ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 6 –SUPRASTRUCTURA PAG.

6-1

CAPITOLUL 6 – SUPRASTRUCTURA

Suprastructura contine spatiile pentru echipaj, spatii auxiliare, timoneria, caile de circulatie, si cosul de fum
(integrat sau separat de suprastructura). In exteriorul suprastructurii sunt amplasate echipamente si lumini de
navigatie, mijloace de salvare, cai de circulatie exterioare.

Aspectele care trebuie analizate la proiectarea suprastructurii sunt:

- amplasarea
- dimensiunile geometrice ale blocului suprastructurii – lungime, latime, numar de etaje
- amenajarea interioara
- amenajarea exterioara
- caile de circulatie si evacuare

Amplasarea suprastructurii

Exceptand navele cu amenajare speciala (pasagere, Ro-Ro, PSV, etc.) la cele mai multe tipuri de nave
suprastructura este amplasata in corelatie cu amplasarea compartimentului de masini, respectiv deasupra
CM. Aceast aranjament ofera o serie de avantaje: maximizarea si continuitatii zonei de marfa, facilitarea
circulatiei intre suprastructura si CM, simplificarea sistemelor si instalatiilor (apa, reziduuri, ventilatie, etc.)
prin gruparea lor, posibilitatea extinderii in suprastructura a unor sisteme din CM (in special evacuarea
gaze), continuitatea structurala a navei, etc.
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 6 –SUPRASTRUCTURA PAG. 6-2

Dimensiunile suprastructurii

Dimensiunile suprastructurii sunt dictate de asigurarea necesarului de spatiu in interior si exterior precum si
de asigurarea vizibilitatii din timonerie. Suplimentar, la stabilirea dimensiunilor suprastructurii trebuie
avute in vedere masuri de reducere a vibratiilor si in principal de evitare a rezonantei. Se vor stabili
dimensiunile si rigiditatile suprastructurii astfel incat sa se evite cel putin 4 frecvente proprii: turatia
motorului, turatia arborelui portelice, frecventa de pala (turatie arbore * numar de pale) si frecventa de
rezonanta a corpului navei

Lungimea suprastructurii se stabileste in general din urmatoarele considerente (fig. 6.1 dr):
peretele pupa se va amplasa din considerente de continuitate structurala in corespondenta peretelui
pupa al CM sa un corespondenta unui alt perete transversal din zona picului pupa
peretele prova se va amplasa din considerente de continuitate structurala in corespondenta peretelui
prova al CM sa un corespondenta unui alt perete transversal din acesta zona; ee va avea in vedere
corelarea pozitiei peretelui prova al suprastructurii cu peretele prova al dunetei daca aceasta exista
lungimea suprastructurii poate fi diferita (descrescator) de la un etaj la altul; aceasta chiar este
recomandat la nivelul puntii barci unde este necesar un spatiu de adunare

In cazul unor amenajari speciale pe punte (fig. 6.1 st.) – spatiu necesar in pupa suprastructurii pentru
sistemele de manevra-legare, spatiu in prova suprastructurii pentru containere, etc. – cerintele de mai
sus pot fi incalcate.
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 6 –SUPRASTRUCTURA PAG. 6-3

Fig. 6.1 Amplasarea supratsructurii: portcontainer (st) si tanc petrolier (dr)

Se vor remarca:
stanga - nava portcontainer
suprastructura scurta pentru a face loc containerelor pe punte deasupra CM
peretele picului pupa fortat in continuitate structurala cu peretele pupa al suprastructurii
duneta in corespondenta cu prova suprastructurii
cosul de fum integrat in suprastructura
dreapta - nava petrolier
suprastructura extinsa pe toata zona CM cu continuitate structurala a peretilor
lipsa dunetei
cosul de fum separat de suprastructura
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 6 –SUPRASTRUCTURA PAG. 6-4

