze de demontare bine organizate, ordonate, împrejmuite
şi păzite, este responsabilitatea executantului pina la predarea catre beneficiar.
Umpluturã de balast între liniile din staţie
- descărcarea balastului între linii
- nivelarea suprafeţei umpluturii
Demontări de indicatoare de cale
- săparea umpluturii în jurul indicatorului, scoaterea acestuia şi transportul într-un depozit,
astuparea gropii cu pământ si compactat.
11. DOCUMENTE DE REFERINTA
11.1. Generale
- STAS 10849 -85 Lucrări de cale feratã. Infrastructura şi suprastructura cãii.Terminologie.
- STAS 3989/1 - 91 Cãi ferate. Planuri de situaţie. Semne convenţionale pentru infrastructura şi
suprastructura cãii.
- STAS 3989/ 2 – 91 Cãi ferate. Planuri de situaţie. Semne convenţionale pentru construcţii şi
lucrãri conexe.
- STAS 4392 - 84 Căi ferate normale. Gabarite.
- H.G. 592/1993 republicat în 1995 – pentru aprobarea „Regulamentului privind procedurile
de organizare a licitaţiilor, prezentarea ofertelor şi adjudecarea
investiţiilor publice”.
- H.G. 404/1994 privind acordarea de avansuri pentru realizarea unor acţiuni şi categorii
de cheltuieli finanţate din fonduri publice.
- H.G.162/1992 privind reglementarea ordinii în efectuarea plăţilor în economie şi
obligaţiile agenţilor economici aflaţi în incapacitate de plată.
- H.G. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare şi expertizare tehnică de
calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi construcţiilor
- Legea 10 / 1995 privind calitatea în construcţii
- H.G. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii
- H.G. 272/1994 privind aprobarea Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în
construcţii.
- Ordin MF + MLPTL Nr. 1013/893 din 06 iunie 2001 – Ordin al ministrului finanţelor publice şi
al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şI locuinţei privind aprobarea structurii, conţinutului
şI modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şI prezentarea ofertei pentru
achiziţia publică de servicii.
11.2. Pentru materiale, echipamente şi instalaţii
- STAS 1900 - 89 Sini grele de cale feratã. Mãrci şi condiţii tehnice generale de calitate.
- STAS 2953 – 80 Sini grele de cale ferata tip.49. Dimensiuni.
- STAS 11198 – 79 Sine grele de cale feratã tip 60. Dimensiuni.
- STAS 11201 – 79. Sine grele de cale feratã tip R65. Dimensiuni.
- Caiet de sarcini DGI nr. 24 / 21.03.1994
- Normativ de utilizare a şinelor de cale feratã aprobat cu Ord.MT nr.1972/1978 din 27.11.1978
- Caiet sarcini „‟ Prinderi elastice pentru SNCFR‟‟ avizat în CTE – SNCFR , document nr
191/18.X. 1993
- STAS 2952 /1 -92 Material mãrunt de cale feratã. Eclise pentru şini grele.
- STAS 2952/ 2 - 92 Material mãrunt de cale feratã. Plăci metalice pentru şini grele.
- STAS 2952 /3 - 92 Material mãrunt de cale feratã. Cleşti pentru şini grele.
- STAS 3270 - 78 Material mãrunt de cale feratã. Suruburi.
- STAS 3269 - 83 Material mãrunt de cale feratã. Piuliţe hexagonale
- STAS 1384 - 87 Material mãrunt de cale feratã. Inele resort.
- Inele resort de c.f. Caiet de sarcini DGI nr. 207/ 20.11.95:
- STAS 1521- 84 Material mãrunt de cale feratã. Tirfoane.
 - Regulament tehnic 01/1999 AFER
- SR EN 13145. Aplicaţii feroviare. Cale Traverse şi suporturi de lemn.
- STAS 9302/5 – 90 Traverse de lemn pentru cale feratã. Impregnare.
- Caiet de sarcini “Traversă din beton precomprimat pentru prinderi elastice” elaborat de AFER ,
avizat de CNCF “CFR” – SA, document nr. 56/16.XI.2000.
- Normativ privind utilizarea traverselor de beton precomprimat la linii de cale feratã- Indicativ CD
- 27-04
- Catalog REFER - Traverse din beton armat;
- STAS 3161 - 85 Cãi ferate. Aparate de cale. Clasificare.
- STAS 4023 - 84 Cãi ferate normale. Aparate de cale. Elemente şi scheme geometrice.
- STAS 3309 - 91 Oţel laminat la cald. Profile pentru aparate de cale.
- STAS 4865 - 86 Cãi ferate normale. Aparate de cale. Macazuri.
- STAS 4866 - 86 Cãi ferate normale. Aparate de cale. Inimi de încrucişare.
- STAS 8320 - 89 Cãi ferate normale. Aparate de cale. Bare de conexiune şi bare de
tracţiune.
- STAS 8667 - 85 Cãi ferate normale. Aparate de cale. Fixatoare de macaz cu cleme.
Condiţii generale.
- Catalog de aparate de cale elaborat de APCAROM Buzãu în 1983.
- SR 662 - 2002 Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră.
- STAS 2247 - 71 Pietriş ciuruit şi neciuruit pentru balastarea căilor ferate.
- STAS 9095 - 90 Lucrări de drumuri. Pavaje din piatră brută şi bolovăniş
- SR 6978 - 95 Lucrări de drumuri. Pavaje din piatră naturală. Pavele normale, pavele
abnorme şi calupuri.
- Norma tehnicã privind alcãtuirea, întretinerea si exploatarea trecerilor la nivel si a liniilor în pavaj
cu dale prefabricate din beton armat, elaboratã de REFER.
- SR EN 13450 Agregate pentru balast de cale ferată.
- Caiet de sarcini DGI nr. 208 / 20.11.1995
- SR EN 13145:2002 Aplicaţii feroviare. Căi ferate. Traverse şi suporturi de lemn
- SR EN 13146-1:2004 Aplicaţii feroviare. Cale. Metode de încercare pentru sistemele de
prindere. Partea 1: Determinarea rezistenţei longitudinale la alunecare
- SR EN 13146-2:2004 Aplicaţii feroviare. Cale. Metode de încercare pentru sistemele de
prindere. Partea 2: Determinarea rezistenţei la rotire
- SR EN 13146-3:2004 Aplicaţii feroviare. Cale. Metode de încercare pentru sistemele de
prindere. Partea 3: Determinarea atenuării forţelor de impact
- SR EN 13146-4:2004 Aplicaţii feroviare. Cale. Metode de încercare pentru sistemele de
prindere. Partea 4: Efecte produse de încărcări repetate
- SR EN 13146- 4:2004/A1:2007 Aplicaţii feroviare. Cale. Metode de încercare pentru sistemele
de prindere. Partea 4: Efecte produse de încărcări repetate Amendamentul se utilizează
împreună cu SR EN 13146-4:2004.
