La momentul aparigiei,in 1944,Teohgiamisticda BisericiideRisdrit vt-i

p,
se voia o mlrturie a adevS.ruluiortodox adresati cu precidere
{
intelectualuluioccidentalcregtin,o transpunerea dogmelorfun- a
4
damentale ale Bisericii de Risirit in limbajul analitic-riguros J,

propriuApusului. Devenit pestedeceniicartede cipitAi a gAndirii

F
neopatristicegi un instrument de lucru indispensabilteologului F

ortodox, eseullui Losskytranscendeinsi statutul neutru al unui

expozeudiscursivsi seagaziin linia tradigieide la careserevendici:
aceeaa legiturii indisolubile dintre dogmi gi triire. Teologia,
stiingi a dogmelor ca oglindiri ale Adevirului revelat,;i mistica,
tri.ireainsiqi, seunescintr-un efort comun pe caleaapofatici spre 4
indumnezeire- participarea persoaneiumane la taina Sfintei (
U
Theimi, culme a Revelaliei,adevir care se refuzl'mingii, dar se
dezviluie fiingeiprin Duhul SfAnt. n
ts

Esentiali pentru operalui Vladimir Lossky, carteade fagi esteo 2

lucrare clasici in adeviratul sensal cuvAntului:prin concizie9i fr

claritate,comunici deopotrivi cititorului inigiat gi celui profan U

D
specificultraditiei ortodoxe,neakeratsi viu de la Pirintii Bisericii t
si oAni astlzl D
F
rf

Pecopertii
icoani BuneiVestiridin Ustiug (detaliu)
GaleriaTietiakov, Moscova tft
U
rYl
,<
(a
VJ

-.1 'E c4
rrr
E rr.l
^l

v ;:

p
o
.- I O
t+i L
v) o.
Madimir Lossky(1903-1958)a fost unul dinrre martorii cei mai in-
semnatiai intilnirii dintre Occident 9i Orient in secolul)O( Fiu al
VLADIMIR
mareluifilozof rus Nikolai Lossky,s-astabilit la Parisin 1924,devenind LOSSKY
discipolullui EtienneGilson gi bun cunoscitoral Evului Mediu occi-
dentalgi al gindirii occidentdein general.Lucririle salein acestdomeniu
au fost incununatede o tezi de doctoratmonumentalidespreMeister
Eckhart (Thlologienlgatiueet connaissance deDieu chezMahre Echhart,
TEOLOGIA
1960). Simultan, gi inci din perioada studiilordintre 19309i 1936despre MISTICA
Dionisie fueopagitul, estePreocuPat si traduci Pentru Occident' in
limbajul rigurosal acestuia, certitudinile fundamentale de unei orto-
deopotrivi exce-
A BISERICII
doxii constientede universalitatea sa.Lossky se opune
selorgnosticeale filozofieireligioase ruse si Occidentului.
,,ereziilor" DE RASARIT
Dincolo de polemist, descoperimin el maestrulneopatristicii,ceo-
logul apofazei,al Persoanei gi al sfantului Duh. Mirturia sa cauti si
Prefagide
depi.;eascimariledihotomii occidenrale,penrrucain Hristos si semani-
preot prof. dr. DUMITRU STANILOA-E
fesieBisericaSftntului Duh, unde umanitateasi poati trii ,,dupi chipul
Trinititii". Esai sur h thtologiemlsti(Pe de l'Eglised'Orient (1944), Studiu introductivgi traduceredin francezide
completatide visionde Dieu (1962), reprezintio sintezi dejaclasici, PreotVASILERADUCA
sobri gi clari a marii tradigiiortodoxe.
 SCURTAPREFATA

Aparigia in romAnegtea scrierii teologului rus Vladimir

Lossky este un eveniment de o deosebiti importanli, care
trebuie semnalat ca atare. Ecoul gi efectul remarcabil pe care
le-a avut textul ei francezin lumea largi, sperim ci le va avea
gi la publicul romAnesc;i mai alesintre cititorii iubitori ai
credingeinoastrestrimosesti.
Esteo carte scrisi cu multi cilduri si cu o ingelegereauten-
dci a credinEeiortodoxe. Cuprinsul ei ne face evident faptul
rriit de credinciogiiortodocgici invigiturile Bisericiinoastre,
rimasi fideli Evanghelieisi scrierilor SfingilorPiringi, nu se
pot separade triirea lor duhovniceascisau mistici, asacum
sesepariin catolicism,unde misticaesteun pur sentimentalism,
iar invititurile de credingi o exclusivi. teologie teor€tici de
definigii abstracte.
Faptul acestapropriu Ortodoxiei se vede din insusi titlul
cirgii gi din titlurile capitolelor ei, care, exprimind temele
diferite ale invititurilor teologicealeOrtodoxiei, au un con;i-
nut careajuti pe cititor sI descoperegi si triiasci puterealor
mAntuitoaresausi simti iradiind din elecildura iubirii lucri-
toare a lui Dumnezeusi a sufletelor.
Aceasta ne face si salutim cu deosebiti bucurie aparigia
acesteiscrieriin limba romA.neasc5..
Preot prof. dr. Dumitru Stiniloae
 STUDIU INTRODUCTIV

