Citate şi Cugetări Celebre (mai mult sau mai puţin) cu Comentariile Mele

1. Pe vremea comunistă erau bucurii “negative” şi nu prea era cele „pozitive”, adică erai bucuros dacă nu
păţeai ceva, nu dacă păţeai ceva nou (ex. să primeşti lapte sau pâine). (Filosoful Andrei Pleşu)
2. Nu-mi intră în cap că un copil poate creşte ca lumea fără prezenţa mamei sau tatălui, sau spunând “mamă”
unui domn, ori tată unei doamne. (Filosoful Andrei Pleşu, Referendumul pentru Familie, 2018)
3. Posteritatea e o amăgire; atâția care au alergat după ea și-au risipit viața fără să cucerească altceva decât o
uitare, care iartă totul și condamnă totul. (Octavian Paler, „Viața ca o coridă”)
4. Timpul are prostul obicei de a fi ireversibil. (Octavian Paler)
5. Având o mare bucurie de a trăi, nu pot înţelge şi mă tem de cei care spun că nimic nu merită osteneala, că
totul e în zadar. (Octavian Paler, „Viața ca o coridă”)
6. Singurele drumuri despre care se știe sigur că nu ajung nicăieri sunt cele abandonate. (Octavian Paler,
„Viața ca o coridă”)
7. Deşi credem că e valabilă zicala: “O iubire nemărturisită ajunge să fie pierdută” (N.n.), totuşi se poate şi
inversa: “Orice iubire mărturisită e o iubire pierdută”. (Octavian Paler, „Viața ca o coridă”)
8. Cea mai mare fericire, după aceea de a iubi, este să-ţi mărturiseşti iubirea. (Octavian Paler)
9. Nu este neapărat un merit să iubeşti, ci un noroc. (Octavian Paler)
10. Iubirea nu e doar un zâmbet, nu e doar o floare, iubirea e un suflet rănit și apoi vindecat de altul… Cine are
capacitatea de a se îndrăgosti, poate avea mereu încredere în iubire și în valoarea omului de care s-a
îndrăgostit. (Octavian Paler)
11. Dragostea e singura care nu (ne) îmbătrîneşte. Dar cine a deschis ochii numai pentru a iubi? (Octavian
Paler)
12. Există înfrângeri care nu coboară, ci înalţă. Iremediabilă e numai greșeala de a te lăsa strivit (Octavian
Paler)
13. Important nu e ce face istoria din noi, ci ceea ce facem noi cu ceea ce face istoria din noi" (Octavian Paler)
14. Eu, unul, nu mai am iluzii în privinţa locului pe care îl are (îl mai are!) idealismul în lumea de azi. De altfel,
nici mori de vânt nu mai există decât ca relicve exotice, arătate turiştilor. Pe vremea lui Cervantes, cavalerii
interesau, măcar, ca personaje ridicole, care îi amuzau pe privitori. (Octavian Paler)
15. Liniştea cere mai multă energie decît furia de a trăi. (Octavian Paler)
16. Sunt liber pentru că nu mă tem să iubesc ceea ce va muri. (Octavian Paler)
17. Iubeşti pe cineva atunci când ai ajuns să vrei să-i dai ce ai mai bun şi hotărăşti să i te dai pe tine însuţi.
(Octavian Paler). Dar asta înseamnă că te consideri cel mai bun avut al tău, deci că te respecţi destul de
mult. (Eu)
18. Nu poţi să obţii totul decât dacă eşti gata să rămâi cu mâinile goale. (Octavian Paler)
19. Dragostea seamănă atât de bine cu lipsa ei, încât uneori se confundă. (Octavian Paler)
20. Poţi da fără iubire, dar nu poţi iubi fără dăruire. (Octavian Paler)
21. Timpul e o fiară care are nesfârşita răbdare de a înghiţii totul. (Octavian Paler)
22. Dacă nu pot să fac istoria, o îndur. (Octavian Paler)
23. Nu există desăvîrșire. Există, însă, drumul spre ea. (După Octavian Paler)
24. Oricât de frumoasă ar fi o melodie (sau viaţa), vine o clipă când ea e acoperită de tăcare (Octavian Paler).
25. Azi ştiu că în lumini există şi umbre şi că fericirea e uneori dureroasă. (Octavian Paler)
26. Orice paradis nu poate fi decât o mare simplitate. (Octavian Paler). Tot ce e prea complex, oboseşte. (N.n.)
27. Trebuie să ari când e timpul să ari, nu când ai chef. (Octavian Paler)
28. Anticii aveau aceleaşi ipocrizii ca şi noi. (Octavian Paler)
29. Orice viaţă e un dublu spectacol. Unul jucat pentru sine, şi altul jucat pentru ceilalţi. (Octavian Paler)
Urmează să conteze şi felul cum ai intrat în rol, cum ai jucat, și dacă meriți aplauze. (Victor Stoica)
30. În viaţă e ca la cursele de cai, nu te opreşti pentru că un călăreţ a căzut din şa. Cel mult îl ocoleşti. (Octavian
Paler)
31. Adevărul care-i face pe oameni liberi este în mare parte adevărul pe care oamenii n-ar vrea să-l audă.
32. Începem să murim când nu mai avem puterea de a alege. (Octavian Paler). Şi mai rău e când nu mai avem
ce alege. (N.n.)
33. Eu îmi iubesc ţara, dar din iubirea mea face parte şi disperarea mea de a vedea ce trăim şi cum trăim.
(Octavian Paler)
34. Te sufoci în atâta trecut dacă nu-l arunci pe fereastră. De aceea uitarea este o igienă necesară. Uiți, așa cum
te speli pe mâini. (Octavian Paler, „Viața ca o coridă”) Trecutul trebuie să rămână în trecut şi să te împaci cu
el. (Sânziana Solomon)
35. Nu reușeam să pricep cum poate fi trecutul o minciună. El a fost, chiar dacă nu mai este. Iar astăzi aș spune,
în plus, că nu pentru a mă întoarce în trecut am nevoie de aceste „vechituri”, ci pentru a mă așeza mai
adevărat în prezent. (Octavian Paler, „Viața ca o coridă”)
36. Trecutul nu este o arhivă, o magazie unde, scuturând praful, găsești și azi, și mâine, și poimâine, aceleași
lucruri, mai uzate, mai ofilite, mai șterse, dar în fapt aceleași. Trecutul trăiește, e viu, se schimbă în funcție
de ceea ce ni se întâmplă. Unele amintiri se micşorează, scad în importanță până la dispariție, altele,
dimpotrivă, sporesc, se luminează din ce în ce mai intens, capătă înțelesuri noi, la care nu ne-am gândit
niciodată, se transformă uneori în obsesii. (Octavian Paler, „Viața ca o coridă”)
37. Poate că viaţa a avut un sens câtă vreme n-am insistat să-i dau unul. (Octavian Paler)
38. Rămas singur, doream să fiu cu alţii, fiind cu alţii şi nereuşind să mă integrez în atmosferă, preferam să
rămân singur. Numai cei ce se tem de singurătate stau în cumpănă dacă să plece mai departe. Singurătatea
muşcă uneori chiar din inimă. Singurătatea n-o umple lumea, ci o singură fiinţă, fiinţa iubită. (Octavian
Paler)
39. Ceea ce nu trăim la timp nu mai trăim niciodată. (Octavian Paler)
40. Uneori aşteptarea ne maturizează, alteori ne omoară. O aşteptare nu seamănă cu alte aşteptări, ci se
deosebesc între ele ca oamenii. (Octavian Paler)
41. Poate într-o zi ghidurile ne vor oferii sugestii şi despre ce trebuie să simţim. (Octavian Paler). Asta ca să
facem haz de necazul comodităţii omului de azi. (Eu)
42. Romanticul e un etern visător în materie de fericire, abia după ce o pierde, o înţelege. (Octavian Paler)
43. Adevărata “măsură” a vieţii unui om nu se poate obţine decât prin “lipsa măsurii”: dorind “fără măsură”,
îndrăznind “fără măsură”, iubind “fără măsură”. (Octavian Paler). Şi asta înseamnă curaj, răbdare,
implicare şi încredere (speranţă în reuşită) continuă, dacă se poate. (Eu)
44. Poate, e chiar lipsă de modestie să declari: sunt un ratat. Ca să devi ratat, trebuie să fi avut nişte visuri
înalte, nişte ambiţii mari. (Octavian Paler). Probabil prea mari, raportat la forţele proprii. (Eu)
45. Dorul e focul în care ard speranţele, dorinţele, durerile, iar cenuşa ce rămâne reprezintă amintirile. (Octavian
Paler)
46. Se pare că nu uităm nimic din tot ceea ce a fost esenţial în viaţa noastră. Uităm doar detaliile. ( Octavian
Paler)
47. Unii oameni trăiesc ca şi cum ar avea zeci de vieţi de trăit, iar alţii ca şi cum ar avea doar o zi. (Octavian
Paler)
48. Uneori vântul mă face să cred că totul a durat doar o clipă. (Octavian Paler)
49. Lacătele din noi se deschid cu o lacrimă. (Octavian Paler)
50. Drumul care duce spre noi înşine, duce obligatoriu şi spre ceilalţi. (Octavian Paler)
51. Poate singurul mod de a învinge moartea este a face din ea o operă de artă. (Octavian Paler)
52. Când Columb a aplecat în prima sa călătorie, zicea Braque, singura lui şansă era să se roage. (Octavian
Paler)
53. Uneori este de ajuns vântul şi soarele ca absenţele să mă doară. (Octavian Paler)
54. Aminteşte-ţi că paradisul a fost, aproape sigur, într-o grotă. (Octavian Paler) De ce în cele ale istoriei nu
suntem credibili dacă ne bazăm afirmaţiile pe o credinţă, fără dovezi “ştiinţifice”, dar în religie putem face
afirmaţii ca cea mai de dinainte, bazată doar pe intuiţii personale? (Eu)
55. Politica nu are principii. Are numai interese. (Octavian Paler)
56. Nu există, poate, ceva mai trist decît un om care vrea să fie vesel cu orice preț. (Octavian Paler)
57. Învăţaţi să lăsaţi pe chipul vostru să înflorească un zâmbet. Este darul pe care-l oferiţi aproapelui, este darul
pe care-l oferiţi întregului Univers. (Octavian Paler)
58. Ascultaţi-mă pe mine: viaţa este un miracol, ticălos de scurt. (Octavian Paler)
59. În iubire eşti independent de timp, ca şi-n copilărie. (Octavian Paler)
60. Cine se caută pe sine, găseşte lumea, cine caută lumea, se găseşte pe sine. (Octavian Paler)
61. Mai mult decât de Dumnezeu mă tem de absenţa Lui. (Octavian Paler)
62. Dacă nimic nu justifică moartea, viaţa are toate justificările. Ştiind că vom muri, să găsim aici un argument
pentru a iubi şi mai mult viaţa. (Octavian Paler)
63. Nimic nu poate fi reparat (doar) prin amintiri. (Octavian Paler)
64. Lucrurile pe care le-am dorit eu, nu le-am putut obţine niciodată cerându-le sau luptându-mă pentru ele.
Cum poţi să lupţi pentru tandreţe? Sau pentru duioşie? Cel mult poţi să le aştepţi. (Octavian Paler)
65. Un nebun nu se mai teme de nebunie. (Octavian Paler)
66. A existat cândva un scop, dar de atâta aşteptare scopul a murit. (Octavian Paler)
67. "(...) nu ştiu, domnule cum e mai rău: să-ţi pară rău de ce ai făcut sau să-ţi pară rău de ce n-ai făcut...
niciodată n-am reuşit să mă decid.... Dar cineva zicea că pe măsură ce îi scad puterile, îi scad şi dorinţele.
Adică nu mai ai putere să fugi, nu mai ai dorinţă să fugi. Eu cred că lucrurile nu stau aşa. … Şi, la drept
vorbind, asta îmi reproşez. Că atunci când puteam merge, am avut forţa să renunţ... Din nefericire, devenim
înţelepţi când asta nu ne mai e de mare folos" (Octavian Paler)
68. Nu dispreţui lucrurile mici. O lumănare poate face oricând ceea ce nu poate face soarele niciodată – să
lumineze în întuneric. (Octavian Paler)
69. Cărţile se scriu în singurătate, însă împotriva ei. (Octavian Paler)
70. M-am străduit mereu să nu recunosc ceva: sunt un om trist. (Octavian Paler)
71. În fond, cultura este, sau ar trebui să fie, o anumită formă de a iubi lumea şi de a spera. (Octavian Paler)
72. Memoria poate fi în acelaşi timp norocul şi nenorocirea cuiva. (Octavian Paler). Căci ea stochează şi bune şi
rele, deşi ne chinuim s-o setăm numai spre cele plăcute de noi. (Eu
73. Să nu uiţi că orice aşteptare e provizorie, chiar dacă durează toată viaţa. (Octavian Paler).
74. Astăzi ştim că nu putem să facem nimic împotriva morţii, dar că trebuie să facem totul în favoarea speranţei.
(Octavian Paler).
75. Oamenii nu obosesc să fie banali. Şi uneori sunt fericiţi chiar din această cauză. (Octavian Paler).

76. Avem timp pentru toate. Să dormim, să alergăm în dreapta și în stînga,

să regretăm ce-am greșit și să greșim din nou,
să-i judecăm pe alții și să ne absolvim pe noi înșine,
avem timp să citim și să scriem,
să corectăm ce-am scris, să regretam ce-am scris,
avem timp să facem proiecte și să nu le respectăm,
 avem timp să ne facem iluzii,
și să răscolim prin cenușa lor mai tîrziu,
avem timp pentru ambiții și boli,
să învinovățim destinul și amănuntele,
avem timp să privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp să ne-alungăm întrebările şi să amînăm răspunsurile,
avem timp să sfărîmăm un vis și să-l reinventăm,
avem timp să ne facem prieteni și să-i pierdem,
avem timp să primim lecții și să le uităm după aceea,
avem timp să primim daruri și să nu le înțelegem.
Avem timp pentru toate, dar nu e timp pentru puțină tandrețe,
cînd să facem și asta, murim. (Octavian Paler).

77. Interviu cu Dumnezeu:

- Ce te surprinde cel mai mult la oameni?
Dumnezeu a răspuns:
- Faptul că se plictisesc de copilărie, se grăbesc să crească…., iar apoi tânjesc iar să fie copii; că
îşi pierd sănătatea pentru a face bani……iar apoi îşi pierd banii pentru a-şi recăpăta sănătatea. Faptul că
se gândesc prea mult timp la viitor şi uită prezentul, iar astfel nu trăiesc nici prezentul nici viitorul; că
trăiesc ca şi cum nu ar muri niciodată şi mor ca şi cum nu ar fi trăit.
Apoi am întrebat:
- Ca părinte, care ar fi câteva dintre lecţiile de viaţă pe care ai dori să le înveţe copiii Tăi?
- Să înveţe că durează doar câteva secunde să deschidă răni profunde în inima celor pe care îi
iubesc…..şi că durează mai mulţi ani pentru ca acestea să se vindece; să înveţe că un om bogat nu este
acela care are cel mai mult, ci acela care are nevoie de cel mai puţin; să înveţe că există oameni care îi
iubesc, dar pur şi simplu încă nu ştiu să-şi exprime sentimentele; să înveţe că doi oameni se pot uita la
acelaşi lucru şi ca pot să-l vadă în mod diferit; să înveţe că nu este suficient să-i ierte pe ceilalţi şi că, de
asemenea, trebuie să se ierte pe ei înşişi.
- Ar mai fi ceva ce ai dori ca oamenii să ştie?
- Doar faptul că sunt aici, întotdeauna.”

"Nu eu i-am luat lui Dumnezeu interviul pe care autorul real l-a publicat pe Internet cu numele meu! Eu
nu-mi permit sa discut atât de familiar cu Tatăl Nostru ceresc. Nu sunt în stare nici să-mi imaginez unde
anume se află Dumnezeu şi cum îşi supraveghează opera! Singura „impertinenţă" pe care mi-am permis-o a
fost să tresar când am aflat că (pictorul) Van Gogh concepea “Judecata de Apoi” ca pe un moment în care
Dumnezeu se va justifica pentru suferinţele pe care le-a tolerat." (Octavian Paler).

78. Poate că toți sfîrșim prin a vorbi o limbă pe care nu o mai înțelege nimeni. (Octavian Paler). Adică la
bătrâneţe nu mai suntem înţeleşi şi, în general, nici ascultaţi sau băgaţi în seamă, de cei mai tineri. (n.n.)
79. Priveşte fără pretenţia de a pricepe totul. Există lucruri pe care le vei înţelege mai bine din amănunte şi din
tăceri decât din vorbe. Aşa cum există gînditori care pot fi înţeleşi mai bine din îndoielile lor decît din
certitudinile lor. (Octavian Paler).
80. Ai stat vreodată aşa, pe gânduri, câteva clipe, să te uiţi în jurul tău, să pui la îndoială tot ce ştii, tot ce există,
tot ceea ce eşti? Dar, de cele mai multe ori, credem şi ne încredem în noi mai mult decât ne dăm seama.
 Credem şi ne încredem în oamenii de lângă noi mai mult decât realizăm. Şi atunci mă întreb? Nu e o lume
frumoasă dacă un simplu zâmbet dăruit unui străin îi poate însenina întreaga zi? (Octavian Paler).
81. Fără îndoială, cultura are partea ei de vină în multe lucruri. Nu se poate spăla ca Pillat pe mâini. Botticelli
și-a aruncat singur lucrările pe rugurile lui Savonarola. Iar Inchiziția a găsit și poeți care au cîntat-o. Care l-
au confundat pe Dumnezeu cu instrumentele de tortură. Nici un tiran n-a îndrăznit să viseze ceea ce a visat
Platon, o cetate din care poeții să fie izgoniți. Pentru o clipă, el a fost atunci de părere cu Nero. Și totuși, nu
cultura a corupt omul, nu ea l-a împins spre crimă (...) (Octavian Paler).
82. Daca un artist care spune <eu> trebuie asemănat cu un rege, atunci ar trebui precizat că e un rege curios.
Care are un singur supus, pe sine însuşi. Că domneşte, practic, peste un mic deşert: singurătatea sa (...)
Aproape întotdeauna artistul vrea să învingă ceva prin acest <eu>: o îndoială, o barieră, o lacună" (Octavian
Paler, "Un muzeu în labirint").
83. Înțelepciunea anticilor nu are nevoie de un muzeu, ci de o inimă. Dacă ar mai umbla prin lume, Apolo ar
prefera o pajiște însorită, singurătății de pe Acropole. (Octavian Paler, ”Scrisori imaginare”).
84. Există clipe cînd inima consideră că adevărul are uneori nevoie nu de eroi solitari, ci de iubire. (Octavian
Paler, ”Scrisori imaginare”).
85. Puterea noastră ca oameni stă chiar în faptul că nu posedăm nimic altceva decât începutul, adică prezentul.
Tragedia noastră ca oameni este însă, că nu ştim cum să confruntăm sfârşitul. (Mariana Pecora)

86. Paradoxul vremurilor noastre în istorie este că avem:

clădiri mai mari, dar suflete mai mici;
autostrăzi mai largi, dar minţi mai înguste.
Cheltuim mai mult, dar avem mai puţin;
Cumpărăm mai mult, dar ne bucurăm mai puţin.
Avem case mai mari, dar familii mai mici,
Avem mai multe accesorii, dar mai puţin timp;
avem mai multe funcţii, dar mai puţină minte,
mai multe cunoştinţe, dar mai puţină judecată;
mai mulţi experţi şi totuşi mai multe probleme,
mai multă medicină, dar mai puţină sănătate.
Bem prea mult, fumăm prea mult,
Cheltuim prea nesăbuit, Râdem prea puţin,
Conducem prea repede, Ne enervăm prea tare,
Ne culcăm prea târziu, ne trezim prea obosiţi,
Citim prea puţin, ne uităm prea mult la televizor şi ne rugăm prea rar.
Ne-am multiplicat averile, dar ne-am redus valorile.
Vorbim prea mult, iubim prea rar şi urâm prea des.
Am învăţat cum să ne câştigăm existenţa, dar nu cum să ne facem o viaţă,
Am adăugat ani vieţii şi nu viaţă anilor.
Am ajuns până la lună şi înapoi, dar avem probleme când trebuie să traversăm strada
să facem cunoştinţă cu un vecin.
Am cucerit spaţiul cosmic, dar nu şi pe cel interior.
Am făcut lucruri mai mari, dar nu şi mai bune.
Am curăţat aerul, dar am poluat solul.
Am cucerit atomul, dar nu şi prejudecăţile noastre.
Scriem mai mult, dar învăţăm mai puţin.
 Plănuim mai multe, dar realizăm mai puţine.
Am învăţat să ne grăbim, dar nu şi să aşteptăm.
Am construit mai multe calculatoare: să deţină mai multe informaţii,
să producă mai multe copii ca niciodată, dar comunicăm din ce în ce mai puţin.
Acestea sunt vremurile fast-food-urilor şi digestiei încete;
oamenilor mari şi caracterelor meschine; profiturilor rapide şi relaţiilor superficiale.
Acestea sunt vremurile în care avem două venituri, dar mai multe divorţuri,
Case mai frumoase, dar cămine destrămate.
Acestea sunt vremurile în care avem excursii rapide, scutece de unică folosinţă,
moralitate de doi bani, aventuri de-o noapte, corpuri supraponderale
şi pastile care îţi induc orice stare, de la bucurie, la linişte şi la moarte.
Sunt nişte vremuri în care sunt prea multe vitrine, dar nimic în interior.
Vremuri în care tehnologia îţi poate aduce această scrisoare şi în care poţi decide
fie să împărtăşeşti acest punct de vedere, fie să ştergi aceste rânduri.
Aminteşte-ţi să-ţi petreci timp cu persoanele iubite, pentru ca nu vor fi lângă tine o eternitate.
Aminteşte-ţi să spui o vorbă bună copilului care te venerează,
pentru că acel copil va creşte curând şi va pleca de lângă tine.
Aminteşte-ţi să-l îmbrăţişezi cu dragoste pe cel de lângă tine,
pentru că aceasta este singura comoară pe care o poţi oferi cu inima şi nu te costă nimic.
Aminteşte-ţi să spui “TE IUBESC” partenerului şi persoanelor pe care le îndrăgeşti,
dar mai ales să o spui din inimă.
O sărutare şi o îmbrăţişare vor alina durerea atunci când sunt sincere. Aminteşte-ţi să-i ţii pe cei dragi de
mână şi să preţuieşti acel moment, pentru că într-o zi acea persoană nu va mai fi lângă tine.
 
Fă-ţi timp să iubeşti, fă-ţi timp să vorbeşti, fă-ţi timp să împărtăşeşti gândurile preţioase pe care le ai.
(Octavian Paler)

87. Atinge steaua de neatins şi nu uita pe cei ce au crezut în tine! (Octavian Paler). Adică, atinge-ţi ţelurile, dar
nu uita pe cei care te-au ajutat să le atingi. Nu toţi părinţii sau profesorii sunt capabili de asta. Însă
Dumnezeu aduce prieteni, care o fac. (Anonim)

88. Când nu mai eşti copil, ai murit demult. (Sculptorul Constantin Brâncuşi)
89. Să creezi ca un zeu, să porunceşti ca un rege, să munceşti ca un rob! (Despre Muncă ?) (C-tin Brâncuşi)
90. Aş da tot ce ştiu, pentru jumătate din ce nu ştiu. (Filosoful Descartes)
91. Când cineva nu trăieşte aşa cum gândeşte, ajunge să gândească aşa cum trăieşte. (Gabriel Marcel)
92. Când vezi un om bun încearcă să-l imiţi; când vezi un om rău, analizează-te. (Confucius)
93. Din prea multă melancolie ajungi la depresie.
94. Viaţa îi iubeşte pe cei care o trăiesc. (Anonimă)
95. Urmează-ţi inima, dar ia şi creierul după tine.
96. Cu pumnul strâns nu se poate da mânca cu cineva. (Indira Gandhi)
97. Când viaţa îţi dă motive să plângi, demonstrează că ai o mie şi una de motive să râzi. (Anonim)
98. Adevărata înţelepciune înseamnă să-ţi recunoşti propria ignoranţă. (Socrate)
99. Când cineva nu înţelege o privire, cu atât mai mult nu va înţelege o lungă explicaţie. (Proverb Arab)
100. Un prieten bun este greu de găsit, greu de pierdut şi imposibil de uitat. Ex. Câinele (Anonim)
101. Râurile nu-şi beau propria apă, pomii nu-şi mănâncă propriile fructe, soarele nu străluceşte pentru el
însuşi, iar florile nu-şi răspândesc mireasma doar pentru ele. A trăi pentru alţii este, o lege a naturii. Astfel
că viaţa este frumoasă când tu eşti fericit, dar viaţa e şi mai frumoasă când alţii sunt fericiţi din cauza ta.
(Anonim). De altfel, omul fiind o fiinţă socială, nici nu poate fi fericit de unul singur. (Eu)
102. Dumnezeu are un scop în spatele fiecărei probleme sau greutăţi, căci prin focul suferinţei se curăţă aurul
sfinţeniei. Cele mai profunde şi minunate experienţe de închinare le vei avea în cele mai negre zile ale tale.
(Anonim+Eu)
103. Credinţa şi Faptele Bune, Postul şi Rugăciunea, Participarea la Sfintele Taine şi Ierugii şi la Slujbele
Bisericii (măcar din Duminici şi Sărbători) şi gestionarea ordonată a timpului (8 ore somn, 8-10 ore muncă
şi 8 ore sau măcar 1 oră / zi rugăciune) sunt Calea spre Mântuire. Aceasta reprezintă esenţa vieţii creştine,
pe care o pot pricepe (văzută sau doar auzită) chiar şi neştiutorii de carte din orice timp şi din orice spaţiu.
Însă nu atât teoria, cât practica ne omoară (Eu).
104. Îmi place să merg prin ploaie, pentru că nmeni nu mă poate vedea plângând. (Rowan Atkinson – Mr.
Bean)
105. Iubirea nu înseamnă să găseşti pe cineva cu care să trăieşti, ci să găseşti pe cineva fără de care nu poţi
trăi. (Anonim)
106. Când cuiva îi pasă cu adevărat de tine, va găsi o cale ca să-ţi fie alături, nu o scuză că nu poate.
(Anonim)
107. Bucură-te când eşti vorbit de rău că ţi se iartă din păcate. (Pr. Iustin Pârvu)
108. Nu lua decizii când eşti nervos, s-ar putea să pierzi totul (uneori şi viaţa). (Anonim)
109. Ca să evit dezamăgirile am învăţat să nu mai am aşteptări de la nimeni. (Anonim)
110. După supărare să nu zici nimic, că răul nu naşte binele. Ci rabdă până ce trece gândul ce a pricinuit
supărarea şi atunci vei vorbi cu pace. (Sf. Varsanufie şi Ioan, Răspunsul Nr. 333)
111. Tot gândul care nu are în sine seninătatea smereniei, nu e după Dumnezeu, ci e de la diavol. Căci
Domnul nostru vine cu seninătate, iar toate cele ale vrăjmaşului, cu tulburare şi mişcare necurată. (Sf.
Varsanufie şi Ioan, Răspunsul Nr. 21)
112. Dacă nu lupţi pentru ceea ce vrei, meriţi ceea ce ai. (John C. Maxwell)
113. Nu încercaţi să ajutaţi pe nimeni cu forţa atâta timp cât se poate ajuta singur. Nu forţaţi pe nimeni să
vadă prin ochii voştrii când are şi el ochi. Şi, cel puţin, vă rog, nu puneţi ochelarii voştri pe ochii nimănui;
voi aveţi alte dioptrii. (Osho)
114. Încetează a-ţi mai cere scuze, începe să mulţumeşti: Spune, în loc de:
- îmi pare rău, întotdeauna întârzii – mulţumesc că m-ai aşteptat.
- îmi pare rău că sunt aşa sensibil – mulţumesc că mă accepţi (aşa cum sunt).
- îmi pare rău că întotdeauna greşesc – mulţumesc că ai răbdare cu mine când greşesc.
- îmi pare rău că trebuie să mă ajuţi aşa mult – mulţumesc că mi-ai făcut o favoare.
- îmi pare rău că vorbesc prea mult – mulţumesc că mă asculţi.
115. În zilele noastre, oamenii aspiră să fie iubiţi şi de aceea eşuează. Corect este să nu te intereseze dacă alţii
te iubesc sau nu, ci dacă tu îl iubeşti pe Hristos şi pe oameni. În felul acesta îţi va fi plin sufletul. (Sf.
Porfirie Kafsokalivitul)
116. Mintea celui înfrânat este biserică a Duhului Sfânt, iar mintea lacomului este sălaş al ciorilor. (Sf.
Părinţi)
117. Să ne întărim în credinţă, Să facem faptele credinţei, Să cerem înmulţirea credinţei, Să cerem înmulţirea
iubirii, Să cerem să avem o credinţă lucrătoare prin iubire, Să cerem să avem credinţa aceea care ne asigură
că murind nu murim, ci trăim şi după moarte. Să avem credinţa aceea care ne asigură că va fi o înviere a
morţilor. Nu din puterea omului, ci din puterea lui Dumnezeu. (Arhim. Teofil Părăian)
118. Câinele moare de drum lung şi prostul de grija altuia. (Proverb Românesc)
119. Cuvintele contează, foarte mult. Sunt cuvinte care mângâie, cuvinte care rănesc, cuvinte care ucid. Apoi
sunt cuvinte pe care vrem să le auzim şi nu ni le spune nimeni. Apoi, sunt cuvinte care nu sunt pronunţate ca
să nu-i rănim pe cei care îi iubim.
120. Dumnezeu ne oferă darul conform inimii, cum e inima aşa e şi darul. (Sf. Ioan de Kronstadt)
121. Răspîndeşte şi dăruieşte celor din jurul tău, ceea ce ţi-ar plăcea să primeşti, după porunca Evangheliei.
122. Nu răspunde când eşti nervos, Nu promite când eşti fericit, Nu decide când eşti trist! (Anonim)
123. O femeie, când are bani, devine independentă faţă de bărbaţi. Un bărbat, când are bani, devine
dependent de femei! (Anonim)
124. Depresia e o stare de cădere. Apare dintr-o lipsă de împăcare a sufletului cu sine, cu semenii sau cu
Dumnezeu. (Pr. Pantelimon de la Oaşa)
125. Dacă bolnavul îşi plăteşte spitalizarea, puşcăriaşul de ce nu-şi plăteşte detenţia? Dimpotrivă este ţinut
din banii Bugetului de Stat. (Anonim + Eu)
126. Omul se schimbă din cauza dezamăgirilor. Ştiţi de ce? Pentru că ele îi seacă sufletul şi inima refuză să
mai aibă încredere!
127. Pentru lichidarea unui popor se începe prin a-i “altera”, a-i şterge memoria. Îi distrugi cărţile, cultura,
religia, istoria şi apoi, altcineva îi va scrie alte cărţi, îi va da altă religie, altă cultură, îi va inventa o altă
istorie (de origine latino-romană ori slavo-greacă). Între timp, poporul începe să uite ceea ce este şi ceea ce a
fost, iar cei din jur îl vor uita şi mai repede. Limba nu va mai fi decât un simplu element de folclor care, mai
devreme sau mai târziu, va muri de moarte naturală. Noile forme istorice vor aduce elemente şi simboluri
noi de adoraţie, care le vor îndepărta pe cele vechi. Din vechiul strat spiritual vor rămâne undeva, într-un
etaj inferior al cunoaşterii numai câteva cuvinte, expresii, tradiţii folclorice, impresii, fragmente muzicale,
nume de localităţi, munţi, ape, aparent fără un înţeles. Aşa s-a întâmplat şi cu noi! (Anonim)
128. Când îţi lipseşte cineva drag, parcă îţi lipseşte totul. (Chris Oliver)
129. Era “prea mare” disciplină pe vremea noastră sau era o onoare să fi elev, să porţi uniformă şi să
reprezinţi instituţia de învăţământ care te forma ca viitor tânăr pentru societate? (Anonim Român)
130. De ce pe tine te accepţi aşa cum eşti, dar pe celălalt vrei să-l faci ca la carte? (Pr. Savatie Baştovoi)
131. Când eşti copil nu ştii (încă) să scrii, când eşti mare nu (mai) ştii să vezi. (Pr. Savatie Baştovoi)

