VIUMLE CASEI COALELOR

1.
C11

cc; 6 I
I
N. IORGA

TREI DRAME

DOAMNA

LU1 1EREMIA

IS

.
GHEORGHE
t:
I LAZAR
d
.
. ;

CONTRA.
-
PATRIEI
r

BUCURWI, EDITURA CASE! www.dacoromanica.ro

COAI.p.k)R PRETUL LEi 20
N. IORGA
UM

GHEORGHE LAZAR
Drama in cinci acte

Ert2

Tipografia Lupta", N. Stroili,

Bucureeti, calea Victoriei, 101
1924

www.dacoromanica.ro
 ACTUL I
SCENA I
0 odaie in convictul Sf. Barbare in Viena, la 1809.
Vas! le andru, Ion Ofitunea, studenti in teologie.
(Se aude an vag sunet de clopote.)

SANDRU

Ce räu imi pare O. nu pot sl ies... Trebuie sa fi fost,

o zi cum n'a mai vazut Viena asta care a vazut multe...
GABUNEA
Slujba izbavirii a fost ca un vis coborit pe pamint,
Vasile, um vis bun in zile rele, un vis al -ingerului in
mijlocul dracilor. M'am despovarat in trei cedsuri de at
nleaz Inghit eu, i tu, *i. atita lume, sj noi toti cari
suntem devotati Imparatului nostru ...
SANDR1J (se ridica).
intru multi ani imparatul, ca mult e bun §i drag !
GABUNEA
*i de aceia toata rautatea lumii a cazut asupra lui.
Ca zau, zi §i. tu, drept era sa cada asupra lui, eel ne-
vinovat i milostiv, osinda veacurilor?

SANDRIJ
Osinda? Ce osinda? Toti, intelegi tu: toti au fost ea
dinsul. Iar, dad. mi-o spune unul i altul el a greit,
www.dacoromanica.ro
4

ea a Mout razboiu, ca a varsat singe, a a store la-

crimi grele din ochi de om nenoroeit, pentru credinta
le-a Mcut toate, pentru lege, pentru sfinta noastra lege...
GABUNEA
CI n'o s m& cert eu cu tine pentru dinsa... Doar
de-aceia suntem noi aici...
SANDRU
Pentru aceia o s i traim, ma... Ca pentru ce alta ?
Pentru... ai nostri ? Nu-i stii, nu-i vezi ?... Doamne iarta-ma,
nu ti-i nu stiu cum de dinsii?...
GABUNEA
Sant parintii nos,tri, Vasile, i fratii nogtri... Ma doare
odata de ei c sunt cum sunt, dar, chid zici tu, de doug
ori imi pare rau pentru dInii i pentru tine de zeee
'ori... Un bob de sudoare de-a lor e :in mice pine ce-o
mincim... Nu-i putem uita macar pentru aceia, daca flU
pentru singele lor cel prost care misca in capul nostru
cel suptire ?
SANDRU
Am zis si eu asa... Para, n'a§ vrea sa fie altfel? Dar,
oH ce-ar fi, icoane pe pamint sa fie, ce-mi BLit ei,
ce-mi esti tu, es-mi e maica din trupul careia m'am nascut,
ce-mi sint eu, pacatosul, pe linga Biserica noastra, sfinta
Biserica unitä cu Roma 7...
CABUNEA (tniFat)

Adevarat, frate, ca mare lucru este si pentru cei mai

maH dintre cei maH, d'apoi pentru unii ca noi
. SANDRU
Numai Lazar credo altfel... Dar el e nebun...

www.dacoromanica.ro
 5

GABUNEA
Crede nu numai c/ legea noasträ e putin lucru, dar si a
Ili insusi, pe ling/ neamul lui... ,.5.i, atunci, daccq-i asa, ce
cauta aici, de ce nu se duce acasà, la... ce stim noi, la
ce se vede c'a uitat el, la pita afumatvg in cuptor si. la
ceapa uscatl de asg iarmi, la oameni mill se uitil la
carte ca la o vraj/ ?...
ANDRU
Vezi, frate, n'aveam dreptate... Dar noi cu ale noastre,
Laztir cu ale lui... Ce sint toate astea ye ling/ ce e in
jurul nostru, pe ling/ nenorocirea si. primejdia cea mare
pe care numai Cerul sa se indure a o inl/tura de la noi?
(Se aude o deprtrtatà bubuire de tun.)
Auzi ?..
GABUNEA
Satana bate in zidurile sfinte
SANDRU
Filistenii lovesc in templul lui Israel...
GABUNEA
Bate-i, Doamne, pentru nelegiuirea bor... Bate-i, cum
se rugau astg-zi preotii in bisericl... Cu atita foc de cur-
geau lacrimile pe obrajii lor cari nu trebuie sti stie ce-i
plinsul.... Femei din nobilime plingeau in hohote... Domni
mari erau albi ca. hirtia .. imparatul insusi nu putea sl-si
tie firea si s'a zguduit odatit de i-au sunat pe piept toate
arginturile... Din toate turnurile Vienei sunau clopotele
cind s'a inAltat pin/ sus in bolti rugiiciunea : Domine,
salvum fac Imperatorem...
ANDRU

Romine, salvum fac Imperatorem !

www.dacoromanica.ro
6

GABUNEA
ApArA-1 i plzeste-1, Doamne, pe apArAtorul i pazitorul
credintei, pe fratele lui Iosif cel cu inimA de pArinte,
pe nepotul maicii noastre Maria-Teresa, pe acela (se ridia)
supt kcoperisul cAruia stAm acuma si ne impArtAsim
de binefacerile nepretuite ale invAttiturii, pe domnul a
citrui pine o minem..
SANDRU
Si trAsneascl-1 din cer pe ateistul de Napoleon ! CA,
zAu e pleat si de noi cg, ni se risipes,te vremaa pentru
un ticAlos ca dinsul...
GABUNEA
Om mare, zic unii...
SANDRU
El e un om ca tine i ca mine... TicAlosia lui, aceia
e mare, si prin aceia va cAdea... Chiar dad, 1-ar sprijini
Lazar...
GABUNEA
Acela e nebun (se aude Mind in u0). Ia vezi eine e ?
Nu ne-o fi luind iar la strajd ?
SCENA A II-a
Aceiaqi, Lambru Foti, negustor din Compania greceasca.
SANDRU (deschide).
Nu, e jupinul... 0 fi avind venti...
LAMBRU FOTI
Vesti am, hAieti, dar rele. SA nu fiu eu negustor aici
in Viena, s n'am eu parte de marfa mea, sA mi se ri-
sipeascA, agonisita, sa-mi cumpere prAvAlia lighioana de
ling& mine, pe care in oda sA, nu-1 vAd, de nu ne prA-
pAdim noi...

www.dacoromanica.ro
 7

ANDRU
'Cari noi ?

LAMBRU TOTI
Tu §i el, §i eu, i oastea, §i mini§trii, §i Impäratul cu.
ttoatl Curtea lui... ImpArAtia Intreaga se duce dracului
SANDRU
Ce lucruri slut astea ? Si ce fel de vorbe in chilia
moasträ, a unor cglugAri ?...

LAMBRU POT!
Dm& an mai fost cgugAri pe-aici, apoi nu vine draeul
Intlia oarg, pe virful limbii mele...
ANDRLI (hothrit).
Ma rog, sl vorbim altfel...
GABUNEA
Nu-1 cuno§ti pe jupinul Lambru ? Adecá noi o A-1
invatgm alta limbl? Si, pe urma, dumnealui e om de
lege. veche, §i la ei se ingaduie. Mai e §i negustor... Si
negotul se face cu ajutorul lui Dumnezeu, dar §tii i cu
putintica sprijineala...

LAMBRU (voios)
A dracului, a dracului... Vezi, nu te Incrunta, tinere...
Asta e mai de§tept ca d-ta. Invata el teologia, dar, eitu-i
ea de grea, tot nu-i vine de hac... Omul de§tept e lucru
mare; se pune §i cu invatatura... Dar eu venisena pentru
altceva, i aceia e lucru mare §i grozav. Ne praptide§,te
a furisitul...

SANDRU
Bonaparte ?.
www.dacoromanica.ro
8

LAMBRU
El i cu leghionul neeuratilor lui... Cu toath rugh--
ciunea de azi &mine*, cu toath siguranta arhiducelui,.
a it*t din capcanh....
GABUNEA
A schpat din insulh?
LAMBRU
A schpat a,,a de parch el avea ochi .i. ceilalti erau
orbi, el avea aripi, iar ceilalti nici picioare... A schpat,..
.§i biruitul e acum biruitor... 0 sh-1 vedem cu ochii in
Viena...
ANDRU
Si d-tale iti pare bine?
LAMBRU
Dar cum sh-mi park bine ? Mai curind d-tale...
SANDRU
Mie?
LAMBRU
Dar fires;te... Ai d-ta marM pe drumuri? Ai d-ta da--
tornici cu terrain? Ai iea d-tale contributie de rhzboiu?"
Iti cere cineva postav sh imbraci pe Frantozi... Nu.
Atunci ce sh ma bucur eu? Cine s'ar bucura aici?
GABUNEA
TJnul poate ch. da...
LAMBRU
Cine-i acela?...
GABUNEA
Lazhr din Avrig... Studentul de la Universitate .
www.dacoromanica.ro
 9

LAMBRU
Bine, dar acela e nebun... Sa ma iertati, dar e destul
.de detept ca sa-i ingaduie a fi nebun...
*ANDRU
Daca e adevarat ce spui, el trebuie sa pice aici, cu
_bncuria lui...
(bittaie in uszi.)

GABUNEA
,i. eu /de cii el e! Cine altul sa mai vie in chilia
-noastra, la masa goala §i la vorba goala?

SCENA a 111-a
-AceiaV, Lazar (intra' acind greu, trinteste usa. Merge in pilrete
priveste chipul Imparatului, il intoarce pe dos si ride.)

SANDRU (indignat)
Ce faci, Lazare?

LAZAR
Ce sa fac? Rid §i en de i.;rostia voastra.
(TO trei srt uit'a sil vadit de nu-i cineva pe aprospe.)

GABUNEA
Chipul prea-luminat...

LAZAR
Da, chipul prea-luminat... Mai, stiti voi (h. m'am certa
--azi trei ceasuri pentru asta cu un Neamt s,i la urma nu
3ne-am inteles i, iaca, 1-am batut pe Neamt...

LAMBRU
Asta are haz... L-ai batut pe Neamt? i de ce 1-ai
1)atut ?

www.dacoromanica.ro
10

LAZAR
Fiindca spunea prostii...

LAMBRU
Dar de aia 1-o fi lasat Dumnezeu...
LAZAR
L-o fi lasat, jupine, dar nu ca BA mi le spuie mie.....
LAMBRU
(CAtre cei doi) Lasati-ma pe mine sa vorbesé cn dinsul.
(CAtre LazAr)i ce prostii ti-a spus ?
LAZAR
Mi-a spus a, Napoleon nu Intra in Viena. ca. nu-k.
lasa Imparatul...
LAMBR1J
Era prost Neamtul...
LAZAR
Prost ca qi Imparatul...
SANDRU

Ca §i... (dA sA se rApad5).

'LAZAR (hotArit).

Nu, nu te cerca... Se rupe reverenda.,. Va da postav-

prost la Sfinta Barbara... Postavul asta de Avrig e mai
tare s,i. e captuit cu pielea mea, care aceia e tare de
tot... Ia cercati numai...
Ca i Imparatul am zis... Si o mai zic odata... E prost
ca om, dar aceia nu-i nici-o suparare. Are voie oricine
Si d-ta.. A§ avea voie §i eu, dar nu ma folosesc... El insa
e prost ca monarh.,. Si e prost pentru cA e monarb ..
www.dacoromanica.ro
 11

LAMBRU
Bine, dar Napoleon F...
LAZAR

Acela nu e monarb... Acela e geniu, jupine... Geniu...

'Om care face si plmintul pe care-1 calcA si cerul eare-I
umbreste... Nu e din mila nimAnui, a§ zice: nici a lui Dum-
nezeu... Totul e din mila lui cind gindeste... Ce gind frumos,
innalt, sigur, iute !... Fulger din cer... Unde cade, crapl
piatra stearpA i apele vii curg... Curg iuti, §i unde ating
iese viata... Iese viata ca in cele sapte zile ale Crea-
tiunii cind s'a arltat o dungA de lumina', a spintecat tot
intunerecul si de la sine apa a lAsat uscatul i uscatul
a fAcut zagaz apelor.,..

GABUNEA
Vorbe§te frumos...

LAMBRU
Ca un nebun binecuvintat ce este... (are Laz5r.) i tu,
ii cu Napoleon ?...

LAZAR
Dar cu eine vrei sA fiu?... Cu netotii, cu slabAllogii
Astia ? Cu lumea care moare. nu cu cea care se ridicA ?
'Cu ceia ce Dumnezeu a vrut, miii teologilor, nu cu ceia
te vrea acuma ? Dar eu nu mit pun impotriva lui cu
trestia unui jurAmint in minA, cind furtuna ursitelor
,bate asupra mea!
SANDU
Si tu nu-ti aduei aminte eine te-a trimes aiei ? Na
ImpArahd ? Nu?

www.dacoromanica.ro
12

LAZAR
Nu, birul de singe alor miei inchis in egmgrile lui.._
Ace la m'a trimes... Si trebuia sit mg, trimeatl... Mgcar
sg, vg,d el lanturile or fi de fier, dar se leaga: de Mi
par putred ce saltg din pgmintal rhscolit de ghiulelele-
Frantuzului...

LAMBRU
*i, crezind as,a, mai ramii d-ta aici ?
LAZAR
Da, famin ca sg-1 a§tept.
GABUNEA
Sg,-1 atepti pe eine?
LAZAR
Pe omul mieu, pe Napoleon...
LAMBRU
`...Ji pe urmg.,?...

LAZAR

Pe urma merg cu el... Asta e trimesul ceresc car

rAstoarng.... Vreau sl va'd s.i eu cum cad tiraniile... Vreau_
sit vgd F,li eu cum se ridtcg, diti pgmint ceia ce a fost
iMibusit supt: pietrele grele cu insemnitri mucede... Vreau
sa viid cum se face lunlea cea nowt..

GABUNEA

5i nu te leagri nimic, nu de Viena, dar de locul tau ?

LAZAR

Care loc ? Eu nu mai am niciunul...

www.dacoromanica.ro
 13

GABUNEA
Tu nu, dar poate cineva pe care 1-am ggsit pe drumuri
autindu-te... Cineva din satul tAu,..
LAZAR
Unde e omul din satul mien? Mb:, nu glumi !... Pricepi
tu ? Sunt lucruri de care nu-ti clan vole s'a. glumes,ti...
Satul mieu poate s'a", nu fie al mieu, dar joc pentru tine
ori pentru altul nu e. DacA ai de spus ceva, spune..
GABUNEA
SA-ti spuie el, ea' e aici in LA la han...

LAZAR
DacA e, adu-1 1 Dar, intelegi, adu-1 !

SCENA a IV-a
$andru, Lambru, Lazär.

LAMBRU
Ziceai c'a", pleci, Lazare...
LAZAR
Jupine, jupine, s,tii multe d-ta... Alegi un postav din
alt postav, cunqti un ban bun dintr'un ban ra'u, si un
mu.,teriu adevArat il deosebeti de unul care te inpla"...
Dar sufletul omului, acela nu-1 judeci dupa' pAr, nu-1
suni pe tejghea i nici nu-1 prinzi din ochi, cum prinzi
interesul...
Nu-1 §tiu nici eu poate pe al mieu... D-ta de uncle sd-1
s,tii 9... (aprins).

i, orice ar fi, eu merg aiurea. Aici nu incap... Oras,u1

e mare, dar nu rAsufli... Vazduhul e plin de moarte...
Cei de supt pietre sint stitpini; noi sinturam cenup. lor...
Mi-s striviti umerii de citeva veacuri pe care nu eu
www.dacoromanica.ro
14

le-am trait... Vreau lumina, vreau aier, vreau miFare,

vreau fapta ; pricepeti voi: vreau fapta... On ma impuFa
6$ia, Mei o sa li-o spun in fata, numai sa ma intrebe,
o sa li-o spun cum v'o spun, ori tree la Ala Tree
(se opre0e.)
.5i ce greu mi-e sa tree... .i nu e pentru. Viena... E
pentru prostia care e Inca in mine §i se vede ca n'am
omorit-o intreaga... (Se duce la fereastä, nertibator).

LAMBRU
Sa .tii c'o face...
ANDRU

Bine c'o face... Oameni ca asta nu va trebuie. ...Altia

tulbura lin*ea lumii. Altia n'as. zice ca ar fi bine sa
moara, dar mai bine nu s'ar fi nascut .. Ce-a spus,
Doamne, ce-a spus! (a,eaza' la loc chipul ImpAratuhti ) 0
sa ma spovedesc mine... Sint pacate care-ti intrit pe
ureche s,i-ti strica nevinovatia... Ma simt necurat de pe
urma lui...

LAZAR (se intoarce dela fereasta).

*i cine-o fi sI fie, de ce nu mai vine odata, ?
(Up se deschide, apare GAbunea cu un teran bittrin i o fall)

SCENA a V-a
Aceia§i. TatAl lul LazAr, Maria.

TATAL WI LAZAR
Bine te-am gasit, fatul mien... Da-te mai aproape sa
te val.,
LAZAR
Sarut dreapta, taica..,
www.dacoromanica.ro
 15

TATAL LUI LAZAR

Da, hsta-i al mieu.. E mult de cind nu 1-am vhzut...
Tu ce zici, fag ?
MARIA
Eu 1-am cunoscut de cum am chlcat pragul...
TATAL LUI LAZAR
0 cunqti pe dinsa ?
LAZAR

Sunt multe fete in satul nostru...

TATAL LUI LAZAR
Dar ea credea a incepi de la dinsa...
MARIA (iute)
N'am indrbnit atita... Am vrut sh-1 vad nnmai i eu...
Stint bucuroash a 1-am ajuns cu ochii.
LAZAR
iji ce s te intreb, taich? De unde a incepe ?
TATAL LU1 LAZAR
Dumnealor vreau sA rAmiie... Uitam a sint in casa
d-lor. Ai tu cash, Gheorghe ?
LAZAR
Casa mea mai bine sh n'o vezi...
ANDRU
Unde e un phrinte, i fiul lui, §i eine mai are dreptul
sit fie do fat,h, e casa lor i numai a lor. Poftiti de
vorbiti. i BA, ajute Dumnezeu ca toate cele rele sh se
1mpr4tie i cele bune, dach s'au dus, FA, vie inapoi.

www.dacoromanica.ro
16

TATAL LUI LAZAR

Multitmina, tinere, i Dumnezeu sa-ti rasplateasca!

SOLNA a V-a.
Lazar, tatäl lui, Maria.
TATAL LU1 LAZAR
Te'i fi gindind, Gheorghe, de ce-am venit aa de de-
parte si dupa atitia ani...

LAZAR (pentru sine).

Dupa atItia ani... Alte vremi, alt om... Tata, tatal mieu
al celui care am fost... Si al mien amnia... Cum vorbese,
Doamne!...

TATAL LUI LAZAR (fixindu-I).

Te-ai schimbat mult, Gheorghe... Si. la fire.,. Mai ales

la fire... Parch n'ai fi al mieu... Si. dad, vrei sa mh
asculti, am venit, cum ziceam, duph mult veac ce a
trecut peste noi... Citi ani sint, Mario ?
LAZAR (mirat.)

Dar, mh rog, ea de uncle ?

TATAL LUI LAZAR

F:ltie din munca ei §i din dragostea ei... inteleg din

dragostea pentru nevoile i suferintile mele i pentru
cask.. Dar aceia o &o afli mai pe urmh...
LAZAR
Mama...

TATAL LUI LAZAR

Nu zi, nu zi... AteaptA...
www.dacoromanica.ro
 17

LAZAR

Am inteles, Sfinte Doamne!

TATAL LULS LAZAR (ii prinde mina).

Oameni suntem cu total... A fost si ea un on).- Ce §tii

-tu, sArace, ce §tii, pribeagule, ce om a fost... Da, a fost
maica ta... i, uite, fata asta a venit atunci... A venit,
ii lAsat casa ei i s'a legat de pustietatea mea....

LAZAR

Nu inteleg... Dar de ce s'a legat?... C, acuma-mi

adue aminte... E fata lui Vasile a Nutului... Si voi aveati
bani, holde, i vite, i oi, i agonisitA... Aveai, ai

MARIA

Am numai pe mama... Agonisita este, si o tin... Dar

mi-a fost milA de dumnealui., Si-apoi eram vecini...

TATAL LUI LAZAR

Ce-o fi indemnat-o de-a venit spre mingfierea si
mina casei noastre, nu pot sa-ti spun... Ea o fi stiind
xnai bine... Fratii tAi, sora, m'au lAsat, ea nu... Tragea la
casa noastra...
LAZAR
Nu, nu... Asta nu...
TATAL LU1 LAZAR
Ce-ai zis !

MARIA
Ce stim noi gindul lui, gindul d-sale?... Din locuri in-
nalte vine, si noi sintem niste bieti oameni... NiciodatA
pinà acuma n'am inteles eu ee bieti oameni sintem...
www.dacoromanica.ro
 18

LAZAR (called sa schimbe vorba).

.5.i cum ai venit drum ma de lung, bdtrin cum esti,.
si slab, i plin de durere, de durerea pe care o simt si
eu acure in urml, i nestiutor de toate, nepurtat prin
sträini?...

TATAL LU1 LAZAR

Ikl'a dus o simtire adincd, precum nu poti sd-ti in-
chipui tu, ma cum te vdd acuma... Dor mare de-ai
fi tu vrednic de dinsul!, m-a adus ping aici... i nd-
cazuri de nu le poti cuprinde cu mintea, cit o fi ea de
mare... Ira dus nevoia care strigd In mine qi care nu e
numai a mea.'.. Dar cd.l.duzd tot fata asta a fost... CI ea
mi-a i zis la Inceput : la astea numai Gheorghe poate
ajunge... Ap-ti zice ea : Gheorghe i, sd, Iii tu de zece
ori mai invdtat i mindru cum te vdd, de pared n'ai fi
de-ai nostri, Gheorghe ti-o zice, cum Ai zic eu... i, altfel,.
poti face tu ce vrei, numai una nu, aceia nu pe care
ti-oiu spune-o pe urmd...
LAZAR
Atita drum, 8i rdzboaie, i duspani... Ce mild mi-e de
tine, tatd !...

TATAL LU1 LAZAR

Mil sl-ti fie de unul siugur, caie acela esti tu, i nu
de altul... De mine nu, cd a avut Dumnezeu mi1 pAnd
acum, si-o mai avea... i nici de dinsa, orice gind i-ai
purta... Cit noi sintem oameni la locul nostru. (Se ridia)
Tricepi tu ? La locul nostril. i eine e la locul lui, poate
avea mild de oricine, dar mild de dinsul, nimaruia th
nu-i fie. Multamesc, Gheorghe, dar mie nu-mi trebuie.
Na-ti dau tie, ca sa, nu te supdr, dar de la tine nu iau
Afard de aceia ca tatd iti shit, dar eu locul mien mi-L
acopd.r. Tu insd, nu!

www.dacoromanica.ro
 19

LAZAR

MA iartA, zAu naA iarta... Mi-am uitat vorbele.. Le spun

'fArA potrivire.:. StrAinAtate indelungrt...
Si ai nemerit... Cum de-ai nemerit ?:..
TATAL LUI LAZAR

Ce are ea in suflet pentru mine, si nu pentru mine

inthiu, ci pentru noi, aceia m'a dus... Aceia si cu in-
geral Domnului, care nu mh lash la patimile mele ..
Am mers asa din sat in sat, din loc In loc, cale de
,cale, om de om, printre prieteni, printre necunoscuti si
printre dusmani. Ai cui o fi, ai Imphratului, dar eu nu-s
_Impilratul...

LAZAR

i. te-au PA sat ? CA n'are voie nimeni, nici la unii, nici

la al tii...

TATAL LUI LAZAR

StAi sA vezi... Am ajuns, va sA zicA, la tabArl, la la-

garul lor... La Frantozi, nu, ci la ai nostri, la Nemti...
Si mi-au thiat calea... Dar, atunci cind am vtizut eh mi
se opre,FAe dorul chiar in prag aid, numai sh zic ch am
ajuns si sh vild ce-am vrut si sh spun ce trebuie sh spun,
mi-a Schpat o vorbh, ap : Ajuth Doamne! Si, vezi,
straja era om de-al nostru... Si a zis si el: Doamne, eh
parch-i tata... Si 1-a fulgerat cu plins din ochi... Si a zis :
al cid ii fi tath, treci, mosule... Si am trecat.
LAZAR

Si de-ai nostri sint ?

TATAL LUI LAZAR

Pe unde-am trecut, tot ei... Erau plini de praf si de

www.dacoromanica.ro
20

singe, rupti si cum era seath si frig; stair

la focuri si cintau incet...
Iaca vezi, eu am plins pentru
LAZAR
Neat de ei !
TATAA LUI LAZAR
Sigur cg pleat, dar, vezi, eu nu vreau sg-mi zical si
mie: PAcat de fiul tau, pe care 1-ai facut, i 1-ai brAnit,
gi 1-ai erescut, si stg, pierdut intre strlini...
LAZAR (focos)
Eu nu mil, pierd... Are eine mil pgzi... Eu...
TATAL LUI LAZAR
Nimeni nu se pgzeste el pe dinsul, ci-1 plzeste pe
fiecare voia celui a cg.rui fapta,' o face... A cui fapta,' o
faci tu aice, Gheorghe ? A ta? Nu, nu zice asa, crici nimeni
nu suntem pe phmint ca sii facern ceva pentru noi...
LAZAR
Tatil, eu am sg-ti. spun... Cum ti-as spune, cum ti-ags
spune !,..

TATAL LUI LAZAR

Ca sg, inteleg eu ? Spune tu cum vorbiai acas g. la tine
si spune-mi mie ca unui om care n'am nevoie sh-mi culeg
mintea din cgrti
LAZAR

Atunci iatg... M'ai tonnes....

TATAL LUI LAZAR
Nu. eu...
www.dacoromanica.ro
 211

LAZAR
Ara trimes eine m'a trimes aici ca sA invAt carte...
TATAL LUI LAZAR
Nu de-aceia, nu! Cartea e mijloc. Te-a trimes ca sii
aduci folos cuiva. Si intrtin folos alor OIL
LAZAR

L-oiu aduce... Dar unde m chianag, sufletul mieu...

Si nu in laud: sufletul mieu care s'a mrit Si tiude la,
cele mari...
TATAL LUI LAZAR
Cele mari nu se mAsoarA in lat jos, ci in nalt sus...
De ori uncle te afli i pinzl sus in cer tot un drum este._
LAZAR

Om de sat insl, tatà, nu mai sunt.

MARIA (simplu)
Sit ne ducem, Wel... Nu e de noi aice... De ce
faci ritu?
TATAL LUI LAZAR
M'oiu duce, dar m'oiu duce cu el...
LAZAR
Cu sila?
TATAL LUI LAZAR
Cu sila din lAuntrul tau, pe care eu oiu trezi-o. As-
Gheorghe, ascultti, dascsile,dacii a fi dasc5.1 iti
place. E rau in sat la noi... N'as fost nicicind mai r5n...
plAtim noi, i n'o s6 mai avem cu ce-1 plati...
Vindem si dam, dar nu mai avem ce vinde... Ni se risi-
pesc casele... N'ai sit mai gAsesti casa ta.
www.dacoromanica.ro
 22

LAZAR (pe gAnduri)

Casa mea ?... Cine tie unde e casa mea!

TATAL LU1 LAZAR

Eu oiu muri mine... Fratii tai nu-s oameni sa ll-
las in sama... Atitea rinduri de oameni au murit acolo...
Oameni buni, mai buui decit 4tia de aici. Nu zi altfel,
eaci i-am simtit pe at>tia... Se poarta frumos ca sa te
prade... Mai buni ai notri, ca ei dau... Bag a. de sama
ea va veni o, vreme dud te'i intoarce, caci pe batrin ii
chiama mormintele neamului sau, i nu'i §ti nici pe ce
-drum apuci, nici supt ce grinzi sa-ti pleci capul... De nu
-vii, te blastam aa sa ajungi...
LAZAR
Nu blastama,de vi... ce e blastamul ?...
TATAL Lin LAZAR
L-ei vedea tu, de nu crezi intr'insul...
MARIA (aprins)
Nu blastama... Pe mine ma blastama, ca tot n'am da
ce trai !...
TATAL LU1 LAZAR
Asta ar fi : pe tine L.. Tot ce ti-am spus, G-heorghe,
mu-ti ajunge ?
LAZAR

Ajunge, ajunge, dar nu pot. Eu aice m'am nascut din

-nou cu dubul §i am i eu inaintea mea ingerul Domnului
auieu. El ma duce departe, departe...
TATAL LUI LAZAR
Asculta... iti cer mai putin... Nu te smulg de la in-
gerul tau, care cu al mieu nu samana... Dar vino macar
www.dacoromanica.ro
 23

odata... Pricepi tu ? odata... SI vezi fata celor vii si

local celor morti,.. i pentru ceva Inca... Gheorghe, ju-
pinii ti fac ris de noi... i oamenii dela eurtea baro-
E mai rail decit cum sjii tu... N'avem o
zi buna de la dinsji... Din boi, din vite nu ne scot...
Li pute de sudoarsea noastra, 0 tot o cer, pana cu singe
se amesteca... Ni-au luat holdele pe jumatate... Wan pus
sh Ii lucrez...
LAZAR
Pe tine ?
TATAL LUI LAZAR
Pe mine, ca un ziler... Neam de neamul mien n'a facut
robota la En am amt... Am plins 0 am facut...
Ce voiai? sa mit bata?... Dar Inca am rabdat... Acuma au
venit la biserica, unde slut en epitrop, i mi-au cernt
hirtiile... Pricep de ce... Vreau sa ia tot : pamintul nostru,
eclejia, ce ni-a mai ramas.
LAZAR (scurt)
Cinli !
TATAL LU1 LAZAR
Da, cinii... Dar cu ce ne aparam de dinsji ? Cu pum-
nii ? Cu mintea ? Pumnii ni-s 1egai, mintea... ni-o furl
copiii noSri cari ne lasa... Mi-o furi tu!
LAZAR
Tata!
TATAL LU1 LAZAR
Da, mi-o furi... i eu cu tine m'am aprirat. Li-anh
spus : eu nu dau ce nu 0iu. Hirtiile astea au o taimL
Si este cine s'o de1u03asca. Eu 11 a0ept...

LAZAR

Dar voi aveti dreptul !

www.dacoromanica.ro
-24

TATAL UM LAZAR
Eu M. li-o arM?... El a rinjit la mine si-a spits asa:
Ala, bade, a invatat carte, si eine a invatat carte, acela
cu noi este.
LAZAR
A mintit. Eu merg cu tine. Merg cu voi. Deocamdata
Inerg...

www.dacoromanica.ro
 ACTUL AL II-LEA

SCENA I-a
Lazar, vechilul lui Bruckenthal, gocimanul sas.
LAZAR (tinind hartia in mAnA).
Am cetit-o... Am intArit-o si la episcopie... Am tre-
cut-o la registratura impArAteascA..., Traducerea e intoc-
mai... Vrcti s'o cetese in latineste ?
GOCIMANUL
Nu, cii n'avem nevoie... Noi n'avem drept latinesc, noi
avem, ml rog, clreptul unguresc, asa cum scrie la lege...
LAZAR
Ti-oiu rAspunde indatl. Poate d-ta, domnule vechil, stii
latin este...

VECHILUL (indignat)
Nu, cA asta nu dau vole. SA vie un fecior de Romin
prost sA-mi dea a intelege mie cl nu inteleg latineste ?
LAZAR
Eu nu ral supgr fiindcA nu slut prost si fiindcA nu
e intiia oarl cind vAd un prost care se supArA...
VECHILUL
AdecA eu, nobil...
www.dacoromanica.ro
26

LAZAR
Nobil de cite pitule, rol rog, pentru diploma d-tale pe
-care n'o poti ceti, fiindca latine0e nu §tii?... 0 ai, 0 nu pri-
cepi ce este inteinsa.. Ap, ai ajuns d-ta, ma au ajuns
li altii ; toti o sl ajungeti aici... S,i baronul, 0 baronul
-care, el, tie latineite... Toti, fiindcA vä mAturg vremea...
VI credeti oameni, 0 umbre sinteti... Se zamore0e o
vreme moarta in biata inchipuire a mintii voastre... lar
noi, noi cei fara diplome, noi cei farA sprijin afara de
puterea 0 de mintea noastra, noi v§, venim in loc... Iu-
cet, incet, fárA &I bagati de maul. Eu strig, ceilalti
tac, dar nu fac eu un pas farl s6.-1 La, nevazuti, 0
ei... Ala se ridica nemnurile... E greu pin/ se mi§a
unul singur... Aice eu ma mi§c, ceilalti merg. Uite ma
(cilia rar).

GOCIMANUL (atria vechil)

Noi, mai stam ?
VECHILUL
Stara sa-1 auzim, blastamatul... SA-1 auzim 0 2.1-1 pi-.
rim. Iese din el o vorM cu care i-om venit de hac... il
vezi cum se aprinde...
GOCIMANUL
..'i e frumos ce zice...
LAZAR (aprinzIndu-se)
Ay, inaintam... Ca n4te legiuni... Eu pun ram4ag pe
papucii d-lui baron...

VECHILUL (cAtre gociman)

L-ai auzit?... Papucii d-lui baron...
GOCIMANUL
Luminatii papuci ai 115.riei gale,. DA OA pup...
www.dacoromanica.ro
 27

VECHILUL
Taci, dobitocule, i mai bine ascu1t1-1, cg. o sa' mai
zicil el ceva...
LAZAR (care a repetat cuvintul)
Da, pun rAink,ag pe holdele dela bietul tata, pe,
care 1-ati pus voi in pAraint cu mi§elia voastrà, voi, fumul
din mintile voastre, c. atita dati §i voi altora GA nu
tree o sutA de ani, i aici opincarii tia o s5. fie stlpini...
Tot ce-ati luat yeti da inapoi : de voie, de nevoie, 1-i1i
da, i Ina, mai mult... Minded aceia e dobinda lui Dum--
nezeu, dobindg grea cu camAta Sfintului...
VECHILUL
A spus de Dumnezeu e. e camiitar.
GOCIMANUL
F.,.;i. e pAcat...
VECHILUL
Ci taci odatà !... (cAtre Lazgr) Ce-ai spus d-ta, vor mai
auzi §i altii...
LAZAR
Slobod la toti, fiiudea Asta-i adevArul... Cum adevAr
este a voi sinteti domnii notri acum, dar noi, noi ne
coborim, s'o §titi, din domnii vo§tri, i domni peste voi
din noi se vor nmte... Ca a§a cere dreptatea, i riisp1ata7.
§i. voia Celui de sus...

VECHILUL
Pina atunci insa ce-aui fost, rArainem...
LAZAR
D-ta in casa d-tale, d-lui In casa d-sale. Tar noi In-
tot ce asigura aceasta hirtie...
www.dacoromanica.ro
 VECHILUL

Hirtia, fie gi latin eascA, a jalobei d-tale iaiobagi1or

LAZAR

Nu, nu! Hirtia judecAtii de la Sibiiu... Vezi pecetea...

Cunogti pajurea guvernului ardelean... Cu hrisoavele
noastre, pe care nu ti le-a dat taica, am cigtigat drep-
tatea. Fiindc1 impAratii mor; dar legea nu! S:i ea are
aceiagi ochi pentru toti... I-am dus pe ai miei innainte,
si s'au invrednicit gi ei de privirea ei...

VECHILUL
E-24 apelul...

LAZAR

E fArl apel. Ce-am fAcut eu la Viena, citi ani v'ati

ris de ai mei? SA scriu gtiu, sg, cetesc legea gtiu, sit vor-
besc limba domnilor pentru dreptul sAracului

VECHILUL

Voiu vorbi d-lui baron, gi d-lui este totui a.a de' pu-
ternic ca sA...
LAZAR

Ca sA facA o nedreptate?
VECHILUL

"Da ; i ca sit pedepseasel o obraznicie.

LAZAR

Du-te gi i-o spune cit de rapede, dar in casa mea nu

primesc decit pe cine vreau. en nu vl mai vreau.
(intrA Sorea, bMrIn fruntas din Avrig.)

www.dacoromanica.ro
 29

SCENA A ll-a
Sorea, Lazar
SOREA
Ru ai facut, nepoate, ca i-ai scos din casa asa i ch,
li-ai spus ce li-ai spus. Ti-ai fitcut dusmani intiiu cu drep-
tatea noastra, apoi cu vorba ascutita a d-tale. i astia
nu iarLit. Ti-au fagaduit, si se tin. SA nu-ti fi fagaduit
-chiar, si tot i-ai fi avut pe urma d-tale. Sa-ti fi ris in
fata, i la spate ar fi scos junghiul sa dea... Ai plecat
de-acasa prea curind, si nu-i tii de ajuns. Noi cu ei ni
miner= viata...
LAZAR
Fi crezi ca netotii astia pot sa mit fringa pe unul ca
mine? Nu Mu, unchiasule, uith-te la mine si gindeste-te
in ei...
SOREA
Esti chipos i frumos, i vorbesti bine, si ai o minte
cum nu are altul, de vorbesti in cite limbi numai d-ta-'i
fi tiind, dar astia te rapun. Ca nu rapun pe om cu
dreptatea, dar nici cu mintea; cu ciinia din ei il rapun,
si, daca sint mai multi asa, se cauta si se inteleg i, pe
unul Ii astepti, i o suta Ii iese innainte... Pacat de d-ta!
LAZAR
La adeca, de ce : pacat cle mine ? Nu, zau, asa crezi
d-ta ca nu ma pot eu lipsi de satul asta, uncle n'am
nici tag, nici mama, pot zice cit n'am nici rude, ca la
nimic nu ma lovese cu ele? Iar gindul mieu, ehei, sa stii
d-ta unde umbla gin dul mieu...

SOREA
I.Tnabla, umblit, e bine sa umble gindul. Sit unable pint

www.dacoromanica.ro
30

la o vreme. Dar pe urml s i stea. Asta e, nepoates

G-heorghe :cui nu i se opregte odatA gindul la un lucru
§i asupra lucrului aceluia stA, acela, sl ma. ielti, cArtu
rar o fi, om mare o fi §i mA inchin (se Tidied), dar-
om tot nu e. TJn gind i un om, cl altfel nu e nici.
gindul; un om 3i un gind, c altfel nu-i omul. Pe asta-
stA lumea...

LAZAR
L-oiu fi avind i eu gindul, unul singur i mare. Dar-
n tin inchis; uite anul de cind ni aflu aci dupA datoria
mea pe care am implinit-o. Cu zAbrele ce fier 11 tin
inchis. Nici nu-1 implinesc i nici macar nu-1 spun... Cui
sA-1 spun ? Nu, fArA supArare, cui sa-1 spun eu aici ? CA
nici d-ta, ma cum e§ti, cumintele satului, tot nu mi'i
cere sl ti-1 spun...
SOREA
SA-1 spui unui om, §i acela e§ti d-ta. Dar sl-1 spui
atita cit sl te incredintezi pe d-ta singur, i dovada cA
te'i fi incredintat e sA §i faci dupA gindul d-tale...
LAZAR
Ei, unehimule, ma am §i lucrat. Zi §i. noapte mi-am
spus gindul, §i tot mai adinc 1-am infipt in mine. Tar-
acum a venit §i vremea faptei. i iatA sit §titi cit mA due
s'o implinesc...

SOREA
AdecA ne la§i in seama Astora...
LAZAR
VA las cu plmintul d-voastrA sigur, cu dreptatea d
voastrA pecetluitA, cu birninta d-voastrA ciltigata. Apof
ce mai aveti cu mine? A fost unul care mai avea, ai
www.dacoromanica.ro
 31

.2.cuma se odihnete i nu cere imic de la nimeni, nici

de la mine. El m'a nascut, el m'a crescut, eu i-am fdcut
pe voie Enda. hsta a fost voia lui, voia lui ,si. binele
(1-voastrA... Acuma lasati-ma...