Dim astizi in limba rom6.nio cartecarede mult ar fi trebuit

si fie cunoscuti de publicul cititor, nu numai de teologi. A
fost una dintre cirgile prohibite de regimul de tristi amintire
nu numai din cauzaconginutului, ci gi din cauzatitlului ei:
Tbologiamisticd a Bisericii de Rdsdrit.
$tim cu togii ci teologiasi Biserica,in ultimii 40 de ani,
pe lAngi suferin;elegi sci.derilelor, au constituit un spa;iu unde
s-agAndit altfel decAtin universitigilerominqti sau chiar in
Academie.Si aceasta, tocmai pentru ci nucleulvieEiireligioase
gi al discursului teologicestemistic. $i nu poate fi adversarmai
de temut al ateismuluiideologicdecAttriirea mistici, pentru
ci aceasta estelibertate- libertate,inainte de toare,in gAndire.
Or,.ateismulideologicde stat practicatpAni nu demult la noi
a cultivat o gindire neliberi. Pentru o societatedominati de
o atareideologie,,,teologia"era un nume cu careputeai si fii
stigmatizatsi marginalizat.,,Mistic" a fost un alt nume care,
'50
nu pentru pufini, a constituit in anii cap de acuzarein tri-
bunalelecomuniste,aducAndu-leani grei de temnigi. Pentru
tovarisii potentali ai acelorzile, ,,mistic" eraechivalentcu ,,sub-
versiv" sau,,dusmanal poporului".
Am tradus carte marelui teolog al emigragieiruse,Madi-
mir Lossky,gi nu am schimbattitlul, pentru ca cititorii si pri-
ceapi ci termenii teohglteologie,misticlmisticdnu tin nici de

8 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT
nivelul prelogic al gAndirii umane, nu sunt nici peiorativi, ;i
cu atAtmai pugin subversivisauconotagipolitic.
Titlul Teohgiamisticda Bisericii dz Riudrit semnifici', deci,
ceva anume. Pentru aceasta,in cele de mai jos, vom preciza
conginurulcelor doui nogiuni si relagialor.
I. Cuvintul ,,teologie"estede origine greaci, fiind compus
din 0eoq- Theos(Dumnezeu) gi l.oyta - loghia, care vine de
l" Ioyoq - logos (cuvint, ratiune, argument).
in Antichitate, texteletragediilor erauprecedatede un ,,logos"
in care autorul explica, rezuma, argumenta conginutul pro-
priu-zis al operelor.Esteceeace s-apistrat pinlastizi in practica
de a sealcitui ci4ilor un prolog sauo prefagi.O cartecuprinde
o intreagi increngituri de idei ;i de fapte. Ea are universul 9i
viagaei redateprin cuvinte-simboluri (semneincircate cu sens)
careinviluie saudezviluie intengiile gi semnificagiilecelor care
vorbescsauscriu. Cuvintele inviluie universul cirEii celor care
nu o citesc sau o citesc riu, ele dezvlluie acestunivers celor
care o citesc bine. Redind sensuluniversului ci4ii, cuvAntul
redi gi ragiuneaexistenEei acestuiunivers.Logosul este'agadar,
ragiuneacarejustifici existengauniversului cirgii, ragiuneade
a fi a ci4ii. in acela;ifel sepoatevorbi de orice creagie(artistici,
stiingific5.,sociali), de orice realitate.Tot ata sePoatevorbi despre
om, despreuniversul siu, despresP4iul restransin caresemigci,
despreideile, relagiile,realizirile gi experiengele sale.Logosul
esteragiunea,motivagiagi justificareaacestora. Altfel spus,toate
acesteaigi gisescjustificarea;i motivagiadaci au un logos,o
ragiunede a fi. Logosuldesemneazi,afadar,nu numai cuvAntul
obignuit, ci gi ragiuneaprofundi a celor ce sunt (Dumnezeu)
9i a celor ce existi (lumea cu tot ceeace existi gi secreeazi.in
ea),ceeace aduni intr-o semnificagieintelectuall un anumit
STUDIU INTRODUCTIV 9
dat. Aceasta este semnificatia antici a Logosului, Pe ca6au
adoptat-o ;i Sfingii Pirinti ai Bisericii.
in cregtinismLogosul aresi alte conotalii. El nu estenqnsi
o categorie metafrzicLabstracti cu careoperim in proceeildg
gAndire,ci inainte de toate esteo fiingi personali, dumn ci
qi creatoare.Nu esteun demiurg gi o zeitatede a doua nini
(cala Filon), nici nu seconfundi cu lumea (cala stoici). sul
esreo persoani,Jangi" si,,in faqa"lui Dumnezeu (npogtov
El este Dumnezeu (rcri Oedqr'iv 6 A6yoq - hai Theosw ho
Logos- Ioan 1, 1). Logosul,la plinirea vremii, ia fiingi unreni,
cuprinde in Sine natura umani, o desivArgegtein persoaqg2
intr-un mod concret- istoric ;i de negriit -, o transfi azi
gi o proslivegte,dind posibilitateatuturor celor careinui in
comuniune cu aceastinaturi umani. indumnezeiti 9i prodiy11l
si devini fii ai lui Dumnezeu prin har, nu prin naturi.,ss6
esteLogosul.
Sfiin;ii Piringi si intreaga gindire cregtini utilizeazi mtiu-
neade ,,logos"atAtcu sensulde cuvAnt,ragitrne,argument dit
sau griit) cAt gi cu sensul cregtin, cum este si firesc. Durrne-
zeu-CuvAntulesteatotputernic. Dumnezeu creeazl. lume prin
Cuvint (Genezal, 3), iar Cuvintul descoperi persoaqlui
Dumnezeu-Tatil (Ioan 14,9-10) -i trimite in lume perhana
Duhului SfAnt (Ioan 15,26). El insusi S-a ftcut cunoscutl[1pii
prin unirea cu natura umani. Iisus Hristos, CuvAntul in at
al lui Dumnezeu, prin acte,cuvinte gi imagini ne-ainvipt ce
estedesivArgirea9i modul in careajungem la ea.Cuvintulgriit
lumii, propovlduit de Apostoli, consemnarin Sfrnta Scnpturl
9i Sflnta Thadigie,estetriit gi mirturisit de Biserici. Cuv{ntul
ca persoanl (Iisus Hristos) estemijlocitorul intre Du
u
9i oameni (nu pentru ci. ar aveacevadin natura umani $ceva
din natura divini, ci pentru ci, fiind deodati Dumnezeuep,