- SR EN 13146-5:2004 Aplicaţii feroviare. Cale. Metode de încercare pentru sistemele de
prindere. Partea5: Determinarea rezistentei electrice;
- SR EN 13146-6:2004 Aplicaţiiferoviare. Cale.Metode de încercare pentru sistemele deprindere.
Partea 6: Efectul condiţiilor severe de mediu
- SR EN 13146-7:2004 Aplicaţii feroviare. Cale. Metode de încercare pentru sistemele de
prindere. Partea 7: Determinarea forţei de strângere
- SR EN 13146-8:2004 Aplicaţii feroviare. Cale. Metode de încercare pentru sistemele de
prindere. Partea 8: Încercări în exploatare. Metoda de încercare se aplica sistemelor de
prindere care sunt conform SR EN 13481 părţile 2 la 7.
- SR EN 13146- 8:2004/A1:2007 Aplicaţii feroviare. Cale. Metode de încercare pentru sistemele
de prindere. Partea 8: Încercări în exploatare Amendamentul se utilizează împreună cu SR EN
13148:2004.Directiva 96/48/CE «Interoperabilitatea sistemului feroviar transeuropean de mare
viteză»
- SR EN 13230-1:2004 Aplicaţii feroviare. Cale. Traverse şi suporturi de beton. Partea 1: Cerinţe
generale
- SR EN 13230-2:2004 Aplicaţii feroviare. Cale. Traverse şi suporturi de beton. Partea 2:
Traverse monobloc de beton precomprimat
- SR EN 13230-3:2004 Aplicaţii feroviare. Cale. Traverse şi suporturi de beton. Partea 3:
Traverse bibloc de beton armat
- SR EN 13230-4:2004 Aplicaţii feroviare. Cale. Traverse şi suporturi de beton. Partea 4:
Suporturi de Beton precomprimat pentru aparate de cale;
- SR EN 13230-5:2004 Aplicaţii feroviare. Cale.Traverse şi suporturi de beton. Partea 5:
Elemente speciale
- SR EN 13231-1:2006 Aplicaţii feroviare. Cale. Recepţia lucrărilor. Partea 1: Lucrări la calea cu
prisma căii din piatră spartă. Linie curentă
- SR EN 13231-2:2006 Aplicaţii feroviare. Cale. Recepţia lucrărilor. Partea 2: Lucrări la calea cu
prisma căii din piatră spartă. Aparate de cale
- SR EN 13231-3:2006 Aplicaţii feroviare. Cale. Recepţia lucrărilor. Partea 3: Criterii de recepţie
a lucrărilor de polizare, frezare şi rabotare a şinelor în cale
- SR EN 13232-1:2006 Aplicaţii feroviare. Cale. Aparate de cale. Partea 1: Definiţii
- SR EN 13232-2:2006 Aplicaţii feroviare. Cale. Aparate de cale. Partea 2: Cerinţe pentru
proiectarea geometriei.
- SR EN 13232-4:2006 Aplicaţii feroviare. Cale. Aparate de cale. Partea 4: Manevrare, blocare şi
control
- SR EN 13232-5:2006 Aplicaţii feroviare. Cale. Aparate de cale. Partea 5: Macazuri
- SR EN 13232-6:2006 Aplicaţii feroviare. Cale. Aparate de cale. Partea 6: Inimi de încrucişare şi
de traversare cu vârfuri fixe
- SR EN 13232-7:2006 Aplicaţii feroviare. Cale. Aparate de cale. Partea 7: Inimi cu părţi mobile
Acest standard defineşte cerinţele şi performanţele pentru inimi cu părţi mobile. toate –
terminologie, Specificaţii Directiva 96/48/CE referitoare la interoperabilitate a sistemului feroviar
transeuropean de mare viteză, amendată cu Directiva 2004/50/CE din 2004
- SR EN 13232-8:2007 Aplicaţii feroviare. Cale. Aparate de cale. Partea 8: Aparate de
compensare toate -terminologie, specificaţii Directiva 96/48/CE referitoare la interoperabilitate a
sistemului feroviar transeuropean de mare viteză, amendată cu Directiva 2004/50/CE din 2004
- SR EN 13232-9:2006 Aplicaţii feroviare. Cale. Aparate de cale. Partea 9: Ansamblu aparat de
cale.Acest standard defineşte principalele criteria de proiectare a aparatelor de cale şi descrie
procesul de proiectare. toate - proiectare – cerinţe Directiva 96/48/CE referitoare la
interoperabilitate sistemului Feroviar transeuropean de mare viteză, amendată cu Directiva
2004/50/CE
- SR EN 13481-1:2004 Aplicaţii feroviare. Cale. Cerinţe de performanţă pentru sistemele de
prindere.Partea 1: Definiţii Acest standard reprezintă una din părţile standardului EN 13481
"Aplicaţii feroviare.Cale. Cerinţe de performanţă pentru sistemele de fixare". Acest standard
european specifică termenii şi definiţiile utilizate în prEN 13146 si EN 13481. cale - definiţii -
- SR EN 13481- 1:2004/A1:2007 Aplicaţii feroviare. Cale. Cerinţe de performanţă pentru
sistemele de prindere. Partea 1: Definiţii Standardul de bază reprezintă una dintre părţile
standardului EN 13481 care are titlul generic "Aplicaţii feroviare - Cale – Cerinţe de
performanţă pentru sistemele de fixare".
Acest standard stabileşte termenii şi definiţiile utilizate în EN 13146 şi EN 13481. Acest
amendament modifică standardul european EN 13481-1:2002. cale - definiţii -
- SR EN 13481-2:2004 Aplicaţii feroviare. Cale. Cerinţe de performanţă pentru sistemele de
prindere.Partea 2: Sisteme de prindere pentru traverse de beton. Acest standard european
cuprinde o cerinţă referitoare la rezistenţa la alunecare longitudinală a şinelor, pentru a putea
controla fugirea şinelor în lung şi deschiderea rostului în cazul ruperii şinei. cale – cerinţe de
performanţă Directiva UE 96/48/CE «Interoperabilitat ea sistemului feroviar transeuropean de
mare viteză»
- SR EN 13481- 2:2004/A1:2007 Aplicaţii feroviare. Cale. Cerinţe de performanţă pentru
sistemele de prindere. Partea 2: Sisteme de prindere pentru traverse de beton. Standardul de
bază stabileşte
cerinţa referitoare la rezistenţa la alunecare longitudinală a şinelor, pentru a putea controla fugirea
şinelor în lung şi deschiderea rostului în cazul ruperii şinei. Acest amendament A1 modifică
standardul european EN 13481-2:2002. Standardul european de bază este un standard
armonizat cu Directiva 96/48/CE,"Interoperabilitatea sistemului feroviar transeuropean de mare
viteză" şi cu reglementările asociate ale AELS.