Latimea suprastructurii se stabileste in general din urmatoarele considerente:

spatiul interior al suprastructurii sa fie suficient dar nu excesiv
asigurarea de culoare de circulatie suficiente (minim 800 mm liberi) intre peretele lateral al
suprastructurii si bordajul navei
asigurarea de spatiu suficient la nivelul puntii pe care este amplasata suprastructura pentru capetele de
aerisire tancuri, trombele de ventilatie, gurile de ambarcare-debarcare lichide, elementele de manevra-
legare, spatiu pentru deschiderea usilor, etc.
peretii laterali sa vina pe cat posibil in corespondenta unor pereti longitudinali sau a unor logitudinale
de punte intarite
latimea suprastructurii poate fi diferita (descrescator) de la un etaj la altul; chiar este recomandat la
nivelul puntii barci unde este necesar un spatiu de adunare daca acesta nu s-a creat pe lungime

Denumirile puntilor in suprastructura sunt intr-o oarecare masura standardizate si anume:

puntea principala (main deck)
puntea duneta (poop deck)
puntile etajelor: puntea A, puntea B, ... (A-deck, B-deck ...), notate de jos in sus
puntea de comanda (bridge deck) pe care se afla timoneria
puntea etalon (sky deck sau top deck), acoperisul timoneriei
Unele din puntile A, B ... pot avea denumiri particulate, de ex: Boat deck (unde se afla puntea de
ambarcare in barcile de salvare), Captain deck (unde se afla cabina comandantului), etc.

Daca latimea puntii de comanda este mai mica decat latimea navei, aceasta se va prelungi spre borduri
cu pasarele (wing) de minim 1.2 m latime astfel incat de la capatul acestor pasarele sa se poata vedea
bordurile navei (cf. reguli). Pe aceste pasarele se vor amplasa posturile externe de comanda.
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 6 –SUPRASTRUCTURA PAG. 6-5

Inaltimea suprastructurii se stabileste din urmatoarele considerente:

spatiul interior al suprastructurii sa fie suficient dar nu excesiv
numarul de etaje sa fie cat mai mic
sa se asigure vizibilitatea necesara din timonerie (v. anexa C6-1 – Vizibilitate)

Inaltimea unui etaj de suprastructura este de obicei 2400 .. 3200 mm. Aceasta valoare rezulta din:
necesitatea de a asigura inaltimea libera minima necesara de 1900..2000 mm (mai mult la nave de
pasageri)
inaltimea a elementelor de osatura intarita 300..600 mm
grosimea acoperirii puntii 20..100 mm
spatiul necesar tavanului fals ce include elementele de ventilatie si tubulaturile, 100..500 mm
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 6 –SUPRASTRUCTURA PAG. 6-6

Amenajarea interioara a suprastructurii

Principii generale

Amenajarea interioara se face pornind de la urmatoarele elemente:

numarul de membri din echipaj si structura echipajului
gradul de confort impus de armator (minim sau extins)
normele ILO C092, C133, C147
normele CE
reglementarile SOLAS privind caile de evacuare
cerintele si standardul armatorului

Amenajarea interioara trebuie sa tina cont de confortul echipajului si de normele de siguranta.

Dimensionarea spatiilor ce compun amenajarea interioara trebuie sa tina cont de minimele impuse de
Reguli, de dimensiunile reale si necesare ale componentelor, de asigurarea accesului si spatiului de miscare
necesar, de corelarea pe verticala intre punti (scari, evacuari, elemente structurale, instalatii, etc.)
Distributia pe punti a diferitelor categorii de spatii trebuie sa tina cont de functionalitate, de gruparea pe
categorii de membri ai echipajului, de alaturarea necesara a unor spatii si nu in ultimul rand de traditie. De
ex. este “de la sine inteles” ca salonul comandantului sa fie la ultimul etaj locuit al suprastructurii, in prova
tribord.
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 6 –SUPRASTRUCTURA PAG. 6-7

Elemente dimensionale
Pentru amenajarea corecta a spatiilor interioare ale suprastructurii, trebuie luate in considerare o serie de
dimensiuni uzuale (unele reglementate de reguli) ale elementelor de amenajare.