SOREA
Nu es,ti d-ta om . el te tie cineva... Ce mi-as strica
Norba cu dumneatal... Vrei sa te duci, du-te!... SA te in-
drepte Dumnezeu pe aile cele drepte si, chid nu'i avea
-alto, de pzut si ti-o fi sA te gindesti si la niscaiva pros,ti,
apoi cu noi sg, Incepi... Jar noi te-om pomeni pentru cc
mi-ai fAcut.. Toti te-om pomeni, si chiar eine a asteptat
ceva de la d-ta qi n'a avut... i n'ai fleut bine...
LAZAR
Adecti, mg, rog, eine ar fi?
SOREA
Ti-a stat destul de aproape ca A pricepi... Dar n'ai
vrut... i, dacl n'ai vrut, ce sh" mai vorbim ?
LAZAR
Ba sA, vorbim... k>i te intreb hotarit: eine e ?
SOREA

Uite eine... Deschide up... Vezi maramele albe de pe

pAreti, tesute §i spAlate pentru d-ta ? Vezi lebedeul alb
de pe pat, asternut pentru d-ta ? stra, auzi cintind (se
nude cintind In a treia odaie)? Pentru eine crezi d-ta a ar fi
cintind ? Pentru eine trece pe drumul tmpAratului ? Pentru
optzeci de ani ai miei si o zeghe veghe ? Nu, pentru d-ta.
Pentru d-ta cit te-a vazut, pentru d-ta ani de zile cit
nu te-a vtizut. 'Hite, sint suflete ap ca al cinelui, care
linge praful po care ai trecut i la dinsul tot nu te-ai
uitat...
www.dacoromanica.ro
32

LAZAR (miFat)
Crezi d-ta ? Zgu, crezi... Eu n'am Mgat de sama_
N'as fi stat aici sg fi bagat de samg... Cg, eu nu stric-
viata altuia... Nu vreau s'o stric...
SOREA
Ce sg. vrei ? Ca ai si stricat-o... Prin lume te-'i duce,
taxi ii vintura, cu suflete de oameni te-'i bate, cu altele
te-'i juca, si te-or prinde drag si te-or Elsa i te-or uita
si le'i uita, dar inteun tirziu, cind vei ajunge aici, di s'o
all tot pe dinsa in fata casei d-tale... Asa i-i lgsat ei
de la Dumnezeu si nu esti vrednic de dinsa. Asculta,
ai stat d-ta de vorbg cu dinsa, asa odatg, seara, dupa
ce te-a hrgnit i te-a inelzit i i-a gait premeneliler
sg-i zici i ei o vorbg ca la sfirsitul unei zile de munca?...

LAZAR
Crezi d-ta ca trebuie?... Adecg de sigur trebuie, dar
nu i-am luat sama... Trebile d-voastrg, grija procesului
ei tovarasele mele astea (aratA la cArti). Am o lume acolo,
si nu mg lasg...
SOREA
fiindcg tot te duci i, cu vrista ce am, nu ne-oh .
mai vedea, uite, fg-mi i mie o placere... Sg te vaid spu
indu-i tin multgmesc frumos"...
LAZAR
Nu, nu! Nu pot. D-ta nu stii ce suflet ciudat am eu
In mine... Vezi, multe le-as vrea intre oamenii atialalti
§i nu aflu cum...
SOREA
Ai sg afli, ai s t afli... Mario !
(MAria vine in prag )

www.dacoromanica.ro
 33

SCENA III-a
AceiaV, MArIa.

MARIA
eine m'a chemat ?
SOREA
Adech de ce Intrebi i d-ta ? Duph glas n'ai stiut c.
sunt eii Dumnealui are alt glas, i pare-mi-se cA-1 tii
de atita timp cit sa-1 cunosti.
MARIA

Vezi, unchiasule, asa esti totdeauna, si de aceia nu

mai vine nimeni cind Ii chemi, ca-ti rizi de el... Cinstit
sit-ti spun, de-as fi stiut c5, al d-tale e glasul, nu veniam...
SOREA
Dar, dacl nu era al meu; al cui s fi fost?
MARIA
Al cui are dreptul sA- cheme aici.
LAZAR

.i crezi d-ta, Alirio, a am eu alt drept decit sg. ma

rog i altg, datorie decit s. multAmesc ?
MARIA
D-ta vorbes,ti asa ?

LAZAR
De ce te miri?
MARIA
www.dacoromanica.ro
Ca de un lucru pe care nu 1-am mai auzit...
34

LAZAR
imi pare rat'.
MARIA
Dar crezi poate ert, de aceia fac aice ce fac,? Nu de
aceia...

LAZAR
Atunci de ce?
MARIA
Pentru o prostie a mea.. i sl nu mai vorbim, Tre-
buies,te-ti ceva ? Dores:ti ceva ? Ai vre-un neajuns, vre-o
suferintä ? Spune, i gata...
SOREA
0 suferintA are, dar mai mare e suferinta Pe care o
cuneaz1 altora...
LAZAR
Uncliiaule ! StAi, unchiaple...
SOREA
Nu, de ce sA stau ? D-ta eti om tare kli nu-ti schimbi
gindul... Spune-i-o s,i ei... Sit te vad... CA mie ulor ti-i
sti mi-o spui... Mario, dumnealui se duce...
MARIA (se clatinã)
SA-i fie bung calea si sa afle i aiurea suflete cum
au fost ale noastre, ale d-tale §i ale altora de aid ! (ca
alt glas.) E adevarat, Lazgre, cA, te duci ?

LAZAR
E adevArat... Nu mg due eu, mit iea cineva... Cineva
care nu e un om, dar e mai tare decit toti oameniiL.

www.dacoromanica.ro
 35

E, Mario, mai tare §i decit mine... Fiindca, uite, sa-ti

:spun drept, eu as, raminea...
MARIA
Gheorghe, Gheorghe !
(Se aude zgomot afara.)

LAZAR
dine-si afla sit vie- acuma ? (aspru) Cine e acolo ? (ne-
Tabd5tor) Ce vreti ?

SOREA
Or fi oameni cu nevoi, cu nevoi pe care le poti usura...
Aici nu e lume care sa-ti cada in Nig fara, rost... ,5i
mai ales acuma de sigur ea ar fi fara rost... Stai sa-ti
-spun.
LAZAR
Nu, merg en sit vad...
SOREA (II privete king)
Ti-e frica A. rainii singur...
LAZAR
Nu mi-a fost niciodata...
SOREA
Acuma ti-ar fi... E grozav lucru, Gheorghe, sa stai
singur cu norocul, cind vrei sa fugi de dinsul,.. (aspru)
intoarce-te si spune n vorba, fetei asteia... ea mult n'ai
.s'o mai vezi...
LAZAR
Ce-as putea sa-i spun, eu care nu sint al mieu ? (se in-
toarce cAtre Maria, care iteza. pe masg, cu capul plecat) Mario,
iarta-mg ! (Sorea iese.)

www.dacoromanica.ro
36

SCENA V-a
Lazar, Maria.

MARIA
Dumnezeu sti te ierte, G-heorghe, dragl Ghearghe.
LAZAR
(izbeste cu pumnul in masA). Si asta trebuie s'o mai and_
MA blastrtml mai bine !

SCENA A VI-a
Aceia0, delegatii satului.

SOREA (Intors)

Au venit fruntmii satului, cu popa in frunte, sit-ti

multameasca".
LAZAR
Ce multitimiri se incap?... Sint eu acuma om BA-mi
multAmeascA mie cineva ?

SOREA
Oamenii ateapti i, dadi stai pe ginduri, ii bag en
in casä. U inchisl innaintea rnu1ttmirii uuor oameui
cinstiti i buni, asta nu s'a mai pomenit in Avrig.
(cAtre cei de alarA)
DascAlul e aici. Poftiti numai. E bucuros sà v vaa.
(chtre Lazitr)
S,i bucuros sit te arati. Cit destul rAu iti stg, innainte
s ii faci.
OANEA, bltrin frunt4.
Dascitile Lazare i nepoate Gheorghe. Sit ni ingitidui
sa-ti spunem cit avem In iniml pentru d-ta care ne-ai
asigurat pe pAminturile noastre, cum n'ar fi putut face
www.dacoromanica.ro
altul decit cu mintea i simtirea d-tale. Si numai Dum-
-nezeu daca ti-o putea da rAsplata ; de lit oameni n'o poti
..mtepta, iar de la nite sAraci ca noi mai putin ca de
la altii. Atita ti-om spune ca in anii cei multi pe cari
sit ti-i dea Dumnezeu aici, intre noi, (nice dorintn avea,
.se va indeplini i ne-om pricepe atita cit sa nu-a§teptitm
-sA ni-o 1 spui. SA-ti dea Dumnezeu in casa asta Orin-
teased, pe care o stApinesti acuma, 1inite i noroc, cu
sotia pe care ti'i alege-o si cu copiii binecuvinttirii cc-
Alteeva mai bun nu grtsim st-ti -spunem.
ALT SATEAN
pe cit se vede, norocul a si inceput a-si face cuib
Zn casa d-tale...
UN AL TREILEA SATEAN
Dour la groful de s'o vedea atita mindreta...
UN AL PATRULEA
ii nici la popa atitea carti...
CEL D'INTAIU
lar cit lucru de femeie e aici, thci la until cu patru
Jete mari supt acoperera- intul lui.
SOREA (mustrator)

Si taci, Lazgre...

LAZAR
Vrei sit li spun ?
SOREA
Dacti n'ai altA hottirire, spune-o .. Dar ingiiduie ceva :
,sint lucruri care nu e bine sA le audit aceiai flint& de
-om de douit ori intr'o zi... Mario, dit-i i unchiaplui un
pitharcu yin... (MAria iese).

www.dacoromanica.ro
38

LAZAR
La 'multhmitl s'ar cuveni BA Lispund cu fliggduialg
ea pentru alte multamite. Dar, iaca, soarta mea nu mti
ingAcluie... Ca v'am flcut ceva bun, imi va rAminea o min-
giere.pe drumul cel greu i cu multe primejdii pe care
stau sa, plec... Amintirea d-voastra prieteneascA irni va
fi tovar41 in rAt6ciri. Fiindc, oameni buni i frati dragi,
mie mi-i sons sà ml due...
UN GLAS
Dar abia te-ai intors...
ALT GLAS
Dar nici nu in §tii inert de nume...
AL TREILEA GLAS

Dar nu s'a uscat terna pe mormintul parintelui du

mitale...

AL PATRULEA GLAS
Si cui la§i casa asta plink de toate bunata,tile ?
CEL D'INTAIU

F.;ii-pe eine e in casa asta 1umin i mireazmA...

LAZAR

M'am intors cum se intoarce paslrea uncle i-a fost

cuibul ca s vaa, numai O. nu incape intr'insul. Inn
spun din mindrie... Poate pAcatele mele nu incap... Poate-
nu incape numai osinda mea !
OANEA
Dar noi avem nevoie de d-ta. Ni placi, dar ni ui Ire-
buiesti... 8i avem dreptul asupra d-tale, c5, eVi al nostru,...
www.dacoromanica.ro
 39

LAZAR
Nu, ma' rog, cg ping, nu ati avut folosul de la mine,
nu m'am hotgrit sit vg, las... Acuma-1 aveti... Din mgrul
care n'a crescut pe cracg pentru ca sg se hrgneasca oa-
menii dinteinsul, ci pentru sgminta ce zace in el, ati
luat hrana ; lgsati acum sgminta sit cadA In terng, a, se
chinuie i sr), piarg acolo si fa rodeasca!
OANEA
Hotarit aa e ?
LAZAR
Hotitrit asa.

OANEA
Oameni buni. Din neamul lui nu e om care sgli fi
tutors vorba... A zis, o face...
UN SATEAN (cAtre preotul tinAr, care pinA atunci se finuse
- mi$cat, 1a o parte).
Eu a§ mai zice ceva. Biserica are mijloacele ei si,
cind popa e §i. prieten, sfatul lui e si mai tare. Dascale
G-heorghe, vorbeste cu dinsul... Vorbeste numai Sfintia
Ta... Pe urmg, ni-i spune i noua cu ce s'a mArturisit...
Om astepta afara. (iese.)
GL-ASURI
Da, ma e !

SCENA A V1-a
Lazar, Preotul
PREOTUL
N'am vrut sg-ti ating taina, frate. N'am suflet de o
potrivA cu al d-tale. i nici darul nu-mi ajunge ca sg-rai
www.dacoromanica.ro
41/

Implinesc lipsa. Ma simtesc ce slut pe linga d-ta. Dar

voia satului trebuie sa se' faca. i te intreb, ca la o spo-
vedanie, de ce te duci, Gheorghe, 4e ce te dud din
atita nevoie i atita dragoste?
LAZAR

Ma due fiindcit mit cere soL,rta mea. Ca trebuie sa fac

ceva... Trebuie sit spyg o geana de lumina in intune-
recul lumii. Mit intrebi unde... E atita intunerec... Unde
voin simti ca pling mai multe nenorociri dupit lumina I
PREOTUL
De ce nu i aici? Ori6 e locul prea ingust? Tu sa ju-
deci asa ? Tu, cel nascut la ei, supt coperisul zaraciei lor ?

LAZAR

Ti-oiu spune si asta, frate si parinte. i ai3i as incerca.

Aici mi-as prinde ungbia de pamint si aripa ar ajunge
unde poate. Dar uite, nu mai siut om de aici,.. Oamenii
poate mit inteleg, eu nu-i inteleg... Nu-i inteleg, si" mit
doare...

PREOTUL
Cum asta ?
LAZAR

Cum? Vezi ce e aici in jurul mieu ? Un an am stat

si n'am priceput nici atita inimit i nici, mi-e frica, s'o
spun, atita cind a venit unchiasul i mi-a zis:
orb esti? multameste", eu n'am gasit ce ar fi gasit ori-
care altul. Eu slut strain aice, strain...

PREOTUL
inecp a intelege...

www.dacoromanica.ro
 `Z-J-

LAZAR
Asa:i?... k;i mai asculta-ma... tii cind m'ai luat i pe
mine, teologul, la cercetarea bolnavilor si a celor cari
mor.,. Iti aduci aminte fata aeeia care se stingea in
ajunul mmtii... Orfana care atita om vazuse ca, se uita
la dinsa i, cind sa-i intinda mina, Dumnezeu Ii lua
viata... Se poate mai mare durere decit aceia ? i am
vrut sa-i spun ceva Si eu ca-mi era si ruda ca sa
i se ostoiasca plinsul de care i se rupea trupul cel ars
de boala... Am cautat, am Mutat... i ce am gasit ?...
Vorbe din carte, de sa-mi izbesc capul de zid, asa erau
de proaste... i ea tot plingea... Atunci ai spus si d-ta,
popa, trei vorbe din Scriptura. i s'au potrivit drept la
inima ei. 5i lacramile nu i-au mai curs pe obraz. kli a
inchis ochii adormind fericita, adormind de veci...
De ce n'am putut si eu ? De ce ? Fiindca nu mai aflu
drumul drept la inima omului, ci mijlocit prin carte...
N'am eu cartea; cartea ma are pe mine. Cu ea o sa
mit hipt. Dar intre eine o poate intelege. i nu-i aici
locul pentru aceasta...
PREO1UL
Si vei face mai mari lucruri decit an vazut de mult
si satul acesta i toate satele. Nu te mai tin... Cu ade-
varat aiurea ti-e chemarea. Mergi cu Dumnezeu spre
dinsa! (Deschide qa.) Oameni buni, voia lui Dumnezeu este.
-ca omul acesta sa mearga.

www.dacoromanica.ro
 ACTUL AL III-lea
0 carnArutà in Sibiiu.

SCENA I
Lazar, Vasile Goanti

. GOANTA
va sg zicg, Lazgre, ca episcopia s'a ispravit...
LAZAR
S'a ispritvit §i. cu episcopia... Cu multe s'o mai ispraivi
Ina ping ni-o veni mintea la loc... Ping om intelege
lucrul asta, cel mai mare din toate: car nimica nu se
face farg orn, Mrit un r,nume om... Ei, in mintea lor
cred cg, nu e de nevoie... i a sa vadg, ca, ferindu-se de
om, nici lucrul. nu-1 au... i s'or duce toate spre risipg...

OOANTA
Si cum n'au omul ? Ce adecg tu e§ti mai mare, mai
gros i mai bgrbos decit popa dela Sas-Sebe ?... Ala e
un om §i. junigtate : cind cintg el, se aude din piatl .§i
muierile care vind zarzavat se opresc din socoteald si,
puindu-Fg bgrbia in palmg, Ii zic: tii,le1e, ce e acuma r
cinta popa cel romAnesc...

LAZAR
Tu. rizi... Si mai la urmg e om de treabl. Poate tif
el ceva...
www.dacoromanica.ro
 GOANTA

Poate... Cum s nu poata ? I-ai- vdzut scrisoarea? Te

intreb en, i-ai vazut-o ? la o coala mare de birtie din
Lele albastre, vargate, groase pentruprotocoale i spune
el ce spune, dar ce slove ! Ce slove mai, grauntate, aple-
cate, frumoase... Nici Imparatul, dragutul de Frant, n'o
fi scriiud as.a, tu trebuie s tii, ca ai mut a face cu
dinsul... i, la urma, uncle intinde pana gitii i iscaleste
mai dihai decit un Voda de dincolo : Vasile Mega_ Ar
-mai riminea sit scric cu ebinovar rosu...
LAZAR

tied odata ti-oiu zice, Goantd. ca tu rizi asa ca un

-tinar. dar ce ti-am spus eu e adevirat. Are si el pu-
terea lei_ Aceia pe care n'o am eu... Se intelege eu
oamenii... E pe inima bor...

GOANTA

Fiindca nu vrea sa faca nitnic cu dinsii... Nu-ti dai

sarna ce bun e -omul, chid nu.i cei sit faca altfel cleat
dupd capul Atunci te ascultd pe tine, fundeit pe
dinsul t3'a ascultat. i mergem la sfintire, nu ? 0 sa vie
doi Vlidici de la Sirbi, de aia cari zic de nu-i intelege
nimeni, cu otci nasca tasca, gospodi budaca", si o sa
sune clopotul cel mare... Iar femeile din piata, care n'or
s;ti ce se face la biserica din groapd a lui Hagi Con-
stantin si-or zice iar, en capu'n mini: tii ce-i asta, lele,
iista-i popa cel romitnesc...
LAZAR

De ce sit ma due di vild cum altul Kate face te un

pot face eu? Fiindcii, mit crezi ori ba, dar astia mi-s
dragi i ar trebui, ori di am eu alt glas, ori sa aiba ei
alto urechi... i nu se poate, si ma doare, pentru cit ea

www.dacoromanica.ro
 45

li-ag fi de folos. De folosul cel mare pe care-I shut in

mine pentru ai miei...
GOANTA
FA-I...
LAZAR
Vorbind ? Scriind ? Sh vorbesc cui nu mA pricepe?...
Sit scriu cui nu ceteste?... Nu vezi tu cA gsta-i blAstamut
mieu ? Aici doar cu Psaltirea merge si ca ceva caleudare
gi cu cArtile despre albine i despre pomi. Pas' de li
spune altceva... Pas' de-i Inv*, eine sint, de unde se
trag, la ce au dreptul, uncle pot sl ajungA... Ce-i e omului
care-si are gindul la moslenirea lui, la holda lui, la prit-
villia lui, la cistigul lui ?... Zigi cA- so coboarA dintr'un faur
de belciuge si de cleste ori cA strAmosii lui au fost domni
ai lurnii, tot una Ii e... FiindcA n'au nimica innaintea-
ochilor... 0, O. aibl, an ft altfel, pentru cA o scoborire
de sus este si datoria de a te InnAlta tot ping acolo..,
GOANTA
Uite aa predici puteau sA audA, si nu le-or auzi.,.
(supArat).i mie mi-e necaz ! De mine nu-mi pare Am...
PopA de sat am fost eu, cum popi de sat au fost toti
ai miei, §i popi de sat mi-or fi i feciorii i nepotii... De
n'ar fi mineat nafurA, n'ar fi lilieci cu reverendA, ci soa-
reci goif, ca i ceilalti... La mai mult nu rivnesc, cA n'am
nici cu cc... Am. deprins la slove de mic, si la slove
m'am oprit... Dar un om ca tine, cu gindul tau, cu graiul
tAu (rn4cai), cu inima ta, Lazare, i sit tread, pe lingA
tine fArA a te cunoaste, iar In loc sa-si cearA VIAdicA
pe Ala cu slova de un cot la iscaliturA si cu barba cam
tot pe atita... Asta, nu... Nu Ii-o iert ! (tare) Prosti, prostir
prosti, i pe de-asuPra §i jai !
www.dacoromanica.ro
(U§a se deschide. Apare preotul Manea ; e imbracat in preot
eatolic).
46

SCENA A H-a
Aceia0, Manea

MANEA
Dar ce strigati ap', oameni buni ? Se sperie lumea de
yoi! Or crede di gAtesc Valahii niscaiva reyolutie, cA
se turburl prostimea... Profanum vulgus, prafanum vulgus...
.Lia-i, erudissinze ?

LAZAR
Erudissime §i, dacA-ti place, ,i. reverendissime, cA, tot
ai intrat in sacrul consistoria §i. ai dreptul la Maria
Ta" de la eine te crede mai mare decit ceilalti si
,tii tu bine cii nu e§ti , nu era nicio ceartA, ci A.sta,
pe eare-1 s,tii cA tot de lucruri Mari viseazA i pentru
dinsul i pentru prieteni, se tinguie ea nu m'au flout
YladicA...

MANEA (dispretuiter)
VlAdicA, in Biserica voastrA... Pe dinsul ?

GOANTA
Ia-lasA-mh putin pe mine. -MA s,tii cA, nu caut ce nu
mi se cuvine... Noi sintem emeriti §i, sAraci §i. nu ne a-
vintAm la cele mari, ori de sintem pentru ele ori ba...
E vorba de Lazar, om la care ma inchin eu i ai putea
sA te inchini d-ta...

MANEA
Cu atita mai mult cu cit il iuteleg...
GOANTA
Pe de-asupra, pe de-asupra. Uncle puteti vorbi amin-
doi s,i yA radetd amindoi barba pentru prea-mArirea lui
Dumnezeu...

www.dacoromanica.ro
 47

MANEA
Dar tu de hatIrul cui din cer ori din iad iti lai fu-
iorul ala nepieptanat ? Eu n'am -ghimit insa, ci am zis
din credinta mea. De mirare ar fi fost s flu te- fi ales
Irlitdielt pe tine ; c. nu 1-au ales pe Lazar, asta se in-
telege usor...
GOANTA
E;;i. iaca de ce ?

LAZAR
la sit-1 auzim si pe dinsul... 0 aduce el bine une ori,
ca de aceia a invdtat teologie dogmatica in Suma Teo-
logiei lui Toma de Aquino...
MANEA

De ce ? Ai sa zici, Lazure, cum obisnuesti, el oamenii

nu- slut ea pentru tine... Oamenii sint, dar raul aiurea
este... in Biserica... Biserica nu e bunA... (aprins) Biserica
aceasta greceasca, rusariteand, barbara, napadita de ere-
suri, de superstitii, de forme goale, de rid copiii de din-
sele... Biserica neinvatatilor care cere alti neinvAtati in
frunte... (se MIA la pArete) Biserica sfintilor Astora sfrijiti,
uscati, negri, pareu in uriciune sta sfintenia... Biserica
rugAciunilor pe limba proasth a poporului... Biserica de
care si noi inch sintem cuprinsi, de si ne-am desfAcut din
legaturile en trecutul cel de intunerec.
QOANTA, (care a vrut de mai multe ori sit se amestece, dar 1-a
oprit Lazzlr).

SA-ti fie rusine ea batjoeoresti ce a putut ad, faea po-

porul tau i te dai rob strainului care ti-a adus gata
facuta legea lui... Legea Ungurilor si a Nemtilor impa-
ratului, legea stapinului, curuia-i pupi mina de cite ori
te apropii cu buzele de chipul sfintilor vostri celor tran-
www.dacoromanica.ro
 48

dafirii... LazAre, nu mg lAsa singer... ApArg-mA... ApArg-

credinta pArintilor thi... Nu vezi cum se nApustmte asu
pra noastrA uniatul Asta...

LAZAR
Nu, eu stau i ascult ;4 in mine port alte hotAriri,
care nu incap in cele patru puncte, cu care sfiiati un
neam...
GOANrA
Ala-i ? Ei il sfiie? Ei au venit cu cele patru puncte ?
Ce §tiiam noi de ele ? Ce ne gindiam noi la ele?... Pentru
scutire de bir, pentru eclejie, pentru lanturi de la imz
pgratul au venit ei cu dinsele, i acuma, acuma...
LAZAR

Acuma, graci de voi §i sAraci de noi toti, sintem, cu

acelmi singe s,i mi acelmi graiu, douX nearnuri... Doug
mAcar la cei cari au lumina In mina, citA este, ca s-a--
rate drumul, un singur drum...
MANEA

Nu, ca tot laolalta om E.. Nix se poate sa nu fim la--

olalta... Doar n'o fi lumea ma de oarba, ma de inna-
poiatA... Nu ne-o tinea atita vreme pe atitia din noi
blastamul Fanarului putred... Cele patru puncte ? Dar in
ele se cuprinde unul pe lingg care tree toate celelalte...
Roma... Legatura cu Roma, Roma lui Traian §i. a lui
Cesar... Zi, Lazare, zi-i...
GOANTA

Roma popilor rai, 6ari n'au cash, dar au placerile'

casei... Roma prefacatoriilor de veacuri. Roma poruncii
care nu se discuta i a hotAririlor care nu grmesc... Roma
www.dacoromanica.ro
silei... Roma care poftmte la masa pe Ungur §i. ne pune-
 49

pe noi sh-i slujim din prag, fiindca el e mai mare al

aceleia§i Biserici... Lazitre, pentru. Dumnezeu, arata-i
astuia ce Roma slave§ti tu §i la ce Rom a. se inchina, el...
Pe tine te-o erode... Dine nu te-ar crede pe tine ?
LAZAR
Pe mine ? Dar pe mine nu ma crede nimeni... Cine
rn'a crezut pe mine in Tadul asta de gindua proaste ei
imbicsite prin care- se urasc oamenii §i nu §tiu ei singuri
de ce ? Sa va vorbesc ea de Roma ?... De Roma, ma, in
care de atitia ani traiesc cu mintea ? De sfinta mea
maid. Roma, din care m'a smuts parca un duh rau §i
m'a zvirlit aici intro barbari pe cari nu-i pot face s'o
inteleaga ? Dar Roma n'a fost o manastire pentru popi,
cari nici nu se invoiesc curn sa-i ceteasca slova... Roma
n'a fost pentru ucenicii §i mai neintelegatori ai celor
cad la obir§ie uu deosebesc intre un Cesar incununat
cu lauri §i. litre un calugar franciscan legat cu funie de
briu, intre un imperator cu bittul de comanda in mina
§i intre un capelan tiind catuia cu smirna... i nici Roma
mea nu e o arma pentru tine, care n'o §tii ce este,
contra Romei astuia... Roma? Dar, sa va dati sama de ce
a fost, ati cadea In genunchi §i cu aceia§i came pe ace-
leaei pietre ati striga tare catre mama cea care nu se
poate uita, ati striga in acela§i cuvint care ar cuprinde
toate zarile romine§ti de-odata : toate, mit, i natia s'ar
face iar ce-a fost... Ce-a fost §i ce nu mai este... Ce
n'ar mai fi, daca toti Rominii am stimana cu voi cari-va
certati pentru o preseura ca ni§te guzgani flaminzi supt
altarul pe care l-ati spurcat... Eu v'oiu lasa, v'oiu lasa
§i pe unii i pe a1ii, sa va rideti, s v. sa§iati, sl va
faceti rau intre frati, spre bucuria neamului du§man, ei
mi-oiu lua toiagul, cum mi-am luat i aiurea... Mi-oiu lua
toiagul i m'oiu duce... M'oiu tot duce, m'oiu tot duce !

www.dacoromanica.ro
50

MANEA
Te'i duce i uncle? Nu e aici in tara asta loc bun pentru
tine ? Ce, el nu te-ai Meat episcop ? Cine nu te-a facut ?
Altia ? Dar lor ii trebuie Moga. Acuma ti-ai dat samA?
Dar mai sint si altii. mai sunt...
GOANTA
Mai b mai ca noi ?... Ca t ezi t a ?

MANLA (aprins)
De ce n'ai venit la Bhij, frate ?
LAZAR (zimbind)
Li Blaj? La Bab eel cu dui b ? La tiranul mic care
intoaree mintea alor lui, ca acele unui ceasornic ? Care
pune censura lui despretuitor unde scrie un Petru Maior
si nu. Sincai-? Care aruncA pe drumuri oameni carbra nici
inealteimintea Dll e vrednic s li-o deslege ? Care-i minit
sA crape in grajduri ungurt*i ori stissi usuce ochii pe
slova chirilicA a cArtilor despre cultura cartofilor ?
MANEA
Nu vorbi rAu de...
LAZAR (rizind)
De reverendissimul, de excelentissimul, de Mtnia Sa,
poate nici de MAriile Voastre ? i dacA oiu vorbi? MA bate
Dumnezeu care-I pAzete pe dinsul ? Fi ce mi-o face ? Cu ce
blgstrim m'o lovi mai greu decit acela pe care-rsimt : c.
intre ai miei m aflu i de niciun folos nu pot sl ii
fiu? Ori crezi tu 0 mi-i fricti sa-ti spun tie, sti-i spun
lui co cred de dinsul? Dar eu am vorbit as,a i de tin-
pratu1 diud 1-am vAzut cit e prost, dud a dat in fata
celuilalt, celui mare pe de-asupra cAruia in insula siti-
bated. rutesc astAzi vulturii lui i corbii- duspanilor
www.dacoromanica.ro
 5

MANEA
Prea-gratiosul...
LAZAR
Da, prea-gratiosul... Al cui o fi... Al mieu nu! Eu nu
mA, oprese la vesmint, eu caut omul, i in om sufletul!
Ii caut cu ce se poate cluta eine nu-1 are, nici sA nu-I
-mute! cu sufletul!
MANEA
Ce sA-ti mai spun de Canonici, intre cari...
LAZAR
Intro caH as stau en ? Pe ingrAsatele, nu ?... Oprit de
la femei i atita... Incolo mincare, bAuturA, caleascA, lc&
-de frunte in bisericA, argint i aur pe zdrente... Am
-eu infAtisare de asa ceva ?
GOANTA
Asa, ma, LazAre...
LAZAR
Ce asa ? -Dar prescurarii vostri sint mai buni ?... Te-
rani in toate zilele pAnA DuminecA, i eine a cetit in viata
lui trei-patru cArti e invAtat mare intre dinii i stau
in opinci de se zgiesc in dinsul... Nu, nu, nu-mi tree
buie, nu-mi trebuiti... Nu-mi trebuiti... Luptati-vA, net-
riti-va, ssfAliati-vA, in numele lui Dumnezeu... Rupeti in
doul fiinta unui singur popor ca sA alba: multhmire cA,
a lirdnit doul Biserici, cind Ii ajungea una singurA, cum
sut i sute de ani i-a ajuns... Eu imi iau toiagul, i odatA
§i odata toiagul cArturAriei va gAsi el stinca pe care lo-
vind-o, val de apA curatA, clarA, vie, sl iash si pentru
acest popor...
GOANTA
uncle te daci ? Uncle? Ai uitat cA esti sArac §i singur?

www.dacoromanica.ro
52

LAZAR

Da, sint sArac i singar.. Strac i singur-... (se opre.5te

Dar, sitrac i singur, cum sint, voiu gdsi macar unde sd,
slujesc... Dar nu pentru trufia altuia, ci pentru datoria,
pentru chemarea mea. Voiu ghat... Ba am gAsit. De ce
n'as merge acolo, chiar dacA m'ar tinea alAturi de robi ai
in fata ciniloi?.. Asteptati voi...
(deschide fereastra)
NitA bAiete, spune cocoanei de la jupinul Feiner din.
gazdA' cA merg cu dinsa. S. vie numai inir'acoace...
GOANTA
Sti ca-ti spun ce e en cocoana ta la care vrei s. te
duci fiindeA ne-ai urit pe noi : pe mine cA 1111-s uniat.....
MANEA
Iar...
GOANTA
TJniat, unit, cum vrei ; iar pe Asta pentru ca. e... era
sA. zic uniat, dar, uite, nu zic ca sA nu so supere, el si
toti reverendssimii ai erieditssirpiiLazAre,pe eocoana
aceia am vAzut-o en ieri... Se tineau toti Saii dup.
dinsa si citiva Unguri mai pe de lAturi.... C i aveau
de ce... In calemcg, de Viena, fAcutA ea pentru Tara-
RomInease5, tot cu aurituri tigAnesti pe dinsa, pe caprA
un vizitia tigan, negru de li erau nAcaz pe dinsul ciz-
melor mele vitcsuite, negru i fudul cum sint oamenii pe
acolo, i boierii i iganii... i Dinuntru cite borfe si
boccele le vezi inteo curte and arde casa... Parch' era
un cAtel, cA se auzia de undeva Idtrind... Intreabh
pe eine vrei in ora i o sà-ti spuie cind si cum a
Tenit minunea aceia de la Bucuresti...
MANEA
Poznas mai esti, GoantA... Dar intr'un fel are drep
www.dacoromanica.ro
 53

ate, Lazgre. Eu n'ara vgzut-o pe dinsa, dar pe atitea

ca dinsa le-am vgzut... i, zgu, asa sunt...

LAZAR
Vi se pare vou c e aaa..
GOANTA
Ce sit ni se parA ? Oi a.a e Si ai sa mai vezi acolo
.-ca dinsa... Tot de alea ai sg vezi, de o sg-ti ajungg...
Si,uitam sg-ti spun, avea pe cap o grilding de par in-
elicit i o panglicl rosie intr'insul, iar fa:ta numai ben-
ghiuri negre. De si sit zicem ca avea numai cincizeci de
.ani, dar eine o crede cit are i eizeci, tot nu greete...
LAZAR
Si nu-ti place, zi ?
GOANTA
Cui sg-i placg ? Dar de plticut poate sg fie ? N'ar
lua-o nici un teolog de-al itstora, un iesuit din cei cari-si
tinesc barba cu verde §i mustItile cu rosu, cg, nu vgd
bine de muit ce au cetit in carti... Zalu n'o vrea nici
unul ca kik.
LAZAR
Auzi, pgrinte Maneo ?
MANEA
Am mai auzit de astea... Nu-Fg cautl, de piicatele lor,
cit sunt destule...
GOANTA (pe junigtate sup4rat)
F..4i care ar fi, mg rog...
LAZAR
,incepeti iar, Mi-e scirbti SA zicem cit n'am intrebat

www.dacoromanica.ro
51

nimica... Dar, frate Goan ta. si frate Manea, parinti sufle

testi ce-mi sunteti i oameni ai lui Dumnezeu si maul si
altul, cari va batjocoriti intre voi o viata i vii impacati
ca sa batjocoriti impreuna alta faptura a lui Dumnezeu
care NI e ii frate, de ce credeti voi ca e aa cucoana
pe care o s'o vedeti indata aici i o sil vii poata infrunta,
daca-i dati a intelege macar ce-ati zis acuma despre
dinsa ? Nu e din singele mieu si al vostru ? Nu vorbeste
ca noi?
MANEA
Adeca sa, ma fereasca Dumnezeu sii vorbesc eu ca-
dinsa... Are o vorbire plebee si extranee... Tot cu termini
grecesti...
LAZAR
Cum si d-ta tot cu termini culei din gramatica lating....
MANEA
A stramosilor, a strammilor, mii rog... Asta o tii d-ta.
mai bine...
LAZAR

Vorbiti, cum vreti, si ea, si d-ta, fiecare in felul lui!

Dar inca odata, avind atitea asaminari cu noi, de. ce ar
fi ea cum nu sunteti voi, de cari, dupa socotinta voastra
nu rid nici Sasii i nici Ungurii, cind mergeti cu caruta
prin sate si va trage o biati iapa. deOlata...
MANEA

Stai sa-ti spun... Stai si-ti spun... Raspunsul e usor...._

GOANTA

Nu, ma rog, ca eu am inceput... i apoi eu am va

zut-o... Am mai mult drept.
www.dacoromanica.ro
 55

LAZAR
lntaiu sa spue Gontea, ca, adevarat, el a adus vorba...
SA spuie el, ea la sfiqit IV vedea amindoi ce prqti ati
fost, dar el are mai multa graba...
GOANTI
nada, n'are purtari, fiindca, n'a Mcut coala, impà-
rateasca, fiindca a§a-i cresc pe din§ii acolo, intre das-
cali greci i robi tigani... Si atunci invata §i ei ce pot
invata...
LAZAR
Acuma sa auzim pe parintele Manea. El o sä zica
altfel... Numai ce-o sa vedeti...
MANEA
Eu zic sj sustin tare ct moravurile yin de la religie
§i o religie stricata, cum e cea greceasca, nu poate da
moravuri bune...
LAZAR
Pentra asta-ti multumesc §i eu, care ma tin de dinsa,
iar pentru cealalta, pentru prostia lui Goanta, eea mai
bunk infruntare ar fi daca ar fi ies,it din birlogul lui ,i
ar fi vazut la Viena pe cine am vazut eu... Tot tineri
de sa va ru§ineze pe voi.,.. Si iaca au crescut intre Ti-
gani i au invatat la Greci... Tot e mai bine decit sil fii
insuti ca un Tigan, de §i n'ai crescut intre robi §i sa
nu fi invatat nici la Greci; dar, frate GoantA, nici la
altii...
GOANTA
Cind te'i duce, macar n'o fi eine sa.-i rich de noi a§a...
Dar, de ris, om ride noi. Si cum sit nu ridem cind eu
-te vad acuma ciocoiu la boierii din Tara-Romaneasca P...
Ai lasat fracul §i ai pe tine...

www.dacoromanica.ro
56

MANEA
0 giubea pinA la pAmint s;i papuci galbeni fart calciie...

GOANTA
.
Asa, pi papuci galbem... Cum li zic ei: cipici, terlici
,MANEA

Terlici, ferlici... (ride.)

GOANIA
ai, frate Laz Are, pe Cap ori o tichie ros,ie de daseAl,
tocmai in virf, ori, de te milue§te si pe tine la bAtri-
netit cu vre-uu cin de-al lor, apoi un

MANEA
41ic ?... Ce e aia ?

GOANTA
0 oalit cu gura 'n jos litsatA pe urechi... Aici nu umblA
asla boierii... Dar sA-i vezi acasA... Se ciocnesc intre ip-
lice la fiecare pas pe care-I fac... Nu incap douA in rind
pe stradele lor cele inguste §i strimbe in care frebue
sA mergi c'tlare ca sit nu te impiedeci de porcii din MI-
toace
LAZAR

Vezi cit Aia-s oameni cumiati : nu fac din pore un

domn inue, ba chiar o fatA bisericeasca...
GOANTA
ce-am mai auzit ?... Se lingusesc ca sA ajungA in
dregAtorii... cu cita inso1ent4 se poartA pe urmal.. Fi
mint, §i in§ealA, i trAdeazA... Tot Constantinopolul si-a
vArsat otrva acolo...

www.dacoromanica.ro
 57

LAZAR
Rusine st vl fie ca' vorbiti ..asal... OH Blajul vostru
nu stie ce-i inselnoria si minciuna?.,. Si nicrun Vljdic
n'a ajuns pe scara alunecoasit a lingusirilor? Zi, parinte,
zi... Nu clevetiti pe altii ciud o lume vede gunoiul pe
care stati... Oameni buni sunt oriunde; de ce s credeti
cit nu se aflit afaril de voi Si de casa voastrit? OH mnr-
-mintele varuite au alt mires decit celelalte? (aspra) Ei?

SCENA a IV-a

Aceia§i, Nita.

NITA

Donanule, am gAsit pa cocoanA... I-am spits ce vrei

intaiu s'a suptirat...
41-ta.

MANEA
Yezi, Greci iuti, se aprind. ;;i striga, i bajurri, si bat...

NITA

Na m'a biltut si nu na'a injurat, nici a strigat dupã

mine... Dar era supArath.... A zis: dascalul nu putea veni
el la mine ?... Dar pe urnati s'a rasgindit si a zis iar :
Pe senme ct aici ap, e obicell, de vine cel strain la
eel de gazda, i cel batrin lit cel mai tina'r... A poruncit
it puie caii...
GOANTA

Doi pmi de la dinsa ping la d-ta i pune caii... A

sunt ei, falosi... Nu mica decit in' trasura...

MANEA

Lenea-i manincri. si mindria...

www.dacoromanica.ro
58

NITA
A poruncit sit puie caii, si vine. Acuma trebuie
fie aici...
GO ANTA
Cu tigauul de pe caprd... 0 et vedeti, o sit vedeti.,._
(0 bätaie in us4, intra B6rctineasca.)

SCENA a V-a
Acelaqi, BArcAneasca.

LAZAR
Mit iartA, doamng.... Te-am rugat sit poftesti aici, fiindciL
in eaf.4 straica ce se spune se poate auzi i mie nu mi-ar
placea sit se tie ea' plec gi, plecind cu d-ta, ai putea
evea i d-ta neajunsmi, fiincica aici sunt luat la ochi...