- SR EN 13481-3:2004 Aplicaţii feroviare. Cale. Cerinţe de performanţă pentru sistemele de
prindere.Partea 3: Sisteme de prindere pentru traverse de lemn Acest standard european
cuprinde ocerinţă referitoare la rezistenţa longitudinală la alunecarea şinelor, pentru a putea
controla fugireaşinelor în lung şi deschiderea rostului în cazul ruperii şinei. Este, de asemenea,
cuprinsă măsurarea cuplului de rotire pentru a se putea evalua riscul de pierdere a stabilităţii
căii prin flambare.
- SR EN 13481- 3:2004/A1:2007 Aplicaţii feroviare. Cale. Cerinţe de performanţă pentru
sistemele de prindere. Partea 3: Sisteme de prindere pentru traverse de lemn Standardul de
bază stabileşte cerinţa referitoare la rezistenţa longitudinală la alunecarea şinelor, pentru a
putea controla fugirea şinelor în lung şi deschiderea rostului în cazul ruperii şinei. Este inclusă
măsurarea cuplului de rotire pentru a se putea evalua riscul de pierdere a stabilităţii căii prin
flambare. Acest amendament A1 modifică standardul european EN 13481- 3:2002.
- SR EN 13481-4:2004 Aplicaţii feroviare. Cale. Cerinţe de performanţă pentru sistemele de
prindere.Partea 4: Sisteme de prindere pentru traverse de oţel Acest standard european
cuprinde o cerinţă referitoare la rezistenţa longitudinală la alunecarea şinelor, pentru a putea
controla fugirea şinelor în lung şi deschiderea rostului în cazul ruperii şinei. Măsurarea
rezistenţei la rotire este inclusa pentru a putea evalua riscul de pierdere a stabilităţii căii prin
flambare.
- SR EN 13481- 4:2004/A1:2007 Aplicaţii feroviare. Cale. Cerinţe de performanţă pentru
sistemele de prindere. Partea 4: Sisteme de prindere pentru traverse de oţel .Standardul de
bază stabileşte cerinţa referitoare la rezistenţa longitudinală la alunecarea şinelor, pentru a
putea controla fugirea şinelor în lung şi deschiderea rostului în cazul ruperii şinei. Măsurarea
rezistenţei la rotire este inclusă pentru a putea evalua riscul de pierdere a stabilităţii căii prin
flambare. Acest amendament A1 modifică standardul european EN 13481- 4:2002.
- SR EN 13481-5:2004 Aplicaţii feroviare. Cale. Cerinţe de performanţă pentru sistemele de
prindere. Partea 5: Sisteme de prindere pentru calea pe dală Acest standard european
cuprinde o cerinţă referitoare la rezistenţa longitudinală la alunecarea şinelor, pentru a putea
controla fugirea şinelor în lung şi deschiderea rostului în cazul ruperii şinei. Trebuie luată în
considerare relaţia dintre rezistenţa longitudinală la alunecare a şinelor şi proiectarea generală
a căilor pe dală.
- SR EN 13481- 5:2004/A1:2007 Aplicaţii feroviare. Cale. Cerinţe de performanţă pentru
sistemele de prindere. Partea 5: Sisteme de prindere pentru calea pe dală . Acest standard
stabileşte cerinţa referitoare la rezistenţa longitudinală la alunecarea şinelor, pentru a putea
controla fugirea şinelor în lung şi deschiderea rostului în cazul ruperii şinei. Trebuie să se ţină
seama de relaţia dintre rezistenţa longitudinală la alunecare a şinelor şi proiectarea generală a
căilor pe dală. Acest amendament A1 modifică standardul european EN 13481-5:2002.
- SR EN 13481- 5:2004/A1:2007 Aplicaţii feroviare. Cale. Cerinţe de performanţă pentru
sistemele de prindere. Partea 5: Sisteme de prindere pentru calea pe dală. Acest standard
stabileşte cerinţa referitoare la rezistenţa longitudinală la alunecarea şinelor, pentru a putea
controla fugirea şinelor în lung şi deschiderea rostului în cazul ruperii şinei. Trebuie să se ţină
seama de relaţia dintre rezistenţa longitudinală la alunecare a şinelor şi proiectarea generală a
căilor pe dală. Acest amendament A1 modifică standardul european EN 13481-5:2002.
- SR EN 13481-7:2004 Aplicaţii feroviare. Cale. Cerinţe de performanţă pentru sistemele de
prindere.Partea 7: Sisteme de prindere speciale pentru aparate de cale şi contraşine. Acest
standard european cuprinde o cerinţa referitoare la rezistenta longitudinala la alunecarea
şinelor.
Încercarea de laborator privind efectele produse de încărcări repetate permite evaluarea
performantei potenţiale pe termen lung a sistemelor de prindere montate în cale.
- SR EN 13481- 7:2004/A1:2007 Aplicaţii feroviare. Cale. Cerinţe de performanţă pentru
Sistemele de prindere. Partea 7: Sisteme de prindere speciale pentru aparate de cale şi
contraşine
Standardul de bază stabileşte cerinţa referitoare la rezistenţa longitudinală la alunecarea
şinelor. Încercarea de laborator referitoare la efectele produse de încărcări repetate permite
evaluarea performanţei potenţiale pe termen lung a sistemelor de prindere montate în cale.
Acest amendament A1 modifică standardul european EN 13481-7:2002.
- SR EN 13481-8:2006 Aplicaţii feroviare. Cale. Cerinţe de performanţă pentru sistemele de
prindere.Partea 8: Sisteme de prindere pentru sarcini pe osie mari . Acest standard defineşte
cerinţele pentru sistemele de prindere destinate utilizării cu traverse din beton, lemn sau oţel
pentru calea cu prisma căii din piatră spartă proiectată pentru sarcini pe osie de până la 350
kN, pe linii curente la care raza minimă a curbelor este mai mică decât raza minimă conform
EN 13481 părţile 2 până la 4.
