EXAMEN LA BIOCHIMIE.

TEST 1
CURTEAN IRINA TMAP-181

Aprobat 20.01. 2020, proces verbal №5, şeful departamentului Oenologie și Chimie, profesor universitar Rodica STURZA
Barem de notare: Ʃ = 45; 15 p. – nota 5; 22 p. – nota 6; 31 p.– nota 7; 36 p. – nota 8; 40 p. – nota 9; 43 p. – nota 10.

1. Definiţi printr-o propoziţie termenii: (1×3= 3p.).

Gluconeogenez-Gluconeogeneza este o cale metabolică care are ca rezultat generarea de glucoză din substraturi non-
glucidice. Substraturile pot fi: aminoacizi glucogenici, glicerol sau intermediari ai altor metabolisme,
precum piruvatul și lactatul.
Lactoză- este o glucidă care poate fi întâlnită în lapte. Numele de lactoză provine din latină: lac, lactis - lapte iar
terminația oză se adaugă glucidelor.
Amilopectină- Amilopectina este una din cele două polizaharide, ce intră în compoziția amidonului, fiind cea mai răspândită
în natură (aproximativ 70%). Aceasta are o greutate moleculară mai mare decât cea a amilozei, putând atinge masa de
1.000.000.
2. Completaţi spaţiile libere din text: (3p.).
2.1. În cadrul.......................................................se consumă energie şi se formează substanţe organice complexe, în
cadrul.........................................................se produce energie, iar substanţele complexe se descompun în substanţe mai simple.
2.2. Biopolimerii sunt substanţe organice complexe formate din monomeri: proteinele din..........................................., amidonul
din................................................, acizii nucleici din.......................................
2.3. În celula de origine animală compuşii organici se sintetizează din............................................................................................
3. Alegeţi răspunsul corect din două variante alternative (2p.).
3.1. Calea principala prin care se sintetizează glucidele din substanţe anorganice este ciclul Calvin
Da..........................................Da.....................................Nu
3.2. Ca şi P se conţin în cantităţi mari în seminţele gramineelor.
Da...........................................Nu....................................Nu
4. Alegeţi varianta sau variantele de răspuns corecte. (6p.).
4.1. Polifenoloxidaza are un rol important in:
a) nutriţia plantelor ; b) respiraţia plantelor; c) germinarea plantelor; d) creşterea plantelor.
4.2. Zahărul invertit este:
a) compus fenolic; b) amestec de aminoacizi; c) diglucid; d) amestec de monoglucide; e) fosfogliceroaldehidă.
4.3. Ciclul Calvin:
a) se desfăşoară în întuneric; b) generează fosfogliceroaldehida; c) necesită ATP; d) elimină dioxid de carbon.
4.4. Catehine:
a) proteine; b) glucide; c) fenoli; d) lipide; e) vitamine.
4.5. Baze azotate care intră în componenţa ADN-ului:
a) adenina; b) guanina; c) uracilul; d) timina; e) citozina.
4.6. Diglucide:
a) glucoza; b) amidon; c) fructoza; d) celuloza; e) zaharoza; f) maltoza.
5. Selectaţi cuvintele care nu se încadrează în grupul tematic respectiv şi explicaţi de ce le-aţi separat (3p.).
5.1. Lipoproteide; fosfolipide; gliceride; glicolipide.
5.2. Amidon; glicogen; inulină; celuloză.
5.3. Transcripţie; replicare; fotosinteză; translaţie.

6. Completaţi tabelul (8p.). Proteine / Acizi nucleici

Asemănări Deosebiri
Monomerii proteinelor –aminoacizi, monomerii acizilor nucleeici-
Compuși organici nucleotide

Acizii nucleici se replică în nucleul celulei iar proteinele se

sintetizează în citoplasma la ribozomi
Compuși macromoleculari
Monomerii proteinelor se asociază prin legături pepticide, iar
monomerii acizilor nucleici - fosfodiesterice
Biopolimeri
În acizii nucleici este stocată informația genetică a celulei, iar
Monomerii se asociază prin legături covalente specifice proteinele indeplinesc funcții de structură

7. Asociaţi (5p.). Funcţiile ionilor în celulă

Ioni Funcţii
2+ A. Parte componentă a hemoglobinei
1. Ca
2. K+ B. Transport transmembranar
3. Na+ C. Parte componentă a clorofilei
4. Mg2+ D. Contracţie musculară
1
 5. Fe2+ E. Fosforilare oxidativă

8. Scrieţi un eseu la tema „Glucide” utilizând următorul algoritm: a) clasificarea; b) proprietăţile; c) funcţiile
glucidelor în celulă. (10p.).