10 TEOLOGIA MISTICAA BISERICIIDE RASARIT
mijlocegtemintuirea noastri). cuvantul-nogiuneestemijlocul
de comunicare intre persoane'prin urmare, 9i mijlocul de
comunicareintre Dumnezeu 9i om. Dumnezeu Se adreseazi
oamenilor prin cuvint. Omul, la rindul siu, comunici' ris-
punde gi seadres.azilui Dumnezeuprin cuvint, dind mirturie
iumii despreDumnezeu tot prin cuvAnt.In aceasticomunicare
.r D'.r-rr.reu 9i despreDumnezeu prin cuvint se realizeazi
cunoafterea,gtiinta despreDumnezeu'
teologia (cuvA,ntarea,
dar totdeauna cu Dumnezeu). Nu poEi vorbi 9i nu PoF da
mirturie despreDumnezeu stiLndin afaraexperiengeiLui' frri
si ai privilegiul de a comunica cu El' Teologia nu estesimpli
,rorbir., simpli gtiingi sau informare despreDumnezeu' nici
simpli cunoa,gtere intelectual-conceptualia Revelagiei lui Dum-
nezeu(ispiti in carecad aga-zigii,,specialigti" ln teologie), ci
..rr" *.rli mai profund: esteaderarea,diruirea cu toati fiinta
lui Dumnezeu, apropierea9i unirea intimi cu El. A face teo-
logie nu inseamni a speculape margineatextelorsftnte,ci a trii
tn Duhul lui Dumnezeu Cel adevirat. Teologia nu este nici
producgiede birou saude biblioteci, ci rodul experiengei, al triirii
prezengeiprofunde gi intime a lui Dumnezeu. De aceea nici
necredinciosul(ateul), nici riu-credinciosul (ereticul) nu Pot Ace
teologie.Cel mult pot line discursuridespretexteleScripturii.
Nu pot insi teologhisi,pentru ci,,nimic nu estemai sirac decit
cugetarea care, stand afari de Dumnezeu, ftlozofeazl, despre
Dumnezeu".tk
Ca sistem de gindire, teologia se fundamenteazl pe expe'
riengi, pe o experienli sui generis.ExperienEa ei nu sereduce
"" Filocalia sau Culegeredin stierile sfnyilor Pdrinyi carearatd cum
tepoate omul curdyi,lumina;i dzsdud.r;i, trad. din grecegtede pr. prof.
dr. Dumitru Stiniloae,Institutuldefute Grafice,,DaciaTiaiana"',1947,
p.34I.
STUDIU INTRODUCTIV 11
la limitele relativului. Desigur,eaare ln vedereexperiengaime-
diati, dar nu se opregrela ea, ci o depigegte.Spre exemplu,
intruparea Logosului, minunile, moartea,invierea lui Hristos,
roates-auimplinit in spaEiu9i timp, creAndo adevirati. istorie,
fiind bazaunei cunoagteriobiectiv-gtiintifice.Nu cunoaqtem
insi fiingaacesrorevenimenteistorice,tocmai pentru ci moti-
vagialor estesupraistorici. De aceeateologia nu se oprette
numai la studierealor din puncr de vedereobiectiv-istoric,ci
cauti sI pitrundi dincolo de acestnivel. Dionisie Pseudo-fueo-
pagitul exprimi acestadevi.rprin sintagma: ,,Dumnezeu este
cunoscutatAt prin cunoastere,cit gi prin necunoastere."tl'
Privind lucrurile in aceasti.perspectiv5.,teologi pot fi nu
neapirat cei carefac dovadaunei profunde gtiingede carte, ci
togi cei caretriiesc in mod real si autentictainelelui Dumnezeu,
de care s-au incredingatprin Revelatie9i prin propoviduirea
Bisericiisi de cares-auimpirtisit prin lucrareaDuhului Sfhnt
in Biserici. Experien,tateologului nu estetotdeaunaobiectivati,
nu estestatici.,ci personaligi dinamici. Ea lncepeprin simgirea
comuniunii cu Dumnezeu, caredepigegteorice necazgi strAm-
toare,culminAndcu vedereanegriiti a tainelorlui Dumnezeu.
Consemnirile acesteiexperientenu sunt obiectiviri, ci mar-
ciri alediverselorgradede cunoasrere.Oprirea din acestproces
de cunoagteredinamici inseamni.oprire din teologhisire.lqa
seexplici de ce unii specialistiintr-ale teologieiajung si nu mai
spuni nimic, si nu mai comunice nimic, ,,teologhisirea"lor
fiind vorbi godi. E o suferingi caresemanifesti uneori gi prin
agresiune,prin diversiune,prin frtirnicie, prin fanatismsi crize
de autoritate, prin zel necontrolat gi in multe alte feluri care
x Desprenurnelediuine,
7, 3; Patrohgiae CursusCompletus,Series
Graeca,ed. J. P Migne 3, 872 A.