Inaltimea libera a unei incaperi 190 cm (ILO), 200 cm (CE)

Mobilier
Pat: dimensiuni interioare min: 198 x 80 cm (ILO) sau 200x90 cm (CE); nu mai mult de doua
paturi suprapuse, primul la min 30 cm de la podea, spatiu liber deasupra patului min 60
cm. Se recomanda amplasarea in sens longitudinal cu capul spre prova.
Dulap: inaltime min 152 cm; suprafata orizontala min 0.20 m2 (ex: 50x40 cm)
Masa: suprafata min. 0.20 m2
Scaun: latime x adancime = 50 x 75 cm (cu locul de picioare inclus)
Spatiu de depozitare individual (sertar, noptiera, etc.): volum min 0.056 m3

Grosimi pereti cu includerea osaturii, izolatiei si captuselii:

Pereti exteriori: 125..200 mm
Pereti interiori metalici: 100 .. 150 mm
Pereti interiori usori: 50 .. 75 mm

Grupuri sanitare:
Toaleta cu suprafata minim 1 m2, latime min 75 cm, lungime min 110 cm.
Se adauga suprafata chiuvetei si dusului (cada) daca acestea sunt prevazute
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 6 –SUPRASTRUCTURA PAG. 6-8

Spatii din suprastructura

Spatii de dormit (fig. 6.2)

Pentru toti membrii echipajului si eventual pentru non-membrii echipajului (oaspeti, armator, cadeti,
pilot) se prevad cabine de dormit. Normele minimale de suprafata si dotare a cabinelor sunt
reglementate de ILO. Suprafata, dotarile si gradul de confort sunt distincte pentru diferite categorii de
membri din echipaj:
- categoria I - ofiteri superiori (capitan, secund, sef mecanic) si armator
- categoria a II-a – ofiteri, pilot, sef se echipaj si cadeti
- categoria a III-a – ceilalti membri din echipaj

Cabinele de categoria I sunt pentru o persoana, dotate cu dormitor separat de spatiul de zi si cu grup
sanitar individual; dormitorul este dotat cu pat (uneori dublu) si dulap, iar spatiul de zi este dotat cu
birou, canapea, dulap, frigider, TV, etc. Grupul sanitar este dotat cu WC, chiuveta dus, accesorii.

Cabinele de categoria a II-a sunt pentru o persoana, in mod exceptional pentru doua persoane, dotate
cu pat, birou, dulap si accesorii. Poate avea grup sanitar propriu dotat cu WC, chiuveta dus, accesorii.

Cabinele de categoria a III-a sunt pentru una sau doua persoane, in mod exceptional patru, dotate cu
pat, masa, dulap si accesorii. Pot avea sau nu grup sanitar propriu.

Volumul unei cabine individuale va fi minim 7 m3, iar la cele comune 5 + 3(N-1) m3
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 6 –SUPRASTRUCTURA PAG. 6-9

1000
2x PASSENGERS

OFFICER
TV
2x CREW

CAPTAIN

Fig. 6.2 Exemple de cabine

La determinarea suprafetelor necesare se va tine cont ca suprafetele efective pot fi semnificativ mai
mari decat normele ILO (minimale) si anume:
un grup sanitar individual are suprafata de circa 1200x1500 mm = 1.8 m2 sau mai mare
o cabina pentru una-doua persoane (fara grupul sanitar) are suprafata de 6-10 m2
un spatiu de zi (fara dormitor) de categoria I are suprafata de 10-20 m2
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 6 –SUPRASTRUCTURA PAG. 6-10

Spatii comune (fig. 6.3)

Nota(*): dependent de dimensiunile navei si standardul armatorului

Trebuie prevazut minim un spatiu comun de zi*; Suprafata unui spatiu de zi: minim 2 mp/pers;
mimim 8 mp total (nu se include mobilierul fix) Volumul de aer: min. 3.5 mc/pers

Spatii sanitare
Daca exista cabine fara grup sanitar propriu, atunci se vor prevedea spatii sanitare comune astfel
(cerinte minimale):
o toaleta la 6 persoane
o chiuveta la 4 persoane
un dus (cada) la 6 persoane
Spatiile sanitare vor fi amplasate pe aceeasi punte cu cabinele pe care le deservesc.
Se vor prevedea suplimentar spatii sanitare (toaleta cu chiuveta) in zona timoneriei si in vecinatatea
salii de mese

Sala de mese
Capacitatea salii (salilor) de mese va fi suficienta pentru toti membrii echipajului
Se vor prevedea sali separate pentru ofiteri si pentru restul echipajului*
Sala de mese va fi amplasata cat mai aproape de bucatarie
Sala de mese va fi dotata cu mese, scaune, frigider, aparat de bauturi calde, aparat de apa rece
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 6 –SUPRASTRUCTURA PAG. 6-11