- SR EN 13674- 1+A1:2008 Aplicaţii feroviare. Cale. Şine. Partea 1: Şine Vignole cu masa mai
mare sau egală cu 46 kg/m . Această parte a standardului specific şinele de cale ferată Vignole
simetrice, de masă liniară mai mare sau egală cu 46 kg/m, destinate a fi utilizate pe liniile
clasice sau de mare viteză.
- SR EN 13674-2:2006 Aplicaţii feroviare. Cale. Şine. Partea 2:.Şine pentru aparate de cale
utilizate în asociere cu şine Vignole cu masa mai mare sau egală cu 46 kg/m . Acest standard
specifică şinele pentru aparatele de cale care susţin roţile trenului utilizate în asociere cu şinele
Vignole.
- SR EN 13674-3:2006 Aplicaţii feroviare. Cale. Şine. Partea 3: Contraşine
Acest standard specifică profilurile de contraşine.
- SR EN 13674-4:2006 Aplicaţii feroviare. Cale. Şine. Partea 4: Şine Vignole cu masa cuprinsă
între 27 kg/m şi 46 kg/m, exclusiv 46 kg/m. Acest standard specifică şinele Vignole de cale
ferată cu masa cuprinsă între 27 kg/m şi 46 kg/m, exclusiv 46 kg/m. Sunt specificate cinci mărci
de oţel în domeniul de duritate 200 HBW şi 390 HBW.
- SR EN 13803-2:2007 Aplicaţii feroviare. Parametri de proiectare a traseului căii. Ecartament
1435 mm şi mai mare. Partea 2: Aparate de cale şi situaţii comparabile de proiectare a
traseului
cu schimbări bruşte de curbură. Standardul stabileşte regulile şi valorile parametrilor de
proiectare ai traseului căii utilizate pentru determinarea vitezelor maxime de exploatare pe căi
care prezintă schimbări bruşte de curbură şi deci insuficienţă de supraînălţare.
- SR EN 13803- 2:2007/AC:2007 Aplicaţii feroviare. Cale. Parametrii de proiectare a traseului
căii.Ecartament 1435 mm şi mai mare. Partea 2: Aparate de cale şi situaţii comparabile de
proiectare a traseului cu schimbări bruşte de curbură
- SR EN 13848- 1+A1:2008 Aplicaţii feroviare. Cale. Calitatea geometriei căii. Partea 1:
Caracterizarea geometriei căii Acest standard defineşte cerinţele minime pentru principalii
parametri geometrici care caracterizează calitatea geometriei caii. De asemenea, specifică
cerinţele pentru stabilirea parametrilor de calitate a geometriei caii, în care scop parametri sunt
măsuraţi cu diverse sisteme de măsurare. Aceste sisteme de măsurare sunt descries în părţile
2, 3 si 4 ale standardului.
- SR EN 13848-2:2006 Aplicaţii feroviare. Cale. Calitatea geometriei căii. Partea 2: Sisteme de
măsurare. Vehicule de măsurat calea Acest standard specifică cerinţele şi toleranţele
referitoare la recepţia lucrărilor la aparatele de cale (sunt cuprinse şi cele referitoare la
aparatele de dilatare)
montate pe cale cu prisma căii de piatră spartă, pentru un ecartament egal sau mai mare de
1435 mm. Acest standard specifică cerinţele minime pentru principiile şi sistemele de măsurare
cu scopul de a genera rezultate comparabile. Se aplică oricărui echipament de măsurare
instalat pe vehicule de măsurat calea sau vehicule modificate în acest scop, după punerea în
aplicare a standardului. Defineşte, de asemenea, condiţiile de măsurare.
- SR EN 13848-5:2008 Aplicaţii feroviare. Cale. Calitatea geometriei căii. Partea 5: Niveluri de
calitate a geometriei căii . Acest standard defineşte cerinţele minime pentru nivelurile de
calitate a geometriei căii şi specifică limitele în raport cu siguranţa pentru fiecare parametru
definit în EN 13848-1.
- SR EN 13977+A1:2007 Aplicaţii feroviare. Cale. Cerinţe de securitate pentru maşini portabile şi
cărucioare de cale pentru construcţie şi întreţinere. Acest standard tratează prevederile tehnice
desemnate să diminueze riscurile, semnificative cu specific feroviar, ale maşinilor şi
cărucioarelor portabile utilizate pentru lucrările la calea ferată, prevăzute în articolul 4 şi anexa
A, care pot să apară în timpul funcţionării, utilizării şi întreţinerii maşinilor şi cărucioarelor
portabile, atunci când sunt utilizate în condiţiile prevăzute de producător.
- SR EN 14033-1:2008 Aplicaţii feroviare. Cale. Utilaje de construcţie şi întreţinere pentru cale.
Partea 1: Prescripţii tehnice pentru circulaţie. Acest standard precizează cerinţele tehnice de
cale ferată pentru rularea maşinilor şi a altor vehicule folosite pentru construcţia, întreţinerea şi
inspecţia căilor, structurilor, terasamentelor de cale, infrastructura şi echipamentele fixe cu
tracţiune electrică.
- SR EN 14033-2:2008 Aplicaţii feroviare. Cale. Utilaje de construcţie şi întreţinere pentru cale.
Partea 2: Cerinţe tehnice de lucru. Acest standard defineşte cerinţele tehnice specifice ale căii
ferată pentru lucrul cu maşinile şi alte vehicule folosite pentru construcţia, întreţinerea şi
inspecţia de cale, structuri, tipuri de cale şi echipamente de tracţiune electrice fixe aşa cum
este specificat în EN 14033-1.
- SR EN 14587-1:2007 Aplicaţii feroviare. Cale. Sudare şine prin topire intermediară. Partea 1:
Şine noi de mărcile de oţel R220, R260, R260Mn şi R350HT într-o instalaţie fixă. Standardul
stabileşte cerinţele referitoare la aprobarea unei proceduri de sudare într-o instalaţie fixă,
precum şi cerinţele pentru producţia de suduri. Standardul se aplică şinelor Vignole noi cu
mărcile de oţel R220, R260, R260Mn şi R350HT, de masă mai mare sau egală cu 46 kg/m,
sudate printrun proces de sudare prin scânteie (topire intermediară), într-o instalaţie fixă şi
destinate pentru utilizare la infrastructura feroviară.
- SR EN 14730-1:2007 Aplicaţii feroviare. Sudare a şinelor aluminotermic. Partea 1: Calificare a
procedurilor de sudare. Standardul stabileşte cerinţele încercările de laborator şi cerinţele
pentru aprobarea unei proceduri de sudare a şinelor prin aluminotermie.