L2 TEOLOGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT
de fapt gin de psiho-patologia religioasi. E o suferingi a lor 9i
a Bisericii.
Purtitorii cei mai importanEi ai experiengeireligioase9i ai
adeviratei teologhisiri sunt sfingii - oameni careprin smerenie
gi iubire au renunlat la sinealor sprea se regisi in Hristos 9i
in aproapele.
RezumAndcelespusemai sus,precizim ci teologia sefun-
damenteazi pe experien;aefectivi a prezen;eilui Dumnezeu
in Biserici 9i in viaga fiecirei Persoane'pe gindire logici 9i
dincolo de logici, pe un simgdincolo de simguri,Peo cugetare
dincolo de cugetareaingriditi de tiparele gAndirii sau gtiin;ei
obignuite.Teologia sefu ndamenteezi.pe libertate,pe libertatea
negtirbiti, nelimitati de egoism,de vreo patimi' E o cunoag-
tere c:re nu estelimitati de nimic, nici micar de propriul nostru
eu, o cunoasterece seimplinestein continua depigirede sine,
prin pitrunderea cu discernimint (de aceeaesteo cunoastere
logici) in libertateacomuniunii cu Duhul lui Dumnezeu 9i
mirturia prin cuvA.nt,;i nu numai, a acesteilibere comuni-
uni. GAndireacregtini.a adoptat termenul ,,teologie"in secolul
al III-lea. Gindirea totalitari, atee,nu suporti teologiaPentru
ci nu poate gi nu vrea si acceptelibertatea,izvorul gi garantul
oricirui adevir - Cuvintul lui Dumnezeu.
II. Cit privqte ceade-adoua nogiunedin titlul lucririi lui
Losslqy,ceade ,,mistici.",tinem si precizim ci in toate limbile,
nu numai intr-a noastr5., ea estedestulde confuzd.Nogiunea,
czratare,estefolositi atet in limbajul sacru,cA.tsi in cel profan.
Pentru un profan, spreexemplu, ,,mistic" ar fi echivalentullui
,,obscur",,,irational",cevace tine de manifestiri psiho-somatice
bizere, chiar patologice.Dupi cum am spus mai sus, uneori
acesteinotiuni i s-au impus chiar sensuripolitice. Toate aceste
sensuriprofane ale cuvAntului ,,mistic" sunt improprii.
STUDIU INTRODUCTIV 13
Cum estede agteptat,notiuneade,,mistici."vine din limba
greaci. la origine sti verbul ytm (myo),a inchide ochii, a strAnge
gura, a astupaurechile;a initia intr-un cult secret.Substantivul
puonlg (my*es) indici pe cel inigiat in misrere, iar notiunea
de prrtrlprov (rnysterion)indici o ceremoniereligioasi la care
nu participi orice nepriceput sau orice profan, ci numai cei
instruigi, inigiagi de un mistagog.Adjectivul prrcrrog (mysti-
cos),apLrut relativ tArziu in limba gread,,inseamni. ,,secret",
,,tainic", relativ la mistere.Acest adjectiv articulat la plurd (td
puoorcd) indici ceremoniile misterelor. in Grecia andci existau
la Eleusis misterele mari (ceremonii religioase) in cinstea
Demetrei, zei,taferdlidtii, gi misterelemici, in cinsteafiicei De-
metrei,zeigaPersefona, soEialui Pluton, zeul infernului. primele
aveauloc toamna, celelalte,primS.vara.
Daci ,,mistic" inseamni.cevaascuns,secret,caresegisegte
in afaraexperiengeiobignuite, fenomenul ca araresereferi.,pe
de o parte,la migcareade autodepisirea stirii obisnuite a omu-
lui, sprea seorienradin punct de vedereinterior citre un obiect
\
saufiinti situatedincolo de limitele experienteiobignuite;pe
de alti parte, se referi la percepereaefectivi a obiectului saua
fiintei sprecarese tinde. Cunoasterea,percepereaacelui obiect
sauaceleifiin,teimplici un efort, o experiengi.Aceastaesreexpe-
riengamistici sau pur si simplu mistica.A;adar, mistica este
legati de mister. Inigial notiunea de ,,mister"a fost utilizati.
numai in sensreligios.Ulterior, utilizareaei a fost mai generdi,
de aceease vorbegtede atitea mistici cAtemistere gi triiri ale
lor seafirmi. Sevorbestede mistici profane(in muzici, in poezie
etc.) si chiar de o mistici atee (cazul a;a-ziselorreligii ateeale
fuiei 9i de modernititii). ,,Misticaatee"ln sineesteun nonsens.
Estevorba de triirea simtimAntului religiospervertit in funcgio-
nalitateasi finditatea lui. Seafirmi despreideologii comunisti
ci. triiau ca pe o religie_utopi+aelidzeriaffiimului. in fii
14 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT
lor, ei nu puteau fi atei,ci postulauutopia ca Peun Dumnezeu'
Dumnezeullor eralipsade Dumnezeu'Or, aici estenonsensul
celor afirmate de ei: gineaula nimic ca 9i cum ar fi fost ceva'
Lupta lor impotriva lui Dumnezeus-adovedit absurdi de vreme
ceDumnezeu,,nuexista".Ce om slnitos poatelupta cu nimeni?
in realitate,ateii n-au putut 9i nu Pot facevreodati abstracgie
de simgimAntul religios.Acestaesteun dat al fiingei umane'
in cel mai rfuucaz, el poate fi mutilat 9i pervertit, negat insi
nu. altfel n-am mai fi,oameni.SimqimAntulreligiosnu Poate
fi negatin realitateaprofundi a sufletului uman' Peel il afirmi
fanatici de utopiile ,,obiectivate"(spreexemplu'socie-
","9*"
rateacomunisti), de idei, de pasiuni saupatimi' Afirmarea aceasta
prin negareginede patologic9i di naqtereunei stiri risturnate'
numiti impropriu mistici, nocivi atit pentru cel
"rrorrn"I.,
ce triiegte, cAt gi pentru cei din jur; ceeace nu seintAmpli in
mistica autentici.
CAt privegtemisticareligioasi,fiecarereligie,avAndtainele
ei, are gi mistica ei, in func;ie de modul in caretriiegte taina
(misterul)obiectului saufiingeiPecareil sauo adori. Mistica
nu est€aceeagi in toate religiile.Nu religiaginede fenomenul
mistic, ci misticaginede religie.Chiar in aceea;ireligietermenul
de referingial misticului estepercePut9i trlit nuanlat' in functie
de justificarealui doctrinari (de la caremisterul pornegte,incer-
cAndsi o aprofundeze9i si o depigeasciin triirile saleindi-
viduale) sau de tradigiacultural-religioasi,sociali ;i chiar de