Spatii de recreere*
Se va prevedea un spatiu de recreere separat de sala de mese
Se vor prevedea sali separate pentru ofiteri si pentru restul echipajului
Spatiul de recreere poate fi compus din mai multe incaperi dotate corespunzator pentru camera
de fumat, camera de lectura / TV / jocuri, sala de gimnastica, bazin de inot

TV
MESS + REC

GALLEY

OFF 's MESS

CREW 's

ROOM
DAY ROOM

Fitness
1000
Sanitary

Fig. 6.3 Exemple de spatii comune

ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 6 –SUPRASTRUCTURA PAG. 6-12

Spatii auxiliare( fig. 6.4)

Spatiu de depozitare haine de lucru (Changing room)

In zona de trecere spre spatiile de lucru se va amplasa un spatiu de depozitare a hainelor de lucru
prevazut cu dulap pentru fiecare membru al echipajului si un spalator
Daca exista posibilitatea se vor prevedea spatii separate pentru punte si pentru masina

Bucataria (Galley)
Bucataria se amplasseaza in vecinatatea salii (salilor) de mese; la navele mici, bucataria poate face
spatiu comun cu sala de mese. Bucataria trebuie separata de restul spatiilor cu pereti metalici
rezistenti la foc. Bucataria va contine dotarile necesare desfasurarii activitatii. Minimal va fi dotata cu:
- o masina de gatit
- o chiveta (dubla)
- un frigider
- o masa de lucru
- dulap pentru ustensile
- dulap pentru provizii marunte
- cos de gunoi

Cambuza (Food store)

Cambuza (magazia de alimente) poate fi formata din una sau mai multe incaperi dotate corespunzator
(rafturi, frigider, congelator) pentru depozitarea alimentelor uscate, a alimentelor racite, a alimentelor
inghetate. Va fi amplasata in vecinatatea bucatariei.
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 6 –SUPRASTRUCTURA PAG. 6-13

Spital
Daca numarul de membri in echipaj depaseste 15 si durata voiajului este mai amre de 3 zile se va
prevedea o cabina cu rol de spita. Aceasta cabina are destinatie exclusiva si nu va putea fi utilizata in
alte scopuri. Cabina spital va fi dotata cu grup sanitar propriu cu cada, dulap de medicamente
securizat, dotari medicale.

Spalator (Laundry)
In afara spatiului de dormit, dar usor accesibil, se va amenaja o incapere cu rol de spalator/uscator
dotata cu cu masina de spalat, uscator, calcator, dulap de detergenti, chiuveta.

Ship’s office
Se va prevedea minim un spatiu (la navele mari pana la 3 -captain, deck, machinery-) cu rol de birou,
dotat cu masa de lucru, dulap de documente, birotica, etc.

1000




OFFICE
Garbage Cold/Freeze store

Fig. 6.4 Exemple de spatii auxiliare

ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 6 –SUPRASTRUCTURA PAG. 6-14

Spatii tehnologice (fig. 6.5)

In interiorul suprastructurii se prevad o suma de spatii care nu deservesc echipajul in sine ci buna
functionare a navei. Dintre acestea se pot aminti:
- chesoanele de ventilatie pentru spatiile de sub punte si trecerile pentru evacuare gaze
- chesoanele de treceri tubulaturi si cabluri
- magazii de materiale
- compartimentul DG de avarie, AC, baterii, giro, radio, CO2, etc.
Dimensionarea acestor spatii se face in functie de dimensiunile echipamentelor, spatiul necesar pentru
acces si mentenanta. Amplasarea lor este dictata de corelarea pe verticala de la CM pana la puntea etalon
si de considerente de confort (se va evita a se amplasa compartimentul DG avarie lipit de o cabina, etc.)