132. Am urmărit adevărul şi am aflat că singurul adevăr vrednic să fie cunoscut este Adevărul Întrupat. Ne-
am străduit să răspândim pacea şi ne-am încredinţat că singura pace în care se pot odhni inimile noastre este
pacea lui Hristos. Tot ceea ce este în afară de acest Adevăr este minciună, este eroare, este rătăcire, şi tot
ceea ce este în afară de această Pace este război, este tulburare, este răzvrătire. (Arhim. Paulin Lecca, din
“Adevăr şi Pace”). Deci restul fie sunt “liniştea dinaintea furtunii”, fie sunt “minţire de sine”, iluzie, bine
aparent şi trecător. (Eu)
133. De Hallowen costumaţi-vă în cărţi. Cultura este ceva ce îi sperie pe mulţi. (Anonim) Chair îi îngrozeşte.
(Eu)
134. Ceea ce este adevărat pentru altul, poate să nu fie şi pentru tine. Ex.: Doi oameni merg la Scăldat. Cel de
pe mal întrebă: E adâncă apa? Al doilea răspunde din apă: Nu, doar până la gât. Problema este cât de înalţi
sunt fiecare din cei Doi. (Anonim)
135. Doar cei ce s-au ajutat (descurcat) singuri ştiu cum să-i ajute pe alţii. (G. Bernard Shaw)
136. Tăcerea este cea mai perfectă exprimare a dispreţului. (George Bernard Shaw)
137. Ce să răspundem atunci când cineva ne spune că nu există Dumnezeu? Cineva îți spune, repetând
mereu: „Nu există Dumnezeu!”. Și simți ca și cum te-ar lovi cu un bici. Iar pe tine te doare pentru sufletul și
 viața lui. Și bine faci. Căci dacă Atotputernicul Dumnezeu Cel viu nu există și nu este mai tare decât
moartea, atunci moartea este singurul stăpânitor. Un șoricel în gura pisicii. (Sf. Nicolae Velimirovici)
138. Roagă-te să ai ochi să vezi ce e mai bun în oameni, să ai o inimă care să ierte, o minte care să uite şi un
suflet care să creadă mereu în Dumnezeu.
139. Nu lăsaţi candelele să se stingă, nu lăsaţi clopotele să tacă, nu lăsaţi bisericile să se pustiască, nu lăsaţi
viaţa sufletelor voastre să îmbătrânească!, (PS. Justinian al Maramureşului).
140. Mă întreabă Facebook la ce mă gândesc!? La încă un an care a trecut! (2020)
141. Ce păcat că gândurile bune nu se iau de la om la om, ca gripa, (Dragoş Huţuleac).
142. Mă încred în Dumnezeu şi nu mă tem de nimic. (Psalmul 56, 11)
143. Un ateu m-a întrebat odată: „De ce nu vine Dumnezeul tău să ni se arate fizic, să-L vedem?” I-am
răspuns: „A venit o dată şi oamenii L-au răstignit pe cruce.”
144. Fă, Doamne primăvară între oameni. (Martie, 2020)
145. Când reuşeşti ceva nu zice: „Ce noroc am avut” ci „Mulţumesc Doamne, ştiu că ai fost Tu”.
146. Rudele şi Preşedintele nu ţi le alegi. (Proverb Rusesc)
147. Trăim într-o lume în care alimentele sunt pline de chimicale, dar săpunul conţine ulei, miere şi vitamine.
(2020)
148. Un copil nu poate cumula 2 Burse de 100-120 lei, dar nesimţiţii şi îmbuibaţii pot cumula 2 Pensii +
Salariul? (România, 2020)
149. Astăzi nu avem timp….Mâine nu vom avea puteri…Iar poimâine nu vom mai fi….Nu amânaţi, trăiţi
acum!
150. Să nu amâni să-ţi faci curăţenie în suflet şi în viaţă, mai târziu va fi mult mai greu!
151. Mereu vei putea câştiga mai mulţi bani, dar niciodată mai mulţi ani…Ai grijă ce preţuieşti!
152. Binele făcut la nevoie ţi-l răsplăteşte înzecit Dumnezeu când nici nu te gândeşti. (Mircea Eliade)
153. Biserica a juns ţinta în care toţi tragem. Ne revărsăm ura, acolo de unde izvorăşte iubirea. (Basilica.ro,
2019)
154. Bogăţia înseamnă să ai părinţii în viaţă, copiii sănătoşi, prieteni adevăraţi şi un om care să te iubească
aşa cum eşti!
155. Unii oameni vor o casă mare, plină de bogăţii şi maşini. Alţi oameni vor o casă mică în pădure departe
de aceşti oameni. (Jim Carey)
156. Let’s make Bunul-Simţ cool again! (Afiş din Clasa a VIII-a a Şc. Antim, 2020)
157. Unii colegi pot fi mai haioşi decât tine. Unii colegi pot avea haine mai cool decât tine. Unii colegi pot fi
mai buni la sport ca şi tine. Nu contează. Tu ai atuurile tale. Fii colegul care se înţelege bine cu toată lumea.
Fii colegul generous. Fii colegul care se bucură pentru reuşitele celorlalţi. Fii colegul curajos! Fii colegul
visător! Fii colegul BUN! (Afiş din Clasa a VIII-a a Şc. Antim, 2020)
158. Savantul musulman Khawarezmy a fost întrebat ce valoare are omul în matematică. El a răspuns aşa:
Dacă omul are bun simţ şi character = 1; Dacă mai este şi frumos = 10; Dacă mai are şi bani = 100; Dacă se
trage şi dintr-un neam nobil = 1000; Dacă dispare bunul simţ şi caracterul rămân zerourile!
159. Fiecare dă cea ce are în suflet: pomul dă fructe, tăietorul de lemne dă topor sau dimpotrivă, îngrăşământ.
Etc.
160. În societatea actuală sau viitoare a dependenţei de tehnologie (ex. telefon, televizor, calculator, etc.) a
găsi pe jos o carte e ca şi cum am vedea un OZN. Unii vor fii curioşi ce este, sau vor arunca cu pietre în ea
să vadă dacă şi cum reacţionează, în timp ce alţii vor privii de la distanţă speriaţi. (Prelucrare după o
imagine din 2020)
161. Cel care lucrează toată ziua nu are timp să câştige bani. (John Rokefeller)
162. Femeia cae iartă prea des şi rabdă prea mult, deseori pleacă pe neaşteptate şi pentru totdeauna.
163. Banul e mare putere, el deschide toate uşile şi strică toate legile. (Ioan Slavici)
164. Răspunsul la criza unei sarcini este eliminarea crizei, nu a copilului. (Jeannie W. French)
165. „Viaţa este darul lui Dumnezeu pentru noi. Modul în care o trăim este darul pe care noi îl facem lui
Dumnezeu.” (Michelangelo Buonarroti) M.B. e cel care a sculptat și în cuvânt, prin această maximă, în
logica lui „Ce faci, te face (pentru veșnicie)!…” (Pr. de la Măn. Oaşa)
166. Înainte ca un copil să vorbească, el cântă; Înainte ca un copil să scrie, el desenează; Imediat ce poate sta
în picioare, el dansează. Arta este baza exprimării (expresiei) umane. (Phylicia Rashad)
167. Ţine minte ce-ţi spun: dacă poporul ăsta va fi şters de pe hartă, nu va fi nici fiindcă l-ar ocupa ruşii,
americanii, turcii, indienii sau chinezii; ci din indolenţă, pasivitate, lipsă de civism, din propria nepăsare şi
din complicităţile interne oferite oricărui inamic. (Ileana Vulpescu)
168. Dragi bărbaţi, închideţi ochii! Imaginaţi-vă că aveţi o fiică şi că aceasta se întâlneşte cu un băiat cu un
character ca al vostru. Aţi zâmbit? Nu? Atunci Schimbaţi-vă!
169. Ce mişto e să-ţi vezi de treaba ta! Îţi rămâne şi timp liber.
170. Oricâte hotărăsc preoţii pe pământ, confirmă Dumnezeu în Cer!. Aşadar, când preotul îţi spune: “Fii
binecuvântat!”, atunci şi Dumnezeu din Cer zice, ca un ecou: “Fii binecuvântat!”. Vezi cât de mult te
iubeşte Dumnezeu? Îmi dă şi mie gândul să-ţi trimit câte o binecuvântare ca să-ţi bucur sufletul. (Pr. Ioan)
171. Binele se face în linişte. Restul este doar Teatru!
172. Cel mai frumos cadou pe care poate să-l facă un bărbat unei femei este să-i ofere linişte sufletească!
173. A fost odată sărăcie, dar a existat demnitate, linişte, iubire. Totul se împărţea şi ne bucuram pentru tot ce
primeam. Acum există bogăţie, case mari, dar multe inimi goale. Şi oricât am avea, parcă nimic nu ne mai
bucură. (2019)
174. Ştie cineva ce puneau în cafea cei 7 pitici, de mergeau cântând la muncă? Că vreau şi eu! (Cred că
dragoste şi bunăvoinţă)
175. Cel mai bun profesor este ultima ta greşeală. Dacă nu înţelegi nimic din asta, plăteşti până înveţi.
176. Complimentele sunt frumoase, dar nu ştii niciodată dacă sunt adevărate. În schimb înjurăturile sunt
spuse direct din inimă.
177. Nouă zecimi din educaţie reprezintă încurajare. (Anatole France)
178. Unii citesc şi adorm. Alţii citesc şi se trezesc.
179. Pe cei 7 ani de-acasă nu-I primeşti la nicio şcoală, dar reprezintă singurul paşaport recunoscut în
întreaga lume!
180. Educaţia începe acasă. Nu poţi da vina pe şcoală că nu ţi-a învăţat copilul ceea ce nu l-ai învăţat tu.
(Arthur G. Holder)
181. Nu cred că poate fi un preot de mir bun, fără o preoteasă bună. După preoţie, o socotesc pe soţia mea cel
mai de preţ dar pe care mi l-a dat Dumnezeu. Peste tot şi întotdeauna m-a însoţit îndeaproape, sprijinindu-
mă. O preoteasă excepţională, care şi-a înţeles menirea şi a consimţit să facă sacrificiile necesare, deloc
mici. (Pr. Iulian Stoicescu)
182. Celor ce cred că au nevoie doar de un contract social, sau care cred că dacă se iubesc în acelaşi sex sunt
iubiţi cu adevărat, le spunem că tot o mamă şi tot un tată i-au născut, iar când Biserica apără dreptul de
“mamă” şi “tată” le apără proprii lor părinţi, de care se pare că ei au uitat. (Pr. dr. Constantin Necula)
183. Nu îţi alegi familia. Aceasta este un dar a lui Dumnezeu pentru tine, aşa cum tu eşti unul pentru ea.
Familia înseamnă locul de linişte şi bucurie. Familia înseamnă, împreună la bine şi la rău. Familia înseamnă
comunicare, prezenţă şi binecuvântare. Ziua Internaţională a Familiei (15 Mai)
184. În fiecare zi ar trebui să ascultăm măcar un cântec, să citim ceva bun, să vedem ceva frumos şi, dacă este
posibil, să spunem câteva cuvinte frumoase. (Goethe)
185. Este o feciorie a trupului, dar şi o feciorie a minţii.
186. O femeie / bărbat frumoasă / frumos place ochilor, o femeie / bărbat bun/ă place inimii. Prima este o
comoară, a doua este un tezaur. (Napoleon Bonaparte)
187. Gândiţi-vă la şah ca să înţelegeţi diferenţa dintre un bărbat şi o femeie. Regele se mută doar un pătrăţel,
regina face ce vrea ea!
188. - Ce vrei să devi când vei fi mare? - Fericit! - Nu ai înţeles întrebarea! – Ba tu, nu ai înţeles
răspunsul…
189. Un om e ca o floare, cât frumos are în suflet, atât răspândeşte în jurul său. (Petcu Sonia G.)
190. Cel ce dă vina pe alţii mai are mult drum de parcurs. Cel ce ştie că vina e la el, e déjà la jumătatea
drumului. Cel ce nu caută vinovaţi, a şi ajuns. (Proverb Chinezesc)
191. Dacă doi oameni sunt de accord în toate privinţele, poţi fi sigur că doar unul dintre ei gândeşte. (Legile
lui Murphy)
192. Pentru a înţelege un anumit gen musical, este nevoie de cultură muzicală. Pentru a asculta, însă, este
sufficient să fie pe gustul tău. Dar, a descalifica cu totul pe altul pe acest criteriu este…autodescalificant!
(Gina R. Dumitrescu Lacatis)
193. Omul cu adevărat creştin are o gingăşie de a nu răni pe celălalt. (Arhim. Nichifor Horia)
194. Unii caută Gloria, alţii Adevărul. Îndrăznesc să mă situez printre ultimii. O misiune imposibilă e mult
mai seducătoare decât un ţel accesibil. Să râvneşti aplauzele oamenilor – ce umilinţă! (Emil Cioran)
195. Voi, cei care v-aţi ghidat toată viaţa după: “Ce-o să zică lumea?!” Până la urmă, ce-a zis??
196. Pune Guvernul să conducă Deşertul Sahara şi în 5 ani vei descoperi că este lipsă de nisip. (Milton
Friedman)
197. Dacă porţi haine ieftine nu înseamnă că eşti sărac. Ai o familie de întreţinut, nu o societate de
impresionat.
198. Nu sărbătoresc Hallowenul! 1. Pentru că Dumnezeul meu este un Domn al vieţii, nu al morţii (Ioan, 14,
6). 2. Pentru că servesc un Domn al luminii şi nu al întunericului (Ioan 8, 12). 3. Pentru că nu doresc să îmi
decorez casa cu urâţenii, fantome şi lucruri drăceşti (Levitic, 18, 30). 4. Pentru că mă interesează să fac
binele şi nu răul (Efeseni 5, 10-11).
199. Noi am luat de la ei Hallowenul. Ei au luat de la noi: aurul, petrolul, gazelle, lemnul, zăcămintele, apele
şi terenurile. (Anonim. Ante 2020) “Popor de idioţi!” (Petre Ţuţea)
200. Dar în “Oameni” când vă costumaţi? (De Hallowen)
201. În România s-a cheltuit enorm pentru educaţie sexuală! (Pr. C-tin Necula, Referendum 2019)
202. Iartă-i pe cei care ţi-au greşit, nu pentru că ar merita iertarea, ci pentru că tu meriţi liniştea.
203. Pentru unii nu valorezi nimic, pentru alţii eşti un infinit! Pentru unii eşti ghimpe şi durere, pentru alţii
eşti iubire şi plăcere. Pentru unii eşti neinteresant, pentru alţii eşti de neuitat! Tu omule, să fii în faţa lui
Dumnezeu ca o floare, căci cea ce eşti în faţa oamenilor, moare! Caută să placi lui Dumnezeu pentru că
oamenii oricum te vor judeca mereu!
204. Miezul lucrurilor nu poate fi văzut cu ochii. Numai cu inima poţi vedea cu adevărat ceea ce este invizibil
pentru ochi. (Micul Prinţ, de Saint Exupery)
205. Dumnezeu este Cuvântul care rodeşte în inima omului. Numai Dumnezeu poate privi în inima cuiva
(Joel Osteen)
206. Nu toată lumea mă place, dar nu toată lumea contează!
207. În inima omului stă întreaga măreţie a lumii.
208. Inima mea este o carte cu pagini scrise. (Victor Hugo)
209. Bunătatea izvorăşte din inimă şi se oglindeşte în fapte.
210. Sufletul este lumina din inima omului, care iubeşte. (Lucian D.)
211. Inima omului este făcută pentru un bine nemărginit. (Alfons de Ligvori)
212. Inima omului are o faţă pe care este scris “Tinereţe” şi un verso pe care scrie “Înţelepciune” (V. Hugo)
213. Inteligenţa nu înseamnă să nu mai faci greşeli, ci să vezi repede cum poţi să le îndrepţi (Bertold Brecht)
214. Dacă cineva te vrea în viaţa lui, face tot posibilul să te ţină acolo. Lasă la o parte orgoliul. Te sună, te
caută, îţi scrie, vine să te vadă, face un efort ca să îţi vorbească. Celorlalţi nu le pasă, folosesc doar scuze,
dar adevărul e că nu prea le pasă şi punct!
215. Nu irosi viaţa cerşind atenţia celor care te ignoră. Trăieşte viaţa dăruind iubirea acelora care o merită.
216. Când iubeşti pe cineva mai mult decât merită, cu siguranţă te va răni mai mult decât meriţi.
217. Astăzi înţeleg că iubirea e făcută pentru cei umili, căci cei mândri nu pot iubi niciodată. (L. Rebreanu)
218. Iubeşte cu tot sufletul şi Iartă! (Pr. Arsenie Papacioc)
219. Un om valorează atât cât iubeşte. (Prof. Dr. D. C. Dulcan)
220. Dacă vrei să vezi adevăratul caracter al unei persoane, acordă-i încrederea şi apoi vezi ce face cu ea.
221. Ce este Nebunia? Să faci acelaşi lucru, iar şi iar şi să aştepţi rezultate diferite. (Albert Einstein)
222. Lectura este Cool(tură)!
223. Nici hunii, nici tătatrii, (nici turcii, nici ruşii, nici austriecii) nu au jefuit România aşa cum a fost jefuită
de toate partidele din 1990 încoace. (Anonim, 2020).
224. Într-o zi, Lacrima îi spuse Zâmbetului: Te invidiez pentru că eşti mereu fericit! Zâmbetul îi răspunse:
Greşeşti, pentru că de multe ori abia reuşesc să ascund durerea ta!
225. Mama este fiinţa care nu cere (în general) nimic, dar merită totul!
226. Sunt mamă, sunt umană, nu sunt perfectă! Câteodată mă enervez, câteodată îmi pierd răbdarea, iar
uneori mă simt obosită, dar nimeni, niciodată nu o să iubească copiii mei mai mult decât mine.
227. Nu-ţi supăra mama niciodată! Nimic nu e mai trist decât să vezi lacrimi în ochii ei.
228. Vei învăţa pe cheltuiala ta că de-a lungul vieţii vei întâlni mai multe măşti decât chipuri. (Luigi
Pirandello)
229. Matematica este limba cu care Dumnezeu a scris universul! (Galileo Galilei)
230. Într-o zi toţi plecăm cu mâinile goale din această lume, la fel cum am venit. Important este să plecăm cu
mâinile curate.
231. În viaţă nu contează unde te afli, ci pe cine ai alături.
232. Poţi scoate omul din biserică, dar niciodată biserica din sufletul omului! (Epidemia din Martie, 2020)
233. Coronavirus va dispare când vom fi cu adevărat solidari. Când nu mai văd în disperarea celuilalt o sursă
de venit.De ex. azi un gel dezinfectant e 5 lei, mâine e 10 lei. Azi o mască e 1 leu, mâine 5 lei sau 10, pentru
că profit de tine. Altfel, suntem mai bolnavi ca virusul în sine. (Martie, 2020)
234. “Unii oameni nu mai au nevoie de măşti. Ei poartă mască zi de zi. Virusul nu-i poate atinge, pentru că ei
sunt, de fapt, un virus.
235. În 4000 de ani de când mănâncă asiaticii şerpi şi lilieci, a apărut virusul în China exact în ziua când a
egalat la PIB pe SUA. (2020)
236. Degeaba vă umpleţi cămările cu provizii! Poate, ar fi mai bines ă umplem cerul cu rugăciuni!
237. Să ştiţi că noi aşa am rezistat în istorie, prin răbdare şi rugăciune. Asta putem face şi acum: Să ne rugăm
Bunului Dumnezeu să ne ajute să putem răbda toate necazurile şi nenorocirile care vin peste noi! La ora
actual nu avem altă cale! (Pr. Arhim. Justin Pârvu)
238. Nu vă fie frică, Liturghia nu va înceta! Dacă e cu maxim 50 de oameni, facem cu 50. Dacă e interzis cu
public, facem singuri Liturghia. Dacă închid Bisericile o împlinim Acasă. Dacă ne omoară facem Liturghia
în Cer. Nepomeniţi nu scăpaţi la Dumnezeiescul Jertfelnic al lui Hristos! (Pr. lector. Univ. Ioan Istrati.
Martie, 2020)
239. Prima dată în istorie poţi salva omenirea nefăcând nimic şi stand în faţa TV. Nu rata această ocazie!
(Martie, 2020)
240. Să spui ce gândeşti, dar numai celor care gândesc! (Octav Bibere)
241. Morala Covid: Dacă un om moare, altul face bani din sicriul lui. 2020
242. Să nu ne gândim numai la noi, să fim măcar cu gândul (sau rugăciunea) alături de cei încercaţi, dacă
altfel nu putem, fiindcă gândul bun are mare putere! Dovedit ştiinţific! Uniţi, vom depăşi această perioadă!
(Martie, 2020)
243. Nu există situaţie, oricât de disperată, din care să nu se poată ieşi. (N. Machiavelli)
244. Bătrânii de azi au ţinut Biserica în viaţă în perioada comunistă, trebuie să-i protejăm! (PS. Sofronie al
Oradiei, Aprilie, 2020)
245. Casele noastre de la sat sau de la oraş le văd stând în jurul Bisericii ca pe nişte planete sau stele care stau
în jurul Soarelui. De aceea rugăciunea continuă în ele, chiar dacă nu mai au acces credincioşii la Biserică.
(PS. Sofronie al Oradiei, Aprilie, 2020)
246. Mintea nu cunoaşte alte frontiere decât cele pe care le stabilim noi singuri. (Napoleon Hill).
247. Toţi cu care te întâlneşti te întreabă dacă ai o arieră, dacă eşti Căsătorit sau dacă deţii o Casă a ta, ca şi
cum viaţa ar fi un fel de listă de cumpărături. Dar nimeni nu te întreabă dacă eşti Fericit. (Heath Ladger)
248. Orice prost poate critica, condamna şi se poate plânge. Dar trebuie caracter puternic şi autocontrol ca să
fi înţelegător şi iertător. (Dale Carnegie)
249. Resetează-te, Reconcentrează-te, Restartează-te de câte ori este nevoie!
250. Viaţa are multe feluri de a testa voinţa cuiva. Fie nepetrecându-se nimic, niciodată, fie petrecându-se
toate, deodată. (Paulo Coelho)
251. La început toţi te întreabă de ce ai făcut un lucru. La sfârşit toţi te întreabă cum ai reuşit să faci.
252. Poate că rezultatul ar fi acelaşi, indiferent dacă eşti optimist sau pesimist. Dar optimiştii se simt mai
bine.
253. Unii oameni sunt atât de săraci. Tot ce deţin sun banii.
254. Câteodată ai nevoie să se întâmple lucruri rele ca să te inspiri şi să te schimbi.
255. Fiecare din noi are puterea să lumineze o încăpere. Unii când intră, alţii când ies.
256. Nu faceţi aceeaşi greşeală de două ori. Sunt atâtea greşeli noi de făcut!
257. Dacă îţi imaginezi panoul de comandă cu sute de butoane şi multe ecrane al turnurilor de control ale
traficului aerian, tot aşa sunt profesorii care încearcă să predea online, la mai multe clase de elevi şi fără
tehnica sau echipamentul necesar. Vremea Covid, 2020
258. Vă închipuiţi cum ar fi arătat pădurile ţării dacă armata le păzea, sau dacă poliţia verifica transporturile
de lemne aşa cum ne păzesc pe noi să nu ieşim din casă în vremea Covidului? (2020)
259. Ne uităm la profile, ne uităm la notificări, ne uităm la mesajele de pe telefoanele mobile. Dar în ochi nu
ne mai uităm, iar în suflet nici atât. (Ante, 2020)
260. Într-o zi, lucrurile se vor îndrepta, zise un cardiolog privind o electrocardiogramă.
261. Pe Facebook: 5000 de prieteni; La nuntă: 300 de preiteni; La şcoală: 100 de prieteni; Pe stradă: 50 de
prieteni; În viaţa de zi cu zi: 10 prieteni; Când e greu: 2 (mama, tata); Când eşti jos: 1...Dumnezeu.
262. Dacă i-am mulţumi lui Dumnezeu pentru tot ce face pentru noi, n-am avea timp să ne plângem. (Richard
Wurmbrand)
263. Munca în zi de sărbătoare atrage sărăcia în viaţa omului.
264. Trăiesc la lucru şi îmi vizitez câteodată casa. (Vali, 2020)
265. Secretul unui colectiv de succes nu se bazează pe ideea că toţi membrii trebuie să meargă în aceaşi
direcţie, ci fiecare într-o direcţie (mai mult sau mai puţin) diferită, al cărui scop final să ducă la promovarea
instituţiei în care colectivul respectiv îşi desfăşoară activitatea. (Prof. Raluca Covaci)
266. Necredincioşii din orice religie zic: Doamne, dacă eşti aşa milostiv, de ce nu aboleşti sărăcia din lume,
de ce nu aduci pace în lume şi oameni care să vindece cancerul, epidemiile? Etc. Domnul răspunde: V-am
trimis, dar i-aţi avortat!
267. Miliţianul care a îmbolnăvit cu Covid mulţi din Bucureşti a ieşit din spital şi probabil va lua pensie
specială la vreme. Nea’Gheorghe, care şi-a completat greşit declaraţia de ieşire pe stare de urgenţă şi s-a dus
la magazin, primeşte amendă de 2000 de lei ?
268. Mâine este 1 Aprilie. Să nu credeţi nimic şi să nu aveţi încredere în nimeni! Exact ca în oricare altă zi.
(Cam exagerat de pesimistă, n.n., 2020)
269. Înainte de Pandemia cu Corona din 2020, mergeam la Zoo să vedem animale după gratii. După aceea,
am ajuns noi după pereţii caselor şi animalele şi plantele au putut zburda mai libere, cel puţin o vreme.
270. „Isus a fost mereu recontextualizat de oamenii din diverse epoci și locuri. Cei dintâi ucenici ai lui
Iisus au făcut-o după ce au început să creadă că el a înviat din morți și a fost preamărit în cer: l-au
transformat în ceva ce nu fusese înainte și l-au înțeles în lumina noii lor situații. La fel au făcut și autorii
neotestamentari de mai târziu, care l-au recontextualizat și l-au înțeles în lumina propriilor situații, deja mult
diferite. În același mod au procedat creștinii din secolele al II-lea și al III-lea, care îl înțelegeau nu atât ca
profet apocaliptic, cât ca ființă divină devenită om. La fel creștinii din secolul al IV-lea, care susțineau că El
existase dintotdeauna și fusese întotdeauna egal în statut, autoritate și putere cu Dumnezeu Tatăl. Același
lucru se petrece și cu creștinii de azi, care sunt de părere că Christosul divin în care cred și pe care îl
mărturisesc e identic în toate privințele cu persoana care a pășit pe drumeagurile prăfuite din Galileea,
propovăduindu-și mesajul apocaliptic despre nimicirea care va veni. Majoritatea creștinilor de astăzi nu-
și dau seama că l-au recontextualizat pe Iisus. Dar au făcut-o. Oricine crede în El sau îi împărtășește
oricare dintre învățăturile Sale l-a recontextualizat pe Iisus – de la primii credincioși care au crezut în
învierea Lui, până azi. Și așa va fi în vecii vecilor.“ (Autorul Ateu - Bart D. Ehrman)
271. „Cum i-a permis monoteismul iudaic lui Dumnezeu să aibă un fiu? Bart Ehrman ne dă răspunsul,
purtându-ne printr-o lume cu îngeri, stihii și nenumărați semizei, în care își croia drum o măruntă sectă
mesianică ce credea că Iisus din Nazaret a înviat din morți.“, (Autoarea probabil Atee, Paula Fredriksen)
272. Alte replici de Atei:
- Ateii spun: “Păcatul (Aici merge Covidul) este o boală imaginată(-ră) inventată pentru a vinde un leac
imaginar. Religiile funcţionează după regula că preoţii manipulează credincioşii promiţând raiul precum un
ţăran conduce un bou sau un măgar legându-i un snop de iarbă în faţa capului. Ateismul este despre cum să
revenim la normalitate. (Ceea ce presupune că odată am fi fost normali şi numai apoi, treptat ne-am
anormalizat. Dimpotrivă, sfinţenia propusă de Biserică şi de Sfinţii ei, este Calea care-l face pe om să fie
cel mai normal, pentru că este sădită în firea noastră, în destinul nostru, de fiinţe raţionale. Este firescul
lucrurilor de dinaintea căderii, la care suntem cu toţii chemaţi să revenim după cădere. N.n., 2020)
- Cere bani ameninţând cu violenţa şi vei fi arestat. Cere bani ameninţând cu tortura veşnică şi vei fi scutit
de taxe. (Totuşi este o diferenţă mare. În primul caz ameninţarea e imediată şi ca urmare a unui egoism
extreme. În al doilea evenimentele sunt ca o atenţionare viitoare şi ca urmare a dragostei şi grijei pentru
celălalt. În plus în prima situaţie este o imagine de şantaj, în a doua nu, că nu te obligă nimeni şi nici nu-ţi
condiţionează mântuirea de banii daţi. Se pot mântui şi săracii şi bogaţii sau nu. Totul e după credinţă şi
fapte. Deci se speculează o minciună aici. N.n., 2020)
- Toate instituţiile bisericeşti, fie ele creştine, evreieşti sau islamice, îmi apar ca nişte invenţii, care au scopul
de a înspăimânta şi înrobi umanitatea şi de a monopolize puterea şi profitul. (Thomas Paine). Religia a fost
inventată pentru a înrobi şi a supune. Religia este un şampon pentru spălarea creierului (Sătul de religie şi
moaşte). (Şi ideologia comunistă, evoluţionistă, marxistă, nazistă, etc. cum au fost? N.n., 2020)
- În fiecare sat, un om dăruieşte celorlalţi o făclie: este învăţătorul. Şi un altul suflă în ea ca s-o stingă: este
preotul.” (Victor Hugo?)
- Nelămuriri sau Nedumeriri: De ce a mai făcut Dumnezeu animalele, dacă în Rai nu o să mai existe?
(Doar pentru hrana şi bucuria oamenilor?). De ce le-a făcut aşa variate? (Ca să nu ne plictisim, sau ca să
vedem puterea Sa, sau ca să admirăm mulţimea, frumuseţea şi utilitatea lor. N.n., 2020)
- Susţin impozitarea veniturilor cultelor religioase, indiferent de natura lor! Gata cu privilegiile medievale!
În timp ce noi plătim impozit şi pe apa de ploaie, de veniturile uriaşe ale cultelor nu se atinge nimeni! În
plus mai primesc finanţare şi din partea statului! Nimeni nu cunoaşte destinaţia banilor! (În primul rând pe
veniturile Bis. Ortodoxe se taie chitanţă şi se dau impozite pe clădiri, etc.. Al doilea rând sunt bugetari, ca
şi alte instituţii de stat: Spitalele, Şcolile, Poliţia etc. Că unii le consider inutile, asta e altă discuţie. În al
treilea rând: destinaţia e pentru construcţii de biserici, spitale, azile şi şcoli ale acelor biserici, etc. N.n.,
2020)
- Dacă vrei să controlezi oamenii, dă-le minciuni şi lasă-I să se lupte între ei, fiecare pentru a demonstra că
el deţine adevărul. Unii vor ucide în Numele lui Iisus alţii în numele lui Alah, etc.
- Credincioşii şi preoţii diverselor religii sunt gata a se ucide unii pe alţii, dar acuză ateii că au discursuri
pline de ură faţă de religie.
- Unii episcopi, precum Nicolae Corneanu au turnat aproape 40 de ani la Securitate, şi-a păstrat funcţia şi
după 1990 cu nişte scuze publice, oiţele i-au pupat mâna, i-au dat bani, iar acum îl numesc “vrednicul de
pomenire” (Da, în creştinism există şi iertare, atunci când cineva o cere sincer şi demonstrează că s-a şi
îndreptat, sau măcar e pe cale. N.n., 2020)
- În timpul rugăciunii tale de 10 minute: Peste 10 copii vor muri, aprox. 20 de femei vor ajunge sclave
sexual, 10 oameni se vor sinucide, aprox. 10 vor fi ucişi, 3 oameni vor muri în război. Spune-mi din nou
despre eficienţa rugăciunii tale. (1. Nu e sigură validitatea datelor de mai sus. 2. Şi dacă ar fi aşa, nu
rugăciunea le-a produs, ci lipsa rugăciunii şi răutatea oamenilor, tocmai a celor fără de Dumnezeu. 3.
Dacă nu se roagă nimeni, nu va fi mai mult bine pe pământ, ci mai mult rău. 4. Poate erau şi mai multe
violenţe şi nedreptăţi fără acea rugăciune de 10 minute. N.n., 2020)
- Salvaţi Planeta. Aruncaţi biblia la coş!
- Religia ţine creierul în lanţuri. Împreună putem rupe acest lanţ. Vă puteţi vindeca de creştinism ! Educaţi-
vă ştiinţific!
- Vreau ca religiile să dispară, dar nu prin interzicerea lor. Vreau ca fiecare om să-şi dea seama că religiile
nu fac decât să-l prostească şi să-l folosească!
- În lume sunt oameni care trăiesc de pe urma gunoaielor, dar şi gunoaie care trăiesc de pe urma oamenilor
(ierarhii).
- Dacă o biserică sau alt lăcaş de cult al oricărei religii ia foc, ar trebui să nu intervină pompierii. Lasă să-l
stingă Dumnezeu!
- Vând Catedrală la Roşu. Preţ 40-45 mil. de Euro.
- Dragi credincioşi, cum va-ţi purtat cu ateii timp de 1500 de ani. I-aţi dat afară din Universităţi sau le-aţi
distrus orice carieră didactică, le-aţi distrus reputaţia, le-aţi interzis sau cenzurat cărţile, iar uneroi le-aţi ars
scrierile. I-aţi umilit, i-aţi arestat pentru blasfemie, le-aţi confiscat proprietăţile, i-aţi torturat teribil,
scoţându-le ochii, limba, sânii, etc. I-aţi dezbrăcat în public şi le-aţi rupt membrele, sau ia-ţi ars pe rug. Iar
acum aveţi îndrăzneala să vă plângeţi că ateii râd de credinţele voastre ridicole? (1. Astea au fost mai mult
la catolici cu inchiziţia sau la musulmani cu jihadul, etc. deşi papa şi-a cerut scuze public pentru acel trecut
întunecat 2. De mult mai multe ori, s-a întâmplat asta cu credincioşii de către necredincioşi. 3. Nu ne sunt
caracteristice excepţiile, ci ele provin de la extremişti, condamnabili chiar de Biserica Ortodoxă. N.n.,
2020)
- În finalul operei "Facerea Lumii" trebuia creat neapărat Omul, pentru că cineva trebuia să aplaude (Valeriu
Butulescu din Imensitatea Punctului)
- La (a)facerea lumii nu a existat concurenţă!(Girel Barbu)
- Eu vă spun că nu există niciun Dumnezeu, că facerea lumii este o poveste, că veşnicia lumii nu este mai
supărătoare decât veşnicia unui spirit, că este ridicol să recurgem la existenţa ipotetică a unei fiinţe pe care
nu o putem concepe. (Denis Diderot în Materialiştii francezi din secolul al XVIII-lea)
- Gândindu-şi lumea ca la carte, / Chiar Domnul are legi nedrepte, / Altfel de ce-am fugi de moarte / Şi ea,
la finiş, să ne-aştepte?!...(Gheorghe Bâlici)
- Alături de marii criminali ai lumii (Mahomed, Stalin, Hitler, Mao Tse-Tsung, Fidel Castro, Kim Jung, Pol
Pot, Idi Amin, Sadam Husein, etc. se poate număra şi Dumnezeu(?). Aceştia au fost: dictatori, ucigaşi,
homofobi, aroganţi, opresivi, invidioşi, cruzi, misogini, schizofrenici, paranoici, veneraţi, au creat mari
genociduri, de sute de milioane de oameni şi numărătoarea continuă!
- Preoţii se fălesc cu banii voştrii, iar voi vă târâţi (la hramuri) ca proştii. (Ateii. Ante 2020)
- Creştinii apără o carte de ei necitită, în timp ce venerează o entitate de nimeni întâlnită, aşteptând un
paradis de nimeni confirmat, trăind cu frica unui bau-bau de nimeni văzut. Asta nu e credinţă, asta e prostie
(RomânulAteu).
- Am evoluat din maimuţă, iar acum, cu crucea de gât, ne coborâm iar spre maimuţă. (Asta este iarăşi
necredinţă în puterea Crucii şi Blasfemie! Dimpotrivă, Pr. Arsenie Boca spunea că nu provenim din
maimuţă, dar ne îndreptăm cu paşi repezi spre ea, adică involuăm. Probabil cineva s-a folosit de citatul pr.
Arsenie şi a creat unul în sens invers. N.n., 2020)
- Dacă ai familie, loc de muncă, casă, maşină, Mie să-mi mulţumeşti, zice Domnul. Dacă ne e foame, cui să
mulţumim?! …+ “Iisus mă iubeşte, zise vulturul, privind un copil muritor de foame din Africa”. (Atei)
- Mama îşi îmbrăţişează firesc copilul, dar o atenţionează Iisus: Vezi nu te ataşa prea tare de el, săptămâna
viitoare îi dau leucemie! (Ca şi cum numai bătrânii trebuie să moară în lume. Sau ca şi cum am şti noi
judecăţile lui Dumnezeu. N.n., 2020)
- Credinţa este absenţa raţiunii, suprimarea cunoaşterii şi negarea deliberată a realităţii. (De ce, aţi văzut
credincioşi numai prin ospicii? Dimpotrivă, mai mulţi sunt cei aşa zişi raţionalii. Plus, că Biserica nu
îndeamnă la negândire. N.n., 2020)
- Zise Domnul: Chiar nu trebuie să vă contraziceţi cu ateii, ei ştiu mai multe despre biblia noastră decât noi.
- Metaniile pentru rugăciune ne leagă ca pe sclavi de Sfinţi, etc. Lanţurile nu sunt, întotdeauna necesare.
- Un preot o întreabă pe o fetiţă: Tu ce vrei să te faci când vei fi mare? Şi ea îi răspunde: Moaşte! Ca să mă
pupe toţi!
- Banii, nu aduc fericirea! Aduc…Preafericirea!
- Bisericile spală creiere pe bani publici în timp ce românii spală WC-uri în alte republici. (De parcă
Biserica e de vină pentru alegerea lor. Că, şi dacă toţi banii cultelor s-ar da celorlalte instituţii din ţară, nu
o să ajungă direct la roman, ci prin acele servicii oferite, să zicem mai acalitativ sau mai cantitativ de acele
instituţii. Deci, nu o să te înveţe meserie nimeni şi mulţi tot la WC-uri o să ajungă să lucreze. N.n., 2020)
- Dacă vă moare copilul din lipsă de medicamente sau dotări înspital, o să vă puteţi ruga pentru el în
Catedrala Mântuirii Neamului, care a primit 25 milioane lei la rectificarea bugetară. (1.Dar oricâtă tehnică
ar fi, tot vor muri oamenii, inclusiv copii, pentru unele boli încă nu există şi nici nu va exista tehnica
necesară. 2. În ţările foarte dezvoltate, SUA, Japonia, China, Germania, Franţa, etc. în Pandemia de
Corona, au murit mai mulţi oameni ca la noi, cu toată tehnica lor. N.n., 2020)
- Dă-i unui om un peşte şi îl hrăneşti ozi; Învaţă un om să pescuiască şi-l hrăneşti toată viaţa; Dă-I unui om
religie şi va muri rugându-se pentru peşte.
- Nu sunt bani pentru spitale şi când se întâmplă o tragedie nu au suficiente locuri pentru victim, dar pentru
catedrale, turnuri aurite sau statui de marmură, sunt bani mereu.
- Festivalul Parascheva 2015 a fost un succes. Vă pup! Ne vedem la Festivalul Parascheva 2016. Până atunci
nu rataţi celelalte sărbători cu moaşte!
- Diversele popoare au fost motivate să lupte pentru ceva (un ideal): nemţii pentru Fuhrer, ruşii pentru
Stalin, englezii pentru regină, americanii pentru petrol, românii pentru moaşte.
- Să-ţi pupe unii moaştele ca să se vindece de cancer, în condiţiile în care tu ai murit de cancer, asta
înseamnă să fii mafiot! (Ex. Sf. Nectarie) (Păi unii, nu pot înţelege asta, că anume acei sfinţi care au suferit
de ceva pot ajuta în acel ceva credincioşii. N.n., 2020)
- Un copil ateu se simte ca lupu între oiţe când e pus la şcoală să se roage şi el se plictiseşte cu capul pe
bancă în timp ce ceilalţi se ridică frumos la rugăciune.
- Să jucăm un joc. Deschideţi biblia la un verset oarecare şi faceţi exact ce scrie acolo. Ultimul care intră la
închisoare, câştigă! (În primul rând, unele precept din Vechiul Testament nu mai sunt valabile şi în Noul, ci
erau doar pentru evrei. Apoi, nu trebuie luate doar citate separate, căci ele au un înţeles într-un context.
N.n., 2020)
- Când preoţii au maşini şi vile şi sunt, în general, mai bogaţi ca oamenii pe care îi ajută, te întrebi, dacă ei
sunt aici ca să îi servească pe oameni, sau oamenii sunt cei care îi servesc pe ei?
- Să nu uităm că biblia a fost scrisă, apoi editată, apoi rescrisă, apoi reeditată, după care a fost tradusă din
limbile moarte, apoi retradusă, apoi editată, apoi rescrisă, apoi dată regilor pentru a-şi alege părţile care le
conveneau, apoi rescrisă, apoi dată papilor pentru a fi aprobată, apoi rescrisă şi re-editată. Totul pe baza
unor poveşti transmise oral, între anii 30 şi 70 de ani după ce totul s-ar fi întâmplat, unor titpi care nu ştiau
să scrie şi după care au ascris alţii. Deci? (David Cross) (Aici sunt, evident, şi afirmaţii false, exagerate: 1.
Regii nu prea au avut un mare aport, deoarece ultimele traduceri s-au făcut direct după variantele cele mai
apropiate de original. 2. Uită sau omite că mai sunt şi ortodocşi şi vechi oriental, de la care s-au păstrat
texte biblice şi traduceri foarte vechi. 3. Apostolul Pavel sau Matei (fost vameş) ştiau să scrie, şi în general
apostolii, după ce au primit Duhul Sfânt, de ce n-ar fi primit şi acest dar? 4. Ei au dictat altora, ca să mai
aibe şi alţi martori la mărturisirea lor, că dacă scriau ei singuri, ceilalţi s-ar fi putut îndoi de adevărul
celor scrise. Aşa mai era măcar unul. Apoi şi-au întărit cuvintele, prin fapte, prin viaţă. N.n., 2020)
- Creştinismul este o religie care venerează un zombie mitic de acum 2000 de ani, inventat de nişte psihotici
inculţi.
- Boli eradicate sau decimate de ştiinţă: Varicelă, Difterie, Rujeolă, Pertussis, Pneumococ, Poliomelită,
Tetanus, Febra Tifoidă, Febra Galbenă, Variolă. Boli eradicate de rugăciune: 0.
- Religia a avut şansa de a conduce lumea. O numim astăzi Evul Mediu Întunecat. (Dar era numit aşa din
decăderea şi risipirea lumii romane şi din lipsa dovezilor arheologice şi documentare provenite din acea
perioadă + nîvîlirea barbarilor, nu din cauza creştinismului, care a fost un plus din multe puncte de vedere
adus istoriei lumii. N.n., 2020)
- Nu mai donaţi pentru clădirile cu cruce. Alege cu cap, donează pentru şcoli şi spitale, astfel te salvezi pe
tine şi pe aproapele tău!
- În România avem 65.000 de preoţi şi 49.000 de medici. Guvernul preferă să ne îngroape decât să ne
trateze! (Ateii cu ocazia Covid, 2020)
- Când vei muri, în sfârşit vei fi asemenea lui Dumnezeu, nu vei mai Exista!
- Ai evoluat timp de miliarde de ani, doar ca să cazi în genunchi în faţa unui basm purtat pe sus de o gloată
de escroci moral? (Dar cine spune că ceea ce numiţi voi, ateii, evoluţie de atâtea milioane de ani, chiar este
evoluţie? Şi escrocii voştrii, care de ex. manipulează lumea cu o Pandemie, mai mult sau mai puţin indusă,
sunt mai de dorit? N.n., 2020)
 - Zi-le oamenilor că există o fantomă în cer care a făcut universul şi majoritatea te vor crede. Zi-le că ceva e
proaspăt vopsit şi vor pune degetul să se convingă. (Da, în lucrurile supranaturale credem, nu în cele
palpabile şi trecătoare. N.n., 2020) (George Carlin)
- Cei mai mulţi oameni, nu vor cu adevărat adevărul. Ei vor doar o reasigurare constantă, că ceea ce cred ei
este adevărul. (Şi ateii deţin sigur, adevărul? Adevărul este o Persoană. N.n., 2020)
- Preoţii îşi zic: Să ne rugăm pentru săraci, în timp ce neplimbăm cu mercedesul ăsta S-Clase.
- Unui călugăr nu-i trebuie palate, ci o chilie mică, în care să se culce jos, pe rogojină. (Al. Ioan Cuza?)
- Daţi copiii la ora de religie. Parcul auto nu se schimbă singur!
- Dacă banul este ochiul dracului, ce caută în biserică? (Dar în pofta voastră, ce acută? N.n., 2020)
- Este dificil să eliberezi proştii din lanţurile pe care le venerează (Voltaire)
- Mor mii de copiii în lume de foame în fiecare zi, dar se pare că Dumnezeu e prea preocupat de rugăciunile
tale.
- Un ateu ajuns pe o insulă pustie îşi va construe o plută ca să scape, un credincios se va ruga.
- Avem apox. 15.000 de biserici în ţară şi doar vreo 100 de spitale. (Sfântul Profit)
- Medicii corectează greşelile lui Dumnezeu în fiecare zi (Doar că această autosuficienţă de sine şi joacă
de-a Creatorul, ne-a costat Covidul, de ex. şi acum se dovedesc cam neputincioşi. N.n., 2020).
- Pe o schemă a dezvoltării ştiinţifice, începând de la egiptenii, grecii şi romanii antici până în prezent, a fost
o linie ascendentă, cu excepţia (chipurile) evului mediu creştin, care a însemnat o pauză de vreo 1000 de
ani. Gândiţi-vă, poate acum am fi explorat Galaxia! (Înspre ce, sau unde? + Şi ce dacă? N.n., 2020)
- Care e rolul lui Dumnezeu în Pandemia Covid? 1. Nu ştie de ea. 2. Ştie, dar nu vrea s-o oprească. 3. Ştie,
dar nu poate s-o oprească. 4. El o crează.
- Dacă dumnezeul atotputernic îl controlează pe diavol, atunci de ce îi este complice; dacă nu-l controlează,
atunci nu este atotputernic. (F. Nietzsche) (Îi este “complice” în scop pedagogic pentru om. N.n., 2020)
- Un medic, care vindecă sau salvează vieţi, în 2020 are 6000 de lei, iar un episcop, parazit social, ce nu
produce nimic util societăţii are 18.000 de lei. (Nimic util societăţii pur materiale şi trupeşti, dar dacă
suntem atenţi vom vedea că şi acolo produce! N.n., 2020)
- Întrebare pentru preoţi în vreme de Pandemie: Unde sunt acum icoanele şi moaştele alea făcătoare de
minuni? (Unele au plâns înainte sau în timpul epidemiei, ca atenţionare şi părere de rău pentru păcatele
lumii. Ex. la Teremia în Jud. Timiş. Eu, 2020)
- Viruşi mortali pentru omenire: ebola, hiv, rotavirus, ciuma(smallpox), gripa(influenza) şi religiile.
- “Cu Dumnezeu nu mă tem de nimic”, ziceau credincioşii, şi acum când s-a întins în lume pandemia, până şi
moscheile sunt goale. Chiar şi cea din Mecca. (2020)
- Pentru a forma oameni adevăraţi, şcoala nu are nevoie de religie, ci de acele valori care modelează
spiritul, iar acestea sînt valori universale, care transcend o anume religie şi sînt comune tuturor. (Atac ateu
de Ziua femeii Creştine, 2020)
- Dragii mei, nu-mi pot imagina Iadul ca fiind mai rău decât o eternitate înconjurat de creştini. (2020)
273. A fost odată un evreu înţelept şi zicea el că totul se poate reduce la ce ai în cap (?). Îl chema Solomon.
După el, a venit un alt evreu înţelept. Şi zicea el că totul se poate reduce la ce ai în inimă. Îl chema Iisus.
După el, a venit un al treilea evreu înţelept. Şi zicea el că totul se poate reduce la ce ai în stomac. Îl chema
Marx. După el, a venit un al patrulea evreu înţelept şi a zis că totul se poate reduce la ce ai între picioare. Îl
chema Freud. La sfârşit, a venit un alt evreu, mai înţelept decât toţi (pe nume Einstein) şi a zis: “Totul e
relativ”. (Aici am trei precizări: 1. Solomon spunea că toate sunt deşertăciune. Mai degrabă asta este
esenţa învăţăturii lui. 2. Singurul, dintre aceştia, care a făcut minuni şi a şi murit pentru învăţătura Lui şi
care a rezistat peste veacuri, iată 2000 de ani a fost Domnul Iisus. 3. Iar Albert Einstein se referee la
Matematici, poate la Ştiinţe, dar nu la valorile fundamentale ale omenirii. Căci numai dacă răstălmăcim
 aceasta, putem observa cum de la Einstein, încoace, în ultima 100 de ani (1920-2020) aproape totul s-a
“relativizat”, şi lumea e din ce în ce mai mult în haos. Eu, 2020)
274. Iată ce afirmă Sandra Pralong, consiliera dl. Preşedinte Klaus Johannis: Religia Îndobitoceşte. Şcoala nu
are nevoie de religie. Biserica Ortodoxă Română este o tumoare de pe corpul ţării. Parazitarea minţii e mai
gravă decât cea a buzunarului. Părinţi, votanţi de Românie Normală, retrageţi-vă copiii de la actualele ore de
religie din şcoli. Gândiţi-vă la milioanele de minţi infestate şi veţi înţelege o bună parte din dezastrul de
astăzi. Nu vrem religie în şcoli! Religia îi face pe oameni docile şi slugarnici! (1. Adică vor să paraziteze ei
buzunarele noastre, că, după ei, nu-i aşa immoral, precum ar fii teologia creştină? 2. De ce să-i alegem pe
ei? Vor să aducă pe viitor altă religie sau ideologie, cum ar fi cea de “gen”? 3. Au rezolvat guvernanţii
toate problemele ţării sau nu mai au pe cine să dea vina cu industria, agricultura şi import-exporturile
dezastruase, şi atacă Biserica? 4. Vrem oare să fie cât mai mulţi oameni revoltaţi şi tot timpul gata de
ceartă (probabil ei vor). Adică, dacă religia e o extremă, cum sugerează ei, vor să o înlocuiască cu extrema
cealaltă? Eu, 2020)
275. Tăcerea mea este un răspuns (educat) în faţa persoanelor false.
276. Protejează-te, pentru că eu sunt inutil. Sunt doar o iluzie din antichitate, fraiere! (Spune un Iisus cu
Mască de Covid, 2020)
277. Ateii sunt atenţi la toate mişcările bisericeşti. De ex. când ÎPS. Teodosie a hotărât reţinerea slujbei de
Înviere la Odovania Praznicului pentru a putea credincioşii să fie la Biserici, aceştia au ironizat momentul
astfel: “Noul salut constănţean: - Hristos a reînviat! – Adevărat a reînviat!” (De Covid, 2020)
278. În momentul în care spui că Biblia trebuie “interpretată”, déjà ai pierdut dezbaterea. Există vreo
autoritate supremă, aici, pe Pământ care să-ţi spună cum să interpretezi Biblia? Nu. Asta înseamnă că ceea
ce zice Biblia depinde de capriciile persoanei care interpretează Biblia. (Atei, 2020)
279. Toată violenţa provocată de torturile medieval ale Bisericii. De aceea oamenii au încetat să mai meargă
la biserică în zilele noastre. (Ateist Aliance America, 2020)
280. Oamenii (Gayi) îl conduc pe Iisus prin Rai la creştinii care i-au persecutat (pe pământ): - Spuneţi-mi din
nou, ce spuneau ei că am spus Eu? (Batjocură atee la adresa percepţiei de către creştini a Domnului Hristos,
2020)
281. Ateii ridiculizează atitudinea credincioşilor faţă de Covid aşa: “Numeroşi cercetători au muncit din greu.
Una din cele mai mari realizări tehnologice este Racheta. Toate acestea pentru ca internetul să-I fie
furnizat…lui Ion. Care urlă pe net: Vor să ne facă rău cu tehnologia 5G! Bill Gates e de vină! Nu vă
vaccinaţi!” (Sephko,com, 2020)
282. Poţi să prosteşti unii oameni tot timpul şi toţi oamenii un timp, dar nu poţi să prosteşti toţi oamenii, tot
timpul. (Abraham Lincoln)
283. Negociem orice. Nu negociem Principii.
284. E greu când trebuie să predai lecţiile, dar în acelaşi timp să pregăteşti şi serbarea, ca dascăl.
285. Când eşti mort, nu ştii că eşti mort, e greu doar pentru ceilalţi. La fel şi când eşti prost. (Philippe Geluck)
286. Nu cere o viaţă mai uţoară, cere să fi o persoană mai puternică.
287. Nenorocirea cea mai mare a vieţii e să fii mărginit, să nu vezi cu ochii tăi, să ştii puţine, să înţelegi rău,
să judeci strâmb, să umblii oarecând prin o lume pentru tine pustie. (Mihai Eminescu)
288. Când simţi că nu eşti preţuit, întoarce spatele şi mergi mai departe.
289. Cei şapte ani de acasă sunt greu de purtat într-o lume în care nesimţirea a devenit o calitate.
290. Atât de mult ne-am obişnuit cu nesimţirea că sensibilitatea o trimitem la psiholog.
291. Oamenii buni la suflet nu sunt proşti. Ei ştiu ce le-au făcut oamenii mai răi, dar iartă multe, pentru că au
inimi frumoase.
292. De ce oamenii deştepţi nu se supără niciodată?
293. Atunci când cineva ne jigneşte, cel mai probabil acea persoană, este foarte nefericită. Cei fericiţi nu
ofensează oamenii care stau la cozi, nu se ceartă în transportul în comun, nu îşi bârfesc colegii. Oamenii
fericiţi sunt într-o altă realitate. Ei nu simt nevoia asta.
294. Oamenii veşnic nemulţumiţi, care pretend celor din jur perfecţiunea şi obişnuiesc să le vâneze toate
greşelile, de parcă acesta ar fi rolul lor în viaţă, sunt ei înşişi profund nemulţumiţi de propria persoană. Să nu
cazi în capcana lor crezând că e ceva în neregulă cu tine. (Deşi poate că e şi cu tine. Eu, 2020)
295. Într-o lume falsă şi plină de măşti, oamenii sinceri sunt o raritate. Când îi întâlneşti, preţuieşte-i!
296. Să nu uităm că Dumnezeu, din imensa Lui dragoste pentru noi, poate schimba tristeţea în bucurie,
plânsul în râs, durerea în fericire şi încercările în binecuvântări. Dă-ne Doamne răbdare şi putere să trecem
cu bine şi cât mai repede peste această grea încercare!
297. Pentru cei ce se încred în Dumnezeu, norii negri ai necazului nu sunt decât umbra aripilor Lui.
298. Pentru unii părinţi: În această perioadă de izolare, aveţi ocazia să folosiţi metodele acelea „potrivite”
pentru predarea, educarea şi formarea copiiilor despre care le tot spuneaţi profesorilor să le folosească la
clasă.
299. După Coronavirus lumea nu va mai fi la fel. (Crezi?) Va creşte grija pentru sănătate şi viaţă. Va creşte
nivelul de anxietate. Vom fi mai conştienţi de cât de vulnerabili suntem. (Şi aşa, ce, credeam că suntem
nemuritori?). Vom înţelege că direcţia în care mergem se poate schimba brusc. Ne vom aminti mai des că
uneori, banii nu ne mai pot salva. Vom înţelege că în faţa vieţii şi a morţii suntem cu toţii egali. (De ce,
credea cineva altfel?)
300. Două modele educative aproape contrare: 1,. Dacă nu înveţi o să ajungi ca prostul ăla (măturător de
stradă, paznic, ţăran, etc.); 2. Dacă înveţi, vei fi capabilă să îi oferi acelui om (măturător, şofer, etc.) o viaţă
mai bună!
301. Chiar dacă lumea te va părăsi, Dumnezeu nu te lasă singur niciodată!
302. Unii zic: suntem ceea ce mâncăm sau bem, sau cu ceea ce ne îmbrăcăm, dar mai mult suntem ceea ce
iubim! (Nichita Stănescu + Eu)
303. Unii oameni nu mai au nevoie de măşti. Ei poartă mască în fiecare zi. Virusul nu-i poate atinge, pentru
că ei sunt, de fapt, un Virus.
304. “Afară e coronavirusul care are dinţi şi muşcă!” Sunt cuvintele unei fetiţe din Italia. “Muşcă rău!”(2020)
305. Le spui că vine un Virus şi toţi se pregătesc (cetăţeni, armată, şcoli, spitale, guverne, instituţii). Le spui
că vine Iisus şi aproape nimeni nu se pregăteşte!?
306. Aşa cum în magazinele alimentare pot fi zeci de oameni la cumpărături (e adevărat că nu mai mult de 2
odată, sau cel puţin aşa ar trebui), cu atât mai mult în curtea bisericii se pot ruga, la distanţa hotărâtă, cele
câteva zeci de credincioşi. Sufletul este cel care ne face buni, nu trupul! Deci avem nevoie şi de hrană
pentru suflet! Credinţa în Dumnezeu a făcut ca toate nenorocirile din istorie să înceteze! Ne rugăm, în
fiecare seară, ca Dumnezeu să dăruiască înţelepciune conducătorilor noştrii! Nu ne forţaţi să ne apărăm!
307. 34 Apoi a chemat la El norodul împreună cu ucenicii Săi şi le-a zis: „Dacă voieşte cineva* să vină după
Mine, să se lepede de sine însuşi, să-şi ia crucea şi să Mă urmeze. 35 Căci oricine* va vrea să-şi scape viaţa
o va pierde, dar oricine îşi va pierde viaţa din pricina Mea şi din pricina Evangheliei o va mântui. 36  Şi ce
foloseşte unui om să câştige toată lumea, dacă îşi pierde sufletul? 37 Sau ce va da un om în schimb pentru
sufletul său? (Marcu, 8, 34-37)
308. De voi încuia cerul şi nu va fi ploaie, de voi porunci lăcustei să mănânce ţara, sau voi trimite vreo boală
molipsitoare asupra poporului Meu, Şi se va smeri poporul Meu, care se numeşte cu numele Meu, şi se vor
ruga şi vor căuta faţa Mea, şi se vor întoarce de la căile lor cele rele, atunci îi voi auzi din cer, le voi ierta
păcatele lor şi le voi tămădui ţara. (II Paralipomena, 13-14)
309. Telefoane Biblice de urgenţă sufletească: Când eşti întristat sună Ioan 14; Când îţi greşeşte aproapele