particularitigilefiecirui triitor.
Jinind cont de toate acestea,s-avorbit de existengaunei
mistici naturale(in cultelenaturistegi in budismul tantric, care,
de fapt, esteo ,,religie"naturisti). Aici termenul de referingi
nu esteo fiingi sauo persoani,ci cosmosul,natura. Misticul
tinde si iasi din sine, depigind condigiasa sPalio-temporali
STUDIU INTRODUCTIV 15
ca si simti in sineelementelelumii, si sepiardi in indefinitul
lor material si impersonal.Existi o mistici gamanisti.,speci-
fici culturilor in caresecredeci lumea esteplini de spirite Ei
forte tainice.$amanul(omul alespentru a inrra in legituri cu
acestea), printr-o anumiti ascezi. si o seriede inigierisuccesive,
cadein transi. Seafirmi ci. atunci el intri in legituri cu spiritele
de la careprimegteputeri paranormalesi mesajepentru comu-
nitate. Este asa-zisa mistici a practicilor magice.
Un alt gen de experienglmistici s-argisi in religiile moniste
(in curentelegenerarede Mandukya Upanisad, SamlcyaUpa-
nigad9i budismul Zrn). Ncieul esteabsolutizat,pe cand lumea
fenomenali esteconsideratiiluzie (m"y"). Tilirea mistici consti
intr-o concentrareextremi gi in interiorizareaeului. Mistica
incearci si dunge completamenteactiviti,tile sale.in felul acesta,
in fiingamisticului secreeaziun gol in careeul sesimte eliberat
de orice constrAngeresi limitare si integrat intr-o triire redi
a unitigii primordiale. Sufletul uman consideri ci a devenit
una cu Spiritul universal(Brahman), singurarealitate.,,Scopul
acesteiviegi mistice nu esreunirea cu celllalt, ci dezintegrarea
in Unul, prin pierdereaoricS.reiidentitigi individuale."'r'
Aici se lncadreazd.gimistica neoplatonici a lui plotin (sec.
al IIIJea), ideologul acesteia,careplaseaziin centrul sistemului
siu Thiadaierarhizati gi impersonali formati din: Unul (Binele
suprem)careemani Nousul (gAndireaintuitivi uniti" totdeauna
cu obiectul siu), care,la rAndul lui, emani Sufletullumii (acesta
segisegteinlintuit in materie,domeniul riului). intregul efort
al misticului urmiregte unirea cu Binele suprem, cu Unul
(monada).Aceastava fi posibili prin renungarea la lume, la reali-
titile materialesi retragereain sine. Retragereava fi progresivi.
" Hilda Graef,Hhtoire de k my*ique, Ed. du Seuil, 1972, p. 14.
16 TEOLOGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT
inalt
Limita ei va fi ekstazul,in care omul vede pe Cel prea
si seuneasciprin iubire.Aici misticul arecongtiingaalteritigii
activea Celuilalt, a diferenEeiontologiceintre el si termenul
siu de relagie;cu toateacestea,diferenp ontologici va fi depaiti
prin iubire, intre cei doi sepoatevorbi de o relagievie' Dum-
nezeu nu numai ci' Se face Prezent' dar Se 9i oferi ca si fie
cunoscutintr-o manieri noui - prin iubireacareunegtedoui
realitigipersonale,iubire reciproci, nu unilaterali, iubire care
estegi'.,rrro"g,.r.. Urmind cii specifice,omul triieqte eksta-
zd. frebuie si precizim ci in cregtinismekstazulnu estescopul
triirilor mistice.unii mistici consideri stirile ekstaticedrept
semneale slibiciunilor omenegti.obiectivul viegii mistice il
constituie r eafizareacomuniunii cu realitateapersonali ultimi,
comuniune in carestirile ekstaticepot si 9i lipseasci'Viap
mistici in cregtinismnu esteo goani dupi stiri ekstatice.Stirile
ekstaticepot fi realizategi prin proceduri care si produci un
dezechilibrustructuralprin ruptura intre trup 9i psihic, intre
paqile superioaresi celeinferioare,intre centrul gi periferiafiingei,
t'JesusLopez-Gay,,,Mystique",in Mystlreet myilque, Beauchesne'
P a r i s , 1 9 8 3p,p . 7 0 - 7 1 .
STUDIU INTRODUCTIV 17
aducind cu sine o seriede urm5.ri,considerate,,stiri ekstatice".
Acesteanu seconfundi insi cu experien;elerealmenteniiStice
si cu elstazul religioscare in cregtinismesteechivalentcu o
culme a luciditigii. De altfel, misticii cregtiniconsideri ekstazul
ca una dintre formele incipiente ale experiengelor mistice, d
ciror scopestepeffnanentizarea gi intensificareacontinui a comu-
niunii cu Dumnezeu.Efecteleacesteicomuniuni sunt evidente
in sufletul misticului. El esteiluminat, posibiliti.gilelui de inge-
legerea realitigilor din jur semi.resc,lumea ins{i esteperceputi
cu simguriinnoite 9i capiti semnificagiinoi.
Mistica teistLestedeodati ekstatici 9i instatici: misticul se
diruiegte in iubire, dar se9i interiorizeezi, seconcentreazi,se
aduni in sine din risipirile diverse,se curigegtecontinuu, se
elibereazicontinuu, nu de realitigilemateriale,ci de patimi,
congtientci oricepatimi seconsumS. mai intii in spirit, mate-
rializAndu-seulterior. in sistemeleteisteunirea mistici nu duce
la ataraxie,ci la o supremi luciditate.
$i aici performan;ele mistice depind de modul in careeste
conceputi alteritateapersonali cu careseintri in contact, pre-
cum gi de ajutorul pe care aceastail oferi celor ce tind spre
unireacu e". in cazulmisticii crestine,alteritateapersondi fiind
Dumnezeu-Tleimede persoaneegale,sunt excluseegoismul,
filavtia gi autolatria.
Pini acum am folosit termenul de mistici in sensullui mai
general, intelegAnd prin aceastaformele diverse de triire in
marile sistemereligioase,firi si considerS.mci diverselepractici
religioasear duce la aceea;ireaJizese sauci o triire mistici poate
fi inlocuiti cu alta gi ci, in ultimi, instangi,s-arajungela acela;i
efect, cum cred unii. Nimic mai neadevirat. Nu estemistici
orice halucina;ie psihici sauorice act anormal. Diverseleprac-
dci religioasesau cvasireligioaseau fost numite ,,mistici" de