BARCANEASCA

MultAmese, foarte multitrnesc, pollas evharistisis cit

m'ai lanaurit. Asa e: d-ta ai dreptate. Ce e intro noi nu-i
nevoie numai decit sit gtie i altii...
(Goantil i Manea au schimbat priviri i zimbesc. Ea se opreste. Ii
priveste mai lung.)
Pe d-lor nu m'am invrednicit a-i cunoaste si nu era
vorba sit vie mai multi, ca, daca-mi spuneai, ceream sl-i
vitd, ca sit pot aleg... i mai ales la copii necopti nu e
bine BA aduci tineri can i ei au nevoie de vreme ca
sg-si desAvirseasca insusirile si sg, aibit proterimata...
LAZAR
Progrese...

BARCANEASCA
Nu stiu... La noi asa se zice... Dar, dacl este pentru
un lucru bun un cuvint si mai frumos, nu eu o sit nag..

www.dacoromanica.ro
 59'

pun de pricinA... As inAta si eu, dar m'am cam trecut

cu anii. MAcar cei mici ai casei vor invAta... CA, doamne,
mult am dorit in drumurile mele sA fini si. noi asa de
sl nu poatl spune unul mai prost, dar care neam de
neamul lui a avut noroc, cA e mai bun ca noi...
LAZAR
MA iartd, doamnA, Astia sunt preoti de la noi : dum
nealui e Goantl, preot ortodox, d-lui Manea tine de
Biserica unitA... .

BARCANEASCA
F:ltiu, stiu, douA biserici... La noi ne multAmim cu una..
Dar noi suntem rAmasi in urnm,...
MANEA
Veti progresa...
LAZAR
Vrea sa; spuie cit yeti ajunge la innaintare...
-BARCANEASCA
Om ajunge dacti o vrea Dumnezeu, cit e mare si bun
si nu ne-o fi tinut atita vreme in nestiintA si robie ca
sl nu vie vremea sA ne innaltAm si noi intre neamuri..
LAZAR (bucures)
Auzi, auzi ! FArA frase din cArti... FArA lucruri invA-
tate pe de rost... Spiritul nomului vdrbeste din inina
curata... Dar, ne-om innalta...Ne-om innAlta toti, si de aici
si de dincolo, peste hotare, peste credinte... cei cari
,c.,;i.

se cred cei din urmA aceia vor fi intliu, fiindcit sunt

emeriti si nu se cred si nu asteaptA toate de la inte-
lepciunea bor... Doamna, doamnA, dl-mi voic sA-ti sArut
intna., (i-o stirutih)

www.dacoromanica.ro
60

BARCANEASCA
Ii dau voie, tinere, ct printr'aceia nici eu nu ma In-
nal i nici d-ta nu te cobori... Am copii de virsta d-tale...
La cei mai mici. vii d-ta acuma... Si doresc sa-i cresti
buni, cuviinciosi, umili fata de cei mai mari ca dingii...
Ri sa ii pui in suflet mindria... Mindria de neamul bor...
GOANTA
Ai auzit?...
MANEA

0 vorb... Cine stie ce intelege ea prin asta ?

LAZAR

V'am auzit... Taceti... Nu se misca nimic In voi, cind

1111 suflet ca al batrinei asteia se vade§te in fata voastra ?
(:Atre Bárdneasca) Doamna, frumoase cuvinte ai rostit
d.lor an dori sa stie uncle ai invatat d-ta ?
GOANTA

La ce scoala straina ?
MANEA

in ce institutie religioasA ?
BARCANEASCA

Nu inteleg ce spune dumnealui cel barbierit la fata,

alespre care zici cà e preot, §,i sa fie sanatos. Is pollk
eti, is polla eti! Dar, cit despre coa1it straina, eu nu
i-am calcat pragul... La noi dascalul intltiu e mama, al
doilea tata i pe urma Scriptura ce iii s'a dat ca sa in-
iratam Tu. totii din ea dela dumnezeescul dascal... Am
prins i eu cite ceva... Dar vreau ca ai miei sii stie mai
mult ea mine ..,

www.dacoromanica.ro
 61

LAZAR
Dar bine, despre ce a fost, de unde tii d-ta, de yor-
bes:ti aa frumos despre dInsii ?...
BARCANEASCA
A, despre boierii din neamul sotului mien, despre lu -
tele ahlturi cu Mihai-Volt pe aice? Uite, in biseriO, la
noi este o piatrA veche, §i am stat destul n genunchi
pe dinsa ca sA cant a ceti slovele... i acolo spune de
Rircan Spittarul care s'a bittut cu Ungurii supt steagul
lui Mihai... Si une on m. simt rnIndr ca am amestecat
in copiii ce-i am singele mien cu singele aceluia...
GOANTA
CocoanA, imi dai voie srt-ti sa'rut mina ?...

ANEA
ii pritniti ornagiile mele...

BARCANEASCA
Parch eine stie ce as fi spus !... Dar o lume tie cA
.att este...i acuma te intreb, dascale, vii cu mine ?
LAZAR
Yin, ca s desluesc fiilor, in t ara aceia bunl, mai
limpede crediuta in care au imbatrinit cu cinste pa-
rintii lor.

www.dacoromanica.ro
 ACTUL al IY-lea.
'0 eilmara la Curtea doroneaseit din Bucure0.
lordachi Golescu, Lazar.

IORDACHI GOLESCU
St Ai aici, loghiotate... St Ai aici... Nu te sfii... Oameni
sintem amindoi... Aceleasi ginduri le purtAm, dascAle,
mari, mai marl ea noi, mai marl ea vremea noastrA,
mai mari deeit ce a§teaptä pe acest neam .. i eu a§
vrea sA §tiu cit stii d-ta... Dar soarta a fost rea cu
mine : m'a fAcut numai un boier mare... Numai un
boier mare, sA stii d-ta... Si invAtAtura deplinA e roadA
a sArAciei si a smereniei... De noi se sperie §i se duce...
Cit mai apnea unul ea mine, care s'a alungat dupä
dinsa, prinzinduli giubeaua in toti spinii...
LAZAR

Si acuma, ea totdeauna, mare cinste imi face boierul

eel mai invatat din Tara-Romineasca.:: Si, ingaduie-mi
a zice §i: eel mai bun.
IORDACHI GOLESCU
Dar ce ti-a venit tie astAzi sä batjoeure§ti a§a pe
evghenistii vo§tri, intre cari sunt atitia mai vrednici
ca mine §i cari au avut prilej a te indatori mai mult ?
LAZAR

En ma tin la ce-am zis.`Si in stiinta domniei tale

www.dacoromanica.ro
64

este crt eu nu lingupsc. Nu lingupsc fiindcä nu vreau

§i) de ce n'ag spune-o ?, fiindca nici un pot...

IORDACIII GOLESCU
0 fi, n'o fi aa, alta vreme o sà judece..., aceia cari
pe top ne Weapta la judecata... Vai de oasele noastre,
ce biciu o sä cadä pe goliciunea lor ! Dar sail spun
de ce eti chemat aici...
LAZAR
Am primit de la logofat un Ilya§ cà sInt chemat la
Divan... La lucru bun, la lucru ram, nu ma pot du-
miri. Ca eu pe aid nici nu sunt umblat... Ma mir de
frumuseta asta, dar cred ca mai mult se mix% ea de
hainutele mele, nemte§ti, strimte, vechi §i proasta...
IORDACHI GOLESCU
Da, te-au chemat ei... Ai dracului venetici! i mai
ai dracului ai no§tri can ii shit coada de topor... Mai-
mutele noastre cu i1ic i cu papuci... Ce maimute
proaste, dar de! Oameni cari iese din neamul lor §i
cred Ca se cinstesc bagindu-se -la altul... Din fruntea
neamului lor in coada altui neam ! Vite incaltate...
Velite dobitoace ! Te-au chemat, bre, la judecata...
LAZAR (mirat)

Pe mine sä ma judece ? Dar facut-am eu ráu cuiva

de cind calc pamintul asta care nu-§i hräne§te fiii §i
ingra§a trintorii?
IORDACHI GOLESCU
Vezi de-aia, fiindcä vorbe§ti a§a... i ce bine-mi pare
cà vorbe§ti a§a! Bre, cu toata filosofia §i. matematica
gi agrimensura ta, sa nv. fi fostisin TJngurean ap de
tanto§, läsam sä te verifince javrele astea de boieri...
www.dacoromanica.ro
 65

Dar, cind te vad a§a, dirz, tare de spinare, §i nu sup-

tire de nas, imi cre§te inirna... Tu e§ti teran, dar de
cei cu coarne, cu coarne scurte, tari, care impung rau.
Ai no§tri säracii le-or fi avut §i ei cind o fi fost aceia,
dar li-au cazut... i n'au cu ce se apara... i-i injunga,
§i-i impung, §i-i mina. Saracii de ei!... Tu, nu te la§i,
bine ca nu te la§i.., Dar, uite, treei §i pe la cinstitul
Divan...
LAZAR
Oiu trece, §i, de n'or incapea de mine, m'oiu duce...,
i de-aici m'oiu duce...
IORDACHI GOLESCU
Te'i duce, te'i duce. Da' unde dracul te'i duce, ca
acuma ai ispravit toate terile!... i te-ai duce tu, dar
nu te lästim noi... Eu nu te las, §i pe mine ma chiama
Vornicul Iordachi Golescu... i sunt mo§tean al acestei
teri...
Ti-am scris §i eu O. vii cu o jumatate de ceas in-
nainte, ca sa nu te princla de-oclatd, fart sã prevezi ce
invinuire ti se aduce §i,- rnai §tii ?, poate sa te incurci...
LAZAR

Eu n'am multe de sä ma incure, iiinded nici sa in-

cure pe altii nu-mi place..
IORDACHI GOLESCU
A§a! matematic, inginer ! A§a invatati voi... Limpezi
§i ascutiti ea un trigon...
LAZAR
Un triunghiu...
IORDACHI GOLESCU
Eu, trigon am invatat... Dar sti-ti fie. blagoslovit §i
triunghiul...
Dar ce mai vorba multa, ed acu§ vin Ma
Uite, Lazare, ei zic ca-i batjoeure§ti...
www.dacoromanica.ro
66

LAZAR
Eu pe d-lor ? Dar eu nu batiocuree pe nimeni in
casa lui fiind...
IORDACHI GOLESCU
Ei aga zic... Ca, la lectia d-tale, cum li zici, acolo
in maghernita de la Sf. Sava, unde te-ai bAgat ea sA
ingheti iarna gi sA te inabugi vara, ti-ai ris de Greci
brava tie, ma, brava, tie ; gi, zil, ti-ai ris tare? SA fi
ris de BA cadA tencuiala de pe darimaturile acelea!
gi ed. 0 de cinul boieresc ai vorbit fail sevas, cu
despret...
LAZAR
Pe mine m'ai auzit ?...
IORDACHI GOLESCU

E! pe tine... Pe ucenicii tili, ca-s multi gi spun §i

ei multe, verzi gi uscate...
LAZAR
Dar bine aceia sunt copii...
IORDACHI GOLESCU
Aga tot li'i fi spus tu ceva ?
LAZAR
SA-mi aduc aminte... Da, odatil li-am sous el ce
sant Grecii de la noi, ce e boierimea toatii pe lln_ga
un Roman, unul singur, din care ne tragem...
IORDACHI GOLESCU
Ei vezi ? Ei vezi ? i acuma ce facem ?
LAZAR
Ce vor ei. Eu ce-am spus nu ieau inapoi. Nd pot,
fiindca aga cred.

www.dacoromanica.ro
 6T

IORDACHI GOLESCU
Atunci, iaca, d-ta vei spune ce inveti pe copii, atita.
Cu atita eg,i dator. Iar socoteala cealaltä las' pe mine!
LAZAR

Mi-ar fi greu...
IORDACHI GOLESCU
Ori nu-s destoinic ? Eu ? Ci uite la mine ! (se ridiei.)
(Lazar ride),
acuma du-te in odaia de alaturi, la Impricinati
ca vin aprozii §i se 1ncepe divanul. Eu am loc in el,
dar tu nici sh se §tie ea ai fost pe aici.

SCENA a II-a.
Boierii, earl merg la Divan :
Al. Mavrocordat (in frac), Origore Brincoveanu, un afar boier
grec, doi boieri romini.
TINARUL BOIER GREC
Ati auzit ? Ati auzit ? liana acolo sä se ajunga cu
obraznicia...
UN BOIER ROHN
Care obriznicie?
TINARITL BOIER GREC
Aceia sti fim noi batjocuriti in taro. noastra, In ca-
pitala noastrii, supt Domnul nostru...
BOIERUL ROBIN
Domnul vostru cit vreti... Dar de unde, ma rog,
tam voastra, capitala voastra ?...
TINARUL BOIER GREC
Auziti-1, auziti-1... Ce om innapoiat, ce om Innapoiat,..

www.dacoromanica.ro
68

SA se mai afle a§a oameni in veacul lurninilor, cu

§colile cele mari deschise, cu cartile filosofilor la in-
demina oricui...
BOIERUL ROMIN
Si ce zice in cartile acelea de sA nu ne simtim noi
ce§ti de aiei in casa noastra ?
AL DOILE.k BOIER ROBIN
Nu te aprinde, frate... Poate sa ai ba dreptate §i el...
Orieum, sintem de aceia§i lege, vorbirn intre boieri
tot mai mult limba lor ..
TINARUL BOIER GREC
Dar de sigur ! Vorbiti limba vlahd in nevoile din
fieoare zi cu Vlahii... Aceia se intelege .. In orice taxa
tste un fel de a vorbi cu poporul despre cele de rind,
un alt fel de a vorbi celor de sus despre lucruri in-
nalte... i apoi, Irate, limba vlahä e un dialect, atita...
Graiul cel adevärat e numai cel elinesc, numai acela...
Limba zeilor §i a eroilor... Miere a Heliconului, roua.
a Parnasului... 0, limba noastra, a noastrA a tuturora,
in care ne infratim, ne iubim... Ne contopim, frate...
(Trece la Mavrocordat, care e in discutie cc Brincoveanu.)

BOIERUL ROMIN
Contope§te-te dumneata cit vrei, eu nu... Eu, ma rog,
nu ! Eu sunt din neamul mieu §i-mi ajunge... Iar limba
mea, aceia au vorbit-o oameni caH au fost in stare
sa puie jug pe- gitul Grecilor vo§tri: Romanii...
BOIERUL al II-lea (incet).
Mai lasA-i pe Romani... Mai lasa-i... Stii ca e lucru
cu sup Arare... 0 fi a§a, n'o ft a§a, ce cItigi, ce pierzi!
Au murit ei, au murit Elinii. Sa-i ierte Drunnezeu pe

www.dacoromanica.ro
 69

citi nu s'au dus dracului... Vorba-i, noi suntem acuma?

Suntem... *Lei]. §i d-ta. Eu Clucer, d-ta Medelnicer...
-Si nu de la Roma, nu, ci de la Voda-Sutti care numai
Roman nu e... Si atunci noi cu ochii la Vodä sa firn,
ca de acolo e izvorul milelor, al indurarilor, al sluj-
belor, ale scutelnicilor...
BOIERUL ROMIN 1
Dar nu te-am §tiut ca e§ti din treapta cea de pe
urma a lingu§itorului... Cata-ti stapinul §i. spala-1 cu
limba... Boieri suntem amindoi §i se cade sa ni cin-
stim rangul, dar, §tii, prea te-ai intrecut cu temenelele..
MAVROCORDAT (se apropie de cei doi interlocutor!)
Dar ce ? Sunt pe aici §i evg1ien4ti cari se unesc cu
clascalul-inginer ca sa batjocureasca pe acest pamânt
prieten gloria vechii Elade, care mine supt steagul
invierii sale va uimi lumea de ispravile ei ? Cine e
acolo, Ira roe... Sa-1 vad i eu, sa-1 aud... Sti-i §tiu de
nume, caci pind acuma nu m'am invrednicit sa-1 cu-
nose
BOIERUL ROMIN I .

Clucerul Mehedinteanu, spre slujba domniei tale, ar-

hon Postelnice...
MAVROCORDAT (chtre Brincoveanu)
Cum ii zice, prietene ?
BRINCOVEANU

Mehedinteanu, de la Mehedinti...
MAVROCORDAT

De la Mehedinti, de la Mehedinti... Da, da, in Ol-

tenia... Bun judet... Are douazeci de mii de liude...
Teranirne dirza... Am fost §i eu pe acolo, prin ripi §i
prin ponoare, pe mal de Dunare pustiu... Nu prea §tiu

www.dacoromanica.ro
70

oamenii carte... Nici boierii, acolo, in fundul lumii..._

Se cunoa§te.. Chiar §i cind vin la Bucures,ti i stau -
la Curte, tot se cunoa§te ; nu-i a§a, Clucerule ?
BOIERUL ROMIN I
Sunt oameni de ispravA la Mehedinti...
BRINCOVEANU

Buni de gurA innaintea oricui... Stiu eu ce e acolo

la Olteni... Sufletul ti-1 mAninci cu din§ii... Nu se lasA
induplecati, (entre Mavroeordat) IartA-1, frate...

MAVROCORDAT

Dar eu ii iert... Cum O. nu-I iert?... Doar e pacatul

eel mai u§or, pAcatul din ne§tiinta... A fost el pe la
Academii, a strAbAtut el tarmurilo ve§nicii intelep--
eiuni...
BRINCOVEANU

intelepciunea elenicA, izvor coborit din Olimp... Ce

se poate asAmAna cu dinsa, din orice a iscodit §i va
iscodi vre-odatil mintea omeneascA L..
MAVROCORDAT

A§a e, a§a... Tot aceia e lumina cea mare ce nu va

apune niciodatä... (entre boierul romin I) AscultA, d-ta,
te-am inteles de ce ai gre§it, §i te iert...
BOIERUL ROMIN I
Dar n'am nevoie...
MAVROCORDAT

SA trecem (tea de brat pe Brincoveanu)

AL DOILEA BOIER
Ci taci odatA, arhonta, §tii eine e dumnealui ? E:

www.dacoromanica.ro
 71

Alecu Mavr000rdat, prietenul lui Vodit, inteleptul in-

intemeietorul i eforul geolilor... i eelalt
e Brincoveanum Nu-i cunogti ?...
BOIERUL ROMIN I
Ba-i cunosc, i pe al nostru, i pe Gree..,
AL DOILEA BOIER
En te las singur i ma duo Mu ma due... Cu
rd-ta-0 primejduiegte cineva rangul i poate i viatam
Ci date gi d-ta innapoi... Nu i vezi ca vin clitre noi ?
BRINCOVEANU

N'ag fi erezut de la dinsul aga ceva... Arata, om cu-

minte i agezat... Are gi _destulfi invatatura. ea MI nu
spuielueruri atit de degantate... Auzi: Romanii i Grecii,
ostagii 1 filosofii, cei ce au imprumutat i cei ce au
Mut imprumutul...
MAVROCORDAT

0 spune... i o tot spune... Bucuregtii vuesc de °-

chile lui... Nu mai pot rabda, nu mai putem rfibda...
Cine e ea d-ta Daco-Elin, sa ne ajute. . 0 geoalift a-
junge aici, aceia care da ginduri innalte i simtiri
bune... Cu cealalta afar A !... Duca-se calicul, teranul de
unde a venit !... Vorbeasca teranilor despre Romani...
.Cinte-li laude intro latratul cinelui la, stIna i curgerea
zarului prin strecuratoarem Dar aid nu : aici e a
doua Hellada, flicA dreapta a celei d'intaiu...

BRINCOVEANU

Vrei sA fasei o cerere in Divan ?

MAVROCORDAT
Nu se poate altfel...
www.dacoromanica.ro
 72

BRINCOVEANU

Atunci te sprijin §i eu... Cinstea TIelladei careia

ne-am inchinat toti o cere...
(Un tlier "'Ara.)

SCENA a III-a
AceiaV, uqieruL
USIERUL
Arhontes, putintel mai la o parte... (Vede pe cei dol
boieri mari) Iertati-ma de indrazneala... Dar vine Maria
Sa pentru Divan...
(Toti se clan in läturi. Apare Sutu.)

SCENA a. IV-a
AcelaV, Alecu-Vodd Sutu, curtenL
SUTU

Bine v'am gäsit, boieri... Avem de lucru azi... Mult

de lucru... Din judete vin §tiri rele...
GLISURI
,5tiri rele, Maria Ta... Se poate ? .. Supt o astfel de
obläduire ?
ALT GLAS
Atunci cind supt luminatul schiptru al Mariei Tale
tot omul i'§i are lumina .,3i dreptatea...
suTu
Ves,ti rele... Nu se adunä banii... Norodul e dirz,
foarte dirz... Nu da... Are bani §i nu dd... i sarcinile
noastre ni ramin intregi pe umeri... Cu ce le spriji-
nim L. (Intreaba in parte pe fieeare.) Cu ce ? Cu ce ?
UN GLAS
Tara trebuie sä le sprijine... In nurnele Orli s'au
facut...
www.dacoromanica.ro
 73

ALT GLAS

Sa zicem : §i pentru nevoile ei ?

GLASUL I
\
Destul, ca. te aude... *1 dar de buclue... Voda Asta e
mindru §i nu sufere...
SUTU (suind treptele tronului)

Nu mai putem lasa ca lucrurile sa mearga a§a...

Dirnicii sunt datori a plati §i vor plati... Cum ni
chiarna pe nurne Sutu §i cum nu §i-a ris nimeni de
mine pima acuma. Gasi-voiu mijloace... Nu se poate cu
binele ?, va fi cu raul... Dar rai platnici la datoriile
noastre n'om ram1nea. (Catre un tinär boler.) Camaraple,
mai sunt §i alte lucruri de hotarit ?
CAMARAUL

Mai este unul, Maria Ta... E vorba de dascalul de

la Sf Sava... i-a As de nearnul nostru, de al Mariei
-Tale, de al maririi elenice... L-a piAt dascalul nostru,
cel grecesc, Comiths Are o multime de martori...
Trebuie sa-1 judecarn...
SUTU

SA-1 judecarn da, sa-1 judecam .. E vrednic de pe-

kleapsA... Auzi, saii Ada de neamul din care §i noi sun-
tern nascuti §i pe care, cu toatá iubirea pentru supu§ii
de aid, 11 Infati§Am ?... E aici daschlul acela vlah ?...
Nu 1-am vazut niciodata... SA-1 vad §i sa-1 aud... E
Indraznet, arnarnic de IndrAznet...
SECRETARUL DOININESC

Maria Ta, daca Incepem Divanul cu asta, sa adu-

,cem Intaiu pe plri§, pe dascalul ComitAs.
www.dacoromanica.ro
74

SUri
Da, da... Mai bine aga... SA audit i boierii... i Ro
minii ea §i Grecii nogtri... SA-gi dea sama ptinA uncle
a putut ajunge aici in Scaunul nostru de Domnie-
trufia unui venetic. SA intre Comitas... Boieri, luati-vk
Veti avea gi judeeate...
SOENA a V-a
Aceiavt, Comitas.
(Comiths 1ntr., pleciaclu-se adloo, 1 a0eapti.)
SUTU
A, d-ta egti... Te cunosc i dupti nume vestit
nume de gramatia gi dupa scrise, i acum i dupa,
fatti te cunose... Ai venit aici cu o pirti...
COMITAS

Am dat-o in scris... Dar pot spune gi din gurA de--

ce e vorba, crici dreapta judecatA a MAriei Tale va-
hotArl...
sum
Ce ai sl ni spui, dascAle ?
COMITAS

Mt ruginez insumi a spune... Sunt aici de luni de

zile... Am venit chemat, fArti a mA imbulzi... Numai
prietenie am gAsit... DacA Elinii acegtia agteptau nu
mai o solie bunti ea sti iasA din adincul negtiintei..
IANCU VACARESCU
Aga crezi d-ta el aici a domnit negtiinta 'Ana ce
ttu iegit din fruntea d-tale razele de luminti ?
BRINCOVEANU

Vorbegte la iutealA, un strAin.., De unde sá tie ce

a fost pAnti a nu veni el?
www.dacoromanica.ro
 75

COMITAS

Daca am gresit. iertati... N'arn cunoscut pe toti

boierii... Multi vor fi cunoscind cartea greceasca in
adinc... Semn de intindere a invataturilor... DovadA
ca mindria cea mai curata-i duce spre cele mai vii
izvoare... Va veni vremea ea acest Principat sa stra-
luceasca precum de veacuri n'a mai fost alt loc im-
pArtasit de binefacerile stiintilor filosofice... Se gra-
madiau, 0 se gramadesc ucenicii in fata mea... Dar
iata ea de-odata rasare innaintea rnea... Cine ? Un om
invatat? Un scriitor vestit? Un alcatuitor de tomuri?
Un retor mester al pravilei? Nu, ci un fugar din
.Ardeal pentru cine stie ce fapte, si, oplosindu-se aici,
din mila Mariei Tale 0 a d-lor, nu-0 cauta de treaba...
TINARUL BOIER GREC (ti goptegte)
A fost tocmit anume pentru inginerie, pe citiva ani
-numai...

COMITAS

Din inginer s'a facut matematic, din matematic fi-

-losof 0 innaintea ascultAtorilor 0-a ris, 0-0 ride de
Greci... Spune ea sunt un neam de nimic, un neam
de ocara, un neam scazut din obirsia lui... Maria Ta...
SUTU

Destul, destul, nu putem auzi asemenea vorbe...

_Aduceti dasefilul... SA-i vedem indreptatirea, daca a-
_semenea fapte pot sa aiba una...

SCENA a V-a.
AcelaV, Lazitr, lordachi Oolescu.

SUTU

Acuma vii, arhon Vornice ?

www.dacoromanica.ro
76

IORDACIII GOLESCU
Ei, Maria Ta, am un obiceiu vechiu. in Scriptura
zice ca Isus a venit singur inaintea lui Pilat din Pont
§i cä de aceia a fost osindit, ea n'a fost nimeni sa-1
apere... Eu nu vreau sä se zica asa si de neamul mier
cel roma nese...

sum.
Nu-mi ingaduiu. sá inteleg Mitropolitul ce zice
despre aceastä parimie care pune pe MIntuitorul a
laturi de dascalul .de la Sf. Sava ?
MITROPOLITUL DIONISIE LUPU
Warn tinut de o parte si n'arn vorbit, Maria Ta..
Am aseultat pIn multe i nicio vorba de indreptatire..
Eu pastorese turma intreaga si nu aleg pe unii Ina-
intea celorlalti... Evlavie poate avea i Rominul gi
Grecul si atunci tree in frunte supt ochii lui Dum-
nezen .. Stitt iarasi cum vorbeste Vornicul: 11 stii si
Maria Ta.. Pe dunmealui nu ne suparam, *caci e su-
flet drept, credincios si bun... Dar pe Lazar asta eu
1-am primit, 1-am adus la scoala lui saraca, 1-am a-
sezat in scaun de Invatatura si stiind ce vrea, imi in-
chipuiese si ce poate spune... Pira e nedreapta...
SUTU

Care pill ?
MITROPOLITUL.
0 stiu i eu de mult... Vorbe de copii...
IORDACIII GOLESCU
Copii nevinovati, Maria "Ta, dar mai nevinovat In-
vatãtorul pe care noi nu 1-orn rästigni pentru hatirul
dasetililor straini veniti din lumea mare...
www.dacoromanica.ro
 77

comrrAs
Maria Ta ai auzit ?... Atia sunt oamenii, de la inva-
tacei la invätator, de la ocrotit la ocrotitor... Eu cer
dreptate pentru scoala mea i pentru neamul care e
si al Mariei Tale... Ajunge o scoalã in Bucuresti...
SUTU [cAtre Lazkr)
Dascale Lazar, d-ta ce ai de zis ?
LAZAR

Atita numai cã zvonul ce a ajuns prin gura acestui

filosof la urechile Mariei Tale e copildresc 1 i zadarnic.
SUIT
Nu e adevarat ea' d-ta defaimi pe Greci ?
LAZAR

Nu. De ce as face-o ? N'o cred, n'o spun.

SUIT
Dar co crezi d-ta despre Greci si Romani, ce spui
d-ta copiilor despre dinsii ? De aceasta esti Invinuit...
Poti pane d-ta, om in toatã mintea, pe unii ringa cei-
lalti ? Poti invata .pe Romini cã ei sunt prin nastere
mai presus de Elini?
LAZAR

Eu cred cd neam mai bun decit acel care mi-a dat

fiinta nu poate fi. Ca tot ce a fost mai mare in lume
1-au Mout ei. Ca lurnea toata a ascultat de poruncile lor.
COMITAS

Auziti ?
LAZAR

fiindca-mi cereti i ,märturisire, mai cred si a-

www.dacoromanica.ro
78

ceasta : cá noi n'am scazut din insu§irile lor, ei numai

norocul ni-a stat Impotriva. Dar ne vom ridica... Ne
vom ridica §.1 vom Invinge, paste orice piedeca... Vom
fi pe locul nostru ceia ce stramo§ii no§tri au fost...
Mita am de spus §i nu cer nimanuia nimic. Dreptatea
Märiei Tale va hotari...
*trfu
Ce parere aveti, beieri ?
BRINCOVEANU

Eu imi ingaduiu, ea vechiu boer de ba§tinii §i ur-

rna§ de Domn, a vorbi: dascalul sa SO tie la ce a
fost chemat sä predeie.
MAVROCORDAT

,Nu, nu, §coala lui sä inceteae !... Destul a otrtivit

lumea...
IORDACHI GOLESCU

Iar eu, daed e pe aceia, cer ea tot Rominul sit

creada ceia ce a spus acuma gura dumisale...
SUTU

Ascultä, dascale... Stringe-ti mintile.. Ptize§te-te bine!

Mare pedeapsa ti s'ar cuven.i... Dar, de hattrul boie-
rilor de tax* eu te-a§ ierta, deal vei fagadui ca nu
te vei atinge de ce nu te prive§te...
LAzAR

Atunci, cu voia Mariei Tale, eu ma due

IORDACHI GOLESCU

Ii gonesc dumnealor cu piffle; noi II tinem...

www.dacoromanica.ro
 79

SUTU

Al vostru sA fie, daa va gre§i !...

IORDACHI GOLESCU
Sute de oameni vorbesc azi ea el... Mine vor fi cu
miile...
SCENA a VI-a
Aceiaqi, un uVer.
IVERUL (intrii)
MAria Ta, o §tafetA vine de peste Olt, grabnieA...
SUTU

Se cere a intra in Divan ?...

IVERUL
MAria Ta, a descAlecat la scarA... Calul e p1M de
spumA... Omul are hirtii de la cAimAcAmie... Mi-a spus
cA trebuie sA se §tie cu un ceas mai de vreme..
SUTU

SA vie !
SCENA a VII-a.
Aceia*L §tafeta.
*TAFETA
MA inchin MAriei Tale cu sAnAtate §1 cad in ge-
nunchi inaintea fetei domne0i...
SUTU

Ce veste avem de peste Olt? E aa de grabnicA ?

FAFETA
MAria Ta, pandurii Clo§anilor au pornit spre tul-
burare in frunte cu Slugerul Tudor.
(rnipare.)

www.dacoromanica.ro
80

SUTU

Atha Nu ne temem de o ceata de panduri. Dum-

nealui Slugerul va fi pedepsit. Se vor lua rnrisurile,
pi chiar acuma. Plecind pentru hotarirea lor tainicA,
clesfac pe azi Divanul.
(plead. Domnul i boierii)

SCENA A WU-a
lordachi Oalescu i LazAr (earl au rmas).
IORDACIII GOLESCU
Vezi ? Au porn t... Ce zici ?
LAZAR (pe ginduri)
Eu zic Taranii au plecat prea de vreme....
E Inca intunerec adinc... Abia zariam de sus aeana
departata a, diminetei i duceam -In tacere pe credin-
ciosi intr'acolo... Ceasul venia, i rapede... Acuma
pripa lor s rica zidirea mea inceata i sigura... Pacat
de viata lor i pacat de viata thea insasi !...
IORDACHI GOLESCU
Mintea ta inteleapta aceasta o crede ?...
LAZAR
Ce n'au putut strica toti Grecii laolalta, stried
acurna teranul care a plecat de cu noapte si nu stie
drumul...

www.dacoromanica.ro
 ACTUL AL V-lea
(Camera unei case din Avrig. Cave ziul )
SCENA I.
Lazar, Goantd.
LAZAR

Ce lunga noapte ! Para. nu s'ar sfir§i... Sunt lungi

noptlle pe care le masuri eu nesomnul si le imparti
cu durerea .. Nu §tiu cum, Goanta, parea n'am sà mai
intimpin o noapte asa de lunga... Simt in mine asa
ceva parca ma desfac din legaturi, ma uprez de
poveri... Grele au fost toate poverile pe care le-am
dus in viata... Si viata mi-a fost scurta, clupa cit ni
ingaduie nouri firea...
GOANTA

Lazare, Lazare, de cind esti aici, numai de astea

le spui...
LAZAR

Ai vrea sa-ti spun altele ? Dar la boala nu e &HA

mingliere decit multamirea.. Si cauta tu multamirea
mea unde este... Cauta si mi-o ada... S'o vad, s'o vad...
S'o vad si eu pinA nu mor...
GOANTA

Atunci am sa te intreb ceva pe care, elnd te-ai dus

de la noi §i bine ai Mout eh te-ai dus...
LAZAR

Si eu cred c'am facut bine... MA bucur ca. ai ajuns

www.dacoromanica.ro
82

gi tu la parerea mea... Trebuia sA se rAstigneasat

cineva pentru luminarea naliei Asteia nenorocite...
Erau gi mai buni cari puteau s'o facA gi n'au vrut...
Atunci, cu putinAtatea insugirilor mele 0 cu mila lui
Dumnezeu inaintea cAruia stau sA mA infatigez, am
vrut... Acuma ce mi-a fost sA fac, eu am Mout... SA li
fie altora calea mai fericitA !
GOANTA

SA te intreb ceva, fiindcA totugi spui cA nu egti

multAmit...
LAZAR

Nu sunt, fiindcA m'au oprit in drum, m'au dat in

lAturi, m'au zdrobit... Si n'am puteri... Si e mult: ce
mult este IncA !...
GoantA, uite ceva. Cind te impiedecA rAutatea vrAj-
magului, e lucru cumplit... Lupti gi te doare end lupti,
dar te doare numai de lupta pe care-o duci... De
Malt ce-ti pasA !... Un om rAu: il infrunti, II ingenunchi,
11 rApui... Si-a luat plata : de ce-a fost rAu ? Eu 1-am
rugat sA se primejduiascA ? Dar vezi, cind prostia o-
mului la care tii iti stricA isprava, ce rAu e ! Ce rAu!
Te doare din trei Orli : de ceia ce nu poti isprAvi intAiu,
de tine cA n'ai* putut ispravi, de acela sAracul, cA nu
te-a ldsat... Si s'a pierdut gi el gi s'a pierdut gi voia
sA mai ajute altul... SAracul Sluger !... I-or fi putrezind
oasele in fintinA... Nici loc de odihng. In pAmint
sfintit... De ce a ridicat el multimea, ea oarbfi, el orb,
pinA n'am ajuns la dinsa eu care vfid, care vedeam...
GOANTA

A fAcut gi el ce-a putut, ce 1-a tAiat capul, ce i-a

fost scHs.. Nu se pierde nici jertfa lui, LazAre... Nu-i
picAturA de singe din vinele omului drept de pe urma
cAruia sA nu se umple pAmintul de floare...
www.dacoromanica.ro
 83

LAZAR

Asa zice in patimile mucenicilor... Faci bine eit mai

tetesti prin Vietile Sfintilor... Te mingli...
GOANTA

MA mingiiu si inteleg... De-acolo am ajuns eu sit te

inteleg pe tine, de care, in nebunia tineretelor mele,
-am ris... Mu am ris... Nu stiu de-ai bágat de samit...
7ii minte Bitretineasca, pAlAria ei, Tiganul de pe eaprá...
LAZAR

Femeie sfintii... Pemeie sfinta... i copii buni, des-

tepti... SA se fi ajutat Tudor si cu boierii, cu cei de
ispravA, curati la cuget, iubitori de neam, cit erau....
Erau, li stiu eu... Nu puteau ei vorbi, ea mine, ea tine...
Dar erau... i sunt... PAcat de casele lor risipite, de
averea lor prAdatit !... i casele cocoanei noastre au
pAtimit de pe urma urgiei... i ce era vinovatA ea si
rodul ei ? Fitcut-a ea ritu cuiva ? Este singele boierese
altul cleat era singele Slugerului !... SA nu innalti pe
om pentru nasterea lui, dar nici pentru nasterea lui
st{-1 blitstami...
, Chiar dacit din voia sortii s'a trezit in
leagAn de matasit si nu pe cuptorul uns eu lut...
sA nu chemi lumea la rAscoala... Vine eine nu vrei si
peutru ce nu vrei... Pe urmA s'a fficut : ce-ai folosit ?
Zici o vorbit: ajungi unde-a ajuns Tudor, in fintinA...
Vorba de iubire, aceia nu duce acolo niciodatit si, clack
Auce aici, asa a fost. voia lui Dumnezeu...
GOANTA

Vezi, te-ai tutors iarA la indoiala ta. Ori pentru

Taultmnirea noastrA suntem chemati la viattf?...
LAZAR

La minciuna frumoasA a vietii... Frumoasit ea lu-

www.dacoromanica.ro
84

mina de amurg... 0 clipã e, i s'a dus... Dar poate sA

aprindá in trandafiriu si in aur toti norii can ne
apasA si se prefac in ztlbranice pe trupul nevkut 1
ingerilor... Ai dreptate, Goant,g... Ai mare dreptate..
Nu pentru noi ne nastem... Dar, daeä e asa, do cc sg
ne chinuim pentru noi, asa cum mg chinuiu eu acumg
cind i fAr6 asta as putea muri ?

GOANTA

Vorn vorbi mine de prevestirile tale, mine 'n bu-

curia zilei cu soare... lar intrebarea ta pune in-
mea de cind este... Si rAspunsul Incä nu s'a dat... Eu
sA.-1 dau ?...

I AZAR

De 1-as gAsi macar aiurea...

GOANTA

Nu te indoi, tu, care asa de mult ai crezut i ai

luptat asa de mult...
LAZAR

Goanta, odihneste-te... Dact ti-as zice sã te depar-

tezi, nu ti as mArturisi dorinta mea cea adeváratri...
Te vreau linga mine... Lag-te putin in cAmara de
aläturi... N'as vrea sã fiu singur la ceasul cel mare...
GOANTA

Te vrei singur ? Singur la durerile tale... Dar unde

se poate!
LAZAR

N'as vrea sä tulbur pe nimeni... Vreau sä vä las

multamiti pe toti, cu buna amintire despre mine...
kd mai ales n'as vrea sã tulbur pe eine stg. aláturi
www.dacoromanica.ro
 85

ficuma i, martirA a suferintelor mele, ci-a lAsat pe

pernA capul cel obosit i viseazA de sig;ur in somnul
ei dorinti care nu se mai pot indeplini...
GOANTA
_
Si tu crezi ca doarme MAria ?
LAZAR

La ceasurile astea se dA odihnei ea sA poatA tinea

mine din nou casa pe umerii ei obositi...
GOANTA

Am gAsit-o totdeauna, venind eu tApiu, cu ochii

mari deschisi asupra' intunerecului... Dumnezeu stie
ce-o fi vAzind ea intr'insul...
LAZAR

Fericirea ei o vede, Goantd, fericirea ei care s'

pierdut... Fericirea ei pe care am omorit-o...
(Maria apare in prag.)

SCE1A a 1.1-a
AceiaV, MAria
MARIA

Ai vrut ceva, Gheorghe ?

I AZAR

Vezi, asa e ! Asa e !... Nimic., odihneste-te, MArio...

MARIA

De ce rnA inlAturi? La mindria ta inläturatum'ai,

ingAduie-mi mAcar la durerea ta...
GOANTA

E o sfintA, Lazdre... Te las in samB ei... Nici maica-

www.dacoromanica.ro
 86

-ta din mormint n'ar avea atlta milli_ de tine... E bine

-BA. ramii §ii cu dinsa...
LAZAR

A§a-i ? La ceasul cind...

GOANTA

Nu, nu, la ceasul acela... E cleparte Inca... Cine-§i

§-tie numarul zilelor ? Dar, cum nu te poti lini§ti,
vorbe de femeie compktimitoare, plink de iubire ca
dinsa, prind bine...
LAZAR (binuitor)
Numai ,de aceia ? -
GOANTA

*i, fiindea ma sile§ti, nu numai de aceia. De mult

vrea sa-ti spuie ea ceva... S'a marturisit ieri §i, plin-
gind supt patrafir, asta mi-o spunea. SA te rog s'o
asculti... Sunt ani de end vrea sali vfideased o taina
a ei... Ea §tie ce-o fi...
LAZAR

Mario, a§a este ?