sună Psalmul 27; Când ai păcătuit sună la Psalmul 50 (51); Când eşti preocupat (îngrijorat) sună la Matei 6,
19-34; Când eşti în pericol sună la Psalmul 91; Când ţi se pare că Dumnezeu nu te ascultă, cheamă Psalmul
139; Când credinţa ta e încercată, sună la Faptele Apostolilor 11; Iar când te simţi singur şi speriat, sună la
Psalmul 23.
310. Adu-ţi aminte, omule, că nimic din ceea ce ai nu este al tău. În final, nu rămâi decât cu amintirile, cu
iubirea, cu zâmbetele, cu momentele frumoase şi cu faptele bune. Ia aminte la toate şi strange comori în
suflet şi nu în mâini.
311. Omul care stă mult timp în mijlocul florilor se parfumează de mirosul lor. Aşa şi omul care petrece mult
timp în rugăciune, îşi parfumează sufletul cu însuşirile vieţii divine. (Pr. Ilarion Felea)
312. Dumnezeu nu vine întotdeauna când îl chemi, dar vine întotdeauna la Timp!
313. Să adunăm ca albinele, frumosul din tot ce ne înconjoară şi nu ca muştele urâtul.
314. Eşti adesea întrebat: - Ce aţi mai făcut? – Ceea ce şi dumneavoastră şi eu şi toţi ceilalţi fac: rău, bine şi
nimic. (Denis Diderot)
315. Oamenii încetează să mai gândească, când încetează să mai citească. (Filosoful Ateu Denis Diderot)
316. O lungă primăvară de visuri şi păreri / O nouă primăvară pe vechile dureri...(Poetul George Bacovia)
317. În vremea Covid, pământul continuă să trăiască, anotimpurile să se succeadă, plantele şi animalele să
crească şi apoi să moară, doar noi oamenii am fost închişi. Poate că pământul ne trimite un mesaj: Nu
sunteţi indispensabili! Apa, pământul, aerul şi cerul, există şi fără voi! Când vă veţi întoarce, amintiţi-vă că
sunteţi oaspeţii mei, nu stăpânii, 2020
318. Stresul şi Frica sunt jumătate de boală, Optimismul şi Speranţa, jumătate din medicament, iar Răbdarea
este primul pas spre Vindecare. (Proverb Arab)
319. Ştiaţi că cei mai buni doctori sunt: Natura, Soarele, Apa şi Hrana Sănătoasă, (Fructele şi Legumele),
Meditaţia şi Sportul, Somnul + Postul şi Rugăciunea (Adaug Eu, 2020).
320. Trenul pe care-l aşteptăm nici nu există. L-am născocit noi, ca să avem ce aştepta.” (Octavian Paler)
321. Pentru o mamă, vârsta nu înseamnă nimic. Copiii cresc, se schimbă, pleacă de acasă, dar ea rămâne
mama. Iar în inima ei fiecare va rămâne copilul ei.
322. Cel mai josnic om este acela care în momentul când se supără pe tine, devine răzbunător, adică: uită sau
neagă faptele tale bune, îţi dezvăluie secretele, uită tot ce ai făcut pentru el, te vorbeşte de rău şi te descrie
altora într-un mod lipsit de bunul simţ!
323. “Ce-o să zică lumea?” Iată propoziţia care a omorât cele mai multe vise!
324. Doar atunci când copiii încep a locui singuri şi se întreţin din banii lor, încep să înţeleagă că nu sunt cei
mai deştepţi, iar părinţii lor nu sunt cei mai proşti. (2020)
325. Bărbaţii sunt convinşi că femeile caută bărbaţi frumoşi sau eroi. Nu! În general, femeile îi iubesc pe cei
care au grijă de ele!
326. Ce ai făcut, ţi se va face; ce ai zis, ţi se va zice; ce încarci tu pe altul, ai să duci şi tu. (2020)
327. Politeţea este un semn al demnităţii, nu al servilismului. (Th. Roosevelt)
328. Politica este modul în care cei fără de principia îi conduc pe cei fără de memorie. (Voltaire)
329. Politica! Plătim miniştrii europeni cu 7000 de euro/lună, ca să putem trăi cu 250-300 de euro/lună!
Suntem atât de Proşti?
330. Ce vis frumos am avut, mamă! Se făcea că poporul roman era demn. (Actorul Dan Puric)
331. Preoţii sunt asemenea avioanelor. Ştirile despre ei apar doar atunci când aceştia cad. Dar printre ei sunt
mulţi care zboară. (PS. Macarie Drăgoi)
332. O persoană care te întreabă zilnic “Ce faci, Cum eşti?” Merită păstrată aproape!
333. Mai bine prieteni puţini şi buni, decât mulţi şi falşi! Şi la fel putem spune şi legat de animale, plante, etc.
334. Dacă n-ai mâncat niciodată cu lacrimi în ochi, nu poţi să ştii ce gust are viaţa. (Goethe)
335. Dacă urli te aud toţi. Dacă şopteşti te aude doar cine e aproape de tine. Dacă stai în linişte te aude doar
cin te iubeşte. (M. Gandhi)
336. Un borcan cu Răbdare. Luaţi în fiecare dimineaţă câte o linguriţă. Vă ajută să rezistaţi greutăţilor zilei.
337. Degeaba cumpărăm creme, prafuri şi alte artificii cosmetice. Răutatea ne face urâţi, nu vârsta.
338. Fă rai din ce ai! E valabilă şi în educaţie (şi cam în toate): Educă ce poţi, cu ce ai!
339. Regulile de bază ale societăţilor omeneşti materialnice: 1. Săracul – munceşte. 2. Bogatul – îl
exploatează pe primul. 3. Pensionarul – se bazează pe cei doi dinainte. 4. Contribuabilul – plăteşte pentru
cei trei de dinainte. 5. Bancherul – îi înşeală pe primii patru. 6. Politicianul – nu-l interesează de primii cinci
dinainte.
340. Indiferent cât de educat, bogat, grozav sau talentat crezi că eşti, cum tratezi oamenii din jurul tău spune
totul despre tine.
341. Cheltuim miliarde de dolari pentru a găsi viaţă pe alte planete. Şi trilioane de dolari distrugând viaţa pe
planeta noastră!
342. Aşezaţi literele România în altă ordine. Ce ne iese? Om în Rai. Asta înseamnă România! Să nu uitaţi
asta niciodată! (N. Steinhardt)
343. Nu mărginiţi rugăciunea doar la cuvinte. Faceţi întreaga viaţă o rugăciune către Dumnezeu.(Doxologia)
344. Zadarnic înalţi ochii la cer dacă nu ştii să îi cobori la cel ce suferă lângă tine. (Pr. Justin Pârvu)
345. Nici o zi nu este completă fără a vorbi cu Dumnezeu prin Rugăciune sau măcar Meditare.
346. În fiecare persoană sunt sacrificii, pe care lumea nu le vede!
347. Dacă sacrificial tău face fericit pe cineva, atunci nu este sacrificiu, este onoare!
348. Dacă nu schimbi nimic, nimic nu se schimbă. Toţi vor o schimbare, dar nimeni nu vrea să se schimbe,
2020
349. Este imposibil să-l ajuţi pe cel care nu vrea să-şi schimbe viaţa. (Hipocrate)
350. Am trei prieteni care niciodată nu mă vor părăsi. Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt.
351. Este mai bine să fie dispreţuiţi pentru simplitate decât să ne chinuim într-o veşnică prefăcătorie.
(Seneca)
352. Aşa s-a lipit de mine singurătatea că nici măcar ţânţarii nu mă vizitează noaptea.
353. Să nu daţi importanţă faptului că după Sfânta Împărtăşanie vă vin multe gânduri urâte şi dorinţe rele.
Căci satana vă luptă mai tare în această zi, ca să vă pierdeţi folosul ce l-aţi primit. Moţăiala in timpul sfintei
slujbe este lucrarea diavolului! Să vă luptaţi cu ea cât de mult puteţi. Şi să nu spuneţi niciodată: „Mâine mă
voi împărtăşi”, ci: „Dacă Domnul se va milostivi şi mă va învrednici, mă voi împărtăşi.” (Sf. Varsanufie de
la Optina)
354. Soţia trebuie respectată şi iubită la fel ca femeia care ţi-a dat viaţa (mama), 2020.
355. Ai grijă de jumătatea ta! Pentru că fraţii îşi fac viaţa lor, prietenii se schimbă, copiii pleacă, banii se
termină, dar o persoană care te iubeşte, nu te va părăsi niciodată!
356. Dragă Doamne, dacă astăzi îmi pierd speranţa, te rog să-mi aminteşti că planurile Tale sunt mai
frumoase (chiar) şi decât visurile mele.
357. În viaţă nu sării nici o treaptă (educaţie, carieră, iubire, căsătorie), deoarece e greu (dificil) să începi din
nou (de la capăt).
358. Sufletul să ne rămână cald şi frumos, indifferent de vârstă şi anotimp.
359. Dacă trebuie să alegi între suflet şi bani, alege sufletul. El face toţi banii!
360. Eu nu mă supăr. Ci mă îndepărtez (retrag). (Beni White)
361. Aviz Aroganţilor (Celor cuprinşi de Mândrie): Superioritatea unui om nu constă în titluri, funcţii,
diploma, grad de pregătire sau loc de muncă. Superioritatea unui om, constă în a fi om !
362. Urăsc când gândurile mele sunt (prea) liniştite. Sigur pun ele ceva la cale.
363. Mi-e teamă de ziua în care tehnologia va fi mai important ca relaţiile interumane. În lume va exista o
generaţie de idioţi. (Albert Einstein)
364. Cel mai frumos cadou pe care-l poţi dărui oamenilor dragi este timpul (tău).
365. Ce repede se face târziu în această viaţă (adică îmbătrânim).
366. Singura putere care învinge durerea omenească este iubirea, care urcă până pe cruce. (Din “Sfântul
Leproşilor”)
367. Bunătatea şi înţelepciunea poporului roman nu sunt o poveste, ci o realitate care trebuie păzită. (Mircea
Albulescu)
368. Să te ferească Dumnezeu de linişte (în dragoste)! Cum ar fi să întrebi: “Mă iubeşti?” şi să ţi se răspundă
instantaneu: “Da!” Dar ia întreabă: “Mă iubeşti?” şi apoi aşteaptă. Numără: 1, 2, 3…”Da, te iubesc!” E
altceva, nu? Trebuie să ai răbdare în iubire. (Mircea Albulescu)
369. Sunt fericiţi cei care gândesc numai atât cât trebuie vieţii (de zi cu zi), dar a gândi numai cât trebuie
vieţii (de aici), nu înseamnă a gândi. (Emil Cioran)
370. Nu e nimic pe lume mai scump decât sănătatea şi nimic pe lume mai frunos ca omul sănătos şi la trup şi
la suflet. Că degeaba eşti sănătos ca un taur şi umbli toată ziua bosumflat şi nu te bucuri de viaţă, de parcă ai
avea bătături pe suflet. (Amza Pelea + 1983)
371. Dumnezeu merge în faţa ta ca un ghid, în spatele tău ca un protector şi lângă tine ca un prieten.
(Frumosul (este) Altarul Sufletului)
372. De Florii să nu punem accentual pe ramurile de finic de altădată sau pecele de salcă, pentru care se
îmbulzesc credincioşii în zilele noastre. Să aducem Domnului un alt fel de ramuri, „ramurile virtuţilor”:
bunătatea, blândeţea, smerenia, rugăciunea, postul, curăţia trupească şi sufletească. Doar astfel Domnul
Hristos se va putea odihni în inima noastră (Urare de Florii, 2020).
373. Apreciem soarele atunci când sunt nori. Apreciem sănătatea atunci când o pierdem. Apreciem tinereţea,
atunci când îmbătrânim! Apreciem părinţii, atunci când nu-i mai avem. Apreciem ploaia, atunci când este
secetă. Apreciem omul, atunci când nu mai este cu noi! Apreciem, de fapt totul, când nu le mai avem!
(Viaţa trece, amintirile rămân!)
374. Tot ce este bun şi frumos se întâmplă atunci când crezi, speri, te rogi şi înveţi să aştepţi.
375. Plătim 25/100 din salariile noastre către CAS (Sănătate), ca până la urmă să ne vindecăm din donaţii. Păi
asta puteam face şi fără CAS. (Pandemie, 2020).
376. De la distanţă nu poţi îmbrăţişa pe cineva, dar te poţi ruga pentru el!
377. Cinci pericole pentru umanitate: 1. Bunăstarea fără muncă; 2. Cunoaşterea fără character; 3. Afacerile
fără etică; 4. Ştiinţa fără suflet; 5. Politica fără principii (morale), 2020.
378. Tocurile te ridică, dar abia cultura şi inteligenţa te înalţă.
379. Este interesant lucru, că o generaţie de oameni deştepţi au ieşit dintr-o generaţie de ţărani fără carte, care
mergeau la Biserică. Iar acum dintr-o generaţie de oameni deştepţi, nici măcar ţărani nu ies! (Pr. Calistrat
Chifan)
380. Acelaşi soare orişicând în lume. Pentru unii răsare, pentru alţii apune. Bună dimineaţa tuturor!
381. Adevărul este că în ultimii 30 de ani ne-am dezobişnuit, încet, dar sigur, să mai stăm în familie. S-au
construit case mari, dar goale. S-a ajuns graţie tehnologiei, şi în contra promisiunilor ei declarative, să nu ne
mai suportăm unii pe alţii. E greu în carantină o lume întreagă. Şi mai ales când eşti la bloc, înnebuneşti, ai
vrea nişte aer şi soare, nişte pământ, nişte iarbă, etc. În schimb, stai şi le priveşti de la balcon, 2020.
382. Oaia cu cât citeşte şi se informează mai mult, cu atât devine mai neagră.
383. Foarte mulţi părinţi o iau razna în perioada asta, în casă cu copiii lor, (autoizolare la domiciliu). Pentru
că sunt obligaţi să suporte educaţia pe care le-au dat-o!
384. Singura carte la care Autorul stă alături de tine când o citeşti este Biblia! O recomand în vârful listei de
cărţi obligatoriu de citit în viaţă. (Acad. Ioan-Aurel Pop)
385. A. Odată, toţi sătenii s-au hotărât să se roage pentru ploaie, fiind o mare secetă. În ziua stabilită oamenii
s-au adunat, dar un singur băieţel a venit cu umbrella. Morala: Credinţa.
B. Când arunci un copil în joacă în sus, acesta râde pentru că ştie că atunci când va coborî, tu îl vei
prinde.
C. În fiecare seară, înainte să adormi, fără nicio siguranţă că vom mai fi în viaţă în dimineaţa
următoare, ne punem alarma, ca să ne trezească. Morala: Speranţa.
386. Dacă îl pui pe Dumnezeu la început, vei fi fericit până la sfârşit. (Altarul Credinţei)
387. Toţi oamenii se aseamănă prin cuvinte. Doar faptele îi deosebesc.
388. România cere pentru sănătate 2 euro prin teledon de la săraci, în timp ce dă pensii speciale de miliarde la
hoţii de la vârf, 2020.
389. A lăuda un politician că a făcut drumuri, şcoli sau spitale pe banii publici este ca şi cum ai lăuda
bancomatul că ţi-a dat bani, 2020.
390. Libertatea de gândire o avem. Mai gândirea ne mai trebuie, 2020.
391. Un profesor de religie, se plângea că în aproximativ 5-10 ani a strâns cam. 50-100 de GB informaţii
pentru ora de Religie, multe modificate şi adaptate de el, dar în ochii altor profesori, cică stă de geaba. (Al.
Hrab, 2020)
392. Şcoala Online înseamnă îngroparea învăţământului românesc şi distrugerea relaţiei umane dintre dascăl
şi învăţăcel.
393. Dă Doamne şi o epidemie de Iubire, să ne vindece pe toţi de răutate, egoism, invidie, ură şi nepăsare!,
2020.
394. Iubirea îndulceşte sufletul amărât, pe cel zdrobit îl vindecă, iar pe cel umilit îl face să înflorească.
395. Dacă măcar o dată pe zi ne-am aminti că suntem muritori, poate n-am fi aşa de răi unii cu alţii.
396. Inima ne îndeamnă: crede, zâmbeşte, ajută, salvează, fi bun, iubeşte!
397. Iubeşte, uită, iartă, este cea mai frumoasă artă!
398. Binele care nu se face bine, nu este bine. (Sf. Cuv. Ioan Damaschin).
399. Fiţi buni şi iertaţi-l pe cel care v-a supărat, dar nu fiţi naiv ca să aveţi din nou încredere în el.
400. Fii inteligent. Nu gândi cu pumnul! (Ziua Internaţională pentru Eliminarea Violenţei – 25 Noiembrie)
401. De multe ori, limba taie mai mult decât sabia. (Scriitorul şi Muzicianul Anton Pann)
402. Nu se găseşte repede un antidot pentru noul virus, pentru că de ex. fotbaliştii sunt plătiţi cu million de
euro lunar, iar cercetătorii din biologie cu aproximativ 2000. (Reporter Spaniol, 2020).
403. În viaţă poţi sau chiar trebuie să închizi câteva uşi. Nu din mândrie, ignoranţă sau egoism, ci pentru că
nu duc nicăieri.
404. Valoarea omului se măsoară după greutăţile pe care el le învinge. (Voltaire)
405. Ştiaţi că veveriţele se ajută între ele. Dacă o veveriţă pleacă şi nu se mai întoarce, o alta are grijă de puii
acesteia ca şi cum ar fi ai săi! La oameni asta se întâmpkă mai rar.
406. Binele face puţin zgomot, iar zgomotul face puţin bine. (Pr. C-tin Galeriu)
407. “Aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, aşa încât să vadă faptele voastre cele bune şi să
slăvească pe Tatăl vostru Cel din Ceruri.” (Matei 5, 16)
408. Cred că imaginaţia este mai puternică decât cunoaşterea, iar mitul poate mai mult ca Istoria. (Robert
Fulghum)
409. Cred că visele sunt mai puternice decât faptele şi că speranţa întotdeauna triumfă în faţa experienţei.
(Robert Fulghum)
410. Cred că râsul este singura vindecare pentru tristeţe, şi că dragostea este mai tare decât moartea. (Robert
Fulghum). (Eu cred că tristeţea nu se vindecă numai prin râs, râsul e numai un surogat, el poate că va
vindeca doar micile tristeţi. Eu, 2020)
411. Cum cred în muzica (pe care am iubit-o atâta), cred şi în Dumnezeu, care m-a creat. Trebuie să fii naiv
ca să declari serios că Dumnezeu nu există. Însuşi faptul că e invizibil ne face să-L adorăm. (George Enescu
+ 1955)
412. Fără Dumnezeu, nimic nu sunt, nimic nu pot, nimic nu am, căci ţărână sunt şi în ţărână mă voi întoarce!
(Pr. Paisie Olaru)
413. Oamenii sunt invidioşi pe succesul tău, chiar dacă nu ştiu prin ce ai trecut, sau tocmai pentru că nu ştiu.
414. Admiraţia este în primul rând mirare, apoi ea cuprinde şi un sentiment de stimă, izvorât din preţuirea
puterilor desfăşurate, a greutăţilor învinse şi a rezultatelor obţinute. Acesta este elementul moral şi înălţător
al ei. (Prof. Ionuţ Luda. Ante 2020)
415. Dumnezeu câteodată îndepărtează unele personae din viaţa ta, pentru a te proteja. Nu alerga după ele!
416. Fiecare om este un geniu, însă nu este bine să judeci un peşte după capacitatea sa de a zbura, căci astfel
acesta va trăi toată viaţa crezând că este un ratat, un prost. (Albert Einstein)
417. Sistemul nostru de învăţământ, deşi încearcă să fie drept, este nedrept, căci uneori testează capacităţi şi
competenţe pe care, în mod firesc, înnăscut şi fără efort sau muncă, unii le au din naştere, iar alţii le au mai
puţin sau de loc. Un ex.sună aşa: Mai multe animale (elefant, hipopotam, rinocer, balenă şi o maimuţă vin la
un examen. Evaluatorul le propune următoarea activitate: “Pentru o selecţie corectă veţi susţine acelaşi test:
Vă rog să urcaţi în copac!”
418. Dacă nu poţi sta lângă un om când îi este greu, nu ai dreptul să stai lângă el nici când îi este bine. (P.
Coelho?)
419. Dacă inima ta este mulţumită cu ceea ce ai, Dumnezeu îţi va da şi ceea ce îţi lipseşte.
420. Ai sperat, ai visat, ai pierdut. Ce contează? Mai poţi visa, mai poţi pierde, mai poţi şi învinge!
421. Azi eşti totul pentru cineva, mâine nu mai însemni nimic. Atât de mult se pot schimba oamenii, chiar de
la o zi la alta.
422. Şcoala este a doua casă, dar acasă este prima şcoală.
423. Dacă votul nostru ar putea schimba ceva, nimeni nu ne-ar mai lăsa să votăm. (Mark Twain)
424. Există două zile pe an în care nu poţi face nimic. Una este Ieri şi cealaltă este Mâine. Aşadar Astăzi este
ziua ideală pentru a iubi, pentru a învăţa şi pentru a trăi. O zi frumoasă!
425. Liberalii susţin că doresc să asculte alte păreri, dar sunt şocaţi şi ofensaţi să afle că există şi alte păreri.
(Wiliam F. Buckley)
426. Mă doare răutatea, nedreptatea şi falsitatea. Înainte să facă un rău, omul ar trebui să-şi amintească mereu
că Dumnezeu îl priveşte!
427. Cel mai bogat om este cel care se mulţumeşte cu ce are.
428. Trei reguli de viaţă:
- a. Dacă nu lupţi pentru ceva, nu îl vei avea niciodată.
- b. Dacă nu mergi înainte, vei fi mereu în acelaşi loc.
- c. Dacă nu întrebi, răspunsul va fi mereu Nu.
429. La celălalt să te duci cu paşi de porumbel. Aşadar, să te apropii de el în mod delicat şi cu blândeţe,
pentru că semenul tău are şi el fricile şi supărările sale. Are şi aşa destulă greutate pe suflet, ca să-i mai
adaugi şi tu. (ASCOR)
430. Prima şi cea mai importantă avere a unui om este sănătatea (Inclusiv mintală)
431. Dacă nu cunoşti, nu judeca. Dacă nu ştii, nu vorbi. Dacă nu înţelegi, nu inventa. (Proverb Budist).
432. A mânca şi a bea bine, a îndrăgi femeile sau bărbaţii frumoşi, a fura şi exploata pe cei slabi, a dormi cu
lene, a avea un trup obosit de senzaţii tari, a te închina icoanelor rotunde ale banului, devenit în acest fel
adevăratul Dumnezeu, iată expresia unei vieţi pentru care a trudit o lume întreagă, de milenii. Ce va fi mâine
nu-l interesează pe acest om, poate să se frângă şi osia cerului. Ce va fi mâine, “vom trăi şi vom vedea”.
Totul trebuie consumat acum, pe calea celor 5 simţuri, însetate de puternice zguduiri, trebuie îndrumat către
totala satisfacţie a pământului neroditor din noi. (După Ernest Bernea)
433. Respectă-i pe cei bătrâni când eşti tânăr. Ajută-i pe cei slabi când eşti puternic. Înţelege-i pe cei care
greşesc. Într-o zi, şi tu vei fi bătrân şi slab. Şi tu vei greşi.
434. Viaţa asta trece prea repede. Napuci să te naşti, c-ai şi îmbătrânit! (Nichita Stănescu)
435. Stresul se creează din grija exagerată. Toate relele vin din această exagerată grijă. (ÎPS. Justinian Chira)
436. Voi sta la poarta Raiului şi voi aştepta să sosiţi cu toţii acolo! (ÎPS. Justinian Chira)
437. Cel mai mare duşman al unui govern corrupt este un popor educat.
438. Ce buze ar putea descrie ce se petrece cu mine în fiecare zi? Ba chair şi noaptea, văd cutremurat pe
Hristos deschizându-mi cerul şi privesc sfânta lumină. Şi ea luminează sufletul meu mai strălucitor ca
soarele şi inundă duhul meu acoperit de întunecimi. (După Sf. Simeon Noul Teolog)
439. Dacă noi suntem păcătoşi şi plini de patimi, oricum este undeva pe pământ un sfânt care ne este
superior. El cunoaşte Adevărul. Înseamnă că Adevărul de pe pământ nu moare şi odată va ajunge şi la noi şi
se va instala peste tot pământul, precum ni s-a promis. (Feodor M. Dostoievski)
440. Dar cel ce are bogăţia lumii şi-l vede pe fratele său în lipsuri şi inima şi-o închide faţă de el, cum rămâne
întru el iubirea lui Dumnezeu? Copilaşii mei, să nu iubim cu vorba…, ci în faptă şi în adevăr. (Sf. Ap. Ioan,
6, 110)
441. Sufletul când se roagă pentru lume, ştie mai bine, fără ziare, cum suferă întreg pământul, ştie şi care sunt
nevoile oamenilor, şi îl doare pentru ei. Ziarele scriu nu despre oameni, ci despre întâmplări, şi nici acelea
adevărate. Ele aduc tulburare minţii şi adevărul tot nu-l vei afla din ele, dar rugăciunea curăţă mintea şi ea
vede mai bine totul. (După Sf. Siluan Athonitul)
442. Încă şi mai corupător (decât lumea academică ca sursă de corupţie) este să primeşti, în locul adevărului,
simple teorii, care atunci când sunt prezentate, ca scopuri în sine, nu sunt altceva decât parodii ale
adevărului, căruia erau menite odinioară să-i slujească, nişte faţade în spatele cărora nu este nimic
substanţial. (Pr. Serafim Rose)
443. Poţi să spui lucruri foarte bune, dar dacă nu sunt în Duhul lui Dumnezeu, sunt minciuni. (Pr. Rafail
Noica)
444. Sfinţii Părinţi sunt măsura şi îndreptarul a tot ce este orthodox. Ce nu este de la ei şi în duhul lor, nu este
orthodox. Vieţile Sfinţilor înseamnă dogmatic aplicată. (Sf. Justin Popovici)
445. Dacă vei mărturisi Adevărul, va curge sânge. (Pr. Arsenie Papacioc)
446. În timpul furtunilor din viaţa ta, vei vedea adevăratele feţe ale celor care spun că ţin la tine.
447. Nu există artă mai frumoasă decât arta educaţiei. Pictorul şi sculptorul fac doar figure fără viaţă, dar
educatorul crează un chip viu. Uitându-se la el, se bucură şi oamenii, se bucură şi Dumnezeu. (Sf. Ioan Gură
de Aur)
448. Oamenii fac milostenie ca oameni și obțin în schimb milostenia de la Dumnezeul universului.
Milostenia omenească și cea dumnezeiască nu sunt egale: între ele există o distanță atât de mare, precum
este între răutate și bunătate. (Sf. Ioan Gură de Aur)
449. Cu un bănuţ dăruit, poţi cumpăra cerul. Nu fiindcă cerul ar fi atât de ieftin, ci fiindcă Dumnezeu este
atât de plin de iubire. Dacă n-ai nici măcar acel bănuţ, atunci dă un pahar cu apă rece! (Sf. Ioan Gură de
Aur).
450. Cele mai preţioase bijuterii pe care le vei avea vreodată în jurul gâtului sunt braţele copilului tău.
451. Pământ vei fi, dacă iubeşti pământul, lumină vei fi dacă iubeşti lumina şi iubire vei fi dacă iubeşti
bunătatea.
452. Bunul simţ este şi va fi calitatea omului inteligent. Bunul simţ deschide multe uşi în viaţă şi le ţine
deschise. (Ziua Internaţională a Bunului Simţ - 4 Noiembrie, 2019)
453. Banii te fac bogat, dar Bunul Simţ şi Cei 7 Ani de Acasă te fac să fii om!
454. Să fiţi iubiţi, că trebuiţi: Cuiva, cumva, cândva, undeva.
455. Am avut ghinion cu ambele mele soţii. Prima m-a părăsit, iar a doua nu. (Patrik Murray)
456. Căsătoreşte-te, orice ar fi. Dacă vei avea o soţie bună, vei deveni fericit. Dacă vei avea un area, vei
deveni filosof. (Filosoful Socrate)
457. Nu trebuie să demonstrezi nimic, nimănui. Într-o cursă de viteză între nişte câini şi un jaguar, acesta n-a
ieşit din cuşcă şi a refuzat să participle la concurs. Organizatorul a răspuns întrebărilor publicului: “Uneori,
să demonstrezi că eşti cel mai bun este o insultă!” (Şi cam tot restul timpului, este o mândrie. Eu, 2020)
458. Orice copil e un mic prinţ sau prinţesă în ochii mamei.
459. Cei ce au murit ieri, aveau planuri în această dimineaţă. Dar cei ce au murit în această dimineaţă, aveau
planuri pentru seară. Nu priviţi viaţa ca pe ceva obligatoriu. Într-o clipă totul se poate schimba. Iertaţi mai
des şi iubiţi din toată inima. Niciodată nu ştii, când vei mai avea o astfel de şansă.
460. Nu spune niciodată că Dumnezeu este Drept. Dacă ar fi, ai fi în Iad. Bazează-te doar pe nedreptatea Lui,
care este Mila, Iubirea şi Iertarea. (Sf. Cuv. Isaac Sirul)
461. Cea mai bună rugăciune este: “Doamne Tu ştii totul. Fă cu mine cum vrei!” (Sf. Teofan Zăvorâtul)
462. Ai grijă să nu te înşeli. Invidia nu se înfăţişează sub numele ei adevărat. Ea se arată ca o revolt a noastră
împotriva nedreptăţii şi inegalităţii. Curvia se ascunde şi ea sub numele dragostei, iubirea de arginţi sub
numele chiverniselii, jocurile de noroc sub numele divertismentului, beţia şi lăcomia sub numele iubirii de
prieteni. O, fiul meu, ai grijă să nu te înşeli. Tot tâlharul ce vine la uşă strigă: “Eu sunt binefăcătorul şi
prietenul tău”. Păzeşte-te să nu te înşele glăsuirea lui şi nu deschide uşa ta. (După Sf. Nicolae Velimirovici)
463. Iubiţi pe vrăjmaşii voştrii, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă
pentru cei ce vă vatămă şi vă prigonesc, ca să fiţi fii Tatălui vostru Celui din Ceruri, că El face să răsară
soarele şi peste cei răi şi peste cei buni şi trimite ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi. (Evanghelia
după Matei).
464. Cine nu are Biserica drept Mamă, nu-L are nici pe Dumnezeu drept Tată şi în afara Bisericii nu există
mântuire!” (Sf. Ciprian al Cartaginei)
465. Lumea îşi doreşte un creştinism moderat şi căldicel. Nu, domnilor! Creştinismul are ţinte înalte. Prin
aplicarea Sfintelor Canoane societatea noastră va devein un stat al lui Dumnezeu, o adevărată colonie
îngerească; în timp ce prin încălcarea şi dispreţuirea lor există pericolul ca ea să ajungă o societate de
imorali, care, după profeţia Sf. Cosma Etolianul, vor trăi a nişte animale fără frâu şi chiar mai rău. (ÎPS.
Augustin de Florina. Ante 2020)
466. Scopul nostru este să trăim într-un mod orthodox, nu doar să vorbim şi să scriem în mod orthodox.
Acesta este motivul pentru care o predică nu schimbă viaţa unei personae, oricât de bună ar fi ea, decât dacă
predicatorul trăieşte de fapt credinţa, altfel doar ne informăm dar nu mai şi trăim. (După Sf. Paisie
Aghioritul + Eu)
467. Cei care preferă să mărturisească credinţa ortodoxă sănătoasă, însă au comuniune bisericească cu
ereticii, dacă după ce i-aţi mustrat, nu se îndepărtează de aceştia, atunci să nu mai aveţi comuniune
bisericească cu ei şi nici să nu-i mai numiţi “fraţi”. (După Sf. Vasile cel Mare)
468. Fă stomacul mic, limba tăcută, păstrează-ţi mintea limpede, inima curată, blândă şi smerită. Iată Postul!
(Sf. Vasile cel Mare)
469. Dacă reușești într-o oră să faci un lucru de laudă este mult mai bine decât, dacă muncești din greu, un an
și ceea ce obții, este un lucru prost făcut. (Net. prin 2015)
470. Mai bine este să nu ai copii, dar să ai bunătate, căci pomenirea bunătăţii este nemuritoare; şi Dumnezeu
o ştie şi oamenii o cunosc.  (Înţelepciunea lui Solomon, 4, 1)
471. Fericirea te face bun, durerile te fac om, eşecurile te fac umil, încercările te fac puternic.
472. Omul se hrăneşte cu pâine, dar se mântuie cu rugăciune. (Arhim. Iustin Pârvu)
473. Să nu te cerţi cu oamenii mai mult decât cu tine însuţi. (Lucian Blaga)
474. Unii sunt naivi tocmai prin faptul că iau toate lucrurile în serios. (Lucian Blaga)
475. Vaccinul obligatoriu ar trebui testat mai întâi pe politicieni şi abia apoi dacă mai trăiesc, după un an,
eventual şi pe noi, 2020.
476. Nemţii au “importat” parcă 1 milion de refugiaţi sirieni, turci, arabi etc. şi au nevoie de 1000 de lucrători
români ca să le producă şi apoi să le culeagă recoltele? Aprilie, 2020
477. Toţi dictatorii lumii în numele binelui social au făcut experimente pe oameni. Aşa este şi acum cu acest
experiment medical odios. Virusul Corona şi apoi Vaccinul contra Lui, 2020.
478. Nici o procedură medicală, de nici un fel, fără excepţii, nu este permisă fără consimţământul persoanei
căreia i se aplică procedura. Nici măsurarea temperaturii şi nici măcar o aspirină nu are nimeni voie să vă
oblige s-o luaţi. Mai, 2020
479. Ce sfat i-aţi da unei persoane care crede în Dumnezeu, dar recunoaşte că acordă rugăciunii maxim 5
minute pe zi. I-aş spune că rugăciunea nu înseamnă numai cititul în genunchi cu o carte în faţă. Ci
înseamnă gândul şi permanenta convorbire cu Dumnezeu. Chiar şi prin gesturile şi faptele noastre.
(Anonim, 2020)
480. Eu mi-am vândut şi apartamentul în care stau ca să am nişte bani pentru cercetare, cu condiția să rămân
în el până mor, așa că nu mai am nici o avere. Din punct de vedere material, la ora actuală sunt cel mai sărac
medic din lume – nu din ţară, din lume. Nu mai am nimic, nici locuinţa, nu mai am nimic. Dar din punct de
vedere sufletesc sunt cel mai bogat din lume. Am inima plină, sunt foarte mulţumit, am făcut totul pentru
oameni, iubesc atât de mult oamenii, să le fac bine oamenilor şi să îi fac pe oameni bine! Această iubire faţă
de oameni pe mine mă mulţumeşte cel mai mult. (Dr. Leon Dănăilă, Neurochirurg)
481. Până ce nu te dăruieşti, n-ai dreptul să spui că ai cunoscut iubirea. (Manualul de Religie).
482. Nimic nu convinge pe Sfântul Duh să rămână la noi, decât puterea iubirii.
483. Românii acceptă toate suferinţele, dar ei nu vor accepta niciodată nedreptatea. (Nicolae Titulescu)
484. Bătrânul călugăr Simeon din Athos a oferit răspuns la cele mai importante întrebări ale oamenilor:
- Cine este cel mai bun profesor? – Suferinţa.
- Iar cel mai rău profesor? – Plăcerea.
- Care este abilitatea cea mai rară? – Capacitatea de a da.
- Cea mai bună abilitate? – Capacitatea de a ierta.
- Care este cea mai dificilă abilitate (însuşire) ? – Abilitatea de a tăcea.
- Care este cea mai importantă abilitate (însuşire) ? – Abilitatea de a cere. (???)
- Care este cea mai necesară abilitate? – Capacitatea de a asculta.
- Care este cea mai periculoasă luptă? – Cea fanatică.
- Care este obiceiul cel mai neplăcut? – Cheful de ceartă şi Vorba multă.
- Care persoană este cea mai puternică ? – Oricine este capabil să înţeleagă Adevărul.
- Care este persoana cea mai slabă? – Oricine se simte mai puternic. (?)
- Care este persoana cea mai inteligentă? – Cea care îşi urmează inima. (?)
- Ce afecţiune este cea mai periculoasă? – Ataşamentul de corpul nostru fizic.
- Cine este cel mai sărac om? – Cine iubeşte cel mai mult banii.
- Cine este mai aproape de Dumnezeu? – Cel milostiv.
- Cine este cel mai slab? – Care învinge pe alţii.
- Cine este cel mai puternic? – Cel care învinge pe sinele său.
- Cum să te lupţi cu problemele? – Cu bucurie.
- Cum să te lupţi cu suferinţa? – Cu răbdare.
- Care este semnul unui suflet sănătos? – Credinţa.
- Care este semnul unui suflet bolnav? – Disperarea.
- Care sunt semnele acţiunilor greşite? – Iritarea.
- Care sunt semnele faptelor bune? – Pacea sufletească.
485. Mai mult ca orice mă oboseşte incorectitudinea oamenilor, provenită din neputinţă, lene şi lipsă de
inovaţie (inerţie). Tot ce este inestetic în comportamentul oamenilor mă deranjează. (După Ileana Vulpescu)
486. „Cei mai siguri și cei mai de sus în veșnicie sunt cei care au știut să se smerească mai mult. Ce e
smerenia? Răspundem simplu: să știi să stai la locul tău. Dacă ar fi posibil să îi întrebăm pe cei de sus ce i-a
costat de au ajuns la atâta fericire, ar răspunde așa: „Timp, puțin timp petrecut bine”. Cei mai mulți în iad
sunt cei care vorbesc de rău. Se pocăiesc mai puțin, pentru că încearcă să-și scuze păcatul: „Nu am dreptate
să vorbesc de rău? Numai eu vorbesc de rău?” Sunt convins că cei mai mulți în iad sunt cei care vorbesc de
rău.” (Pr. Arsenie Papacioc)
487. „În orice vreme, orice ar fi, să știți că există un sens anume. Ne guvernează Dumnezeu cu o mare
precizie. Repet, Dumnezeu întărește clipele istoriei. Nu lasă creația Lui să fie stăpânită de diavol. Omul este
ființă aleasă, este chip și asemănare cu Dumnezeu. El depășește puterea heruvimilor și a serafimilor prin
puterea dată de Dumnezeu în preoție și prin harurile pe care le primește. Omul este singura verigă de
legătură între Dumnezeu și creație.” (Pr. Arsenie Papacioc)
488. ,,Și aceasta este Viața Veșnică, să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, și pe Iisus
Hristos, pe Care L-ai trimis.” (Ioan 17, 3) Iată acesta este scopul, țelul, ținta, vieții omenești. Nu spunem că
școala, universitatea, profesia și orice cunoștință nu sunt prioritare, dar este important ca toate acestea, să
devină slujitoare scopului principal al vieții: de a-L găsi și a-L sluji pe Dumnezeu!
489. România astăzi. Medicii fără pacienţi, Profesori fără elevi, Bătrâni fără copii, Oameni fără job, Biserica
fără credincioşi şi viaţă fără libertate. Să fiţi iubiţi!
490. Niciodată, dar niciodată nu s-a săpat atât de ruinător la firava temelie a învăţământului preuniversitar
românesc, ca acum, când profesorii trebuie să ceară voie părinţilor şi elevilor să treacă notele! Este, oare,
posibilă o mai mare umilire a educatorilor şi o mai mare pervertire a sensului Educaţiei? (Prof. De
Geografie, Nicolae Popa, 2020)
491. Observând lumea, simetria din ea, părţile ei şi mişcarea ei, varietatea şi frumuseţea, oricine va constata...
că ea n-a putut fi făcută decât de Dumnezeu, Cel nespus de mare şi de frumos. (Fer. Augustin)
492. Cine nu are Biserica drept Mamă, nu-L are nici pe Dumnezeu drept Tată şi în afara Bisericii nu există
mântuire! (Sf. Ier. Ciprian al Cartaginei)
493. Nu vă deznădăjduiţi văzând nedreptatea acestei lumi, căci ultimul cuvânt îl are Dumnezeu. (Sf. Paisie
Aghioritul).
494. Dacă ai oboist învaţă să te odihneşti, nu să renunţi.
495. "Cum poți tu să apreciezi cît de prețioase sînt zece minute în plus din viața unui om, a unui semen de-al
tău? Zece minute, un an, zece ani (cu un cancer bine tratat se poate trăi și douăzeci de ani, despre diabet nu
mai zic, poți să prinzi lejer suta, diabetic fiind). Cine ești tu să dai asemenea verdicte?"
496. Nu te obosi să convingi pe nimeni de nimic! Fiecare vede doar atât cât înţelege.
497. Inima se împărtăşeşte din Potir şi ochiul din icoană. (ÎPS. Ioan Selejan)
498. De nu ne vom păzi Ortodoxia, ne vom pierde şi neamul! Aceasta a fost cheia dăinuirii neamului
românesc. (Arhim. Justin Pârvu)
499. Mulţi se roagă la Dumnezeu pentru vindecare, dar puţine şoapte se aud în timpul Sfintei Liturghii:
„Doamne, iartă-mă pe mine şi pe cei din jur!” Iubiţi-vă şi iertaţi-vă pe voi şi pe cei care vă fac rău! (ÎPS.
Ioan Selejan)
500. Fericiţi sunt copiii care s-au născut sfinţi „din pântecele maicii lor”, dar mai fericiţi sunt aceia care s-au
născut cu tot felul de patimi moştenite, însă s-au nevoit cu sudori şi le-au dezrădăcinat, dobândind Împărăţia
lui Dumnezeu „întru sudoarea feței lor”. (Sf. Paisie Aghioritul)
501. Să postim? Desigur, ca să oprim pornirile trupului şi să ne înmuiem inimile. (Sf. Simeon Noul Teolog)
502. Lupta contra patimilor este lupta pentru viaţă. (Sf. Ioan de Kronstadt)
503. Familia care se roagă împreună, rămâne împreună. (Pr. Gleb Kaleda)
504. Într-un concurs, s-a pus întrebarea aceasta mai multor concurenţi: Care este cea mai scurtă declaraţie de
dragoste ? Mulţi au răspuns în diferite feluri: te iubesc, te aştept, te chem la mine. Un concurent a spus: -
Vino ! Şi a câştigat concursul!
505. Să crezi că industria farmaceutică luptă împotriva bolilor, este ca şi cum ai crede că industria de
armament luptă pentru pace. (Net. 2020)
506. Lipsa entuziasmului e semnul sigur al pierzării, este o stare de nelucrare şi lipsă de zel. (Dostoievski).
507. Se poate afirma, ca principiu general, că toți oamenii trebuie să își atingă propriul succes conform
trăsăturilor propriei individualități, mai degrabă decât urmând o regulă sau o conduită prestabilită. Totuși,
observarea atentă a bărbaților și femeilor care au atins un succes notabil ne poate oferi câteva indicii utile
care pot fi aplicate în propriile vieți. Ingredientul principal al succesului este încrederea în sine. Putem face
orice credem că putem face. (Dale Carnegie)
508. „Cea mai mare greșeală posibilă este să nu îți dezvolți propriul potențial. Când faci ceea ce faci cel mai
bine, nu te ajuți doar pe tine însuți, ci ajuți întreaga lume.“ (Roger Williams) Cu condiţia să fie şi moral
(bine, nu rău), ex. nu trebuie să bei, să fumezi, să te desfrânezi, doar pentru că constaţi că ai un talent înăscut
sau natural pentru astea, sau că eşti campion la astea sau la altele, chiar dacă ai bucura şi pe alţii, (sigur îi
bucuri pe îngerii căzuţi), n.n., 2020).
509. Nimic nu ne mobilizează mai mult decât să fim entuziasmați de ceea ce facem. (Dale Carnegie)
510. Într-o situație complexă, deseori este nevoie să alocăm la fel de mult timp planificării cât acordăm
muncii propriu-zise. (Dale Carnegie)
511. Până la urmă, istoria este scrisă de învingători. (Acum, asta poate însemna şi o motivaţie imorală de a
câştiga continuu, n.n., 2020)
512. Democrația (guvernarea creată prin alegeri, în care fiecare cetățean adult poate vota) nu este suficientă
pentru a asigura idealurile de libertate, stabilitate și prosperitate: ar mai fi nevoie de domnia legii, de
separarea puterilor, de protecția libertăților de bază (a cuvântului, a adunărilor, a religiei și a proprietății),
protejarea autonomiei individuale și a demnității împotriva coerciției, tribunale și curți imparțiale. Și, mai
presus de toate, realizarea unui mediu care să încurajeze inițiativa particulară, schimburile economice și
prosperitatea. (Fareed Zakaria)
513. Dacă poporul roman dispare de pe faţa pământului şi rămâne o carte a lui Eminescu, lumea va şti cine
au fost românii. (Mircea Eliade)
514. O statistică a celor ce vor educaţia sexual în şcoli (nu se ştie cât de adevărată), aminteşte că anul trecut
au fost circa 17.000 de fete între 15 şi 19 ani ce au născut. Iar aproximativ 750 ua mai puţin de 15 ani şi 24
sub 15 ani erau la a doua naştere. Dar nu spun că majoritatea provin din familii ce nu le trimit la şcoală sau
din orfelinate. Deci acolo să se facă acest fel de educaţie. De asemenea să nu uităm că Maica Domnului a
avut 16 ani când a născut şi bunicele sau străbunicele noastre de când e lumea se căsătoreau şi năşteau cam
înainte de 18 ani (inclusiv ale mele). De aceea nu trebuie văzut asta a o tragedie, cu condiţia să fie şi un
soţ/soţie lângă tine precum şi ajutorul părinţilor / socrilor, bunicilor, etc. Adică educaţia matrimonială în
ansamblul ei lipseşte, nu doar cea trupească, ci şi cea psihologică sau sentimental. (Eu, 2020)
515. Scopul educaţiei este nimicirea mărginirii egoiste a individului şi supunerea lui la raţiunea lucrurilor
(Titu Maiorescu). Deci cumva, descoperirea raţiunii lucrurilor, a scopurilor lor imediate şi a scopurilor mai
înalte, ultime, n.n.) 2020.
516. Nu avem ce căuta cu educaţia sexual de la 1-7 ani, unde copilul e innocent, are ruşine, sfială, pudicitate,
iar mintea lor e ca un burete.
517. Noi, oamenii, suntem o specie tare ciudată. Trăim cu impresia că dacă adunăm averi sau avem o vârstă
înaintată sau ocupăm o funcţie cât mai importantă, putem cumpăra respectul celorlalţi, când, de fapt,
respectul este gratis şi tot ce trebuie să facem este să nu încercăm să-l cumpărăm cu cele de mai sus. (Prof.
Raluca Covaci, Banloc, 2020)
518. În ultimii 5 ani numărul albinelor a scăzut cu 1/3. Iată o metodă de a ajuta albinele şi întreaga omenire:
Creşteţi flori pe balcon sau în grădină. Sau luaţi o linguriţă de zahăr, adăugaţi puţină apă şi lăsaţi-o în curte
sau pe balcon. Albinele vă vor fi recunoscătoare pentru un astfel de gest şi veţi contribui la salvarea vieţii pe
pământ! (David Attenborough, 2020)
519. Să faci milostenie, socotind pierdută ziua în care n-aţi ajutat pe cineva, fie cu vorba bună, fie
împărtăşindu-I din inimă necazurile şi suferinţele, fie mijlocind prin rugăciune pentru ei înaintea lui
Dumnezeu. (Sf. Ier. Luca al Crimeii)
520. Toţi oamenii mari au fost cândva copii, doar că prea puţini dintre ei îşi mai aduc aminte. (Micul Prinţ)
521. Când învăţătorul reuneşte în inima sa dragostea de profesiune şi dragostea de elevi, putem spune că este
un învăţător desăvârşit.
522. Dascălul este ca o lumânare care se stinge luminând pe alţii.
523. Primele semne ale prezenţei Duhului Sfânt sunt smerenia şi pocăinţa (PF. Daniel)
524. Duminica Pogorârii Duhului Sfânt reaminteşte lumii că scopul ei este să se deschidă către Împărăţia lui
Dumnezeu (Arhim. Hrisostom Rădăşanu, 2020)
525. Un prieten bun, este ca un balsam pentru suflet. (Elena Vulpescu)
526. Durerile corpului sunt strigătele sufletului, deci nu putem să ne vindecăm corpul înainte să căutăm
vindecarea sufletului.
527. Ai grijă la gândurile tale; Ele se transformă în cuvinte. Ai grijă la cuvintele tale; Ele se transformă în
acţiuni. Ai grijă la acţiunile tale; Ele se transformă în obiceiuri. Ai grijă la obiceiurile tale; Ele îţi formează
caracterul. Ai grijă la caracterul tău; El devine destinul tău (viaţa ta), de Lao Tzu.
528. Să avem grijă cui oferim un loc în sufletul nostrum, unii intră doar să îşi şteargă picioarele.
529. Banii pot cumpăra o casă, dar nu o transform în acasă. Banii pot cumpăra un pat, dar nu şi somn
(odihnă). Banii pot cumpăra un ceas, dar nu şi timp. Banii pot cumpăra o carte, dar nu şi ştiinţă (experienţă).
Banii pot cumpăra mâncare, dar nu şi poftă (sănătate). Banii pot cumpăra prieteni, dar nu şi iubire. Însă noi
mai adăugăm că nici lipsa banilor nu poate ajuta cu nimic la cele de mai sus. Adică nici sărăcia. Dar mai
sunt şi excepţii, n.n., 2020.
530. Nu plânge pentru tot ce ai pierdut, luptă pentru tot ce a rămas. Nu plânge pentru cine a plecat, luptă
pentru cine este cu tine. Nu plânge pentru cei ce te urăsc, luptă pentru cei ce te iubesc. Nu plânge pentru
trecut, luptă pentru prezent. (2020)
531. Una din problemele mari ale societăţii este că oamenii te întreabă (mai întâi) cu ce te ocupi pentru a
putea calcula gradul de respect pe care ţi-l acordă. (Actorul Tom Hardy)
532. Poţi să obţii tot ce îţi doreşti în viaţă, atâta timp cât ajuţi sufficient de mulţi oameni să obţină ceea ce ei
îşi doresc în viaţă (Zig Ziglar)
533. Nimeni nu e perfect. Judecă mai puţin şi iubeşte mai mult. Dacă îndepărtezi oamenii din cauza micilor
lor greşeli, vei rămâne totdeauna singur (2020).
534. Unicul om cu care să te compari eşti tu, cel din trecut. Şi singurul faţă de care trebuie să fii mai bun eşti
tu, cel din present. (Psih. Sigmund Freud)
535. Mediocrii sunt uşor de identificat. Ei nu admiră, nu aprobă, nu încurajează, cid oar neagă, refuză şi
contest! (Octav Bibere)
536. Dacă îţi ceri scuze nu înseamnă neapărat că tu ai greşit şi cealaltă persoană are dreptate. Înseamnă doar
că preţuieşti relaţia dintre voi mai mult decât orgoliul tău. (Tom Hanks)
537. Profesor, este profesia fără de care nici o altă meserie nu ar exista.
538. Un bătrân surd se ducea în fiecare duminică la biserică. Cineva i-a scris pe o foaie: - De ce mergi la
biserică dacă oricum nu poţi auzi slujba? Bătrânul a spus: - Ca să ştie Dumnezeu că sunt de partea lui, nu de
partea celui rău.
539. Rugăciunea unui copil: “Doamne ai grijă de mine, de mama, de tata, dar mai ales ai grijă de Tine, că
dacă ţi se întâmplă Ţie ceva, va fi vai de noi toţi”.
540. Totul ia timp şi timpul ia tot. (Mihai Eminescu)
541. Plouă. Lacrimile cerului spală păcatele pământului (2020).
542. Dumnezeu adesea nu răspunde rugăciunilor noastre. Tace, iar tăcerea Lui este pentru mulţi o dovadă că
nu există, că a murit. Dar, dacă noi am gândi în ce stare Îl punem pe Dumnezeu cu patimile noastre, am
vedea că nu are altă cale decât a tăcea. Noi aşteptăm ca El să fie de partea noastră în nedreptăţile noastre. El
nu ne învinuieşte făţiş, ne lasă să urmăm căile noastre rele şi să secerăm roadele propriilor noastre greşeli.
Însă, dacă ne întoarcem către El cu pocăinţă, degrabă răspunde, mai iute decât ne-am aştepta. (Sf. Cuv.
Sofronie de la Măn. Esex)
543. Rugăciunile încep să fie ascultate atunci când vocea care le rosteşte a pierdut puterea de a răni.
(Frumosul – Altarul Sufletului, 2020).
544. Fără voia Domnului nici nu ne îmbolnăvim, nici nu murim. Aşadar, smereşte-te şi sprijină-ţi toată
nădejdea în El. Dumnezeu Cel Milostiv caută măcar un motiv şi orice prilej pentru a mântui un suflet. (Sf.
Iosif Isihastul)
545. Voievodul Mihai Viteazul ştia Psaltirea (pe de rost), căci a crescut printre călugării din Constantinopol şi
de la Muntele Athos, învăţând aici postul, rugăciunea, ascultarea şi dragostea de neam! Chiar Papa Clement
al VIII-lea l-a numit Cavaler al lui Hristos şi Apărător al Creştinătăţii.
546. Dacă noi românii ne-am unii, am domina continental, numai că, prea ne luptăm între noi. (Domnitorul
Mihai Viteazul).
547. S-ar putea întâmpla fel de fel de miracole. Dar trebuie să te înveţe cineva cum să le priveşti, ca să ştii că
sunt miracole. Altminteri, nici măcar nu le vezi. Treci pe lângă ele şi nu ştii că sunt miracole (Noaptea de
sânziene, de Mircea Eliade)
548. Sfinţii (căsătoriţi) Petru şi Fevronia, văzând că li se apropie sfârşitul, au început să se roage ca să moară
în aceaşiu zi, pentru a nu trăi despărţiţi nici la sfârşitul vieţii. Astfel au murit chiar şi în aceeaşi oră,
rugându-se să fie puşi şi în acelaşi sicriu, pe 25 Iunie ante 1230.
549. Adevăraţii cai de cursă nu aleargă pentru premii, ci numai ca să-şi pună sângele în mişcare.
550. Gloria, când moare, nu face testament în favoarea nimănui. (Adica n-o lasi la nimeni, n.n.), 2020.
551. În ziua victoriei, nu uita să-ţi aminteşti şi de înfrângerile anterioare. (Ca să nu te mândreşti, n.n., 2020)
552. Amintirile sunt asemenea cărţilor din biblioteca ta. Cauţi câte una când nu mai ai nimic nou de citit.
553.  Unii trăiesc degeaba.
554. Femeile nu înşeală, compară.
555. Una e să crezi şi alta e să fii credul.
556. Plictiseala lungeşte ziua şi scurtează viaţa.
557. Cu vremea trebuie să mergi în pas, nu la pas.
558. Ca să măsori distanţele, trebuie să le şi străbaţi.
559. Când ţi se cuvine ceva, să nu ceri. Pretinde.
560. O idee bine clocită trebuie să facă adepţi, nu pui.
561. Amintirile unora se numesc remuşcări (sau regrete).
562. Fără munca omului, omenirea ar fi trăit în patru labe.
563. N-am cerut vieţii nimic. Tot ce am avut, i-am luat cu efort.
564. Una e să ceri, alta să cerşeşti, şi cu totul altceva să revendici.
565. E frumos să fii bun, dar trebuie să fii şi bun la ceva (2016).
566. Viitorul unui om, ca şi al unei lumi, se construieşte, nu se visează.
567. Dacă într-o vorbă îndeşi mai mult decât încape, devine vorbă goală.
568. Şi dacă ai chelit, ce? Parcă pe lumea asta nu sunt şi vulturi pleşuvi?
569. Bănuiala e serviciul de spionaj al oamenilor neînarmaţi pentru viaţă.
570. După invidia altora îţi dai seama (în general, n.n.) de propria ta valoare.
571. Fericirea se trăieşte numai de la o clipă la alta. Între ele bagă intrigi viaţa.
572. Dragostea: Sentimentul care vine în galop şi dispare în vârful picioarelor.
573. Nu plânge fără motiv. Şi mai ales, nu plânge când ai motive (adică din interes, n.n.).
574. În fiecare tren al lumii, viaţa circulă pe compartimente (unii la clasa I, alţii la clasa a II-a).
575. Te-ai întrebat vreodată câte mâini au făcut pâinea, pe care, cu o singură mână, o duci la gură?
576. Numai covoarele se nasc ca să fie călcate în picioare, (omul se naşte ca să devină demn, n.n., 2020).
577. Amabilitatea (iubirea, din fr., n.n.) să fie, în primul rând, o chestiune de caracter şi apoi una de educaţie.
578. La ce ne folosesc acele vorbiri despre lucruri ascunse şi întunecoase la ziua judecăţii? O, Adevar, care
Dumnezeu eşti, fă să fiu una cu Tine într-o dragoste veşnică. În Tine sălăşluieste tot ceea ce doresc, tot ceea
ce vreau. Toţi învăţaţii să tacă, toata făptura să amuţească în faţa Ta, grăieşte-mi numai Tu. (după Pr.
Arsenie Boca)
579. Un duh (om) curat, simplu şi statornic, nu-i niciodată împrăştiat chiar în mijlocul multor îndeletniciri,
fiindcă el face totul ca să cinstească pe Dumnezeu, şi fiindcă, paşnic fiind în el însuşi, îşi dă osteneală să nu
se caute pe sine în nimic. (Pr. Arsenie Boca)
580. Cea mai grea luptă în viaţa aceasta, nu este alta decât biruirea de sine. Căci biruirea de sine duce la
propăşirea binelui. (Pr. Arsenie Boca)
581. Orice desăvârşire, în viaţa aceasta, este amestecată şi cu puţină nedesăvârşire - şi pe toate le vedem ca
printr-o ceaţă. (Pr. Arsenie Boca)
582. Dorinţa de a şti a pierdut pe omul dintâi (am putea zice curiozitatea, n.n., 2020?), - el caută
cunoaşterea, care hrăneşte trufia, şi a găsit moartea. (Şi azi) cei mai mulţi se îndeletnicesc mai osebit a
cunoaşte decât a trăi cum se cuvine, se rătăcesc adesea, iar din truda lor nu se aleg decât cu puţine roade,
sau deloc. O, dacă ar fi tot atât de harnici cu stârpirea stricăciunilor lor şi cu cultivarea virtuţii, cum sunt cu
vânturarea deşartelor vorbiri, n-am vedea atâtea rele, nici atâtea scandaluri, şi slăbănogie în lume. Fără
îndoială, la ziua judecăţii nu vom fi întrebaţi ce-am citit, ci ce-am făcut, nici dacă am vorbit cu dibăcie, ci
dacă am trăit cum se cuvine. Acela cu adevărat e mare, care are o mare dragoste. Acela cu adevărat e mare,
care-i mic în ochii lui însuşi - şi pentru care slava lumii nu-i decât o curată nimicnicie.