18 MISTICAA BISERICII
TEOLOGIA DE RASARIT
cercetarea moderni. Nogiunea de ,,mistici" igi are originea
exclusiv in lumea cregdni'l'. in Vechiul Testamenr se intilnegte
cuvAntul ,,misrici" in cirgile deutero-canonice si la profetul
Daniel. in Noul Tbstament este intAlnit de 28 de ori, in timp
ce in literatura elenistici esteaproape necunoscut. Atunci cind
apare,nu se referl la triirea religioasi tainici, ci la formele exte-
rioare, la rituri. Plotin, cu toate ci. a dezvoltar un sisrem mistic,
n-a folosit nogiunea de ,,mistic" decit in treaci.t. Ea a fost insugiti
de ucenicii sii in disputele cu crestinismul.:''-:i-
in limbaj crestin,
cuvA.ntul,,mistic" (tainic, ascuns) se referi la ,,taina iubirii lui
Dumnezeu fagi de noi, care s-a aritat in Hristos gi care ni-L
face accesibil((?r?"';k.
Contemplarea mistici nu intilneste expe-
rienta omeneascS.obiectivati (cum se intAmpli in sistemele
wasireligioase unde termenul de referinti nu esteo realitate per-
sonali), ci Revelagiaobiectivi a lui Dumnezeu in Iisus Hristos.
Contemplarea mistici inseamni. vederea tainelor lui Dumnezeu.
Taina cea mare este Hristos insusi, descoperirea gi misterul
lucririi mAntuitoare a lui Dumnezeu, Care cuprinde taina
Vechiului gi Noului Testarnent gi Care esteviu gi activ in Biserici
prin Duhul Sfhnt.
Daci fenomenulmistic estespecificuman si cvasiuniversa-I,
crestinismulil preia, il asumi (agacum a fXcutcu elementele
Revelatieinaturaleprezenregi in alte religii) gi-i di valengespe-
cificecare-ldisting de oricarealti mistici practicati in oricare
" Cf L. Bouyer,,,Mystic-ZurGeschichteeines'Wortes", in Grund-
fragen Christlicher Mystic, Stutrgart, 1987, pp. 57-73.
'r-'r'
JesephSudbrack,Mystih, Matthias-Griinewald-Verl.,
1 9 8 8p, . 3 1 .
:"';"-'1-
L. Bouye\ Mlsterion. Du myst?red ln mystique'Ed. de I'Oeil,
P a r i s1, 9 8 6 ,p p . 7 7 . 1 9 5 .
I
STUDIU INTRODUCTIV 19
alti religiesausistemcvasireligios.
Mistica practicati in cresti-
nism nu seconfundi.cu nici o alti mistici..Si aceasta,pentru
mai multe motive, dintre careredim cAteva:
1) Condigia fundamentali care faceca o misticS.si nu se
confunde cu alta o constituieobiectul ei, sau termenul de la'
carepornestesi sprecareseindreapti. Obiectul misticii cre$tine
nu estecevaconfuz si vag, nu-l constituie experiengele indi-
vidualealeanumitor maestri,ci Revelatialui Dumnezeu(fiingi
personali)impliniti inTaina lui Hristosla un anumit moment
precisin istorie,nu illo tempore.PecAndla Roma domneaim-
paratul OctavianAugust, iar in Ierusalim,Irod cel Mare, Fiul
lui Dumnezeu ia fiinti omeneasci(748 ab U. ..). in anul al
cincisprezecelea al domniei lui Tiberiu, pe cAnd PongiuPilat
eraguvernatoral Iudeii, Ioan Prooroculrecunoaste in Iisusdin
Nazaretpe Fiul lui Dumnezeu si-L descoperilumii. Acum Iisus
incepelucrareade revelarea tainei ceadin veacascunsi.a Lui
Dumnezeu.Din moment ce Fiul lui DumnezeuS-afhcut Om,
materiadevinemediul prin caregi in careDumnezeu Sedes-
coperi..Ba mai mult, prin pAinesi vin, materiaparricipi la opera
de sfingirea omului. Nu mai poate fi considerati.iluzie (cala
indieni) sauo realitaterea (cala greci).Misticul cregtinporneste
de la aceastirealitate(areconcursulei) si de la realitateades-
coperirii obiectivea lui Dumnezeu.El nu dispretuiegre mare-
ria, nu fugede ea,ci cauti la rAndulsiu si o umple cu prezenra
sa transfigurati prin Dumnezeu.
Mistica estelegati"de misterul, de taina lui Dumnezeu,cum
spuneSfrntul Pavel(I Cnr. 2. I ), odinioari ascunsi,aritati acum
in Hristos. in Hristos si prin Hristos,DumnezeuSedescoperi
Mainz,
ca Tleime de persoane,lumea si omul sunt sfintite, d6.ndu-se
tuturor posibilitateas5.se sfinteascisi fiind togi invigagicum
si se sfinteasciin Hristos - Taina ceamare a lui Dumnezeu.
20 TEOLOGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT
Descoperireaacesteitaine a lui Dumnezeu estepunctul de
pornire al itinerarului misticului cregtin,iar termenul spreque
tinde esteDumnezeu Cel in Theimedescoperitsi inchinat.
2) Omul rlspunde descopeririilui Dumnezeuprin credingi.