- SR EN 14730-2:2007 Aplicaţii feroviare. Sudare a şinelor aluminotermic. Partea 2: Calificarea
sudorilor care sudează aluminotermic, aprobarea contractanţilor şi recepţia sudurilor .
Standardul stabileşte cerinţele încercările de laborator şi cerinţele pentru aprobarea unei
proceduri de sudare a şinelor prin aluminotermie.
- SR EN 14811:2007 Aplicaţii feroviare. Cale. Şine speciale. Şine cu canal şi profiluri de
construcţie associate . Acest standard stabileşte cerinţele tehnice referitoare la şinele cu canal
şi profilurile de construcţie asociate pentru macazuri şi încrucişări cu şine cu canal.
- SR EN 14969:2007 Aplicaţii feroviare. Cale. Sistem de calificare a contractorilor lucrărilor la
cale. Acest standard stabileşte definiţiile, procedurile, criteriile şi evaluarea lor precum şi
documentelor corespondente referitoare la un sistem de calificare a întreprinderilor de lucrări
de cale ferată.
- SR ENV 13481-6:2002 Aplicaţii feroviare. Cale. Cerinţe de performanţă pentru sistemele
de prindere. Partea 6: Sisteme de prindere speciale pentru atenuarea vibraţiilor
Acest standard stabileşte cerinţele de performanţă pentru sistemele de prindere destinate a fi
utilizate pentru fixarea şinelor pe suprafaţa superioară a dalelor de beton sau de asfalt, pe
traverse, suporturi longitudinale sau structuri fără prisma căii din piatră spartă.
 - SR ENV 13803-1:2004 Aplicaţii feroviare. Parametrii de proiectare a traseului căii. Ecartament
şi mai mare. Partea 1: Linie curentă . Standardul stabileşte parametrii de proiectare a traseului
căii, regulile şi valorile care trebuie utilizate la determinarea vitezei de circulaţie maxime atât
pentru liniile existente cât şi pentru cele noi. Alternativ pentru o viteză specificată, standardul
stabileşte parametri de proiectare a traseului căii fie pentru o linie nouă, fie pentru o linie
îmbunătăţită.
- SR EN 13232-3:2006 Aplicaţii feroviare. Cale. Aparate de cale. Partea 3: Cerinţe pentru
interacţiunea roată/şină . Standardul specifică caracterizarea dimensiunilor roţii şi căii,
principiile de proiectare geometrice pentru roata de ghidare, principiile de proiectare pentru
transferul sarcinii roţii, decizia privind necesitatea utilizării aparatelor de cale mobile.
- SR EN 15427:2009 Aplicaţii feroviare. Controlul frecării roată/şină. Lubrifierea buzei
Acest standard defineşte caracteristicile pe care sistemul de lubrifiere al interfeţei roată – şină
trebuie să le îndeplinească precum şi inspecţiile şi metodele de încercare aplicabile. Acest
standard defineşte de asemenea, terminologia specifică lubrifierii interfeţei roată / şină.

11.3. Pentru lucrări

- STAS 3197/1 - 91 Lucrări de cale feratã. Prisma căii.
- STAS 4318-88 Căi ferate normale. Opritoare de cale ferată. Forme şi dimensiuni.
- Instrucţia nr. 314 Norme şi toleranţe pentru construcţia şi întreţinerea căii. Linii cu
ecartament normal din 1989.
- Instrucţia nr. 341 pentru alcătuirea, întreţinerea şi supravegherea căii fără joante.
- Completări la Instrucţia nr. 341 privind alcătuirea, întreţinerea şi supravegherea căii fără joante
pe podurile metalice nebalastate aprobate cu Ordin M.T. nr 290/1995
- Prescripţii tehnice pentru alcătuirea, întreţinerea şi supravegherea căii fără joante pe podurile
metalice nebalastate - elaborată de DGI şi REFER în anul 1995
- Prescripţii pentru sudarea reperelor aparatelor de cale folosind sudura aluminotermică, nr.
114/3/470/1998 - elaborată de DGI
- Prescripţii tehnice pentru alcătuirea, întreţinerea şi supravegherea căii fără joante în curbele cu
rază mai mică de 375 m - elaborate de AFER şi avizate de CNCF - CFR - SA cu document de
avizare CTE nr. 10/07.04.2000
- Instrucţia nr. 300: întreţinere a liniilor ferate ediţia 1982.
- Instrucţia nr. 317: pentru restricţii de viteză şi închideri de linie ediţia 2004.
- Instrucţia nr. 305: termenele de revizie a căii ediţia 1997.
- Instrucţia nr. 002: Regulament de Exploatare Tehnică Feroviară ediţia 2001.
- Norme de protecţie a muncii specifice activităţii de construcţii montaj pentru transporturi
feroviare, rutiere şi navale,” din 1982 aprobate prin Ordinul M.T. nr. 9 din 25 iunie1982
- Legea 90/1996 Legea protecţiei muncii şi norme metodologice de aplicare.
- Legea 137/1995 Legea protecţiei mediului
- Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor M.I. Nr. 381/04.03.1993 şi M.L.P.A.T.
Nr.7/N/03.03.1993 publicat în Monitorul Oficial;
- C300 – 94 Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de
construcţii şi instalaţii aferente acestora - M.L.P.A.T. Nr.20/11.1.07.94, publicat în Buletinul
Construcţiilor Nr.9/1994.
 - Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi de dotare cu mijloace tehnice de stingere pentru
unităţile M T din 1981.
11.4. Pentru maşini şi utilaje
- Instrucţia nr.4 de semnalizare din 1982;
- Instrucţia nr. 100 de mişcare din 1997;
- Instrucţia nr. 200 de remorcare şi frânare din 1998;
- Instrucţia nr. 303: Instrucţiuni pentru lucrările de reparaţie capitală a liniilor de cale ferată
din 2003;
- Instrucţia nr. 340 pentru circulaţia maşinilor şi utilajelor pentru construcţia şi întreţinerea
căii din 2003;
- Instrucţia nr. 329 pentru folosirea vagoanelor şi cărucioarelor de măsurat calea din 1995;
- Instrucţia nr. 300 de întreţinere a liniilor ferate din 1982;
- Pentru execuţia lucrãrilor de suprastructurã c.f. - Instrucţiuni D.G.I.
- Prescripţii tehnice de utilizare a maşinilor şi utilajelor, conform cărţilor tehnice puse la dispoziţie
de producător.