583. Sunt două învăţături, dar nu-i decât un singur adevăr. Sunt două învăţături: una a lui Dumnezeu,
neclătinată ca şi El, alta a omului, schimbătoare ca şi el. Învăţătura lui Dumnezeu se împrăştie în sufletele
pregătite s-o primească prin înţelepciunea necreată şi Cuvântul dumnezeiesc. Ea este o părticică din El
Însuşi şi fără de moarte. Este pusă la îndemâna oricui şi este dăruită mai din belşug celui smerit cu inima.
Învăţătura omului, dimpotrivă, îi măguleşte mândria, fiindcă el îi este tată: "Ideea aceasta îmi aparţine, eu
am spus cel dintâi acest lucru, nu se ştia nimic despre aceasta înainte de mine (sau nu se ştia corect, n.n.) ..."
(Pr. Arsenie Boca)
584. Placă-ţi să întrebi, ascultă în tăcere vorbirile bătrânilor, căci ele nu sunt spuse în deşert (ci vor să
îndrepte ca să nu cadă şi tinerii în aceleaşi greşeli sau să se ferească de aceleaşi capcane, prin care trece
omul, îndeobşte pe pământ şi prin viaţă, n.n.). (Pr. Arsenie Boca)
585. Eşti călător. O, ştii omule, că din prima şi ultima zi a vieţii tale alergi mereu. Îţi transporţi sufletul spre
limanul Împărăţiei lui Dumnezeu, în căruţa trupului tău. Te-ai gândit cum să-ţi pregăteşti aceasta căruţă:
Nici un om chibzuit nu încarcă lemne, fân sau altceva în carul său, până nu-l pregăteşte mai întâi: -îl
lungeşte, pune lanţuri, prăjini şi apoi încarcă povara pe care doreşte să o transporte. Dacă pentru încărcătura
unei poveri obişnuite ne pregătim căruţa cu atâta grijă, cu atât mai vârtos trebuie să ne pregătim căruţa
trupului cu lanţurile înfrânării, pentru ca să putem transporta cu pace sufletul nostru. Dacă noi oamenii nu
îndrăznim să încărcăm o căruţă nepregătită, cu atât mai vârtos Domnul nostru nu va revărsa Harul Său într-
un trup neîngrijit şi un suflet pustiit. Nu o spun eu, ci Sfântul Apostol Pavel, care zice: "orice faceţi cu
 cuvântul sau cu lucrul, toate să le faceţi ca pentru Domnul." În numele Domnului Iisus şi prin El să
mulţumiţi lui Dumnezeu Tatăl, iar vorbirea voastră să fie cu sare dreasă şi nu cu grabă, ci zăbavnic să
vorbească. (Pr. Arsenie Boca)
586. Daca cineva socoteşte că e cucernic, dar nu-şi ţine limba în frâu, ci îşi amăgeşte inima, cucernicia
acestuia este zadarnică. De aceea când vorbeşti, omule, gândeşte-te că vorba ta rămâne scrisă în sufletul
celui ce o ascultă - să te zideşti pe tine şi pe el cu fiecare cuvânt - şi el şi tu sunteţi ai lui Hristos care pentru
noi creştinii este temelia vieţii noastre. Iar pe această temelie care se zideşte aur, argint, pietre scumpe,
lemn, fân, trestie, lucrul fiecăruia se va face cunoscut. Îl va da pe faţă ziua Domnului - prin foc. Şi dacă
lucrul pe care l-a clădit va rămâne, va lua plată. Nu uita că eşti o carămidă duhovnicească din marea clădire
a Bisericii lui Hristos. Rămâi cuminte în acest zid socotindu-te legat de celelalte cărămizi cu mortarul
iubirii. Nu te smulge din linia acestui zid duhovnicesc rotunjindu-ţi cuvintele dintr-o frământătura curată a
gândurilor şi arde-le în cuptorul minţii luminate şi apoi le trimite pe marele şantier al vieţii omeneşti.
Clădirea construită astfel, niciodată nu se va prăbuşi. (Pr. Arsenie Boca)
587. Fericiţi cei ce mor în Domnul căci faptele lor vin cu ei - trăiesc în veşnicie. (Pr. Arsenie Boca)
588. Omule, trebuie să-ţi schimbi viaţa - retează cu foarfeca voile tale - crengile rele: sudalmele, neascultările
şi va rămâne un pom care nu va putrezi în veac - este cuvântul lui Dumnezeu.
589. În fiecare zi citeşte, de poţi măcar un verset, un capitol sau un psalm, de care să-ţi legi gândurile
mutându-te de la cele stricăcioase la cele veşnice; dând astfel de lucru gândului, nu-l vei mai lăsa să
zămislească păcatul care să nască fapte ruşinoase. (Pr. Arsenie Boca)
590. Rugăciunea şi Postul, aceste aripi sufleteşti; puternice arme de luptă duhovnicească, cu care-ţi poţi
câştiga biruinţa a tot păcatul, le cunoşti şi tu omule şi şti cât de folositoare sunt. Da! rugăciunea şi postul
sunt minunatele unelte duhovniceşti cu care îţi strângi laolaltă roada ostenelilor, ca şi pe altă parte uneltele
gospodăreşti - când trebuie să coseşti păcatul, când să aduni virtuţile şi când să nimiceşti buruiana
gândurilor sălbatice. Foloseşte-te de ele când trebuie, căci nimeni nu cunoaşte unde să aduni şi unde să tai,
numai tu omule ştii. Căci scris este: vreme este să plângi şi vreme este să grăieşti şi vreme este să taci şi
toate la vremea lor - şi toate cu aleasă înţelepciune. "Eu aş vrea (zice Sf. Ap. Pavel) ca toţi oamenii să fie
cum sunt eu." Dar fiecare are de la Dumnezeu, darul lui. Mai degrabă, cât faci, fă cu duh de smerenie,
pentru că Dumnezeu, celor trufaşi le stă împotrivă, iar la cei smeriţi le dă dar. Te afli în post; nu uita că
postul te ajută şi este sala de aşteptare în care creştinul îmbolnăvit de păcate trebuie să cugete până-i vine
rândul, cum să-şi dezvăluiască boala mai sincer, înaintea duhovnicului său la spovedanie pentru ca, de
vreme ce ai venit la doctor, să nu te întorci nevindecat, ci să ai parte în mod folositor de cereştile doctorii ale
Sfintei Taine. Rugăciunea este respiraţia sufletului, iar Postul este apa care stinge văpaia patimilor.
591. Orice unealtă e cu două tăişuri. Dacă nu o foloseşti cum trebuie, în loc să taie, te taie, în loc să clădească,
te dărâmă. Deci fii cu nădejdea în Domnul când foloseşti uneltele Lui. (Pr. Arsenie Boca)
592. Adu-ţi aminte de acel sobar tainic care a pus la cale trădarea şi prinderea lui Iisus. Era într-o zi de
miercuri şi a treia zi, vinerea, a fost străpuns pentru păcatele noastre şi zdrobit pentru fărădelegile noastre. El
a fost pedepsit pentru mântuirea noastră şi prin rănile Lui, noi toţi ne-am vindecat. Chinuit a fost si supus şi
nu şi-a deschis gura Sa, ca o oaie spre junghiere s-a dus şi ca un miel fără de glas înaintea celui ce-L tunde,
aşa nu şi-a deschis gura Sa (Profetul Isaia). Deci a fost răstignit pentru păcatele noastre. Şi fiindcă în aceste
două zile a pătimit Iisus în chip deosebit pentru noi toţi, dorind să ne scoată din mocirla (păcatului)
patimilor, a pieirii veşnice, vrând sa ne mântuiasca. Vom rămâne totuşi nepăsători la marea Lui jertfă? Să nu
ne jertfim şi noi măcar atât, prin înfrânare? Dacă nu poţi mai mult fii atent la tine însuţi. Pentru propria ta
salvare cinsteşte toata viaţa ta aceste două zile din săptămână, şi ţi se va schimba viaţa ta sufletească şi
trupească. De ce să-ţi dărâmi propria ta viaţă înainte de vreme - ajută-te şi nu uita că mântuirea e funia
împletită cu harul lui Dumnezeu (adică mila şi ajutorul Lui şi voia ta liberă; întinde mâinile tale spre
Hristos. Credinţa fortifică voinţa. El vrea să te ajute. Lasă-te înfăşurat sufleteşte cu o asemenea funie şi vei
fi ridicat spre împărăţia lui Dumnezeu, care împărăţie nu este de mâncare şi băutură, ci pace şi dreptate şi
bucurie întru Duhul Sfânt. Nu uita deci că Cel ce s-a jertfit pentru a noastră mântuire, ne-a îndemnat să ne
jertfim şi noi. Mântuirea sufletului are un revers hotărât. (Pr. Arsenie Boca)
593. Ce dar binecuvântat de Dumnezeu este apa pentru viaţa oamenilor. O bem şi ne stâmpărăm setea cu ea -
dar mai ales ne răcoreşte trupul înfierbântat de trudă şi ne spălăm hainele murdare şi ce minunat te simţi
când eşti curat. Un creştin ştie că are şi suflet - oare sufletul nu se murdăreşte trăind în viaţă? Dar ce este
 păcatul dacă nu groaznică murdărie sufletească ce întunecă pâna şi ochiul minţii. Dacă zicem că păcat nu
avem, ne amăgim pe noi înşine şi adevărul nu este întru noi. Dacă ne mărturisim păcatele noastre,
spovedania este tocmai baia curăţitoare a sufletului omenesc. Omule spală-ţi sufletul ca să-l poţi hrăni cu
pâinea vieţii celei veşnice. Nu doreşti să-l îmbraci cu cămaşa lui Hristos? Să ne aducem aminte - câţi în
Hristos ne-am botezat, în Hristos ne-am şi îmbrăcat. Ajută-ţi sufletul să guste şi el din pâinea îngerilor. (Pr.
Arsenie Boca)
594. Să ştii şi aceasta, că o bucată de pâine mâncată cu supărare, ţi se face gol în gură. O! dacă ai iubi mai
mult pe Dumnezeu, va spori şi bucuria lăuntrică şi vei simţi atunci adevărata dulceaţă a Sfintei
Cuminecături. Iar cine mănâncă din pâinea aceasta, viu va fi în veci. Un suflet zbuciumat de vârtejul
patimilor şi al urii, nu poate primi sămânţa harului şi nici pe Hristos în Sfânta Taină. De aceea mult se
luminează puterea minţii printr-o inimă liniştită. Iar un suflet drept, e semnul bucuriilor nesfârşite. Încearcă
deci să stingi furtuna din mica împărăţie a sufletului, şi viaţa ta întreagă se va desfăşura ca o adiere peste
dureri. Nu ştii că orice faptă, fie bună fie rea, îndulceşte sau amărăşte mai întâi pe autorul ei? Şi lumina pe
care o aprinzi spre a risipi întunericul dimprejur, îţi luminează propria ta faţă şi apoi mai departe? Nu stinge
o astfel de lumină. Nu uita că o apă răscolită de furtună nu se poate îmblânzi lovindu-o cu bâta, dar nici un
vrăjmaş a se potoli urându-l şi blestemându-l. Abia rugându-te pentru el, cu pace şi pentru a lui mântuire vei
smulge pe vrăjmaşul tău din stăpânirea vicleanului, şi apoi rămas el singur, oricât ar fi de înrăit, e numai om
şi omul nu-i atât de vătămos ca atunci când bagi în el un legheon de diavoli, pe seama cărora l-ai dat prin
blestemul tău, prin sudalma ta, prin ura ta şi cu care viclenii împreună te şi atacă pe urmă. Roagă-te pentru
vrăjmaş şi se va ruşina diavolul, lasându-l singur pe istovitul om. Nu-l mai urâ, ci fie-ţi milă de el că e om, e
fratele tău, e fiu al aceluiaşi Părinte Ceresc. Doreşte-i vrăjmaşului tău ce-ţi ceri în rugăciune şi pentru tine. E
greu la început căci eşti om pătimaş ca toţi oamenii. Dar stăruinţa despică piatra; de la o vreme simţi nevoia
de a te ruga pentru el, din milă. Nu-l mai poţi urâ pe vrăjmaşul tău, nu mai eşti în stare să urăşti nici un om.
Vezi, abia atunci ai biruit pe diavolul cel a toata lumea vrăjmaş, stricătorul păcii şi rău făcătorul al tuturor
oamenilor. (Pr. Arsenie Boca)
595. Ai vrea să-ţi vezi soarele launtric urcând într-un frumos răsărit pe cerul propriei tale vieţi? Încearcă
atunci să simţi seară de seară stând de vorba cu tine, întăreşte-te cu mătanii, cu un psalm, cu o rugăciune, cu
smerenie, uşurându-ţi sufletul şi sporind astfel în dragoste pentru tot omul… Vei câştiga curajul şi vei simţi
mâna harului Dumnezeiesc că lucrează împreuna cu tine. (Pr. Arsenie Boca)
596. Viaţa oamenilor este o brazdă de plug trasă peste ogorul anilor ajunşi spre capătul de hotar. De aceea
trage brazda propriei tale vieţi cât mai dreaptă; înlătură greşelile, abaterile; iar de le-ai săvârşit, îndreaptă-le
până nu înnoptează şi până nu îngheaţă, făcând tot binele de care eşti capabil, până când plugul sufletului
mai poate trage brazda pe curmătura vieţii tale. Sub îndrumarea gândurilor curate şi a milei Marelui
Dumnezeu, adu-ţi mereu aminte cât de plăcuţi sunt cei ce voiesc pacea. Pâna la Dumnezeu, nu este nici jos,
nici sus, nici aproape, nici departe, pentru că Dumnezeu este pretutindeni şi de aceea Domnul este mai
aproape de tine decât sufletul şi trupul tău, numai să ştii să afli această apropiere prin credinţă şi
rugăciune. Domnul este aproape de toţi cei ce-L cheamă cu toata inima. (Pr. Arsenie Boca)
597. Facerea de bine sau Milostenia. Cât de mult se îmbogăţeşte lumea prin nevoi şi scârbe. Este de trebuinţă
ca fiii lui Dumnezeu să se îmbogăţească tot aşa de mult cu simţămintele şi faptele milosteniei. Omul care
poate să facă bine şi nu-l face, este o fiinţă joşnică. A nu face parte săracului din cele ce rămân peste nevoile
noastre, înseamnă a răpi binele altuia. Dumnezeu binevoieşte ca pe pământ să fie mulţi nenorociţi,
pentru ca ei să se mântuiască prin răbdarea lor, iar tu prin milostenia ta. Bogaţii procură săracilor
mijloace pentru hrană, iar săracii mijlocesc pentru mântuirea lor (bogaţilor) şi ei procură, prin muncă, hrana
bogaţilor (n,n., 2020). Fără nenorocire poţi intra în Împărăţia Cerurilor, dar fără milostenie, nu! Este
absolut imposibil să ajungi fără milostenie măcar până la porţile cerurilor. Fără milostenie, însăşi
rugăciunea este fără rod. Cu ce nădejde te vei ruga lui Dumnezeu, când tu însuţi nu asculţi rugăciunile
oamenilor ce sunt asemenea ţie? Cum vei cere împreună cu credincioşii din Biserică - "Dă(ne) Doamne" -
când tu însuţi nu dai săracilor, deşi poţi să dai? Cu ce gură vei spune: "auzi-mă Doamne", când tu însuţi nu-l
auzi pe sărac, sau mai adevărat pe Hristos, care strigă spre tine prin sărac? Aşa cum ne purtăm noi cu
aproapele, tot astfel se va purta şi Dumnezeu cu noi. L-ai dispreţuit pe sărac? Şi Dumnezeu te va dispreţui
pe tine. N-ai deschis celui ce bătea? Nu ţi se vor deschide nici ţie porţile împărăţiei lui Dumnezeu. Nu ai
auzit suspinul celui necăjit? Nu ţi se va auzi nici strigătul rugăciunii tale. Orice lacrimă ce-ţi va fi dăruită de
 recunoştinţa săracului, va străluci pentru tine dincolo de mormânt. Orice lacrimă pe care săracul o va vărsa
silit de răceala şi asuprirea inimii tale faţă de el, va cădea pe sufletul tău ca o picătură de foc înaintea
scaunului lui Dumnezeu. Caută mila lui Dumnezeu prin milostenie către săraci! Spunem către săraci: "Îţi va
da Dumnezeu!". Dar tu procedezi fără judecată, dacă te porţi astfel cu fratele tău care se află în nenorocire.
Dumnezeu ţi-l trimite pe sărac la tine, iar tu îl trimiţi înapoi la Dumnezeu? Dumnezeu îi va da, negreşit; dar
vorba e să-i dai tu negreşit. El va da săracilor, dar o să-ţi dea El ţie Mila Sa?, căci tu ai infinit mai mare
nevoie decât săracul de milostenia ta. Dumnezeu nu părăseşte pe nimeni, dar tu trimiţi de la tine pe sărac -
te-ai abătut de la cinstea pe care ţi-a dat-o Dumnezeu şi ai depărtat darul Lui de la tine. Iubeşte-i pe săraci,
pentru că prin ei o să afli şi tu mila lui Dumnezeu pentru tine. Îndestulează-i pe săraci. Ei îţi vor face
milostiv pe Judecătorul.(Sfântul Nil Sinaitul) Împarte bunătăţile pământeşti altora, dacă vrei să guşti
bunătăţile cereşti. Când ni se dă prilejul să arătăm milă faţă de alţii, însemnează ca s-a revărsat mila
lui Dumnezeu peste noi. Oare nu este cea mai mare milă din partea lui Dumnezeu că nouă tuturor ne este
îngăduit să răscumpărăm pacatele noastre prin milostenie? Apa are însuşirea să spele noroiul de pe trup, iar
milostenia să nimicească murdăriile sufleteşti. (Sf. Ioan Gura de Aur) "<<Veniţi de moşteniţi Împărăţia lui
Dumnezeu>>, vă spune Domnul celor milostivi" – nu pentru că n-aţi greşit, ci pentru că prin milosteniile
voastre v-aţi curăţit păcatele. Leacul milosteniei nu e de mică importanţă, îl poţi pune la toate rănile.
Balsamul pe care-l vărsăm pe inima plină de răni a aproapelui, o întăreşte şi pe a noastră. Cu preţul ieftin al
binefacerii oamenilor, noi ne putem dobândi nepretuiţa mântuire. (Pr. Arsenie Boca)
598. Femeile sunt precum merele. Cele mai bune sunt în vârful pomului. Majoritatea bărbaţilor nu vor să
se întindă după cele bune fiindcă se tem să nu cadă şi să se rănească. Preferă, în schimb, merele căzute pe
jos, care nu sunt la fel de bune, dar uşor de luat. Merele din vârful pomului se gândesc că este ceva în
neregulă cu ele, când, de fapt, sunt extraordinare. Trebuie numai să aştepte să apară bărbatul potrivit, care să
fie suficient de curajos să urce până în vârful pomului. (Psih. Sigmund Freud)    
599. Bărbaţii sunt precum un vin bun. Încep prin a fi struguri (adică un rod ce are potenţial ascuns în el, dar
neşlefuit, n.n.) şi depinde de femei dacă reuşesc să stoarcă toată seva din ei până când aceştia
să se transforme în ceva acceptabil pentru cină. (Psih. Sigmund Freud)    
600. O femeie îl modelează pe un bărbat în 20 de ani (din fiu), în timp ce alta îl prosteşte în 20
de secunde. (Psih. Sigmund Freud)
601. Femeia şi hainele se aleg la lumina zilei. (Psih. Sigmund Freud)    
602. Curajul la bărbaţi nu e aşa de rar cum se crede, dovadă cât de mulţi se însoară. (Psih. Sigmund Freud)    
603. Prostia este mai fascinantă decât inteligenţa. Inteligenţa are limitele ei, prostia nu. (Psih. S. Freud)    
604. Dragostea e oarbă, dar căsătoria îi redă vederea. (Psih. Sigmund Freud)     
605. Este clar că femeile sunt mai deştepte decât bărbaţii. Gândiţi-vă: cel mai bun prieten al lor sunt
diamantele; cel mai bun prieten al bărbaţilor este câinele. (Psih. Sigmund Freud).
606. Amorul este preţul pe care femeile îl plătesc pentru căsnicie. Căsnicia  este preţul pe care bărbaţii
îl plătesc pentru amor. (Psih. Sigmund Freud)    
607. O femeie poate să ţină un singur secret: vârsta ei (pe restul le divulgă). (Psih. Sigmund Freud)    
608. Numai fetele cuminţi îşi ţin un jurnal. Fetele rele n-au timp. (Psih. Sigmund Freud)    
609. Dacă vrei ca soţia să te asculte când vorbeşti, vorbeşte cu altă femeie. O să fie numai ochi şi urechi.
(Psih. Sigmund Freud)    
610. Marea întrebare la care nu am fost capabil să răspund este: "Ce vrea femeia?" (Psih. Sigmund Freud)    
611. "Originalitatea tipului meu filosofic stă în faptul că la baza filozofiei eu am pus libertatea şi nu
existenţa. Într-o formă atât de radicală n-a făcut-o, pare-mi-se nici un filozof. Libertatea ascunde misterul
lumii. Dumnezeu a dorit libertate, şi de aici s-a produs tragedia lumii." (Filosoful Nicolae Berdiaev)
612. "Ţelul vieţii este întoarcerea la misterul Duhului, în care Dumnezeu se naşte în om şi omul se naşte în
Dumnezeu." (Filosoful Nicolae Berdiaev din "Cunoaşterea de Sine")
613. "M-am răzvrătit mult împotriva ideilor oamenilor despre Dumnezeu, împotriva credinţelor oamenilor în
zeii falşi, dar nu împotriva lui Dumnezeu." (Filosoful Nicolae Berdiaev)
614. "Nu trebuie să apar drept tipul canonic de credincios... La mine totul se defineşte altfel, într-un strat mult
mai profund, unde nu pot interveni schimbări." (Filosoful Nicolae Berdiaev)
615. Filosoful Berdiaev a murit cu ţigara în gură, nespovedit, neîmpărtăşit (răsplata divină pt. ereziile sale)."
616. Bucuria este semnul că viaţa a reuşit (Henri Bergson)
617. Nu pot să cred că universul se învârte în jurul unei axe de suferinţă; cu siguranţă strania frumuseţe a
lumii trebuie să se sprijine undeva pe bucuria pură! (Luise Bogan)
618. Frica de păcat nu ne mântuieşte de el. Bucuria în Domnul mântuieşte. Izvorul principal a toate
este „sufletul meu se bucură în Domnul..." Un sentiment de vinovăţie sau moralismul nu ne eliberează de
această lume şi de ispitele ei. Bucuria este temelia libertăţii în care suntem chemaţi să rămânem. Unde,
cum şi când s-a denaturat aceasta tonalitate a creştinismului sau, mai degrabă, unde, cum şi de ce au ajuns
creştinii imuni la bucurie? Cum, când şi de ce, în loc să uşureze oamenii suferinzi, Biserica a ajuns să-i
intimideze şi să-i înspăimânte? (Pr. Alexander Schmemann)
619. Un creştinism leşinat - care pentru aceasta era un pseudo-creştinism, deviat de la direcţia iniţial
imprimată - a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a secătui spiritul de puteri. [...] Au ajuns să facă din el o
babă tremurătoare, iar el este chintesenţa bărbăţiei veşnic tinere! [...] Descoperirea şi dovedirea Spiritului ca
forţă irezistibilă: poate exista un mod mai sublim de a-ţi direcţiona viaţa şi a o umple? Iată acel „sens al
existenţei", pe care atîţia şi atîţia spun că îl caută, nebănuind că se află îngropat în ei înşişi, sub molozul
bietului suflet (George Bălan, În căutarea Maestrului)
620. Parcă duhuri rele mă furnică văzând cum este confundat creştinismul cu prostia, cu un fel de cucernicie
tâmpă şi laşă, ca şi cum menirea creştinismului n-ar fi decât să lase lumea batjocorită de forţele răului, iar
el să înlesnească fărădelegile, dat fiind că e prin definiţie osândit la cecitate. Creştinismul neajutorat şi
neputincios este o concepţie eretică deoarece nesocoteşte îndemnul Domnului (...) Creştinismul e o
transformare, nu a elementelor chimice, ci a omului. Metanoia. Aceasta e MINUNEA cea MARE:
Transformarea Făpturii. (Scriitorul Nicolae Steinhardt, Jurnalul Fericirii)
621. Citate despre Moarte:
- “Moartea nu acceptă, refuzuri.” (Euripides)
- “Moartea nu acceptă mită.” (Benjamin Franklin)
- Omul poate sfida gravitaţia, dar nu şi groapa.
- Cele două mari certitudini ale vieţii sînt păcatul şi moartea.
- Chiar dacă trăiesc în grupuri, societăţi, mulţimi (împreună), oamenii mor unul cîte unul.
- “Chiar din clipa cînd venim pe lume, începem să o părăsim (să ieşim din ea)” (D.Martyn Lloyd-Jones)
- “Nici chiar Papa nu ne poate acorda o amînare de la moarte” (Moliere)
- “Orice moarte este nefirească. Iar, Filozofia care nu ne învaţă cum să stăpânim moartea, (mai bine zis,
cum s-o primim, n.n.), nu merită doi bani. A gîndi la moarte este cea mai mare dovadă de realism, căci
moartea e singura certitudine a vieţii” (J.I.Packer)
- “Am fost lut, sîntem carne şi vom fi mîncare pentru viermi” (Henry Smith)
- “La fel cum munca îşi aşteaptă răsplata, păcatul aşteaptă moartea” (După Thomas Taylor)
- “Moartea nimiceşte totul, în afară de adevăr” (Anonim)
- “Toţi oamenii sunt egali în prezenţa morţii” (Publilius Syrus)
- “Moartea este MARELE COMUNIST – ne face egali pe toţi!”
- “Aşa cum te găseşte moartea (în ce stare te găseşte), te pecetluieşte eternitatea (veşnicia)” (Anonim)
- “Moartea pecetluieşte caracterul şi faptele omului, pe veci. Aşa cum îi găseşte în această lume, vor fi şi în
următoarea.” (Nathaniel Emmons)
- “Dacă nu mori cum trebuie de prima oară, nu te poţi întoarce să mori mai bine, a doua oară.” (Robert
Murray M’Cheyne)
- “Moartea nu este un punct terminus, ci doar o joncţiune.” (J.Charles Stern)
- “Întreaga viaţă, este o pregătire pentru moarte”. La sfârşit contează doar cât de bine ne-am pregătit.
- “Cel ce nu a trăit cum trebuie, nu va ştii cum să moară.”
- “Doar cei ce l-au primit (cu credinţă) pe Hristos sînt gata să primească şi moartea (cu demnitate)” (Anonim)
- “Acela care nu priveşte cu bucurie la ziua morţii lui şi la ziua învierii lui, nu a avansat deloc în credinţa
creştină (în şcoala lui Hristos). Să nu fim oare mângâiaţi atunci cînd ne amintim că moartea nu este decît
rechemarea noastră acasă dintr-un exil, în patria noastră cerească ?” (Jean Calvin)
- “Fie ca nădejdea pe care o ai în ceruri, să stăpînească (şi să învingă) frica ta de moarte. La urma urmei, de ce
ţi-ar fi frică să mori, dacă speri să trăieşti prin moarte ?” (W.Gurnall)
- “Moartea nu este neaşteptată pentru nici un sfânt; celui ce are tot timpul masa pregătită, venirea unui
oaspete nu este o surpriză” (George Swinnock)
- “Toată viaţa este circumscrisă morţii, dar pentru credincios dincolo de acest cerc se găseşte o nelimitată
sferă a vieţii. Nu trebuie decît ca el să moară o dată pentru a ieşi din acest cerc şi a nu mai avea de-a face cu
moartea” (James Hamilton)
- “A fi familiar cu groapa, înseamnă a avea prudenţă în viaţă” (C.H.Spurgeon)
- “Moartea este o sală de aşteptare (vestiarul), unde ne îmbrăcăm cu nemurirea” (C.H.Spurgeon)
- “Iisus a transformat moartea dintr-o peşteră înspăimîntătoare, într-o punte ce duce la slavă.” (C.H.Spurgeon)
- Înaintea morţii, necredinciosul devine credincios. (Cicero)
- Nu mor de tot, adică voi trăi după moarte. (Horaţiu)
622. Orice se face cu forţa, fără dragoste şi fără libertate, nu poate intra în veşnicia lui Dumnezeu. (Sf.
Cuv. Sofronie Saharov)
623. Ce câştig judecând pe fratele meu? Atâta timp cât nu-l voi vedea aşa cum Domnul îl vede, totul va fi
greşit. (Sf. Cuv. Sofronie Saharov)
624. Greutatea de a comunica cu semenul provine întotdeauna dintr-o lipsă de rugăciune şi iubire. (Sf. Cuv.
Sofronie Saharov)
625. Cel care n-a experimentat lucrarea Focului de Sus, nu va înţelege ceea ce este spus aici. (Sf. Cuv.
Sofronie Saharov)
626. Iubirea lui Hristos, aflând inima care este gata să-L primească, se sălăşluieşte în ea. (Sf. Cuv. Sofronie
Saharov)
627. Vorbind cu voi, să ştiţi că nimic altceva nu pretind fără numai a vă împărtăşi bătaia inimii. (Sf. Cuv.
Sofronie Saharov)
628. Dureroasă este calea care duce la dobândirea sfintei Iubiri. Dar nu există altă Cale, cum nu este alt
Dumnezeu. (Sf. Cuv. Sofronie Saharov)
629. Plânsul duhovnicesc este cu totul altul decât plânsul sufletesc. El ţine de o neîntreruptă gândire la
Dumnezeu şi de o dureroasă întristare pentru depărtarea de El. (Sf. Cuv. Sofronie Saharov)
630. Este o durere mare, (îngrozitoare) ca cineva să se roage cu lacrimi pentru toată lumea şi să simtă că
ceilalţi oameni nici nu se interesează de mântuirea lor. (Sf. Cuv. Sofronie Saharov)
631. Creştinul niciodată nu va putea atinge nici dragostea pentru Dumnezeu, nici adevărata dragoste
pentru om, de nu va trăi foarte multe şi grele dureri. (Sf. Cuv. Sofronie Saharov)
632. Harul vine numai în sufletul care a suferit până la capăt. (Sf. Cuv. Sofronie Saharov)
633. Când intră înlăuntrul nostru un anume gând sau o oarecare dragoste nepermisă, aceasta poate fi
îndepărtată prin plâns. Cu lacrimi pleacă orice rău din suflet. (Sf. Cuv. Sofronie Saharov)
634. Niciodată n-a făcut cineva după moartea sa lucruri mai mari decât în viaţa sa; însă, după moartea lui
Hristos, numele Său a lucrat minuni care, după fel şi însuşire şi în tot chipul au fost mai mari, căci niciodată
în timpul vieţii Domnului umbra Sa n-a sculat morţi, dar umbra Apostolilor, prin puterea lui Hristos, a făcut
aceasta de mai multe ori. (Sf. Ioan Gură de Aur). (Eu aş adăuga: Minuni mai mari după Moartea (Ex.
Întunecarea Soarelui + Cutremurul din Ierusalim) şi Învierea Sa + Nu ştim dacă nu s-au făcut minuni şi cu
umbra Sa, că dacă nu este amintit în Scriptură, nu înseamnă că nu s-au făcut sau că nu se puteau face. Vezi
vindecarea femeii prin atingerea de haina Sa şi vindecarea slugii sutaşului de la distanţă (deşi acolo
Domnul o face intenţionat şi cu bună ştiinţă, adică informat, iar aici e vorba de umbra apostolilor, deci
prin puterea indirectă, de la Dumnezeu, N.n., 2020)
635. S-au schimbat multe obiceiuri şi tradiţii ale românilor. S-au schimbat viaţa şi cultura lor (probabil la fel
stau lucrurile şi cu alte neamuri sau popoare). Am preluat de la alţii alandala. Spre folosul nostrum trebuie
să ne revenim şi nu trebuie să aşteptăm asta de la conducători sau de la legi, ci de la puterea noastră şi de la
Biserică. Dumnezeu să ne ajute şi să ne apere pentru că numai în El ne este nădejdea!
636. Dacă nu pricepem vidul cuantic, clusterele sau de ce sunt 14.000 de miliarde de stele, asta să nu ne fie
temei pentru necredinţă. Cele esenţiale rămân, în mare parte, tainice. Totuşi, nu avem un alt răspuns care să
explice adâncimea fiinţei umane şi originea nevoilor lui spiritual, decât cel primit de textele revelate, care se
adresează tuturor generaţiilor, fără polemică şi fără orgolii. (Pr. cu Cateheza, 2020)
637. Martirii conştientizau impermanenţa (că nimic lumesc nu durează). Buuria lor se năştea din cunoaşterea
lui Dumnezeu. Faţă de Dumnezeu, toate celelalte sunt pagubă. Se lipseau de toate, ca să dobândească pe
Hristos. Ştiau clar că există o singură nefericire: aceea de a nu-L cunoaşte pe Dumnezeu. Hristos înviase şi
 nimic altceva nu mai conta! Nimeni nu i-a putut despărţi de iubirea lui Hristos (nici necazurile, nici
persecuţiile). (Pr. cu Cateheza, 2020)
638. Cel mai mare păcat al oamenilor este frica, spaima de a privy în faţă şi a recunoaşte adevărul. El e crud,
acest adevăr, dar numai el foloseşte. (Mihai Eminescu)
639. Dacă te căsătoreşti din dragoste, devii bărbat şi nevastă; când te căsătoreşti din comoditate, domn şi
doamnă, iar când din motive materiale, soţ şi soţie. Eşti iubit de nevastă, apărat de doamnă şi suportat de
soţie. Nevasta are în grija ei gospodăria, doamna, casa, iar soţia de bani. Bărbatul bolnav este îngrijit de
nevastă, vizitat de doamnă, iar soţia abia se interesează de starea lui. Când murim, nevasta ne plânge,
doamna e cuprinsă de jale, iar soţia poartă doar doliu. (Scriitorul George Bernard Shauw)
640. Nimeni nu pierde pe nimeni, pentru că nimeni nu posedă pe nimeni. Aceasta este adevărata experienţă a
libertăţii. (Paulo Coelho. Ante 2020)
641. Cea mai prezentabilă carte de vizită este Bunul Simţ.
642. Singurii oameni de care avem nevoie în viaţa noastră sunt oamenii care au nevoie de noi în viaţa lor,
chiar şi atunci când nu le putem oferii nimic în afară de propria persoană. (Anonim. Ante 2020)
643. Există întotdeauna motive să întâlneşti oameni noi. Fie tu ai nevoie de ei să-ţi schimbe viaţa, fie ei au
nevoie de tine să le-o schimbi.
644. Unele gânduri sunt rugăciuni. Sunt clipe când, oricum ar sta trupul, sufletul e în genunchi. (Victor Hugo)
645. Preţuieşte oamenii în momentul în care se află în viaţa ta, căci vor veni momente când nu vor mai fi.
646. Ochii trebuie spălaţi cu lacrimi din când în când, ca să putem vedea iar viaţa foarte clar. (Alex Tan)
647. Este mai bine să mergi singur, decât să mergi cu “turma” într-o direcţie greşită. (Diane Grant)
648. Ascultă, priveşte şi taci! / Ascultă, să-nveţi să vorbeşti / Priveşte, să-nveţi să clădeşti / Şi taci, să-nţelegi
ce să faci… / Ascultă, priveşte şi taci. (Poetul Ion Minulescu).
649. Dacă îţi rămâne mintea, când cei din jur şi-o pierd, / Dacă mai crezi în tine, când alţii nu mai cred, /
Dacă lovesc în tine cu vorbe care dor, / Să-i ierţi, să nu te superi de îndoiala lor, / Şi dacă pentru tine, nimic
nu e păcat, / Eşti, mai presus de toate, un om adevărat.
650. Suntem oameni, mai greşim. Dar nu greşelile ne definesc, ci lecţiile pe care le învăţăm din ele.
651. Poate că întâi trebuie să cunoşti bine întunericul, ca să poţi aprecia lumina. (Madeline L,Engle). (Totuşi
a nu se înţelege că trebuie obligatoriu, că obligatoriu, de întuneric, nu trebuie decât să ne ferim, dar dacă
tot e să cădem, bin ear fi ca (poate) să şi învăţăm ceva. N.n., 2020)
652. Cel mai uşor lucru este să răneşti sufletul cuiva, căci sufletul umblă desculţ şi adună toţi spinii unei zile.
(Filosoul Gabriel Liiceanu)
653. Nu contează ceea ce ţi se dă (în viaţă sau de către viaţă), ci contează doar dacă poţi duce.
654. Există câteva lucruri pe care nu le mai poţi recupera: Piatra, după ce ai aruncat-o (în altul), Cuvântul,
după ce este spus! Ocazia, după ce a-i pierdut-o! şi Timpul, după ce a trecut.
655. Zâmbeşte celui trist, întinde-i o mână celui căzut şi spune-i o vorbă bună celui descurajat. Nu este o
ruşine, ci o dovadă de omenie. (Bine, la partea cu zâmbetul, ai grijă: 1. Să nu credă că râzi de el. 2. Să nu
dai prilej de invidie aceluia, că el plânge şi tu îi râzi. Că cine ştie ce interpretări mai poate da omul
situaţiilor şi gesturilor. N.n., 2020)
656. Găseşte-ţi prieteni care se roagă pentru tine, nu doar vorbesc despre tine.
657. Începutul a tot răul sunt gândurile. Nu primi gânduri rele şi astfel vei închide satanei pentru totdeauna
uşa sufletului tău. (Sf. Teofan Zăvorâtul)
658. Generaţia de azi: urăşte dimineaţa, se plictisşte la amiază, e obosită seara, şi e depresivă noaptea (2020).
659. Cât de mare fericire este pentru un copil să aibă o mamă cucernică, ce îl obișnuiește de la cea mai
fragedă vârstă cu credința și evlavia creștinească. De la mamă, nu de la profesorii de religie trebuie să capete
copilul primele îndrumări religioase. Pe lângă părinţii săi, nu la școală, trebuie să învețe el în fiecare zi
rugăciunile creștinului ortodox – cel puțin așa a fost dintotdeauna în familiile cu adevărat cucernice. (După
Sf. Vladimir, Mitropolitul Kievului)
660. La sfârşit doar trei lucruri contează: cât de mult ai iubit, cât de frumos ai trăit şi cât de graţios te-ai
despărţit de lucruri. (Din Budism)
661. Adeseori gândesc prin muzică. Îmi trăiesc visele în muzică. Îmi văd viaţa în termeni muzicali. (Omul de
Ştiinţă, Albert Einstein)
662. Când oamenii dau de bani, când ajung în cercuri înalte, uită că aţi mâncat cândva din aceaşi farfurie.
Uită tot ce ai făcut pentru ei şi uită chiar că mai exişti.
663. Nu ajunge o viaţă pentru a cunoaşte un om. Când crezi că ai înţeles cum este, mai cade o mască şi
găseşti alta dedesubt! (Vorba aceea: “Mănânci un sac de sare cu cineva până îl cunoşti.” N.n., 2016)
664. Nu toată lumea cunoaşte aceaşi versiune a mea. O persoană ţi-ar putea spune că sunt un om minunat, iar
alta ţi-ar putea spune că sunt un om fără inimă. Crede-i pe amândoi, mă comport diferit în funcţie de
persoană. (Dar şi de starea ta emoţională, N.n. 2020)
665. Chiar dacă eşti o persoană puternică, uneori ai nevoie de cineva care să te ia de mână şi să-ţi spună:
Totul va fi Bine!
666. Dacă ai reuşit să păcăleşti pe cineva, nu înseamnă că acel cineva este prost, înseamnă că a avut mai
multă încredere în tine decât meritai. (Charles Bukowski)
667. De ce, dacă un bărbat se crede Napoleon sau cosmonaut, I se impune tratament, iar dacă se crede femeie
I se apără “drepturile”? (Contra Homosexualilor, 2018)
668. Cu cât studiez m. m. natura, cu atât sunt m. uimit de lucrarea Creatorului. (Omul de Ştiinţă, L. Pasteur)
669. Cerul înstelat în ordinea lui şi glasul tainic din conştiinţa mea, mă fac să spun că există Dumnezeu.
(Filosoful, Emanuel Kant)
670. Mai vechi decât orice este Dumnezeu, fiindcă nu este născut; mai frumos decât lumea, fiindcă ea este
opera Lui; mai repede decât gândul, fiindcă străbate universal, mai înţelept decât timpul, fiindcă descoperă
toate. Dumnezeu este fiinţă fără de început şi fără de sfârşit. (Matematicianul, Thales din Milet). Iată un
precursor al gândirii sau teologiei creştine. O fi citit Vechiul Testament? (N.n., 2020)
671. Universul mă încurcă şi nu pot gândi, măcar, că poate exista ceasul fără Ceasornicar. (Filosoful,
Voltaire)
672. Cred în Dumnezeu, aşa cum cred în răsăritul soarelui, nu pentru că îl văd, ci pentru că simt tot ce atinge.
(Scriitorul, C.S.Lewis)
673. Dumnezeu, Care nu poate fi văzut de muritori, Se vădeşte în lucrurile Sale. (Aristotel). De aici au
preluat idea probabil şi Sfinţii Părinţi. (N.n., 2020)
674. Adevăratul cercetător al naturii nu poate pătrunde în cunoaşterea tainelor creaţiei fără a nu vedea degetul
lui Dumnezeu. (Omul de Ştiinţă, Boyle)
675. Dacă cred în Dumnezeu? Eu nu cred în El, eu Îl văd. (Henry Fabre)
676. Dumnezeu este în natură forţa vie şi personală, cauza mişcărilor atomice, legea fenomenelor, rânduitorul
armoniei, tăria şi susţinătorul lumii. Natura lui Dumnezeu este necunoscută: lumina, căldura, electricitatea,
magnetismul, atracţiunea, afinitatea, viaţa vegetală, instinctual, inteligenţa, toate îşi au obârşia în
Dumnezeu. (Camille Flammarion)
677. Existenţa lui Dumnezeu este cea mai sigură dintre toate teoriile geometrice. (Filosoful, Rene Descartes)
678. Sf. Scriptură nu e o carte pt. aflarea legilor naturii, ci pentru aflarea adevărului moral. (Galileo Galilei)
679. Cetăţeanul ce nu cunoaşte pe Dumnezeu este ciuma societăţii. Religia este firmamentul statului. (Platon)
680. Ateismul nu are sens. Când mă uit la sistemul solar, văd pământul aflat la distanţa potrivită de soare
pentru a primi cantitatea corespunzătoare de căldură şi lumină. Aşa ceva nu s-a produs din întâmplare. Acest
minunat aranjament al soarelui, planetelor şi cometelor, nu poate fi decât opera unei Fiinţe Atotputernice şi
Inteligente. Această Fiinţă infinită guvernează totul. (Isaac Newton)
681. Nemurirea sufletului este o chestiune atât de importantă şi ne priveşte atât de mult. (După Blaise Pascal)
682. C. m. înaltă mulţumire a sufletului nostru este a recunoaşte pe Dumnezeu. (Filosoful, Benedict Spinoza)
683. Eu simt că un Dumnezeu există şi nu pot înţelege deloc că s-ar putea să nu existe. Sunt însă unii care se
depărtează de credinţă. Aceasta dovedeşte că în lume sunt şi monştri. (La Bruyere)
684. Odată cu lumina, Dumnezeu revarsă pe pământ şi principiul vieţii, simţirii şi cugetării. (Lavoisier)
685. Eu plâng pe oamenii care nu citesc zilnic Biblia. (Wilson)
686. Nu pun preţ pe acea moralitate care nu-şi are rădăcina în religie. (Henrich Ibsen)
687. Cel mai bun liman unde se poate odihni omul este religia. (Denis Divorat)
688. Cred în Dumnezeu şi încerc a-L înţelege. Îl văd pretutindeni de faţă şi activ. Nu numai în cârmuirea
veşnică a vieţii şi în viaţa lăuntrică a sufletului omenesc, ci şi în istoria popoarelor şi a omenirii. (Guizot)
689. Biblia mă învaţă să iubesc pe Dumnezeu şi pe oameni, să doresc domnia dreptăţii, să mă scârbesc de
răutăţi şi (totuşi) să iubesc pe duşmani. (Silvio Pellico)
690. Sunt lucruri pe care trebuie să le facem în fiecare zi: - să iubim, să zâmbim, să ne rugăm, să dăruim.
691. Câteodată este mai bine să pierzi ceva frumos, decât să nu-l fi avut niciodată.
692. În viaţă nu pierdem prieteni, ci aflăm care sunt cei adevăraţi.
693. Dacă o fată îţi scrie prima, înseamnă că eşti foarte special pentru ea.
694. Cine poate întelege raiul? Îl poate înţelege în parte cine poartă în el pe Duhul Sfânt, pentru că raiul este
împărăţia Duhului Sfânt, şi Duhul Sfânt în cer şi pe pământ Acelaşi este." (Sf. Siluan Athonitul)
695. Când faci rău pe ascuns crezând că nu te vede nimeni, uiţi că faci asta în faţa lui Dumnezeu.
696. Există un drum, pe care, dacă-l alegi, te conduce în toate direcţiile. Respectul. (Din păcate nu mai este
preţuit şi niciodată nu a fost preţuit de către toţi, ci doar de cei ce şi ei respectă, adică, în general de cei
morali. N.n., 2020)
697. Chiar dacă preoţii ar fi vinovaţi de cele mai grele păcate, tot nu ai dreptul în faţa lui Dumnezeu să-I
judeci (De asta sunt înfiinţate tribunale bisericeşti şi de aceea există episcopi. N.n., 2020). (Sf. Ioan Gură
de Aur)
698. Să stai singur este mai bine decât să stai în preajma celor care nu te preţuiesc.
699. Dacă somnul nu te ajută să te odihneşti, înseamnă că cel oboist cu adevărat este sufletul.
700. Soţul şi soţia trebuie să fie asemenea mâinii şi ochilor. Când mâna doare, ochii plâng, iar când ochii
plâng, mâna şterge lacrimile.
701. Să nu spulberi niciodată speranţa cuiva, poate fi singurul lucru pe care îl mai are. (H. Jackson Brown Jr.)
702. Viaţa. Ne naştem, creştem, greşim, învăţăm, apoi plecăm tăcuţi, ca şi când n-am fi existat. Fiecare
zi este un dar, nu uita trăieşte!
703. Viaţa este ca o oră de matematică. Adunăm, scădem, înmulţim, împărţim…greşim. Când realizăm că
am greşit, am vrea să corectăm, să o luăm de la capăt, dar uneori nu mai avem timp. Sună de ieşire. (Preot
Ioan)
704. Nu urma calea majorităţii, urmează calea cea corectă, (dreaptă).
705. Să te aperi, fără să foloseşti răzbunarea. Să ierţi şi să iubeşti fără să păstrezi ură sau invidie. Să dai
timpului timp şi să aştepţi momentul potrivit pentru că nimic nu are loc la întâmplare. Să te bucuri de viaţă
ca de cel mai preţios dar. Azi. Mâine. Mereu.
706. Părintele duhovnic nu trebuie să dea canoane aspre de rugăciune. (Oamenii au în general serviciu, deci
nu au atât timp ca un călugăr, sau chiar ca un preot de mir. N.n., 2020) Îi certa aspru pe cei care, neajunşi
la acele măsuri duhovniceşti, stăteau ore în şir la rugăciune. Spunea că această rugăciune este ca puhoaiele
de apă ce trec peste pietre şi le lasă neschimbate. Dar picătura de apă care cade mereu are puterea de a
străpunge piatra. Aşa şi canonul dat de duhovnic (dacă) e făcut zilnic îi dă omului puterea de a-l birui pe
diavol. (Pr. Adrian Făgeţeanul)
707. Era (de asemenea) pentru respectarea cu acrivie a rânduielilor bisericeşti. Recomanda postul din
miercurile şi vinerile de peste an, precum şi ţinerea celor patru posture rânduite de Biserică. Aceasta arăta că
acea persoană este ortodoxă şi aparţine Bisericii, constituind mărturie creştină în faţa lumii (mai puţin
creştine, n.n.). Nici mai mult, nici mai puţin. Când aceste posture ţinute în faţa oamenilor deveneau prilej de
slavă deşartă sau chiar de sminteală şi cârtire din partea celor necredincioşi, părintele recomanda dezlegarea,
dar strict în faţa acelor personae, nu în tot timpul acelei zile. Nu recomanda însă îndulcirea omului în nici un
fel de această dezlegare de nevoie; nici măcar să bea apă dacă ceea ce a mâncat de dulce era prea sărat. (Pr.
Adrian Făgeţeanul)
708. Când cineva făcea fără noimă metanii sau îşi făcea cruce tot timpul în biserică, părintele îl întreba dacă
este professor, indiferent cine era la el, pentru că în biserică se face cruce doar în anumite momente, când
fac toţi creştinii. De asemenea, când cineva venea în faţa sa ca să ia binecuvântare şi îşi făcea cruce, îl
întreba: - De ce-ţi faci cruce? Că se face cruce când vii la un mort. Şi nu-s mort. Sau când vezi un diavol.
(Dacă îţi făceai cruce până la burtă, te certa că de ce nu faci până la piept, că aşa e mai corect, căci Eva s-
a creat din coasta şi nu din burta lui Adam. N.n., 2020) (Pr. Adrian Făgeţeanul)
709. Dacă cineva la spovedanie se prezenta de ex. Maria, “păcătoasa”, o întreba dacă aşa a botezat-o preotul.
Iar dacă nu, să-şi spună doar numele. Să nu spună creştinul “eu sunt cel mai păcătos” din orgoliu de a fi cel
dintâi. Recomanda smerenia ca un firesc al vieţii, ca o trăire de taină, nu ca manifestare exterioară în
faţa lumii, care de multe ori este (tocmai) semn al mândriei. (Pr. Adrian Făgeţeanu)
710. Întemniţat timp de 10 ani la Jilava, dej, Gherla, Poarta Albă şi Salcia, Pr. Constantin Sârbu le-a zis odată
torţionarilor: “Puteţi să mă chinuiţi cât vreţi, dar nu mă lepăd de Hristos”
711. Întemniţat timp de 15 ani la Valea Neagră, Oradea, Aiud, Cluj, Gherla, Jilava, Canal, Pr. Ioan Negruţiu a
mărturisit: “La Dumnezeu nu se poate ajunge decât pe calea crucii şi pe calea suferinţei”.
712. E greu să fi devotat până la moarte lui Hristos, Dumnezeul nostru. (PS. Nicolae Popovici, întemniţat şi
probabil otrăvit la Mănăstirea Cheia)
713. Despre Smerenie:
- Precum mortul nu mănâncă, asa si smeritul nu poate să osândească pe alt om, chiar dacă l-ar vedea
închinându-se la idoli (Avva Longhin).
- Smerita cugetare este o rugăciune neîntreruptă (Sf. Maxim Mărturisitorul).
- Smerenia este cea mai credincioasă chezăşie pentru un virtuos în faţa căderii. Cel smerit nu cade
niciodată. Unde ar putea să cadă acela care se află mai jos decât toţi? (Sf. Macarie cel Mare).
- Dacă vrei să dobândesti adevărata smerenie, deprinde-te să rabzi ocările aduse de alţii (Avva Serapion).
- Dacă smerenia îl înaltă pe omul simplu şi neînvătat, atunci gândeşte-te ce mare cinste îi va aduce omului
mare şi respectat ! (Sf. Isaac Sirul).
- Pe când mândria este moartea virtuţilor şi viaţa păcatelor, smerenia este moartea păcatelor şi viata
virtuţilor. Nimic nu se poate să se compare cu virtutea smereniei. Ea este mama, rădăcina, hrana, temelia şi
legătura oricărui bine (Sf. Ioan Hrisostom).
- Smerita cugetare o arată nu acela care se ticăloşeşte pe sine, ci acela care, fiind mustrat de altul, nu-şi
micşorează dragostea faţă de el. Smerenia atrage bunăvoinţa lui Dumnezeu (Sf. Ioan Hrisostom).
- Dumnezeu întâi smereşte pe cei înalţi; diavolul întâi înalţă, apoi smereşte (Sf. Ioan Hrisostom).
- Cel ce are smerenie îi amărăşte pe demoni, iar cel ce n-are smerenie e batjocorit de ei (Avva Moise).
- Nu pentru osteneli, ci pentru simplitate şi smerenie se arată Dumnezeu sufletului (Sf. Ioan Scărarul).
- Cu cât mai înalt vrei să ridici edificiul (zidul) virtuţii, cu atât trebuie să sapi mai adânc temelia (fundaţia)
smereniei (Fericitul Augustin).
- V-a supărat vreun om rău? Iertaţi-l, ca să nu fie altfel doi oameni răi. (Fer. Augustin)
- Dacă crinii cresc mai cu seamă în văi, inima care se face vale prin smerenie va naşte şi ea crini (Cuviosul
Ioan Carpatiul).
- Cel ce se teme de Domnul are ca însoţitoare smerenia (Sf. Maxim Mărturisitorul).
- Coboară în adâncul smereniei, unde vei afla mărgăritarul de mult pret al mântuirii tale (Cuviosul Teognost).
- Ascet aspru şi sever poate fi şi diavolul, dar el nu poate fi smerit (Sf. Macarie cel Mare).
- În sufletele smerite se odihneşte Domnul, căci nimic nu dezrădăcinează aşa de mult buruienile rele din
suflet, ca fericita smerenie (Sf. Teodor Studitul).
- Cel ce nu este smerit a căzut din viaţă (Cuviosul Isihie Sinaitul).
- Micşorează-te în toate înaintea oamenilor şi vei fi înălţat înaintea prinţilor veacului acestuia (Sf. Isaac Sirul).
- Nici cel trufaş la cugetare nu-şi cunoaşte căderile sale, nici cel smerit la cugetare, virtuţile sale (Avva Ilie
Ecdicul).
- Nu orice om care petrece în linişte este smerit cugetător, dar orice smerit cugetător petrece în linişte
(Sf. Isaac Sirul). Sau: Nu orice om tăcut este smerit, dar orice om smerit este tăcut. (Sf. Cuv. Isac Sirul)
- Hristos este al celor smeriţi, nu al celor ce se înalţă cu îngâmfare peste turma Sa. (Sf. Clement Romanul).
- Dintre toate armele creştinului, una singură are putere să treacă peste toate cursele vrăjmasului şi aceasta
este smerenia (Sf. Antonie cel Mare).
- Înţelepciunea adevărată nu stă în discuţii şi vorbe învăţate, ci în smerenie (Fericitul Augustin).
- Fericiţi sunt ochii pe care omul, din pricina smereniei, nu îndrăzneşte să-i ridice spre Dumnezeu (Avva Isaia
Pustnicul).
- A şti să te smereşti înseamnă să ştii să-L urmezi pe Iisus Hristos (Sf. Vasile cel Mare).
- De îndată ce harul observă că în gândul omului a început să apară o oarecare părere de sine şi el a început să
gândească înalt pentru sine, îngăduie să se întărească împotriva lui ispitele, până îşi va cunoaşte neputinţa sa
şi se va umple de smerenie pentru Dumnezeu (Sf. Isaac Sirul).
- Zadarnice sunt ostenelile aceluia care posteste mult şi duce nevoinţe mari, fără smerenie (Avva Isaia
Pustnicul).
- Dacă săvârşeşti rugăciunile şi nevoinţele cu smerenie, ca un om nevrednic, atunci ele vor fi bine primite de
Dumnezeu. Dacă însă îţi vei aduce aminte de un altul care doarme sau care nu e sârguitor şi te vei înălţa cu
inima, atunci osteneala ta va fi zadarnică (Avva Isaia Pustnicul).
- Pentru tine Dumnezeu S-a smerit pe Sine, iar tu nici pentru tine nu te smereşti, ci te înalţi şi te înfumurezi
(Sf. Macarie cel Mare).
- A spori în virtute înseamnă să sporeşti în smerenie (Sf. Vasile cel Mare).
- Nu te îngâmfa şi nu te înălţa cu credinţa şi sfinţenia ta, ci petreci până la ultima ta suflare în smerenie (Avva
Isaia Pustnicul).
- Nu este mare lucru să fie cugetul (omului) cu Dumnezeu, ci mare este să te vezi pe tine sub toată zidirea.
(Avva Sisoe cel Mare)
- Dacă ai căzut în slavă deşartă, sau te înalţi deasupra fratelui, ai pierdut harul. Dacă iubeşti puterea sau banii,
nu vei cunoaşte niciodată iubirea lui Dumnezeu. Iar când te smereşti întru totul, atunci afli odihna
desăvârşită în Dumnezeu. (Sf. Siluan Athonitul)