Credinta esteo alti. caracteristicia misticii cregtine.Ea este
un act de adevirati libertate, interioari gi exterioarS.. CredinEa
nu estenumai o aderareintelectuali la un cuantum de principii
doctrinare,ci si fidelitatefagi de exigengele acestorprincipii -
ca expresiiale vointei lui Dumnezeu descoperitin istorie. Tot-
odati, ea estecdea prin careomul selasi pitruns de adevirul
prezenteipersonalea lui Dumnezeu in RevelatiaSa,prin lucra-
rea Sfintului Duh.
3) Performantelemistice fac parte, de obicei, din experien-
tele persondeintime. Misticii cregtininu au pretengiaci impli-
nirile lor sunt exclusivnumai alelor, ci au congtiintaapartenen,tei
la Biserici. Aceastaestealti particularitatea misticii cregtine.in
crestinism trS.ireamistici nu se implinegte decit in Biserici -
institugiedivino-umani -, in careSfrntul Duh comunici viala
lui Hristos tuturor midularelor. in Bisericl - Tirp tainic al lui
Hristos - secomunici harul lui Dumnezeu si rodescharismele
(darurile Duhului Sfrnt in omul care rispunde solicitirilor lui
Dumnezeu gi conlucreazi cu harul). Tiiirile mistice sunt nigte
harismepe crre le-arputeaaveatogimembrii Bisericii,elenefiind
limiate la o eliti- ,,Marii mistici ai Bisericiiau respinsideealimitirii
triirilor misticela un cercresrrins,insistAndsi afirme ci elcsunt
deschisein cel mai inalt grad tuturor cregtinilor"'?,bineinteles,
acegdatrebuind si depuni eforturi in acesrsens.
" DouglasV. Steere,,,Mysticism" in Handboohof Christian Theo-
hgy,The W'orldPublishingCompany,Cleveland9i NewYork, 1969,
p. 237.
STUDIU INTRODUCTIV 2I
4) O altl particularitate a misticii cregtineo consrituie
celilalt termen de referingial omului. Misticul nu sereferi.la
un obiect, nici numai la o singuri persoani (cala evrei9i sufigi)
insingurati in unitatea ei, ci la un Dumnezeu-Tieime de per-
soane,un Dumnezeu-Iubire,Carecoboarl si sevreadescoperit,.
sevreacunoscut; un Dumnezeu Care esteactiv El insusi in nevo-
ingelemisticului. El conlucreazS.cu acestagi are chiar inilia-
tiva, El seoferl, ,,performantele"misticenefiind citugi de pugin
rezultatul cauzalsaucompensatoriuaI eforturilor ascetice.Per-
formantele mistice sunr momente de gragiedivini, nu risplati
a unor merite.
La acestecaracteristiciale misticii crestine (am enumerat
numai citeva) se adaugi doctrina care favorizeazi misticului
o anumitl viziune desprelume, o anumiti intelegerea faptului
mistic. Datoriti doctrinei,misticul cregtinareo in;elegereaparre
privind universul si locul lui in el, privind crea;ia, Revelagia,
intrup"tea, Riscumpirarea ;i impirt{irea Duhului Sfrnt, Cel
Care, de fapt, creeazi.spatiul sacru in care fenomenul mistic
areloc. in crestinism,mistica nu sefundamenteazi.pe imagi-
natie,pe fantezie,pe evadaredin real,pe simple,naivesausinu-
oaseexperiengesubiective,nici pe axiome sau ipoteze,ci pe
concretul Revelagiei9i pe echilibrul psihic, pe fapte concrere
verificabiledin punct de vedereistoric, cultural si existential.
Ea esteo experientS.triiti si pargialcomunicabili, prin cuvint
sau prin prezengi.Este tri.ire si discurs,viati gi teologhisire.
De aceeanu se poareface o separagie intre teologie (discurs)
gi mistici (triire), ci seafirmi, agacum faceVladimir Lossky,
o teologiemistici.
i.r ce.a ce ne priveste,nu ne-ampropus si dim o definitie
exhaustivimisticii. Intentia noastrl a fost si aducemuneleclari-
ficiri notiunii ftri si impunem o definiEie.in sensmeriti.
".est
22 TEOLOGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT
preciza;tfaptul ci primul scriitor aI Bisericii carea intrebuin;at
termenul de ,,mistic" a fost Sf Ipolit Romanul (sec.al IIIJea),
vorbind despreceremoniilereligioasepi$ne. Marcel de Ancira
(sec.d IV-lea) vorbegtede o teologieinefabili gi mistici. Primul
carene-alisat insi un tratat de teologiemistici a fost Dionisie
Pseudo-Areopagitul(sec.al V-lea), intelegAndprin aceastacu-
noastereaprin experienEia tainelor divine careseaflI dincolo
de actele,cuvintele si imaginile folosite de Dumnezeu in Reve-