11.5. Pentru recepţie
- H.G.R. nr. 273 din 14.06.1994: Hotărârea Guvernului României privind aprobarea
Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii
aferente acestora ;
11.6. Pentru protecţia mediului
11.6.1. Generale
- Legea Protecţiei Mediului nr.137/1995 modificată prin H.G. 314/1998, completată prin Legea
159/1999 şi republicată în anul 2000, apoi modificată şi completată prin OUG 91/2002 şi Legea
294/2003;
- Legea Apelor nr.107/1996;
- Legea nr.310/2004 – pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr.107/1996;
- Ordinul nr. 536/1997 al Ministrului Sănătăţii pentru aprobarea Normelor de Igiena şi a
Recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei;
- Legea nr.90/1996 – Legea protecţiei muncii cu modificările şi completările
ulterioare;
- Ordinul M.A.P.P.M. nr.756/1997 al Ministrului Apelor, Pădurilor şi protecţiei Mediului pentru
aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului;
- Legea nr. 10/1995 – Legea privind calitatea în construcţii cu modificările ulterioare,
- H.G. nr. 766/1997 – Hotărâre pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii;
- H.G. nr. 273/1994 – Hotărâre privind aprobarea regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii
şi instalaţii aferente acestora;
- Ordinul nr.290/2000 al Ministerului Transporturilor - privind autorizarea şi supravegherea, din punct de
vedere tehnic, a furnizorilor de produse şi servicii în activităţile de construire, modernizare, întreţinere şi
reparare a infrastructurii feroviare şi a materialului rulant, specifice transportului feroviar şi cu metroul;
- Ordinul nr.644/2005 al ministrului mediului şi gospodăririi apelor pentru stabilirea unor reguli privind
transportul mărfurilor periculoase pe calea ferată.
11.6.2. Documente de referinţă pentru factorii de mediu
Factorul de mediu aer:
- Ordinul nr.462/1993 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea condiţiilor tehnice privind protecţia
atmosferei şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi
de surse staţionare modificat cu H.G. nr.128/2002 privind incinerarea deşeurilor;
- Ordinul M.A.P.M. nr.592/2002 pentru aprobarea normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor
de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot,
pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în
aerul înconjurător;
- Ordonanţa de urgenţă nr.243/2000 privind protecţia atmosferei aprobată cu modificări în Legea
nr.655/2001;
- STAS 12.574/1987 - Aer din zonele protejate.Condiţii de calitate.
Factorul de mediu apă
- H.G. nr.351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi
pierderilor de substanţe prioritar periculoase,
- Legea nr.458/2002 – Lege privind calitatea apei potabile modificată cu Legea nr.311/2004,
- H.G. nr.188/2002 - Hotărâre pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în
mediul acvatic a apelor uzate,
- H.G. nr.352/2005 privind modificarea şi completarea H.G. nr.188/2002 pentru aprobarea unor
norme privind condiţiile de descărcare.
Factorul de mediu sol - deşeuri
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.78/2000 privind regimul deşeurilor aprobată cu modificări
prin Legea 426/2001;
- Hotărarea Guvernului Romaniei nr.621/2005 privind Gestionarea Ambalajelor şi Deşeurilor de
Ambalaje;
- Hotărarea Guvernului României nr.1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care
conţin substanţe periculoase;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului României nr.16/2001 privind gestionarea deşeurilor
industriale şi reciclabile modificată cu Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.61/2003 pentru
modificarea alin.2 al art.7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.16/2001;
- Legea nr. 465/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 16/2001privind
gestionarea deseurilor industriale reciclabile,
- Legea nr. 431/2003 privind Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 61/2003 pentru modificarea
aliniatului (2) al art.7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea
deseurilor industriale reciclabile;
- H.G. nr.856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzand
deşeurilor, inclusiv deşeurile periculoase;
- Hotarărea Guvernului României nr.662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate modificată cu
H.G. 441/2002 şi H.G. nr.1159/2003;
- H.G. nr.173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea şi controlul bifenililor
policloruraţi şi ale altor compuşi similari modificată cu H.G.291/2005;
- H.G nr.124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest.
 - H.G. nr. 448/2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice.
- Ordinul 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare
a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de deşeuri.
Nivelul de zgomot
- STAS 10.009–88 – Acustica în construcţii – Acustica urbană – limite admisibile ale nivelului de
zgomot urban,
- STAS 6661-82 - Acustica în transporturi. Zgomote emise de vehicule care circulă pe şine.
Metode de măsurare şi limite admisibile.
-
11.6.3. Cerinţe de mediu formulate de agenţia de protecţia mediului
APM impune următoarele condiţii :
- Materialul degradat rezultat va fi evacuat organizat astfel incît să nu fie afectate suprafeţele
agricole sau limitrofe materialele inactive pot fi utilizate ca materiale de acoperire în depozitele
de deşeuri menajere ale oraşelor de pe traseu, numai cu acordul autoritaţilor locale
- Depozitarea materialelor inerte pe zone mlăştinoase şi utilizarea acestora pentru lucrări de
fertilizare (cu acordul APM)
- Gospodărirea materialelor de construcţie se va face doar în perimetrul de lucru, fără afectarea
vecinătăţiilor
- La terminarea lucrărilor se va readuce zona de lucru, de o parte şi de lata a căii ferate, la
starea iniţială. Toate deşeurile rezultate menajere sau tehnologice, vor fii evacuate controlat
catre depozite de deşeuri sau unităţi de recuperare sau reciclare a acestora.
- Pe durata lucrărilor de reabilitare a căii ferate se vor lua măsuri de eliminare a factorilor de
discomfort (praf, noroi, zgomot) precum şi de încadrare în limitele impuse de STAS 12574/ 87
priviind calitatea aerului în zonele protejate.
- Pe perioda lucrărilor se vor lua măsuri de menţinere a nivelului de zgomot exterior în limitele
prevăzute de STAS 10009/88, respectiv valoarea de 65 dB(A) în culoarul de lucru de 50m de o
parte si de alta a axului căii
- Se vor lua măsuri pentru reducerea fenomenele de băltire a apelor pluviale şi apariţia
fenomenelor producătoare de gleizare şi pseudogleizare a solului
- Refacerea spaţiului verde şi a fondului arboricol afectat
- Organizarea de şantier, se va reglementa printr-un nou act al protecţiei mediului, emis de APM
la solicitarea beneficiarului.