714. Trei bătrâni au venit la avva Sisoe…Şi i-au zis lui (rezumând): părinte, cum pot să mă mântuiesc de râul
cel de foc, sau de viermele cel neadormit sau de întunericul cel mai dinafară? … Şi răspunzând
bătrânul, le-a zis: eu de nici una din acestea nu-mi aduc aminte, căci milostiv fiind Dumnezeu, nădăjduiesc
că va face cu mine milă. …Dar, dacă acest fel de aducere aminte vă stăpâneşte mintea… fericiţi sunteţi,
fraţilor, căci cu neputinţă este ca voi să mai greşiţi. Dar ce voi face eu cel împietrit cu inima, …că deşi este
chin pentru oameni, totuşi în tot ceasul păcătuiesc? (După Avva Sisoe cel Mare)
715. Iată cum mor cuvioşii: Se spunea despre avva Sisoe, că atunci când era să se săvârşească, şezând părinţii
lângă dânsul, a strălucit faţa lui ca soarele. Şi le-a zis lor: iată avva Antonie a venit! Şi după puţin, a zis: iată
ceata proorocilor a venit! Şi iarăşi faţa lui, mai mult a strălucit. Şi a zis: iată ceata apostolilor a venit. Şi s-a
îndoit faţa lui iarăşi. Şi se părea, ca şi cum el ar fi vorbit cu cineva şi s-au rugat bătrânii de el zicând: cu cine
vorbeşti, părinte? Iar el a zis: iată, îngerii au venit să mă ia şi mă rog să fiu lăsat să mă pocăiesc puţin.
Şi i-au zis lui bătrânii: nu ai trebuinţă să te pocăieşti, părinte. Şi le-a zis lor bătrânul: cu adevărat, nu mă ştiu
pe mine să fi pus început (bun). Atunci au cunoscut toţi că este desăvârşit. Şi iarăşi, … s-a făcut faţa lui ca
soarele şi s-au temut toţi. El le-a zis lor: vedeţi, Domnul a venit. Iar Domnul a zis: aduceţi-mi pe vasul
pustiului! Şi îndată şi-a dat duhul. Şi s-a făcut ca un fulger şi s-a umplut toată casa (locul) de bună
mireasmă. (Avva Sisoe cel Mare)
716. Întrebat-au unii pe avva Sisoe, zicand: de va cădea vreun frate, n-are trebuinţă să se pocăiască un an? Iar
el a răspuns: aspru este cuvântul. Iarăşi au întrebat: dar şase luni? Şi iarăşi a zis: mult este. Iar ei au zis: dar
până la patruzeci de zile? Şi a răspuns: mult este. I-au zis atunci: deci de va cădea fratele şi va afla îndată că
se face pomană, intra-va şi el acolo? Le-a zis lor bătrânul: nu, ci are trebuinţă să se pocăiască câteva zile.
Căci cred lui Dumnezeu, că din tot sufletul dacă se va pocăi unul ca acesta şi în trei zile îl primeşte pe
dânsul Dumnezeu. (Avva Sisoe cel Mare)
717. A întrebat avva Iosif pe avva Sisoe, zicând: în câţi ani poate omul să-şi taie patimile? …Deci a zis
bătrânul: În orice ceas vine patima, îndată tai-o.
718. Un frate l-a întrebat pe avva Sisoe, zicând: Ce voi face, avvo, că am căzut ? I-a răspuns lui bătrânul:
Scoală-te iarăşi. Zis-a fratele: m-am sculat şi iarăşi am căzut. Şi a zis bătrânul: Scoală-te iarăşi şi iarăşi.
Deci a zis fratele: până când? Zis-a bătrânul: până ce vei fi apucat sau în bine, sau în cădere, căci cu ce se
află omul (în vremea morţii), cu aceea se şi duce din lumea aceasta.
719. Iată o cale scurtă şi uşoară spre mântuire: fii ascultător, înfrânat, nu osândi, păzeşte-ţi mintea şi inima de
gândurile cele rele, şi gândeşte-te că toţi oamenii sunt buni şi Domnul îi iubeşte. Pentru acest gând smerit,
Harul Duhul Sfânt va via întru tine şi vei zice: "Milostiv este Domnul!" (Sf. Siluan Athonitul)
720. Dacă urăşti pe fratele tău, înseamnă că ai căzut din Dumnezeu, şi un duh rău a pus stăpânire pe tine.
Dacă faci reproşuri fratelui tău, sau îl judeci, sau îl întristezi, ţi-ai pierdut pacea. Dacă vezi un om că
păcătuieşte şi nu ţi-e milă de el, Harul te părăseşte. Dacă faci bine fratelui, atunci vei afla odihnă conştiinţei.
Dacă ierţi pe fratele tău şi iubeşti pe vrăjmaşi, atunci dobândeşti iertarea păcatelor tale şi Domnul îţi va da să
cunoşti iubirea Duhului Sfânt. (Sf. Siluan Athonitul)
721. Lupta noastră se duce în fiecare zi şi cu fiecare ceas. Daca îţi vine un gând desfrânat şi nu îl îndepărtezi
de îndată, sufletul tău pierde iubirea lui Dumnezeu şi îndrăzneala în rugăciune. Dacă îţi împlineşti voia
 proprie, eşti biruit de vrăjmaşul şi urâtul intră în sufletul tău. Dacă îţi tai voia proprie, vei izgoni pe vrăjmaş
şi vei dobândi pace în sufletul tău. (Sf. Siluan Athonitul)
722. Nu înţelegem în deplinătatea ei iubirea Maicii Domnului, dar ştim aceasta: cu cât mai mare e iubirea, cu
atât mai mari sunt şi suferinţele sufletului. Cu cât mai deplină e iubirea, cu atât mai deplină e cunoştinţa. Cu
cât mai fierbinte e iubirea, cu atât mai fierbinte e rugăciunea. Cu cât mai desăvârşită e iubirea, cu atât mai
sfântă e viaţa. (Sf. Siluan Athonitul)
723. Fericit sufletul care iubeşte pe fratele său, căci fratele nostru este viaţa noastră. (Sf. Siluan Athonitul)
724. Oamenii micului ecran nu cugetă prea mult, pentru că acest lucru nu 'dă bine' la televizor. Când ne uităm
la TV ne obişnuim să nu reacţionăm, şi aşa, mai târziu, facem lucruri fără să ştim de ce le facem şi de unde
ne-au venit în minte. (Biologul, Virgiliu Gheorghe)
725. Televiziunea este mai mult decât o persoană: este o lume cu care ne împrietenim, împreună cu care
petrecem adesea mai mult timp, în care investim mai multă afectivitate decât cu cei apropiaţi. (Biologul,
Virgiliu Gheorghe)
726. Mesajele predominante în cultura TV sunt: Distracţie cât mai multă şi cât mai puţină muncă, eventual
deloc. Şi, nici o autoritate, nici o ascultare sau impunere nu mai este îngăduită sau îndreptăţită. Nici o
ierarhie nu mai are dreptul divin sau natural să se impună. În general, întreaga atmosferă a micului ecran
este potrivnică unei vieţi normale de familie. (Biologul, Virgiliu Gheorghe)
727. Televiziunea este, practic, cel mai performant mag care a existat vreodată. (Biologul, Virgiliu
Gheorghe)
728. Dacă s-ar ridica ispitele nu s-ar mai mântui nimeni. Aşadar ispitele trebuie să fie. « Dar cei ce cred
în Domnul … ei zboară ca vulturii, aleargă şi nu obosesc, umblă şi nu ostenesc ». (Isaia 40, 31)
729. Bucură-te de toate cele bune din viaţă, chiar şi simple de ar fi ele (Eu, 2020). Bucură-te de atingerea apei
calde pe mână, alţi oameni nu mai au mână să simtă asta. Bucură-te de răsăritul sau apusul soarelui, pentru
destui oameni el nu se poate vedea, iar pentru unii aceasta este chiar ultimul. Bucură-te şi preţuieşte oamenii
care te iubesc, unii dintre noi sunt atât de săraci încât au doar bani în viaţă. Bucură-te de parfumul florilor şi
de oboseala picioarelor. Toate astea înseamnă că încă eşti viu şi bătălia nu este încă pierdută.
730. Rugăciunea unui copilaş: Doamne, te rog să nu ne laşi singuri.
731. Dacă vrei să înveţi să te rogi, mai întâi încetează să mai vorbeşti mult. Apoi alungă şi cea mai mică
tulburare din viata ta. Este cu neputinţă să dobândeşti rugăciunea adevărată, dacă mai înainte nu ai părăsit
orice bănuială şi cuget rau împotriva celorlalţi. (Pr. Gherman din Stavrovuni)
732. Orice săvârşim fără de rugăciune şi fără de nadejde în Dumnezeu, se dovedeşte apoi a fi dăunător
şi pieritor. (Sf. Marcu Ascetul)
733. Iartă-ţi fratele, ca şi tu să poţi primi iertare. (Avva Isidor)
734. Cel ce se cunoaşte îndeajuns şi se judecă pe sine nu are vreme să îi judece pe ceilalţi. (Mitropolitul
Filaret al Moscovei)
735. Dumnezeu se bucură când un om Îi dăruieşte o rugăciune înţeleaptă. (Sf. Isaac Sirul)
736. Sufletul nostru nu poate da rod duhovnicesc dacă inima nu este moartă pentru lume. (Sf. Isaac
Sirul)
737.  Fericit bărbatul ce îşi vede slăbiciunea, căci cunoaşterea aceasta i se face temelie, radăcină şi căpătâi
fiecărui os. Căci de îndată ce cineva înţelege şi îşi simte cu adevărat slăbiciunea, îşi îngrădeşte slava deşartă
a sufletului care întunecă cugetul, şi astfel dobândeşte ocrotire. (Sf. Isaac Sirul)
738.  Lucrează privegherea de sine. Şi de voieşti să fii câştigat, tu şi aproapele, priveşte la greşelile tale şi nu
la cele ale altora. Domnul ne spune: „Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi”, nu osândiţi ca să nu fiţi osândiţi.
Iar Apostolul Pavel grăieşte: „Cine eşti tu să judeci pe sluga altuia?” (Sf. Arsenie din Paros)
739. A iubi este uşor şi plin de dulceaţă. O, dacă am putea măcar zări inima celui ce poartă jugul evanghelic
al lui Hristos, am vedea în lăuntru-i un rai de bucurie şi fericire, am vedea acolo Împărăţia lui Dumnezeu,
chiar dacă la suprafaţă este îngrijorat şi împrejmuit de mâhnire şi necazuri, precum un trandafir este
împrejmuit de spini. Nu poate exista altceva decât alinare şi bucurie adevărată într-o inimă în care domneşte
Împărăţia lui Dumnezeu. (Sf. Tihon al Voronejului)
740. Hristos vine adesea şi bate la uşa ta şi tu îl inviţi să se aşeze în cămara sufletului tău. Apoi, prins în
afacerea ta, uiţi de Marele Oaspete. El te aşteaptă să te înfăţişezi şi când întârzii prea mult, se ridică şi
 pleacă. În alte dăţi, eşti atât de ocupat încât îi răspunzi de la fereastră. Nu ai vreme nici măcar să-i deschizi
uşa. (Pr. Amfilohie Makris)
741. Când zăreşti o persoană ce este ostenită duhovniceste, n-o împovăra mai mult, căci genunchii săi nu vor
putea duce. (Pr. Amfilohie Makris)
742. Iubeşte-l pe Domnul, ca până şi fiarele sălbatice să te iubească. (Pr. Amfilohie Makris)
743. Adevărata bogăţie, pentru mine, este să te văd în Împărăţia Cerurilor. (Pr. Amfilohie Makris)
744. Când flacăra dragostei există, mistuie tot răul ce se apropie. (Pr. Amfilohie Makris)
745. Cel ce iubeşte duhovniceşte, simte rugător că se poate afla între Dumnezeu şi fratele său. Se întristează
când fratele său nu are buna-sporire şi se roagă pentru sporirea lui. Oricine a dobândit dragostea creştină nu
se mai schimbă vreodată. (Pr. Amfilohie Makris). (Ar fi bine, dar cred că pot fi şi căderi, chiar dacă rămâi
cu amintirea sau cu gustul ei. N.n., 2020)
746. Ţine flamura lui Hristos ridicată întru tării, ca să ai întotdeauna numărul de telefon al Bătrânului tău
oriunde te-ai afla. (Pr. Amfilohie Makris)
747. Hristos este acelaşi, …ieri şi azi, dar ne-am închis ochii şi privim întru întunecime. Deoarece continuăm
astfel, unii cad în glod iar alţii sunt ucişi. (Pr. Amfilohie Makris)
748. Acele lucruri de care auzim, războaie, cutremure, catastrofe, aşteaptă şi ploaia... (Pr. Amfilohie Makris)
749. Pentru ca harul Domnului să vină în timpul Liturghiei, trebuie să fii concentrat şi netulburat. (Pr.
Amfilohie Makris)
750. Cu cât iubeşte cineva mai mult pe Dumnezeu, cu atât sporeşte în iubire şi pentru ceilalţi oameni. Îi
iubeşte cu sfinţenie, cinstire şi preţuire, ca pe nişte chipuri ale lui Dumnezeu. (Pr. Amfilohie Makris)
751. Când cuiva îi lipseşte căldura lăuntrică, va fi îngheţat şi rece, chiar şi vara. (Pr. Amfilohie Makris)
752. Când inima nu îl are pe Hristos, va cuprinde în loc bani, avuţii sau oameni. (Pr. Amfilohie Makris)
753. Rogu-te, aşterne această poruncă întru lucrare. Nutreşte dragostea faţă de Persoana lui Hristos într-o
asemenea măsură, încât atunci când îi rosteşti numele, lacrimi să curgă din ochii tăi. Inima-ţi să ardă cu
adevărat. Atunci El va deveni Învăţătorul tău. Va fi Povăţuitorul tău, Fratele tău, Părintele tău, şi Bătrânul
tău. (Pr. Amfilohie Makris)
754. Iubeste-l pe Mirele tău Hristos cu toată inima ta şi atunci toată lumea te va iubi şi îţi va purta de grijă.
(Pr. Amfilohie Makris)
755. Trebuie să fim pregătiţi să ne apărăm şi să mucenicim. (Pr. Amfilohie Makris)
756. Ocrotirea lui Dumnezeu micşorează ispita. (Pr. Amfilohie Makris)
757. Din pricina stricăciunii răspândite peste tot, oamenii nu mai pot înţelege că există dragoste
duhovnicească. (Pr. Amfilohie Makris)
758. Oamenii lumeşti te obosesc, deoarece tot ce e adunat în lăuntrul lor se revarsă asupra ta precum
valuri de energie. Trebuie să fim oameni ai harului în aşa măsură încât oricine vine la noi să afle
odihna. (Pr. Amfilohie Makris)
759. Să privim la toţi ca fiind mai mari decât noi, oricât de slabi ar putea să pară. Să nu fim aspri, ci să
purtăm mereu în minte că celălalt are aceeaşi destinaţie cu noi. (Pr. Amfilohie Makris)
760. Trebuie să avem Dragoste, chiar de ni se fac cele mai mari rele, trebuie să îi iubim pe cei ce ni le fac.
Vom putea intra în Rai doar cu dragoste. (Pr. Amfilohie Makris)
761. Lucrează Rugăciunea lui Iisus şi va veni o vreme cand inima ta va tresălta de bucurie, aşa cum face când
urmează să vezi pe cineva pe care îl iubeşti foarte mult. (Pr. Amfilohie Makris)
762. Nu neglija rugăciunea de seară. Roagă-te cu înflăcărare, asemenea celor ce se duc la o prăznuire. Ei sunt
treji şi simt doar bucurie. Astfel, de vreme ce urmează să vorbeşti cu Mirele tău, nu asculta când Ispititorul
îţi grăieşte felurite lucruri pentru a te împiedica, căci ştii că există cineva care îţi poartă de grijă.
763. Întrebare: „Gheronda, cum trebuie să ni-l închipuim pe Hristos?” Răspuns: „Întotdeauna trebuie să ni-L
aducem pe Hristos în cuget cu dragoste. Putem ţine fotografia cuiva în mână, dar de vreme ce nu îl
cunoaştem, nu îl iubim, nu suntem mişcaţi. Însă, atunci când luăm o fotografie a mamei noastre, sufletul
imediat tresaltă şi plânge cu dragoste.” (Pr. Amfilohie Makris)
764. Un om se poate înălţa deasupra pământului cu două aripi, una este simplitatea şi alta este curăţia inimii.
Trebuie să fii simplu în lucrari şi curat în cugete şi simţiri. Cu o inimă neprihănită îl vei putea căuta pe
Dumnezeu şi cu simplitatea îl vei găsi şi te vei bucura. Inima curată trece cu uşurinţă prin porţile Cerurilor.
(Pr. Amfilohie Makris)
765. Osândirea de sine trebuie lucrată cu discernământ, altfel vom ajunge la sinucidere. (Pr. Amfilohie
Makris)
766. Ne aflăm pe apele vieţii, uneori au loc furtuni şi alteori sunt liniştite. Harul lui Dumnezeu nu ne
părăseşte. Altfel, ne-am duce la fund, dacă el nu ne-ar ţine deasupra. (Pr. Amfilohie Makris)
767. Sfinţii privesc întotdeauna la cealaltă viaţă. Este harul amintirii de moarte. (Pr. Amfilohie Makris)
768. Dumnezeu ne păzeşte de ispite. El nu îngăduie să fim ispitiţi peste puterile noastre. Le îngăduie pe toate
spre binele nostru. (Pr. Amfilohie Makris)
769. Când duhovnicia sporeşte, chiar şi somnul va fi alungat. (Pr. Amfilohie Makris)
770. Rugăciunea este har. Dumnezeu îl dă atunci când există râvnă şi smerenie. (Pr. Amfilohie Makris)
771. Luptă pe Cel ce urăşte Binele, care te pizmuieşte, îndură vitejeşte tot ce cade asupră-ţi cu tărie
sufletească, răbdare şi credinţă. (Pr. Amfilohie Makris)
772. Nu îngădui vrăjmaşului sufletului tău să ducă război împrotivă-ţi. El se înfăţişează în veştminte de oaie,
pretinzând că vrea bunăstarea sufletului tău. (Pr. Amfilohie Makris)
773. Încrede-te mereu Domnului şi El te va hrăni la vremea flămânzirii. (Pr. Amfilohie Makris)
774. Cu o vorbă bună pentru aproapele, susţinându-l, câştigi raiul. (Pr. Amfilohie Makris)
775. Pocainţa trebuie să se petreacă nu de frica judecăţii ci din pricină că am păcătuit în faţa lui Dumnezeu.
Îndulceşte-ţi gândurile cu vorbe de mângâiere şi nădejde. Încălzeşte-ţi vorbele cu căldura iubirii pentru
Mirele tău şi adu-ţi aminte de Patimile Sale, care le-a îndurat pentru tine, ca să rămâi nestrămutat, dăruit şi
smerit. Lasă-te cu totul sub acoperământul Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu. (Pr. Amfilohie Makris)
776. Iubeşte să dai ospitalitate, copilul meu, căci aceasta deschide porţile Raiului. Astfel dai găzduire şi
îngerilor, „poartă de grija străinilor ca să nu fii străin lui Dumnezeu”.(Pr. Amfilohie Makris)
777. Sfinţii s-au supus la tot ce le-a trimis Dumnezeu, cu o simplitate copilărească, „Aceasta-i calea. Tu o
doreşti. Facă-se voia Ta.” (Pr. Amfilohie Makris)
778. Ospitalitatea... cea mai mare dintre virtuţi. Atrage harul Duhului Sfânt către noi. În chipul fiecărui străin,
copilul meu, îl văd pe însuşi Hristos. (Pr. Amfilohie Makris)
779. Întristarea este plăcută lui Dumnezeu, atâta vreme cât nu ne răpeşte curajul de a lupta. (Pr.
Amfilohie Makris)
780. Este trebuincios şi folositor ca o cercetare a tot sinele să se săvârşească din când în când, spre aducerea
aminte de toate vechile păcate. (Pr. Amfilohie Makris)
781. Lasă-ţi grijile în mâinile Domnului. Cere tot ce doreşti, precum un copil cere tatălui său. (Pr. Amfilohie
Makris)
782. Rugăciunea este un dar de la Dumnezeu. Cere întotdeauna cu nădejde. (Pr. Amfilohie Makris)
783. Faptele noastre, soră dragă, nu ne vor mântui; mila nesfârşită a lui Dumnezeu o va face. (Pr. Amfilohie
Makris)
784. Legăturile duhovniceşti devin de nedespărţit atunci când se strâng în jurul unui duh pruncesc, a
nevinovăţiei şi sfinţeniei. (Pr. Amfilohie Makris)
785. Toate par întunecate şi grele cuiva fără de Hristos. (Pr. Amfilohie Makris)
786. A ierta înseamnă de fapt a trăi. A ierta înseamnă a avea capacitatea de a merge mai departe ca om viu.
(Pr. Constantin Necula, Farmacia de Cuvinte)
787. Unii caută să reducă Biserica la măsura lor personală, nu pe sine la măsura Bisericii; şi prin aceasta
substituindu-se Bisericii, se situează în afara ei, încetând de a mai participa la viaţa Bisericii. (Arhiereu Tit
Smedrea)
788. Unii îmbătrânim de tineri, alţii rămânem copilăroşi. Am văzut oameni tineri care, atunci când nu au mai
avut scopuri, au îmbătrânit brusc. (Istoricul, Neagu Djuvara)
789. Oamenii lui Dumnezeu nu copiază lumea, ei au stilul lor original venit de Sus.
790. De la persoanele false vreau un singur lucru: Distanţa !
791. Se zice despre unii oameni că sunt precum câinii, dar dacă toţi oamenii ar avea inima unui câine,
răutatea nu ar mai avea loc.
792. Într-o lume care a uitat de Dumnezeu, tu arată-le tuturor că Dumnezeu Există ! Tu ai încredere în
puterea Domnului şi bucură-te de bunătatea Sa.
793. Zadarnic înalţi ochii la Cer, dacă nu ştii să-i cobori la cel ce suferă lângă tine ! (Pr. Justin Pârvu)
794. Oriunde te îndrepţi, indiferent de vreme, adu cu tine întotdeauna strălucirea propriului tău soare.
(Anthony J. D’Agelo)
795. Rugăciune: Învaţă-mă Iisuse să pot iubi mereu/Şi om şi pom şi floare şi pe duşmanul meu!
796. Sufăr, a spus inima, vei trece peste, a spus timpul, însă îţi vei aminti mereu, a răspuns memoria.
797. Dumnezeu merge în faţa ta ca un ghid, în spatele tău ca un protector şi lângă tine ca un prieten.
798. Dragostea lui Dumnezeu îmi este suficientă. Ea este şi va rămâne veşnică, restul sunt doar în trecere.
799. Toţi veţi merge în Iadul celorlalte Religii (Actorul Freeman)
800. Definiţia Prostiei este: Să cunoşti adevărul, să vezi adevărul, dar să crezi în continuare minciunile.
(Actorul Freeman)
801. Suntem atât de disperaţi să fim fericiţi mâine, încât uităm să mai fim şi astăzi.
802. Dacă ai avut o zi grea, doar aminteşte-ţi de ce ai vrut să devii professor, medic, preot, etc.
803. Uneori ăn viaţă totul merge bine, alteori se întâmplă lucruri neprevăzute. Important este să ştii să
transformi problemele în oportunităţi.
804. În lumea asta există două lucruri infinite: universul şi prostia omenească. De primul lucru nici nu sunt
sigur. (Omul de Ştiinţă, Albert Einstein)
805. Dintre toate numele care I se dau lui Dumnezeu, cel mai corespunzător pare să fie Cel ce Este, pentru că
El cuprinde întreaga existenţă, ca o mare nemărginită şi nesfârşită. (Sf. Ioan Damaschin)
806. Mintea, care a dobândit dragoste duhovnicească, nu cugetă despre aproapele cele ce nu se potrivesc cu
dragostea. (Talasie Libianul)
807. În această lume, dreptatea este numai pe Cruce, adevărul, doar în Cer. Orice ai vedea și ai auzi, să zici
că n-ai văzut și n-ai auzit nimic. Să fii ca un mort și să nu judeci pe nimeni. Să vezi mereu numai ce e bun
și să fii mereu primul care-și cere iertare. (Pr. Lavrentie Şovre, Măn. Frăsinei)
808. Cu durere îmi voi începe cuvântul despre sfârşitul lumii acesteia, …(căci), din pricina nelegiuirii
oamenilor, Stăpânul Cel Preacurat va îngădui ca lumea să fie ispitită de duhul minciunii, de vreme ce
oamenii au dorit a se desparte de Dumnezeu şi să-l iubească pe cel viclean. (Sf. Efrem Sirul)
809. Cei zece Dacă:
1. Dacă vrei să faci un bine, atunci fă-l când este nevoie.
2. Dacă poţi să faci pe cineva fericit, nu sta pe gânduri.
3. Dacă dai ceva, nu aştepta ca fapta să se întoarcă.
4. Dacă primeşti ceva, dă mai departe.
(Dacă nu-ţi trebuie sau altuia îi trebuie mai mult ca ţie. Eu, 2020)
5. Dacă nu poţi să ajuţi pe cineva, spune-i în aşa fel încât să nu creadă ca pe un refuz.
6. Dacă poţi să construieşti ceva, construieşte, nu distruge.
7. Dacă poţi, fii hotărât în ceea ce spui şi ceea ce faci.
8. Dacă devii celebru, rămâi modest.
9. Dacă eşti nervos, nu-ţi descărca nervii pe alţii.
10. Dacă faci o observaţie, nu jigni.