MARIA (plIngind)
Ap e...
LAZAR

Nu mai plinge.. De ce sa plingi ?... Mai ai doar

4) viata... Pe eine sit plingi ? Pe mine ? 0 sarmanul
de mine !... Nu ma pling insumi, k3i eu fig avea mai
limn sa ma piing. Dar, fiindca ai ceva de spus, uite
-spune-o... (se uitit In jur.) Goanta s'a dus... Nici nu 1-am
.iintit... Vrea sa nu te sfie§ti de dinsul..
MARIA

De" dinsul ?... De altul ma sfiesc...

www.dacoromanica.ro
 ST

LAZAR

De cine, lgärio ?
MARIA

De tine...
LAZAR

Nu te sfii de mine, cii mult bine mi-ai Mut... i

putina a fost rasplata ce ai avut...
MARIA

Rasplata caut eu? Dar n'a foot oare rasplata mea

cea mai duke in amaraciunea insa§i a sortii mele?
Ce duke e, Gheorghe, lacrima pe care nu ti-o vede
nimeni!... Lacrima pe care, mai ales, n'a vazut-o, ba
nici macar n'a gicit-o acela pentru care s'a vfirsat..-
LAZAR

.5...4i eine a fost acela pentru care ai plins, tu, cea

mai buna intro sufletele bune ?
MARIA

Tu ai foot acela, Gheorghe... §i-ti multiimesc...

LAZAR (se propte§te in pernA)

va sti zica e lucru sigur... Mi-1 spui asupra,

i,.

mortii acuma? Mi-1 spui eu dinadinsul, tare, din

adincul desnlidejdii... Mario, tu ai vrut de mine...
MARTA

Din adineul inimii mele am vrut de tine, Lazare....

Dar n'ai vrut tu... i atunci de ce sii ti-o fi. spus ?
LAZAR

Dar ce puteam eu face, daca a§ fi inteles deplin?

Daca a§ Li crezut ca e alteeva decit o toaná de fatii,
www.dacoromanica.ro
RS

stinghere dupg un Mat nenorocit care trece pe drum.

§i fluiera un cintec de singuratate ?
MARIA

Ce puteai ? Puteai face, Gheorghe, un raiu din

casa asta...
LAZAR

Cind imi spui acuma, pared o vad intiia§i data...

-Ce curet e! Ce voios ! Cite flori ! Cita fericire ! *i
pentru cit de scurt timp !...
MARIA

Nil vorbi a§a... Ar fi fost Inca pentrif multi, multi

ani... Ce-ar fi Mout mintea ta ! Cum s'ar fi insutit
puterile bratelor mele !... Ce-am fi ridicat pe ogorul
-tarii, incalcat astazi §i de buruieni §i de straini !...
Te-ai fi fac4t preotul satului nostru..
LAZAR

Omul lui Dumnezeu intre saracii miei... Ca Goanta...

-Ce s'a ales din Goanta !...
MARIA

Ce s'ar fi ales din tine ! Ce s'ar fi ales din noi I..

Iarta-ma ea zic a§a.. Acuma e tot una... NU se mai
poate... Dar ma vad linga dumneata, linga tine,.. Suna
clopotele afara... Biserica e plina... Albastru plutqte
fumul de smirna... In strane stau oamenii... BLItrinii
sprijiniti pe Cirji... Femeile in broboade albe 'n tinda
Din amvon vorbe§ti... iti curg vorbele ea mierea .. Ni-
meni nu se bueurã ea mine... In rostul tau e puterea
pe care ti-am dat-o... i oamenii pling, iar eu zimbesc..
Zimbesc de fericire.., i ne intoarcem acasa.. Masa
pusa... Pe scaune.. pe scaune copiii.,. Copiii... Gheorghe,
Gheorghe (se prhville§te plingind).

www.dacoromanica.ro
 LAZAR

Adevarat cã a§a putea sa fie, Mario... N'am gre§it

CU oare ? (se 7guduie). Mi-e rau, Mario, Mi-e rait Ri-
clica-te...
mARIA.

N'a fost nimic... Nebunii de-ale mele... Ce-mi trece

kin gind !... Ce-ai facut tu, e bine... Orice-ai facut,
orice-ai facut...
LAZAR

Te Arad acuma iar4i dreapta.... Vorbqti N'am.

nimic... Numai mi-e frig .. A§a e la apropierea dimi-
netei. (sa zbate.) Dar oare, oare n'am grqit eu viata
mea ?
(Din odaia de alAturi se aud glasuri de copii )
Ce se aude ? Ce copii, ce copii ? Visez ? Visez mus-
trari ? Ce este ?
MARIA (il mingle)
Nimica, Gheorghe, nimica... S'au trezit baietii... Ne-
potul, pe care ma iarta ca-1 tin aici, cä nu mai dau
pe-acasa §i e micut.. Si celalt, ai poruncit dumneata
sa-1 primim... Stii al pribegilor acelor... Al boierilor
din Tara...
LAZAR

Si... Si ce spun ? Ce fac ?

MARIA

Pana acum in faptul diminetei te prindea putin

somnul, i nu-i auziai... 1i fac invätatura Impreund ca
BA mearga. la §coala... Si mai vorbese intre ei ntep-
tind ziva...
LAZAR

A§a m'a prins o duio§ie de copii... De copiii altora...

www.dacoromanica.ro
90

Vnde-ai vorbit tu... Deschida up... SA aud glasurile...

(Se aud limpede copiii)

NEPOTUL MARIEI
Nu, nu-i aga... Voi sunteti boieri, voi aveti mogie
vi palate... Noi sintem nigte saraci, gi. avem domn
peste noi...
COPILUL BOIERULUI
Nu, Nitule, noi suntem frati...
Nrru
Cum, frati, tu de unde, eu de unde ? i cum te
-port' tu, cum ma port en ? Tata-tau e bogat gi. mare...
Noi...
COPILUL BOIERULUI
Nu e aga... Bogati, saraci una suntem... Aga mi-a
spus tata... La gcoala la noi aga ni spuse... Tot un
neam... *i. gtii tu ce neam mare?... De la Romanii cei
vechi... Ehe vechi, vechi de tot !... i, marl, Nitule, nu-i
incapea lumea... Cei d'intliu dintre oameni ei eraik...
-(Laztur a stet, aseultind. Maria-I sprijinA. Feta lui se tot lumineazA.)

LAZAR

Sst ! Taci. SA ascultam.

BITTY

*i noi atuneea nu suntem robii ninatinuia?...

COPILUL BOIERULUI
Robii altora va tin pe voi gi ne tin pe noi. Dar
noi suntem oameni liberi... Ti ne-o ajuta Sfintul sa
ni izbavim!...
LAZAR (eade pe perini).
Mario, eu n'am gregit viata mea... Duhul lui Dam-
www.dacoromanica.ro
 91

nezeu s'a coborit prin mine asupra acestora... (Gale

d'intaiu raze patrund pe fereastra.)
S'a facut lumina... Au venit raze sa ma caute..-
Ies innaintea lor sä le primesc... Ma simt u§or, ugor...
in fund lumina cea mare ineunjurä natia mea libe
rata... Iarta-ma, Mario, ma due intr'acolo...
(Cade.)
(Copiirmintuie Teal nostru.)
Si ni iarta gregelile noastre
Cum iertam §i noi gregitilor nogtri
Si ne izbavegte de eel viclean...
MARIA (inchiendu-i ochii, lngenunehe.),
Amin !

www.dacoromanica.ro
CONTRA PATRIEI
Drarng in cinci acte

www.dacoromanica.ro
 -
ACTUL I-iu
De Brlgnery, De Lagny, De Nes le, De Rochebrune, De
Blaze, De Beaune, De Chau lnes, nobill francesi emigre/I ;
Lleschen, faM In casa.
(Un castel renan, o masA de joc de cArti In mijiocul unel oat.)
DE ROCHEBRUNE
(aruncA cArIlle pe masti)
N'a-n gust in asta searA... Nu mi-e nici a cistig, nici
pagubA... nici a distractie... Nu- mi e a nimic. Mi-e sa
ma bat cu toti si cu mine Insurni... Henri, mi-e sl mor.
DE BLAZE
Tu, la douAzeci si cirri de ani ?... SA mori fiindcA ti-e
wit OmoarA uritul...
DE ROCHEBRUNE
Cu ce ? Nu vezi tu ce e aid ? Ce pustietate...
DE BEAUNE

Pustietate vede el aici... Intre atifia MeV tineri..., intre

att:ia cavaleri viteji.,., intre prietenii de de mult.
DE CHAULNES
Si, in odaia de alAturi, cu fete din acelea pe care os-
pitalitatea seniorului de Alstein, pe Rin, le-a lAsat ca sa.
Ingine tocmai uritul oaspetilor sal. (strio ) Lieschen!
(IntrA LIeschen.)
www.dacoromanica.ro
96

L1ESCHEN

Domnul marchis ce doreste ?

DE CHAULNES
Doreste sä stie de ce Esti tindrd, de ce esti frurnoasd
de ce te chiamd Lieschen i cine te-a scos in calea f-
neretei mele ?
LIESCHEN
Durnnezeu stie, dotnnule. (Risete.)
DE CHAULNES
Maica Do'nnului... Tad, tad, stiu eu... i Sfintui
Willil;ald care-si are capela in stinca din fata, unde in
fiecare Duminecd trebuie sä ducern o luminare iutre fiori
proaspete fiindcd altfel fetele frumoase irnbdtrinesc i nt .
li mai vine mirele.
LIESCHEN
La ce te gindesti i d-ta !

DE CHAULNES

La ce poti sà nu te gindesti irr tine, cind in locul ba-

ietilor vostri, plugari i vacari, ai floarea nobilimii fran-
cese, gata sä celebreze in fiinta ta cu ochii albastri
cu buzele trandafirii pe pastoritele lui Virgil inviate pe
malurile Rinului. Si, fiindcd te-a adus aid zeul Pan care
te-a descoperit ascunsä in dumbrdvile 'n care se zbeguie
Faunii, aseazd-te 'ntre noi si apropie de gura ta, zeitä a
Gerrnaniei tardnesti, acest pahar cu yin din darurile lui
Bacciris cel blond. (Risete.)

GLASURI

Ce curtenitor Bertrand! Ce curtenitor !... i tie pe de

www.dacoromanica.ro
 97

rost toata mitologia... 0 stie prin inspiratie directa... Fiu

al Muse lor, continua ce-ti sopteste la ureche Apo llon a-
dunatorul de Muse !
LIESCHEN (dupä ce a Mut).
Mariti domni, lasati-ma sa ma duc... Sinteti multi si
de pe urma multor domni e mult de gresit... Si mai ales
cind sint domni mari...
DE BR1GNERY
Nu Main, nu lasam... Cind se coboara zinele dum-
li prindem haina de
bravilor in juruf biet,lor muritori,
neguri (da s'o apuce de rochie).
LIESCHEN
Rochia mea nu e de neguri, domnule, dar e suptire...
Si e scumpa... Si, cum nu -pot, cu voia d-voastra, sa. ra-
mfn, crutati-o...
UN GLAS
Facem alta... Luam pentru dinsa, ca sa fie vrednica
de tine, albul crinilor si rosata norilor cind se aprind in
amurg de lumina soarelui care se duce... (Fata se zmunceote).
DE LAGNY
Poesia n'are putere... Apollon este Invins... Dulcea noa-
stra gazda resista sunetelor lirei cu coardele de aur. A-
riile Olimpului o lasa nepasatoare... E rindul lui Marte...
El mi-a incredintat sabia lui cereasca, si mi-a poruncit,
mie, ofiter inchinat cultului sail, sa tai calea oricui ar
vrea sa deserteze... Ca sintem, Lieschen, baieti tineri si
placuti, si straini, si nenorociti, si uite-te la Henri
ni-i urit, oh cit ni-i de urit si am descarca luntrile care
se coboara pe Rin si am taia lemnele pentru bucataria
ta, daca nu s'ar opune rangul...

www.dacoromanica.ro
98

UN GLAS
Ori am da lectii de frantuzeste fetelor primarului
vostru...
LIESCHEN (naiv)

§tiu frantuzeste, domnule, toate trei...

DE NAESLE

Cum sä nu stie ! E un omagiu adus noug. Traiasca

nobilii francesi profesori ai limbii lui Racine!..
DE LAGNY
Atunci, iatä, le invatam gramatica.
DE NESLE
Esti foarte sigur c'o stiu?
- DE LAGNY
tiu, stiu tot... Cu un sistem nou din gratia lui Dum-
nezeu ?
UN GLAS
Jos vointa national6. !
UN GLA
Jos lacobinii 1
UN GLAS

Jos sans-culotii !
UN GLAS
Jos dusmanii patriei !
UN GLAS
Jos trädAtorii Franciei si ai Regelui !

www.dacoromanica.ro
 99

LIESCHEN

De ce v'ati suparat, domnilor ?

DE LAGNY
De ce, de ce... Avem si noi durerile noastre.
'DE ROCHEBRUNE
(ridicandu-se din toropeall)
Le avem, dar nu stim sa le respectam
DE LAGNY (supArat).
Esti sigur, prietene ?
DE ROCHEBRUNE
Nu te sal:di-a, sint sigur. Coboara-te in inima d-tale
insati_ Asculta... Este inauntru un glas, glasul pe care-I
inabusim cu zgomot, cu placed aparente, cu zvonul cin-
teceIor, cu jocul silnic de plzaraon §i ombre... Un
glas care ni spune ca nu sintein la locul nostru..., a
ne-am oprit ca niste lasi unde ne-a batut vintul, ca niste
nemernici Ma vointa..., ca ne Warn leganati ca niste
copii de adierile ispititoare ale unei vieti nevrednice...
UN GLAS
D-ta zici?
DE RoCHEBRUNE
Eu zic : unei vieti nevrednice... Neam de neamul nostru
n'a trait asa... Mai e al nostru acest nume care inseamna
stapinire, lupta, domnie peste oameni cari sint mai jos
decit noi si mai putin decit noi?...
DE LAGNY
Dar filosofia ?
DE ROCHEBRUNE
Filosofia ne-a adus aici... Dar sint ei in stare filosofii,
www.dacoromanica.ro
 100

egalitarii, sa faca invatatura unuia ca a celuilalt, talentul

unuia ca al celuilalt?...
DE 'LAGNY
Ochii tuturor fetelor ca ochii lui Lieschen...
DE ROCHEBRUNE
Du-te cu dinsa... Soarele se lasa pe undele Rinului...
E frumos, te asigur, foarte frumos... Fata e frumoasa i
e buna... Mi a'a parut §i mie pina n'am Inteies... Acuma
nu mi se mai pare... (catre Lieschen). larta, domnipara.
Cavalerul imi face semn sa te rog a-1 conduce acolo unde
e co101 dumbravii ca un raiu §i se vad ruinele castelului
lui Frederic...
LIESCHEN (naiv)
Castelul Imparatesc... Ce frumos e !...
UN GLAS
Cine ? Vre-o doamna ?
LIESCHEN
Ma ru§inati... Eu am vorbit de caste!.
DE LAGNY
Si, fiindca mie bu-mi arde de filosofie, iata ma supun.:.
M'a izgonit fiul ,Minervei, eu ma due cu aceastä auten-
flea icoana a lui Venus renana (ii cla bratul; iese).
DE ROCHEBRUNE (continua)
§i, daca mai e cineva care crede ca prietenul ,nostru,
poate face tot ap. Lieschen bälaia nu e singura fata fru-
moasa din umbra castelului musträrilor noastre de cuget...
DE ROCHEBRUNE
Pentru ce nu facem macar un pacat ?... Da, un pacat
sa-1 facem... 0 crima sa facem, dar sä facem ceva.
www.dacoromanica.ro
 .101

GLASURI

Noi cari n'avem aplecare pentru aceasta, ne ducem.

DE ROCHEBRUNE
C(Cei mai multi iese)
Petrecere buna.... Dar sintem citiva cari rAminem (se
zia In jur). Tu Rend, tu Louis, tu Bertrand, tu Aimon. SA
vorbim...

SCENA II-a
De Rochebrune, De Vigorne, De St. Elme, De Lorme, De
St. Aubln
GLASURI

SA te ascultAm pe tine... Tu esti seful...

DE ROCHEBRUNE

Seful, la ce ? La ce faceti voi toatA ziva ? La ce facem

noi, cAci si pe mine m'a uprins infectia acestei toropeli...
MincArn, bern, dormim,... glumim cu fetele,... jucAm car-
tile... vinAm rate de apA... ne imbAtAm cu vinaturi de
Rin... Batem cind sintem cu chef pe modoranii Astia carili
inchipue ca, numai pentru cli se coboara din aceiasi pa-
flap, domnisoarele lor sint pentru dinsii. Si in urma noastrA
ce e ? Ce e dinzolo de aceastA apa, larga, mare, pro-
fundA, care nu e Lisa apa lui Lethe ? In urma noastra
iatA (ii duce la fereastra, i dA in laturi obloanele. Razele
-soarelui cad ro0i)... in urma noastra ard castelele parintilor
nostri..., ard titlurile stramosilor... ard icoanele acelor cari,
ei, si nu aceasta adunIturA de salbateci, imbAtati cu filo-
sofie, au facut Franta... Franta unica, Franta intreaga,
Franta mare, Franta glorioasa (cei cinci se ridica strigand :
Traiasca Frante ; unul plinge).
Plingi, Bertrand ?
www.dacoromanica.ro
102

BERTRAND DE VIGORNE
King pentru mine singur.
DE ROCHEBRUNE
Plingi pentru datoria noastra pe care n'o Vim inde-
plini...
ST. AUBIN
N'avem acest obiceiu...
DE ROCHEBRUNE
Atit mai rail. PlIngeti acuma. Dar nu va doare...
ST. ELME
De ce aceasta injurie ?
DE ROCHEBRUNE
E pentru mine ca V pentru voi. Numai cit eu ma dq-
tept... Imi dau seama ca sint ceuitorul acestor Nemti.
Stii ce-am auzit ieri and ni pregatiau masa ? Unul dintre
ei a spus : VagabonzL..
DE VIGORNE
Nu se poate sä fi fost vorba de noL..
DE ROCHEBRUNE
Dar cum nu ? Cari alti vagabonzi se poarta pe aici ?
Din munca noastra traim ? Pe dreptul nostru traim ? Cui
poruncim noi aici ? Cine, aici, n'are dreptul sä ni po-
runceasca ? Farimaturile, i pe taler de argint, tot pomani
Mit_
DE LORME
Vom plati...
DE ROCHEBRUNE
Cind ? A doua zi dupa ce crivalui va vintura centi§a
www.dacoromanica.ro
 103

,castelelor noastre... DupA ce oasele strAmosilor nostri,

rAscolite, se vor amesteca in praful drumurilor ? Dupa ce
bunele obiceiuri in care am trAit vor rAminea numai in
amintirea cite Untli om bun ? Dupl ce rudele noastre de
acasA vor fi scurtate de cap ca sA fie de-o samA cu
micimea distrugatorilor?.. PArintii nostri, cari nu s'au pu-
,tut deslocui... Mamele noastre care tremurA de groazA in
mijlocul teranilor rasculati... Surorile noastre care...
(StrigAte de revoltl)
Nu, nu cu aceste striae ale neputintei exasperate le
veti putea scApa... Da, moartea si rusinea pindesc neamu-
rile care au ilustrat secol de secol analele gloriei fran-
cese. Foc, singe, desonoare si noi, apArati de santul Ri-
nului, privim si petrecem. PinA cind, pinA cind ? PinA ni
vor arunca in fata capul insingerat al regelui nostru, al
regelui constitutional... constitutional, constitutional...(emotie).
Filosofic... Tutelat... Intemnitat ...Urmasul Sfintului Ludo-
vic... Jos cocarda albA domnilor ! (U-e smulge.) Nu sintem
vrednici a o purta... Nu vA indignati... Nicio protestare,
nu... Nu sintem vrednici niciunul : eu cel WintAiu.. Co-
cardele noastre le smulg : cocarda mea o rup, si-o
sArut intiiu.
DE LORME
Henri, nu simti tu ce rAu ni fad ?
DE ROCHEBRUNE
Dar vreau s'o fac... Trebuie s'o fac... Sint dator s'o
fac... Pielea nu mai sitnte, suptirea noastra piele de nobili
francesi... Mdcar carnea, carnea in adincul ei. Si de aceia
sAp, mA inviersunez inteinsa... VA doare ? Foarte bine !
VA doare rdu, groaznic ? Si mai bine ! TrAiascA Frauta !
DE VIGORNE
Si ce putem face ? Spune tu, cel care-ai simtit, ai sim-
www.dacoromanica.ro
 104

tit, innainte de noi, mai mult ca noi, hi care ne inveti ce

putem face ?
DE ROCHEBRUNE
Intreaba-ti sabia dela coapsA, nu mA intreba pe mine.
E veche ; ea iti va spune cum se luptA pentru Rege.
DE LORME
Dar, draga prietene, noi sintem aid douAzeci de oa-
meni. Id si colo alte cete. La Coblentz cu printii...
DE VIGORNE
SA nu mai vorbim de printi... Ei au dat rAul exemplu.
DE LORME
Cu printii, cari au dat rAul exemplu, citeva sute. Multi
sint bAtrini, altii niste copii. Sint si femei intre dinsii,
care nu-i lasA. Arme, de unde ? Sabia mea-si cere sol-
dap, si ei nu sint... lar Nemtii ne tin supt pazA ; ce li
pasa lor de durerea noastrA ! Ei poartA azboiul lor,
pentru ei.
DE ROCHEBRUNE

Cind ai acelasi dusman, e acelasi rAzboiu. Oricine e

ridicat sabia pentru Regele :Franciei e Frances. El e ca
noi, noi cu el. (Uimire.)
DE VIGORNE
Cum aded, tioi, cu ducele de Brunswick ?
DE ROCHEBRUNE
FArA nicio indoialA, cu ducele de Brunswick... Steagut
cu crinii de aur de-asupra capului ducelui de Brunswick...
Ce mi-e mie neamul lui, suveranul lui, interesul si inima
lui.? Il intrebuintez pentru scopurile mele.. II cumpAr, da,
11 cumpAr, fiindcA pe urmA il voiu plAti.

www.dacoromanica.ro
 105

DE VIGORNE
Din prada patriei invinse ?
DE ROCHEBRUNE
Fac partea leului... Scap restul... Scap coroana, scap
regele, scap dreptul, scap onoarea Ducele de Bruns-
wick e mercenarul mieu, nu eu sint al lui cind inde-
piinesc prin el misiunea inea, de care nu pot scApa, nu
vreau sA scap, si n'aveti nimeni dreptul sA cereti a fi
scApati...
DE VIGORNE (atent)

D-ta vorbesti serios ? Te-ai duce cu Prusienii ? Ai pune

steagul regalitAtii lui Flip August alAturi de al Jul Fre-
deric al 11-lea ? Cind ti-ax zice marsch" comandantul
suprem al unei armate de invasie, ai merge ? Si nu ti-ar
fi rusine de cel d'intAiu Frances, fie si lacobinul care ar
fi dat foc castelului parintiior tai, pe care 1-ai vedea mi-
nat innaintea soldatului sirAin, 1-ai vedea desarmat si
.zdrentuit, cu baioneta la spate...
DE ROCHEBRUNE
Tot asa de putin ca si cum dracul din Iad ar tiri in
focul vesnic pe ucigasul tatAlui mieu, chiar dacA acela ar
fi frate nAscut din acelasi pintece cu mine.
DE LORME
Henri e supArat. Asa vorbeste la necaz. Noi nu-1 pu-
tern crede. Franta se va regenera printeinsa, fArA ca o
cizmA prusiana sA-i zgirie sfintul obraz. Vino-ti in fire,
frate !

DE ROCHEBRUNE
Eu m'am hotArit. Cu voi, Wa voi, ce-mi este ? Voi
veti fi desertorii.

www.dacoromanica.ro
I OG

DE V1GORUE
Si tu, tu vei fi jradatorul.
DE ROCHEBRUNE (pune mina pe sabie).
Tradatorul fata de cine ?
DE VIGORUE
Fata de mindria poporului tau, care nu primeste jude
cata straina si osinda straina intre fiii sai, fata de pres-
tigiul in lume al celei d'intaiu natiuni, fata de viitorul insusi
al Franciei, care in chinuri se zbate azi pentru: ca mine
sä pluteasca alb si curat in albastrul cerurilor, MO de
voia lui Dumnezeu, care ingaduie ca lucrurile de astazi
sa se petreaca.
DE ROCHEBRUNE
0 infrunt. Mine ma duc la ducele de Brunswick...
DE VIGORUE
Ei bine, fiindca o infrunti, sa-ti plateasca Dannezein

Sfirsitul actului I-iu

www.dacoromanica.ro
 ACTUL AL II-lea
(Tabära ducelui de Brunswick)

SCENA I-a
Duce le de Brunswick, cdpitanul Morgentheimb, maloral
Becker, un spion
SPIONUL
Cred cl Alteta Voastrd Serenisimä ar putea Incerca o
rioviturA acuma chiar. Am strAbAtut 'provinciile de hotar.
Nemultamirea e foarte puternicA. Teranii pradA pretutin-
deni si nu se saturA. A doua zi dupA ce au distrus cas-
telul, dorm beti-morti de vinul pe care l-au Mut in piv-
niti. Unii zac in nestire lingl victimele pe care le-au fAcut.
La muncA nu se gindeste nimeni. Va fi foamete. Abia de
ajung provisiile anului trecut. Ce sä mai vorbesc de no-
bilimea prigonitA ca niste animale sAlbatece ? Oricine
nu face jurAmintul cerut e privit ca trAdAtor i infundk
temnitele. Dar burghesia insAsi, care se ImbAtase de li-
bertate...
DUCELE DE BRUNSWICK
Libertite, libertate... Vorbe mari... Este o singurA liber-
tate : a omului din lAuntru... Restul, o minciunA, o lingusire
a omului de jos, o inselare a instinctelor lui. Eu servesc
pe regele mieu, dar sint mai liber i fata de el, fiindcA
skit liber NA de mine insumi, decit lacobinul ce do-
-reste sA frIngA gitul suveranului sail, care nu din voia
www.dacoromanica.ro
108

lui, ci din mila lui Dumnezeu este acolo. Si ziceai... (Mr&

ofiteri). Ce zicea Asta ?
SPIONUL
Ziceam, AltetA SerenishnA, cA si burghesii si-au pArAsit
visurile de libertate pe care asa de bine le-a caracterisat
Alteta VoastrA SerenisimA, pentru a se gindi la interesele
lor primejduite. Drumurile sint Mate. Nu mai sosesc mar-
furile, nu yin clientii. Negotul nu miscA.- Si se gindesc
oamenii cA, dacA azi se pradA castelele, rindul prAvaliilor
poate veni mine. Si atunci nu se mai gindesc la liber-
tate, cum la egalitate nu s'au gindit niciodatA, iar frater-
nitatea...
VON BECKER (ceremonios)
Aceia cu cei mari, si cind ai nevoie de dinsii. Nu face
nici cit un Bruderschaft la belie...
DUCELE

Betie si betie, Becker... Tot una. Dar din betia aceasta

trebuie treziti prin altii.
MORGENTHEIMB
Alteta VoastrA SerenisimA e dintre aceie. .
DUCE LE

Da, dintre aceia. E specialitatea mea. Am vorba tare

si fapta tot asa. Am desmeticit pe altii mai mari ca mine,
dar pe Astia... Pleava asta, rebutul Asta al omenirii (nAnios),
lupii Astia de mlaOinA putredA: pe Astia cu biciul, cu biciul
(face gestul de-a biclui)...
BECKER

Da. da, la vinat de fiare... TicAlosii !

DUCELE

Nu la vinat ! ce vinat !.. Acela-ti stA in MIA Urs, lup,

www.dacoromanica.ro
 1 og

ce este... Ori, daca fuge, e a simte mai multi si mai tari

si el e slab, fiindca e singur... Te simti mindru ca. 1-ai
rapus... A fost o lupta, in care el si-a aparat viata pinä
la capät... Vinat nobil, de padure deasa, nu de parc inchis
pentru damblagii si cazuti in copilArie... Simti cum iv
bate inima de setea uciderii a cui a vrut so. te ucida pe
tine... Dar astia, astia! Teranii astia zapaciti si iesiti din
sine... Descultii astia cu picioarele desbracate... Purtatorii
zdrentelor rosii de singele pe care 1-au varsat... Astia
nici nu stau locului... Cind vor vedea numai pe ostasii
lui Frederic-cel-Mare (se rldic1), ai stäpinului mieu neuitat
in veci, caruia-i datoresc toate si mai ales respectul fle
oastea pe care o comand...
MORGENTHEIMB
Splendizii nostri grenadiri...
BECKER

Cavaleria noastra ca un val de fier innecind totui in

cale...
DUCELE
Vreau pedeapsä : s'o aiba ! Nu scapa niciunul. Care
se impotriveste, jos cu el, in terna capul cel obraznic !..
care nu...
MORGENTHEIMB (*et)
il voiu face sa se impotriveasca.
DUCELE (rIzind)
Da, da, vom zice ca...
VON )3ECKER
Si atunci (face gestul de a tAia cu sabia).

www.dacoromanica.ro
110

SPIONUL
Alteta SerenisimA, eu cred cA nu va fi asa de usor...
Astia ent ticAlosi, de sigur, cA altfel...
VON MORGENTHEIMB
Nu ai vorbi d-ta contra lor, care, de, esti Frances !..
VON BECKER
i.-ii iubesti tara... ,

DUCELE

Conteniti cu gluma. Nu-mi place. Cu de Astia nu se

vorbeste asa. IntepAturile intre noi, cari avem o sabie
pentru a rAspunde. Dumneata, cum iti zice, e! fA-ti da-
toria. De asta te-am plAtit.
SPIONUL
La ordinele Altetei Voastre Serenisime, pe care totusi
o incredintez...
DUCELE
Destul, am zis: destul. E! ce al sA mai spui, dupA ce
mi-ai dovedit dupA priceperea d-tale cA trebuie sA pornim
In sfirsit, dupA ce ni-am putrezit sufletele de cind astep-
tAm. Poate crezi di ai un eat ?
SPIONUL
Niciunul, AIteta SerenisirnA. Eu stiu cA rAspund pentru
ce spun. CA pe linga rAsplata. este si pedeapsA. i tin,
ca orice om, la viata mea. SA nu se IncreadA Alteta
VoastrA RegalA in puterile sale...
DUCELE
In ce ?
SPIONUL

§tiu ce mari sint puterile Altetei Voastre Serenisime...

www.dacoromanica.ro
 111

VON BECKER
0 oaste fredericiana n'are nevoie de laudele unui spion.
SPIONUL

Dar stiu ca Frances.

CEI DOI OFITERI (rizind)
Auzi, ca Frances !..
SPIONUL

§tiu ce este in sufletul natiei inele. In hotarirea ei de

a nu se !Asa navalita acasa. la dinsa, de a resista pita
la capat, de a se uni toti contra ostilor straine.
DUCELE

Cum adeca, dobitocule, crezi ca nobilul despoiat, preo-

tul prigont burghesul ruinat si speriat n'au altceva mai
bun de facut decit sa se lege laolaltA cu vagabonzii, cu
hotii la drumul mare, cu aventurierii si oamenii fara ca-
pataiu ca sa Lack nu stiu cum as zice o... armata...
si armata aceia o sa ma bata. pe mine, pe Astia (aratA la
eel doi), pe soldatii de la Mollwitz si Rosbach ?.. D-ta te
pricepi la glume, dar cata. sa nu le faci prea tari.
,
SPIONUL

Cu primejdia de a fi batut aici, ori impuscat afara, eu

dau instiintarea si recomand pentru a opri pericolul nea-
parat si sigur un mijloc: daca trupele regale pe care le
comanda Alteta Voastra Serenisima vreau sa-si cunoasca
macar calea, oamenii sa scoata inainte avangarda co-
cardei albe...
DUCELE
Ca nada la vinat ?

www.dacoromanica.ro
IN

SPIDMIL
Pentru aceia si. poate nu numai pentru aceia.
DUCELE

(Pentru sine). Mai stii ? Si asta e o ideie. Dar pentru ea

trebuie un om. SA-1 fi stiind zdreanta asta ? (afro spion).
Ascultd. Tu stii mai mult cleat spui. Tu ai omul. Nu, nu,
nu te da in lAturi. 11 ai : e aid. El te-a trimes. In nu-
mete lui vorbesti. Spune-I, aratA-1. Nu te juca. Eu nu slut
om de joacd ! Cine e ?
SPIONUL
Eu n'am zis cd-I stiu si eu nu pot sd-1 am.
DUCELE (cátre Morgentheimb)
ChiamA garda !
SP1ONUL

AltetA Serenisimd, pentru di am vorbit drept ? Pentru

sd in mestequgul mieu degradat m'am crezut dator cu un
act de cinste?..
VON BECKER
Fald de pielea ta...
SPIONUL
Da, si fata de pielea mea, dar nu numai de a mea.
VON BECKER
Obraznic !
SPIONUL
Meta SerenisimA, eu pot un singur lucru, sA intreb, sA
Incerc, sd risc...
DUCELE
Dud spui asa, Inseamnd cd ti-ai Mirosit omul... 11 bd-
www.dacoromanica.ro
 113

nuiesti undeva... Cu numele lui pe buze ai venit aid Si

.oricu, fiinda ai spus ca-mi trebuie, iata-mi trebuie.
Adu-mi-11 Cum il chiama ?... E din cei dela Coblenz ? E
din cei de la castel ?
SPIONUL

Alteta Voastra a zis.

DUCELE

Oho, de la castel... Betivii cari maninca pinea Electorului

-si pisca fetele din sat... Stricati, betivi, muierateci, cum
nici la Berlin nu sint ?.. La Berlinul cel nou, rqinea
noastra, ajuns in halul Franciei decazute Cind ti-a
spus ?..
SPIONUL

Nu mi-a spus el... L-am auzit vorbind... Era amarit li

era dor... Si dorul nebuneste pe om... Voia un drum a-
casa, cu orice pret, cu sabia...
DUCELE
Da, cu sabia lui ?
SPIONUL

Nu, cu orice sabie... Si a pomenit chiar de sabia Al-

tetei Voastre Serenisime.
DUCELF
II cunosti ?
SPIONUL
Nu-i stiu numele.
DUCELE
El te cunoaste ? Stle ce faci aice ?

www.dacoromanica.ro
114

SPIONUL
Nu !
DUCELE
Priveste afara. E unul care se pare a cauta pe cine-
va aici, care cauta a fi vazut.
SPIONUL
Alteta Serenisima, el este...
DUCELE
lea palaria de acolo. Imbraca haina. Sint ale lacheului
mieu. Nu-i mare deosebirea. Du-te la el Si spune-i ca
ducele de Brunswick doreste o convorbire cu acest ca-
valer...
(Spionul iese.)

SCENA A 1I-a
Cei de sus Ord splen

VON BECKER
Alteta SerenIsima, ttu va incredeti. Francesii astia sint
sireti... Cine stie cine 1-a pus la cale?.. Poate are intele-
geri in Ora lui cu dusmanul...
VON MORGENTHEIMB
Poate si poate nu. Dar stiu natia... Un nobil frances nu
se coboara pita acolo... Poate spune o vorba la minie,
dar, cind se gaseste innaintea unei fapte ca aceasta, n'G
face. Tot singele din el lupta contra ei. Se ucide mai
bine decit sa ajute o crima ca aceasta. Cad de fapt e G
crima. Cine din noi ar face-o ?
DUCELE
Cum ma vede Dumnezeu, eu n'as face-o !
www.dacoromanica.ro
 115

VON MORGENTHEIMB
Am fost la ei mult timp. Sar asa dela una la alta. Dar
.sufletul lor Intreg nu e saritura. E ceva adinc, nestra-
tatut, elementar intrlisii. Supt panglici si pene e un re-
sort ca fierul : sä nu ne lovim de el !
DUCELE
A inccrca nu stria El e un final-, iar eu sint om ba-
trin. Nu ma prinde cineva cu o prefacatorie. Sa-I ascul-
tam... Dar, dad ar fi aItfel, de si, va spun drept, nu-mi
vine a crede nici mie ?...

SCENA A III-a
Aceicui. De Rochebrune
DE ROCHEBRUNE (IntrAnd : salutA militAreste).
D-le duce...
DE BECKER (destul de tare).
Altep Serenisima...
DE ROCHEBRUNE
Are cineva sa-mi vorbeasca ? (Ducele face un semn.)
-
DE BECKER
Nu, ma rog.
DE Roc HEBRUNE
Am crezut... Si eu sunt omul totdeauna gata a its-
punde, si acasa la mine si in aceasta strainatate, unde
m'au dus nenorocirile patriei mele, fara a ma scadea.
DUCELE
D-ta, cavalere, pare ca voiai sä vorbesti cu mine.
www.dacoromanica.ro
116

DE ROCHEBRUNE
Am fost chemat i, cum pe acest pamird de ospitali
tate sint la dispositia cui ma gazduieVe, IA fac compli-
mentele mele recunoscatoare, domnule duce. (De Becker
tumte In sill.)
DUCELE

Si atit...
1:-..E ROCHEBRUNE

Ba nu, adaug dorinta, calduroasa dorinta ca niciodata4

sa nu fiti silit...
DE BECKER (optit).
Domnule duce...
DE ROCHEBRUNE (in aceiasi ton).
Vom vorbi pe urmA, dupA ce ne vom cunoaVe.
DE BECKER
Onoarea va fi a mea.
DE ROCHEBRUNE (cAtre duce)
Adaug, domnule duce, dorinta ca niciodata sa nu va,
apese simprile care astazi ma zdrobesc pe mine...
DUCELE (cu o prefAcutl atentie)
E 0 lipsA in ospitalitatea pe care am fost bucurgi s'a
dam unor Francesi ? !arta-ma, nu unor Francesi, pentru ca
numele natiei glorioase din care fad parte trezeVe prea
dureroase intpresii in sufletul cricui e credincios suvera--
nului sau V statornic in apArarea ordinii de lucruri exis-
tente, ci unor nobili, fiindca, domnule cavaler...
DE ROCHEBRUNE
Marchisul de Rochebrune. StramoVi miei luptau in al

www.dacoromanica.ro
 l rt
XII-lea veac contra Sarasinului. Regele mi-ar putea zice ;.
vere, de si castelul nostru (se opre§te dureros ; repeta :) cas-
telul nostru nu stdpineste astAzi decit o sutd de familii
teranesti, care, de altfel, dad_ nu I-au ars astAzi, 1- at-
arde mine...
DE BRUNSWICK

Vom Vi s'o impiedecam. .

DE ROCHEBRUNE
Prin...
DUCELE
Prin rAzboiu. Da, da, prin razboiu. Am spus cd v'am
primit ca pe nobili. Ca nobili vd respectam, yd. iubim.....
D-ta nu simti cd, in vremea cind ceilalti vorbesc de na-
tiune de cite ori au strins o droaie de nebuni si de a-
normali pe cari sd-i arunce impotriva unuia din cele mai
vechi tronuri din lume...
DE ROCHEBRUNE
Cel mai vechiu... Dela Faramond pind azi, trecind prim
Carol-cel-Mare.
DE MORGENTHEIMB
E al nostru, cavalere .. E aici la noi, la Aachen...
DE ROCHEBRUNE
Mormintul lui... Fa ptele lui sint in tesatura chiar a Sta-
tului frances...
DUCELE

CA, zic, al oricui ar fi Carol-cel-Mare, si eu zic cd

e al amindurora, si tocmai pe aceia md sprijin ca sd md
lAmuresc si mai bine, oricit ar vorbi ei de natia ndscutd
in agile filosofilor, noi sintem o rasa, o singurd rasA,
www.dacoromanica.ro
 118

cei din castel, toata lumea dela Coblenz si noi toti cei de
aici din armatA.
DE ROCHEBRUNE
Din care armatA ?...
DUCELE
Din aceia care pleacA pentru a libera Franta, pentru a
razbuna rasa noastrA, rasa care e de sigur a noastrA, si
care, cind lovesti inteunul, se miscA intreagA...
DT ROCHEBRUNE
D-le duce, eu nu sint un filosof, si nici in stare sA ras-
ping toate argumentele filosofilor nu sint. Dar si eu vAd
.ca orice nobil german pinA la Rege.
VON BECKER
La Maiestatea Sa Regele nostru...
DE ROCHEBRUNE
Orice nobil nu este Rege, dar orice Rege e innainte de
loate seful nobilimii sale...
DUCELE
Ziceai ca nu esti filosof, cavalere... SA trecem peste a-
ceasta.
DE ROCHEERUNE
Vad in oricine are strasnosi tin aproape al mieu cu
mintea si cu nobila profesiune pe care o aratA spada
noastrA la coapsa, spada pe care &intern datori a o trage
pentru Rege.