Ventilatie CM si evacuare gaze

1000

WORKSHOP

Fig. 6.5 Exemple de spatii tehnologice

ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 6 –SUPRASTRUCTURA PAG. 6-15

Amenajarea exterioara a suprastructurii

Amenajarea exterioara a suprastructurii consta in detalierea urmatoarelor elemente:

timoneria
cosul de fum
catargele
puntea etalon
puntea barci
caile de circulatie si a platformele exterioare
deschiderile in suprastructura

Amenajarea exterioara a suprastructurii se face dupa ce in prealabil:

s-a stabilit geometria blocului suprastructurii (dimensiuni, numar de punti, etc.).
s-a efectuat amenajarea interioara (cel putin ca principiu)
s-a decis daca anumite etaje ale suprastructurii vor fi incluse in calculul de stabilitate
s-au determinat conform COLREG numarul si dispunerea semnalelor luminoase
s-au stabilit echipamentele de radio-navigatie
s-a stabilit tipul si numarul mijloacelor de salvare
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 6 –SUPRASTRUCTURA PAG. 6-16

Timoneria (fig. 6.6)

Amplasarea si amenajarea timoneriei trebuie sa tina cont de functia acesteia ca post central de comanda
si control al navei. Pentru aceasta trebuiesc asigurate:
- vizibilitatea in exterior
- accesul in timonerie si in afara timoneriei
- spatiul interior pentru echipamente
- ergonomia postului de comanda si celorlalte posturilor de lucru

Vizibilitatea in exterior va respecta cerintele aratate in Anexa C6-1. Pentru navele cu dubla comanda
sau pentru cele cu punte de lucru la pupa, vizibilitatea din timonerie spre pupa trebuie sa fie asigurate
si spre aceste zone.
Accesul in timonerie trebuie asigurat atat prin interiorul suprastructurii (scara interioara) cat si de pe
puntea de comanda prin usi laterale sau un pupa timoneriei. De asemeni pe cat posibil este
recomandat accesul de jur imprejurul timoneriei pentru mentenanta.
Spatiul din timonerie trebuie sa fie suficient pentru amplasarea echipamentelor necesare:
- postul de guvernare
- pupitrul MP si pupitrul DG
- pupitrul lumini de navigatie
- pupitrul AVI
- pupitrul pompe
- pupitrul ce comunicatii
- pupitrul de navigatie (radar, sonda, GPS, etc)
In cazul timoneriilor cu dubla comanda, o serie din echipamentele de mai sus sunt dublate
Se pot prevedea puncte de comanda auxiliare in exteriorul timoneriei
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 6 –SUPRASTRUCTURA PAG. 6-17

Pe langa echipamente, in timonerie trebuie sa fie suficient suficient spatiu pentru:

operatorii echipamentelor, circulatia in timonerie, casa scarii
postul de observare, camera hartilor, camera radio (daca este prevazuta separat)
grup sanitar, cabina pilot (daca este amplasata pe puntea de comanda)
mobilierul necesar

PUNTE COMANDA PORTCONTAINER

1000
PUNTE COMANDA VRACHIER

TIMONERIE RERMORCHER
Pipes&vent
WC trunk UP
P
room

P
DOWN

TIMONERIE AHTS

P
DN

P
Toilet Staircase

Talk Back

IS

Fig. 6.6 Exemple de timonerii

ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 6 –SUPRASTRUCTURA PAG. 6-18

Cosul de fum
In cazul in care evacuarea gazelor este de tip uscat, nava va fi prevazuta cu cos de fum. In cosul de
fum se amplaseaza tubulatura de evacuare gaze pentru MP si DG, tancuri de expansiune, ventilatia
CM, caldarina recuperatoare, etc.

Pe inaltime cosul de fum se extinde pana deasupra puntii etalon astfel incat curentul de are produs de
nava sa indeparteze fumul si acesta sa nu fie aspirat de sistemele de ventilatie a navei. In special la
pasagere da nu numai, se fac probe in tunelul aerodinamic pentru a evita fenomenul de “afumare” a
navei.

Pe orizontala cosul de fum se amplaseaza astfel incat:

- traseul tubulaturilor de evacuare gaze sa fie cat mai simplu
- vizibilitatea din timonerie sa fie cat mai putin obstructionata (in cazul timoneriilor cu dubla
comanda prova-pupa se amplaseaza fie doua cosuri de fum laterale fie cos de fum asimetric fata
de PD)
- continuitatea si descarcarea elementelor structurale sa fie cat mai bine asigurate

In sectiune, cosul de fum poate fi rectangular sau cu suprafete curbe, dimensionat astfel incat sa
asigure spatiule pentru trasee, echipamente, circulatie si mentenanta.