810. Proverbe despre Dreptate/Nedreptate:

- Cine cade pentru dreptate, se scoală repede. (Turcia)
- Dreptatea își va găsi locul. (Turcia)
- Unde dreptatea lipsește, acolo tâlhăria împărățește. ( România )
- Nedreptăţile scrie-le pe nisip, iar binefacerile pe piatră. (Italia)
- Precum nu vrei să-ţi ia ale tale altul, aşa şi tu să nu iei ale altuia. (Italia)
- Dreptatea iese (la lumină) ca untul de lemn deasupra apei. (Italia)
- Mai bine să ierți pe un păcătos, decât să condamni pe un nevinovat. (Italia)
- Unde e milă, acolo e și nedreptate. (Italia)
(Adică pe nedrepţi trebuie să-i pedepseşti, căci vor crea rele şi suferinţe altora . N.n., 2020)
- Dreptatea umblă cu capul spart. ( Adică dacă cauţi mereu dreptate s-ar putea, ca cei de la
care ceri dreptatea să se răzbune. N.n., 2020) (Italia)
- Şi dreptatea are nevoie să fie susţinută. ( Grecia )
- Cine mituieşte pe magistrat trădează dreptatea. ( Grecia )
- Să stai strâmb şi să judeci drept. (Grecia )

811. Proverbe despre Răbdare:

- Fără răbdare nu-i învăţătură.( Rusia )
- Răbdarea e cea mai bună doctorie. (România )
- Omul cu răbdarea trece chiar şi marea. ( România )
- Rabdă inimă şi taci, că tot tu le faci. ( România )
- Rabdă, suflete, cât poţi, nu-ţi da taina către toţi. ( România )
- Să nu dea Domnul omului cât poate răbda. (România )
- Cine rabdă nu greșește. (România )
- Rabdă un ceas și-i trăi un an. (România )
- Nu-i voinicește a lovi, ci-i voinicește a răbda. ( România )
- Lemnul se usucă, piatra crapă, însă omul rabdă.   (Albania)
- O mână de răbdare valorează mai mult decât un coș de creier.(Olanda)
- Răbdarea e o floare care nu creşte în orice grădină.(Anglia)
- Nu spune “Ura!” înainte de-a ieşi din pădure.(Ungaria)
- Păstrează un lucru şapte ani şi îi vei găsi o întrebuinţare. (Ungaria)
- Treaba bună, necesită timp. (Ungaria)
- Nici Roma n-a fost clădită într-o sinngură zi.(Germania)

812. Proverbe despre Grabă:

- Grăbeşte-te încet. Că: Graba strică treaba.
- Nu număraţi puii înainte de a ieşi din ou.
- Întâi prinde iepurele şi apoi să-l găteşti. (India)
- Nu vinde peştele care e încă în mare.( Romania )
- Nu înghiţi înainte de a mesteca.(Turcia)
- Cine se grăbeşte îşi muşcă limba.
- Cine merge repede oboseşte repede.
- Cocoşului care cântă înainte de vreme i se taie capul.
- Cea mai mare grabă este cauza întârzierii.
(Că greşeşti şi trebuie să o ieie de la capăt . N.n., 2020)
- Sfada grabnică aprinde foc şi vrajba grabnică varsă sânge.
- Nu te bucura înainte de a fi sărit groapa. Sau: Nu zi “Hop!” până n-ai sărit groapa.