DUCELE
Asa e ? Regele inainte de orice ! Si d-ta, cavalere, ai
4Asa la o parte orice pentru a merge in rind cu nobili-
www.dacoromanica.ro
 1 I9.'

mea Europei coalisate contra... contra acelui steag care-

nu e al d-tale ? Asa e ? -Nu ? (apäsat 0 Imbulziter).
DE ROCHEBRUNE
D-Ie duce, imi faceti o injurie.
DUCELE
Eu ? Cum ? Am atins sentimente...
DE ROCHEBRUNE
Dar chiar in aceasta imi faceti injurie... Cum, adecA-
eu trebuesc catehisat ca sä-mi stiu datoria, ca sl-mi in-
teleg misiunea ? Dar eu o cunosc de mult, dar eu Warn=
uitat-o niciodatA. Dar nu e fibrA din corpul mieu, gata a
se jertfi pentru coroanA, pentru sacra coroanA a Sfintului
Ludovic, care sA nu tresalte de indignare la fiecare
veste care-mi vine de dincolo de apA... Dar rAzbolut.
d-voastrA poate sA-1 incepeti mini...

VON MORGENTHEIMB
Cu d-voastrA...
DE ROCHEBRUNE

Eu nu rAspund pentru altii... Pentru mine raspund...

RAzboiul acela e in sufletul mieu de mult... RAzboiu pinA
la capAt, sAlbatec, neiertAtor... VAd arzind lAcasul strA-
bunilor mei, vAd nimicitA averea si si onoarea atitor ge-
neratii, vAd o civilisatie care singera supt picioarele unor
bestii mirsave, vAd noroiul stradei aruncat pe steagul alb:
Si am o sete nebunA sA-i am in minA pe acesti misera-
bili, sA-i trag eu insumi de gitlej la spinzurAtoare... Da,
la spinzurAtoarea tilharilor, si nu la esafodul unde se taie
capul, precum odinioarA aveau acest drept numai nobilii,
cari ei au un cap...

www.dacoromanica.ro
 120

DUCELE (mirat)
Nu mergi prea &parte, cavalere?... Oricum, e tam du-
. mitale... i noi voim so cruttn, umanitatea ni-o cere...
DE ROCHEBRUNE
Tara? Ce e tara ? PAmint, ca aid, ca oriunde. Ceia ce
txistA e altceva, e ideia. Ideia care se preface in datorie,
in neclintitA datorie, in obligatia jertfei nelipsite. PArnintul
se inoieste... Ce semAnAtur& de dreptate, de ordine, de
respect va creste pe insesi ruinele de mini, pe care tre-
buie sar le facem, va creste dupA ce vintul va mAtura ce-
musa crimei...
VON MORGENTHE1MB

AltetA SerenisimA. SAi cetim cavalerului manifestul ?

DUCELE

Domnule cavaler, esti nobil i sint nobil, esti soldat si

sint soldat. Ceia ce ai spus, i sAli spun, m'a zguduit, de
pt la noi patria e cit rrilsoarA dreptui suveranului din ma-
-rele pAmint german, este in adevP.r credinta dumitale ?
Onoarea dumitale mi-o garanteazA ?
DE ROCHEBRUNE

FArA reserve, da.

DUCELE

Cetestei manifestul.
VON MORGENTHEIMB
Sensul e scurt... Oricine va impiedeca pe Regele Fran-
ciei de a guverna va fi executat.
DE ROCHEBRUNE
Foarte bine, si mai departe, rnai departe. Nu sint vi-
novati numai acei cari fac, ci aceia cari indurA. E vino-
www.dacoromanica.ro
 121

vata toad lumea care v'a stat Impotriva, care n'a aparat
dreptul nostru, averea noastra, care n'a aparat pe Regele...
DUCELE
Ne previi ; mai departe.
VON MORGENTHEIMB
Mai departe, pedepsim si pe cine tolereaza injurie.
DUCELE
Ai ascultat ? Cred ca sint in ideile d-tale. Frontul pe
care-1 vom avea fnainte nu e Franta, Franta dumitale ; e..
DE ROCHEBRUNE
E zidul care ma impiedeca de a-mi vedea, de a-mi
avea patria, de a o stapini dupa dreptul nostru.
DUCELE
Si acest zid, eu si d-ta si altii ca d-ta, toti aparatorii
legitimitatii sfinte...
DE ROCHEBRUNE
Acest zid, cum ma vecle Dumnezeu acuma, Il voiu
sparge !

Sfit*tul actului al doilea.

www.dacoromanica.ro
 ACTUL AL 1II-lea
La Chalons-sur-Marne
(sala Primäriei)

SCENA Ma

(De Rochebrune, Incunjurat de soldati prusieni, Lgi face intrarea..

Deputatii a§teaptl.)
De Rochebrane, Hubert de Villiers, un preot, an intendent,.
an barghes, =Mine,
DE ROCHEBRUNE
1

Francesi, cad nu voiu intrebuinta cuvintul, degrada

prin atitea crime, de : cetAteni. Cetateanul in cetatea lui,
la munca lui, la datoria lui. Noi sintem insA, peste deo-
sebirile de cetate, ceva mai mult, sintem Francesi. i nu
Francesii steagului blAstAmat in care coloarea albA, a
vechii §i. glorioasei Monarhii, §i albastrul cerurilor noastre
se pAteazA de roçul mAcelurilor, ci Francesii vechiului
drapel al regalitatii biruitoare in afarA §i inläuntru Os-
trAtoare de ordine. InlAturi drapelul revoltei I (murmur)._
tnläturi hirtia netrebnid, semn al urii dintre oameni,
pe care se inseamnA drepturi pe care nimeni nu le are
din na§tere, ci fiecare trebuie sA §i le ci§tige prin munca
§i prin cinstea lui. Jos fituica atitatoare !
. UN BURGHES
Uite... (se opre§te), domnule marchis. Aici nu s'au fAcut

www.dacoromanica.ro
 124

crimele la care te gindesti d-talsi pe care si noi le de-

-saprobAm. Aid noi am primit, in pace si trebuie s'o spu-
nem, cu multAmire.
GLASURI
Da, da, cu toatA multAmirea noastrA !
UN BURGHES (continua)

...Prefaceri pe care nu le-a fAcut nimeni, nici noi, nici

cei din Paris, ci care sint in spiritul timpului. A dispa.-
rut serbia pe cimpille Champagnei, iar in orase lega-
turile silnice din corporatii s'au desfiintat : fiecare e liber
sA ajungA unde-I ajutA puterile toate, si singure puterile
lui cele adevArate. N'avem de ce ne plinge. Ne simtim
'mai oameni...
DE ROCHEBRUNE
Mai ce ?
BURGHESUL
Mai oameni. D-voastrA care ati fost peste hotare nu
puteti simti, oricit de buni ati fi : ceva s'a schimbat in
inimile no-astre intliu, care cu vremea si curind-cu-
rind, sintem siguri, se va schimba in sufletul oricui.
Ni e mai greu, de sigur...
DE ROCHEBRUNE
Mai greu ? Dar de sigur mai greu ! Unde e ordinea
de odinioarA, unde e bielsugul ? Unde e banul cel bun
de pe vremuri ? Ce sint hirtiile acestea scoase pe care
se fAgAduiesc sume care nu se vor plAti niciodatA ? (cu
nprindere). Hirtii care represintA despoierea fArA niciun
drept a unei nobilimi care veac de veac a apArat aceastA
tarA si a condus destinele ei. A unui cler care, prigonit
si silit sä se ascundA pentru a indeplini sfintul sat] oficiu,
dacA nu voieste, cad nu poate, sA rupA legAturile indi-
solubile cu Roma, se roagA totusi in capele tAinuite, in
www.dacoromanica.ro
 125

oclaite ascunse, pentru salvarea i regenerarea Franciei

criminale...
UN PREOT
Asa este... Ne vineaza ca pe lupi... Dumnezeu sa-i
ierte pentru cit rat] ni-au facut, dar noi, noi pastram in-.
nainte si nu ni se poate lua ca un pacat amintirea
injuriilor nemeritate si a loviturilor salbatice.
GLASURI

Esti cetatean... Patria mai presus de toate... Jos Romal..

Jos casta supusa sträinului !

'DE ROCHEBRUNE
Inca o manifestatie ca aceasta si, cu toate ca Frances
eu Insumi si tot asa de Frances ca i cel mai bun dintre
d-voastra, a H silit sA arestez pe aceia cari, aici, se u-
nesc cu oamenii ticalosi pe cari cele mai drepte din re-
presalii Ii vor atinge, i hnediat...

UN GLAS INDIGNAT
Cu armeie prusiene... (ecou In multime).
DE ROCHEBRUNE

Cu armele legilimitafii i ale dreptului... Cu armele

care vor pacifica revolta contra Suveranului a carui per-
soana trebuie sa fie sacra... Dumneata urmeaza, i rapede,
cad avem de facut multe, multe i indata. Inainte de a
merge spre Paris trebuie ca in acest loc chiar, de care ma
tin prin atitea legaturi i unde mai ramln poate zidurile
arse ale castelului stramosesc, sa se vada ca nu e o
fagaduinta zadarnica...
UN GLAS INDIGNAT
Ameninprile ducelui de Brunswick...
www.dacoromanica.ro
126

BURGHESUL
Domnule marchis, eu ain isprAvit. VA rugAm sA cre-
deli cA noi nu sintem, orice s'ar zice in proclamatiuni
strdine...
DE ROCHEBRUNE
In teribilul rechisitoriu al moralei universale...
BURGHESUL
In proclamatiile pe care d-voastrA le recunoasteti ca
un Indreptariu al conduitei CI-voastre de patriot frances...
DE ROCHEBRUNE
Si declin orice pretentie la un asemenea titlu fiindcA
stiu prea bine cu cine 1-as impArti.
BURGHESUL
Cum voiti. Nu e cu sila. Dar vA rugAm, incA odatA
sA credeti cA noi nu sintem contra Regelui, contra Re-
gelui constitutional...
DE ROCHEBRUNE (rIzind cu hohot)

Regele constitutional... Regele constitutional... Dar cine

a fAcut din Ludovic al XVI-Iea, rege al Franciei si al
Navarei, regele vostru constitutional, cons-ti-tu-ti-o-nal
pentru top Francesii, fireste nu pentru cA a mostenit o
sacra si mare* coroanA, ci fiindcA 1-au vrut ei. L-au
vrut ei, cum voiti d-voastrA, burghesii, pe seful... cum II
ziceti acum ? A da, pe seful rnunicipalitAfii d-voastre, al
comunei. Dar bine, onorati cetAteni, sau cum voiti sA vA
cheme, uitati un lucru, pe care vi-1 poate aminti orice
pagina de istorie, orice petec de Witte din archivele pe
care IncA nu le-ati ars cu total, din patima criminalului
de a dispArea orice urmA din victima luf... Uitati cA se-
ful comunei d-voastrA nu e un uns pe frunte Qt1 mirul

www.dacoromanica.ro
 127

lui David, cA nu s'a coborit asupra lui harul ceresc prin

ceremonia sfintä care ea singurA clA Franciei un Suveran.
Regele constitutional ? Dar acesta nu inlocuieste pe cellalt,
pe care numai Dumnezeu II poate nimici cind ii iea viata
si-I coboarl in catacombele dela St. Denis, de unde puii
de nApircA ai republicanismului nostru vor vintura i ce-
nusa acelor cari prin istetimea si vitejia lor au intemeiat
aceastA tara. Regalitatea constitutionala, de creafune na-
tionala, nu e decit o mantie de fabricatie ordinarA pe
care ati aruncat-o peste herrnina unei rochii de incoro-
nare i care" se scuturA ca o bonetA rosie. Si-acuma eu
vin de aceia, numai de aceia aici, vin cum yin, cu cine
vin, da, cu cine vin si nu-mi pasA de orice-ati crede
In aceastA privinta ca sA inlAtur ceia ce trebue inlAtu-
rat si sA restabilesc ceia ce, in interesul omenirei inse§i,
al copiilor d-voastrA cari trebuie sA fie...
UN GLAS
Liberi !..
DE ROCHEBRUNE
Nu liberi, nu liberi ! Lasati frasa care v'a nebunit 11
supt care nu e nimic decit desordinea i crima. Nu ii-
ben i nenorociti. Ci fericiti, fericiti, fericiti, cu sau fArA
zdrentele voastre palate de singe in steag si in scufie.
Prin drept omenirea tinde spre fericire. Aceasta este, si
numai aceasta. Restul praf si furn... Ilusie, minciuna ! Si
price crima. e minciunA, orice element al ilusiei trebuie
sA lipseascA.
E, este cineva aici care poarta grija casei pe care o
numiti a Comunei ?
INTENDENTUL
Sunt eu.
DE ROCHEBRUNE
Ori dacA ai pus d-ta placardul acesta odios, causA a
www.dacoromanica.ro
128

tuturor nenorocirilor, in care scrieti drepturi luate din in

chipuirea filosofilor pentru ca pe temeiul lor nefilosofii
sl tulbure, sA ardA, sA ucidA, ori, dacA nu 1-ai pus, iti
cer sA-1 inlAturi. Imediat ! jos cu el ! Si odatA cu a-
ceasta sä se rupA i steagurile pe care nu le-a cunoscut
pinA acum nicio victorie.
GLASURI

Le va cunoaste mine.
DE ROCHEBRUNE
Vorbim noi pe urmA cu aceia al cAror cap e prea tare
ca s inteleaga i dreptatea lucrurilor i nevoia lor. Fie-
care o sA-si aibA timpul pinA vA yeti cuminti cu top..
DeocamdatA, d-ta fa-ti datoria.
INTENDENTUL
Datoria mea e sä le pAstrez. E ordinul Regelui si al
guvernului sAu, e cerinta constiintei mele.
DE ROCHEBRUNE

Soldati ai causei celei bune, faceti-va voi datoria !

(PrusieMi Inainteaal in mijlocul indignärii generale. Rup pla
cardul i sf1ie steagurile.)
DE ROCHEBRUNE
Acum and s'a fAcut ceia ce trebuia sA se fad i aceastA
casA a obstii burghesilor e purificatA de urmele unei rAs-
coale blAstAmate, al crii ceas de pe urmA a sosit, am
eu o misiune de indeplinit. Am pAstrat cu sfintenie in
rAtAcirea mea prin strAini acest steag al tuturor traditiilor
noastre, steagul alb al victoriilor francese, pe care nu I-a
pAtat niciodatA o picAturA macar din singele nostru... Pe
acest steag ii asez aici, asteptind ca Biserica, adevArata
BisericA a preotilor cari nu s'au umilit si n'au abdicat
innaintea revolutiei, sA- 1 binecuvinteze azi pentru ca bi-

www.dacoromanica.ro
 129

ruinta neapAratA a dreptului sl-i dea binecuvintarea de

mini. Si acum, cind printr'un semn vAzut se consacrA
biruinta principiilor sAnAtoase, sä strigam cu totii : TrA-
iascA Ludovic al XVI-lea, rege al Franciei si al Navarei"!
PREOTUL
Tr AiascA...
GLASURI

Nu, nu !
DE ROCHEBRUNE
Dar vä dati sama ce faceti prin tAcerea si oprirea
voastrA ? Eu represint coroana alAturi de aliatii ei... Am
scrisorile printilor de la Coblenz, cari vor veni la rindul
lor sA iea in stApinire teritoriul liberat... Ceia ce faceti
acum e un act de thalta &Mare. Astept. (Aceia§i tAcere.)
DE ROCHEBRUNE

Atunci, soldati, faceti-vA voi datorial ToatA lumea trece

dincolo. Ii yeti tinea supt pazA pinA li va veni rindul ju-
decatii. DeocamdatA- sint vinovati mal mari, aceia cari au
fAcut ca si aid ordinea consacratA a lucrurilor sA cadA
prin violenta (cAtre adiutantul sAu). Hubert, ai lista jude-
atorilor ?
HUBERT DE VILLIERS
Aceia pe care mi-ati incredintat-o la iesirea din lagAr?
0 am. Persoanele sint chernate si asteaptA. SA le fac sA
intre ? .

DE ROCHEBRUNE
Da, da, fArA zAbavA. Trebuie- sA isprAvim odatA cu
dinsii. Cu judecatA,' cu judecatg... Nu cu spinzurarea la
felinar, nu cu mAcelul veteranilor la portile Bastiliei, nu
cu sfisierea trupurilor Inca vii care se zbat in chinuri...
www.dacoromanica.ro
130

JudecatA dreaptA §i, fiindcA e rAzboiticivil, li crut spin-

zurAtoarea. Vor fi impuvcati la zidul citnitirului.
HUBERT DE VILLIERS
Dar comandantul prusian a dat un alt ordin !
DE ROCHEBRUNE (indignat)
Comandantul prusian ? Este un comandant prusian ?
PAcat ! Dar eu nu-1 recunosc, nu pot sA-1 recunosc. Acesta
e pAmint al Regelui Franciei 1 (I0 pune capul In mini). 0
Doamne, Doamne ! Doamne, pe ce di trebuie sA se facA
dreptatile tale ! (Reculegindu-se.) In sfir§it-, orice-ar fi,
oricine ar fi ne-om igtelege pe urmA. Se cade InsA
a des14, neted, fArA patimA da, fArA patirnA ! vi-
novatia fiedruia : sA Intre membrii consiliului.

SCENA a III-a
antra. trei nebili mai biltrini, episcopal, dot preoli)
Cei de sus, De St.-Oaguin, alt nobil
DE ROCHEBRUNE
VA salut, domnilor, ceasul rAsplAtirii a venit. Ati iqit
din chinurile anarhiei care indrAznia sA poarte gurnele.
acum compromis prin gurile care I-au rostit, al patriei...
RasuflAm din nou un aier care, dacA nu ar fi liber, e
macar curat. Totqi miasrne se pot ridica, uciga§e, atita
timp cit nu culegem gunoiul §i nu-1 ardem. D-voastrA
§titi unde e ingrAmAdit §'i-mi puteti spune.. Apoi riisurile
se vor lua... Le va lua cine are puterea. Nu, cine are
dreptul ! (care adiutant.) Conte de Villiers, ai lista acu-
satilor ?
DE VILLIERS
E aid, dar e necomplecta. Mi se spune cl mai shit
§i alp.
www.dacoromanica.ro
 131

DE ROCHEBRUNE
0 deplor, dar vor fi urmAriti i aceia. Incepem cu
oamenii ticAloV pe cari ni i-a designat de la inceput yin-
dicta publicA. Cete§te.
DE VILLIERS
MAcelarul Legros, desertorul FMchier, La Force, fArA
pfofesiune...
DE ROCHEBRUNE
Destul, sd-i aduci pe AVia. §i, pinA atunci sA con-
stituim, dupA ordinele printilor, care sInt aici de fatA (le des-
fAgcurA) Curtea... Cred cA presidentia:revine contelui de St.
Gaguin. VI-1sta sa venerabilà. meritele sale de vechiu mi-
litar, credinta sa fatA de Rege, suferintile sale ni-1 de-
signeazA... Conte, luati-va locul.
DE ST.-GAGUIN
11 ieau, dar nu fArA strIngere de inimA. 11 ieau fiindcA
nu mA pot refusa ordinului printilor. II ieau fiindcA sper
sA pot face a birui pAreri mai moderate. SA §tii, marchise.
care n'ai fost aici in acqti doi ani din urmA, cA n'ai a
face cu aparente care se inlAturA cind vrei i nici urmA
nu rAmine din ele, d cu ceva mult niai puternic. Cu vointa
unui popor. CA e scopul bun sau rAu, cA metodele ant
Sau nu condamnabile, cA pe lingA multA rAutate este mai
multA prostie, poate fi adevArat. Dar sA çtii cA poporul
vrea aceasta i cA nu-1 putem aduce inapoi. CA e trist,
e trist, dar a§a este vointa lui. El se sacrificA pentru ce
crede cA este mai bine ci mai frumos... Ce-i putem noi
face?...
DE ROCHEBRUNE

MA 1nchin acestor consideratii oneste... Vor fi- ci altii

de altA pArere. Eu cel dintAiu. Ideile nu le are toatA lumea,

www.dacoromanica.ro
 132

iar simulacrele de idei eu le desfiintez; dacA e nevoie, si

odata cu capul care le poartä.
DE ST.-GAGUIN
Te fac atent, marchise, cA i ceilalti judecA ap...
DE ROCHEBRUNE
Da, insA ei n'au dreptul...
p4. ST.-GAGUIN
Este in adevAr o deosebire : hirtia pe care e scris
dreptul la care se referA ei este mult mai nouA. Dar in
sfirsit procesul II vrei d-ta, II vreau printii, ii vrea o.
ce greu mi-e s'o spun! comandantul prusian...
DE ROCHEBRUNE

Aliatul nostru...
DE ST.-GAGUIN (stApAnit)
Da, aliatul nostru. Atunci sä incepern. Poate-i mai bine
el shit si en aici. SA intre.
SCENA a IV-a
Aceiasl. Legros si alfi doi
DE ST.-GAGUIN

Cetateni...
DE ROCHEBRUNE

Acest titlu ?
DE ST.-GAGUIN
A Intrat in obisnuintA... E fArA voie... Veti ierta, dom-
nule comandant al...
DE ROCHEBRUNE
Al represiunii legale si necesare...
www.dacoromanica.ro
 133

DE ST.-GAGU1N
Sinteti chemati a raspunde pentru partea pe care ati
iunt-o la schimbarile din urtnt pe care, in lipsa Regelui...
DE ROCHEBRUNE

Considerat ca neliber...
DE ST.-GAGUIN
Tocmai considerat ca neliber, printii le declara crima
scle inalta tradare. Noi formam tribunalul. D. comandant
si-a luat rolul de acusatbr. Marturi sint...
DE ROCHEBRUNE
Nu e necesar. Ar fi greu de adus. Noi sintem in mars
spre Paris. Trebuie sä lasam in urrnA orase pacificate si
'there... In loc de marturii orate avem plingeri scrise,
avem constatarile facute la fata locului...
DE ST.- GAGUIN
Credeti ca ajung ?...
DE ROCHEBRUNE
Trebuie sa ajunga... Sintetn iu stare de razboiu. Pro-
cedurile noastre sint nerabdatoare...
DE ST. GAGUIN
Acusatul Legros e intaiul pe lista. D. adiutant indepli-
neste functiunea de grefier.
DE LA VRILLIERE

Da. (Cetqte hartiile lui). Legros, la cele d'intaiu stiri

venite din Versailles despre resistenta asa-zisei Adunari
Nationale, a agitat breasla lui si a inrolat ucenici de ma-
celarie pentru a schimba cirrnuirea_ orasuIui. In August,
cind drepturile feodale au fo it desfiintate, cu atita pa-
guba pentru mosteniri legale si drepturi intangibile, a
www.dacoromanica.ro
134

condus pe teranii cari au distrus arhivele V au dat foc-

castelelor, la Fert&Chalons, la Vieilleroche, la Rochebrune...
DE RoCHEBRUNE
A§a? Ha Roehebrune... i la Rochebrune... Au ars la
Rochebrune... La mine, la noi... Mai e ceva ?... Lucrurip.
oameni ?
DE ST.-GAGU1N
Cunosc casul. A famas o aripa din castel...
DE ROCHEBRUNE
i cei din launtru?...
DE ST.- GA GUIN
S'au ImprAViat... StapIneste-te, Inarchise... Nu se Vie-
unde stilt_ Dar batrina d- tale mama...
DE ROCHEBRUNE
A!
DE ST.-GAGUIN

... locuia Inca Inteo odatta din partea salvata a.

frumosului castel...
DE ROCHEBRUNE (catre Legros).
A, canalie, a, tilharule, a, miserabile ! N'ajunge atit !
La stilp, la stilp !
DE LA VRILLIERE
Imi Ingaduiti sa urmez (ceteoe). Pe urma, cInd s'au zvo-
nit pornirile criminale din Octombre, In acela0 Versail-
les, numitul a strigat pe piata d'innaintea catedralei : La
moarte Austriaca, flättinzitoarea poporului", facindu-se
astfel vinovat de les-maiestate. A participat in frunte la
toate ap-zisele serbäri cettleneVi, nationale V patriotice,,

www.dacoromanica.ro
 135

care erau numai un mijloc de-a escita pAnA la delirul cri-

mei suflete simple. lar, dud MaiestAtile Lor au fost o-
prite In calea spre adApostul sigur la care aveau dreptul
iti mijlocul trupelor lor credincioase, a cerut, inteo adu-
nare anume strInsA pentru aceasta, proclamarea Repu-
blicei.
DE ROCHEBRUNE (aprins)
Plutonul de executie, plutonul de executie !
DE ST.-GAGUIN
Trebuie sl vA fac sA observati cA acusatul are dreptul
.s1 se explice. VorbeVe, Legros.
LEGROS (1Ini?tit).
CetAtene...
DE ROCHEBRUNE
emu admiteti ?
DE ST.-GAGUIN
Cum aveti intentia sA-1 ImpuFati, oricare ar fi pArerea
noastrA...
LEGROS
Cetatene V cetAtenil Progresele pe care le-a fAcut filo-
sofia au fnlAturat intunerecul in care trAim cu totii... Ne-
am luminat prin gazetele pe care le scot cetatenii pa-
WO pentru a ne lAmuri asupra drepturilor noastre...
DE ROCHEBRUNE
Otrava, auzi otrava ! Ah ! de i-aV putea avea pe aceial
.i-i voiu avea... li voiu avea la Paris...
LEGROS
Ap fiind, eu am crezut V cred V acuma, cA noi sintem
trAdati...
www.dacoromanica.ro
 136

DE ROCHEBRUNE
De cine ?
LEGROS
Tradati de doi ani intregi de Regele constitutional, pe
care-1 atita prin rnesagii secrete trAdAtorii dela Coblenz....
Si dovada o am in aceia cA, dacA ei slut adusi azi in-
naintea ci-voastrA, la usA sint soldatii prusieni.
DE ROCHEBRUNE
Asa ? Soldatii prusieni 1 Ei bine, sA vie soldatii pru-
sieni ! PinA cind asemenea insole* ? Si le ascultati ?
D-ta, conte, care ai zece rinduri de strAmosi fideli Regelui
care se insulta. aici : Tradator Regele ? Sfinta persoana a
Regelui ? LasA ca-ti arAt eu tie ! Nu mai e niciun tri-
bunal ! Tribunalul sint eu, in nurnele printilor, in uumele
Regelui. Eu ii condamn ; dacA nu e nimeni sA-1 execute,
11 execut eu... Plutonui de executie! (CAtre la Vrilike.) In
puterea mandatului mieu discretionar, li ordon sA-1 cliemL
LEGROS
Sint gata sA mor pentru ideile mele,..
DE ROCHEBRUNE
El, idei! (Ride.) Tu idei... BrutA !
DE ST.- GAGUIN (rece)
Noi ne putem retrage !
DE ROCHEBRUNE
Nu, un moment, inr a un moment, Am fost violent...
Scusati... Dar e prea tare ! Eu nu pot rAbda! Cuvintele
miserabilului au sträpuns carnea mea ca niste cutite...
Stati : s vedem... Poate continua.
(Da la Vrillière apare)

www.dacoromanica.ro
 137

DE VRILLIERE
Domnule marchis, as clod sA vA spun ceva in deosebi.
DE ROCHEBRUNE

MA iertati... Un minut de conversatie particularA... Vre-

-on amAnunt militar... (cdtre adjutant). Ce e ?
DE LA VRILLIERE
AceastA scrisoare a ducelui de Brunswick__ Revolutio-
narii taie pAdurea dela ChAlons prin cinci drumuri. Du-
cele se retragK., Ne retragem !
DE ROCHEBRUNE

Ne retragem unde ?
DE VRILLIERE

PinA peste hotar...

DE ROCHEBRUNE

BlAstAm, bldstAm ! (cAtre cei de fatd). A, ii iertAm pe

Astia... VA rog sint chestii urgente, secrete, de cea mai
mare importanta.... VA rog a trece dincolo... Conte, mA
sensati. (Curtea i acusatii pleacd.) Ce nenorocire, ce ne-
norocire !
(Chinuit) i d-ta, d-ta te duci cu ei ?
DE LA VRILLIERE

Dupl ce am fAcut aici.. Si chiar dacA n'am fi fAcut

nimic...
DE ROCHEBRUNE (hotArlt)
Eu,' mA Intelegi ?, nu ! Am fAcut destul... Mai mull de
cit se poate... 0, mai mult... SA mA intorc inapoi acolo...
Eu invins, gonit cu strAinul... Nu, nu, nu! Cu strAinul
pentru causa dreaptA se merge innainte ! Innapoi, nu!
Doar si eu sint un Frances. SA rdmin aici ?
www.dacoromanica.ro
13a

DE LA VRILLIERE
Pentru a muri ?
DE ROCHEBRUNE
Sper ca nu. Pentru a lucra in ascuns... Trebuie sA mai
fie oameni de bine... Pentru a invinge, a organisa... Pen
tru a birui...
DE LA VRILLIERE
Pentru a expia !

SfirOtul actului al 111-lea

www.dacoromanica.ro
 ACTUL AL IV-lea
(Cripta bisericii dela Chalons. Grup mare de credincioqi. Preo-
'WI Ispraveste.)
Preetil, De Montmlrall, mulilme
PREOTUL
Domine, salvum fac regem nostrum Ludovicum.
GLASURI (fervent)
Amen, amen!
DE MONTMIRAIL
PArinte, q dori ceva.
PREOTUL
De §i slujba nu-mi ingAduie sl rup sacrele formele
nici pentru cea mai strigAtoare durere omeneascA, totuli
ap sint vremurile azi §i atit de neprevAzute sint neno-
rocirile pe oameni, pe fratii nb§tri francesi, incit, cerin-
du-mi iertare lui Dumnezeu, ingaduiu cuvintul desperArii
tale.
DE MONTMIRAIL
Sint tatAl a trei copii voluntari cari luptA cu Prusienii
In pAdurile de la hotar...
ALTE GLASURI (cu indignare)
Supt steagul tricolor !

www.dacoromanica.ro
 140

DE MONTMIRAIL

Supt steagul apArArii nationale, si nimeni nu poate spune

cA (se rldicl) bAtrinul conte de Montmirail nu are pe inima
sa si pina la moarte intipArite cele trei flori de crin ale
Regelui...
ALTE GLASURI (entusiast)
TrAiascA Regele !
DE MONTMIRML
Si de-aceia, cu durere de pArinte si de patriot...
GLASURI

De patriot !
DE MONTM1RAIL

De patriot al jertfei si al increderii, fratilor, rog pe

pArintele ca, tinfnd samA de ce primejdii ne ameninta, pe
cei buni si pe cei rAi laolaltA, sA adauge la rugAciunca
care invioreazA sufletele, 0 patria...
GLASURI

Patria, nu Republica !
DE MONTM1RAIL
Da, da, patria.
PREOTUL
AceastA rugAciune este si in inima mea. Si de aceia
WA. covAire, cerfnd si eu iertarea de unde trebuie, voiu
face-o. (Relulnd solemn).
Domine, salvum fac regein nostrum Ludovicum.
GLASURI (aprins)
Amen, amen !
PREOTUL
Et salvam fac patriam nostram.
www.dacoromanica.ro
 141

GLASURI (nesffr§itc)
Amen, amen, amen, amen I

(Preotul se desface de hainá.)

PREOTUL
Si acuma, cind IncA odAtA" n jalea noastrd cea nesffr-
itd ne-am rugat singurului sprijinitor al dreptdtii care
zace astAzi in inimile noastre chinuite, dupd ce am fAct.t
ca odinioard crqtinii in catacombe jertfa singelu dumne-
zeiesc, atunci cind zilnic curge pe strAzi, In temnite, pe
cimpiile de luptA sIhgee cel tnAi scutnp al acestei jeri,
sA ne adundm ca de obiceiu pentru a vedea cum putem
salva pe cei amenintati, cum putem ajuta pe vdcluvele
orfanii celor morti, cum putem noi in§ine sd ne add-
postim innaintea furtunii, cum s'ar pregAti ziva cind din
nou cu totii am fi Men pi fethip.
Rog pe aceia cari nu fac parte din comitetul secret, a
edrui fiintd trebuie ascunsl cu eta mai- mare grijd supt
biAstdmul pe care l-am rostit contra trAdAtorilor, sA ne
lase singuri. Vor simti efectul mAsurilor pe care le ludm
pentru toti. (Publicul se duce !met, foarte miacat.)

SCENA II-a

Preotul, uernbrii comiletului secret.

PREOTUL
FiincicA ati dorit ca Biscrica sd presideze consfAtuirile
noastre, ieau acest loc care, In circumstantele de fatA, nu
e decit acela al celei mai mari primejdii. 0 primesc asupra
capului mieu i doresc ca ea sd fie crutata ajutAtorilor
no§tri... Suntem aici cu totii cei ce-am luat asupra noastrd
sarcina care in fiecare clipA ne pune inaintea rnortii.
www.dacoromanica.ro
142

GLASURI
Toti, earl de aceia cari /titre dorinta lor si aceastA
adunare au gratiile unei Inchisori i afarA de bAtr1nul
conte de St.-Gaguin...
PREOTUL
Pentru odihna sufletului druia sl ne rugam cu totii.
Ce om, ce dint ! Dar e sikur cA s'a prApAdit? i In ce
fel cumplit !
UNUL DIN ASISTENTI
E sigur, o cIt de sigur I Se isprAvise adunarea che-
matA de nenorocitul care a deslAntuit prin copilAria lui
rAsbunAtoare, prin neprevederea lui, fatalA pentru atita
lume...
UN GLAS
El, unde-i ?
ALT GLAS
Cine poate sti ! Din ziva aceia nu I-a mai vAzut ni-
meni... i au trecut douA sAptAmini...
ASISTENTUL
Omul pe care-1 credeam allturi de noi dispAruse, fArA
un cuvint de indrumare, de sfAtuire, fArA o intelegere cu
noi. AfarA, de-odatA sunarA trimbitile strAine, grAbite,
striate de chemare. Sold* invasiei cari pAziau casa de
adunare a oraplui le urmarA imediat. La capatul astep-
tArii indelungate ne-am hotArit sA iesim spre a vedea ce
se petrece. BAtrinul ne-a oprit in loc. S'a gindit cA vrista
lui, faptele bune din care e alcAtuitA toatA viata lui, nu-
mele lui mare si curat 11 pun la adApost de orice pri-
mejdie. A deschis up cAtre suburbii, i atunci...
GLASURI

Atunci ?
www.dacoromanica.ro
 143

ASISTENTUL
Atunci am zarit cu top haosul sälbatec ce era in strada
si care lamuria zvonul infernal care venise pill la noi.
Un Prusian care intirziase la apel, ratacit, beat, care i-o
fi fost gresala si pacatul, inainta supt lovituri... Siroaie
de singe curgeau din ,.capul spart. Un ochiu ii atirna pe
obrazul minjit... Multimea, in fruntea careia erau tocmai
acusatii adusi inaintea noastra si innainte de oricare Le-
gros macelarul, pe care amenintarea de- o clipa-1 prefa-
cuse inteo flail, lovia nesatioasä peste palaria de uni-
forma zdrobita in capul fara. aparare... Sunau loviturile
sec in os... Si, cind contele [paten.
GLASURI

Cind contele...
ASISTENTUL
Cind contele batrin se vazu in prag, a trecut asupra
valului de furie un urlet de parca s'ar fi cutremurat din
temelie zidurile catedralei si puteri dracesti ar fi vijiit
din adincuri la suprafata infiorata a pamintului. Pe dinsul
nu 1-au chinuit... 11 urau prea mult pentru aceasta... 11 urau,
nu ca om, cad cine 1, ar fi urit in aceasta insusire, ci ca
presedinte al consiliului razbunatorilor... Cu o lovitura de
topor 1-au doborit... Dar Dumnezeu i-a ingaduit ca in ge-
nunchi sa-si faca rugaciunea de pe urma si a murit astfel
ca un martir si ca un crestin... (AcliocA emotie.)
Si, pe cind o parte din multime impingea inainte, cu
pumnii, cu betele, fantasma singerinda a soldatului strain,
altii se napustiau asupra celui care zacea in singele lui.
Unii ca sa.-1 fure, altii ca sa caute documentek pe care
credeau ca le ascund buzunarele fui. i au esit numai
scrisoarea a aril copie am putut-o cistiga.
GLASURI
S'o ascultam 1

www.dacoromanica.ro
144

ASISTENTUL
lat-o... (Cetqte.)
Cind se cere aceasta iubirii rnele pentru ordine si de-
votarnentului Mieu pentru Suveranul in cultul caruia am
crescut si supt steagul caruia am servit cincizeci de ani,
avind pe trupul mieu zece urme de rani capatate in sef-
viciul Regatului, eu nu ma pot da in Mud de a lua parte
la o judecata in care mita de aproapele ratacit e punctul
intaiu, iar pe urma pedeapsa ce ar putea veni pentru a
da o satisfactie moralei publice de mult jignite. Dad as
lipsi eu.de la invitarea Imputernicitului printilor, as fi in-
locuit prin altul mai putin stapinit de legile sfinte ale
iertarii. Fiindca insä, in vremile ce curg, eu nu sint sigur
de soarta razboiului care s'a deschis si fiindca in adincul
inimii mele doresc, da doresc, ea ducele de Brunswick
sa fie invins, caci blästamat sa fie oricine pentru oriee
calca in arme pamintul Franciei, si fiindca eu cunosc prea
bine ce crud isi razbuna multimea pe cine-1 crede ca-i
este dusman I..
GLASUR I

Ce prevestire!..
ASISTENTUL (urmeazA)
De aceia las aici in doua rinduri vointa mea, dad as
-fi sa mor. Averea mi- a fost expropriata, fiii miei slut pe
cimpul de lupta. Daca ei vor trai, li recomand credinta
fall de Rege si Patrie si mund pentru a-si agonisi traiul
ca simpli cetateni intr'o Frani/. pe care o doresc Ebert
WA de crime, care sint purtatoarele sclaviel. lar, daca
Dumnezeu i-ar reclama la sine in tinereta si totusi s'ar
regasi sau restitui ceva din averea mea Insemnata cu
de-amanuntul la notarul Loys, asa cum era in lulie 1789,
las totul pentru vaduvele si orfanii nobililor cari au su-
ferit de pe urma revolutiei. Dar fac o exceptie pentru
www.dacoromanica.ro
 145

*rudele emigratilor cari nici n'au stiut sA sufere si fac

astAzi pe altii sA sufere pentru causa lor."
GLASURI

SA-1 odihneascA Dumnezeu pe acest om nobil si sfint !

PREOTUL
SA ne rugAm in fiecare zi pentru acest suflet de martir
al causei celei mai drepte. Dar sa ne gindim la cei vii.
Citi sint in temnita ?
_

UN GLAS
Toti membrii tribunalului...
. PREOTUL
Vii incA ?
GLASURI

Cine poate sti ! Se strecoarA in temnita agenti cari sint

niste cAlAi. leri seara s'au auzit tipete...
PREOTUL
La familiile lor sA ne gindim. Eu am adus la surorile
Misericordiei care, schimbate in haine, au douA odAi la un
-Oran din margine doi copii ai lui Saint:Albin, cari, parasiti
de tatA, si fArA mamA de mult, iesiserA in stradA si ar
fi vrut sA cerseascA, dar nu stiau cum...
UNUL DIN ASISTENTI
Mama bAtrinA a lui Hulot a murit la vestea cA fiul
ei e arestat. M'au instiintat vecinele. Nu erau bani in
-casA. 0 ingropAm azi din banii ce i-a adunat...
ALTUL
Sotia lui St.-Allier e la mine. Am ascuns-o ca femeie
de serviciu. Si -cu minile ei albe, cu fata ei de Inger, abate.
www.dacoromanica.ro
146

Incep a o Una.. A trebuit s'o pun sA spele scArile

Innaintea tuturora... Ba Inca, atunci cind o megerA urla
contra marchisei, pe care o gicia, m'arn fAcut cA o
mustru si cA vreau s'o lovesc.
GLASURI

Doamna de St.-Allier !
(Usa se deschide.)
PArinte, e cineva afara. Pare foarte turburat. Cere sä
fie admis cit de putin. Un minut... Macar sA vorbeascA
Reverentei Tale...
GLASUR I

E primejdios. SA vedem cine-i. i, oricine-ar fi, sA vie-

aici Inaintea tuturora !
PAZNICUL
Stie lozinca : Valmy si cocarda alba... AratA until dintre
al nostri... Are ochi cinstiti...
PREOTUL
DacA-i dam drumul, nu ni poate face niciun rAu. Eu
n'am haina rninisteriului mieu. Am pArea cA ne-am strIns.
pentru vre-un interes. SA intre!