Impreuna cu suprastructura si timoneria, cosul de fum formeaza un ansamblu a carui geometrie are o
pondere semnificativa in estetica navei. Ca atare geometria si amplasarea cosului de fum se va face si
din considerente estetice.
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 6 –SUPRASTRUCTURA PAG. 6-19

Catarge (fig. 6.7)

Catargele au rolul de a sustine luminile si semnalele de navigatie, paratrasnetul si unele echipamente
de radio-navigatie (radar, antene, receptor GPS, etc.)
Pozitionarea catargelor, inaltimea lor si luminile si semnalele de navigatie care se amplaseaza pe
catarge si pe nava sunt reglementate de IMO prin regulamentul ColReg (partea C).
Aceste caracteristici depind de tipul, destinatia si dimensiunile navei. Luminile si semnalele cu care
este dotata nava trebuie sa acopere totalitatea manevrelor pe care le poate efectua nava – mars,
remorcaj, ancorare, deriva, etc.
Din punct de vedere al geometriei, catargul se dimensioneaza astfel incat structura sa reziste la
solicitarile statice si dinamice.
Pe catarg se amplaseaza mijloace de acces, de regula scari metalice verticale

Catarg principal side si front

1000
Catarge principale

Catarge prova

Fig. 6.7 Exemple de catarge

ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 6 –SUPRASTRUCTURA PAG. 6-20

Puntea etalon (fig. 6.8)

Puntea etalon (punte de deasupra timoneriei este utilizata pentru amplasarea catargului principal, a
antenelor de radio-navigatie, reflectoare, sirene, repetitor giro, tunuri de apa, etc.
Amenajarea puntii etalon trebuie sa tina cont de urmatoarele:
accesul la puntea etalon – poate fi pe scara verticala sau inclinata
protectia echipajului asigurata cu balustrazi sau parapet pe toata circumferinta
amplasarea echipamentelor sa asigure spatiul necesar pentru acces si mentenanta, spatiul de
rotatie (radare si tunuri de apa), pastrarea campului de vizibilitate al luminilor, evitarea
interferentei si obstructionarea functionarii antenelor
aspectul estetic

Fig. 6.8 Exemple de amenajari punte etalon

ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 6 –SUPRASTRUCTURA PAG. 6-21

Puntea barci (fig. 6.9)

Puntea barci este destinata amplasarii mijloacelor de salvare colectiva - barca de salvare si plutele de
salvare si uneori tot pe aceasta punte se amplaseaza si barca de serviciu. Puntea barci trebuie sa
prezinte cateva caracteristici:
sa aiba spatiu suficient pentru adunarea prsoanelor de la bord
sa fie direct si nestanjenit accesibila din orice punct de pe nava atat prin interiorul cat si prin
exteriorul suprastructurii

PASAGER
PORTCONTAINER
REMORCHER

0 10 20
20 25 30 35 40 45 50 55

Fig. 6.9 Exemple de amenajari punte barci

ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 6 –SUPRASTRUCTURA PAG. 6-22

Cai de circulatie si evacuare

Principiile si prescriptiile prezentate in acest paragraf nu se refere in mod necesar numai la suprastructura,
ele se refera la intreaga nava.

Amenajarea cailor de circulatie si evacuare se face pornind de la urmatoarele principii:

orice compartiment trebuie sa fie vizitabil
modalitatea de acces (tipul deschiderii) este corelata cu desinatia compartimentului si poate fi:
 acces curent – usa normala
 accers ocazional – usa de inaltime redusa sau tambuchi
 acces pentru inspectie si mentenanta – gura de vizita
caile de acces nu trebuie sa afecteze siguranta navei din punct de vedere
 proiectiei la incendii
 stabilitatii intacte si de avarie
circulatia personalului sa fie cat mai putin stanjenita si cat mai ferita de pericole
sa permita evacuarea in siguranta a personalului
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 6 –SUPRASTRUCTURA PAG. 6-23

Cerinte pentru caile de acces in spatiile de sub punte in zona cargo

accesul se va face direct de pe punte daca respetivul compartiment are contact cu puneta;
pentru spatiile de dublu fund, tunele, etc. care nu au contact cu puntea accesul se va face din alt
compartiment care nu este destinat produselor petroliere sau altor incarcaturi periculoare;
Tancurile mai lungi de 35 m vor avea doua iesiri; Magaziile, indiferent de lungime, vor avea si
acestea doua iesiri. Amplasarea celei de-a doua iesiri va fi facuta cat mai departte posibil (in
diagonala)
Accesul prin treceri orizontale va avea cel putin 600x600 mm si va fi la maxim 600 mm deasupra unei
suprafete orizontale (daca este cazul se va prevedea platforma pe ambele fete ale deschiderii