813. Proverbe despre Ispită:

- Cel care evită ispita evită greşeala. (Portugalia)
- În faţa uşii deschise şi cel cinstit păcătuieşte.(Italia) sau: În faţa cufărului deschis păcătuieşte
şi cel correct (Franţa )
- Ceea ce este permis, nu este (aşa) plăcut; ceea ce nu este permis, este (mai) plăcut şi ne
atrage mai tare (Proverb Latin).
814. Proverbe despre Durere:
- Nu poți să suporţi când te rănește acela pentru care ai fi gata să și mori.(India)
- Învaţă să plângi şi vei ști să râzi.(Anglia)
- Comparația îi face pe oameni nefericiți .(Anglia )
815. Proverbe despre Necaz:
- De la bucurie la bucurie sunt numai câţiva paşi, de la nenorocire la nenorocire mai multe
poşte.(Proverbe Evreieşti )
- Păcat este dacă cineva e trist la o sărbătoare. (Proverbe Evreieşti )
- La nenorocire se sting toate duşmăniile. (Proverbe Arab
- Dacă este să vină primejdia, vine şi stând în casă. ( Armenia )

816. Când ne sculăm din somn, primul cuvânt să fie: “Slavă Ţie, Dumnezeul nostru!” (Pr. Cleopa Ilie)
817. Creştinul fără duhovnic se sufocă în propriile păcate. (Pr. Lector. Ioan Istrati)
818. Puternic nu este cel ce asupreşte, ci cel ce rabdă şi iartă. (Pr. Arsenie Papacioc)
819. Omul, ca să evolueze, trebuie să facă greşeli.
820. Niciodată nu judeca un om după părerea altuia.
821. Nimeni nu ştie când este ultima clipă. Trăieşte-ţi viaţa!
822. Să nu căutăm cu tot dinadinsul a dobândi ceea ce cerem, ci să ne lăsăm în voia lui Dumnezeu. Să ne
rugăm simplu şi lin, fără patimă şi constrângere. Dacă este spre binele nostrum, ne va da ceea ce trebuie şi
când trebuie. (Sf. Porfirie Bairaktaris)
823. Prietenia nu cere să vă vedeţi sau să vorbiţi zilnic. Ci să vă vreţi binele mereu.
824. Nu descuraja niciodată pe cineva care progresează, indiferent cât de încet o face. (Platon)
825. Prin 1860 un colonist britanic din Australia (Thomas Austin), a eliberat pe terenul său 24 de iepuri
pentru a-I vâna aşa cum a făcut în ţara natală. Astăzi, Australia are circa 200 de milioane de iepuri. (Iată ce
urmări, uneori neprevăzute, au faptele noastre. N.n., 2020)
826. Să nu faci niciodată pentru un copil ceea ce poate face singur. (Maria Montessori). (Cred că este valabil
şi pentru un adult, că se obişnuieşte cu lenea. N.n., 2020)
827. Cine are frica lui Dumnezeu în dreapta şi frica morţii în stânga acela merge drept înaintea lui Dumnezeu.
Totuşi - Să nu avem atâta frică de Dumnezeu, cât mai ales dragoste de Dumnezeu. (Pr. Cleopa Ilie)
828. Când eşti la oraş, diavolul vine sub diferite chipuri: un prieten / prietenă sau un duşman, o femeie/bărbat,
o carte, un joc, sau televizorul, etc., când eşti însă în pustie (călugăr), vine personal. (Pe lângă cele din lume.
N.n., 2020)
829. Pentru noi, Patria şi Ortodoxia sunt “Grădina Raiului” dată nouă de Dumnezeu. Avem datoria să păstrăm
curat şi deplin ceea ce am moştenit de la străbuni, ca de la Dumnezeu. (Pr. Cleopa Ilie)
830. Fiecare preot creştin orthodox trebuie să fie un apostol pentru neamul său, să mărturisească fără teamă
adevărul. Din păcate astăzi puţini preoţi mai au curajul mărturisirii şi din cauza unei slabe educaţii creştine
cei fără de lege ne satanizează copii şi nepoţii. Preotul, pe lângă misiunea lui duhovnicească trebuie să fie un
învăţător, un educator al maselor, aşa cum au fost Pr. Arsenie Boca, Pr. Iustin Pârvu şi toţi ceilalţi. Este o
constatare şi nu o judecată.
831. Când genunchii ating pământul, inima atinge cerul!
832. Să nu spui “Tată” dacă nu te comporţi ca un fiu în fiecare zi. Să nu spui “Nostru”, dacă eşti închis în
egoismul tău. Să nu spui “Vie Împărăţia Ta”, dacă o confunzi cu succesul material, (cu împărăţia de pe
pământ). Să nu spui “Care eşti în ceruri” dacă eşti preocupat de lucrurile pământeşti. Să nu spui “Sfinţească-
se Numele Tău”, dacă nu-l respecţi. Să nu spui “Facă-se voia Ta”, dacă nu o accepţi atunci când aceasta este
dureroasă. Să nu spui “Pâinea noastră cea de toate zilele”, dacă nu te gândeşti şi la cei înfometaţi. Să nu spui
“Şi ne iartă nou greşelile”, dacă păstrzi ciudă pe fratele tău. Să nu spui “Nu ne duce pe noi în ispită”, dacă ai
de gând să păcătuieşti în continuare. Să nu spui “Amin”, dacă nu iei în serios cuvintele rugăciunii pe
care tocmai ai rostit-o.
833. Când fărădelegile vor încleşta mintea şi inima oamenilor şi-I vor sălbăticii aşa de tare, încât vor zice că
nu le mai trebuie Dumnezeu şi Biserică şi preoţi, încât va fi sălbăticia şi nebunia urii peste tot pământul,
atunci vine sfârşitul. (Pr. Arsenie Boca)
834. Fericiţi sunt cei care au iubit pe Hristos mai mult decât toate ale lumii şi trăiesc departe de lume şi
aproape de Dumnezeu, împărtăşindu-se de bucurii paradisiace încă de pe pământ. Fericiţi cei care au trebuit
să trăiască ascunşi şi dobândind virtuţi mari, n-au dobândit nici măcar o faimă mică. Fericiţi cei care au
izbutit să facă pe nebunii pentru Hristos păzindu-şi în acest fel bogăţia lor duhovnicească. (Sf. Cuv. Paisie
Aghioritul)
835. Un creştin fără Biblie este ca o cătană fără puşcă, ca un plugar fără plug, şi ca un călător fără cale. (Pr.
Iosif Trifa)
836. Dumnezeu judecă faptele după intenţiile lor căci zice: Să îţi dea Domnul după inima ta! (Sf. Marcu
Ascetul)
837. Nu-ţi educa copilul să fie bogat. Educă-l pe el să fie fericit. Astfel, când va creşte mare, el va cunoaşte
valoarea lucrurilor, nu preţul lor. (Papa Francisc)
838. Mâncaţi hrana ca şi cum ar fi un medicament, altfel va trebui să mâncaţi medicamente ca şi cum ar fi
hrană. (Papa Francisc)
839. Persoana care te iubeşte nu te va părăsi niciodată. Chiar dacă are 100 de motive să renunţe, el sau ea va
găsi un motiv pentru a rămâne. (Papa Francisc)
840. Există o mare diferenţă între a fi un om şi a fi uman. Puţini oameni sunt şi umani. (Papa Francisc)
841. Eşti iubit când te naşti şi vei fi iubit când vei muri. Între cele două moment va trebui să te descurci.
(Papa Francisc)
842. Dacă vrei să mergi repede, mergi singur. Dacă vrei să mergi departe, mergi împreună. (Papa Francisc)
843. Cei mai buni medici din lume sunt: Lumina soarelui, odihna, exerciţiul, dieta, încrederea în sine şi
prietenii/familia. Păstrează-I în toate etapele vieţii şi bucuraţi-vă de o viaţă sănătoasă. (Papa Francisc)
844. Profesorul este, sau se aşteaptă de la el să fie: mentor, consilier, asistent (medical), părinte, antrenor,
detectiv, terapeut, mediator, psiholog, negociator, actor, decorator, organizator de evenimente, comediant,
antreprenor, baby-siter, coleg de joacă, femeie de serviciu, etc. (2020)
845. Ţara va fi ce este (acum) şcoala. (Dimitrie Bolintineanu)
846. Banii îţi vor aduce femeia pe care o vrei, încercările şi eşecurile îţi vor aduce femeia de care ai nevoie.
847. Moralistul este ca ochiul: le vede pe toate dar nu se vede pe sine. (Filosoful, Moliere, Sec. XVII)
848. Sfat de la un IT-ist: Înainte de a da drumul gurii, verificaţi dacă şi creierul a fost conectat!
849. Dacă oamenii te vorbesc pe la spate, felicitări! Înseamnă că eşti cu mult în faţa lor. (Şi probabil se tem
de inteligenţa, puterea sau gura ta. N.n., 2020)
850. Urare afişată într-o clasă de elevi de la Şcoala Antim din Timişoara: “Rămâi pozitiv, curajos, ambiţios,
puternic, deschis, sincer, învingător!” (2019)
851. Nu înţelegi? Întreabă! Ai ceva? Oferă! Ai ajuns undeva? Salută! Ai primit ceva? Mulţumeşte! Ai
murdărit ceva? Cutrăţă! Ai stricat ceva? Repară! Iubeşti? Dovedeşte! Ai promis ceva (bun)? Împlineşte! Ai
greşit? Cere-ţi iertare! (Şi încearcă să corectezi, N.n.!)
852. Ieri eram o fată, astăzi sunt o mamă. Ieri eram fericită că am găsit rochia perfectă pentru mine, oja pe
care o căutam, fardul care punea în evidenţă ochii mei, pantofii perfecţi pentru mine şi băiatul care-mi
plăcea şi care îmi făcea cadou unele din acestea. Astăzi sunt fericită pentru că am găsit căruciorul perfect
pentru tine, crema pentru pielea ta, căciuliţa care te apără de soare, pantofiorii care te ajută să merg, bărbatul
care mă iubeşte şi care mi te-a făcut cadou. Ieri trăiam pentru mine şi eram o fată ca multe altele, astăzi
trăiesc pentru tine şi sunt mama ta. Aceasta este adevărata fericire.
853. Trăieşte cu grijă, viaţa nu are roată de rezervă.
854. Acolo unde rănesc oamenii, vindecă Dumnezeu!
855. Să-i apreciem pe cei care nu au nimic de spus şi totuşi tac.
856. De ce fix atunci când eşti hotărâtă să-l uiţi, te bagă din nou în seamă şi se duce totul de râpă? (O Iubită)
857. Te-ai gândit vreodată la acest calcul: 2 părinţi, 4 bunici, 8 străbunici, 16 stră-străbunici, 32 stră-stră-
străbunici doar în aproximativ 300 de ani. Astfel că în doar 11 generaţii au fost necesari 4094 strămoşi, ca să
poţi fi aici astăzi. Câte lupte? Câte boli? Câte războaie? Câtă foame şi sete? Câte problem şi dificultăţi? Dar
de asemenea şi câtă dragoste, câtă durere, câte bucurii, câtă speranţă, câtă răbdare şi câtă forţă? Toţi aceşti
strămoşi au trebuit să trăiască pentru a putea fi Tu astăzi în viaţă. Înţelegi ce puternic şi valoros eşti? De
aceea, nu-ţi irosi viaţa!
858. Un exemplu de urmat în lumea comerţului: Prin 1960 când Volvo tocmai a inventat centura de siguranţă
cu trei puncte de ancorare, a decis ca brevetul să fie gratis pentru toate mărcile concurente, astfel putând fi
salvate vieţi. Ei au menţionat că: “Vieţile salvate sunt mai importante decât profitul”.
859. Mi-au trebuit 9 luni ca să-ţi “construiesc” inima. Nu lăsa pe nimeni să ţi-o distrugă în câteva secunde.
Semnat: Mama.
860. Şi albina şi musca, amândouă zboară. Unde se aşează, acolo e diferenţa. (Actorul Amza Pelea)
861. Trecându-I într-una cu vederea faci din prost un obraznic. (Publius Syrus)
862. Excesul de lectură poate duce la apariţia propriilor opinii.
863. Ceea ce nu spunem se acumulează în noi, se transform în insomnia, în nostalgie, în greşeli, în îndoieli, în
tristeţe. Ce nu spunem nu moare, ci ne omoară.
864. Poţi sta 40 de zile fără mâncare, 3 zile fără apă, 8 minute fără aer, dar nu poţi sta o secundă fără
Dumnezeu.
865. Cam asta este lumea în care trăim: Unul se roagă şi cinci râd de el. Fără să ştie că rugăciunea lui îi ţine,
de fapt, pe toţi!
866. O problemă este (devine) o problemă când este văzută ca o problemă. (Robin Sharma)
867. Nu este o comoară mai preţioasă pentru un bărbat, decât o femeie care-i împărtăşeşte soarta.
868. Fericirea nu este formată (numai) din lucruri mari. Este format din toate lucrurile mici puse împreună.
869. Pe picioarele tale vezi de ce eşti în stare tu. Pe genunchii tăi vei vedea de ce este în stare Dumnezeu.
870. Dumnezeu le vorbeşte celor ce-şi fac timp să-L asculte şi Dumnezeu îi scultă pe cei care-şi fac timp să-I
vorbească.
871. Medicamentul lumii nu este streptomicina sau ştiu eu ce alt medicament. Salvarea lumii, medicamentul
lumii este iubirea. Iertaţi-vă, iubiţi-vă, mai vizitaţi-vă, încurajaţi-vă, ajutaţi-vă! Când va dispărea iubirea va
veni sfârşitul lumii! (Pr. Ioanichie Bălan)
872. Ai fost creat după Chipul Meu. În Mine ai viaţa, În Mine ai mişcarea, În Mine ai fiinţa. Tu eşti al Meu!
873. Putem fi fericiţi chiar şi cu foarte puţin în viaţa noastră (pine şi apă), dar în clipa în care primim ceva
mai mult şi mai bun, începem să ne dorim tot timpul acelea, ba chiar mai mult(e). Ne pierdem somnul,
pacea, fericirea şi rănim oamenii din jurul nostrum. Toate acestea ca preţ pentru dorinţele şi nevoile noastre
aflate mereu în creştere.
874. Nimeni dintre oameni nu poate spune că este fără de păcat, dar în acelaşi timp nimeni nu poate spune că
nu a simţit niciodată glasul conştiinţei, apostrofarea acesteia în urma unui păcat săvârşit. Încă de la începutul
existenţei sale omul se mişcă între bine şi rău, între adevăr şi minciună, între lege şi fărădelege. Însă, omul
are conştiinţa păcatului şi îşi recunoaşte starea lui de păcătoşenie atâta timp cât va recunoaşte păcatul ca
posibilitate şi ca faptă săvârşită de el. Însă în zilele noastre se poartă discuţii dacă este bine sau nu ca omul
să se simtă vinovat, şi dacă (mai) este bine să îşi recunoască vina. (Dar fără vinovăţie, totul ar fi posibil
(legal şi acceptat) şi religiile “constrângătoare” ar dispărea, pentru că nu-şi vor mai avea rostul. N.n.,
2020)
875. N-am încredere în oamenii cărora nu le plac câinii, dar am încredere în câinii cărora nu le plac oamenii!
(Bine, asta e alegerea fiecăruia. N.n., 2020)
876. Pentru orice examen de angajare ni se cere cazierul şi fişa medical, aşa că propun ca şi persoanele care
îşi depun candidatura în alegeri să prezinte din partea D.N.A, o dovadă că nu sunt urmăriţi penal. De
asemenea, aproape toţi politicienii se dau bolnavi când sunt prinşi cu furatul, aşa că la depunerea
candidaturii să prezinte şi un certificate medical din care să rezulte că sunt apţi (înclusiv psihologic) pentru
funcţia respectivă. (Net. Ante 2020)
877. Fericirea nu o primeşti de-a gata, Ea vine din acţiunile tale. (Profesor, Ştefan Răzvan-Florin)
878. Răul poate să-l facă oricine, cât de nevolnic ar fi. Binele însă e numai pentru sufletele tari şi firile călite.
(Cuv. Nicolae Steinhardt)
879. Ceea ce oferi se va întoarce la tine. Străduieţte-te să ai gânduri bune, să spui cuvinte frumoase şi să îţi
ajuţi aproapele.
880. Dacă toate cuvintele pe care le spunem ar apărea pe pielea noastră, atunci am fi frumoşi?
881. Să aducem de Florii înaintea Domnului “ramurile virtuţilor”: bunătatea, îndelunga-răbdare, milostenia,
smerenia, cumpătarea, cinstea, blândeţea…Cu acestea să-L întâmpinăm pe Domnul Hristos înainte de
Săptămâna Patimilor. Doar astfel El se va putea odihni în inima noastră.
882. Cel ce crede, se teme; cel ce se teme, se smereşte; cel ce se smereşte, se îmblânzeşte; cel blând, păzeşte
poruncile; cel ce păzeşte poruncile se luminează; cel luminat se împărtăşeşte de tainele Cuvântului
Dumnezeiesc. (Sf. Maxim Marturisitorul)
883. Împărtăşania mai deasă, cu toată pregătirea, face ca în trupul şi sângele nostru să se întipărească tot mai
mult Trupul şi Sângele cel curat şi înviat al lui Hristos, făcându-ne tot mai asemenea sfintilor în curătie, în
dragoste, în duh de jertfă şi în puterea de a învia spre viata de veci, întru fericire. (Pr. Dumitru Stăniloaie)
884. Aşteptăm dimineaţa şi apoi seara. Aşteptăm anotimpurile, apoi sărbătorile. Aşteptăm să creştem mari, să
fim iubiţi şi fericiţi. O continuă aşteptare şi visare, cam asta este de fapt viaţa noastră.
885. Să nu umblaţi după tot ce străluceşte, ci după tot ceea ce vă luminează inima.
886. Ziua de ieri este istorie, ziua de azi este o mare binecuvântare, iar ziua de mâine încredinţează-o în
mâinile lui Dumnezeu.
887. Pinochio e foarte trist. Şi-a dat seama că în lumea asta sunt multe personae mai mincinoase decât el!
888. Simplitatea este una dintre principalele caracteristici ale frumuseţii, ea este esenţială sublimului!
889. Când eram eu copil, reţeaua mea de socializare se numea: “Afară”.
890. Pozele indecent strâng mii de Like-uri, dar câte aprecieri merită Mântuitorul nostrum, cel acre şi-a dat
viaţa pentru salvarea noastră?
891. Nu-i mai judecaţi pe oamenii slabi sau graşi. Omul gras poate slăbi. Omul slab se poate îngrăşa.
Îngrijoraţi-vă de oamenii ignoranţi, răuvoitori şi încuiaţi. Acolo e cu mult mai greu să rezolvi sau să descui
ceva. Cei din urmă, cu adevărat, au nevoie de o dietă a sufletului şi a minţii.
892. Ochii care au vărsat cele mai multe lacrimi sunt cei mai frumoşi. Poţi vedea în ei ( la unii, n.n.) cum
durerea s-a transformat în putere! (2020)
893. Păcat că ploaia nu spală şi interiorul oamenilor.
894. O vorbă bună nu costă nimic, dar face toţi banii!
895. Pomul se cunoaşte după roade şi omul bun, după fapte!
896. E atâta gălăgie pe pământ, că nu se mai aude nimic din cer.
897. Oamenii nu vor putea niciodată uita ce ai scris în sufletele lor!
898. Puţină lectură este toată terapia de care avem nevoie câteodată.
899. O vorbă bună nu costă nimic, dar este cel mai frumos cadou.
900. Ochii văd întregul “peisaj”, însă doar sufletul înţelege adevărul.
901. Sinceritatea este scumpă. Nu te aştepta să o găseşti la oameni ieftini.
902. «Învrednicește, Doamne, în ziua aceasta fără de păcat a ne păzi noi».
903. Iubeşte persoanele şi Foloseşte lucrurile. Ai grijă să nu faci invers!
904. Dragostea ese bucuria de a face altora bucurie. (Sf. Ioan Gură de Aur)
905. Degeaba vorbeşti despre Dumnezeu, dacă trăieşti ca şi cum nu ar exista.
906. Bogăţia sau sărăcia nu o găseşti în buzunarele oamenilor, ci în sufletele lor!
907. Nu judeca! Fiecare duce (sau cel puţin mulţi duc) o luptă despre care tu nu ştii nimic!
908. Cea mai mare greşeală din alimentaţia românilor (oamenilor) este că se mănâncă unul pe altul.
909. Credinţa este lumina inteligenţei pentru a distinge binele de rău. (Confucius). (Adică, cum am definii
noi, creştinii Conştiinţa. N.n., 2020)
910. Piatra de temelie a unei vieţi frumoase este respectul. (Dar unii, din păcate, încep cu furatul şi
minţitul, de sine şi de alţii. N.n., 2020)
911. Nu căuta să fii plăcut oamenilor, ei te vor dezamăgi deseori. Caută să fii plăcut Domnului, El te va
Binecuvânta mereu.
912. Nu aştepta aprecieri de la nimeni. Nu le vei primi! (Totuţi, uneori le vei primi !). Aprecierea vine din
interiorul sufletului tău. Trebuie să ştii cât valorezi şi să nu aştepţi nimic de la nimeni. (Creştinii se mai
raportează şi unii la alţii, plus la Biblie, ca la un barometru sau ca la o busolă. Nu poţi să fii în lume,
numai de capul tău. N.n., 2020)
913. Un măr pe zi, ţine...foamea la distanţă! Mărul sunt gustarea ideală atât dimineaţa, cât şi după-amiaza
(problema e să fie şi bio, adică de sezon). Ele sunt o sursă bogată de fibre şi au conţinut mare de apă. Aceşti
factori vor contribui la scăderea apetitului, reducând senzaţia de foame.
914. Iubesc oamenii care-şi păstrează sufletul de copil toată viaţa. Iubesc oamenii de la care am ce învăţa.
Iubesc oamenii calzi, buni, care au o frumuseţe interioară deosebită. Ei merită cu adevărat să facă parte din
viaţa mea! (Dar cine eşti tu, să spui că “ei merită”, dar tu îi “meriţi”? Eşti tu ca cei pe care-I doreşti? N.n.,
2020)
915. E criză! De oameni sinceri, de adevăr, de respect, de prieteni.
916. Darul vorbiri este nimic, prin comparaţie cu arta tăcerii.
917. Oameni suntem toţi, Om însă numai din când în când câte unul. (Pr. Arsenie Boca)
918. În viaţă nu contează paşii pe care îi faci, nici încălţămintea pe care o foloseşti, ci urmele pe care le laşi!
919. Nu toate zilele sunt bune, dar există ceva bun în fiecare zi.
920. Dumnezeu este exact aşa ca şi un avion, mărirea Lui depinde de distanţa la care te aflii tu de El. Cu cât
eşti mai aproape de El, cu atât mai mare va fi în viaţa ta Dumnezeu!
921. Răutatea unora mă intrigă. Apoi realizez că sunt doar propriile lor comparaţii, frustrări şi invidii şi îi
compătimesc.
922. A fi sărac şi a nu dispera este greu. A fi bogat şi a nu devein arrogant este şi mai greu. (Confucius)
923. Iartă-l pe cel ce te-a rănit, dar nu uita niciodată lecţia învăţată! (Atenţie! Lecţia să n-o uiţi, nu ura din
suflet pentru el sau invidia. N.n., 2020)
924. Simplitatea rămâne cel mai sofisticat lucru.
925. Când mama făcea curăţenie, spăla, călca, gătea, nu observa nimeni! Dar când ea s-a aşezat la computer
şi a intrat pe Facebock, dintr-o dată am observant Toţi!
926. Sute de evenimente, milioane de zâmbete false, multă lume, oameni puţini.
927. Suntem simpli călători prin viaţă. Toţi mergem pe aceeaşi stradă. În loc să ne ajutăm, să parcurgem
drumul mai uşor, ne urâm şi ne invidiem.
928. Nu ştim ce se va întâmpla mâine. Viaţa este o călătorie nebună şi nimic nu este garantat.
929. Ca să porţi coroana de om, trebuie să ai trei etaje: minte, obraz şi inimă.
930. În sufletul omului nu trântiţi uşile. Pereţii sunt fragile şi se crapă uşor. (Osho)
931. Gândeşte pozitiv. Călătoreşte bine. Exersează zilnic. Mănâncă sănătos. Munceşte din greu. Rămâi
puternic. Construieşte-ţi credinţa. Îngrijorează-te mai puţin. Citeşte mai mult. Fi fericit. Oferă-te voluntar.
Relaxează-te mai des. Iubeşte totdeauna. Trăieşte veşnic!
932. Oamenii minunaţi sunt aceia ce luminează gândurile şi zilele în care sufletul ne este la pământ.
933. Este mai bine să meriţi laude şi să nu le primeşti, decât să primeşti laude şi să nu le meriţi!
934. Am observant că toţi cei care vor legalizarea avorturilor sunt deja născuţi. (Preşedintele Ronald Reagan)
935. Să dăruim la copii fructe sănătoase (bio) în loc de bomboane, şi astfel îi învăţăm să aibe dorinţa de a
cultiva şi ei pe lângă casele lor (atunci sau în viitor) copaci fructiferi. (Tanti Neli de la Cor. Ante 2020)
936. Dacă noi oferim iubire şi iertare la tot pasul, de restul se ocupă Dumnezeu.
937. Iubiţi-vă copilul aşa cum este şi uitaţi de calităţile (fizice) pe care acesta nu le are. ( Dar, cel puţin,
calităţile mintale sau duhovniceşti se pot şi trebuie îmbunătăţite. N.n., 2020)
938. Nu dispreţui pe cei proşti. Proştii sunt necesari, deoarece ei calmează şi odihnesc inteligenţele obosite.
Grav este atunci când sunt prea mulţi, sau prea proşti. (Regizorul, Sergiu Nicolaescu)
939. În vremea Covidului amintim pe cei ce au strigat: “Vrem spitale, nu catedrale!” Iată că Dumnezeu le-a
ascultat cererea! (Net. 2020)
940. Trei lucruri care nu se întorc niciodată în viaţă: timpul, vorbele şi şansele. (Şansele vor putea fi altele,
dar nu aceleaşi! N.n., 2020) Trei lucruri pe care nu trebuie să le pierzi: speranţa, răbdarea şi sinceritatea.
Trei lucruri de mare valoare: familia, prietenia şi iubirea.
941. Dumnezeu nu îi alege pe cei desăvârşiţi, ci îi desăvârşeşte pe cei aleşi: Avraam era bătrân. Moise era
bâlbâit. Ilie avea depresii. Ghedeon avea nesiguranţe. Iona a fugit de Dumnezeu. David a căzut în defrâu.
Noe s-a îmbătat. Iacob era escroc. Sarra era nerăbdătoare. Petru era iute la mânie. Pavel a fost complice la
crimă. Mirim era bârfitoare. Marta era agitată. Lazăr a murit. Zaheu era scund. Toma s-a îndoit în credinţă.
942. Dacă tac, nu înseamnă că nu ştiu. Înseamnă că am ales să fiu indiferent. Pentru că bunul meu simţ
depăşeşte nesimţirea altora. (Aici, cam judecăm pe aproapele şi ne lăudăm cu noi înşine. N.n., 2020)
943. Nouă exerciţii duhovniceşti zilnice:
Pentru suflet – Rămâi cu Dumnezeu.
Pentru faţă – zâmbeşte mai des, tuturor.
Pentru urechi – vorbeşte mai puţin şi ascultă mai mult.
Pentru limbă – vorbeşte din inimă, nu doar cu buzele.
Pentru ochi – caută să vezi iubirea divină la fiecare pas.
Pentru mâini – munceşte constant, echilibrat şi fi pragmatic.
Pentru picioare – ridică-te de fiecare dată când cazi şi mergi pe căile Domnului.
Pentru minte – gândeşte constructiv şi pozitiv, îndreaptă-te spre cunoaştere şi înţelepciune.
Pentru inimă – fii bun cu tine şi cu ceilalţi, dar iubeşte şi protezează şi natura înconjurătoare.
944. Cine iartă, nu este prost sau sensibil! Este o persoană puternică!
945. Nu lăsaţi răutăţile vieţii să vă schimbe. Mereu să rămâneţi oameni!
946. Reguli de viaţă: - trăieşte simplu, dăruieşte mai mult, aşteaptă mai puţin, eliberează-ţi mintea de
îngrijorare şi de gânduri inutile, eliberează-ţi inima de furie, de ură, de tristeţe şi de frică.
947. Două pahare de apă dimineaţa ajută la activarea organelor interne, iar un pahar înainte de masa de prânz
ajută la digestie.

948. Altfel de Fericiri:

- Ferice de cei ce urcă muntele deşi nu îi zăresc vârful.
- Ferice de cei ce hrănesc pe alţii deşi cei ce au nevoie de hrană sunt ei.
- Ferice de cei ce iubesc deşi nu ştiu cum e să fie iubiţi.
- Ferice de cei ce construiesc într-o lume care dărâmă.
- Ferice de cei ce iubesc adevărul, într-o lume a minciunii.
- Ferice de cei ce au puterea să mângâie deşi ei au nevoie de mângâiere.
- Ferice de cei ce nu sunt robi ai banului deşi i-au cunoscut şi puterea.
- Ferice de cei ce luptă pentru Împărăţia Cerului deşi nu o văd.
- Ferice de cei ce luptă deşi au cunoscut şi căderea.
- Ferice de cei ce nu sunt robi ai patimilor, într-o lume îngenuncheată de păcate.
- Ferice de cei ce au arma răzbunării şi nu o folosesc.
- Ferice de cei ce nu doresc să fie stăpânitori deşi au cunoscut şi puterea.
- Ferice de cei ce zâmbesc deşi viaţa lor nu e tocmai un zâmbet.
- Ferice de cei ce sunt cinstiţi, într-o lume plină de înşelăciuni.
- Ferice de cei ce îşi păstrează inima curată deşi trăiesc între tâlhari.
- Ferice de cei ce n-au văzut, dar au crezut.