12. RECEPŢIA LUCRĂRILOR

12.1. Acte normative care reglementează recepţia
- H.G.R. nr. 273 din 14.06.1994: Hotărârea Guvernului României privind aprobarea\
Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora ;
12.2. Tipul recepţiei
Recepţia lucrărilor se va face:
- recepţia la terminarea lucrărilor, conform H.G.R. nr. 273 /1994, cap. II;
- recepţia finală, conform H.G.R. nr. 273 /1994, cap. III.
12.3. Condiţii de recepţie
Pentru lucrările de construcţii şi instalaţii aferente acestora, indiferent de sursa de finanţare, de forma de
proprietate sau de destinaţie, recepţiile se vor organiza de către investitori (C.N.C.F C.F.R.”- S.A.)

12.3.1. Recepţia la terminarea lucrărilor

Recepţia la terminarea lucrărilor se va organiza cu respectarea prevederilor H.G.R. nr. 273 /1994, cap. II.
Comisiile de recepţie pentru lucrările de construcţii şi instalaţiile aferente acestora se vor numi de către
investitor (C.N.C.F C.F.R.”- S.A.) şi vor fi alcătuite din cel puţin 5 membri.
Dintre aceştia obligatoriu vor face parte:
- un reprezentant al investitorului - C.N.C.F C.F.R.”- S.A.;
- un reprezentant al administraţiei publice locale pe teritoriul cãreia este situatã construcţia;
- un reprezentant al Inspectoratului de Stat în Construcţii;
- ceilalţi vor fi specialişti în domeniu
Din comisia de recepţie nu pot face parte:
- reprezentantul executantului (contractorului);
- reprezentantul proiectantului;
aceştia au calitatea de invitaţi.
Proiectantul în calitate de autor al proiectului, va întocmi şi va prezenta în faţa comisieii de recepţie
punctul de vedere privind execuţia construcţiei.
Executantul (contractorul) trebuie să comunice investitorului (C.N.C.F C.F.R.”- S.A.) data terminării
tuturor lucrărilor prevăzute în contract, printr-un document scris confirmat de investitor (C.N.C.F C.F.R.”-
S.A.)
O copie a comunicării va fi transmisă de executant (contractor) şi reprezentantului investitorului pe
şantier.
Investitorul (C.N.C.F C.F.R.”- S.A.) va organiza începerea recepţiei în minim 15 zile calendaristice de la
notificarea terminării lucrărilor şi va comunica data stabilită:
- membrilor comisiei de recepţie;
- executantului (contractorului);
- proiectantului;
Activitatea comisiei de recepţie la terminarea lucrărilor se derulează conform prevederilor H.G.R. nr. 273
/1994, cap. II.
Procesul verbal de constatare întocmit de autoritatea publică competentă pentru protecţia mediului va fi
însoţit de procesul verbal de recepţie a lucrărilor aferent investiţiei realizate.
Se va urmări dacă au fost respectate cerinţele de mediu specificate la punctul : Cerinţe de mediu.
12.3.2. Recepţia finală
Se va organiza cu respectarea H.G.R. nr. 273 /1994, cap. III.
Recepţia finală este convocată de investitor (C.N.C.F C.F.R.”- S.A.) în cel mult 15 zile după expirarea
perioadei de garanţie. Perioada de garanţie este prevăzută în contract.
La recepţia finală participă:
- investitorul (C.N.C.F C.F.R.”- S.A.);
- comisia de recepţie numită de investitor;
- proiectantul lucrării;
- executantul (contractorul).
Comisia de recepţie finalã examineazã procesele verbale de recepţie la terminarea lucrãrilor, finalizarea
lucrãrilor cerute de investitor prin recepţia de la terminarea lucrãrilor, referatul investitorului privind
comportarea liniei în exploatare pe perioada de garanţie.
Activitatea pe parcursul recepţiei finale se derulează conform H.G.R. nr. 273 /1994, cap.III, art.
34,35,36,37,38,39.
13. Măsurători şi verificări la recepţie
13.1. Măsurători şi verificări la recepţia la terminarea lucrărilor
Comisia de recepţie examineazã execuţia tuturor lucrãrilor conform prevederilor contractuale din
documentaţia de execuţie, cu următoarele verificări obligatorii :
13.1.1. Direcţia
- Diferenţa admisă între distanţele existente şi teoretice (proiectate) la repere este de (±)10 mm.
- In curbe săgeţile se verifică astfel:
o cu corzi de oţel de 20 m lungime şI măsurare la mijlocul corzii la fiecare 10 m.
 diferenţele faţă de săgeţile teoretice, precum şi diferenţele dintre două săgeţi
existente vecine trebuie să fie cel mult:
t + (±)fvt (mm), unde :

fvt este diferenţa dintre două săgeţi teoretice vecine

o optic cu dispozitive speciale de direcţie utilizînd corzi de 50 – 60 m lungime şi puncte de

măsurare la 10m.
 diferenţa faţă de săgeţile teoretice precum şi diferenţele dintre două săgeţi
existente vecine trebuie să fie cel mult :
t + (±)lvt (mm), unde :

lvt este diferenţa dintre două săgeţi teoretice vecine

In ambele cazuri “t” trebuie să aibă cel mult următoarele valori:

- pentru V  160km/h :± 3 mm
In aliniamente săgeţile se măsoară ca la punctul “b”; în acest caz “t” trebuie să aibă cel mult următoarele
valori:
- pentru V  160km/h :± 2 mm
13.1.2. Nivelul longitudinal
- nivelul longitudinal realizat se va încadra în banda (±)10mm faţă de nivelul longitudinal
proiectat, cu condiţia ca între două puncte de măsurare succesive panta defectului de nivel să
fie maxim 1/ 2000.
- la repere verificarea se face cu nivela, iar între repere cu dispozitive optice speciale de nivel.
- distanţa dintre două puncte de măsurare succesive este de maxim 10 m.
13.1.3. Nivelul transversal
- diferenţa admisă faţă de valoarea teoretică a nivelului transversal în fiecare punct de măsurare
este de (±) 2mm.
- distanţa dintre două puncte de măsurare succesive este de 5 m.
13.1.4. Distanţa între traverse
Toleranţe admise la planul de poză reglementar :
- la construcţie :±10 mm

Traversele vor fi pozate perpendicular pe axa căii.

Nu se admit traverse răsucite.
13.2. Măsurători şi verificări la recepţia finală
Comisia de recepţie finală examineazã procesele verbale de recepţie la terminarea lucrărilor,, finalizarea
lucrărilor cerute de investitor prin recepţia de la terminarea lucrărilor, referatul investitorului privind
comportarea liniei în exploatare pe perioada de garanţie.