Usi
Dimensiuni libere de trecere min 190x60 cm (incluzand un prag de max 40 cm)
Usi de pasageri: min 1 m latime, usile ambarcare persoane cu mobilitate redusa min 1.5 m latime
Usile se deschid in general spre directia de evacuare exceptand usile cabinelor si alte usi care deschise
spre exterior obstructioneaza culoarele de evacuare

Tambuchiuri:
Suprafata minima 0.36 mp, latura mica > 50 cm
Inaltimea ramei tambuchiului 50 .. 600 mm in functie de zona de amplasare
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 6 –SUPRASTRUCTURA PAG. 6-24

Culoare
- Culoare de trecere: min 60 cm latime libera, recomandat 70..80 cm
- Culoare de pasageri: min 80 cm latime min 1.3 m latime in zone de persoane cu mobilitate redusa
- Culoarele vor fi prevazute cu o mana curenta; daca latimea culoarului depaseste 1 m va fi prevazut cu
maini curente pe ambele parti (acestea se deduc din latime)
- Nu se admit culoare infundate cu lungime mai mare de 7 m; daca este cazul se vor prevedea iesiri de
avarie
- Culoarele de evacuare vor avea iesirea (usa, scara) la capatul lor si nu vor continua dupa aceasta iesire de
evacuare

Scari
Latimea scarii min. 600mm, latimea intre balustrazi min 600 mm, adancimea treptei min 150 mm, la
mai mult de trei trepte se prevede balustrada.
Balustrada se va extinde pe toata lungimea scarii si va avea minim 1 m inaltime pe latura (laturile)
neprotejate
Unghiul scarii de echipaj max 50 inclinare, in caz extrem pana la 55 .
Scari de pasageri: min 90 cm latime, max 38 inclinare
Nu se admit scari in spirala.
Se recomanda aplasarea scarilor pe directia longitudinala a navei.
Casa scarii va fi separata de spatiile pe care le conecteaza prin pereti si usi rezistente la foc. Daca
scara face legatura numai intre doua nivele, un capat al scarii poate fi deschis.
Orice scara care trece prin puntea barci trebuie sa aiba iesire la acesta punte
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 6 –SUPRASTRUCTURA PAG. 6-25

Sus

Jos Sus Jos

100-200
Fig. 6.10 Scari
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 6 –SUPRASTRUCTURA PAG. 6-26
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 6 –SUPRASTRUCTURA PAG. 6-27

Anexa C6-1 – Vizibiltatea din timonerie

Inaltimea timoneriei, latimea puntii de comanda, amplasarea ferestrelor, amplasarea elementelor care pot
obstructiona vizibilitatea (incarcatura pe punte, macarale, cos de fum, etc.), trebuie alese in asa fel incat
vizibilitatea de la posturile de comanda sa nu fie obstructionata de natura sa pericliteze siguranta navei.

Vizibilitatea din puntea de comanda (timonerie) se supune reglementarilor SOLAS, standardului ISO 8468,
iar pentru navele care tranziteaza canalul Panama trebuie respectate reglementarile emise de PANAMA
CANAL AUTHORITY

Cerintele SOLAS

Referinta: SOLAS, Pt. I, Ch. V, Regula 22

Navigation bridge visibility

1 Ships of not less than 55 m in length ... shall meet the following requirements:
.1 The view of the sea surface from the conning position shall not be obscured by more than two ship lengths, or 500
m, whichever is less, forward of the bow to 10° on either side under all conditions of draught, trim and deck cargo;
.2 No blind sector, caused by cargo, cargo gear or other obstructions outside of the wheelhouse forward of the beam
which obstructs the view of the sea surface as seen from the conning position, shall exceed 10°. The total arc of
blind sectors shall not exceed 20°. The clear sectors between blind sectors shall be at least 5°. However, in the view
described in . 1 , each individual blind sector shall not exceed 5°;
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 6 –SUPRASTRUCTURA PAG. 6-28