SCENA A V-a
Aceia0. De Lorde, De Parabère, De Rochebrune
DE ROCHEBRUNE

Nu e nimeni altul decit mine...

PREOTUL
D-ta, d-le marchis, ce cauti aici ?
DE ROCHEBRUNE

Locul mieu si dreptul mieu.

www.dacoromanica.ro
 147

DE LORDE
Locul d-tale era Intre acei cu cari ai venit. Te gAsesti
nteo adunare regalistA. Cu toate acestea nu e aid unul
singur, intelegi d-ta, unul singur, care ar voi sA fi fAcut
ceia ce ai fAcut d-ta, ceia ce poate si acum, dupA groza-
vele urmAri pe care le-ai adus asupra noastrA, ai fi gata
.sA mai fad, lea si ceteste scrisoarea omului pe care prin
mandatul printilor 1-ai fAcut presedinte al unui tribunal
de rAzbunare. Vei vedea ce Inseamnä a fi credincios Re-
gelui li a rAminea totusi alAturi de Patrie.
DE ROCHEBRUNE
HotArIrile mele nu le cer de la nimeni declt de la cons-
Uinta mea. Constiinta mea,nimic nu recunosc, mai presus
de &him. Drumul mieu, luminat de gindul mieu. ZA-
darnic proiectati asupra lui umbrele temerilor voastre lase.
N'am nimic de retractat, dar am ceva de cerut...

DE PARABERE

De cerut de la noi dupä tot ce s'a intimplat ? Du-te si

cere de la cei urmAriti cari-si cautA scAparea in pAduri,
de la cei cari zac in temniti, du-te si cere de la mortii
pe cari i-au tilt pe strAzi rAzbunAtorii rAzbunArii d-tale !

DE ROCHEBRUNE
Si ce vreti d-voastrA, vlAstare vestede ale marii nobli-
mi luptAtoare, care prin lupte si-a cistigat drepturile, le-a
mentinut si le-a apArat ? SA Ingenunchem Innaintea ban-
dei lacobinilor ci sA li spAlAm cu steagul alb fArA prihanA
picioarele pline de singele martirilor ? Asta o vreli ? A-
tunci, dacd nu aflu loc !titre aceia pe cari mi i-am crezut
lovarAsi chemati pentru a apAra cele mai sfinte drepturi,
,ce-m1 ramble mie ?

www.dacoromanica.ro
148

PREOTUL
Nu ceartA, nu ceartA: ne aud gall bestiile care bl-
nuiesc de mult ce se petrece aid. Destul singe s'a vArsat
si pina acum si prin grese1ile noastre ca si prin fatali-
tatea de neinlAturat a soartei. Dar, marchise de Roche
brune, d-ta care esti...
DE LOCHES (violent)
Care esti desertorui trAdLrii...
DE ROCHEBRUNE (pune mina pe sabie)
Eu ?
PREOTUL
Sabia tine-ti-o ! Tine-ti-o, marchise ! Nu mai ucide cri
dinsa de-a dreptul, dupA ce prin enormitatea pAcatului
d-tale ai ucis. Sterge-o, sterge-o necontenit. S'o razi de
granitul stincilor, si tot va rAminea pe dinsa singe, cum
tot rusine va rAminea pe. fruntea d-tale. Sabia unui nobil
frances nu se va incrucisa decit cu a cui n'a purtat-o
niziodatA alAturi de steagurile strAine. Tine-ti sabia,
marchise !
GLASURI
Si Ilu intelegi dumneata cA esti de prisos aici ?
DE ROCHEBRUNE (zguduit)

Ce-mi vorbeste din toate glasurile acestea ?

UN GLAS
Nimic decit osinda constiintei d-tale. Esti dator sA i te
supui.
GLASURI

Da, da! Marl cu dinsul !

www.dacoromanica.ro
 149

PREOTUL
Dad. as fi in locul d- tale, marchise, eu as sti bine ce
cale-mi ramine. 0 cale singura ! As deschide mare usa
aceia, as trece pragul portii, m'as infa tip multimii. I-as
spune cine sInt, ce am Mcut. I-as spune mai mult, daca
vrei : i-as spune si ce-am vrut. Sa ma judece ei, fiinda
altcineva nu se afla sa ma judece si, daca gloata aceia
cere a varsat singele pentru d-ta, vinovatul, raspunzatorul,
ar cere sa platesd cu singele mieu, as face-o. As face-o,
Mil durere, fail nicid parere de rau. Cu sIngele Min-
tuitorului s'au räscumparat pacatele cele vechi ale ome-
nirii; pacatul care ar fi fost numai al mieu, cu sin gele
mieu I-as plati si in'as rascumpara...
UN GLAS
Sus potirul singelui, marchise !..
DE ROCHEBRUNE
0 voiti ? Eu nu sunt un las... Un vinovat, poate ; um
las, nu.
Ma duc !..
(se indreapta.)
Nu ! Eu nu mai aIll puteri, eu nu mai am o tart
Dar o credinta am si am un cuib. II voiu gäsi chiar intre
ruinele castelului. Acolo voin astepta, fiindca n'a murit-
credinta mea, a oamenii cari trebuie sa poarte steagul cel
bun au sa Invie !
PREOTUL
Noi ne vom ruga ca ispasirile si-ti fie usoare, si scurte
suferintile. (De Rochebrune pleaca spre poarta.)
CEI DE FATA (spontaneu)
Traiasca Regele 1 Traiasca Frania !
SfilIitul actului al IV-lea.

www.dacoromanica.ro
 ACTUL AL V-lea
(0 sala prädatA a casteluluf de Rochebrune)
Roehebrune, un servitor

ROCHEBRUNE

Aici era galeria strAmosilor... Nimic n'a mai rAmas....

Nimic.,. Ba da, uite jos portretul lui Henri de Rochebrune....
SArmane strAmos ! SA fi scApat tam de dusmani, sA fi
vArsat singele tAu nobil pe atitea cimpii de luptA pentru
ca pe urmA nobila ta figura sA fie sfisiatA de cutite si pinza
de maestru sA serveascA drept stergatoare a labelor care
au profanat sala de onoare a familiei noastre... Numai in
mormint vei fi aflat linistea de care nu s'a invrednicit
frumoasa infatisare a trAsAturilor tale...
SERVITORUL
Nu, domnule, nici acolo... Oasele d-lui maresal au fost
desgropate si zvirlite in drum... Era o jale si-o rusine,
d-le marchis... 0 mare rusine... Unele femei plingeau...
De ce sA se facA revolutie impotriva mortilor ?... Pentru
cl nu-i puteau omori din nou, sa umble in cenusa stro-
pita cu aghiasmä i acoperitä de binecuvintAri? E pAcat t
DE ROCHEBRUNE
Si mormintele I Si mormintele ! Ah ! bestif ticAloase !...
Mai e spinzurAtoare in margenea satului ?... Mai e ?... Ii

www.dacoromanica.ro
152

voiu dace acolo cu grArnada, ca o cireadA de vite tur-

bate, cArora Ii sfArimi capul cu mAciuca... Biserica fru-
rnoasA...
SERV1TDRUL

ArsA, d-le marchis, pinA'n ternelie... Si pAginii Astia se

lipsesc de lAcasul sfint... Pe preot au cAutat sA-1 ucidA,
cA nu voia sA facA jurAmint dupA legea cea nouA... Ni-
meni altul n'a vrut al vie in locul lui. Zice cA nu e voie
-de la Roma. Cine ar indrAzmi sA ieie locul preotului ce-
lui adevArat e afurisit, si se tem...
DE ROCHEBRUNE
Si nu va veni odatA pedeapsa pentru toate aceste lu-
cruri ? Nu se vor rAzbuna o iatA ideile drepte, causele
juste, sentirnentele cele mai firesti impotriva dArirnAtorilor,
tAciunarilor, asasinilor i profanatorilor ?..
SERVITORUL

Ei, domnule marchis, o sA treacA multA vreme pinA

atunci... Lumea e indirjitA rAu... SA te fi stiut pe d-ta
cine esti, te rupeau in bucAti... ZAu te rupeau in bucati,
cum te vAd si cum mA vezi... E cumplitA fiintA ornul care
si-a iesit din fire... Eu as zice cA ti-ta ai fAcut rAu de-ai
venit... Vremea domnilor n'a venit incA. Eu sint bAtrin si
poate nici n'o s'o apuc, cA, de venit, vine...
DE ROCHEBRUNE
§i n'atI auzit nirnica de pedeapsa care se pregAtia ?
De apropierea rnintuirii ? i nu s'a incrincenat carnea
pAcAtosilor cari trebuie sA stie cA-i paste pAcatul lor ?
SERVITORUL
E, domnule marchis, dacA ai sti... Oamenii nu mai
sunt cum au fost. A intrat in ei dracul, si nu se tem de
mimic. SA crape pArnintul supt dinsii, ei se uitA fArA cu-
www.dacoromanica.ro
 153

tremur i pina in fundul cel negru al ladului. Cind, dAu-

nazi, se auzise ea vin Prusienii
DE ROCHEBRUNE (multAmit)
Deci s'a auiit ? S'a auzit deci ?
SERVITORUL

Da, s'a auzit. Si nu s'a speriat nimeni. Ba, claca-mi

dati voie sa va spun, cind au aflat ca alAturea de dinsii
sunteti d-voastra, seniorul lor.,.
DE ROCHEBRUNE
Era bine, asa-i ? Era bine ?
SERVITORUL
Pe tot ce mi-i mai drag pe lume, pe credinta ce ti-o
datoresc d-tale, nu era bine. Fereasca Dumuezeu, nu era,
bine !
ROCHEBRUNE (indignat)
d-ta ? Pina aici ? Pina aici ? Aici, la mine ?
SERVITORUL

Nu era bine. De ce sa amestecam noi pe alfii in du-

rerea noastra ? De ce sa ne sprijinim, cind lunecam, pe
umerii cui ne-ar voi in fundul prApAstiei ? Vorbesc si eu
asa ca un prost. Daca s'ar fi facut asa, mai traia oare
tara asta pina acum ? Si vrei si d-ta mai ales d-ta,
care esti ce esti, Cd tam aceasta sa trAiasca. Vezi d-ta,.
de aici din sat au plecat cinci MeV, cinci copii. Nu ka
chemat nimeni, asa h-a venit lor sa se duca... Steagul
tricolor e frumos, dotnnule, cel mai frumos steag de pe
lume ; sA-1 vezi d-ta... E si acolo sus...
DE ROCHEBRUNE

Pe ruinele castelului mien ! Ma; trebuie aceasta injurie

www.dacoromanica.ro
454

supremA : sA-1 vAd ridicat pe ruinele singeroase ale in-

cendiarilor si ucigasilor, pe crenelele de unde ai miei au
luptat pentrm patrie... SA-1 dea jos, acuma sA-1 dea jos!..
Nu-1 sufAr...
SERVITORUL
SA ma ierti, domnule marchis ; eu nu-1 dau jos. E fru-
-mos, d-le marchis... E frumos si pentru cA IuptA in umbra
lui cei cinci copii ai nostri si al mieu, d-le marchis...
DE ROCHEBRUNE
Al d-tale ?
SERVITORUL
Al mieu. Nu m'a intrebat ; s'a dus. Vorba e cA s'a
Aus. El e acolo departe, supt steagul tricolor. Trag cu
pusca inteinsul si'n ceilalti patru... Ghiulelele de tun se
sparg in calea lor, si ei sint, d-le marchis, in tar& lor,
.pe pAmintul lor... Pot eu sA fiu impotriva steagului tri-
-color ? ZI d-ta, pot ? Un lucru e bun sau rAu pinA ai
-pus singele d-tale inteinsul, si eu singele mieu 1-am pus.
L-am pus, si s'a sfirsit.
DE ROCHEBRUNE
L-ai risipit. PAcat de singele cel bun !
SERVITORUL
Bun, rAu, al mieu e. Si poate cA acuma, cind vorbim
moi, el se varsA pentru steagul tricolor. Si cine-1 varsa,
iartA-ml, stApine, sunt Prusienii d- tale. Si eu urAsc pe Pru-
sieni, ii urAsc din toate puterile sufletului mieu, in numele
,copiilor miei si al copiilor Franciei...
DE ROCHEBRUNE (scurt)
.Si numele Regelui, ce-i ?

www.dacoromanica.ro
 155

SERVITORUL
Noi suntem oameni pro§ti §i mi-e milA de copiii no§tri
li de tara pentru care luptA.
DE ROCHEBRUNE
Dar cind voiu scApa eu oare de aceastA prigonire ?
Toate puterile Iadului s'au unit ele oare impotriva mea ?
E pe urma-mi o stafie care cere ispasirea ce mi s'a stri-
gat in MO ? Sint eu osindit sA pier pentru o causl care
e a mea pina la sfir§it §i pentru care nu pot avea macar
mingiierea de a muri in fata unor du§mani vrednici de-
mine ?
SERVITORUL (iute)
Domnule marchis, pAziti-vA aici ! De mult lumea ar
vrea s1 vA aibA in mini. VA ur1sc toti.
DE ROCHEBRUNE (Incet)
Cu toate binefacerile mele, m1 ur1sc ?
SERVITORUL

Da, vA urAsc, §i cu citA patimA I.. Imi yin lacrimile in,

ochi cind vorbesc, dar a§a e. V'ar vrea mort pe d-voas-
trA care ati stat in bratele mete... Un om a§a de bun....
Acuma, dacA ar §t-i cA sinteti aici §i mi-e fricA de a-
ceia cA vor afla, cA poate au §i aflat. , v'ar sfi§ia. Eu
zic un lucru : Dumnezeu mA §tie a a§ vrea sA vA v1d
in ceasul mortii mele, dar mai bine ar fi poate sA plecati....
DE ROCHEBRUNE
SA plec unde ? Clae mA vrea ? MA vrea cu ce cred,
cu ce-am fAcut ? Poate maica mea pribeagA ; dar uncle-
sA §tiu gasi pe maica mea ?
SERVITORUL (uimit)
Dar cum, d-le marchis, nu §titi cA doamna Mina
e aici ?
www.dacoromanica.ro
156

DE ROCHEBRUNE (cIlduros)
Aici, in aceste ruine, In aceasta pustietate, in aceasta
primejdie, mama ? Dar n'as mai fi intrebat dad stiam.
SERVITORUL

Aici. (Aratd cu mina sus.) In virful turnului pe care flä-

carile 1-au lins la temelie si-au crapat statuile, de-si fac
cuibul cioarele In ramasitele lor, acolo stA biata, sfinta
-doamna, si asteapta.
DE ROCHEBRUNE
Asteapta. Pe mine ma asteapta ?
SERVITORUL

As minti daca as spune ca pe d-voastra. La inceput

plingea mult, plingea zi si noapte in odaita aceia unde-i
suiam si pina acuma-i suiu mincarea ce cistig cu
bratele mele batrine. Plingea si va pomenia. li parea rau
.ca nu mai are o biserica sa se roage, tin preot s'o min-
giie. Pe urma...
DE ROCHEBRUNE (gräbit)
Pe urrna ? Pe urma ?
SEM/11'012UL

De cind cu Prusienii nu v'a. mai pomenit niciodat6.

Niciodata... Dar, a doua zi dupa ce a stiut ce s'a
fiut, am vazut-o asa Init. am aprins luminarea la capatul
patului unde statea ca moarta... Pe urtna si-a revenit.
Foarte 'Wet si greu. lar acuma asteapta, dar singurul lucru
pe care-1 asteapta e nroartea...
DE ROCHEBRUNE (hotarit)
Dar eu vreau s'o vad, s'o vad chiar acum...

www.dacoromanica.ro
 157

SERVITORUL
E slabA, foarte slabA biata doamnA. Ar fi bine s'o
pregAtim... SA-i spunem cA ati venit... SA-i spunem cA nu
e adevArat ce s'a spus.. CA sunteti ce suntem li noi... CA
sunteti un om al Franciei.
DE ROCHEBRUNE (furios)
Ba nu! Ba nu! SA mintiti pentru mine ? Dar ce slut
et' ? Dar ce am facut eu ? Dar eu cred in causa aceasta..
Dar eu sunt gata sA mai fac odatA ceia ce am fAcut...
SERVITORUL
Nu yeti omori-o, domnule marchis...
DE ROCHEBRUNE
Orice ar fi, merg. Dreptatea mea inainte de toate. Nu
sufAr sA mi-o rapiti din insAsi inima maicii mele.
SERVITORUL (apAsat)
Atunci, atunci, eu chem satul.
DE ROCHEBRUNE

ChiamA-I. (Servitorul pleaca.)

SCENA A II-a
De Rochebrune. Marchisa
-(Marchisa se coboarl. E foarte slabä ; se sprijinä pe Tid.
cautä cu ochii pe servitor.)

MARCHISA
Aid qtl, Frangois ?
DE ROCHEBRUNE
Mama! Doamne (4i acopere fala cu minile).

www.dacoromanica.ro
158

MARCHISA
Ori nu ? E un strain. Ma luta, domnule, cautam pe
Francois.
DE ROCHEBRUNE (mmet, (tubes)
Nu e un strain... E cineva pe care-1 cunoVi... Pe care
I-ai cunoscut... E cineva care te doreVe, care te-a dorit
mult... Cineva care-a aVeptat ceasul acesta in dureri i
in 1acrAmi.,.
MARCHI6A

Nu, nu, in Mud vedenii ! Nu vreau, nu vreau !

DE ROCHEBRUNE
Sint eu, mama... Eu, Henri... Dar nu ma poti raspinge.
MARCHISA

Pe fiul mieu nu-1 rasping.. Pe fiul mieu il iubesc... 0,

cum am iubit eu pe fiul mieu, in saracie, in primejdiej
in amenintarea vietii... A mea V a lui... Cum 1-am iubit
pe fiul mieu !..
DE ROCHEBRUNE
Mama !
MARCHISA

Nu, nu e pentru tine... Nu e pentru dumneata... Intre

noi doi este o lume care s'a dtrimat...
DE ROCHEBRUNE (vrea sA innainteze)

Si pe care trebure s'o facem inapoi.

MARCHISA

Nu, cu strainul... Intelegi, aceasta este grozavia, aceasta

ecrima; Pentru aceasta ai murit in mine, tu care ai fost
fiul mieu...

www.dacoromanica.ro
 159

DE ROCIIEBRUNE
i Regele, mamA... Si steagul... Si causa... Sfinta noastrA
causl...
MARCIHSA

Au murit... Au murit in pAduriie din Argonne... Au mu-

rit In ceasul in care mai bine as fi murit si eu... In
ceasul cind ai adus Prusienii in Chalons... Atunci, atunci
au murit... Au murit cind ai murit si tu. (Izbucnqte In la-
crAmi.)
DE ROCHEBRUNE (dA sl-i ia mina).
Nu plinge, mama... SA- ti spun, sl-ti lAmuresc...
MARCHISA (hotArit)

Nu pune mina care a strins mina lui Brunswick... MA

arzi... In lAturi !..
DE ROCHEBRUNE
SA aud eu asemenea cuvinte in acest castel ars, intre aceste
scumpe lucruri nimicite, din gura cui pentru acesti oa-
mem a indurat toate suferintile.

MARCHISA

Am suferit de la ai miei... Dar nu intelegi ? Si cum

cei sA iubesc o minte care nu e a mea, care nu putea sA
fie a ta ? AceastA minte care e a dusmanului...
Am plins ? Am gresit. IartA-mA cA am plins. Mortii
vechi se pAstreazA in inimA, dar nu se mai pling... (vehe-
ment). Ce cauti d-ta aici ? Ce cauti ?
DE ROCHEBRUNE (desnAdAjduit)
Caut pe maica mea, si n'o mai gAsesc... N'o gAsesc
nici pe dinsa...

www.dacoromanica.ro
160

MARCH1SA

Din ziva aceia n',.) mai puteai gasi...

DE ROCHEBRUNE
caut casa mea.,.
MARCHISA (indignata)
Dar nu e a ta aceasta casa... Ea a fost a unor oa---
meni credincioV Franciei V tu ai tradat-o...
DE ROCHEBRUNE
Nu Franta...
MARCHISA

Ba da, Franta ! Franta nu e un steag, Franta e o cre-

dinta V Franta e o taing. Credinta ai lepadat-o V ai
spurcat taina. Loc pentru d-ta nu esie aid... La Prusieni,
la Prusieni, la Prusieni ! (ca innebunitl). Sariti, oameni.
buni, sariti ! Prusienii sint aid ! Ma omoara Prusienii !
DE ROCHEBRUNE
Mama, taci.., Mama, ma pierzi !
MARCHISA

Nu ma opri... Nu ma opri... Crezi ca vorbesc eu?... E.

mai tare ca mine... Altciueva vorbeVe... VorbeVe tam
tam pe care ai vindut-o... Tara care-ti refusa parnInta
ei ! Mara !
DE ROCHEBRUNE (scurt)
Sunt aici acasä, contra oricui, V ramiti.

SCENA a III-a
Servitorml, lerani
SERVITORUL
Buna doamna strio. . Cere ajutor. Se petrece ceva aid...
(Täranii inträ.)
www.dacoromanica.ro
 16r

PRIMARUL

Cine este dumnealui, doanina marchisA ?

MARCHISA

Este rnarchisul Henri de Rochebrune. Marchisul Henri

de Rochebrune.
DE ROCHEBRUNE
Tu, mania ? Mispierd, mama, ma pierd !
MARCH1SA

Nu : expiezi. Ti-o spune Franta.

Sfh*tul actului al V-lea

www.dacoromanica.ro
DOAMNA LUI IEREMIII
DRAMA iN CINCI ACTE

www.dacoromanica.ro
 'DOAMNEI MARIA FILOTTI
RENTRU MAREA VIATA PE CARE
TALENTUL SAU A DAT-0 ACESTOR
PAGINI DE TRECIDT

www.dacoromanica.ro
 ACT UL I

SCENA I-a
(Noapte tarziu. Camera in Curtea din &weave).
Doamna, Fettle din casA, Un cAlugAr.
DOAMNA
Grabiti, .fete, eaci mine e hramtil manastirii.
CALUGARUL
Al manastirii care de tinar m'a cuprins,
'Cind se'nalta in mijloc de codru Sucevita,
Si n'am vazut pe Domnul intrind in casa lui,
Ce i-a fost darnita de Voda Ieremia,
Ca sa se pomeneasca in veci numele lui.
0 COMA
SA dam margaritare cusute'n fir de aur.
ALTA COPIL'A
3Iiirgaritare albe ca lacrimi...
DOAMNA
Ce le-am plins.
CALUGARUL
Nu plinge, Doamna, lacrimi nu plac cind via din ura,
..Si tu uraqti : se simte din ochi ca hi urati,
..;i-atita timp cit ura pazete ctitoria,
www.dacoromanica.ro
168

Niei mortii nu-i dorm somnul lor papic in mormint,

Nici usa casei sfinte nu se deschide slujbei.
MA iarta, datoria mea este sa ti-o spun, -

CAci nu vreau sA ml stringA moartea fArA sit sune

Din turn clopotul mare la ceasul de probed,
De sA rasune codrul in urma mea de jale.
DOAMNA
Lucrati, lucrati, copile, nu-i mult §i vom futra
In sfinta mAnAstire crutatA de prihanA.

COPILELE
0, am lncra mai bine, stApinA, de n'ar fi
Aici ca o putere ascunsa ce opre§te
Truda minilor noastre ce ti-o am inchinat.
CALUGARUL
De sigur o putere ascuns'aici plutete :
0 simt in mini acestea, o simt in gindul mien,
,.;i poate'n comtiinta ta o simti §i. tu, Doamna :.
Este aici uu suflet care se chinuiete.
DOAMNA
SA-i deie Cel din ceruri pacea, cum este drept
Caci a tinea asuprA-ti numai o datorie
Asta e lucru mare : atunce poti ierta,
Dar nu cind porti pe umeri o sarcinA strAinA
Si-acel care ti-a dat-o nu poate rAsA.ri
De-acolo unde-1 puss trAdarea ca sA spunl
CA uita, si t Arina nu-1 mai apas1 greu:
Ce s,tii oare, pArinte, de ce am eu in suflet F'
CALUGARUL
De este rIzbunare, nu te impovAra
Cu o pedeaps1 care nu vine dela oameni
www.dacoromanica.ro
 169

Cd-atita greutate ca dela Dumnezeu.

-Noi si-i dam lui prin6sul intreg, i-apoi el insui
a rasplati pe-oricare om dupit fapta lui.
DOAMNA

Lucrati, lucrati, copile, Mei noaptea se-adincete

Si vine'nclata ceasul pe care nu-1 titi voi.
Da, vine ceasul care de milt il diem eu lacrimi
*.i-1 chem cu tot ce este in firea mea mai viu.
- Parinte, 111.1 seaude sunind ruga de noapte ?

CALUOARUL

S'ascult : Nu este ceasul cind noi suntem datori

cerem sit. se ierte pacatele altUra. (câtre o fatá :)
Aicea, supt chenarul de aur, lasa loc
Pentru sfinta icoana a Maieei Precistei :
De ma. ajuta Domnul, o fac mini pi-o aduc.
*Jure alta) hr d-ta nu pune atita rop viu :
Se.cade linga cele ce au mucenicit
Pentru eredinta noastrA colori §terse i triste :
_Albastru, cum e fumul tamiii....
DOAMNA
E tirziu
Dar, fiindca-i mare graba intirziati o clipà
c5i mie-mi vine groaza, ma'nvaluie, ma pierd
_Nu ma lasati aicea singuNI....
0 COPILA
Noi ne temem I

ALTA COPILA

'Ceva ce nu se vede In jurul nostril sta

Precista Nascatoare, rhoda sprijinul nostru!

www.dacoromanica.ro
170

CALUGARUL
De vinA-i eine are sufletul 'mpovArat....
DOAMNA
Dar cui rgspund eu oare pentru ce am in suflet ','-
Am fost Doamnit, i astlzi o vg.duvä eu sunt :
VAduvit pràsit i fara de prieteni.
Copiii miei orfanii vor fi in Scaun Domni,
Chiar daear fi ca toate in jur sA se clArime...,
CALUGARUL
Vezi, DoamnA, in aceasta st l. toatA taina rea!
0 FATA
(Se aud gi bAtind, zvon de glasuri, pasuri.)
Ce se Rude ? Curtea de zgomot s'a umplut...
ALTA FATA
Yin pmi cgleind in' pripà prin ganguri....
A TREIA FATA
Aud giasuri
ALTA FATA
Ce strigA'n preajma noastrA ? Stint tti care se bat...
ALTA FATA
Eu nu mai stau, sa fie mice ar fi. Un blIstflin
S'ascunde priu unghere, fi urnb15. larmece
ALTA FATA
Aice nu e Carte de Domn, e loc de vrajl.
CALuciARUL
Da, s'a ne ducem... Rostul nostra nu e aici,

www.dacoromanica.ro
 171

-Uncle se plitmadeste taina necunoscutil,

i, numai and s'or duce nalucile de azi,
-E root st mai incepeti truda voastrnitrerupta
De o putere care e mai presus de voi.

SCENA a Il-a
Doamna, Straja.

DOAMNA
S'au dus... ...3i eu stau astfel singurt Inaintea
Faptei mele. Ce mare si grea a fost h.. Acura
Un lucru mai Amine : st o primesc intreagit !
(s'aplead la fereasth.)
E strafaici? Ce vuiet s'aude prin citmtri ?
Nu .stii ? Te du si oath. ! Primejclii yin asupra
Domniej. Fiti cu luare aminte...

STRAJA
Vom cAta,
Doamnt, dar jail vine un om, vine-un boier.
Te cautti pe tine. Cine-i ?

SCENA a Ill-a
Acelaqi. Vornicul Dragan.

VORNICUL DRAOAN
Cel ce int chiamt,
Dritgan Vornicul. Vests aduc Doamnei, si'n grabl.

DOAMNA
Drägan? St vie! (altre el.) \Ting, grabeste-te, Drtgane !
Ce poate 'n ceas de hoapte st turbure astfel,
Cu a1ergtri priu ganguri si izbituri de use,
Odibna euvenit'awww.dacoromanica.ro
lui Vodt, Simion ?
172

DRAGAN
E veste rea, mAritA DoamnA : VodA se pierde
DOAMNA
Ce spui 1) Dar astit searA 1-am auzit glumind...
Avea de sigur, voie bung, ! Doamna Marghita
Zicea cA niciodatA nu 1-a vAzut atita
De vesel... i, cerindu-mi el-i dau s bea, i-am dat
Atunci a ris cu hohot si-a sfArmat pAharul.
PArea el blutura 1-ar fi intinerit !
Iar eu simtiam in mine frAteascl bucurie.
Doar se iubia atita cu bietul Ieremia !
Tu tii, DrAgane... Oare-ai uitat ? Dar ce vorbesc ?-
Ce s'a 'ntimplat cu bietul frate-cumnat? AratA-mi '
DRAGAN
S'a ridicat din somnu-i urlind, i de atunci
N'a mai aflat o clipl de-odihnA. Ca pAmintul
I-i Lila, spume ro§ii din gurl-i curg. Cind sare
De zguduie c'o minA stilpii, ca un Samson,
Cind cade ca de trAsnet. Ai crede cA-i vrAjit...
F14i de aceia p.de'n genunchi Mitropolitul
!Ili cere inclurarea puterilor cereti
Oa sA se izgoneascA acel dub rAu dintr'iusul..,
DOAMNA fgifiincl)
tnt zici cA se trudete, se chinuie grozav...
DRAGAN
VAzut-am multA lume in chinuri, dar niciunul
Din cei a caror trudg trecu supt ochii miei
N'a .mai avut atita sg, sufere... Ai zice
CA ispites:te fapte cum nu s'au mai fAcut.
DOAMNA
Cc sltim noi ?... www.dacoromanica.ro
Dar atita de bun era... (grAbit) i alta
 173

DCZACIAN

Ce-m spune alta ? Gindu-i se zbate ca nebun.

Nu-i niciun §ir in ceia cc striga. Parc'ai crede
Ca innainte-ti este un mare vinovat
Care se spovedete pentru nelegiuirea-i...

DOAMNA (aprins)
A :-.a? 'ma? De cine vorbeste? Nu m'auzi?

_
DRAGAN
Necontenit vorbete. de Voda-Ieremia.
intim cu duioie, cum au trait copii
In casa parinteasch; apoi se infioara,
inlatura cu mina, au trupul, spumegind,
Un chip ce nu se vede, pe care-1 striga: frate!
I-atita pocainta, de-ai zice c'a ucis
El insui .,i. ca-1 pmte osincla faptei sale.
Cind e ap, nu-1 poate opri niciun urim,
Atit se zvircolete ca'n laaturi inroite !
DOAMNA (bucuroasii)
Se zvircoles,te 'n chinuri? Tu 1-ai vazut? Odata
Vazuiu pe Ieremia zbatindu-se ma...

DRAGAN
i._a vorbit de tine, Dom* de bunatatea
Ta far l. de ma'sura, cit i-ai priit de mult...

DOAMNA (apArindu-s'e cit mana)

Treci, treci... SA n'aud !... Spune ce alta biiguielte !

DRAGAN
Pin' 1t paharul care pe urmä 1-a baut
Veni, spunea cu lacrimi, din mina ta de sora.
www.dacoromanica.ro
174

DOAMNA (cu ingrijorare)

A pomenit pAharul ? Da, da, eu 1-am intins.
Mi s'a plrut 06.-1 arde pe git... Mi s'a pitrut!
DRAGAN
se ruga cu lacrimi cind se mai ogoise.
DOAMNA (nervos)
Cam, i-a trecut? Isi vine iar in simtiri?
DRAGAN
0, nu!
0 undA de odihna din mile cerului!
Atunci in pecea noptii il auziam chemind
Tot binele asupra cui 1-a iubit pe lume.
DOAMNA (cu interes)
*Zicea de Ieremia ?
DRAOAN
Nu cred sa fi rostit
Acest name de hate. Dar lingl cei de-aproape
Ai lui,'vorbia de tine si de copiii MI
Si va. doria in viatA o cu citit cgdura, !
Intreaga fericire ce i-ati dorit-o voi...
DOAMNA(speriatä)
Nu nu, nu nu! Aceasta n'o vreau, n'o vreau I
DRAGAN
Se peate?
De ce? Nu este dreptul acelor cari mor
SA lase 'n urml raze de binecuvintare?
DOAMNA
Nu, nu! Old cel ce zace nu este Simion,
www.dacoromanica.ro
 175

.Acela'n care tara privia al ei PArinte :

E-un trup in care fierbe eel rau §i blAsamat,
Satana. 'N al lui suflet e Iadul plin de chinuri.
Si ce iese dintr'insul e ea limbi de foe viu,
Ce cautA sg. arclA tot ee'ntilnese in eale...
De binecuvintarea dracului nu doresc,
Nici pentru. mine insumi, §i nici pentru. coconii
(Se tidied mindr6)
Crescuti ea BA se'nalte cucernici Voevozi
Pe Scaunul Domniei ce lor li se cuvine (cu griA.
Nu, nu! i crezi cii. omul poate rAkla mai mult (iutP)
II pierclem? Nu? 11 pierdem ?
DRAGAN
Ce tiu eu ? Tine ori,
Pare eA, se ridie1 intreg, cum eere taxa.
Biserica se roagd...

DOAMNA
DestUl, destul,... Eu vreau
SA §tin In (nice elipti de starea lui. SA vie
Un om de-al mieu. Imi chipaTaA, pe Voinea ! Chiar acurn !

SCENA a IV-a
Doamna (singur6)

DOAMNA (la .icoana)

IWeà a lui Hristos, din care noi ne-am rAscumphrat,
Prin singele lui Insui, pentru pAcatul hnnii,
IngAduie ca viatA de om s rAsplAteascA
PAcatul fr nume care s'a sAvir§it
Cind fratele prin voia de frateli pierdu viata.
Eu 1-am vAzut pe dinsul, pc-al mien 'nensufletit
Far's-i fi stat alAturi in ceasul savirsirii,
Si am strigat spre tine, cerind perlensa ta,

www.dacoromanica.ro
176

Tu, nascatoarea Celui ce-a fost batut pe cruce

Si stii cum e durerea ce n'o poti rasplati.
*i a trecut atita vreme : ani dupa ani
Eu m'am luptat, iertare sa-mi poruncese, cum scrie
Scriptura, Insit, Maica, aunt doar un trap de om,
ili ce se uita 'n ceruri, aiai la noi chip nu e.
M'am apropiat de-acela csre mi 1-a ucis,
Crezind Oa' pot ca ochii s mi-i deprind i Astfel
In inima mea ins4i amintirea s'o sterg.
In fiecare clipa traita Hugh dinsul
Eu am urit mai tare pe fratele-ucigw
In ochii lui nesiguri cetiam marturisirea,
Si totu§i de atitea ori 1-am putut lovi
'Fara sa F;tie nimeni de unde-a venit fapta,
*i n'am lovit. Ajunge jertfa ce ti-am adus
Tie, dea milostiva, ce vrei mila de oameni,
Dar azi pacatu'nvie in fiii lui: ei vor,
Dupa ce-al lor parinte a omorit pe tatäl,
SA ii omoare dreptul copiilor de-a fi
Urmmii celui care i-a 'nmotenit pe-o Ora.
A dorm. Mr-de-lege sà o mai vad nu pot,
55i-atunci, Precista sfinta, eu am facut aceia
Ce sfiiitij cei cu sabii i arce au facut
Spre a stirpi pginii filptai de nedreptate.
Acuma moare omul care prin sila fa
Domn al Moldovei noastre : s'a omorit el insusi,
Iar mina mea ursita a fost a-I uNra
SL treaca de .aicea la marea judecata,
Uncle voiu fi de fata spre a marturisi.
*i, dna este fii-mi s aiba dreptul lor,
Cu cit mai iute ceasul, cu-atit mai bucuroasa
Voiu merge" inaintea judetului ceresc.
(HotArit.)
De nu ma ieri, o Maicit, ci sprijine-mi copiii !

www.dacoromanica.ro
 177

SCENA a V-a.
Doamna, Voinea, Aprodul.
(Voinea infra pe fariM

DOAMNA
E mort?
VOINEA
VodA i§i trage suflarea .cea din urma.
DOAMNA
Esti sigur ? Cltiar acuma DrAgan se mtigulia
at ar putea sA tie viata in el, si-atuncea...
VOINEA
Leacul ce 1-a dat, DoamnA, doftorul cel le§esc
E sigur : niciodatit un om nu i-a prins gustul
Filrit si povesteascA si celora din Ltd...

DOAMNA
Ai stat tu lingA dinsul ? Ori spui ce ti-au spus altii?
VOINEA
0, Doamna, cind se cere un lucru sit-1 fac eu,
Nu las in loc pe nimeni la, faptit qi rAsplatil.
Poate an asta clipit in loc de Simion
E Domn in tara noastrA coconul Constantin,
Mill MAriei Tale : trAiascA 'ntru multi ani !

DOAMNA (triumfind)
Triliascit fiul care-I miscuiu, Iaru multi ani !
TrAiascl Doinnul care-i mi*ean al terii sale!
TrAiasca-mi copilmul pe Scaunul domnesc!
Mit uit acum la mina care-a vArsat otravit
c:;i-mi pare mai curatti, ca mina unui prune,
www.dacoromanica.ro
178

Mei mina mea aceasta a fost curAitoare.

(rApede cAtre Voinea.)
Dar este siguranta a durmanii mr pot
Snnpiedece aceia ce sAvir§im acuma ?
E pusA la popreall vrartva? Ati grijit
Sht nu apace drumul spre manta ? i copiii
Nu au chzut in mina vre unui tichlos,
In stare sl aduch Turci i Tatari cu dInii
Pentru a face tara sa sufere cu noi?
S'au luat mAsuri ca noua Domnie sg. inceapg,
Precura dorim, in pace de spre orice hotar?
S'au impArtit prin sate cattle de vestire?
Cinstita boicrime voe0e-a ne primi?
Si stan gata sii-i puie mina'n git slujitorii ?
VOINEA
Eu nu sunt din aceia cen urml se gindesc,
Ci gindul mien strabate in jos §i'n sus §i'n 16.turi
i, clad sunt sigur, fapta o fac. Boierii sunf
In mina noastr': o vorbh de ar rosti Ureche,
Prietenul cel mare, i nu va fi un cap
NeclAtinat din utneri. A*ept sI vie ziva:
Panti atunci pe VodA 11 pun pe catafalc,
Si man Mclii vor arde in juruI raclei sale,
S'ar aduna popimea de sirg spre-a-1 prohodi
Si-or atepta cabal domnetile pomene,
Iar trimbitile 'n patru colturi vor rasuna
Ca s5, vesteasel lumii Domn nou pe Constantin?
Fiul mai mare-al celei ce-avu atita suflet
De-a cutent st facl ispravA de voinic.
DOAMNA (entusiast)
Venit-a zitla care rni-a'ncununat viata :
0 elipl ca aceasta mai malt e ca un veac
De viatii netrlitlt. Doamne, mirire Tie !
www.dacoromanica.ro
 179

SCENA a VI-a
Aceiaqi, Mitropolitul.

MITROPOLITUL (grAbit)
Aici este femeia care a cutezat
SA pnie capitt vietii Domnului mieu?
DOAMNA (cu hotarire)
Eu stint!
InlAturi, Voineo, fitrit mustrare §i. sfialg
Voiu sta spre a ril.spunde de ce am slviqit,
dud va fi nevoie, din nou- te voiu chema
Cu slujitori, pedeapsit s. dati oricni aruncg
.Batjocura in fata acelor ce domnesc
Peste aceastg tart cu drept fitrit tagadg.
MITROPOLITUL (sententios)
Eu nu mg tern : puterea cereascg pazit mi-e.
De-oin pAtimi aicea, aiurea mi-e rgsplata,
Dar sunt dator solia aceasta sg-ti aduc
Din partea Cui nu pierde din ochi nicio greF;ealg,
eu-atit mai mult pricatul ce astAzi 1-ai facut
numele nu-§i aflg intre alte plcafe.
Tu vei domni: aceasta a fost patima ta,
Tn vei domni prin fiul pe caree-1 ridici fraged
in Scaunul pe care nu-1 poate stapini.
Dar blAstiimul sit cadit pe tine, neigmt
De Domn, de radii i pe intregul neam al tgu.
Sit pierzi prin silt ceia ce'n sil'ai capAtat
Otrava ce-ai vgrsat-o In singele-ti sg treaeg,
SA-ti otrAveascii mice clipl ce-o vei trgi,
Sit-ti steie inainte ve§nic cel mort prin tine,
SA-1 vezi in ceas de noapte, sg-1 vezi in miez de zi,
De (nice te'i atinge, sg simli mina lui rece,
www.dacoromanica.ro
un orice strAlucire sit vezi ochiul lui stins,
180

SA-ti pierzi pe rind copiii, ucisi de mini pAgine,

SI plingi lingl morminte si sl nu poti muri
PAnI din semintia ta va mai fi unul,
ii, cind te-o prinde tArna, tArna sA nu te faci,
Ci sA Mufti de piatrA, precum de piatrA-ti fuse
:-.2i inima, cind fapta cea grea ti-ai implinit:
Asa sa-ti fie soarta, aici, sen cer osinda :
Cu TatAl si cu Fiul, cu Sfintul Duh, amin.
DOAMNA (bate din palme)
Am ascultat cuvintul trufas pAnA la capat,
.i nu cred in nimica din Ceia ce-ai rostit,
Nebune. (dire cei ce IntrA.) Luati pe boaita aceasta ticAloasa
..li-1 puneti in prinsoarea ce si-a cerut...

