Diversitatea lumii vii

Clasificarea organismelor vii

Taxonomia
este ştiinţa care stabileşte regulile şi principiile
clasificării organismelor
Clasifică şi ierarhizează grupuri de organisme
care au caracteristici asemănătoare
Asigură informaţiile necesare construirii
filogeniei vieţii
Oferă o imagine reală a diversităţii
organismelor vii
Clasifică, grupează pe categorii,
sistematizează miile de specii de insecte,
toate plantele şi animalele de pe Pământ
Furnizează date utile explicării
fenomenelor evolutive
 Sistematica biologică
Utilizează datele furnizate de taxonomie
Este ştiinţa care descrie diversitatea
lumii vii
Aplică un sistem ştiinţific şi unitar de
nomenclatură a tuturor speciilor
Construieşte o clasificare ierarhizată a
organismelor pe baza relaţiilor evolutive
dintre acestea
 TAXONII
Reprezintă ranguri sau niveluri în ierarhia
unei clasificări
Organismele cuprinse în aceştia sunt
concrete, ei reprezentând termeni
abstracţi
 REGNUL Vegetal
Increngatura Magnoliophyta

Clasa Magnoliatae
Ordinul Rosales
Familia Rosaceae
Genul Rosa
SPECIA Rosa canina
 Specia
Este unitatea de bază folosită în
clasificarea organismelor
Defineşte un grup de indivizi între care se
realizează reproducerea sexuată în urma
căreia rezultă descendenţi fertili
Toate speciile au o nomenclatură binară,
introdusă de către Linné
 Nomenclatura binară
Reprezintă un sistem ştiinţific de
denumire a speciilor
Denumeşte speciile cu două cuvinte în
limba latină
Cuprinde primul cuvânt reprezentat de
numele genului şi este scris cu prima
literă majusculă, iar al doilea reprezintă
numele speciei şi nu se scrie cu
majusculă: ex: Rosa canina L.
 REGNUL
Este cea mai mare unitate sistematică
utilizată în clasificarea lumii vii
Cuprinde mai multe încrengături
A fost introdus pentru prima dată de
către Linné
În prezent cel mai acceptat sistem de
clasificare în lumea biologilor este :
Sistemul instituit în anul 1969 de către
ecologistul american Robert H. Whittaker
Sistemul celor 5 regnuri
– Regnul Monera,
– Regnul Protista,
– Regnul Fungi,
– Regnul Vegetal,
– Regnul Animal
 Organizarea celulara
Organismele vii au 2 tipuri de organizare
celulară:
– Procariot – cu nucleu neindividualizat
(nucleoid) (Regnul Monera)
– Eucariot – cu nucleu individualizat (Regnul
Protista, Fungi, Vegetal şi Animal)
Structuri acelulare: virusurile
 Virusurile
Definiţie:
– sunt structuri ce parazitează diferite celule,
– lipsiţi de metabolism propriu
– sunt nevii
! In afara celulei gazda virusurile de numesc virioni
Alcătuire:

înveliş numit capsidă de natură proteică

Genom format din acizi nucleici (ADN sau ARN)
Capsida este responsabila de:
– protejarea genomului viral
– Recunoasterea si fixarea pe invelisul celulei
gazda
Genomul viral:

Stocheaza informatia genetica

Asigura multiplicarea

Poate suferi mutatii
Virusul mozaicului tutunului
Virusuri ADN:
– Virusul variolei
– Virusul herpetic
– Bacteriofagul T4
– Virusul hepatitei B
Virusuri ARN

Ebola

Virusul gripei

Virusul turbarii

Virusul mozaicului tutunului
 Virusul variolei

Virusul varicelei Virusul herpetic

VMT
 Replicatia virusurilor
Ciclul litic: -
– virusul infecteaza celula gazda si
– deviaza metabolismul acesteia
– determinand sinteza unui numar mare de
copii ale virusului si
– in final distrug gazda eliberand noi virusuri
Ciclul lizogen:
– Virusul infecteaza celula gazda
– Isi insera propriul genom ADN in ADN bacterian
– Convietuiesc in genomul celulei gazda ca parte
integranta sau in anumite conditii virusul este activat
si foloseste celula gazda pentru producerea de noi
virusuri
– Transductia este un fenomen de transfer de material
genetic prin care virusul integrat in genomul unei
bacterii ia o mica parte din genomul acesteia si la o
infectare ulterioara il transmite altei celule gazda
 Viroizii si Prionii
Viroizii:
– cele mai simple structuri infectioase
– Formati numai din acid nucleic
Prionii:
Cele mai simple particule infectioase
Sunt formati numai din proteine
 REGNUL Monera
Cuprinde organisme procariote
Cuprinde organisme de dimensiuni foarte mici, motiv
pentru care sunt numite microorganisme
Mediul de viata este foarte variat:
– sol,
– apa
– aer,
– corpul plantelor si animalelor)
pot trai in conditii extreme cum ar fi:
– apele termale cu temperaturi de peste 100oC sau
– gheturile vesnice cu temperaturi sub -120oC;
– in soluri extrem de sarate sau extrem de alcaline, sau
– in medii lipsite total de oxigen
 Caractere generale
Sunt reprezentate de:
– bacterii si
– algele albastre verzi
Forme de Diplococcus
pneumoniae
bacterii:
– coci (sferici),
– bacili (bastonas),
– spirili (spiralata)
Salmonella typhii

Treponema
pallidum
Sunt alcatuite din:
– Membrana plasmatica
– Citoplasma
– ADN – material genetic
– Ribozomi
– Substante de rezerva
– Perete celular rigid
– Capsula cu rol protector
– Fimbrile – filamente fine mai scurte decat flagelii si mai rigide cu
rol in atasarea de substrat sau de alte bacterii in formarea
coloniilor
– Pili – filamente mai lungi cu rol in reproducerea sexuata
– Flageli – organite cu rol in miscare
– Pigmenti asimilatori asociati cu membrana la bacteriile
fotosintetizante
Nutritia bacteriilor:
– Autotrof – prin chemosinteza
– Heterotrof – saprofit (ex: Lactobacillus lactis)
- parazit
Respiratia bacteriilor

Aeroba (ex: Bacillus subtilis, Lactobacillus
lactis)

Anaeroba (ex: Clostridium botulinum -
botulism)
 Inmultirea bacteriilor
Asexuat prin diviziune directa
Prin export de copii ale materialului
genetic sau schimb de material genetic
intre 2 bacterii
Nu se inmultesc prin gameti
 Clasificare
Regnul Monera (Procariota) este compus din 3
subregnuri:
– Archaebacteria – bacterii anaerobe, primitive, ce
traiesc in conditii extreme – ape termale, zona arctica,
soluri sarate si acide - ex: Methanobacterium sp.
– Eubacteria – bacterii aerobe si anaerobe, foarte larg
raspandite (Vibrio cholerae, Escherichia coli)
– Cyanobacteria – algele albastre-verzi, fotoautotrofe
(ex; Nostoc commune – cleiul pamantului)
 Importanta
Fiaxarea azotului atmosferic – bacteriile
fixatoare de azot:
– Rhizobium leguminosarum – formeaza
nodozitati in radacinile plantelor
Escherichia coli este utilizata in ingineria
genetica pentru producerea industriala a
unor vitamine, enzime, medicamente
Rhizobium leguminosarum