.3 The horizontal field of vision from the conning position shall extend over an arc of not less than 225°, that is from
right ahead to not less than 22.5° abaft the beam on either side of the ship;
.4 From each bridge wing, the horizontal field of vision shall extend over an arc of at least 225°, that is from at least
45° on the opposite bow through right ahead and then from right ahead to right astern through 180° on the same
side of the ship;
.5 From the main steering position, the horizontal field of vision shall extend over an arc from right ahead to at
least 60° on each side of the ship;
.6 The ship's side shall be visible from the bridge wing;
.7 The height of the lower edge of the navigation bridge front windows above the bridge deck shall be kept as low as
possible. In no case shall the lower edge present an obstruction to the forward view as described in this regulation;
.8 The upper edge of the navigation bridge front windows shall allow a forward view of the horizon, for a person
with a height of eye of 1,800 mm above the bridge deck at the conning position, when the ship is pitching in heavy
seas. The Administration, if satisfied that a 1,800 mm height of eye is unreasonable and impractical, may allow
reduction of the height of eye but not to less than 1,600 mm;
.9 Windows shall meet the following requirements:
.9.1 To help avoid reflections, the bridge front windows shall be inclined from the vertical plane top out, at an angle
of not less than 10° and not more than 25°;
.9.2 Framing between navigation bridge windows shall be kept to a minimum and not be installed immediately
forward of any work station;
.9.3 Polarized and tinted windows shall not be fitted;
.9.4 A clear view through at least two of the navigation bridge front windows and, depending on the bridge
configuration, an additional number of clear-view windows shall be provided at all times, regardless of weather
conditions.
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 6 –SUPRASTRUCTURA PAG. 6-29

Dist
SWL 5T - 14M
REG V/22.1.1

Draught
Dist/L Trim = Draught at FP - Draught at AP
AP AMS FP 3.5

Trim
trim -4.0
3.0

REG V/22.1.2 and 22/1.6 trim -3.0

2.5
trim -2.0
SOLAS limit 2.0
trim -1.0
trim 0.0

1°
trim -4.5
0 5 10 15 20 25 175
Panama Ballast limit 1.5
trim +1.0
trim -3.5
Panama Laden limit 1.0 trim -2.5
trim -1.5
trim -0.5
0.5 trim +0.5

ISO 8468 ITEM 4.1.5 4 6 8 10 12 14

Draught at L/2 [m]
REG.V/22/1.6 REG.V/22/1.3 REG.V/22/1.4 and 22/1.5
°
50 135
22.5° °
4 °
5 REG.V/22/1.8 and 1.9

60
15°
47°

1800
40

10°
40

17°
°
60
45°
°
135

Fig. C6-1.1 Elementele de vizibilitate conform SOLAS si ISO

ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 6 –SUPRASTRUCTURA PAG. 6-30

Cerintele PANAMA
Referinta: Panama Canal Authority, MR NOTICE TO SHIPPING No. N-1-2004, Rev. 1

Bridge minimum visibility requirements:

(a) If the vessel is laden, the view of the water surface from any conning position in the navigation bridge shall not
be obscured by more than one (1) ship length forward of the bow, under all conditions of draft and trim. Note:
Vessels billed at the laden rate are considered laden for the purposes of this requirement.
(b) If the vessel is in ballast (not laden), the view of the water surface from any conning position in the navigation
bridge shall not be obscured by more than one and one-half (1.5)ship lengths forward of the bow, under all
conditions of draft and trim.
(c) If the visibility from normal conning positions is obscured by cargo gear or otherpermanent obstructions forward
of the beam, the total arc of obstructed visibility from Conning Position 1 shall not exceed 15 degrees.
(d) The side hull plating at the vessel's waterline, fore and aft, shall be visible from bridge wing conning positions.
...

(Note) Blind distance1 in ship lengths at conning positions 1, 2 and 3, calculated for tropical fresh water;
The “Blind Distance” is the forward distance from the bow of the vessel to the closest point on the water’s surface
which can be seen from all conning positions in the navigation bridge. An observer’s height of eye of 1.80 meters
above the bridge deck must be used to determine this distance, and must be reported in ship lengths.
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 6 –SUPRASTRUCTURA PAG. 6-31

Fig. C6-1.2 Elementele de vizibilitate conform Panama Canal Authority