Glucidele

Glucidele (zaharide) sunt substanţe organice mai uşor asimilabile. Au un înalt conţinut caloric cu efect prompt rapid, nu
necesită o digestie grea şi furnizează energie imediat transformabilă în căldură sau acţiune. Din această cauză o alimentaţie
bogată în glucide este recomandată atleţilor şi celor ce desfăşoară activităţi obositoare sau în climat rece.Din punct de vedere
chimic ele sunt formate din C, H, O. Au formula (CH2O)n. De aici numele de carbohidraţi. Clasificarea glucidelor este
următoarea : Monoglucidele şi oligoglucidele. Glucoza (C6H12O6) este cel mai important, care, în stare liberă se găsesc în
fructe, flori, miere, seminţe şi în sânge în cantităţi mici. În stare pură este albă, cristalizată, solubilă în apă, dulce. Pe cale
industrială se obţine prin hidroliza amidonului.

 Fructoza – zahărul din fructe se găseşte în stare liberă în fructe (struguri, banane, mere pere), flori şi miere. Industrial
se obţine prin hidroliza inulinei. Este cel mai dulce glucid şi se asimilează mai uşor în organism.

 Galactoza – intră în compoziţia unor oligoglucide (lactoza, rafinoza) şi poliglucide (galactoza).

Toate aceste glucide au proprietatea de a fi direct fermentescibile transformându-se sub acţiunea drojdiilor în acool
etilic şi dioxid de carbon.

 Zaharoza – compus organic din grupa diglucidelor fiind extrasă din trestie de zahăr, unde se găseşte în proporţie de 14
– 24% şi din sfecla de zahăr 12 – 25%.

Prin hidroliza acidă sau enzimatică, zaharoza se inverteşte, descompunându-se în glucoză şi fructoză. Zahărul alimentar
conţine 99,8% zaharoză.

 Maltoza – sau zahărul de malţ este foarte solubilă în apă şi insolubilă în alcool. Ea apare ca produs de hidroliză al
amidonului sub acţiunea enzimelor din malţ şi este un glucid fermentescibil, reprezentând 40 – 50% din extractul
mustului de bere.

 Lactoza – se găseşte în laptele mamiferelor (zahăr de lapte), 4,8% în laptele de vacă, 7% în laptele uman. Prin
hidroliza acidă sau enzimatică se descompune în monoglucidele constitutive (glucoză şi galactoză). Este solubilă în
apă, foarte puţin solubilă în alcool şi fermentează sub acţiunea bacteriilor lactice trecând în acid lactic

Oligoglucidele şi diglucidele prezintă o serie de proprietăţi care îşi găsesc aplicabilitatea în industria alimentară, la aportul
calităţii în păstrarea şi identificarea naturaleţii şi falsificării unor produse. Dintre acestea se menţionează solubilitatea în apă,
gradul de dulce, higroscopicitatea, caramelizarea

Proprietăţile glucidelor

A). Gradul de dulce exprimă măsura în care sunt dulci glucidele. Fructoza este cel mai dulce glucid (1,73), apoi zahărul invertit
(1,3), zaharoza (1), glucoza (0,74).

B). Higroscopicitatea – variază în funcţie de formula şi structura chimică. Aceasta exprimă proprietatea glucidelor de a absorbi
vapori de apă din atmosferă. Fructoza este cea mai higroscopică. Apoi zahărul invertit, maltoza, zaharoza este cel mai puţin
higroscopică.

C). Caramelizarea – procesul de transformare al glucidelor prin încălzire în caramel (substanţă galben închis format din
caramela, carameliu şi caramelin). Această proprietate este aplicată în tehnologia produselor zaharoase.

Poliglucidele – sunt substanţe cu structura macromoleculară ce conţin lanţuri de monoglucide legate prin legături eterice. Ele
prin hidroliză acidă sau enzimatică formează un număr mare (“n”) de molecule de monozaharide.

Amidonul se găseşte în cantităţi mari în făinoase, în cartofi, în făina de graminee. Este constituit din amiloză (M = 50.000–
150.000) şi amilopectină cu M = 400.000. Proporţia în care se găsesc cele două componente diferă şi în funcţie de originea
amidonului (grâu, orez, porumb) 17 – 24 amiloză şi 76 – 83% amilopectină.

2
Amidonul se recunoaşte în prezenţa iodului în iodură de potasiu cu care dă reacţie de culoare (albastră). El, este descompus la
încălzire în dextrină iar prin hidroliză formează dextrină, maltoză şi în final glucoză. Fabricarea industrială a alcoolului etilic,
băuturilor alcoolice tari, acidului lactic – produse zaharoase şi farmaceutice se bazează pe amidon.

Glicogenul – ca substanţă de rezervă în ficat, muşchii din organismul animal şi uman, în ciuperci şi drojdii. El intervine în
procesul de maturare al cărnii după sacrificarea animalelor.

Inulina – face parte din grupa fructozanilor şi se găseşte ca substanţă de rezervă în rădăcinile de cicoare şi tuberculii de napi.
Ea se dizolvă în apă caldă şi formează soluţie sisteme coloidale. Prin hidroliza inulinei se obţine fructoza.

Celuloza – este cel mai răspândit poliglucid, format din resturi de glucoză, din lumea vegetală. Ea este însoţită de lignine,
hemiceluloză, pectină, răşini. În capsulele de bumbac se găseşte aproape pură. Nu este digerată la nivelul organismului uman,
dar dă senzaţia de saţietate şi favorizează peristaltismul intestinal