Măsurătorile şi verificările obligatorii sunt similare cu cele de la pct. 8.4.1.
Toleranţele la direcţie, nivel longitudinal, nivel transversal, distanţa între traverse pot avea cel mult valori
duble faţă de cele de la pct 8.4.1.a., 8.4.1.b., 8.4.1.c., 8.4.1.d.
13.2.1. Condiţii de acceptare
13.2.1.1. Pentru recepţia la terminarea lucrărilor
Condiţiile de acceptare sunt precizate în H.G.R. nr. 273 /1994, cap. II. art. 16,17,18.
Procesul verbal de receptie cu obiecţii va cuprinde lipsurile ce trebuie remediate si termenele de
remediere, care nu vor depãsi 90 de zile calendaristice de la data încheierii procesului verbal de recepţie
a lucrărilor, (cu exceptia lucrãrilor de remediere ce depind de condiţiile climatice); dupã executarea
remedierilor, investitorul anuleazã obiecţiile şi preia lucrarea, conform H.G.R. nr. 273 /1994, art.
22,23,24,25,26.
Procesul verbal de recepţie la terminarea lucrãrilor se difuzeazã de cãtre investitor (C.N.C.F C.F.R.”-
S.A.) organului administratiei publice locale emitent al autorizatiei de construire, organului administratiei
financiare locale, proiectantului, executantului şi consultantului.
Se va asigura calitatea lucrãrilor pe toatã durata de exploatare normalã, conform legislaţiei în vigoare.
Conform Ordinului MT 290 / 2000 lucrarea se încadrează în clasa de risc 1A având o durată de
exploatare până la prima reparaţie capitală stabilită conform prescripţiilor tehnice transmise de C.N.C.F.
- C.F.R.– S.A. cu nr. 5/ 4 / 584 / 1999.
Perioada de garanţie pentru geometria căii, la toleranţele de exploatare, pentru circulaţia Vmax. = 120
km/h este de 12 luni.
13.2.1.2. Pentru recepţia finală
Condiţiile de acceptare sunt precizate în:
- H.G.R. nr. 273 /1994, cap.III.art. 35,36,37,38,39
Se întocmeşte procesul verbal de recepţie finală după modelul prevăzut în anexa 2 din H.G.R. nr. 273
/1994 şi recomandă admiterea cu obiecţii, amânarea sau respingerea recepţiei, conform modului de
îndeplinire a condiţiilor prevăzute de H.G.R. nr. 273 /1994, cap.III.art.37,38.
Procesele verbale de recepţie finală se difuzează de către investitor organului administraţiei publice
locale emitent al autorizaţiei de construire şi executantului.
14. Documente utilizate la recepţie
14.1. Documente întocmite la recepţia la terminarea lucrărilor
14.1.1. Documente întocmite anterior recepţiei la terminarea lucrărilor
- Banda maşinii de burat după ultimul buraj
- Banda stabilizatorului dinamic după ultimul buraj
- Lista temperaturilor de fixare de la realizarea căii fără joante
- Lista cu parametrii maşinii de sudat pentru fiecare sudură electrică şi parametrii de sudură
pentru fiecare sudură aluminotermică
- Lista buletinelor cu încercările de laborator pe sudurile de probă, cupoane de tranziţie şi
Joante Izolante Lipite (JIL-uri), având anexate buletinele respective
Lista cu certificatele de calitate ale şinelor având anexate certificatele respective
- Lista cu parametrii geometrici teoretici (în plan şi în profil longitudinal), faţă de repere şi corzi
optice cu capetele în dreptul reperelor;
- Lista cu rosturile de montaj ( pentru calea nesudată)
- Lista cu temperaturile de fixare stabilită cu aparate pentru determinarea nedestructivă a
temperaturilor de fixare la calea fără joante
- Lista cu buletinele de control defectoscopic al şinelor, aparatelor de cale şi al sudurilor,având
anexate buletinele respective
14.1.2. Documente întocmite în perioada recepţiei
- Banda vagonului de măsurat calea.
- Banda căruciorului de măsurat calea.
- Lista temperaturilor de fixare stabilită prin mijloace nedestructive la calea fără joante.
- Lista cu buletinele de control defectoscopic al şinelor, aparatelor de cale şi al sudurilor, având
anexate buletinele respective.
- Lista cu verificarea regimului normal de funcţionare al prinderilor, conform caracteristicilor
tehnice ale acestora.
- Lista cu verificarea distanţei dintre traverse (în ambele planuri).
- Lista cu verificarea parametrilor geometrici faţă de repere şi corzi optice cu capetele în dreptul
reperelor.
- Lista cu măsurătorile aparatelor de cale.
- Lista cu verificarea liniarităţii sudurilor.
 - Lista cu verificarea dimensiunilor prismei de piatră spartă, inclusiv a grosimii sub talpa
traversei.
- Lista cu verificarea rezistenţei electrice.
- Lista cu rosturile la calea cu joante.
- Lista cu gabaritele pe orizontală şi verticală faţă de stîlpii reţelei de contact cu puncte de
măsurare din 10 în 10m.
- Lista cu poziţia corectă a bornelor kilometrice, hectometrice, a indicatoarelor de cale şi a
semnalelor.
14.2. Documente întocmite la recepţia finală
Documentele prezentate la recepţia finală de către contractor sunt :
- Banda vagonului de măsurat calea.
- Banda căruciorului de măsurat calea.
- Lista temperaturilor de fixare stabilită prin mijloace nedestructive la calea fără joante.
- Lista cu buletinele de control defectoscopic al şinelor, aparatelor de cale şi al sudurilor, având
anexate buletinele respective.
- Lista cu verificarea regimului normal de funcţionare al prinderilor, conform caracteristicilor
tehnice ale acestora.
- Lista cu verificarea distanţei dintre traverse (în ambele planuri).
- Lista cu verificarea parametrilor geometrici faţă de repere şi corzi optice cu capetele în dreptul
reperelor.
- Lista cu măsurătorile aparatelor de cale.
- Lista cu verificarea liniarităţii sudurilor.
- Lista cu verificarea dimensiunilor prismei de piatră spartă, inclusiv a grosimii sub talpa
traversei.
- Lista cu verificarea rezistenţei electrice.
- Lista cu rosturile la calea cu joante.
- Lista cu gabaritele pe orizontală şi verticală faţă de stîlpii reţelei de contact cu puncte de
măsurare din 10 în 10m.
- Lista cu poziţia corectă a bornelor kilometrice, hectometrice, a indicatoarelor de cale şi a
semnalelor.