949. Cine uită (trecutul), nu merită (prezentul). (Nicolae Iorga)

950. Natura îţi dă zilnic exemplul de a trăi. (Istoricul Nicolae Iorga)
951. A pedepsi trebuie să însemne totdeauna a îndrepta. (Nicolae Iorga)
952. Nu părăseşti un ideal fără să-i laşi ceva din fiinţa ta. (Nicolae Iorga)
953. Viaţa în acţiune este cel mai bun învăţător. (Istoricul Nicolae Iorga)
954. Tăcerea are glasul ei de înţelepciune. Ascult-o! (Istoricul Nicolae Iorga)
955. Poţi închide ochii, dar nu poţi stinge soarele! (Istoricul Nicolae Iorga)
956. E o mare primejdie să ajungi a fi mulţumit de tine însuţi. (Nicolae Iorga)
957. De prea mult gând n-a îmbătrânit nimeni niciodată. (Istoricul Nicolae Iorga)
958. Copiii învaţă bunătatea de la natură şi răutatea de la oameni. (Nicolae Iorga)
959. Linguşirea este plata anticipată a trădării care ţi se pregăteşte. (Nicolae Iorga)
960. Linguşirea este plata anticipată a a folosului care se aşteaptă de la tine. N.n., 2020)
961. Norocul nu se găseşte bine decât în casa unde se munceşte. (Istoricul Nicolae Iorga)
962. Cea mai mare minune e să crezi că poţi face una. Restul e foarte uşor. (Nicolae Iorga)
963. Tăgăduieşte ce ai văzut că nu e, nu ceea ce n-ai văzut că este. (Istoricul Nicolae Iorga)
964. Om liber e acela care n-are nevoie să spună nici o minciună. (Istoricul Nicolae Iorga)
965. Nu spune niciodată "nu se poate", ci începe cu "să vedem". (Istoricul Nicolae Iorga)
966. Fereşte-te deopotrivă de prietenia duşmanului şi de duşmănia prietenului. (Nicolae Iorga)
967. Timpul schimbă florile câmpului, dar nu poate schimba aurul din adâncuri. (Nicolae Iorga)
968. Amintirea suferinţelor tale păstreaz-o bine: e comoara cea mai scump plătită. (Nicolae Iorga)
969. Un cuvânt plin de iubire preţuieşte atât de mult şi totuşi el costă atât de puţin. (Nicolae Iorga)
970. Înţelepciunea zice: nu ţi-a izbutit un lucru, fă altul. Atâta mângâiere să ai. (Nicolae Iorga)
971. Singura cetate ce nu poate fi cucerită cu sila este sufletul omului. (Istoricul Nicolae Iorga)
972. Când oare ura va fi trimisă la sanatoriu şi invidia la casa de corecţie? (Istoricul Nicolae Iorga)
973. Cu tine ai totdeauna doi tovarăşi: tot binele pe care l-ai făcut şi tot răul. (Ist. Nicolae Iorga)
974. Şarpele e odios nu pentru că muşcă, ci pentru că se ascunde ca să muşte. (Istoricul, Nicolae Iorga)
975. Viteazul înfruntă pericolul când dă peste el; Îndrăzneţul îl caută singur; Iar nebunul nu-l vede. (N. Iorga)
976. Fiecare loc de pe pământ are o poveste a lui, dar trebuie să tragi bine cu urechea ca s-o auzi şi trebuie un
gram de iubire ca s-o înţelegi. (Nicolae Iorga)
977. Înţelepciunea este bună numai când o dai altuia, altfel ea este numai în tine. (După Nicolae Iorga)
978. Să deosebeşti între mâna ce se întinde să te ridice şi cea care te prinde pentru a te opri. (Nicolae Iorga)
979. Surdul vorbeşte mai tare decât cel ce aude; şi prostul discută mai mult decât cel ce înţelege. (N. Iorga)
980. Cine a făcut o nedreptate nu rămâne cu o datorie faţă de tine, ci cu o pierdere faţă de el însuşi. (N. Iorga)
981. La sfârşitul fiecărei zile socoteşte, nu ce alţii au făcut faţă de tine, ci ce ai făcut tu ptr. ei. (Nicolae Iorga)
982. Ce eşti, te priveşte numai pe tine; ce vrei, priveşte şi pe alţii; ce faci, poate privi pe toţi. (Nicolae Iorga)
983. Bun cu adevărat e numai acela care nu lasă a se săvârşi răul în împrejurul lui. (Ist.Nicolae Iorga)
984. Înţelepciunea e pe buzele tuturora, dar numai în mintea câtorva. Pe ei să-i asculţi. (După Nicolae Iorga)
985. De vei avea aur în sufletul tău, tot ce porneşte de la tine va străluci ca aurul. (După Ist. Nicolae Iorga)
986. Într-o epocă a nebuniilor, să te crezi imun la nebunie e tot o formă de nebunie. (Copiii şi Mămici.ro)
987. Aşa ziceau bunicii noştrii: “Din ce ai, poţi să-ţi faci Rai!” (Şi “trebuie” să-ţi faci Rai, că nu ai de ales.
N.n, 2020). Totul se rezumă la modul în care cultivăm în noi starea de mulţumire. Mulţumire faţă de
Dumnezeu, faţă de semeni, dar, mai ales, faţă de propra persoană. Unul din cele mai mari obstacole care
stau în calea fericirii este incapacitatea noastră de a fi mulţumiţi de noi înşine. Lista nemulţumirilor este fără
de sfârşit: de la partenerul de viaţă pe care cu drag ni l-am ales şi care, parcă, de la un timp toate le face pe
dos, la carieră, casă, maşină, la felul în care arătăm, la prieteni şi până la banalităţile de zi cu zi. Însă nu ne
gândim că starea noastră continuă de nemulţumire ajaunge până la Dumnezeu! Nemulţumiţi de noi înşine şi
de cei din jur, suntem nemulţumiţi de darurile lui Dumnezeu revărsate din belşug asupra noastră: Viaţa,
sănătatea, puterea, educaţia, familia, etc.
988. Omul are trei nevoi urgente: pâine, carte şi Dumnezeu. Pâinea îi este necesară de la naştere. Cartea îi
este necesară îndată după aceea, adică la creştere. Dar Dumnezeu îi este necesar totdeauna! (Poetul Traian
Dorz)
989. Sfatul Bunicii pentru o bună educaţie:
- Nu vizita pe cineva la masa de prânz sau cină, ci după ele.
- Nu deschide (singur) frigiderul în casa altora.
- Nu intra în dormitorul altora fără permisiune.
- Iubeşte sufletul oamenilor, nu fizicul lor.
- Nu suna pe cineva după ora 22.00.
- Nu te duce unde nu eşti invitat.
- Nu vorbi despre ceea ce nu ştii.
- Dăruieşte din puţinul pe care îl ai.
- Roagă-te copile, roagă-te zilnic, pentru că rugăciunea este pacea sufletului!
990. În iubire să nu fim mândri, să întindem oamenilor o mână de ajutor, chiar dacă ei nu ne ajută de loc. Să
cerem iertare de la toţi. Este greu, dar este greu doar din cauză că nu înţelegem taina iubirii. (Pr. Ioachim
Parr)
991. Să nu judeci pe nimeni, tată. Tare-I păcat să judeci. Vezi pe cineva că a greşit, să-ţi fie milăm de el:
“Doamne, săracul, uite ce i-a făcut diavolul.” Şi să-I vezi pe toţi deopotrivă, să nu zici că unul e mai bun şi
altul mai puţin bun. Să-i ai pe toţi mai buni decât tine. Şi nu purta grijă de ce fac alţii; ia seama la ce faci tu.
(Pr. Paisie Olaru de la Măn. Sihla)
992. Să nu-I judeci pe săraci, tată. De-I poţi ajuta, ajută-i. Şi chiar de le dai un ban, ai milă de ei. Iar dacă ai,
dă-i. Fă milostenie cu lucrul sau cu cuvântul. Fă tot ce poţi. Şi dacă dai, să fugi cât poţi de mândrie. Hei,
parcă cine ştie ce am făcut! Au fost sfinţi care-şi dădeau şi hainele de pe ei. Eu ce mare lucru am făcut? (Pr.
Paisie Olaru)
993. Aşa, tătucă. Hai să punem de acum început bun. Şi cu darul lui Dumnezeu să ne împrospătăm cu toate
faptele cele bune ca şi cu o cunună frumoasă. Să ne silim să adunăm tot felul de floricele pentru cununa
noastră, care mai de care mai frumoase: milostenia, ascultarea, rugăciunea, smerenia. (Pr. Paisie Olaru)
994. Iaca ce, dragul tatei: să fii cuminte, cuminte. Comandantul sufletului este mintea. Caută să-ţi fie
mintea întreagă, să judece drept. Să-ţi păzeşti toate cele cinci simţuri, căci acelea sunt fecioarele înţelepte,
dar tot acelea sunt şi fecioarele neînţelepte, dacă nu le vom păzi. Şi dacă nu ne vom vedea aici, să ne
întâlnim la Poarta Raiului! (Pr. Paisie Olaru)
995. Pietrele nu sunt aruncate decât în copacii încărcaţi cu fructe de aur. (Victor Hugo)
996. Tu bucură-te că vezi răsăritul şi nu mai complica tot ce este simplu! Semnat, Timpul.
997. Pe omul special nu îl recunoşti după chip, ci după suflet.
998. Bucură-te de cât de bogat eşti! Familia ta este nepreţuită, iar sănătatea îţi este averea.
999. Dacă ai mult, dă şi altora din bunurile tale. Dacă ai puţin, dă din inima ta. (Adesea contează mai mult ce
oferă cei din a doua categorie. Eu, 2020)
1000. Suntem oameni şi trecem. Atât de simplu, atât de banal.
1001. Nu uita să te rogi în fiecare zi, fiindcă nici Dumnezeu nu uită să te trezească în fiecare dimineaţă !
1002. Mulţi spunem: “Doamne ajută-mă!”, dar puţini dintre noi spunem şi “Doamne îţi mulţumim!”
1003. Seara, înainte de culcare, nu uita să îi mulţumeşti lui Dumnezeu că a fost lângă tine şi astăzi!
1004. Fiecare secundă pe care o trăim este un moment unic în univers, o clipă care nu va mai fi niciodată. Şi
noi ce îi învăţăm pe copii noştrii? Că doi şi cu doi fac patru şi că Parisul este capital Franţei. Când îi vom
învăţa ce sunt ei? Ar trebui să spunem fiecăruia: “Ştii ce eşti tu? Eşti o minune. Eşti unic. În toţi anii care au
trecut, nu a mai fost nici un copil ca tine. Picioarele tale, mâinile tale, felul în care te mişti. Poţi devein un
Shakespeare, un Michaelangelo, un Beethoven. Tu poţi face orice. (Numai bun să fii, atunci când faci orice.
Eu, 2020) Şi când o să creşti, vei putea tu să-l răneşti pe altul, care este o minune, ca şi tine?” Trebuie să
muncim cu toţii, ca să facem această lume demnă de copii ei. (Pablo Casalas)
1005. Oricâtă ştiinţă, avere şi cinste am avea, oricâtă rugăciune şi nevoinţă am face, nu ne putem mântui
dacă nu ne iubim, dacă nu ne iertăm, şi dacă nu ne ajutăm unii pe alţii, pentru că Dumnezeu este
dragoste! (Pr. Cleopa Ilie)
1006. Să laşi loc de bună ziua. Mereu pe unde treci să fii om curat la suflet. Poate că unii te vor lua de prost,
căci deseori, aşa păţesc oamenii buni. Dar nu-i nimic, tu să rămâi la fel! Când simţi că nu-i bine, pleacă de
acolo, cu bun simţ, ca un om educat. Sper să îţi fie de folos şi cei şapte ani de acasă.
1007. Reguli pentru calmarea copilului furios: 1. Empatizează: Ceea ce pentru tine poate părea minor, pentru
el poate fi foarte important. 2. Dă-i spaţiu, dar nu îl izola: Stai lângă el, să simtă că eşti acolo. 3. Aminteşte-i
că furia este o emoţie OK. E perfect normal să simtă furie (?). Important este cum o gestionăm şi
exteriorizăm. (Cum?. N.n., 2020) 4. Nu exagera: Foloseşte un ton calm, chiar dacă e uşor de zis şi greu de
făcut. 5. Păstrează contactul vizual: Pentru copii este foarte important să se simtă auziţi şi văzuţi mai ales
când sunt supăraţi. (Siteul Ticabo)
1008. Ca să urăsc ar trebui să-mi aduc aminte zilnic motivele pentru care ar trebui să urăsc, dar eu uit, mă iau
cu altele. Şi mi-e mai bine.
1009. Adevărata valoare a unui om se vede după modul în care tratează pe cineva de la care nu poate
primi absolut nimic în schimb!
1010. O pasăre, cât trăieşte, mănâncă furnici. Dar când pasărea moare, furnicile o mănâncă pe ea. Timpul şi
circumstanţele se pot schimba oricând. Nu umilii şi nu răni pe nimeni în viaţa asta. S-ar putea să fii puternic
azi, dar ţine minte: timpul e mai puternic decât tine! Dintr-un copac se pot face milioane de beţe de
chibrit, dar la momentul nepotrivit e de ajuns un singur băţ pentru a incendia o pădure cu milioane
de copaci. Aşa că, fii bun şi fă bine!
1011. Nu e ruşinos să nu ai bani. Ruşinos este să te crezi superior faţă de alţi oameni.
1012. Dumnezeu este ca aerul: nu poţi să îl vezi, dar nici nu poţi trăi fără El.
1013. Unii oameni vor să fie frumoşi, alţii bogaţi, iar alţii faimoşi. Eu te rog, Doamne, să fiu sănătos şi fericit.
1014. Dacă Dumnezeu poate transforma noaptea în zi, El poate transforma o problemă într-o
binecuvântare.
1015. Când cineva nu e liber de păcat, să nu pună vina pe altcineva. Să nu pună vina nici pe stat şi nici pe
împrejurări, ci pe sine însuşi, pe lipsa tăriei sale în credinţă, pe lipsa dragostei sale faţă de Dumnezeu. Că
întotdeauna, cei care au trăit în păcat au pus vina pe alţii. Aceştia-s mereu cu cârteala pe buze. (Pr.
Arsenie Boca)
1016. Adevăraţii prieteni îţi spun crudul adevăr. Nu minciuni frumoase!
1017. Bucuria vine din lucruri mărunte. Liniştea vine din suflet. Lumina vine din inimă.
1018. Cea mai mare putere în viaţă este Dragostea. Cel mai de preţ lucru este Credinţa. Cele mai importante
cuvinte sunt: „Da, Pot!” Cea mai frumoasă podoabă este zâmbetul. Cel mai puternic mod de comunicare
este Rugăciunea. Cea mai mare bucurie este aceea de a dărui. Cel mai bun tratament de urgenţă e
încurajarea. Cea mai importantă prezenţă în viaţa omului este Dumnezeu.
1019. Rugăciunea este: bogăţie în sărăcie, refugiu în necaz, putere în slăbiciune, lumină în întuneric.
1020. Măslinele sunt zdrobite pentru a face cel mai bun ulei. Strugurii sunt storşi pentru a face cel mai bun vin.
Trandafirii sunt presaţi pentru a face cel mai bun parfum. Ai fost zdrobit, stors şi preset de încercările vieţii?
Nu-i nimic, Dumnezeu te-a făcut să devii puternic şi să meriţi lucrurile bune ce vor veni!
1021. Telefonul a luat deja locul ceasului, aparatului de fotografiat, calendarului şi a ceasului deşteptător. Nu-l
lăsa să ia locul familiei şi prietenilor.
1022. Dacă poţi să ajuţi, ajută! Dacă nu, măcar nu răni!
1023. Nu poţi fi om (cu adevărat) frumos fără să fii curat la suflet. (Pr. Petroniu Tănase)
1024. Se zice că pe filosoful Petre Ţuţea l-a întrebat gardianul său, cum e posibil ca un om atât de deştept ca el
să creadă în Dumnezeu? Şi acesta i-a răspuns: - Din orgoliu. Şi gardianul zise nedumerit: Cum adică, din
orgoliu? - Păi sunt atât de mândru, încât nu-mi vine să cred că-s făcut din maimuţă! (Petre Ţuţea)
1025. Iată diferenţa de atitudine a intelectualilor moderni când aud de religii: Dacă spune Ghandi în Hinduism:
Trebuie să ne iertăm aproapele!, se răspunde: Vai, ce frumos, ce om, ce înţelept! Dacă spune Buddha:
Trebuie să ne iertăm aproapele!, se răspunde: Cât de adânc şi de moral, cât de frumos, o adevărată
înţelepciune. Iar dacă zice Domnul Hristos, aceleaşi cuvinte, ne revoltăm zicând: O, nu, iarăşi religie. Ţine-
ţi religia pentru tine şi lasă-mă în pace cu prostiile tale inventate. (Net, 2020)
1026. Ceea ce are omul dumnezeiesc în el, este putinţa de a face bine. (Sf. Ier. Grigorie Teologul)
1027. Chiar de nu voi fi un far, ci o candelă, ajunge. Şi chiar de nu voi fi nici candelă, tot ajunge, fiindcă m-am
străduit să aprind lumina. (Nicolae Titulescu)
1028. Singurul lucru ce ne poate mântui este simplitatea. Ea ni se poate dărui dacă în inima noastră ne rugăm
lui Dumnezeu să ne facă simpli. Dacă nu ne mai credem chiar atât de înţelepţi. (Pr. Serafim Rose)
1029. Vor veni vremuri când ortodocşii vor fi învrăjbiţi între ei. Eu, însă, vă sfătuiesc să păstraţi pacea şi
înţelegerea. În şcoli se vor preda asemenea ticăloşii, că e cu neputinţă să vi le imaginaţi. (Sf. Cosma Etolul).
(Iată, acum, se vrea educaţia sexuală în şcoli. N.n, Martie, 2020)
1030. Nu pot să te opresc să nu te împiedici. Dar pot să îţi ofer mâna, să te ajut să nu cazi. Nu pot să-ţi spun
cine eşti şi nici cine ar trebui să fii. Pot numai să te iubesc aşa cum eşti şi să fiu prietenul tău. (Duhovnicul)
1031. Nu le vorbi oamenilor despre Dumnezeu dacă nu vor să te asculte, trăieşte aşa ca să te întrebe. (PF.
Pavle al Serbiei)
1032. Cu regret…în societatea noastră sunt copii săraci cărora părinţii nu le-au dat nimic…în afară de bani.
(PF. Pavle al Serbiei)
1033. Un om inteligent nu va fi niciodată rău. Răutatea se naşte din prostie, inferioritate şi frustrare.
(Lavinia Stoica) (Depinde, că unii şi-au folosit inteligenţa spre a facef rău. Nu? Eu, 2020)
1034. Omul nu este nicicând identic cu el însuşi, de aceea nu I se poate aplica formula identităţii. Adevărata
viaţă a personalităţii umane se produce tocmai în punctul acestei neconcordanţe a omului cu sine, în
punctual trecerii lui peste hotarele a ceea ce este el ca viaţă material, care poate fi observată, definită şi
prezisă fără voinţa lui. Sdevărata viaţă a personalităţii omului este accesibilă numai în condiţiile unei
pătrunderi dialogale, căreia îi răspunde ea însăşi printr-o dezvăluire liberă şi nestingherită. Simplitatea
Gândirii, Privirii, Simţirii. (Ante 2020)
1035. Ce mult preţ au dragostea, libertatea, timpul, sănătatea, viaţa, atunci când acestea dispar.
1036. Cel căsătorit, atunci când nu preţuieşte şi nu lucrează fecioria duhului (curăţia inimii), nu trăieşte bine
nici ca om căsătorit, deoarece viaţa în căsătorie se hrăneşte din această curăţie a inimii. (Sf. Sofronie
Saharov)
1037. Împlinirea într-o relaţie exclusiv trupească este specifică doar animalelor. Trebuie să ieşim din acest
mediu otrăvit şi prezentat ca realitate, iubire, împlinire. (Simplitatea Gândirii)
1038. Iubirea este făcută pentru cei umili, căci cei mândri nu vor putea iubi niciodată. Dorinţele lor poate
se vor împlini, poftele lor poate vor fi mulţumite, dar, vai, iubirea n-au s-o cunoască niciodată. (Simplitatea
Gândirii)
1039. Sf. Ioan Evanghelistul (Apostolul Iubirii), ajuns la adânci bătrâneţi, la vârsta neputinţelor, cerea să fie
dus la adunările creştinilor şi, în loc de lungi cuvântări, se mulţumea să repete mereu: “Fiilor, iubiţi-vă unii
pe alţii.” Ascultătorii îl întrebau de ce repetă el mereu aceleaşi îndemnuri. Iar el răspundea, zicând: “Aceasta
este porunca Domnului. Împliniţi-o şi este de-ajuns.” (Fer. Ieronim)
1040. În zilele noastre, oamenii aspiră să fie iubiţi şi de aceea eşuează. Corect este să nu te intereseze dacă
alţii te iubesc sau nu, ci dacă tu îl iubeşti pe Hristos şi pe oameni. În felul acesta îţi va fi plin sufletul.
(Sf. Porfirie Kavsokalivitul)
1041. Roagă-te şi nu te teme de nimic, nu te înfricoşa de necazuri, căci rugăciunea le va înlătura şi te va apăra.
1042. Când te sună tatăl tău sau mama ta, stai şi vorbeşte cu ei, nu te grăbi să le închizi telefonul pentru că va
veni timpul când vei mai vrea să-ţi sune telefonul iar pe ecran îţi vei dori să vezi scris “Tati” sau “Mami”,
dar ei nu vor mai fi. Iubeşte-i şi respect-i acum, cât sunt în viaţă! Nu uita de părinţii tăi, ei ţi-au dat viaţă, te-
au crescut cu greutăţi aşa cum au putut ei, te-au iubit şi te iubesc. Lipsa unui părinte nu se compensează cu
absolute nimic.
1043. Relaţiile sufleteşti sunt cele care ne întăresc sufletul şi ne dau o nouă speranţă, ne descoperă taina
dragostei şi a momentului prezent, taina acceptării, a legăturii şi pomenirii dintre noi, a gândirii unul la
celălalt cu drag, a neuitării celuilalt pentru veşnicie, a nelipsirii lui de veşnicele bunătăţi. Relaţiile trupeşti,
(dimpotrivă), adesea se arată a fi doar oboseală neînnoitoare şi monotonă, care arată şi descoperă doar un
deşert sufletesc, sau mai bine spus, două.
1044. Rugăciunea lui Iisus se cere a fi rostită neîncetat, ziua şi noaptea, în orice loc şi în orice lucrare ne-am
afla. (Pr. Sofian Boghiu)
1045. Să nu ţii păcatul mult timp nemărturisit, pentru că păcatul e ca o otravă, aşa cum spunea Sf. Macarie
Egipteanul, el paralizează sufletul. De aceea se află lumea actual aşa de afundată în neputinţă, pentru că nu
se spovedeşte. (Pr. Petroniu Tănase)
1046. Fii atentă la mântuirea ta atât timp cât este ziuă. Adică trebuie prin toate mijlocele să te sileşti spre toată
fapta cea bună şi repet: trebuie să te sileşti, căci cei ce se silesc dobândesc Împărăţia Cerurilor. (Sf. Iosif de
la Optina)
1047. Sufletul din care nu se înalţă spre cer glas de rugăciune este asemenea unei case pustii, plină de
păienjeniş, locuită numai de păsările întunericului. (ÎPS. Justinian Chira)
1048. Ortodoxia este viaţă. Dacă nu trăim ortodoxia, pur şi simplu nu suntem ortodocşi, indiferent de ce
convingeri formale am avea. (Pr. Serafim Rose)
1049. Trupul trăieşte, dacă e locuit de suflet, iar sufletul trăieşte, dacă e locuit de Dumnezeu. (Pr. Arsenie
Boca)
1050. Ajutorul lui Dumnezeu este totdeauna pregătit şi aproape, dar este dat doar acelora care îl caută şi
lucrează. (Sf. Teofan Zăvorâtul)
1051. Nu mai vindeţi oile la export pe 5 lei kg. Hai să facem cârnaţi şi păstramă să hrănim poporul sănătos!
Promovaţi ideile naţionaliste!
1052. A cumpăra ceva fabricat în România este un gest patriotic, care denotă încredere, şi dacă nu, măcar
respect pentru ţară. De ziua naţională fă ţării tale cea mai frumoasă declaraţie de dragoste: Cumpără Fabricat
în România!
1053. Reţeta de Post Duhovnicesc: Mâinile să postească rămânând curate de lăcomie. Picioarele să postească
nemergând la desfătările necuviincioase. Ochii să postească neuitându-se cu poftă şi cu aprindere. Urechile
să postească neascultând clevetirile şi vorbele rele. Gura să postească înfrânându-se de la vorbe de ruşine.
(Sf. Ioan Gură de Aur)
1054. Rugăciunea înseamnă conştiinţa prezenţei lui Dumnezeu. Nu tu Îl faci pe Dumnezeu să fie prezent în
viaţa ta, El este deja prezent. Dar ceea ce face rugăciunea este să îngăduie minţii conştiente să fie deplin
lipită de Dumnezeu. Ceea ce am făcut astăzi (Vecernia la Măn. Optina) a fost o modalitate organizată,
structurată de a încerca să ne ţinem mintea aproape de Domnul. Dar rugăciunea propriu-zisă a constat în
această legătură strânsă cu Dumnezeu. În aceste ore de Vecernie, când mintea voastră a călătorit la multe
lucruri, preocupată de tot felul de idei, timp în care cântaţi în neştire, nu v-aţi rugat de fapt. (Pr. Joachim
Parr)
1055. Cea mai înaltă formă de rugăciune este să stai tăcut în faţa lui Dumnezeu. (Sf. Isaac Sirul)
1056. Iubeşte azi, nu mâine. Dăruieşte azi, nu mâine. Iartă azi, nu mâine. Zâmbeşte azi, nu mâine. Iar mâine…
ia-o de la capăt!
1057. New Age. Timpul este împărţit azi aşa: Înainte de Hristos şi După Hristos. A apărut însă New Ege, Era
Nouă, (Fără Hristos), care este religia mondială a lui Antihrist, o apostazie, adică lepădare de credinţa cea
adevărată Creştin Ortodoxă. New Age, această religiozitate difuză, acest “ghiveci spiritual” cuprinde
următoarele rătăciri: Reiki, Zoga, Astrologia, Meditaţii Transcedentale, Reîncarnarea, Spiritismul,
Paranormalul, Teosofia, Satanismul, Hipnoza, Feng Shui, Wicca, Bioenergia, Radiestezia, Magia,
Cristaloterapia, Horoscopul şi Zodiacul, Psihologia Budistă, Sectele, Hallowenul, Artele Marţiale (partea
spirituală), Medicina Alternativă (partea spirituală), Acupunctura (partea spirituală), etc. Comunismul a lovit
cu sabia “ateismului”, iar New Age loveşte cu minciunile acestui veac trecător, repăgânizând societatea la
scară global. Ei înşeală oamenii învăţându-i că Dumnezeu este doar o energie care se confundă cu lumea. Că
omul se poate automântui (oare?). Ei au în loc de rugăciuni, meditaţii orientale: Yoga, Zen, Antroposofie.
Aşadar, adepţii new age sunt într-o gravă înşelare! (Pr. Ioan)
1058. Sufletul fără rugăciune nu ştie ce-i fericirea! (ÎPS. Justinian Chira)
1059. Nimeni dintre noi nu ştie ce se poate întâmpla chiar şi în următorul minut. Dar cu toate acestea
continuăm să mergem înainte. Pentru că avem încredere. Pentru că avem credinţă.
1060. Fraţilor ştiţi ce înseamnă Cruce? Să duci ce nu-ţi convine! (Pr. Arsenie Papacioc)
1061. Fără Dumnezeu nimic nu sunt, nimic nu pot, nimic nu am, ţărână sunt şi în ţărână mă voi întoarce! (Pr.
Paisie Olaru)
1062. A-ntrebat un oarecare păcătos: Care este cel mai mare păcat la om? Şi-a răspuns acestui frate un
duhovnic iscusit: Cel mai mare din păcate, este cel nespovedit.
1063. Frumuseţea nu înseamnă să ai un chip plăcut. Ci să ai o minte frumoasă, un suflet curat şi o inimă plină
de iubire. (Dar desigur că şi mai bine e dacă le ai pe toate deodată, ceea ce e cu adevărat rar. N.n, 2020)
1064. L-am rugat pe Dumnezeu să mă ferească de duşmani şi brusc au dispărut câţiva prieteni.
1065. Nu te certa niciodată cu un prost! Cei ce vă ascultă nu vor putea face diferenţa dintre tine şi el.
1066. Nu întotdeauna viaţa se termină cu moartea. Uneori se termină cu nunta. (Da, dar alte ori abia acolo
începe. Eu, 2020)
1067. O scuză de interlop sau o dilemă morală: Dacă toţi corupţii merg la închisoare cine mai conduce ţara?
1068. Un popor care votează corupţi, impostori, hoţi şi trădători, nu este victimă! Este complice! (George
Orwell)
1069. Să mulţumim Maicii Domnului şi Preasfintei Treimi că ne-a învrednicit să mai trecem un an! Să ne
hotărâm în inima noastră să punem început bun ţi să petrecem de aici încolo cu Dumnezeu, creştineşte! (Pr.
Cleopa Ilie)
1070. Nu ceea ce faci pentru copii îi va face oameni de success, ci ceea ce îi înveţi să face pentru ei înşişi.
(Ann Landers)
1071. Doar o inimă mare poate transforma un om mic în stea strălucitoare!
1072. Nu te grăbi prin viaţă! Mergi încet, admiră, cunoaşte, învaţă, ascultă şi ajută! Fiecare oprire este o lecţie
şi fiecare om întâlnit este un profesor!
1073. Lucrurile bune se întâmplă atunci când ai încetat să le aştepţi. Când aia cceptat realitatea, aşa cum este
ea, când ai renunţat să te lupţi cu disperare pentru ceva mai bun, sau să te simţi frustrate că viaţa nu e aşa
cum o vrei. De-abia atunci realitatea se poate transforma într-o nouă versiune, mult mai bună. (Roxana
Valea)
1074. Scenariu sumbru. Între 2015-2020 au început să vină refugiaţi şi migranţi musulmani în Europa încă
Creştină. În 2025 deja la conducerea imigranţilor decide un musulman şi sunt chemaţi tot mai mulţi
musulmani Iar în 2035 deja creştinii fiind imigranţii, sunt socotiţi infideli şi respinşi din Europa. (Net. 2020)
1075. Casa Sufletului. Domnul Iisus Hristos, intrând în casa lui Zaheu, vameşul, a spus: „Am venit să caut şi
să mântuiesc pe cel pierdut” (Luca 19, 10) Deci ne-a descoperit că sensul vieţii noastre creştine este
Mântuirea Sufletului. Ba chiar ne-a îndemnat: „Cu frică şi cu cutremur să lucraţi la mântuirea voastră”
(Filipeni 2, 12) Ştiind că aici pe pământ: „Suntem călători şi pribegi ca toţi părinţii noştrii” (I Cronici 29,
15) şi deci, „Nu avem aici cetate stătătoare, ci o căutăm pe aceea ce va să fie”. (Evrei 13, 14), să vă zidiţi
casa sufletului. Dar: „Lucraţi cât este ziuă (cât suntem în viaţă), fiindcă vine noaptea (moartea) când nimeni
nu mai poate să lucreze” (Ioan 9, 4) şi să ne ostenim să o terminăm, pentru că: „Ce-i va folosi omului, dacă
va câştiga lumea întreagă, iar sufletul său îl va pierde?”
1076. Decalogul Postului: • Nu ţine ură, vrăjmăşie sau invidie. Calcă-ţi pe inimă, mergi şi te împacă cu toată
lumea, şi mai ales cu cei cărora le-ai greşit. Iartă din toată inima ta, pentru ca şi Dumnezeu să te ierte pe
tine. • Spovedeşte-te cât mai grabnic la preotul tău duhovnic şi nu-l schimba. Mărturiseşte toate greşelile şi
patimile, gândurile şi intenţiile rele. • Nu te certa, nu blestema, nu înjura. Cei care înjură se aseamănă celor
care au scuipat faţa Domnului nostru Iisus Hristos în timpul Pătimirii Sale. • Roagă-te cu smerenie în fiecare
zi, dimineaţa, seara şi de câte ori poţi. Roagă-te şi pentru binele duşmanilor, împlinind astfel porunca
Domnului, şi El îţi va da pace în suflet, bucurie şi înţelegere duhovnicească. • Fă milostenie după puterile
tale, adică ai milă de alţii, ca şi Hristos să aibă milă de tine. Ajută orfanii, văduvele, bătrânii, săracii,
familiile nevoiaşe sau cu mai mulţi copii, fără a-i judeca pentru lipsurile lor. • Întoarce la credinţă pe
cel căzut ori neştiutor, dăruindu-i un sfat bun, o carte de zidire sufletească, o candelă sau o icoană. • Mergi şi
vizitează un bolnav, un suferind, un infirm sau un neputincios. Uşurează suferinţa şi vei putea să auzi şi tu,
la Judecată, chemarea Mântuitorului de a moşteni Împărăţia Cerurilor. • Pomeneşte şi fă milostenie pentru
cei adormiţi, după rânduielile Bisericii, în semn de iubire, recunoştinţă şi neuitare faţă de ei. • Ai grijă să nu
 te mândreşti cu postul tău şi cu nimic din ceea ce faci bun, ci în fiecare zi să spui: „Slugă netrebnică sunt,
pentru că am făcut numai ceea ce eram dator să fac” (Luca 17, 10). • Postiţi pentru că aţi păcătuit, postiţi
pentru a nu mai păcătui, postiţi pentru a primi darurile Duhului Sfânt şi a păstra ceea ce vi s-a
dăruit! Acesta să fie îndemnul: să postim cu folos! Fă din ziua împărtăşirii tale cu Sfântul Trup şi Sânge al
Mântuitorului Hristos cea mai fericită sărbătoare a vieţii tale, trăind bucuria Învierii. (Pr. Nicolae Tănase, în
Să nu-L răstignim iarăşi pe Hristos)
1077. Ştim încă din clasele primare că în preajma unor sărbători importante trebuie să ţinem post. Să renunţăm
la o serie de plăceri, în special culinare. Părintele Arsenie Boca are propriul său “decalog” de ţinere a
postului. În lucrările sale „Lupta duhovnicească cu lumea, cu trupul şi cu diavolul” şi „Cuvinte vii”, Sfântul
Ardealului explică de ce e bine să ţinem post. Acesta spunea că postul ne curăţă de gândurile rele, cele care
ne îndeamnă să păcătuim. Astfel: 1. Alimentaţia trebuie să fie reţinută. A ţine post nu înseamnă a nu mânca,
ci a mânca astfel încât să nu te saturi. „Mâncarea trebuie să fie de un singur fel, din bucate neînsemnate şi
care se găsesc fără bătaie de cap şi pe care nu le pofteşte sufletul. (…) Vinul e folositor la bătrâneţe, la
neputinţă şi la frig şi atunci puţin. 2. Postul curăţeşte ochiul, iar rugăciunea curăţeşte mintea. 3. Rugăciunea
şi postul sunt unelte duhovniceşti cu care se strâng laolaltă roadele ostenelii: „Foloseşte-te de ele când
trebuie, căci nimeni nu cunoaşte unde să aduni şi unde să tai, numai tu, omule, ştii!”. 4. Sufletul respiră prin
Rugăciune. Creştinul îmbolnăvit de păcate trebuie să treacă prin post pentru a se vindeca. „Postul este apa
care stinge văpaia patimilor”.5. Nu ţii post doar dacă nu mănânci carne. „Nu mănânci carne de porc, dar
carne de om mănânci: clevetind cu gura, osândind cu vorba şi ucigând cu gândul”. 6. Miercurea şi Vinerea
sunt zile de întristare şi meditaţie pentru creştini, nu de plăceri trupeşti. 7. Păcatele pe care le curăţă postul
sunt: mândria, iubirea de argint, desfrânarea, lăcomia, invidia, mânia şi lenea. Adică cele 7 păcate capitale.
De asemenea, singura modalitate de ardere a lăcomiei stomacului sau „dumnezeului cel mincinos al
trupului” este prin înfrânare. 8. Mâncarea de carne, mai ales prin împingerea necurată a poftei, ca să se facă
sânge are nevoie de fiere, care este o otravă – veninul nostru. Fierea aceasta topeşte carnea şi grăsimea,
întocmai cum topeşte soda slănina, când fac femeile săpun. Fierea e o otravă tare. Dacă sporeşte mâncarea
de carne, sporeşte şi otrava, cu care trebuie topită carnea”, spunea părintele. 9. Dumnezeu pedepseşte
nesocotirea postului cu boală şi necazuri. 10. Postul reface Sufletul. Bolile sufleteşti precum însingurarea ori
deznădejdea sunt vindecabile prin post. (după Pr. Arsenie Boca)
1078. Suntem “îngeri”, unii pentru alţii. Zilnic. Ştiu că nu există tristeţe pe pământul inimii noastre pe care
Dumnezeu să nu o poată vindeca. Îngerul meu păzitor, pe care îl am de la Sfântul Botez, se numeşte Iubire.
Îngerii vin, ne vizitează, dar noi nu îi recunoaştem, decât după ce au plecat, din pricina mândriei, a invidiei,
a judecării aproapelui, a răutăţii, a minciunii, a înjuratului, a blestemului, şi a altor patimi care ne stăpânesc.
(Pr. Hrisostom Filipescu)
1079. Oamenii care au Dragoste şi Bunătate se aseamănă cu îngerii buni care ne transmit Bunătate şi Veselie,
oriunde s-ar afla. (Pr. Ioan)
1080. Iubiţi mei fraţi şi surori întru Domnul, nu uitaţi să vă rugaţi în fiecare zi a săptămânii care începe, pentru
că nici Dumnezeu nu uită să ne trezească în fiecare dimineaţă. (Pr. Ioan)
1081. Mulţumire: Pentru tot ce n-am cerut şi tu mi-ai dăruit. Mulţumesc!
1082. Sunteţi vorbiţi de rău. Nu sunteţi vinovaţi, dar sunteţi datori să răbdaţi vorbirea de rău cu mărinimie
sufletească. Şi răbdarea aceasta a voastră va fi canonul, mustrarea vindecătoare pentru greşelile pe care le-
aţi săvârşit şi pentru care sunteţi vinovaţi. Prin urmare, în vorbirea de rău este ascunsă mila lui Dumnezeu…
Cu toate că nu este uşor, în orice caz, trebuie să vă împăcaţi cu bârfitorii voştri! Nimeni nu poate să se
mântuiască cu ură în inimă. Ştiu cât de greu suferim din pricina defăimării. Ea este un noroi aruncat asupra
noastră, dar unul vindecător. Răbdare! Mai devreme sau mai târziu încercarea se va sfârşi. Doctorul
sufletelor va ridica bandajul usturător.  (Sf. Teofan Zăvorâtul, Călăuzire către viaţa duhovnicească)
1083. Cei ce au fost în America spun că în New-York există un zgomot atât de asurzitor, încât nu se mai aud
clopotele bisericilor. Vuiesc clopotele, dar jos, în stradă , nu le aude nimeni. Aşa e şi zgomotul şi vuietul
acestei lumi deşarte. El asurzeşte pe om, să n-audă clopotele chemării Domnului. Cei care se lasă târâţi în
vuietul lumii nu mai aud chemările cerului; uită de cele sufleteşti. (2011)
1084. Un propovăduitor al Evangheliei, vorbind despre curăţenia vieţii sufleteşti, îşi întrebă ascultătorii: -
Aveţi acasă porci? - Avem. - Dar o casă aşa, mai curată, unde primiţi prietenii şi oaspeţii, aveţi? - Avem. -
D-apoi umblă porcii dumneavoastră prin casa aceasta? - Nuuuu! - Ei bine, să ştiţi că lucrul acesta se petrece
 în casa voastră cea sufletească. „Voi sunteţi casa Duhului Sfânt” – zice Scriptura (I Corinteni 3, 16). Dar în
casa aceasta băgaţi de seamă că umblă porcii patimilor urâte, ca: beţia. desfrânarea, zavistia şi altele. Toţi
cei ce trăiţi în patimi rele aveţi o casă a sufletului în care umblă „porcii”. Daţi-i afară, fraţilor!
1085. Un ostaş l-a întrebat odată pe avva Mios dacă Dumnezeu primeşte pocăinţa omului. Iar avva, după ce l-a
întărit cu cuvinte de folos, i-a zis: - Spune-mi, dragule, dacă ţi se rupe haina, o arunci? Acela i-a răspuns: -
Nu, ci o cos şi continui să o port. Atunci părintele i-a spus: - Aşadar, dacă ţie îţi pare rău pentru haina ta, lui
Dumnezeu nu-I va părea rău pentru făptura Sa?
Aşa era atunci: oamenii îşi cârpeau hainele rupte. Astăzi, însă, omul nu-şi mai coase haina
trupului, dar nici pe cea a sufletului, nu-i mai pare rău de haina sa. Doar Dumnezeu a rămas consecvent: Îi
pare rău pentru făptura Sa zdrenţuită de păcate şi se jetfeşte mereu pentru ea. “Veniţi să ne judecăm, zice
Domnul. De vor fi păcatele voastre cum e cârmâzul, ca zăpada le voi albi şi de vor fi ca purpura, ca lâna de
albe le voi face. De veţi vrea şi de Mă veţi asculta, bunătăţile pământului veţi mânca. Iar de nu veţi vrea şi
nu Mă veţi asculta, atucni sabia vă va mânca, căci gura Domnului grăieşte”. (Isaia 1, 18-20)
1086. Cei ce nu duc război cu ei înşişi, cu patimile, viciile şi păcatele lor, îl duc negreşit împotriva lui
Dumnezeu şi a aproapelui. (Sf. Nicolae Velimirovici)
1087. După cum foamea este un semn de sănătate trupească, tot aşa şi dorul de cuvinte dumnezeieşti este cel
mai mare semn de sănătate sufletească. (Sf. Ioan Gură de Aur)
1088. Rugăciunea este singura dezlegare, cea mai bună, a necazurilor ce ni se întâmplă. Puternică este arma
rugăciunii! Am spus aceasta deseori, o spun şi acum, şi nu voi înceta să o spun. (Sf. Ioan Gură de Aur)
1089. Râsul prostesc este un rău mai mare ca Iadul cel Veşnic. (Sf. Vasile cel Mare)
1090. Trebuie să trăim aşa cum ne-a creat Dumnezeu, iar când cineva nu trăieşte astfel, putem spune cu
siguranţă că acela nu trăieşte deloc. (Sf. Teofan Zăvorâtul)
1091. De ce avem cu toţii gânduri atât de grele (negre)? Fiindcă luăm asupra noastră toată purtarea de
grijă pentru noi (în loc să dăruim această îngrijorare Ziditorului) iar aici (pe pământ) totul se
destramă, nimic nu e temeinic, nimic nu e statornic (totul e trecător). Şi stă omul, şi îşi stoarce mintea
cum să facă temeinic şi statornic ceea ce se străduieşte să zidească. De câte mii de ani îşi stoarce mintea, şi
tot n-a aflai nimic! I s-ar putea spune: „Materialul tău e prost, schimbă-l”, dar ce putere are un cuvânt când
experienţa miilor de ani nu-l învaţă minte?
Şi atunci, aşa vor rămâne lucrurile? Păi da, câtă vreme aşa va rămâne omul. Încă din Rai i s-a
părut (omului) că Dumnezeu nu rânduieşte cum trebuie viaţa lui şi că va rândui el singur toate cu mai multă
deşteptăciune şi mult mai bine. Prima experienţă nereuşită a fost foarte pilduitoare, prima amăgire.
Dumnezeu a poruncit în Rai ce şi cum trebuie să fie; omul a zis: „Ba nu, nu aşa, uite aşa!” Acest „nu aşa,
uite aşa” a ajuns deviza îngâmfatelor gânduri omeneşti. Mântuitorul a venit şi a rânduit mai apoi mântuirea;
omul aude binevestirea dar zice: „Nu aşa, uite aşa!” şi îşi construieşte planuri proprii şi propria viziune
asupra lumii. Domnul a întemeiat pe pământ, Biserica, pentru a arăta drumul spre necurmata “bună-fiinţare”
iar omul zice din nou: „Nu aşa, uite aşa!”, şi îşi croieşte propriile drumeaguri şi cărărui. Astfel, câtă vreme
va dăinui în om această sete de a îndrepta dumnezeieştile rânduieli, el tot o să gândească gânduri grele şi tot
nu o să-i vină nimic de “Doamne-Ajută” în minte. Asta nu va lua sfârşit decât atunci când omul,
obosind, va pune toate gândurile sale la picioarele tronului purtării de grijă dumnezeieşti şi va înălţa
glas: “Cu judecăţile pe care le ştii, mântuieşte-mă! Dar şi aceasta nu se (va) întâmpla decât în parte, iar
societatea omenească, luată ca întreg, se va tot învârti în deşert după năravul său cel vechi şi iată cum se
lămureşte spusa de toţi ştiută: “Deşertăciunea deşertăciunilor, toate sunt deşertăciune” (Ecl. 1, 2). (După
Sf. Teofan Zăvorâtul, Răspunsuri la întrebări ale intelectualilor)
1092. Pruncul creştin primeşte prin botez sămânţa vieţii celei noi, harice. Duhul lumii şi obiceiurile ei sunt cu
totul potrivnice vieţii acesteia. Îndepărtaţi, deci, de ele pruncul nou-botezat, aşa încât acest duh şi aceste
obiceiuri să nu înăbuşe în el, ca nişte mărăcini şi ciulini, mlădiţa vieţii noi. Dacă veţi face aşa, aceasta va fi
pentru el pustie. Şi să-l ţineţi în ea până când se va întări şi va ajunge în stare să iasă la lucrare potrivit
menirii sale,ţineţi-l sub înrâurirea haricului mediu bisericesc, care-i de acelaşi neam cu mlădiţa vieţii
pruncului creştin. Să nu audă şi să nu ştie alte cântări afară de cântările creştineşti. Să nu vadă şi apoi să nu
îşi închipuie alte chipuri şi privelişti decât cele bisericeşti. Să nu ştie de alte biografii afară de Vieţile
Sfinţilor, să nu cunoască alte locuri de vizitat în afara bisericii, alte cuvântări în afara celor ce slujesc spre
zidire, şi aşa mai departe. După ce a fost educat în mediul acesta, după aceea chiar şi când va purcede la
 lucrare va lucra nu altfel decât în acelaşi duh şi, prin urmare, în chip potrivit alegerii sale. (Sf. Teofan
Zăvorâtul, Predică la Sf. Ioan Botezătorul)
1093. Mântuitorul lumii a zis: “luminătorul trupului e ochiul” (Luca 11,34). Prin “luminător”, Domnul înţelege
puterea contemplativă a sufletului omenesc, adică mintea omului...Cuvintele Apostolului: “Însuşi
Dumnezeul păcii să vă sfinţească pe voi desăvârşit şi întreg duhul vostru, şi sufletul, şi trupul să se
păzească, fără prihană, întru venirea Domnului nostru Iisus Hristos” (l Tes.5, 23), au o semnificaţie
asemănătoare cu ale Mântuitorului. Duhul este pomenit în primul rând, pentru că puritatea şi perfecţiunea
sufletului şi a trupului depind direct de el. Duhul  sau puterea contemplativă, mintea, este o facultate
supremă a sufletului omenesc, prin care acesta se deosebeşte de sufletul animalelor; pentru că
animalele sunt private de această facultate, spunându-se despre ele că sunt fiinţe lipsite de raţiune.
Când ochiul tău este curat (adică puterea contemplativă este eliberată de imixtiunea păcatului),
atunci tot trupul tău e luminat (adică activitatea ta va fi corectă şi sfinţenia va fi calitatea ta ontologică); dar
când ochiul tău e rău, atunci şi trupul tău e întunecat (Luca 11, 34). Ai grijă ca mintea ta, care este lumina ta
firească şi sursa de lumină pentru viaţa ta, să nu devină întuneric şi sursă de întunecime. Ochiul acesta
devine bolnav când absoarbe minciuna, şi din acel moment activitatea noastră devine falsă, iar noi ne
caracterizăm printr-o stare de orbire şi de păcat. Asimilând gânduri mincinoase, mintea se tulbură, conştiinţa
îşi pierde dreapta judecată, toate sentimentele şi simţirile duhovniceşti ale inimii se ataşează de greşeală şi
sunt marcate de păcat. Atunci omul nu mai este bun de nimic şi devine vrăjmaşul propriei sale mântuiri,
ucigaşul sufletului său, adversarul lui Dumnezeu. (Sf. Ignatie Briancianinov, după Fărămiturile Ospăţului)
1094. De aceea în mod deosebit trebuie să fim atenţi la a ne proteja ochiul sufletului, având grijă ca nimic din
ceea ce este periculos să nu-l atingă, pentru a nu ajunge la un dezastru duhovnicesc. Pentru a vă da un
exemplu de felul cum ochiul sufletului, bolnav fiind, poate compromite mântuirea noastră, vă voi povesti
lucrarea la care am fost martor. O seamă de oameni au citit aşa de multe romane încât mintea şi inima le
erau complet impregnate de acestea. Loviţi de soartă, sau datorită unei treziri interioare, sau chiar unui semn
venit de la Dumnezeu, aceşti oameni s-au simtit atraşi înspre viaţa duhovnicească. Abia atunci a ieşit la
iveală influenţa nefastă, asupra stărilor duhovniceşti, a lecturilor anterioare. Obiceiul de a se bucura de tot
ceea ce este senzual le-a deturnat sentimentul unei pocăinţe adevărate şi le-a introdus în asceza lor un
sentiment de senzualitate, scârbos în ochii lui Dumnezeu, şi care face sufletul omului impermeabil pentru
Duhul Sfânt, dar foarte accesibil pentru Satan care vine să-şi stabilească în el locuinţa.
Lucrul acesta se observă mai cu seamă la femei. Cele ce au citit multe romane, iar apoi s-au
întors înspre o viaţă evlavioasa şi chiar ascetică, doreau ca noua lor viaţă să devină un roman. Voiau
ca dispoziţiile lor sufleteşti să semene cu cele ale îndrăgostiţilor. Voiau acest lucru, pentru că voinţa lor,
viciată de obiceiuri rele, le atrăgea puternic înspre senzualitatea cu care erau obişnuite; în ce priveşte
inteligenţa lor, aceasta era slăbită, întunecată, pervertită, prizonieră închipuirilor culese din romane, fără
puterea şi capacitatea de a le îndrepta voinţa şi a o rupe de aceste visuri fantastice.
Cei ce sunt îmbibaţi de lectură ieftină şi siropoasă, sunt foarte expuşi la orbire şi la năluciri
drăceşti, căci au gustat dulceaţa pe care o aduce senzualitatea Aceasta se poate manifesta nu numai în
manieră grosieră, ci, de asemenea, sub forme foarte subtile care scapă înţelegerii şi atenţiei omului încă
cuprins de patimi.
Pe vremea când un călugăr, încă mai trăia în lume, a citit din simplă curiozitate, câteva scrieri
îndreptate împotriva credinţei creştine fără a ţine seamă de prudenţa şi circumspecţia pe care trebuie să o ai
când îţi supui sufletul la asemenea impresii. Când a intrat în mănăstire şi a început asceza, impresiile culese
altădată au început să-şi arate prezenţa în sufletul său lui prin gânduri de îndoială, de nedumerire şi de hulă.
Acestea arătau că ochiul sufletului său a fost atins de idei provenite de la cel rău.
Sfântul Apostol Pavel zice: “Nu ştiţi, oare, că voi sunteţi templu al lui Dumnezeu şi că Duhul lui
Dumnezeu locuieşte în voi? De va strica cineva templul lui Dumnezeu, îl va strica Dumnezeu pe el, pentru
că sfânt este templul lui Dumnezeu, care sunteţi voi. Slăviţi, dar, pe Dumnezeu în trupul vostru şi în duhul
vostru, care sunt ale lui Dumnezeu” (l Cor. 3, 16-l7; 6, 20). Dacă trupurile noastre sunt templul lui
Dumnezeu, cu atât mai mult puterile noastre contemplative, mintea noastră, inteligenţa şi inima noastră, vor
constitui templul lui Dumnezeu. Prin “inimă” înţelegem simţirile duhovniceşti.
1095. Marea greşeală din partea noastră este că nu vrem să ne supunem voii Atotbunului Dumnezeu, care ne
arată după împrejurări drumul folositor pentru suflet. Toţi căutăm un drum liniştit, care există numai în
visele noastre, iar nu în realitate pe pământ. (Sf. Ambrozie de la Măn. Optina)
1096. Nu vă distrugeţi sufletele, ci aprindeţi-le cu rugăciunea şi citirea sârguincioasă a operelor Sfinţilor
Părinţi şi a Sfintei Scripturi, având răbdare şi curăţind inima de patimi. (Sf. Varsanufie de la Optina)
1097. Astăzi creştinii nu mai sunt torturaţi în arene (din păcate sunt în ultimii 5 ani, din ce în ce mai mult), nu
mai sunt arşi pe rug, bisericile sunt deschise, în ele se săvârşeşte slujba dumnezeiască, însă are loc un
fenomen trist, mulţi oameni, chiar şi fără chinuri renunţă la Hristos. Lumea îi prigoneşte pe robii lui Hristos
prin ironie şi dispreţ, iar ei nu le pot îndura. « Dar ai început să mergi cam des la Biserică ! » observă cei din
jur ironic. Şi creştinul tace. « Desigur, din această cauză nu mai ieşi în zi de sărbătoare (în oraş , la prieteni,
în parc, etc.), dar se pare că aproape în fiecare zi ai început să ţii şi posturile ». Şi din nou tace. (Sf.
Varsanufie de la Măn. Optina)
1098. Paradoxurile internetului: acesta este capabil să unească oameni care sunt foarte departe şi să-i despartă
pe cei apropiaţi!
1099. Dumnezeu ne este fiecăruia dintre noi mai aproape decât oamenii, oricare ar fi aceştia; este mereu lângă
mine, mai aproape decât aerul, decât lumina, chiar şi decât hainele pe care le port. (Sf. Ioan de Kronştadt)
1100. Să nu uite nimeni că suntem ai lui Dumnezeu cu trupul şi cu sufletul, că depindem de Acela în toate
clipele vieţii şi în toate cerinţele sufletului şi trupului. De aceea să se îndrepte către Dumnezeu ori de câte
ori sufletul şi trupul simt o anumită nevoie. (Sf. Ioan de Kronştadt)
1101. De fiecare dată când ne adunăm forţele sufleteşti şi punem cu hotărâre bazele unui nou început al vieţii
interioare, în calea noastră întâlnim o furtună de tot felul de piedici şi ispite. Dar tocmai datorită acestui
război cu duhurile rele, lupta duhovnicească ne aduce roade. Acest război este absolut necesar, fie că suntem
călugări, fie că suntem mireni. (După Sf. Macarie de la Optina)
1102. Nimic nu este mai de preţ decât o inimă curată, pentru că o astfel de inimă devine tron al lui Dumnezeu.
Şi ce este mai plin de slavă decât tronul lui Dumnezeu? Cu siguranţă că nimic. Dumnezeu spune despre cei
cu inima curată: “Voi locui în ei şi voi umbla şi voi fi Dumnezeul lor şi ei vor fi poporul Meu”(II Corinteni
6,16). Aşadar, cine este mai fericit decât aceşti oameni? Şi de ce bunuri pot să rămână lipsiţi? Nu se găsesc
toate darurile şi harismele Sfântului Duh în fericitele lor suflete? De ce mai au nevoie? De nimic, cu
adevărat, de nimic! Pentru că Îl au în inima lor pe Însuşi Dumnezeu! Cât se înşeală oamenii care caută feri-
cirea departe de ei înşişi, în ţări străine şi în călătorii, în bogăţie şi slavă, în averi mari şi în plăceri, în
desfătări trupeşti, în lux şi în tot felul de deşertăciuni, care se sfârşesc în amărăciune! Ridicarea turnului
fericirii în afara inimii noastre seamănă cu zidirea unei clădiri pe un teren zguduit continuu de cutremure.
Curând o astfel de construcţie se va prăbuşi la pământ.
Fraţii mei! Fericirea se află înlăuntrul vostru şi fericit este omul care înţelege aceasta.
Cercetaţi-vă inima şi vedeţi în ce stare duhovnicească vă aflaţi! Nu cumva inima voastră şi-a pierdut
îndrăzneala înaintea lui Dumnezeu? Nu cumva conştiinţa vă mustră pentru călcarea poruncilor Lui? Nu
cumva vă învinuieşte pentru nedreptăţi, minciuni şi neglijarea îndatoririlor faţă de Dumnezeu şi faţă de
aproapele? Cercetaţi şi vedeţi dacă nu cumva inima voastră s-a umplut de răutăţi şi de patimi, dacă nu
cumva s-a abătut pe căi nedrepte! (Sf. Nectarie din Eghina)
1103. În lupta cu vicleanul diavol nu poţi pune niciodată armele jos, nici nu poţi da somn ochilor tăi, de vrei să
rămâi nerănit. Aici trebuie să se întâmple una din două: sau să cazi şi să pieri dacă lepezi armele din mâine,
sau să stai mereu înarmat şi să fii întotdeauna treaz. Căci şi diavolul cu oastea lui stă totdeauna înarmat,
pândind trândăvia noastră. Şi pune diavolul mai multă râvnă pentru pierderea noastră decât punem noi
pentru mântuirea noastră. Pentru că războiul acesta este nevăzut şi izbucneşte pe neaşteptate - şi asta e
pricina a nenumărate nenorociri; de aceea războiul acesta este, pentru cei care nu priveghează necontenit, cu
mult mai periculos decât celelalte războaie lumeşti. (După Sf. Ioan Gură de Aur, Despre Preoţie)
1104. Când nutreşti în suflet gânduri bune îţi este bine şi uşor. Atunci simţi în inimă linişte şi bucurie şi ai în
tine duh bun, Duhul cel Sfânt; atunci însă când eşti frământat de intenţii rele sau de porniri ticăloase ale
inimii, ţi-e rău, te simţi împovărat; această tulburare lăuntrică îţi arată că ai în tine duh rău, duh viclean.
Când duhul viclean se află în noi, simţim o strângere de inimă şi o nelinişte şi de cele mai multe ori o mare
greutate de a ajunge cu inima la Domnul, fiindcă duhul cel rău leagă sufletul şi nu-l lasă să se înalţe la
 Dumnezeu. Duhul viclean este duhul îndoielii, necredinţei, patimilor, întristării, neliniştii; duhul cel bun este
duhul credinţei care nu se îndoieşte, duhul virtuţii, al libertăţii sufleteşti, duhul păcii şi al bucuriei.
Dacă nu vei cunoaşte din proprie experientă cum lucrează asupra ta relele uneltiri ale duhurilor
răului, nu vei cunoaşte şi nu vei preţui după cuviinţă binefacerile care îţi vin de la Duhul cel bun. De nu
cunoşti duhul cel ucigător, nu vei cunoaşte nici Duhul cel dătător de viaţă. Numai în măsura în care ne dăm
seama de contrastul dintre bine şi rău, dintre viată şi moarte, putem cunoaşte desluşit binele şi răul: dacă n-ai
fost supus necazurilor, primejdiei de moarte trupească şi sufletească, inima ta nu-L va cunoaşte pe
Mântuitorul, dătătorul-de-viată, Cel ce ne poate izbăvi de necazuri si de moartea sufletului. (Sf. Ioan de
Kronştadt)
1105. Războiul este ştiinţa distrugerii. (John Abbott)
1106. Dacă şi cu Parcă. Suntem convinşi că viaţa noastră va fi mai bună când vom fi căsătoriţi, ni se va naşte
primul copil, sau al doilea copil. Apoi ne simţim frustraţi că fii noştri sunt prea mici pentru un lucru sau
pentru altul şi ne gândim că lucrurile vor merge mai bine când vor creşte. Apoi ne exasperează cu
comportamentul lor de adoleşcenţi şi suntem convinşi că vom fi mai fericiţi când vor depăşi această vârstă.
Credem (cel puţin sperăm) că ne vom simţi mai bine când: vom creşte mari că vom putea fi liberi şi
respectaţi, când vom termina şcoala, că am avea mai multe cunoştinţe, dacă am fi mai tineri puţin, că acum
la bătrâneţe suntem singuri şi neputincioşi, dacă soţul sau soţia îşi va depăşi anumite probleme ori neputinţe,
dacă ne vom lua o maşină nouă, un apartament nou şi cu mai multe camere, când vom face vacanţe
minunate şi nu vom mai fi nevoiţi să lucrăm. Dar dacă nu începem o viaţă plină şi fericită acum, când o să
mai facem asta? Mereu o să fie de înfruntat greutăţi de toate felurile. Aşa că e bine să acceptăm această
realitate şi să încercăm să fim fericiţi aşa cum putem. (Net. 2020)
1107. Mult timp am avut impresia că viaţa mea va începe în curând, adevărata mea viaţă. Dar mereu aveam
greutăţi de întâmpinat, mereu ceva de rezolvat, o încurcătură care cerea timp, datorii neplătite. După acestea,
viaţa ar fi început. În fine, am înţeles că aceste obstacole sunt viaţa. Acest mod de a privii lucrurile ne ajută
să înţelegem că nu există o metodă pentru a fi fericit, ci că fericirea este metoda. Deci amintiţi-vă că timpul
nu aşteaptă pe nimeni şi trăiţi cât mai intens aceste momente din viaţă. Aşa că nu mai aşteptaţi să terminaţi
şcoala, să slăbiţi 5 kg, să aveţi copii şi să-i vedeţi la casele lor, încetaţi să mai aşteptaţi să începeţi serviciul,
să vă pensionaţi, chiar să divorţaţi, încetaţi să tot aşteptaţi trecerea timpului, ziua de luni sau primăvara cu
verdele crud al copacilor, vara că e mai cald şi zile mai lungi, toamna cu frunzele ei multicolore, iarna cu
zăpada albă şi sărbătorile, anul ce vine, (dacă mai vine) etc. Fericirea şi bucuriile vieţii nu sunt destinaţia
călătoriei, ci sunt chiar călătoria însăşi. (După Alfred Souza). (Aici depinde, că pentru creştini şi pentru
alte mari religii fericirea nu poate fi deplină aici pe pământ, deşi nu e interzis să o cauţi. Eu, 2020)
1108. Lucraţi ca şi când nu aţi avea nevoie de bani şi iubiţi, ca şi când nu ar trebui să suferiţi. (Net. Ante 2020)
1109. Exerciţiu de Memorie a Umanităţii: Daţi exemplu de 5 persoane cele mai bogate din lume, de 5
câştigătoare ale concursului Miss Univers, 5 câştigători ai premiului Nobel şi ai premiului Oscar, etc. Cum
Merge ? Greu ? Nu vă faceţi griji, aproape nimeni nu-şi mai aduce aminte de cei mai buni din trecut, din
orice domeniu ar fi făcut parte. Aplauzele trec, trofeele se prăfuiesc şi imaginea învingătorilor de altă dată
este uitată sau depusă în unele cărţi, monumente sau muzee. Acum, dacă te gândeşti la 5 dascăli care te-au
format, 5 prieteni ce ţi-au dat sprijin în momente dificile, 5 vecini ce te-au inspirat. Probabil că e mai uşor
să-ţi aminteşti, pentru că cei ce au stat lângă tine nu sunt cei mai celebrii oameni, ci cei ce s-au îngrijorat
pentru tine şi au suferit ori s-au bucurat alături de tine. (Atenţie! A nu se considera nevaloroasă contribuţia
lor, sau modelul lor, (a celor pozitivi şi morali). Eu, 2020)
1110. Cred că înlăuntrul nostru toţi ştim, sau ar trebui să ştim că lucrul cel mai important în viaţă este mai mult
decât a învinge pentru noi înşine. Iată o întâmplare care dovedeşte această afirmaţie: La Olimpiada
Persoanelor cu Dizabilităţi din Seattle, toţi concurenţii cu handicap au alergat într-o cursă de atletism cu
gândul să câştige trofeul. Însă în timpul cursei, un copil a căzut din tribună pe terenul de alergare şi a
început să plângă. Mai întâi o fată cu sindromul down a venit lângă el să-l mângâie şi liniştească, apoi, rând
pe rând au venit în jurul lor toţi concurenţii şi au hotărât ca până la finalul cursei să meargă ţinându-se cu
toţii de umeri şi împreună să treacă linia de sosire. La acest gest, tot stadionul s-a ridicat în picioare şi au
aplaudat minute în şir. Iată aici nu puterea trupului, ci puterea inimii (sufletului). De aceea, lucrul cel mai
important în viaţă este de a-l ajuta pe celălalt să învingă, chiar dacă asta înseamnă să încetineşti cursa
ta. O lumănare nu pierde nimic, dacă aprinde o altă lumănare. (Ante 2020)
1111. Oricâte calităţi am avea, lumea se uită numai după defecte. (Moliere)
1112. Un om (matur) trebuie să fie destul de mare ca să-şi recunoască greşelile şi suficient de deştept ca să
înveţe din ele. (Alphonse Allais)
1113. Cea mai înaltă treaptă a inteligenţei omeneşti este capacitatea de a observa fără să judeci. (Jiddu
Khrishnamurti)
1114. Viitorul este ceva, pe care cei mai mulţi îl iubesc, abia după ce a devenit trecut. (William Somerset
Maugham)
1115. Sinceritatea este forma cea mai îndrăzneaţă a curajului. (William Somerset Maugham)
1116. Un om deştept poate să înveţe şi de la unul prost. Invers e mai greu. (Francois Rabelais)
1117. Dacă nu ştii ce să ceri de la viaţă, viaţa nu ştie ce să-ţi dea ! (Ileana Vulpescu)
1118. Dacă un om te iubeşte, va fi lângă tine, fără să-i ceri şi fără să faci eforturi ca să-l păstrezi. (Irina Binder)
1119. Eu trăiesc pentru a fi cineva în sufletul meu, nu în ochii lumii. (Irina Binder)
1120. Nimic nu se plăteşte mai sigur ca prostia (Camil Petrescu). (Din păcate regretele nu folosesc prea mult.
Eu, 2020).
1121. În viaţă întâlneşti o mulţime de lume şi câţiva oameni.
1122. Uneori ne întâlnim « destinul » chiar pe drumul pe care am luat-o ca să ne ferim de el. (La Fontaine)
1123. Îţi trebuie puţine lucruri ca să fii fericit ! (Marcus Aurelius)
1124. Inteligenţa nu înseamnă să nu mai faci greşeli, ci să vezi repede cum să le îndrepţi. (Bertold Brecht)
1125. Dacă n-am avea defecte nu ne-ar face atâta plăcere să le observăm pe ale celorlalţi. (La Rochefoucauld)
1126. A iubi înseamnă să fii fericit de ceva (cineva): fără condiţii, fără judecăţi, fără aşteptări. (Barry Neil
Kaufman)
1127. « Destinul » conduce jumătate din viaţa unui om. Pe cealaltă jumătate o conduce caracterul. (Alfred de
Vigny)
1128. Poţi fugi de orice pe lumea asta, numai de tine însuţi nu. (Ştefan Zweig)
1129. Ne irosim trei sferturi din viaţă încercând să semănăm cu alţii. (Arthur Schopenhauer)
1130. Unii dintre noi acordăm mai mult timp planurilor de vacanţă decât celor de viaţă. Uităm cine suntem şi
că ne aflăm pe pământ cu un scop dat de Dumnezeu. Nu trebuie să trăim la voia întâmplării sau după
planurile familiei pentru noi (Net. Ante 2020). Lucrurile mai importante nu trebuie lăsate (abandonate) pe
seama celor mai puţin importante. (Goethe)
1131. A trăi viaţa cu scop este singurul mod de a trăi cu adevărat. Dar cu scop util şi bun. Nu din scop de
răzbunare, ci de creaţie a frumosului. Nu făcând lucruri pe care le dispreţuieşti la alţii.
1132. Şcoala noastră de toate nivelurile pune în faţa învăţăceilor mai multe întrebări la care caută răspunsuri:
„Cum să devin mai deştept?”, „Cum să devin mai bogat?”. Iată însă că preacucernicii părinţi vin să ajute
semenul nostru să caute împreună răspuns la întrebarea cea mai importantă: „Cum să devin mai bun?”
Poate exista înţelepciune în afara bunătăţii? În ce măsura un om este bogat, fiind lipsit de harul bunătăţii,
blândeţii, generozităţii, îngăduinţei, cumsecădeniei, milosteniei, compasiunii, iubirii? (Pr. Octavian Mosin). 
1133. O casă fără cărţi e ca şi un trup fără suflet. ( Cicero). (Bine, dar asta nu înseamnă că ţăranii, crescători
de animale sau plante nu au rost pe lume că n-aveau cărţi. Eu, 2020)
1134. Folosul nu îl găseşti în cărţi multe, ci în cărţi bune. (Seneca)
1135. Cartea se adresează deopotrivă minţii şi inimii. (N. Iorga)
1136. Deosebirea cea mare între tinereţe şi bătrâneţe rămâne totdeauna aceasta: tinereţea are în perspectivă
viaţa, bătrâneţea moartea; cea dintâi are un trecut scurt şi un viitor lung, cea din urmă dimpotrivă. Se naşte
totuşi întrebarea, care din două este mai grea. Din vechime stă scris: „Ziua morţii este mai bună decât ziua
naşterii”. Oricum ar fi: a dori o viaţă foarte lungă, e mare temeritate. Căci vorba spaniolă: cine trăieşte
multe zile, vede multe rele. (Arthur Schopenhauer)
1137. Căci dacă e vorbă, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit. (Scriitorul Ion Creangă)
1138. Cine ţine Postul Adormirii Maicii Domnului, pentru acela Maica Domnului se va ruga în genunchi către
Fiul ei la Judecata de Apoi. (Pr. Ciprian de la Ghiroda, 2020)
1139. Educaţia înseamnă învăţarea a ceea ce nu ai ştiut vreodată că nu ştii.
1140. Am ajuns azi cu tehnologia, ca şi câinii atunci când stăpânul le aruncă un băţ, să-l caute pe GPS.
1141. Adâncurile pe care le-am găsit în credinţa ortodoxă nu sunt nicăieri altundeva. (Pr. Kerry Hiroyki)
1142. Dacă poţi să ajuţi, ajută! Dacă nu, măcar nu răni!
1143. Sfârşitul Turciei va începe când vor transforma Sf. Sofia în Moschee. Eu nu voi vedea, voi tinerii da.
Profeţie parţial împlinită în 2020, când Erdogan, preşedintele Turciei a hotărât reînfiinţarea ei ca Moschee
(Sf. Paisie Aghioritul)
1144. Viaţa poate fi rezumată la cinci cuvinte: Dumnezeu, Credinţă, Nădejde, Dragoste şi Sănătate! Viaţa este
Frumuseţe!
1145. Dumnezeu ne-a dat: Ochii, nu pentru a judeca pe alţii, ci pentru a vedea dincolo de situaţii. Gura, nu
pentru a bârfi, ci pentru a vorbi adevărul. Mâini, nu pentru a pedepsi, ci pentru a da o mână de ajutor.
Urechi, nu pentru a fi insensibil, ci pentru a asculta pe cei în nevoie. Totul, Dumnezeu ne-a dat cu un scop.
Foloseşte-le pentru slava Lui. (2020)
1146. Fă bine de câte ori poţi! Chiar dacă primeşti rău, tu fă bine. Cel puţin în inima ta ai satisfacţia că nu eşti
ca ceilalţi. (Bine, atenţie aici, că poţi cădea în judecată de semeni şi în mândrie.) Şi nu uita: Răul îl pot face
toţi, binele, doar anumite persoane!
1147. Şcoala online înseamnă înmormântarea învăţământului românesc (şi nu numai) şi distrugerea relaţiei
umane dintre dascăl şi învăţăcel!
1148. Examenul de Capacitate şi Bacul vor exista cât timp mai ştie cineva să corecteze lucrările: o generaţie,
maxim două.
1149. Butoaiele goale fac gălăgie multă. (Sofocle)
1150. În majoritatea şcolilor secretarele sunt mâna dreaptă a directorilor. La fel în mai toate instituţiile. (2020)
1151. Un sărac când întinde mâna, nu îţi cere ci ăţi oferă împărăţia lui Dumnezeu.
1152. Cum să-mi fie frică de moarte, când ştiu că dincolo de pragul morţii mă aşteaptă Stăpânul meu, Domnul şi
Dumnezeul meu Iisus Hristos. (ÎPS. Justinian Chira)
1153. Sfatul cel mai important: iubeşte, iubeşte, iubeşte cu toată inima …şi iartă! (Pr. Arsenie Papacioc)
1154. Dacă vrei să fii deprimat, uită-te înlăuntrul tău. Dacă vrei să fii învins, uită-te în urmă. Dacă vrei să fii
distras, privește în jur. Dar dacă vrei să fii mântuit, uită-te în sus! (Corrie ten Boom)
1155. Nu este niciodată nimeni degeaba lângă tine. El este cu știința lui Dumnezeu, ca tu să-l ajuți sau să
te folosești. Te folosești, că poate are o putere de duh mai mare. Sau îl ajuți tu, în sensul de-a-l suporta. Este
o mare greșeală atunci când certăm pe unul sau pe altul! Îl rabdă Dumnezeu și pe acela, și de aceea l-a pus
în calea ta, ca să-l rabzi și tu și să te încununezi! Chiar vă rog, să fie o mai mare dorință de iubire adevărată!
Nu o iubire înregistrată și difuzată ca atare de oameni: "Auzi, domnule, că trebuie să iubim!" Nu! Trebuie să
simți nevoia să iubești. Dacă se întâmplă să facem fapte bune, nu este bine să le facem numai din obligație,
pentru că devenim cazoni. Să le facem dintr-o dragoste cu orice chip, și atâta cât putem. Pentru că
Dumnezeu nu ne ține că suntem noi foarte vrednici. Ne ține că este foarte milostiv El, și de aici vine și toată
mila noastră. (Pr. Arsenie Papacioc, 2010)
1156. Femeile sunt ca florile: toate sunt frumoase, dar fiecare în felul ei. Bărbatul trebuie să se aplece şi să le
culeagă. Atunci “florile” îşi arată şi mireasma şi calităţile ascunse. (Pr. Arsenie Papacioc)
1157. De ce vă pierdeţi atât de des şi atât de mult încrederea? Nu se poate fără cruce şi fără jertfă. Rugaţi-vă cu
toată nădejdea! (Pr. Arsenie Papacioc)
1158. Iertarea pune capăt tuturor suferințelor și fiecărui sentiment de pierdere. Când iertăm percepția
noastră asupra lumii se schimbă. Cât timp nu iertăm, încă mai judecăm pe alţii. Când iertăm ne predăm
judecățile maestrului nostrum interior, Duhul Sfânt, pentru a le schimba, generând în noi un nou mod de a
vedea. Duhul Sfânt păstrează amintirea iubirii lui Dumnezeu, și când alegem sistemul Lui de gândire,
dragostea Lui este reflectată în dragostea și frumusețea pe care o percepem în ceilalți și în lume. Noi
experimentăm lumea în funcție de ce profesor alegem ca şi ghid. De exemplu: pe cei pe care i-am judecat ca
dușmani, prin iertare îi putem vedea ca niște frați ce au greşit şi care cer iubire. Ceea ce am perceput ca un
loc al conflictului, al urii și al durerii, este acum un loc al frumuseții, bucuriei și păcii. Acum putem înțelege
şi cum doi oameni pot fi în aceeași situație și văd lucruri complet diferite. Experiența Duhului Sfânt indică
faptul că oricât de catastrofală ar părea o situație, nimic nu ne poate lua liniștea, dacă rămânem cu El şi întru
El. Nu putem schimba lumea, dar putem schimba modul de a o vedea. (Anonim)
1159. A ţine (azi) rânduielile fireşti bisericeşti a devenit o adevărată încercare. A putea să ţii post, măcar cele
două zile rânduite pe săptămână, este o faptă mare, pentru că societatea, care se opune veşniciei, te cheamă
la cu totul altceva. A duce o viaţă din dor de veşnicie este, într-un fel, o provocare duhovnicească. Şi poate
şi o formă de martiraj. (Stareţul Măn. Dinogeţia, 2014)
1160. Cântarea de psalmi este asemenea luceafărului (steaua dimineţii), iar rugăciunea minţii asemeni soarelui .”
(Sf. Grigorie Sinaitul).
1161. Facerea de bine nu se face în Zgomot, iar Zgomotul nu duce la Faceri de Bine. (Pr. Iachint de la Putna)
1162. Desenul reprezintă sinceritatea din Artă. Nu este posibil să trişezi. Este ori bun, ori rău. (Salvador Dali)
1163. Desenul este punerea unei linii în jurul unei idei. (Henri Matisse)
1164. Viaţa este arta de a desena fără radieră. (John Gardner)
1165. Pune la suflet doar ceea ce îţi aduce linişte, bucurie şi pace sufletească. Restul, lasă-le să plece aşa cum
au venit.
1166. Credinţa mişcă munţii, iubirea mişcă lumea, iar rugăciunea mişcă mâna lui Dumnezeu.
1167. Regină eşti şi mamă În lume şi în cer, Aceia ce te cheamă Sunt siguri că nu pier.
1168. Toți avem nevoie de ghidaj în unele decizii. Cele 10 Porunci sunt niște jaloane de bază atunci când vrei
să urmezi zicala: Ce ție nu-ți place altuia nu-i face. (Prof. de Religie pe Trinitas TV, 2020)
1169. Dacă vorbim frumos cu ceilalţi sau despre ceilalţi, de fapt vorbim frumos despre noi înşine! (Pentru
elevi, 2020)
1170. Educaţia este prioritatea fundamentală a oricărei societăţi care doreşte dezvoltarea. (PF. Daniel, 2020)
1171. De aceea ne târguim noi cu credinţa, fiindcă nu am văzut nici Raiul, nici Iadul. (Pr. Arsenie Boca)
1172. În momentele fericite mulţumeşte-I lui Dumnezeu. În momentele grele, caută-L pe Dumnezeu. În
momentele dureroase ai încredere în Dumnezeu. În fiecare moment, nu uita să îi mulţumeşti lui Dumnezeu.
1173. Oamenii frumoşi la suflet îşi găsesc fericirea în dăruire, în bucuria de a face ceva de folos pentru
cineva!...
1174. A învăţa un copil, înseamnă să laşi o urmă din tine în dezvoltarea lui. Şi cu siguranţă elevul este ca o
bancă în care profesorul depozitează comorile sale cel mai preţioase. Urare de Ziua Internaţională a
Educaţiei (Eugene P. Bertin)
1175. Un dascăl va rămâne mereu în sufletul copilului ca un părinte spiritual, moral şi etic. El ştie cizela şi
ridica educaţia elevului său la standarde înalte. (Magda Bălănescu)
1176. Calităţi ale profesorului după Sf. Ioan Gură de Aur: 1. Pune accent pe valorile morale. 2. Ştie să capteze
atenţia elevilor. 3. Îndreaptă paşii elevului spre cunoaştere. 4. Foloseşte cuvântul bland. 5. Respectă opinia
celuilalt, dar nu se abate de la dreptate. 6. Foloseşte puterea propriului exemplu.
1177. Doar prin educaţie omul devine om.
1178. Vă spun o mare taină: Dumnezeu face tot ce-I cerem. Tot, tot, tot! Dar să facem şi noi ce ne cere El… Şi
să vedeţi că se poate! Când nu avem încredere în Dumnezeu, de fapt, nu voim să facem ce ne cere…Ne
împotrivim Lui pentru plăcerea autonomiei şi controlului… (Monahia Siluana Vlad, 2020)
1179. Nimeni nu este inutil pe această lume dacă alină povara ce atârnă pe umerii semenilor săi (Charles
Dickens)
1180. Bătrâneţea? Vârsta la care deşii ştii toate răspunsurile, nimeni nu te mai întreabă nimic.
1181. When nothing goes right, ...go left! (Când nimica nu merge cum trebuie într-o direcţie, mergi în alta).
1182. În 13 Nov. pe lângă ziua Bibliei, mai sărbătorim şi Ziua Bunătăţii. Dar bunătatea ar trebui sărbătorită în
fiecare zi. A fi bun,nu înseamnă numai a face lucruri măreţe, pot fi şi lucruri mici, dar făcute din inimă.
1183. Aveţi un ban? Cumpăraţi cerul! Nu aveţi bani? Dăruiţi un pahar cu apă, o pâine şi veţi primi Raiul. Daţi
lucruri pieritoare şi veţi primii fericirea Veşnică. Miluiţi pe cel sărac şi chiar dacă veţi tăcea la Judecată, o
mie de guri vă vor lua apărarea. (Sf. Ioan Gură de Aur)
1184. Sfaturi Antidepresie către Sf. Olimpiada:
1. Mulţumeşte mereu lui Dumnezeu pentru toate. El ne iese în întâmpinare când totul ne duce la pieire.
2. Nu te uita numai la necazurile care vin, ci şi la grabnica scăpare şi la nespusa plată pe care o nasc.
3. Gândeşte-te că orice faptă bună, dacă nu este săvârşită cu osteneală şi suferinţe, nu primeşte multă plată.
4. Nu-ţi pierde nădejdea. Numai un singur lucru este înfricoşător, păcatul.
5. Nimic să nu te tulbure. Valurile nu clintesc stânca, cu cât o izbesc cu mai multă furie, cu atât mai
repede valurile pier.
6. Aminteşte-ţi că bucuria nu stă în natura lucrurilor, ci în voinţa omului. (Adică ?, Eu, 2020)
1185. Credinţa în Dumnezeu îi dă bolnavului o imunitate mai bună, el rezistă mai bine la boală pentru că boala
este format 50% din stare organic şi 50% din stare psihică. (Prof. Dr. Leon Dănăilă)
1186. Nu ştiu dacă astăzi va fi o zi frumoasă, dar dacă avem frumosul în gânduri şi în suflet, atunci este de
ajuns.
1187. Cum te simţi când persoana pe care o iubeşti cel mai mult nu mai vorbeşte cu tine? Imaginează-ţi ce
simte Dumnezeu când nu te mai rogi. (Pr. Petroniu Tănase ?)
1188. Cu cât societatea se distanţează de adevăr, cu atât mai mult îi urăşte pe cei care-l dezvăluie. (George
Orwell)
1189. Pomenirea lui Dumnezeu să fie mai deasă decât răsuflarea ta. (Sf. Grigorie Teologul)
1190. De ce oare dragostea este mai mare decât toate celelalte? Pentru că toate celelalte vor trece. (Sf. Ioan
Gură de Aur)
1191. Nimic din ce a făcut Domnul Hristos nu este o greşeală. El nu s-a plimbat de colo, colo fără sens aşa
cum ne plimbăm noi să ne relaxăm, de exemplu, ci tot ce a făcut a fost pentru şi în scopul mântuirii noastre.
De aceea nu trebuie să se smintească unii de pasajul cu blestemarea smochinului că nu a dat roade atunci
când nu era vremea roadelor, pentruu că şi aceasta a făcut-o pedagogic, nu din mânie şi nici din slavă
deşartă, dar ca să arate că este stăpân peste zidire şi poate schimba firea sau ordinea lucrurilor pe care le-a
creat. (Stareţul Iosif Vatopedinul, 2020)
1192. Cine reuşeşte să stea în genunchi în faţa lui Dumnezeu, va reuşi să stea în picioare în faţa oricărui
obstacol!
1193. Când Dumnezeu vrea să slaveze un om, trimite pe cineva să-l iubească.
1194. “Unul moare, în plinătatea puterii sale, când este înconjurat de fericire şi de pace, … Altul moare, cu
sufletul copleşit de amărăciune, fără să fi gustat vreo fericire.  Şi unul şi altul se culcă în ţărână şi viermii îi
cotropesc”.  (Iov, Cap. 21)
1195. Vai, vai, să nu vă treacă timpul fără folos, că nu-l mai întâlniţi. Ce puteţi face astăzi, faceţi, şi nu amânaţi
pe mâine, că nu ştim dacă mai ajungem până atunci. Că dacă poţi şi nu faci, ai mare păcat, şi de ochii
Domnului nu poţi ascunde nimic..." (Pr. Paisie Olaru)
1196. “Osteneala, sudoarea, chinul, smerenia, umilinţa, dispreţul de sine, acestea îl clădesc pe creştinul
adevărat, acestea sunt Cununile Veşnice. Dacă creştinul nu este strivit, nu se face vrednic de a-L urma pe
Mielul cel blând, în vecii vecilor” (Pr. Efrem Filotheiul)
1197. "Să îl căutaţi în fiecare zi pe Domnul, însă, înlăuntrul inimii voastre, nu în afara ei. Iar când îl veţi găsi,
staţi cu frica şi cutremur, ca Heruvimii şi Serafimii, pentru că inima voastră s-a facut tron al lui Dumnezeu.
Dar ca să-L aflaţi pe Domnul, smeriţi-vă până la pământ, pentru că El se scârbeşte de cei mândri, pe când pe
cei smeriţi cu inima îi iubeşte şi îi cercetează” (Sf. Nectarie din Eghina)
1198. “Fiecare atingere a lui Dumnezeu de inima noastră înseamnă în acelaşi timp curăţire, luminare şi
îndumnezeire”. Iar când ne împărtăşim: "Într-o singură particică din Sfântul Trup şi Sânge al Domnului îl
primim pe Hristos întreg” (Pr. Zaharia Zaharou)
1199. Domnul Iisus Hristos s-a născut pentru toţi şi de aceea trebuie trezite sufletele adormite, care dorm cu
capul pe “perna nepăsării”. (Preot Ioan)
1200. Gospodarul își păzește de păsări țarina însămânțată, și de omizi livada, și își păzește de fiare stâna, dar
nimic altceva nu își păzește gospodarul precum casa de tâlhari, de foc, de ape, de fulgere, și de toată
necurăția. Ce e casa pentru gospodărie, este inima pentru om. Pentru acesta s-a zis: „Mai înainte de toate
cele ce se păzesc, păzește-ți inima”. Din inimă izvorăște sânge, iar în sânge e sufletul. Precum e sufletul în
inimă, așa e în tot omul. Dacă apa în izvor este sărată, este sărată și în râu; dacă e dulce în izvor, va fi dulce
și în râu. Cum e izvorul, așa-i și vărsarea râului. (Sf. Nicolae Velimirovici, Inima în Marele Post, Ed.
Predania, București, 2010, p. 10)
1201. Bradul de Crăciun, ești tu..Când reziști împotriva vânturilor și greutăților vieții. Globurile Pomului de
Crăciun ești tu, când îți colorezi viața cu cele mai frumoase calități. Luminițele de Crăciun ești tu, când
luminezi drumul celorlalți cu bunătate, veselie, răbdare și generozitate. Urarea de Crăciun ești tu, când ierți
și restabilești pacea chiar și atunci când suferi.. (Papa Francisc)
1202. “Nu vă gândiţi dinainte ce veţi mânca, ce veţi bea, cu ce vă veţi îmbrăca, că acestea păgânii le caută.
Dacă îl căutam pe Dumnezeu avem de toate, suntem îndestulaţi. Să căutăm ce e duhovniceşte: rugăciunea,
postul, milostenia şi spovedania şi împărtăşirea deasă, pentru a fi permanent curaţi. Aşa cum trupul are
nevoie permanent de hrană ca să poată supravieţui, tot aşa sufletul are nevoie de hrană duhovnicească. Eu
am fost bolnav. Treizeci de ani am avut meningită cronică. Dumnezeu m-a vindecat. Părintele Ioan m-a
 vindecat, printr-o dezlegare, şi ştiu ce înseamnă puterea lui Dumnezeu. Toate sunt deşertăciune în lumea
aceasta, deşertăciunea deşertăciunilor.” (Pr. Ioan de la Rarău)
1203. Canoanele sunt învăţătoare spre Hristos, ca să ne îndreptăm prin credinţa Euharistică şi teofanică. Dar
daca ne cuminecăm zilnic, nu mai suntem sub învăţător (Galateni 3,24-25), pentru că Hristos e sfârşitul
Legii şi Canoanelor spre îndreptarea oricui crede şi se cuminecă (Romani 10,4). Canoanele s-au învechit şi
au îmbătrânit şi sunt chiar aproape de pierire (Evrei 8,13).
De astfel nici nu se pot da epitemii celui cuminecat şi teoforilor, ci ateilor şi fariseilor. Iar cei ce-au
dărâmat Sionul vor răspunde, că Hristos e adevărul Dumnezeu şi viaţa veşnică (1 Ioan 5,20-21 ). Din cartea
“Sf.” Nil Dorobanţu ”Tâlcuiri la Canoane ,Vol. 1” pag. 196, 197.
1204. În Curtea de Argeș, la moaștele Sfintei Filotheea, am predicat în catedrală, dar m-a oprit din predică
episcopul Iosif Gafton. Atunci am simțit harisma iubirii și iertării dinspre Cruce, când i-am spus:
„Dumnezeu să te ierte! Iartă-l, Doamne!”. La Turnu, Sărăcinești, Frăsinei, Dintrun Lemn, Iezer, Cozia, am
slujit și am plâns, mergând pe jos, prin munți și intemperii, în rugă interioară. La Arnota am simțit vedenia
lui Matei Basarab scăpat de Dumnezeu din gheara turcilor. La Bistrița am avut extaz și contemplație la
moaștele Sfântului Grigorie Decapolitul, ca în peșteră…..Reîntors în Episcopia Romanului, la Nechit, am
schivnicit. Am efectuat toate dezlegările din Moliftelnic peste Oastea Domnului. …Am dat de pomană tot
grâul și untdelemnul, sute de kilograme, la țăranii săraci din Nechit sat și din Borlești. Am fost bătut și
alungat. (Cartea - „Ieroschimonah Nil Dorobanţu nebun pentru Hristos şi flacăra vie a monahismului Sec.
XX”, pag. 16,17).
1205. Îndumnezeirea este socotită ca o stare duhovnicească pe care omul o poate dobândi şi la care sunt
chemaţi toţi creştinii. Ea este unirea cu Hristos, este slava sfinţilor îndumnezeiţi fiind comparată cu slava
dinainte de veci a Fiului. "Sfinţii deveniţi dumnezei prin înfiere, datorită faptului că Dumnezeu s-a sălăşluit
în ei nu se vor nesocoti niciodată unii pe alţii; ei vor fi învredniciţi să îşi vadă unul altuia slava şi fiecare pe
a s-a proprie, aşa precum Tatăl o vede pe acea a Fiului şi Fiul pe acea a Tatălui" (Sf. Simeon Noul Teolog)
1206. "Ne-a dat binecuvântări ce nu se pot uita. Nimeni nu a rămas neînvăţat sau neîndrumat, tot timpul îmi
spunea: 'Tu ştii multe, dar nu prea ştii unde să cauţi'. Apoi mi-a spus că singurul loc unde trebuie să căutăm
este în inima noastră: 'Tot timpul să priveşti cu INIMA, că ochii, de multe ori, nu văd firescul” (Pr. Ghelasie
Gheorghe, "Pateric Carpatin", Ed. Platytera, 2017)
1207. Specificul isihast carpatin este simţirea Prezenței Persoanei lui Hristos, ce coboară prin taina Întrupării
Sale. …Noi nu ni-L închipuim, ci îl conştientizăm că este Prezent cu adevărat în tot locul, fiind Dumnezeu
cel Atotprezent. Din cauza păcatului, noi nu-L mai vedem şi nu-I mai percepem reala Sa Prezență. Iov, din
Vechiul Testament, răspunde celor ce îl sfătuiau să se lepede de Dumnezeu, că nu poate, deoarece „simte în
nările sale Suflarea lui Dumnezeu”. Sfinţii percep cu adevărat Acel Viu Divin ce este Prezența lui
Dumnezeu. (Pr. Ghelasie Gheorghe, "Pateric Carpatin")
1208. Odată sufletul revitalizat, prin lucrarea virtuților și evitarea păcatelor ce-l îmbolnăvesc, va revitaliza și
corpul său. Cele mai mari păcate ale sufletului sunt ura și neiubirea, cele mai mari păcate ale corpului sunt
lăcomia și desfrânarea. Neurând, începi să iubești, la fel, oprind pofta păcătoasă, începi să scapi și de
desfrânare. Hrana harică a sufletului este iubirea de Dumnezeu și de aproapele cu toate virtuțile lor, iar
hrana harică a corpului este postul și curățirea cu toată gama lor” (Pr. Ghelasie Gheorghe, “Practica
Isihastă”).
1209. "Mintea, inima și simțurile sunt magii din noi, care îngenunchează în fața icoanei Maicii Domnului
cu Pruncul Iisus în brațe. Mintea aduce ca dar aurul-mintea însăși, cu toate facultățile ei, inima aduce ca
dar imaginația-smirna, iar simțurile aduc tămâia-arderea de bună mireasmă. Mintea este prima care
îngenunchează în fața Pruncului Divin și cu smerenie primește taina Revelației Hristice" (Pr. Ghelasie
Gheorghe, "Scrieri Isihaste", Ed. Platytera, 2006).
1210. Vom avea generaţii din ce în ce mai străine de România. Vom avea generaţii educate de televizor,
dresate astfel să nu pună nici o întrebare, să accepte tot ceea ce li se spune. (Pr. Iustin Pârvu)
1211. Vă daţi seama ce-ar fi fost lumea fără Hristos? Bucuraţi-vă că S-a născut şi naşteţi-L mereu în i imile
voastre. Cu El putem totul, fără Hristos nu putem nimic. Repetaţi-vă asta întreaga viaţă şi veţi greşi mai
puţin, nu vă veţi mai teme şi veţi putea birui. (Pr. Arsenie Papacioc)
1212. Indiferent cum ţi-a fost ziua, tu uită şi iartă, apoi lasă să-ţi pătrundă în suflet picături de speranţă şi
încredere, care să-ţi facă ziua de mâine mai frumoasă. Viaţa cere Răbdare.
1213. Lemn bun, lemn rău, aceeaşi cenuşă. Dar nu aceeaşi flacără. (Nicolae Iorga, Despre Femei)
1214. Sunt recunoscător tuturor celor care mi-au spus Nu. Din cauza lor m-am descurcat singur. (Albert
Einstein)
1215. O iubire pe care eşti nevoit să o păzeşti, nu reprezintă nimic. (O. Paler)
1216. Să fii bună pentru ca să poţi fi fericită. Cei răi nu pot fi fericiţi. Ei pot avea satisfacţii sau plăceri, dar
fericire nu. (Poetul Alexandru Vlahuţă)
1217. Viaţa îţi poate fi schimbată în câteva ore de către oameni care nici nu te cunosc. (O. Paler)
1218. E mai bine să nu ai idei deloc, decât să ai idei proaste. Mai bines ă nu crezi în ceva greşit. (Thomas
Jefferson)
1219. Prezentul să-l trăieşti cu învăţăturile din trecut şi cu visurile din viitor. (Paulo Coelho)
1220. Dragostea o face pe femeie fericită, iar fericirea o face frumoasă. Iubirea este adevăratul fard al femeii.
(Charles Baudelaire)
1221. Femeile sunt iubitele bărbaţilor în tinereţe, partenere în a doua tinereţe şi îngrijitoare la bătrâneţe.
(Francis Bacon)
1222. Femeia este o fiinţă menită să fie iubită, nu înţeleasă. (S. Freud)
1223. Noi, femeile, avem nevoie de frumuseţe ca să ne iubească bărbaţii şi de prostie ca să-i iubim. (Coco
Chanel)
1224. În fiecare zi ar trebui să ascultăm măcar un cântec, să citim ceva bun, să vedem ceva frumos, să spunem
câteva cuvinte frumoase. (Goethe)
1225. Dacă vrei să înţelegi o persoană, nu asculta cuvintele sale, ci observă comportamentul său. (Albert
Einstein)
1226. Şi optimistul şi pesimistul contribuie la societate. Optimistul a inventat avionul, pesimistul a inventat
paraşuta. (George Bernard Shaw)
1227. Nu-ţi dai seama cât puternic eşti până în momentul în care singura ta opţiune e să fii puternic. (Bob
Marley)
1228. Învaţă din greşelile altora, căci nu poţi trăi destul pentru a le face pe toate. (Cu condiţia să cunoştii şi pe
alţii, cât mai mulţi, şi cât mai buni, Eu, 2020) (Anna Eleanor Roosevelt)
1229. Oamenii înţelepţi nu (mai) au nevoie de sfaturi, iar cei proşti nu le urmează (orcum). (Benjamin
Franklin)
1230. Mâinile nu pot atinge, nici braţele să îmbrăţişeze, dar genunchii încă se pot îndoii ! (De Pandemie, 2020)
1231. Nu veţi eveni sfinţi luptând împotriva răului. Lăsaţi răul în pace. Priviţi la Hristos şi asta vă va mântui.
Ceea ce face o persoană să fie sfântă este iubirea. (Sf. Porfirie Cavsokalivitul)
1232. Cu referire la Sărbătoarea Sf. Dumitru Basarabov, Sf. Parascheva, Sf. Ap. Andrei, etc. - Dumnezeu nu se
lasă batjocorit. Când comuniştii au interzis închinarea la sfintele moaşte, regimul a (communist, n.n.) a
căzut. (PF. Daniel Patriarhul României, 2020)
1233. S-a făcut o canstatare şi apoi o analogie. O dată la 100 de ani pământul este “curăţat” prin Pandemii. O fi
doar Coincidenţă? Ciuma la 1720, Holera la 1820, Gripa Spaniolă la 1920, Coronavirus la 2020.
1234. Dragostea e sentimental care vine în galop şi dispare în vârful picioarelor. (Dar, zic eu, tot merită trăită,
dacă e sinceră şi morală, 2020).
1235. De bunul simţ toată lumea are nevoie. Puţini îl au, dar fiecare crede că îl are.
1236. Lumea e o scenă. Viaţa e un act. Ai venit, ai văzut...ai plecat.
1237. Cel care râde nu e întotdeauna superior celui de care râde.
1238. Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate-mi folosesc. (Sf. Ap. Pavel)
1239. Cel mai trist lucru în dragoste e să fii în plus acolo, unde odată erai totul!
1240. Singura măsură a lucrurilor este importanţa pe care noi le-o dăm. (Depinde, căci lucrurile cereşti, de ex.
sunt infinit mai mari şi mai importante decât le percepem noi, chiar dacă nu suntem de accord. Eu, 2020)
1241. Învaţă să zâmbeşti atunci când eşti trist, căci numai zâmbind vei învinge suferinţa.
1242. În viaţă există două tragedii: una e să nu obţii ceea ce doreşti; cealaltă e să obţii. (Cu excepţia mântuirii,
în rest depinde ce ţi-ai şi dorit. Eu, 2020)
1243. De iubit să iubiţi toţi oamenii. Dar de crezut, să vă încredeţi doar în Dumnezeu.
1244. Filosoful este acela care predă. (Aristotel)
1245. Filosoful este omul preocupat de multe şi profunde întrebări şi la care, pe măsură ce dobândeşte
experienţă în viaţă, capătă răspunsuri şi astfel începe să cunoască din ce în ce mai mult. Începe să se
cunoască pe sine din ce în ce mai bine, apoi cunoaşte alţi oameni şi modul de relaţionare cu ei. Apoi
cunoaşte o comunitate – satul sau cetatea şi modul lor de raportare la viaţă. Apoi cunoaşte prin studiu şi
cercetare ţara căreia aparţine. Tot prin studio se duce în istoria poporului respective şi adună iarăşi o bogată
cunoaştere. Şi după ani de cugetare şi aprofundare poate să spună lucruri profunde şi înţelepte cum ar fi:
Trebuie să înveţi să asculţi pentru a ştii şi a comanda. Sau: Răbdarea este amară, dar fructele ei sunt dulci.
Şi astfel, un aşa filosof posedă în mână posibilitatea totalităţii cunoaşterii. (Adică este de fapt un savant, sau
savantul, enciclopedicul, n.n., 2020).
1246. Omul are zidit în fiinţa lui dorinţa mare de cunoaştere şi autocunoaştere, şi odată pornind spre a cerceta
o idée, o situaţie, o problem, trebuie să ajungă la rezultatul final, la adevăr, la a cunoaşte cât mai mult, dacă
se poate totul despre acel lucru sau problem, pentru ca să fie descifrate în întregime. (Platon)
1247. Expresia filosofiei este fapta, nu vorba. Ce rost ar avea ideile filosofice doar de dragul de a le exprima,
fără a influenţa modul de a gândi, a munci, a lupta, a dori, a duce cu bine anii de viaţă (mulţi sau puţini) pe
acest pământ. Cu siguranţă că marii gânditori au cugetat pentru a tinde spre mai bine, spre o menire
împlinită a omului pe pământ. Adică, prin ideile lor au vrut să schimbe faptele oamenilor şi astfel să
schimbe lumea. (Dar cred, că au reuşit numai în măsura în care au fost ascultaţi de oameni (măcar) minim
interesaţi de filosofie, de gândire în general, care mai apoi au încercat (măcar parţial) să pună şi în
practică, n.n., 2020)
1248. Ce mai înţeleg copiii, după ce ani de zile le-aţi explicat cât de periculoasă este tableta şi acum îi puneţi
să stea ore întregi cu ochii în ea? (Psiholog Eduard Puiu)
1249. Dacă nu ne vom ocupa cu prioritate de învăţământ peste 10 ani ne vom numi “Deşertul România”.
(Psiholog Eduard Puiu, 2020)
1250. Chiar dacă se va îmbolnăvi cineva, să mă cheme în rugăciune iar eu îl voi vindeca. Avertizaţi pe toţi
creştinii să se roage mie, în mod repetat. Există şi un leac (Pentru Coronavirus, 2020). (Sf. Nichifor
Leprosul, +1964)
1251. Dragostea cu care Pruncul Iisus ne atrage spre El ar trebui să producă în suflet o bucurie mai presus de
tot ceea ce este pământesc. În preajma Lui, inima omului îşi pierde atracţia către cele trecătoare. Pătrunsă de
Harul Duhului Sfânt, se mişcă spre stări superioare de simţire şi cunoaştere faţă de cele din planul lumesc.
(Măn. Curchi, Rep. Moldova, 2020)
1252. Dumnezeu, Stăpânul vremii şi al vieţii noastre, ne-a dat să încheiem un an şi să intrăm în altul. În
această clipă de trecere ce se cuvine oare? Să ne înălţăm mâinile către cer şi să dăm mulţumită
Domnului pentru milele Sale cele trecute şi să-L rugăm să prelungească bunăvoirea Sa şi pe viitor. (Sf.
Teofan Zăvoratul, Predici, Ed. Sophia, 2009)
1253. Acesta nu a fost anul care să îţi aducă tot ce vrei. Acesta a fost anul care să te facă să apreciezi tot ce ai.
(2020)
1254. Sfârşit de An 2020. Cele 365 de zile şi nopţi au trecut în veşnicie şi le vom mai întâlni o singură dată, în
marea Zia a Judecţii şi Răsplătirii lui Hristos. Când vom sta în faţa Lui şi în faţa zilelor trăite de noi, spre a
da seama de tot ce am făcut sau nu am făcut în ele. (Poetul Traian Dorz)
1255. Urare de An Nou: Vă doresc ca în Noul An să aveţi parte de: 12 Luni de Bucurii, 52 de săptămâni de
pace, 525.600 de minute de credinţă şi în final 31.536.000 de secunde sub protecţia Bunului Dumnezeu. La
Mulţi Ani! (2020-2021)
1256. Pocăinţa este întoarcerea de la viaţa după fire la viaţa împotriva firii. (Sf. Ioan Damaschin)
1257. Boala nu este altceva decât sănătatea pierdută. (2021)
1258. Prefrigurări ale Sf. Cruci apar în V. T. şi în binecuvântarea cu mâinile cruciş a fiilor lui Iosif (Efraim şi
Manase), de către bunicul lor, Iacov (Iacob). Apoi, Moise ţine toiagul în forma crucii în timpul luptei lui
Israel cu Amaleciţii. Iar, un echivalent (parţial) al lui Iov în Noul Testament este Săracul Lazăr. Din vieţile
lor se observă asemănarea crucii vieţii din V. T. cu cea din N. T. (Ex. acceptarea totală a voii lui Dumnezeu
de către Iov şi Lazăr). În plus, chiar trupul omului este în forma crucii, (Eu, 2020).
1259. „În Ion Creangă, fiecare român se recunoaşte ca atare, cu tot ce are mai de preţ al lui. În Creangă, fiecare
se simte crescut om întreg, la statul fiinţei lui adevărate. Vorbirea lui e graiul pe care simţi c-ar trebui să-l
vorbeşti, simţirea lui e simţirea cea dintâi care te cuprinde... Liniştea lui, echilibrul lui intern, seninătatea în
 rezistenţă împotriva încercărilor, gluma, sunt însuşirile românului din balade şi poveşti. Prin Creangă,
românul intră în universalitate.“ (Prefaţă la Amintiri din Copilărie, de Mircea Vulcănescu)
1260. “Colindele sunt expresia cea mai vie a culturii teologice și duhovnicești populare a românului
creștin ortodox. Ele sunt un memorial și o prelungire a Sfintei Liturghii și a slujbelor de Crăciun auzite în
Biserică. Sunt ecou și rodire a slujbei și sfințeniei Bisericii în sate și orașe, în casele creștinilor care au
devenit biserică, peșteră din Betleem transformată în sălaș primitor pentru cer, casă de oaspeți în care
Pruncul este preamărit de magi înțelepți”. (Prefaţă la o Carte despre Colinde, de PF. Daniel)
1261. Pe acest drum numit viaţă trebuie să iei totul aşa cum vine, cu bune şi cu rele, cu zâmbete sau cu tristeţe.
Iubeşte ceea ce ai, aminteşte-ţi ceea ce ai avut. Iartă mereu, dar nu uita să înveţi din greşelile tale. Oamenii
se schimbă , lucrurile pot merge mai bines au mai prost, dar călătoria continuă.
1262. Ce mă surprinde mai mult la om. Îşi sacrifică sănătatea pentru a afce bani. Apoi îşi sacrifică banii pentru
a-şi recupera sănătatea. Apoi este atât de nerăbdător cu gândul la viitor încât nu se mai bucură de prezent.
Rezultatul e că nu trăieşte (bine) nici în prezent, nici în viitor. Trăieşte de parcă nu ar murii niciodată şi apoi
moare fără a fi trăit.
1263. Fetele, ca moliile sunt atrase întotdeauna de strălucire. (George Byron)
1264. Dacă n-ai văzut încă o femeie care iubeşte, atunci n-ai văzut niciodată o femeie frumoasă. (Camil
Petrescu)
1265. Învaţă din ziua de ieri, trăieşte pentru ziua de azi şi speră pentru ziua de mâine. Lucrul important este să
nu te opreşti din a pune întrebări. (Albert Einstein)
1266. Cele mai importante două zile din viaţa ta sunt ziua în care te-ai născut şi cea în care afli de ce. (Marc
Twain)
1267. Femeilor care caută să fie egale cu bărbaţii le lipseşte ambiţia. (Marylin Monroe)
1268. Când Dumnezeu a vrut să creeze pești, a vorbit cu marea. Când a vrut să creeze copaci, a vorbit cu
pământul. Dar când a vrut să-l creeze pe om, s-a orientat spre Sine. Așa că Domnul a spus: „Să facem om
după chipul și asemănarea noastră”. Analogie: Dacă scoți un pește din apă, acesta va muri; iar când scoți un
copac din pământ, acesta moare și el. În mod similar, când omul se deconectează de la Dumnezeu, el
moare. Dumnezeu este mediul nostru natural. Am fost creați pentru a trăi în prezența Lui. Trebuie să
fim conectați cu El pentru că există doar cu El viața. Dumnezeu fără om este încă Dumnezeu, dar omul
fără Dumnezeu nu este nimic.
1269. De aproape două mii de ani ni se predică să ne iubim, iar noi ne sfâşiem. (Mihai Eminescu)
1270. Dacă poporul român dispare de pe faţa pământului şi rămâne o carte a lui Eminescu, lumea va ştii cine
au fost românii, (Mircea Eliade)
1271. Ca să-ţi dai seama de nivelul culturii generale a unei naţii, trebuie să vezi ce idoli are. (Mihai Eminescu)
1272. Recunoștința este starea de sănătate sufletească a omului, de PF. Patriarh Daniel. (Ante 2021)
1273. A fi sau a nu fii. Aceasta este întrebarea! (William Shakespeare)
1274. Mai presus de cei care nu ştiu sunt cei care au voinţă şi află. Mai presus de cei ce află sunt cei ce reţin.
Mai presus de cei ce reţin sunt cei ce înţeleg şi aplică. Mai presus de cei ce aplică sunt cei ce obţin
rezultate. Mai presus de toţi sunt cei ce ating iluminarea. (Idee din Budism. Ante 2015)
1275. Există jucători care joacă slab şi nu o ştiu, sunt ignoranţii. Fereşte-te de ei! Sunt alţii care ştiu că joacă
slabi, aceştia sunt oameni cu judecată. Ajută-i! Sunt alţii care joacă bine şi nu ştiu. Aceştia sunt modeştii,
stimează-i! Şi sunt alţii care joacă bine şi ştiu că joacă bine. Aceştia sunt înţelepţii. Urmează-i! (Proverb
Indian. Ante 2015)
1276. Aristotel se întreba: Ce este Este? (Adică ce este Fiinţa?)
1277. Filosoful ateu Nietzsche a scris la un moment dat pe tablă: “Dumnezeu a murit”. A doua zi a găsit scris
pe tablă de către un student: “Nietzsche a murit”, semnat Dumnezeu.
1278. Cine trăieşte numai pentru el (egoist), acela nu trăieşte decât pe jumătate. (Proverb Francez)
1279. Săgeţile sfredelesc trupul, vorbele rele sufletul (Proverb Arab)
1280. A vorbi despre o faptă bună înseamnă a o ucide. (Proverb Arab)
1281. Cea mai mare fericire sau plăcere este să trăieşti la maxim întru Hristos. Căci toţi Sfinţii Părinţi şi-
au trăit la maxim dorinţa de adevăr şi de înfăptuire a binelui şi asta le-a adus împlinirea şi satisfacţia
rostului lor în lume. (Pr. Serafim Rose + N.n.. Ante 2015)
1282. Intrând în criză de timp, l-a furat de la alţii. Adică i-a rugat sau forţat pe aceeia să-I resolve problemele
sau treburile lui nerezolvate.
1283. Înţeleptul are urechi lungi şi limbă scurtă. (Proverb Chinezesc)
1284. Ce bagi pe moară, aceea macină. (Pr. Teofil Părăian. Probabil după un Proverb)
1285. Iubirea este un act de iertare nesfârşită, o privire tandră ce devine obicei. (Peter Ustinov). Obicei, care,
se poate şi stinge. (N.n., 2021)
1286. Aşa să-I ajuţi tu pe alţii, încât să fii tu însuţi mulţumit. Adică nu fii leneş sau superficial. (Proverb Latin)
1287. Ochii care nu se văd, se uită. Poate chiar la altul.
1288. Prostul nu-şi bate capul cu nimeni, însă toată lumea îşi bate capul cu prostul.
1289. Prostia este adeseori sinceră şi spontană. Ea nu presupune (necesită) elaborare. (Ante 2015)
1290. El e Ionel. A terminat 11 clase la Seral, a avut toată viaţa 5 la Matematică, luat de milă. La biologie, tot
5 de milă. La Limba Română are şi acum nota 3. Cu toate acestea, Ionel îţi poate vorbi ore în şir despre Bill
Gates, despre 5G şi despre compoziţia vaccinurilor şi despre microcipuri. (Mişto la cei ce contestă Covidul
sau Vaccinarea, ca şi cum suntem nişte inculţi, cu toţii. N.n., 2020).
1291. Omul înfrumuseţează ce iubeşte şi sfinţeşte ce crede. (Ateu?. Ante 2015)
1292. Cine seamănă târziu, târziu şi culege (dacă mai culege). (Proverb Italian)
1293. O zi fericită este o zi în care ai realizat ceva (Dar, zic eu, contează şi ce, şi cât, etc.). (Proverb Japonez)
1294. Cum ţie lucrul aşa ţie şi plata. (Proverb Românesc)
1295. Sufletele mari au voinţă, cele slabe doar dorinţă. (Proverb Chinezesc)
1296. Iubeşte puţin, cel ce poate spune prin cuvinte cât iubeşte. (Scriitorul Dante Alighieri)
1297. Dragostea este ca focul, dacă n-o întreţii se stinge. (Scriitorul Lermonotov)
1298. Nimeni nu iubeşte pe cel ce nu iubeşte pe nimeni. (Filosoful Democrit)
1299. E înălţător să-ţi alegi un scop bun, şi apoi trecând prin foc, să ajungi la el. (H. Ibsen)
1300. Când pacea e ameninţată, nu se răspunde cu război, ci cu (re)organizarea păcii. (Nicolae Titulescu)
1301. Mai mare este omul în genunchi decât în picioare.
1302. Cine are minte, să ia aminte. (Pr. Teofil Părăian)
1303. Dacă Dumnezeu nu există, eu aş plânge până s-ar naşte pentru mine. (Oana Radu, azi Măicuţă. Ante
2015)
1304. Cine nu ţine post, va ţine regim. (Pr. Ioan)
1305. Unii sfinţi de multa bunătate ajungeau să nu mai poată vedea păcatul şi concepe răutatea, noi însă de
multa răutate ce o avem ajungem să nu mai putem vedea bunătatea (în alţii sau în lume). (Pr. Teofil
Părăian).
1306. Solidaritatea celor neîntinaţi de comunism (cei “neiluzionaţi”), au luptat în Revoluţie şi au eliberat ţara.
Ceilalţi, turnători, partizani sau figuranţi n-au mai avut curaj şi putere, căci s-au vândut “fiarei” şi erau robi.
(Un Reporter. Ante 2015)
1307. “Se silesc savanţii lumii şi popor după popor / Să măsoare greutatea porumbelului în zbor”. (Iată
mândria sau deşertăciunea Ştiinţei. N.n.. Ante 2015) - (Versuri de Poetul Damian Ureche).
1308. Avem Programe TV pentru toate Patimile. (Ante 2015):
- patima cumpărăturilor (Reclamele din Toate Televiziunile)
- patima desfrâului (Radioul, Televiziunea, Internetul)
- patima mândriei şi laudei (Emisiuni Mondene)
- patima turismului şi curiozităţii (Travel, etc.)
- patima muzicii şi dansului (Toate Genurile)
- patima batjocorii (Comediile, IUmor, etc.)
- patima concursurilor (Toate Sporturile)
- patima violenţei (Filme de Acţiune)
- patima lăcomiei (Paprika, etc.)
- patima vrăjitoriei (O TV, etc.)
- patima modei (Fashion)
1309. Unii au ajuns de fură cupru din Biserici (Cristelniţe, Căldăruşe, Racle de Moaşte, Sfeşnice, etc.) cu risc
de Blestem. Alţii fură cabluri de înaltă tensiune cu risc de Moarte.
1310. Din 1900 până în 2001 au fost aproximativ 25 milioane accidente mortale de automobile, mai mult ca în
cele două războaie mondiale la un loc. Şi mai mult decât în toate accidentele aviatice şi marine la un loc.
1311. Vremurile sunt urâte, spun oamenii. Dar dacă ei ar trăi frumos şi vremurile ar fi frumoase. Noi suntem
vremurile. (Fer. Augustin)
1312. Vrei să vezi cât de mândru ești? Când cineva te lovește în inimă, vezi câtă mânie apare în tine. Atât de
mândru ești. (Starețul Tadei)
1313. Nu există fapte bune de mică însemnătate. Orice faptă bună generează un ecou fără sfârşit. (Scott
Adams)
1314.