MITROPOLITUL
Iar tu
RAmii legatA'n blAstAm acum sea veci de veci !

www.dacoromanica.ro
 ACTUL al II-lea
Sala tronului in Suceava.
SCENA I-a
Constantin-Vodá, Man, copil de casti..
CONSTANTIN
Imi e urit, Bti lane, o, cit mi-e de urit!
De curn se face zina, aF1 vrea-o ispiAvitA.

BALAN
Atitia sint, stApine, mai Lira' de noroc...
CONSTANTIN
Stgpin, dar cine-ti esto stapin tie, Bitlane.
Cind nu o zid pe care sit nu-1 sai ca un ied,
i, cind te eat't omul aici, tu e.ti aiurea ?
StApini am eu, mi dragit, i, doamne, citi mai sunt r
&Aping, peste toate intiiu e maica noastrA,
Doanma care acuma in tarii, este Domn.
BALAN
DA-mi voie ca din toatii fiinta mea s tremur
Cit iti lipseVe tie, la clinsa-i cu. prisos ;
Nu-i un boier in stare in faVi-i sit se uite..
CONSTANTIN
A§a-i? i mie insumi atita mi-e de greu
S. mA innalt cu ochii la dinsa... De ce oare
Nu se mai nail mama la mine ca pe vremi,
Cind nu eramwww.dacoromanica.ro
pe Scaun de Domn o jucArie?
-182

BALAN
Sunt lucruri mari la care ce BA ne mai gindim ?
Toverile din suflet intunecl privirea,
5 ea poart' o povarg: ce ktim noi eft de grea!
i dac' am ti, ni este oare de vre-o ispravA?
CONSTANTIN
1.1u tii teva, Bglane, de ce nu vrei sA-mi spui ?
Poate c'avind putere de Dorian, a fi in stare
Sit dau o mingiiere maicii ce m'a ngscut...
BALAN
-Copil, copil, ce cauti sA-ti tulburi multAmirea ?

CONSTANTIN
Dar eu, cind vreau, aceasta inseanmit ct rm-i our
In tar' aici sit spuie ca nu vrea sg, m'asculte.
BALAN
! Bitam pe Voilii, tiind pe Constantin.
Ce iute se treze§te, de-I scoti la pradA 'n §leahuri.
Puiul cel de lupoaical... Ce-am zis? SA fiu iertat.

CONSTANTIN
Te iert i cu plgcere, cu dragoste, indatA
Ce-mi spui ce este taina. Caci, vezi, nu pot trill.
Intre boierii cari §optesc and dau de mine
5 se cotesc la orice vorbg o am rostit,
Si IWO mama care, chid plinge, cind se 'ncruntA.
Yrei intr'o dimineatA .sg 'rnpung cimpii fugar?
.Bglane, drag tovarii§, mArturise§te-mi taina!
BALAN

www.dacoromanica.ro
'ntr'adeviir aceastA minte de bun copil,
 183

De tinAr ce-gi incearcl aripile_ s. zboare

Doregte sit ptitrundA taina de ingrozit ?

CONSTANTIN
De ingrozit? MA sperii. Ce greazA se ascunde
In viata maicii mele curat1 cum o §tii,
Pe care o durere aseuns'o mistuegte ?
BALAN
Tu ai vorbit vre-odattt cu Cosma ? Nu ti-a spus
Nimic despre aceia ce-apasA paste toate
*i paste toti in casA ?
CONSTANTIN
Cosma, dascAlul mieu?
Dar el gt,ie sA-mi spuie ce este'n cronografe
*i psalmii m invata sA-i zic fAi' a gregi
*i se pricepe sieve cu aur sA insemne.
Cosma e dus din lune de dud era copil
Mai fraged decit mine... Nu gtie nici atita
Ce ranguri au boierii, gi-aga-s de minicgi
Cind din veliti Ii facem vr'un vtori ori vre-un trelt .
Atitea taine gtie cite in lege sunt :
Pe cele gapte care le gtii gi tu, Mane,
*i-mi pare stAi o chpA ! ,cum cA le-ag gti eu

BALAN
Aga ? Dar, cind se sparse hramul la Sueevita
*i n'a putut VlAdica s. spuie tii, cel non
Numele maicii tale la sfinta liturghie
Nu era el acolo ?
CONSTANTIN
Era, gi ce ciudat !
Ifitindu-se la mine, la ea gi la morminte,

www.dacoromanica.ro
184

S'a zguduit, de parel 1-a fost strApuns cu frig

s'a grAbit s cadA'n genunchi in fata dverei.
BALAN
Asa-i? Cosma le kitie pe toate. Eu gicesc
Abia ce stie dinsul intreg si'n amAnunte.
De ce fuge de Doamna si se ferete ea
De dinsul? De ce oare nu-1 vrea si tot il tine ?
De ce 11 prinzi tu noaptea asupra ta plingind,
Plingind la batrinete, parc'ai fi mutt in fatA-i ?
De ce i despre asta te 'iltrelo nu te-a adus
De cind esti Domn al tArii, sA te cumineci ?
CONSTANTIN
Drept e,
dacl toate-s astfel, eu nu mai pot trill
0 clipA'n nestiinta grozavA d'imprejuru-mi.
De-a; sti cA mor, odatil doar a muri, pe cind,
Asa, tirAsc cu mine moartea ea ca o umbrA...
BALAN
Nu intreba pe nirneni... Esti incit prea copil.
Ce pot sA ducit umeri atit de slabi!... Te sfarAmi.
tii? AstAzi e o lupta de 'ntrecere ? SA vii
La Zamcii Boierimea cea tinArl din suliti
Se luptiti... Ionasco Stroici va cistiga
Potirul cel de aur.,. Sunt sigur, el e mester.
CONSTANTIN
Crezi tu cA Ionasco ? Corbea-mi pare mai bun.
SA-1 vezi cu ce putele aruncA arma-i tare !
ise zguduie.) Dar ce vorbesc eu? G-indul imi fuge la prostii.
Azi am o datorie mai mare decit toate :
Sit stiu ce e cu mine, cu toti cei d'imprejur,
rost am eu aice in scam), cind toti cata

www.dacoromanica.ro
 185-

La mine ca la iazma iesitl din mormint?

SA vie Coma.
BALAN

Iartti! Cu niciun pret n'm face

Una ca asta.,.
CONSTANTIN
Bine, dar nu mi-ai vorbit tu,
N'ai 'pus in mine focul ce-mi arde'n mIruntaie ?

BALAN

De am filcut-o, Doamne, ina' rog BA fiu iertat.

A fost o'nchipuire a mea, o nebunie.
Cind nu'ntelegi, atitea prin minte-ti tree! ..i, vezif
Eu te iubesc pe tine §i dragostea te'nala:
In teama pentru-acela ce-ti este drag za,reti
Lucruri ce nu-s aievea...

CONSTANTIN
Ascula : ori te duci
La Cosma .i porunca-mi i-o spui, sa vie-aicea
i inima intreagli sa-,i verse in fata mea,
Ori...
BALAN

Ce ? Poate m'a;teapth din partea ta pedeapsa?."

CONSTANTIN
Pedeapsa te aVeaptA, caci eu suut Domn; pricepi?
L-a§ fi chemat eu singur, ci mi-ar minti de sigur,
Dar, dud 'vei merge insuti s.i vei spune ce vreau,
Nu poate sa. se'nqele asupra hota'ririi
De care nieiodatA nu m'oiu indepärta.
www.dacoromanica.ro
1S6

BALAN (aparte)
.Decit sa-i spuie popa tot ce se spune'n lume
.si inca pe de-asupra, mai bine il indemn
SA crate copilmul ce nu §tie blastamul
Ce-apasa peste capu-i...

CONSTANTIN
(care se juca pAnA atunci cc arca!, distrat)
Ce faci? Tot nu te miti?
.4tepti ca slujitorii de Cosma sa-I aduca? _

BALAN

Nu, pentrucA-i porunca de-atit de stra..,,:nic Domn,

Eu ti-1 aduc i-odata cu aceasta-ti cer iertare (iese)

SCENA a Il-a.
Constantin, Ruja.

CONSTANTIN (singur; deschide fereasta)

-Ce zi tristA de iarna! Ce neguri se tirasc
Sure, hide ca §erpii... Pe iarba promoroaca
Se'ntinde ca un giulgiu... .6.a. sta Simion
Unchiul supt pinza alba in ziva cea cumplitA,
Precum il vaci in fata mea ve§nic neclintit.
Soare, eiti mort in ceruri, §i'n inima mea moarta
E bucuria care full Intovara§ia.
De-a lungul vietii... Uite s,i Ruja. nujo fa,
De ce rizi tu cind toate piing imprejurul nostru?
RILJ JA (de clad)

.Cum el nu rid ea oare, o Doamne Constantine,

Cind ai pe cap caciula de blana ca un vechiu
Boier cu barba alba i te uiti crunt la mine 'I
www.dacoromanica.ro
 18T

CONSTANTIN
Dar bine, Rujo draga, tu nu 'ntelegi? Eu sunt
Astazi Domnul Moldovei...

RU JA (pe prichitiu)
Vei fi, bata-te vina
*i. bata-te norocul..., cad n'a mai fost alt Doran
A§a dragut ca tine §i mititel la stat,
Dar strapic la porunca... *i-acuma ce isprava
Gite§ti ? Cl-i ziva lungl pentr'un stripinitor,
Pe and pe noi ne prinde glumind §i-a§a ne lasit...
CONSTANTIN
E 'n adevilr prea lungil...
RUJA
i zAn ti-o fi urit,
De and nu lasa Doamna sa fii cu noi alaturi?
Ce bine bateai poarca mai ieri, Maria Ta,
ma gasiai oriunde jucind de-a anijoaca?
CONSTANTIN
Uritul meu de ziul-i, §i-urftul mou de vis...

RUJA
Ai visuri role? Poate te obose§te lucrul?
CONSTANTIN
E lucru §i e grija, §i =he ce mai sunt!
RUJ A

i en visez, dar toate sunt vesele. *i-aceia-

Cari aunt morti invie in visul mieu §i rid,..
..5i au cuvinte bune ca mine §i ca tine...

www.dacoromanica.ro
188

CONSTANTIN
Ce vis, spune-mi i mie

RUJA
Cu-atit mai bucuros,
Cu cit In veselia visuluf meu tu insuti
Erai...
CONSTANTIN
*i cum ?
RUJA
Ascultl... Eram la Sucevita...

CONSTANTIN
IarAtfi la Sucevita ? EL;i tu ?

RUJA
Ce mindru loc !
Padurea IufIoritL.. L.1.cmu1 sfint cu-atitea
Icoane incit floare-i de sus §i piuà jos...
tf,i am pátruns innuntru... Era o slujbl mare,
slujIA de sfintire... .

CONSTANTIN
Deci se putea sfinti?
RUJA
Da, se sfintia... i, iaUt, cind s'a oprit Preasfintul
Ca sg. cAdelniteze mormintele domneti,
Nu, nu; nu-ti fie frie!.. Cci ai s Yezi pe

CONSTANTIN
Ajunge, nu mai spune, Itujo, e de ajuns !

www.dacoromanica.ro
 189

RUJA
() ce fricos ! De stafii te temi tu, Domn Moldovei..,
A rAsArit, din groapa lui, VodA Simion...

CONSTANTIN
0 Simion !

RUJA
Dar lasg, eg nu era de groazg.
Pgrea frumos §i vesel, in arme imbrgeat
Si pe frunte cununa. SAlta ca inteo horA,
Tiind nAframa'n mtn i a ieit jucind.
AfarA-i stAtea calu'nfrinat. SAri pe dinsul.
brate-i stai, §i mina-ti in barba-i se 'vira,
$.1 gidilai, iar VodA ridea. Ce mai ridea!
La urml insA ape venirA mari. §i-atuncea
Nam mai vAzut nirnica: nu mai erai nici tu...
SCENA a IV-a
Aceiaqi, Cosma.
COSMA (intrInd, prive0e)
Copil .. MA chiamA taina sA-i spun, iar el Ii catl
De vorbd cu fetita asta de grAdinar...
SA-i spun ceva, mi-e mill, §i nici nu am cui spune.
Cind 1-o atinge soarta, mai bine-i din Benin
SA cadA lovitura pe care n'a chemat-o
Prin fapta lui. (tare) Aicea sunt, Doamne, m'ai dorit ?
CONSTANTIN (se rupe de fa fereastit, Nand un semn cu mina;
o inchide )
Parinte, fie-ti milA de mine, spune-mi tot...

COSMA
Ce sA-ti spun en P In tine simti ceva ? Alta nu e.

www.dacoromanica.ro
190

Purtlin in noi plicate strline, tu i eu

Si oricare pe lume. De ce am socoti
CA ne indatoreVe pe noi ? E mai presus
Decit poate vointa i socotinta noastrA.
Dar FA venim la alto lucruri mai de folos.
Cum stain Cu 'nvAtiitura ? Ce zice la Psaltire ?
CONSTANTIN
Ori irni vorbeti cum core rostul ce-1 am ca Donn,
Ori ti se 'nchide astAzi calea aici la Curte !
COSMA
SI fie ceasu 'n care eu am cMcat aici
Supt blgstiim, de mai este nevoie de alt bIstm
Aici, unde-orice lucru i om e blAstAmat.
(cAtre Constantin.)
Cunosc prea bine drumul mieu ditra mAnAstire
O 81 Wept povata ce-o dai Ream ca Domn
NeadAstind sl-ti capeti intreaga 'nvAtaturA.
Dar drumul care duce la mAnAstirea mea
Este tAiat...

CONSTANTIN
De eine ? De ce ? Vreau sA itiu tot._
COSMA
SI §tiiupr e vorba s'o spui ! Mai greu irni est
Mie s rup pecetea ce nu am pus-o eur
Neagra pecete... Doamne, nimic nu este alta
Deelt cci noi cu totii suntem incA 'ngroziti
De moartea fart veste a cui stAtu In Scaun
'Naintea ta...
CONSTANTIN
Dar ce sunt eu insumi vinovat

www.dacoromanica.ro
 191

Tentru-o nenorocire ce-am plins-o impreung, ?

De ce se uit g. lumen la mine ea la un
Tovar4 de pitcate ori ca Ia unul care
Chemat e sg. plgteascit fapta attitia ?

COSMA
Nu,
.Sunt ochii color can u o nedurnerire
Asupra 'ntelepciunii tale, on i pgxeri
De ritu pentru cit 'n locu-ti nu stg, un altul... Verii
Mai au ceva prieteni aici, i nu te vor...
CONSTANTIN
Eu n'am cerut en locul acesta sit mi-I deie
Nimeni, insa, odatit ce stunt
COSMA
Aea, as,a !
Fii mindru... Aibi in tine incredere, copile,
Astfel se tine-un Scaun cu ditmani imprejur.
f..4-Atete-te de luptii, puterile-ti incoardg.,
CAei vei avea prilejul a ti le incerca...
CONSTANTIN
Dar mentelegi cit este ceva care mrt tine,
Ceva din intunerec ce mit prinde de brat,
di mai ales din clipa cind mi-a vorbit acele
Lucruri ce nu se uitit, Bitlan ?...
COSMA
Ce .tie el ?
Vorbe culese 'n piatit, oapte pierdute'n marg. :
7.1a oriel. Domnie nouit ele se-aud,
ji-apoi cind se'ntarqte Domnul, pier fg.r4 urmg.
)e-odatl ea te facem in stare a domni...
www.dacoromanica.ro
192

CONSTANTIN
Ce zice insrt lumea de VodA-Simion ?

COSMA
CA, a fost bun atita cit poti sA, fi in lume,
F...q mai ales atuncea cind,ai un rost de Domn,
Si cit-i pAcat ca viata &Ili fi sfirit-o astfel.

CONSTANTIN
Pleat, de ce ? Au este vre-un orn sa, fi 'ndrAznit
A'ntinde ucigma-i mina, spre Domnul Orli ?
COSMA (uimit)

Dar ginduri ca acestea de unde ti-au venit?

Ti-a spus vre unul...

CONSTANTIN
Vaina o tii, cAlugAre !
Deci spune-o, spune-o 'ndatii... E lingA mine eel
Ce-a sg.vi4t o faptti ce-§i cere isp4irea ?..:
Acura, fArA, zAbavA, orice ar fi. Da, da!
Eu n'am furat un Scaun care mi se cuvine;
n voiu 'Astra, dar fapta osindA-i va avea
Si fArl de oprire...
COSMA

0, nu striga, copile...
Nu §tii ce spui, e§ti iute, ai singele aprins
Al celeia ce viata-ti dAdu, s,i alta incl...
CAmArile vecine nu-s goale, te aud
Curtenii, cA se tine astazi Sfatul cel mare...
CONSTANTIN
Sfat mare-aici la Curte ? *i singur eu nu s,tiu?....
www.dacoromanica.ro
 193

COSMA
De-ar fi numai atita sA' nu vii! Poate Doamna,
Ma de 'ngrijoratA de sAnAtatea ta,
A vrut de ostenealA sA-ti crute tinereta
Si vei afla in urmA ceia ce-au hotArit.
OH nu se 'ncrede fiul in cumintia mamei
ij in buna-i priintA fatA de ale lui?
MA las'acum sA cant de grija cArtii mele,
CAci este o icoanA pe care o menesc
De mult la Sucevita i nu e isprAvitA...
CONSTANTIN
Nu vei i** db-aice pAn' nu vei rosti tare
Numele-acelui care-a ucis pe Simion.
Ucide-mA pe mine oH spune-1...
COSMA -

Deci ascultA.
Eu n'am vAzut pe nimeni fAcind fapta. Dar, and
Va fi venit i ceasul, prin voia cerului,
De ispA.*ea care-i menitA, dar n'o spun,
CAci ar fi crud sl afle cel fArA nicio vinA
Pedeapsa ce-1 as,teaptA pe cine-i vinovat,
Cind sabia ce-atirnA pe'capete sA cadk
Asupra lor ca fulger de sus s'a prAbui,
Atunci n'o fi nevoie Mptaqul s1-1 mai cauti,
Ci dinsul dela sine ti se va'nfAtip
vei ceti in ochi-i mArturisirea faptei.
SCENA a V-a
Aceia§i, Doamna.
DOAMNA
E Constantin aide? .
(Cei doi Amin impietriti)
Ce este? Ce vorbiti?
Ma-ti faci datoria, cAlugAre ? Nici carte

www.dacoromanica.ro
194

*i nici condeiu3 Ori Domnul e slobod de poveqti?

Tu tii de ce la Curte eu te-am oprit...

COSMA

0 qtiu!
Dar if am crezut citi-i bine s'o spun.
CONSTANTIN
Ce este, mama?
DOAMNA

Este ca, daca soarta Mau Mra de vreme

Dintr'un copil stapinul acestei taxi, i-i dat
SA nu intreaca rostul smerit al vristei sale.
(Ciltre Coma)
Tar cei ce au o gura, de tin la capnl lor,
SA qi-o pazeasca bine, caci ea se poate'nchide
Cu sabia Atita!
CONSTANTIN
(Se clatinii ) Eu ered c'am inteles!

DOAMNA

Nu, nu, ce poate mintea-ti plapinda sa'nteleaga?

Treze,ste-te, copile... Caci tot ce am Rent
Facut-am pentru dinsul, nu pentru mine, Doatnne.
Se pierde... mi se pierde in brate...
COSMA
Nu ruga
Pe eine nu te poate vede`a decit In ceasul
Pedepsei. A ti-o spune in fata nu ma tern._
Nu i-am vadit nimica, ci te-ai vMit tu insati...
In ce chip te vei scoate din iadul ce-ai deschis ?

www.dacoromanica.ro
 195

CONSTANTIN
_.A. fost un vis ? Ce groasnic vis ! 0, in laturi !
Toti, si en Insumi dac'as putea sit fiu in Mt-111'i !
Mama, nu pot spre tine sa mai privesc. Mai da-mi
0 *Aura mie !
DOAMNA
Ridicii-te'n picioare,
Fiu al lui Ieremia si-al mien rasplatitor
Al mortii celui care ti-a dat viiata... Tara
Se razima pe tine: tu o vei sprijini
i mai puternic mine pe umerii tai zdraveni...
Tot ce este In urma i-al mieu : asupra mea
Ian tot. Ce se deschide in fata, viitorul,
I-a1 tau. Fii mindru, Doamne, ca ai ajuns ce esti,
Cind ma Ind& eu, mama, fiului carnii mele. (ingenunthe.)
CONSTANTIN (ingAitnind)
Da, da, aseult... Voiu face ce-mi spui... Da, eu sunt Domu.
Ce vreti cu mine ?
DOAMNA
Sfatul sa. 'neepern. Stai iu Scaun.,.
Vorbeste... 0 solie sosita-i de la Poarta.
GAseste'n tine vorbe vreduice de ce esti.
SI simta Parch neamul Movila cti trheste
Prin tine... (cAtre Cosma) Ta In fata-mi O. nu te mai arati,
Satanii!

SCENA a VI-a
Acelaqi, Un utper.

UN USIER
Doamna, 'atreaha I.Treche daca 'ncepe
'Sfatul.
www.dacoromanica.ro
 196

DOAMNA
In clipa asta 'ncepe. Domnul, iatA-1.
(RidicA pe Constantin, care se spriiinA de tron.)

SCENA a VII-a
-(IntrA sfatul)
Doamna §i col de sus, bolerii, solul turcesc

DOAMNA
ISoieri de toga treapta, sfintiti parinti, priniim
Astazi solie mare de la 'mparatul. Nu e
Nevoie s va spunem tot ce ni datoriti
Nouit'n care traeOe -dreptul de mqtenire.
La orice pira glasul tare sa-1 ridicati
Spre a tinea In cinste Scatmul Orli noastre.
(cAtrA aprod.)
SA vie 'n fata noastra ceausu 'mparatesc
F;i sa.-si spuna solia, spre cinstea lui si-a noastra.

(Turcul dA scrisoarea de acreditare, pe care o siirutA. DomnL2;

o pune la frunte si la gurA.)
TURCUL
Tie, Domn al Moldovei, tie, Doamna, si vela,
Mai mari ai tarii, vestea oe v'o aduc e seurta.
Dar neinduplecata vointa ce-o arat:
Prin fapta ticaloasa voi ati sehimbat Domnia...
CONSTANTIN
'Mama, ce-aud?.. Ce spune acest strain ?... Ascultt
Ce vorbe 'ngrozitoare cad peste capul nostru ?
(Doamna ii spriiine.)

TURCUL
Otrava puse capät vietii lui Simion ..
(Miscare intre boieri.)

www.dacoromanica.ro
 197

-i vinovatii poartiti astdzi trebile titirii.

_Am_ cercetat, §i Dommil cel drept e Mihail,
Fiu al acelui care 1-ati omorit, iar cela
Ce stii in Scaun astAzi il socotim mazil.
.Cu mama-i impreuna il chem la Poarta noastrl.
DOAMNA
Ati auzit jignirea, boieri ? Va fi rlizboiu...
BMW!
Va fi razboiu... Cu totii sttim zid linga Domnie!
UN CLERIC
Tar blAstAmul apasa asupra voastrA toti ...

www.dacoromanica.ro
 ACTUL AL III-lea
SCENA 1-a
(inaintea Sucevitei. Zi de hram.)
Negustori, CArAu0, Soldati.
(Clopotele sult5.)

UN NEGUSTOR
E loc inuntru ?
ALTUL
Toate stint prime : n'ai putea
SA, te lipeqti de ziduri, atita e de plinA
Biserica.
CEL DINTAILT
..i VodA e 'n stranA ?

AL DOILEA NEOUSTOR
Da, sA-1 vezi
Cit e de mic ! i .4:5de in frunte parc'ar fi
Un Voevod in toatit firea... Lingl el Doamna
Marghita II pAze§te ca o clo§c1 pe puiu.
Ce mindrA-i c acuma stapinA-i ea!
INTAIUL NEGUSTOR
CealaltA*
Era mai rea.- 0, Doamne, ce suflet zbuciumat!
SA fi privit in ochi-i, iti ajungea pe-o lung
De fricA !

www.dacoromanica.ro
200

AL TREILEA NEGUSTOR
*i. frumoas5,... Ce Or lung §i bogat !
Se 'nfAsura intr'insul ca 'nteo retea de raze
Chid se 'mbrAca'n porfirl rosie §i'n soboli,
Ca o impArAteasä. Iti spun drept, eram rrandri
CI are Curtea noastrl ma, o DoamnI. E !
UN TARAN
Pleat a multA lume s'a prApAdit pe urma-i...
Atita oaste 'n tar' a adus minia ei
*i-acuma, chid pe drumuri e 'ntre strAini, ce-i tine
De cald cA, a fost Doamnit in ciuda orisicui?
UN NEGUSTOR
In ciudA, nu. Doar mult.t lume era cu din§ii,
Era mai rAu sAracul feciorul ei decit?...
UN CURTEAN (furi§indu-se)
Decit acesta care-i acum? Crezi dunmeata ?
NEGUSTORUL (se uith cu tuare aminte)
Eu ce sl cred? Mi-i viata pe cale de ci§tiguri.
Azi sunt aici si mine-s aiurea. Tara mea
E carul mieu cu marfA. Il umplu-aici si mine
-L descarc in aka parte. Asa ni este dat,
SA facem schimbul lumii fArl de incetare.
NevastA am aice.,.
ALT NEGUSTOR
NevaitA und'te duci!
BAtrin mai esti, jupine, dar tot bun esti de glume !
te trezesti an drumul la Tarigrad iti spun
Copiii de prin sate tot : tatA...
NEGUSTORUL
Nu mai spune

www.dacoromanica.ro
 201

Nici tu atita. Poate fi doer pe unde-o fi,

-Ca nu et!ti tu chiar dracul sa vezi prin u§i inchise...
UN NEGUSTOR TURC
Dar nu e nicio tara cum e la noi, jupine.
,Ce ape, ce lumina de ceruri! ,;ii pe strazi
Meceturi mari de piatrA de marmuf$ palate'
In care 'mparatia qi cei mari viataii duc
Numa'ntr'o desmierdare, de te bucuri -021nd-co,
Chiar dac'ai fi dervitcul ce'ntinde supt fere$i
Traista Rental]. pomanii... C'ma-i la noi oricare:
In orice loc il pune Allah, se simte mindru,
Cind $ie ca. acasa la el sunt domni mai mari
Peste atitea neamuri robite, ca al vostru.
CLERICUL
Robia-i pe dinuntru, Efendi, nu'n afara...
Te crezi stapin pe toate, qi-un dracu§or mewls
In inima ta insati te poarta dupa voie.
UN NEGUSTOR
Lasati in pace Turcul. .4a-i laudaros,
Dar eu il Fltiu, prieten ni este la nevoie...
TURCUL
A§a, ma. Jupinul va. spune drept... Sunt frate
La drum cu o4cine e negustor cinstit.
UN CARALI*
Asculta-1! Dar girbaciul de ce i-1 tot incearci,
De cite ori i-abate, pc trupari de saraci ?
ALT CARAU
De n'ar mai fi pe-aicea saminta Turcilor,
_.5i de folosul care-1 aduc ei ne-am scuti...

www.dacoromanica.ro
202

INTAIUL CARAU
Ei sunt straini... Dar eine, cre§tin frind, aduce
In tara lui razboiul ca s1 se faca Domn,
Acela ce-i?

CURTEANUL
OH este vre-un om nemultamit?
SA-1 §tiu... Doresc eu insumi O. vie vremi mai bune,..
SIE nn ne mai jupoaie...

UN NalUSTOR (dtre drilq)

Paceti! N'ati inteles ?
Ce rost avea pe-aice acesta? 0 §tafeta!

CARCIUMARITA

Ia uite cita lume §ade in praf ! Drumeti

.F.'i negustori de soma... Doar in ospatarie

La noi nu dam afari, de nimeni. Vinu-i bun

lautarii cinta... Daca, intrati Inuntru,
Ma jur cit niciodata rail nu va va parea...

UN NEGUSTOR TINAR

Caci este-o eoconita pe care o cunoa§tem.

i §tie sa ne ieie frumos (cla s'o princlà de git.)

CARCIUMARITA

Da, da, pofte§te

La un pabar. Pe urma...
UN GLAS
Pe urm' o fi ce-o fi...
(Se aude clopotul cel mare.)

www.dacoromanica.ro
 2cla

SCENA I-a
Aceiasi, Un soldat (coboara treptele.)

UN SOLDAT
TAcere!... Ce 'mbulzealA e-aici ? Pare cd este
Un tirg de sAptAminl... Nu hramul ce-1 dorim
De-atita timp. i, iatA, ni-1 dete Domnul Sfintul,
Strigati : SA ni trAiascA Mihail Voevod !
(Se aud strigate.)
Nevinovatul care singur avea puterea
Din cernri sA, sfinteascA acest frumOs 11ca$

CLERICUL
E drept ce spune Trece atita vreme : totul
Era sfirlit... Icoane mAiestre 'mpodobiau
Inuntru §i'n afarA biserica... Argintul
$ aural pe scoarte de cArti se invrista
Cu pietre nestemate. CArtile cele -sfinte,
Lucrate in chenare i chipuri farg. grel
De-al nostru dascAl Cosma, ii alteptau cetetiir
n'a fost cu putintl od.itA s'o sfintim.
S'a incercat zAdarnic i Simion sAracul,
Dar, cind venia la slujbA numele celui mort,
Lui Vodl leremia, curgea dm piatra-i singe
se opria cuvintul preotului in gitlej.
*i tot ap, pe urml, dup' a lui sAvir§ire,
N'a fost preot s poatA, rosti pe Constantin
La sfinta liturghie : se frAminta t Aline
Lui Simion, de parcA n mormint se intiprcea..
UN ASISTENT
lieicum ?
CLERICUL
I-att pus 1i piatra lui dupA cuviintA

www.dacoromanica.ro
Si-anume-acela care i-a pus-o, se cAdea
SA fie unul care era fAra de vinA,
§i drag i lui,.. Ace la e VodI Mihail.
Acuma stau alAturi fratii Domni in morminte,
clopotul eel mare din turn la amindoi
Li dna ImpreunA vevica pomenire.

SCENA a III-a
Aceiaqi, Doamna lui leremla, Ureche, coplii : Alexandru
§1- Bogdan (imbrAcati in negro)

DOAMNA
Ai auzit ce spune? Blastiimul s'a curmat
Asupra mea :Ii-acestor plApinzi prunci ai miei. Poate
-CA ni-i iertat la groapa acelui) ce-a murit
Ca sa impace mortul jertfit de a lui voie
St 'ngenunchem...
URECHE
Nu, Doama, nu-i vremea ; incl nu!
Eu qtiu cum se phiteqte pIcatul ce-1 fAcurlm.
-Ce am rabdat nu este decit un inceput.
DOAMNA
Uu inceput ritzboiul pierdut de noi i fuga
i pribegia 'n taxa strainA, pinea ce
Ni s'a dat de pomanti'n castele parlsite?
TTitarea si osinda de la singele mien,
De la fetele care sunt doamne mari acolo
aduc aminte abia de mama lor?
URECHE
Nu zi cuvint de urit... Faci nedreptate nowt
Doer oastea lor statut-a in fata Turcilor,
(Ind te-au invins, oi Veda...

www.dacoromanica.ro
 205.

DOAMNA
0, dragul Constantin.
Bgiatul mieu col mare, intiiu ngscut al cgrnii
Me le... Prin ce meleaguri acuma rätAcesti
In ce robie pa§ii titi domnesti 1as1 urrue
De singe... Supt ce bice ti duci povara ta,
De mai esti viu...
URECHE
Alung g. ngluca ce ucide
Linistea ta i viiata-ti scurteazg. Va fi viu
In ceasul...
DOAMNA
Cind aceasta Moldovg o sä fie
ALFA noastrit iargsi si'n ea noi vom domni,
De-ar fi snitind ,eu trupu-mi ca sg ajung acolo !
URECT-IE
Grozav suflet!
UN SOLDAT
In lgturi gloatg! i faceti loc
Alaiului. Cad voa iese cu toatg Curtea.
Ii mai strigati odatg, precum sunteti datori
La zi mare ca asta: Trgiascg Mihail, -
Domn tingr al Moldovei, si Cu Marghita Doamna!
(cAtre grupul Doamnei lui leremia.)
Ce pregetati? On oare vreti voi s'ajungeti Domni'F
(risele.)

UN GLAS
Mai §tii ? Se poate-odatg ce-ajung copii in Scaun!.

ALT GLAS
i-acestia imi pare ea-8 destul de plApinzi!
www.dacoromanica.ro
2013

AL TREILEA GLAS
Cel mic de-abia se tinen picioare. Stors ce este
Si slab !...
AL PATRULEA GLAS
Nu ,e ca mA-sa : ce stranicA 'n priviri :
De-ar fi bitrbat, ai vice-un trabant schimbat de haine !
SOLDATUL
-Ori nu'ntelegeti? Vodl soseste-acum de sirg
,(cMre Ureche) AscultA! Feri In láturi, mopege! Nu te uiti?
(Ureche tiräVe pe Doamna.)

DOAMNA
Eu, eu...
URECHE
Da, noi, cOci noted ni-a spus. Suntem aice
StrOini...
DOAMNA
Suntem aice strAini fleajutor ..
Copii, vO, dati In urmh... Trece... Ah! eine trece?

0 FEMEIE
Ei cine ? Vodl, dragä... Ori poate nu-1 euno0i ?
(Apare Mihail, Marghit91 Curled.)

SCENNA a Ph-a.
Acetall, Doamaa, Marghlta, Mihalt-Vodit, aft! doi copil.

MARGI-IITA

A lost, boieri, la dreptul vorbind, as,a o zi

Precum In toatit viata nu-s doul de-o potrivA,
rCei morti gusta acuma pacea, iar noi, cei vii,
www.dacoromanica.ro
 207

Simtim c'asupra noastrit e binecuvintarea

GLASURI
Sit traiascrt Doamna intiu multi ani !

UN GLAS
CA mult e desmierdatA la vorb5....

ALT GLAS
Ce ()obi buni!

AL TREILEA GLAS
"ji uite copilasul domnesc cum mai zimbeste!

MIHAIL
'nchin la toatA oastea si la bunul popor
De orice treaptA... Tie, Isus, sprijinul nostru!
SOLDATUL (t.Mre grnp)
Acwna este vremea sl mai ziceti i voi
Ceva. Ce stati cu gura cusutit ? Ori de-aceia
EicurIti drumul ista, de haina vi s'a rupt,
SArmanilor ?
URECHE
TrAiascl cel ce-i mostenitor
Drept a Moldovei !
UN NEGUSTOR
Uite cum o aduce Acta!
Va fi trait in viatA si zile mai cu spor...
MIHAIL (se opreste la copii, cari asteaptii cu capul plecat)
0, vai de voi, de uncle yeti fi venit cu trudA ?
www.dacoromanica.ro
 208

Vi-i fata vetejitii de chinuri i nevoi.

Si ce frumt* sunt, mamA ! I-ai zice de neam mare..

MAROHITA
Haidem, haidem, copile... Nu 4tiu de ce mi-e fiig
Si totusi rar un soare a§a frumos ca astäzi.
Si stl in dricul zilei... GrAbete, Mihail !
MIHAIL
Am spus s li se deie ceva de imbucat
iatit de la mine, copii, un ban de aur...
DOAMNA (incet)
Asupra voastrl cadet urgie i blgstiira!
URECHE
Nu blAstäma : blAstAmul din hram trAsnete 'n urmri..
SCENA a V-a
Doamna lui leremia, eel dol copil, un trecAtor.
(MnItimea d s intre in bisericA.)
URECHE
Acura, dup 5. dorinta ta, DoamnA, si 'nceream
pentru noi iertarea, rostul venirii noastre.
Sti indreptAm copiii spre locu'nde 'n genunchi
Se pot ruga de pacea cui i-a chemat la viiata.
Si-a celuilalt...
DOAMNA
- La dinsul eu s mg, due nu pot.
Se 'ngreuie ca plumbul picioarele la gindul
De a Mica pe. trupul lui... Nu, sl ne intoarcem...
UN TRECATOR
Femeia asta are-un ntiesz... Prive§te cum
Re ceartA cu mosneagul...
www.dacoromanica.ro
 209

ALT TRECATOR
E treaba lor ce fac!
URECHE
-Dar drumul spre Domnie duce pe-aici. V'a spus-o
De-atitea ori acela care-ti rUsare 'n vis
Si-ti urmtireste viata cu-aceimi amintire
GrozavA...

DOAMNA

Eu in until /Amin ca A. In ri, rog

Puterii care poate singura sA 'nteleaga*
De ce-am Mout eu lucrul care s'a intimplat,
OA Rugg inteleptii ce catA 'n pravile
Si lingit sfintii care te judecg din ciirti.
E-un Dumnezeu la care poti O. te-aräti ma cum
Cu-adevArat esti: bunul si rtiullr..olaltl,
Spre a fi crimpinite in cumpene cere§ti,
Nu numai inceputul faptei, ci si sfirsitul.
(Ureche intrà cu. copilul Alexandru in biseric6.)

SCENA a VI-a
Doamna lui Ieremia, dot trecitori, un diacon, un soldat,
multime.
Si-atunci nici nu-i nevoie cu vorbe-a mit ruga.
(Se pune in genunchi.)
Intreagil eu spre ceruri thmt cl mit 'ndrept acuma.
UN TRECATOR
Ia uith-te de cite dureri te mai impiedeci...
Ce-o fi voind sAraca asta de sth ma,
Pe brazdl Lir' sti mite buzele 'n rugAciune?
Si nu-i in preajma-i niciun mormint ce 1-ar iubi.

www.dacoromanica.ro
210

ALT TRECAT OR
A hist atita moarte in vremile din urnal,
Atitia §i-au dat duhul prin hAuri i pustii,
De li-au mincat §i osul cinii hoinari s,i lupii
FArA strop de aghiazinl pe trupul pArAsit,
Leif n'ajunge lemnul pentru crud de rAspintii,
,i cei ce nu &Itiu unde ai kr s'au sAvir§it
Se roagl pentru din§ii prin ce kc se intimplA.
A§a o fi cu-aceasta care-§i va fi pierdut
OH sotul oH copilul...

DOAMNA (a auzit 0 se rididt)

Poate unul i altul!
INTAWL TRECATOR
DacA-i as,a, strAinA, fie in mila lui
Dumnezeu...
AL DOILEA TRECATOR
IAr tu insAi te mingiie. IertatA
SA-ti fie oHce vinA pentru ce pAtimeti!

DOAMNA
Aud intiia oarA acest cuvint. Mi-1 spune
Un om nm lume dupA sufletul lui cel bun,
Ori poate e rAspunsul de sus la rugAciunea-mi?
-(Se aude zgomot in bisericA).
Ce zgomot se aude Inuntru? L-auziti
*i voi, drumeti? OH poate pe mine mA privete?
Numai pe mine ?
INTAIUL TRECATOR
Vine un sunet din adinc:
S'a intimplat vre-o fapth rea,, vre-o nenorocire

www.dacoromanica.ro
 211

'N lAcaqul ce simtirea de-abia qi-a cApAtat ;

OH n'au plecat qi stafii qi duhurile rele?
UN DIACON (ie§ind din bisericA)
Vai de dinsul, särmanul! Ce zbucium indrAcit !
DOAMNA (se aruncA)
Un zbucium? Cine-i cela ce'n zbucium se trude§te?
Tu 1-ai vAzut, pArinte, spune-mi, tu 1-ai vAzut ?

DIACONUL
Nu te cunosc. Ce este cu tine? ETU. bolnAvA?
OH ai bAut? Nici hramul cu bine nu-I sfir§im,
i iar se'ntoarcc dracul aici la Sucevita ?
DOAMNA
Te rog, rog pe oricine sA-mi spuie ce a fost.
De ce IngramAdeala multimii?
UN SOLDAT
Vrei sl afli ?
Dar intrA §i tu insAti inuntru. Ce ti-o fi ?
Doar nu te tine-un blAstAm sl nu intri 'n biserici?
- ALTUL
Femei ala frumoase de blAstdm nn se tem,
Clci au askulnarea sfintelor mucenite...
DOAMNA (luptindu-se eu sine)
Nu pot cAlca dincOlo de prag; snnt ostenitA.
VA rog, ce se petrece? De ce-a inebunit
Multimea? SA vA fie mill de grija mea...
UN CLERIC
E un copil pe care 1-a prins spasmul turbat
www.dacoromanica.ro
212

preotii se lupt g. sa ducA pe pustie

S.i.
Du lml ce este 'ntr'insul...

DOAMNA (sfrigind)
Rite copilul rnieu!
CLERICUL
De e al thu, atnucea de ce stai? Ci te missA !
Ori vrei al ti-1 Indrepte alii, nu maica lui?
li tii mai bine rostal. GrAseste-i vre-un descintec.
S'o fi speriat... Ci stinge-i eärbuni i pune-i pr
De la acela care-I aduse 'n socote...
ALT CLERIC
Grabeste-te, grilbeste, caci pare pe sfii*t!
(Doamna se aruncil.)

UN GLAS
Faceti loc in multime ! Faceti loc! Vine mama...

SCENA a VII-a.
Doamna lui leremia, Alexandru, Bogdan, Cosine, Un eleric,
multime. .
(In acest moment pe prag apare Cosma, tiind copilul care se sbate.)

COSMA
Loc, loc! Aduceti ap5. sfintitii... 11 vedeti
Cum piere...
ALEXANDRU
Mama, mama, fereste-inii, rni-e fricA...
De ce priveste mortal cu ochii inghetati
La mine? Tine'n min' un pàhar. Curgo otrava
Verde din el... Feres.te! Spre tine s'a indreptat,
F;;i oasele lui negre se string sg, te zugrume,

www.dacoromanica.ro
 213

511 vezi? Acum e-Aproape de tine. Sta O. te

Trinda de git... Mai bine ucide-ma pe mine,
,Strigoiu... Lash pe mama! Ce spui? Ea te-a ucis ?
'Dar noi suntem din loctui asa de departate!
'Nu te-am vazut vre-odata. Ce vrei cu noi, ce vrei?
DOAMNA
E. vad si eu acuma. Inlaturi, stai... De fapta
Mea eu raspund. Dar fapta ta oare de ce-o uiti?
(cAtre umbra lui leremia.)
Opreste-1 tu pe cela ce te-a jerfit! Opreste-1!
-Nu ti-am urmat porunca atunci and ai vrut tu?
UN CLERIC
Se molipseste boala. Sa ne ferim de dinsii !
Am mai citit de-acestea in viata Sfintilor...
COSMA

Da, da, toti la o parte! Il iauasupra mea,

Ca an li se goneasai spaima ce-i cuprinde...
Sunt obositi de cale si'n friguri se trudesc.
Am leac pentru aceasta... Colo'n aghiazmatariu
Sti-i duceti...

SCENA a V111-a.
Doamna lid leremia, Copiii, Cosma
COSMA (ceva mat departe, in aghiazmatariu, face cruce.)
Cruta, Doamne, pe robul tau acesta
De orice prigonire, si da-i somn lin si bun
Ca sa se usureze de tot ce-1 chinuieste... -
(asterne manila lui, si culca copilul.)
Asa, asa...
Acuma, Doamna, iti poruncese
www.dacoromanica.ro
214

In numele Treimii sfinte sA-ti vii in fire,

CAci la un ceas de mare cumpAnA ai ajuns.

DOAMNA
Ce-a fost? E'n urmA-mi omul cu ghiarele intinse ?
Cu ghiarele in singe 'muiate?
COSMA
Nu, sunt eu,
DascAlul Cosma.
DOAMNA
Cosma? Ni-a fost dat ca din nou
SA ne'ntilnim pe lume?
COSMA
E§ti tu aceia care
M'ai clutat... Ce ginduri aice te-au minat?
Ce vrei mai mult? Moldova e'n pace de rgscoalA,
Nu-i un strAin intr'insa s'o prade ca'n trecut,
VlAdicii fac in voie slujba lor in biserici,
La hramuri se'mbulzqte lumen spre-a multAmi
Pentru iertarea' asthzi intins'asupra terii,
Si mortii din morminte aici s'au impAcat.
Iar tu vii iar pe-ascunse, cAtindu-ti rAzbunare,
Si vrei EA curgA singe din nou pe urma ta ?
Nu ti-i de-ajuns c4, fratii s'au sfi:gat, a azi
Sunt fii ce nu cuteazg, sAli vadA'n fatA, tathl
Pe care in bAtalie cu arma I-au lovit?
Vrei iar O. umble lupii prin taberele sparte
Si ghiara lor sA'ngroape osul ce-au despuiat
Cu guri insthgerate ? Zi tu : de-ajuns nu-ti este ?

DOAMNA
Mai lasA-mA owww.dacoromanica.ro
'chi:a. Nu sunt Inca 'n simtiri
 215

Si, eind te vad, tot valul restris,tilor trecute .

Din nou vine asupra-rni salbatec tid ma'neaca...

COSMA
De te-ar fi prins vre-odata in acest rop val
si-ar fi scapat Moldova de prigonirea voastra !
DOAMNA
Si, dac'ap de strapic, dascale, mu uras,ti,
Nu sunt acum in mina ta ? Chianag straja,
Si mini inchinatorii hramului vor vedea
Zucind In praf i singe pe.Doamna leremiei...
COSMA
Nu te alteaptu, Dom* acest grabnic sfir§it,
Se deapana pe roata incet firul pedepsei,
Te mai intreb odata: la noi ce-ai mai cutat?
DOAMNA
Atit: voiam copilul mieu fraged su incerce
Iertarea la mormintul lui Voda-Srir=n,
Si el, cel mort, in ura-i salbateca love§te
Pe pruncul care doarme acum ingalbenit
Si poate nicioctatu nu-i va veni in fire...
(ii invelete.)

COSMA
Si-odata cu iertarea ce ai fi dobindit,
S'ar fi oprit in tine s,ivoiul urilor?

DOAMNA
Eu nu urasc pe nimeni. Dar n'am dreptul sa uit
Ca tara asta este, nu a celui ce-o tine,
Ci-a fiului mieu, care a fost de voi sfintit

www.dacoromanica.ro
216

i s'a luptat supt steaguI Moldovei pentru dinsa,

Iar azi ii poarta, viata pribesg intre Tatari
Far' sit gindeascit nimeni ca totui el e DomnuL.
COSMA (incet)
Mita te mai tine in rost rituMcator ;
Dreptul dat prin sfintire lui Constantin ?
DOANNA (cu gins surd)
Mit !
COSMA (hottrit)
Deci, ca s n'aibit tara a suferi
Ce-a suferit de-atitea on de pe urma voastra,
Ca sit nu se despoaie casele de barbati
pruncii sa alerge flaminzi i goi pe drumuri,
-Ca sa nu se ditrirne sfintele manastiri
Si sa scrineaseit osul de Dornn supt talpi pagine.
Eu fac ceia ce multit vreme n'ain vrut st fac.
Mila de toti mai mare-i ,ca mib de-uuul singur.
Ai cunoscut tu, Doamna, din anii ce-ai dOmnit,
Pe-un biet pisar ce-i este numele Mihrtilescul ?

DOAMNA
Ea I-am s,tiut prea bine pe Cirstea. La un loc
Cu finl mien Tatarii i dusera spre Nistru.
L-am cautat cu-atita rivna spre a afla
in ce loc se gsete coconul mien, i iatA
CI 1-a chemat la ceruri voia lui Dumnezeu
Pe-acest de toati treaba bun credincios al nostru._
COSMA

El a murit aice la noi adapostit

Intre calugni. Ziva din urmi cind 11 pima

www.dacoromanica.ro
 217

A scris aceste rinduri cu insl§i mina lui,

Ca sl stie Moldova ce s'a 'ntimplat cu Domnul
DOAMNA (aprins)

_AratA-mi, o aratd-mi, Uosmo, scrisoarea lui!

COSMA

Privet;te-o insAti! Este cuprinsul ei accsta :

Marturisesc in ceasul mortii, cu jurtimint,
Eu, Cirstea Mih.1escul pisar, ca'n risipirea
Otirii impreunA en VodA am fost prins
dus Oni la apa hotarului CU dinsul.
Aeolo, riul mare fiind..."

DOAMNA (strigind)
Nu vreau s'aud !

COSMA

_Asculta, Doamna! Riul mare fund, Tatarul

-Cu gindul sl nu piarzl cistigul cel domnesc,
L-a pus pe sea :2.1'n fugt a vrut sA treacA Nistrul,
Dar valurile-asupra lor doi s'au i inchis.
Am fost pe mal, si fapta aceasta am_vlzut-o."
*i-acum. sti-ti fie mill de oameni qi sA ierti,
Ca sA-i fie iertate i lui. plcatele!

DOAMNA (se ridicA hohotind)

Mort el, fiul mien, VodA ! 0, cit 1-am as,teptat !

Din lacrimile mele alt na s'ar fi lAcut
4Ca riul care-I prinse ca sl nu-1 mai. intoara.
Dar, dacA pnin peirea lui credeti c'a perit

www.dacoromanica.ro
218

Intreaga semintia hii Voa, Ieremia,

VI inlelati : copilul acesta nu e mort,
altul AA afara .i. rindul §i-1 mteapta,
(Scoate vevnintul de sub copil, care se treze,te.)

COSMA
Nu te opresc, napirca, dar piei din locul dint I

www.dacoromanica.ro
 ACTUL al IV-lea
SCENA I-a
0 tabarit lingtt Ia li

Doamna lui leremia, Ciocirlie.

DOAMNA
Sosit-au 0 Polonii?
CIOCIRLIE
Sunt toti, Maria Ta.
DOAMNA
Tu i-ai vazut ? in fruntea lor este 0 Korecki ?
CIOCIRLIE

Nu numai cà osta0i incoace calaresc

De zor 0 ca n'Weapta decit ceasul de lupta....
DOAMNA ,
Eu li voiu da Moldova, dacii-i vor da un Domn.
CIOCIRLIE
Moldova, nu, o Doamnä, caci ea a noasträ este
i va voim, ma iarta c'o spun fiindca sunteti
Vita moldoveneasca de noi nedespartita...
DOAMNA (hontrit)

Nu este o putere care ne-ar desparti...

www.dacoromanica.ro
220

CIOCiRLIE
Mif'ntorc la intrebarea Mariei Tale... Toata
Oastea-i alcatuita gi gata de razboiu,
Dar este-o chezagie mai bun' a biruintii.
Maria Sa Korecki a spus ap : ori dau
Din nou lui Alexandru tara ce a pierdut-o,
Ori ma ingrop aice cu el gi toti ai miei",
i s'a jurat pe cinstea lui de nobil polon,
Dar gtii prea bine, Doamnä, ca ei, dacä se jura
Aga, nu e putere sa.-i fac4 inapoi.
DOAMNA (incAlzitii)

Ap, aga, la lupta.. Ce om viteaz Korecki !...

Pe linga cinstea care o am cä mi-am unit
Neamul cu-al lui, sunt mindrä de-un ginere ea dinsul -
Pentru statornicia aceasta in cuvint.
Nu ca atitia carL..
CIOCiRLIE
Nu-i osindi, o Doamna,
Eu, care in credinta mea nu m'am clatinat,
Pot intelege omul de-aici, care 'ntre o Ora
i intro un Domn, alege tara ce 1-a nascut.
DOAMNA
*i'n brazdacarii mine vor sta toti ttädatorii,
Toti, toti : nu uit niciunul... ii voiu bfiga baga'n pamint'
Si sus va sta movila care sä pomeneasert
Ce soarta au aceia ce Domnul gi-au vindut!
CIOCIRLIE
Nu blastama, Maria Ta, gi nu osindi !
Avem asupra noasträ pentru atitea fapte
Aläturea de lege, ce poate nu le gtim
Ca sunt, osinda care poate sä ne loveasca,
*i de aceia bine este sa n'o menirn
Noi ingine pe capul nostru....
www.dacoromanica.ro
 221

DOAMNA

Vorbe degerte!
*i egti bArbat tu care poti sabia s'o scoti,
SA tai cea mai cumplitA osindd drept in douA
Aga (ii lea sabla 0 face semntil). Aga! Dar iatA CA eu un
[blAstAm port,
tJn blAstäm de calugar, de douA ori un blAstArn,
, uite, vezi cA soarta...

CIOCIRLIE

Soarta ce te-a ajuns

De-atitea ori... Ginclegte, DoamnA, cele pierdute
*i cei pierduti...

DOAMNA

Ace lea ce s'au pierdut, din nou

S'or lua 'napoi, iar cei ce-s pierduti s'or rAzbuna.
Si, mini, cind biruinta va fi a mea, ei bine,
Nu-i turn de mAnfistire in care n'a suna
Clopot de rugaciune pentru cea blAstAmatA,
Si eu peste morminte voiu sta ea sA aria
Prin bucuria-mi soarta ce-o au astfel de vorbe...
Acuma sA-mi aduceti copiii... Ceasul lor
Aproape-i...
OIOCiRLIE

Curn, aproape-i ?

DOAMNA
Ceasul dud iar din Scaun
Feciorii Ieremiei vor porunci la toti,
La cei buni kfi. la ceia ce-or at/ma de funii
Dupa porunca noastrd... (bruse) Adu-mi cei doificoconi !
www.dacoromanica.ro
222

SCENA a Il-a
Doarnna (singurii)

DOAMNA (prive§te in zare)

Frumoase dealuri... Doamne, cit am tinjit odatA

Dup. mireasma Astui pAmint ! Cit 1-am dorit!
Mai bine'n brazda tarnei strAbunelor odihne
Decit purtatA'n lume de vintul cel turbat,
Din loc strain in altul... ParcA ma simt acum,
Statornic agezatA. Aici, la locul mieu,
Tot mai gasesc prieteni, gi-apoi aici sunt Legii,
Si ei nu mint... Cu dingii ori biruegti oH Mori.
(apar eopiii.)

SCENA a III-a

Doamna, cei doi fii

DOAMNA
WA copiii. Doamne, ce ginga0 par !... inteingii
Nu e nimic din vlaga mea... Si cum ag dori
SA li-o pot da, gi 'n urmA un trAsnet sA mA sfarme,
Si Bunt aga _bicisnici... Bicisnici amindoi ! (ogre copii.)

Ei, cum v.à pare somnul aga 'n ajun de lupta ?

Nu ti-e flick Bogdane ? Egti mindru, Alexandre,
CA mini aceia caH te-au izgonit vor sta,
Pupa ce sfArima-voiu trufia lor degartA,
ingenunchiati in fata noastrA gi s'or ruga,
Cu lacrimile care nu pot spala pacatul,
Iar tu ca Domn dator egti pe nimeni O. nu-1 ierti.
ALEXANDRU (blind).

Dach ti-ag spune, maicA, ce am in gind, te superi...

DOAMNA
Nu, spune ! Te cunoagtem prea bine ea sa gtim
Ce poate sit agtepte o mama de la tine
Si ce poate o tart s'agtepte de la voi...

www.dacoromanica.ro
 223

Spune... Poate an mine eu voiu gAsi puterea

SA pun, in loc de ceia ce-ti dete tatAl tAn,
Ceva din focul care mA arde 'n märuntaie.
ALEXANDRU
Si eu doresc Domnia... Am drept la ea §i §tiu...
Am mai avuto... Inca mA simt de-a ei povarA...
DOAMNA
Povarfi ! Schiptrul tarii, Coroana ei povara !...
PovarA poate arma cu care e§ti dator
SA stai in fata celor ce vor sa- ti ieie dreptul ?...
A LEXANDRIJ

Povara, maica noastra... De ce sa te In§eli ?

Si nu cA mi-ar fi fria... Tn m'ai vAzut in lupta...
BOGDAN (grabit)

*tii cind boierul care asuprA-mi s'avinta

De-a§ fi crezut cA bolta se nAruie pe mine,
S'a prAbu§it eu capul in tandari supt topuz...
Grozav lucru! *i astAzi il vAd cum se 'nvirte§te
in praf... lar Alexandru, biruitor, plingea.
ALEXANDRU
,

Plingeam osinda care rupe un neam in aouA,

Plingeam ursita care mA face sA domnesc
Intre o ritzbunare §i intre-o suferintA.
Plingeam... De ce-a§ mai spune acum de ce plingeam ?
DOAMNA
Nu. FiindeA luat-ai calea mArturisirii,
Spune Ona la capAt... §i'n urmA vei vedea
Tu singur cA pe lumea asta e un prost mare
Acela care-§i are vrAjma§u 'ngenunchiat
In fata lui §i nu dit cu sabia inteinsul !
www.dacoromanica.ro
224

ALEXANDRIJ

Plingeam si de aceia ca stiu- cum in zAdar

Noi ne trudim, o rnaica..., si in zadar ucidem
Pe-ai nostri i pe altii, cad s'a pecetluit
in ceruri soarta vitei lui Vodrt-Teremia.
DOAMNA

Dar ce ii pasa 'n ceruri ..

BOGDAN

Mama, nu blastama!
DOAMNA

Nu, ce Ii pasti 'n ceruri ce fac eu cu odrasla

CArnii mele trudite ? Ori cerul s'a miscat
Cind Voda-Ieremia peri fara de preget,
Cind i-a luat mostenirea acel ce 1-a ucis,
Cind am rabdat alaturi de dinsul ca o roaba,
Cind...
ALEXANDRU (ineet)
S'a sfirsit de mina ta Vocla-Simion ?
DOAMNA (ingrozidt)
Taci, taci! i, daca fapta s'a savirsit, nu mina
De vinA-i, ci acela care-o a ridicat
Asupra faptei sale celei fara iertare.
El s'a ucis, copile, nu eu...
BOGIiAN (se apleaa In 1e0n)
ALEXANDRU

Priveste-acum
Ce faci cu insusi rodul tau... Nu este destul
Tot ce a fosty Acuma sa 'ncepem iar omoruri ?
DOAMNA

Dar este-un lucru 'n lume fall de singe 'n fund ?

www.dacoromanica.ro
 225-

ALEXANDItli
0 vorbà mai ascultä, maica, 0-apoi sa. fie
Dupa vointa-ti care nu se poate sfarma.
Am stat azi dimineata un ceas intre Trieteni,
Ne-am intrecnt cu arcul, la trintä ne-am cercat
Si. am Mut pfiharul de intilnire buna.
Veniserd din toate Tinuturile 0
Erau cum este floarea cind e sciildata'n roua
D'intliu... Si Stroicgtii, 0 neamul lui Ureche
Cel credincios, 0 Lupul Prfijescul, §i-altii multi,
Si m'am gindit ce fapta facem cu-atita lume
Ce mini va fi o prada einilor...
DIAMNA (sälbatee)
Da, vor fi...
Cum pe§tilor din Nistrn li-a fost o hran' acela
Ce 'rata" din carnea asta a mea s'a desfacut,
Cum lupii clin pfidure au supt din mii de trupuri
Ce s'au jertfit de dragul Marghitei... Vom ruga
Prin mii de parastase pentru cei morti iertare.
Dar Seaunul Moldovei al tau va fi, de vrei
-Ori de nu vrei... Cu sila te-oiu aeza acolo
Si te-oiu tinea cu strajd, iar, dacä vei muri
Ta insuti-0 la tine tin cum n'a putea a-ti spune,
L-oiu piinde pe acesta in brate §i va sta
La rindul lui in SCRIM ca al vostru parinte,
Cum nu pot sta en insurni, caci nu sunt neam de Domn,
Si-apoi sunt o femeie... 0-atita... Iar. de soarta
Voie-§te ca tot neamul mieu sag fi cheltuit
Pentru sfinta dreptate, voiu lua din drumul mare,
Din tt atr a tiganeasca, pe cel d'intiiu vlastar
De rob §i-oiu zice teirii ca 1-a nascut in taind
Tatal vostru... Voiu spune-o cu strapic jurämint
. voiu face dinteirisul Domn al tarii Moldovei.
1 i inteles ? (II zguduie) Ci sp une odat', ai inteles !
www.dacoromanica.ro
226

Spune, mi§el, ce 'n tine n'ai sufletul de Domn

totup impotriva ta insuti te voiu face
Domn, §i vei fi in Scaun atit cit vei fi viu...
ALEXANDRU (m4cat)

Nu zgudui puterea ce nu-ti poate raspunde,

0, tu ce e§ti femeie §i. mama... Nu zvirli
Cuvinte care'n singe se spalä cind le spune
Un om...
DOAMNA (bucuroasii).

A§a, mai spune, aga... Te vreau sa fii

In orice clipa astfel... 0, e§ti vrednic de mine !
A LEXANDRU
Nu tin la cinstea asta ce se cere a fi
Cu singe 'mprospatata in fiecare clipa,
Dar zic, pe lingà toate cite le-am zis, ca. mi-e
Greu sa. incep o luptä pentru domnirea tarii
Ce nu ne vrea...
DOAMNA
Saracul ! El crede ca. a vrut
Vre-odat' un neam pe lume Domnul ce-i stä in spate r.
Dar, bine, pro§ti-s astfel, §i. de aceia-s pro§ti :
Nascuti din vita proasta §i. aunt meniti prostiei,
Pentru di au intein§ii nevoia de-a nu fi
Stapini pe a lor faptd, pe viata lor, §i-atuncea
Ei se inchina celui ce-a fost mai indraznet,
in stare sti li puie friul in bot... il mu§ca,
*i. spumega, §i singe curge din gura lor,
Dar trag, §i carul merge in voia cui ii mind.
A§a §i. Moldovenii no§tri... Pune-li friu,
Copile Alexandre, §i vei avea drum neted.
Vointei tale... www.dacoromanica.ro
 227

ALEXANDU

Fapta aceasta eu n'o fac...

SAracii Orli mele nu-s vite de ilovarA,
brazda ce se trage aici este a lor,
Tar eu nu am chemare decit sA arAt drumul.
Dar Inc'odatä, maicA, ei nu ne vor...
DOAMNA

Tu crezi
Ce-ti spun frico§i ce-a§teaptA rAsplata de la altii...
Ce §tii de ce se mi§cA in sufletul supus
Al color cari 'n tine vAd pe mo§tenitorul
Cel drept §i se InchinA celui ce-a biruit?
Vrei ancercAm?... A§teaptä...
(striga)
SA vie din osta§ii
De strap. unu-aice, (etitre Alexandra) i te vei lAmuri,

SOENA a II-a.
Aceiaql, un ostaq.

DOAMNA

AscultA... Ie§i in §leahul cel mare. Chibzue§te-

Un Oran mai de ispravA §i-a§a vre-un negustor,
Li spune cA in cortu-mi este o jupAneasA
Care-§i cautA drumul §i-ar vrea un cAlAuz.
Dar nu cumva sA afle cu cine-or BA vorbeascA!
(elitre Alexandru.)
Vei intelege astfel cit este de pAcat
SA mergi la lupta asta cu inima 'ndoitfi
Plingindu-ti d'inainte prieteni ce-or trAi
PAnA la batrinete adinci, §i-oameni de aiurea
Cari s'au scris in oastb pentru a-§i incerca

www.dacoromanica.ro
228

Soarta §i-a stringe prada prin locuri departate,

Ori socotind vointa Orli ce n'a voit
In veci pe Domnul care a prins-o 'n chingi mai tare.
Unde-i Bogdan ? Sarmanul, uite c'a adormit.
Ti-o saman a bind vrernea lui va veni odattt ;
Si el va plinge-atuncea §i se va china
Ca are 'n el ehemarea Domniei mo§tenite
Si cd dat sh aiba o mama cum sunt en...
ALEXANDRU isenin)
Prive§te-1... Peste oehii cei ingroziti pleoapa
Cea frageda intinse pavAza-i spre-a nu §ti
Tot ce se pregate§te aici cu viala noastra,
A tuturor: cu viata stirmanilor osta§i,
Cu lini§tea acestei tari fára de pacate...
Ori nu ti-e milä ? Spune! Mini poate fi un rob
La Turci ori pe cimpie or sh-1 mursece cinii...
DOAMNA
VOW imphrti atuncea soarta cea rea cu voi !

SCENA a III-a.
Aceia0, ostapl, un teran.
OSTAVL
Iata, frate, aceasta e jupaneasa care
Se cere a fi dusä spre Dunäre cu doi
Copii ai ei...
TERANUL

Ma ierte, dar eu nu sunt destoinic

S'o due...
DOAMNA
De ce? Imi este de-ajuns un car cu bol
pentru hrana noastra pe drum o mamaliga:
www.dacoromanica.ro
 22,9'

'TERANUL

Nu-s boi ! Caci mi-i minca oastea pagina. N'am

Nici mdmaliga care mi-o cer copii-acasa:
Sunt ani de cind n'am tihnä ogorul sa-mi lucrez
Si ne tinem o tara din buruieni i scoarta,
Iar hrana de-altã data e pentrp serbatori.
ALEXANDRU (eatre Demons).
Auzi ? (CAtre laran) si-a cui e vina, bade ?
TARANUL
Ca nu-i a noastra.
Ci-a celor ce de .harta se tin 0 de razboiu,
A cui mina otirea straina pe-aste plaiuri ;
Nu-i om sa nu se roage pentru pedeapsa lor:
N'ar mai ajunge neamul lui Ieremia ceasul
De mine !...
DOAMNA
Pro§ti mai furati i proti ati mai ramas
(eatre osta0).
Destul... Sii vie altul... Veun negustor gasit-ai?
(Taranul iese, se educe negustoruL)

SCENA a IV-a
AceiaV. Un negustor.

DOAMNA

in ce parte, jupine, te duel cu marfa ?

NEGUSTORUL
Eu?
Spre paguba... Atita mi-a mai ramas..
ALEXANDRU
Patit-ai
Ceva in cale ?
www.dacoromanica.ro
230

YEGUSTORUL
Ca lea de mat imi este 'nchisA,
Ne mai luptAm ca rostul de-odatd sd-1 pornim,
Dar, iatd, cind de-o parte §i dud de altA parte
Se 'ncaierd §i marfa-i pentru clqtigul bor.
ALEXANDRU
Al cui?
NEGUSTORUL
Al cui sA fie! CA cloar al nostru nu e.
Al cui ? Ci catA 'n juru-ti, copile. OH nu vezi
Cum pregAte§te-o luptd femeia cea cumplitA
Cu tincii ei alAturi ?...
DOAMNA
Destul, destul, afard!
(Ostasul scoato pe negustor.)

SCENA a V-a.

Doamna, copili.

ALEXANDRU
Yorbi o tarA 'nireaga din suferinta ei,
§i-acum te 'ntreb, o Doamnd, cu cine e dreptatea ?
DOAMNA (hontrit)

Cu-acela care mine in lupt' o birui!

www.dacoromanica.ro
 ACTUL al V-lea.
Tabara turceasel dupl biruinta

SCENA I-a.
Turci, tArani, Radu-VodA Mihnea.

UN TARAN
GrozavA zi ! Cit singe s'a mai vArsat §i astAzi I
ALTUL
Nu sunt sAtui aceia care ne chinuiesc
Nici chiar de acest singe al boierimii care
Se scurge-acum in riuri pe cimpul de rAzboiu.
ALTUL
CA sunt §i ei tot oameni... Uitam vinovatia
Faptei nesocotite cind i-am vAzut sarind
Asupra nesfir§itei multimi a Turcilor.
Stiraci cre§tini de-ai no§tri, cum au perlt sub coasa
PAginilor : ca floarea din Maiu a§a erau...
Plingea inima 'n mine cum unul dupa altul,
Cu sAbiile drepte in mink se plecau
Pe cai §i'n tarna ro§A se'nve§mintau de moarte.
ALTUL
Lasii-i O. pAtimeascA, poate s'or stimpAra!
ALTUL
Si deie Domnul astfel sA se sfir§easc' odatA I.
www.dacoromanica.ro
932

ALTUL
Atita eit femeia grozavA va trAi,
Nu vom avea in tara aceasta odihnire,
Niel chip ea munca noastrá s'ajungA la un scop.
Cumplita mai e, Doamne !
ALTUL
Drept este, dar ce suflet r
ALTUL
PAcat i de coconii ei... *tii cum se trudiau,
Cel mare, 0 ehiar cela mai mic, bietul de dinsul,
S'ajungA intre sAbii, cAtinduii moartea, dar
Tot rAsAria vre unul dintre boieri in fatA
Si se opria intr'insul arma vrAjmnilor...
S'a ridicat din trupuri jertfite o movilA
te5Tu dos, inchi0 ca'n ziduri de temnitd, ei stau,
Bieti pui de caprioarA razleti in fata mortii:
1-au prins cum prinzi cu mina, vinind, puii stingheri...
ALTUL
Ce soartA se gAte§te acestor sArrnani tineri!
ALTUL
Theere ! Vine Vodd cel nou intre osta.0!
ALTUL
Si ieniceri in preajniA-i culeg prada de oameni...
ALTUL
in lAturi! Nu se §tie de au aflat destui
Itobi ea sA nu ne prindA pe noi in socotealA !

SCENA a Il-a
Radu Mihnea, Costin Postelnicul.
RADU

N'a fi vrut ca prin ceasul acesta sA ajung

www.dacoromanica.ro
 233:-

La linistirea tArii ce-mi este 'neredintata

De imparatul nostru, trAiaseti 'ntru multi ani!
POSTELNICUL
Nu-i voia noastrA, Doamne. OA se putea ea altfel
SA se striveascA neamul acesta de nApirci
Si sA rAsufle biata MoldovA de rãzboaie?
N'ai cunoscut ce este in suflet gi'n puteri
Fiara ce se numeste Doamna lui Ieremia:
De ar fi fost ca tara sA aib'un singur cap
Si-acela sti se cearA spre-a-i sAtura mindria,
L-ar fi that ea Insäi dintr'un singur avint!
Si ce frumoasA este!... De-ar da Turcii de dinsa,
S'ar face-o bAtAlie pentr'o privire a ei.
Ce crezi? Nu este-un farmec in ea, de poate duce.
0 lume la pierzare i ei toti cad strigIud
De bucuria jertfei ce-o fac, numai sl-i placA !
RADU MIHNEA

De n'as avea-o'n rindul prinsilor miei! Cum pot

SA min la moarte Doamna cu fruntea'ncununatA ?
Si cum pot, iar, in voia poftelor ei s'o las,
Ca sfi arunce iarAsi tara'n nenorocire?
COSTIN

N'ar mai putea, cAci fiii acum sunt robi la Turci.

Priveste-i, tree... SArmanii! Nu-i pot vedea in MO...

SCENA a HI-a
--Me-x-andru, Bogdan, Turci.

UN TURC

Adueem marfA bunk feciori de Domni; nu vreti

SA-i cumpArati ?

www.dacoromanica.ro
234

UN ALT TURC

Dar pretul e mare. Doar cu multä

Truda i-am luat, 0 mina ne doare dupti cit
Am secerat multimea boierilor in preajma!
TURCUL DINTAIU

ti vindem cu o suta de mii de galbeni buni

Imparate§ti, cu zimtii intregi, de unul singui.
Nu i-ati iubit voi caH atita v'ati .1uptat
Ca sã ajunga astfel sumi puterii noastre ?
AL DOILEA TURC

Ascultä, mai copile, ci zl 0 tu ceva,

Ca sa se inteleaga ca va catati stapinul !
BOGDAN

Zdrobit sunt de durere 0 oasele ma dor :

Mai bine deal chinul de-acum, o loviturã,
Si cu aceasta pacea veolica s'o avem!
INTAIUL TIJRC

Ascultä ca. acuma §i-a dobindit iar glasul :

Cum plinge in prinsoare puiul de lup domnesc!
Dar celalt, care'n. lupta, cu pana'n gugiumana,
Striga catre multimea boierilor : loviti,
Ce-o fi gIndit acuma and e lovit el Insu0 ?
Ce gind Ili umbla 'n tidva wax* beiule ?
ALEXANDRU

Gindul ca. tam piere 0 eu sunt Inca vim.

Uniti-ne in sfinta moarte izbavitoare:
Au mai peHt aice Domnii caH-au luptat
Pentru neatirnarea tarii §i-a ei mindrie!

www.dacoromanica.ro
 235

UN TURC
Pa§a Sehehder ! Se piethe cl§tigul nostru tot.
Ni-i iea, sA vezi! Cum dracu' nu ne-am ferit de dinsul!...
CELALT

Ochiul lui Sehender vede §i. 'n funduri de pamint.

De-acuma ce ni-o zice, aeeia-i bun. Niei capul
Nostru nu este sigur eind trece calul lui.

SCENA a IV-a
Aced*, Settender-Paiia.
SCHENDER
Ce sunt copiii eari-i minati inein§i cu funii ?
(Tureii au un moment de nehotruire.)
SA nu mintiti, cad viata voasträ este in joc,
Nici voi, nici cei pe care ii duceti...
INTAIUL TURC
Sunt ai no§tri,
PagA ! Cu citA muneA am pus mina pe ei !
Am stat un ceas in fata mortii... Lasgt-ni-i nouà !
SCHENDER .

Eu vA intreb, pe din§ii-i intreb, eine sunt ei ?

BOGDAN (Cu sfialä)
Suntem prin§i in grAmadd, de §i. nu ne-am bAtut,
Si tatAl nostru este un negustor de ling...
TURCII
Da, da, era alaturi carul tatalui lor,
Dar lina de vinzare a fost furat-o altii.
ALEXANDRU (revoltat)
Nu, nu, eu sunt acela care a stat intliu
www.dacoromanica.ro
'286

In lupta isprAvitA fArA noroe aice:

MA chiamA Alexandru-al lui Ieremia fiu,
Si am fost dupa dreptul ce-1 am Domn in Moldova.
SCHENDER (bueuros)
Alia! Am prins pe-aceia cari ascund in ei
Saminta rAzbunArii ce vesnic incoltqte
Pe-acest piimint de urA. Ai miei sunteti acurn.
Veld crqte pentru cinstea i fala 'mparatiei
in Tarigrad, ,si-un nume nou yeti avea atunci,
Cind vA va primi hogea in legea musulmana,
SA steie straja asprA de-acum in jurul lor,
Si'n carul plin cu aur sft-i puneti ea sA vadA
Intreaga caste prada ce o a dobindit.
SA plece'n grabA. Tara unde-au vfizut lumina
Nu-i bine sh-i cuprindA mAcar o noapte, ci
SA piarA amintirea eau fost §i ei odatti...
Dar unde e ferneia ?
TURCUL INTAIU
Dinsa? Acum o due.
Au prins-o astA searA spahiii, §i o noapte
A petrecut-o 'n lagAr...
SCHENDER (glumind)
*i-0 fi gAsit barbati
ATAduva cea de multA vreme nemingliata...
(Se aud strigitte.)

SCENA a V-a
Aceilli, Ciocirlie, un boier, un cleric.
(Boieri ea mInile legate la spate tree)
CIOCIRLIE
Ce blAstAm, ce ru§ine, ce crud ni i spAi§m
PAcatele fAcute de altii!
www.dacoromanica.ro
 237

UN CLERIC
Nu, nu, irate !
_Acel care indura, e vinovat si el
De fapta ce se face cu voia lui supusä.
E bine cá acuma noi suferim si-apoi
Prin suferinta noastra va fi crutata tara.
Sa mergem la robie si moarte, multamind
Ga noi suntem aceia ce-i dam rascumpararea.
UN BOIER
Vai de casele noastre rämase-acum de jaf !
Vai de averea noastra inmormintata 'n ele !
UN ALTUL
Sarmane jupanese si bieti copii orfani !
UN AL TREILEA
Doamna, Doamna ! Te uitá in ce hal se draste.
SCENA a VI-a.
AceiaV, Doamna (intro Turci), un boie.& un calugar, femei.

DOAMNA

Boieri, boieri, paginul m'a rusinat...

GLASURI (de time!)
Vai, vai r
Ge culme de restriste cazu pe tara noastra !
UN BOIER
Alaturi stau copiii supt strajd de spahii,
i li s'a pus caucul de ieniceri pe frunte...

ALT BOIER
NB s'a vazut vre-odata asa rusini ca azi.

www.dacoromanica.ro
238

ALT BOIER
Ne pedepsegte Domnul cã ne-am urlt atita.
DOAMNA
(inainteazil, muta de durere )
(Se aude un clopot.)

UN BOIER .

Mai este-o rugaciune 'n acest pamint supus ?

UN CALUGAR (ajutind pe rilniti)
Ne adunam la ceasul vecerniei acuma
in schitul de pe munte...
UN BOIER
Nu va temeti de Turciy
CALUGARUL

Nu-i drum pina acolo... Noi ne-acatám de stincrt.

(Potul continui a suna.)
DOAMNA (solemn)
Clopot sfint care-asupra urgiei noastre suni,
Glas de chemare'n tine este vre-o mingllere ?
Iertarea-i cu putinta pentru ce am facut ?
CALUGARUL

Nu-i om care O. nu poata ispagi prin cainta.

DOAMNA
Si eu gindiam odata ca Sucevita mea
Se va ruga BA aflu iertarea ringa sotul
Ce m'a minat la fapte de moarte gi razboiu.
Acum ma duewww.dacoromanica.ro
departe la Tarigrad...
 239

GLASURI (de femei)

Vai tie!
DOAAINA

,i-acolo linga fiii pagIni mi-i dat O. mor

(tare,)
Dar vreau ca in cuprinsul Orli mele sti. fie
0 parte din fiinta-mi pierduta.... (hi taie coada perului)
[lea acest
Par al m1nclriei mele, parinte, du-1 acolo
Uncle se odihne§te neamul mieu, §i, oricind
Vor trece rugatorii pe linga el, sa afle
(Pause.)
Ca nu e fapta care sa n'aibá plata ei
Dar nu e nicio plata fall de mingliere!

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII

Bag.

Gheorghe Lazar 3

Contra Patrlei 95

Doamna lui Ieremia 163

www.dacoromanica.ro
 DIN PUBLICATIILE CASEI $COALELOR

Biblioteca pedagogica
Lei B.
No. 1 Didactica Magna Comenius traducere de
Petru Gdrboviceanu 12, --
2. Citeva idei asUpra educatiei Locke tradu-
cere de G Cofbuc, Volumul I 4,25
. 3. Pedagogia practice Adolf Matthias tradu-
cere de G. Bogdan Duicd . . . . . . . 32,
. ; 4. Introducere in pedagogia lui Herbert Chr
Ufer traducere de G. Co§buc . . . . . sub tipar
5. Leonard gi Gertrude Pestalozzi tradacere
de I. A Rcidulescu-Fogoneanu 42;
6 Psihologia pedagogic/ Em. Martig tradu- '
cere de G. Coemc 30.
), 7. Eroii Th Carlyle traducere de C. Antoniad sub tipar
, 8. Côteva idei asupra educatiunii Locke tra-
ducere de G. Cofbuc, Vol,. II: . . . . . . 250
9. Emil Jean Jacques Rousseau
G. Adamescu
10 Pedagogia. lui Spencer
...... .
Studiu
.
traducere de
. . . .
de G. G.
45,
Antonescu . . . 4,50
<

11. Educatia ceititeneasa. . . epuizat

- 12. Pedagogia lui Pestalozzr--..- Stndiu (14 G G.
Antonescu . . . . 6,50
. .
. 13. Swale educativtt de IV. Moisescu 4
, 14. Introducere in filosofie .Paulsen
. . s.
.
tradaere
. ,
.
. 8,
de I Lupu iti D. Puqchild sub liner
, 15 Psihologia ,pentru gcoalele normale (Ye I. Nisi-
peanu , ,
. . .. .---.
. - .. .. --v-....- 2o,
16. Evolutia sistemetor de morada_ dCGri.leru,san . 5,----

Moisescu A6, . .....

, 17. Cultivarea mintil cu njuthei..1- biologier -de .N.
, 18. Filosofia lui Plotin de (.4r. Idigat) .
. . 15,
30,
- 19. Trei studii filqcorice de UT Tdtqan . . 4,50
20. Metodologia - - F. Collard tra iaceiJ de i.
1sbdrzna . 00
21. Educatia fetelor
Sudeteanu . .
Fenelon
. . . .....
traducere de O.
, 22. Probleme de logic/ de I. Petrovici . . . ,, . 2C,
0,
o 23. Introducers in metafiziott de I Petrovici . _ sub t'?ai
Apostol Cult:a
25 Psihologia copilului
, ......
, 24. Literature copiilor gi gezittorile on copiii de
ClaparSde
. . .
traducere
13,
de V. Duiculiscu ..., .. snb dpar
25. Conducerea vietei emotive, instinctive, intelectuale
gi sociale de N. Moisescu 32,

www.dacoromanica.ro
T1P0GRAPIA "LUPTA" N. srLm.i, BucuRE01, CALEA VICTORIEI 101