latia Sa.Ca si in,telegemsi mai,bine cI mistica estealtcevadecit
ceeaceau crezutprofanii 9i necredinciogiidespreea,vom preciza
ceeace nu esteea,folosindu-ne de remarcilefilozofului francez
Claude Tiesmontanti".
a) Mistica nu esre,agadar,irationali sau prelogicS.,ci o cu-
noastereprecedati sau in care esteimplicati tri.irea a ceeace
estesau,,experientaprezenEei realitiEii ultime((?"-:k.
b) Mistica nu se limiteazLla afectivitate;nu esteprodusul
afectivititii, ci intreagapersonalitate,inrreagafiinEi a omului,
esteconcentrati.in ceeace misticii numesc,,nivelulei duhov-
nicesc"sau inimi; prin inimi neingelegAndu-se organul anatomic,
ci nivelul cel mai profund si caredi specificitatefiintei umane.
c) Mistica nu esteo specialitate rezarveti unor excentrici
ai vietii monahale, unor aga-zisialesi.La cunoasterealui Dum-
nezeu sunt chemagitogi cregtinii: ,yA.ceasta esteviagade veci:
si.Te cunoasci peTine singurul Dumnezeu adevirat si pe Iisus
Hristos, pe Care l-ai trimis." (Ioan 17,3) Or, cunoagterea despre
carevorbegteMAntuitorul aici nu esre;tiingalucrurilor firii, ci
o cunoa$terespecifici religiei, in careRevelagialui Dumnezeu
4lterneazi cu tainele Sale,cu meditagia gi ascezaomului, cu
r' La mystique etI auenirdel'hom*t,Ed. du Seuil,Paris,
chrltienne
1977.
i'i' Ibidem,p.236.
STUDIU INTRODUCTIV 23
triirile inefabileale tainelor dumnezeiegti.Fiecarecregrinare
viaga sa mistici in mi.sura in care el realizeazi.modul siu
personalde urmare a lui Hristos si in misura in caretriiegte
viagain Hristos.
d) Mistica (viagamistici) nu;ine de ireal,nu esteprodusul
imaginagiei,al fantezieisaual autosugestiei,din contri, misticii
recomandi renuntareala orice imagini si inchipuiri. Ea gine
de fiin,taomului, capersoani.Mistica esteceamai adAnci cunoag-
terepe careo putem aveadespreFiintl. ,,Misticul", consideri
ClaudeThesmontant,,,esteun maestruin metafizici.", iar ,,teo-
logia mistici estecunoastereaCauzei creatiei,a Principiului
acesteia,a Ragiunii salede a fi, a Sensuluisi.u, a finalitigii sale:
estecunoasterea lui Alfa;i Omega." (Op. cit., pp. 13-14)
Cunoastereamistici nu se reducela nici un alt mod de
cunoastere;eaesteintuitivl (fari. a sereducela intuitie) gi uni-
tivi. in cadrul acesteicunoa;teri Dumnezeuareinigiativa,omul
rispundeprin credingi- caprimire a prezengei activea lui Dum-
nezeu9i angqare-, prin rugiciune, prin meditatie,prin viati
asceticl (un fel de probi a crucii pentru fiecaretrlitor al adevi-
rurilor revelate),prin diruirea de sinesi stridania pentru unire.
Toate acesteaconcurl la curi;irea de patimi, la realizareavirtu-
gilor (frri a impune un catalogal lor saua li sefaceinventarul),
la iluminarea si la unirea efectivi cu Cel iubit. Misticul triiegte,
pitimeste lucrarealui Dumnezeuin el, deosebindu-se de mis-
ticii religiilor naturistecarepar mai ,,activi"tocmai pentru ci
obiectul unirii lor nu esteo fiingl vie gi iubitoare, o realirate
personali carele aparyinein intregime. Ea le esteperformanri,
gi nu dar. in cazul misticii cregtine,Dumnezeu esteactiv frri.
si.anulezepersonalitateaomului pe caleaunirii. Unirea mistici
esteunirea a doui vieti, nu contopirealor. Adevirata iubire
nu tinde la contopireacu celilalt, la asimilarea,la absorbirea

24 TEOLOGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT
lui, ci la afirmareaceluilalt, altfel, la un moment dat, n-ai mai
aveece iubi; iubirea n-ar mai fi iubire, ci patimi. De aceea,
de-alungul intregului progresal cunoa;terii mistice,Dumnezeu
ffi activeaziceeace constituie chipul Siu in om, ii dinamiznazl
puterile gi le conducepe caleaunirii. Cum si te unetti cu cineva
daci nu te cheami.,daci nu gtii diregia in caresiJ caugi?A;a-zisa
,pasivitate" a misticului cre$tin nu este inactivitate, ci nevo-
ingi, efort iluminat gi condusde Dumnezeuinsugiintr-un act
de unire prin har unde antinomia creat-necreat,sacru-profan
estedepi.giti in triirea paradoxului iubirii personaledintre Dum-
nezeu-Tieimegi omul creatdupi chipul Siu gi lnfiat prin Iisus
Hristos. Nu orice orbeciiali, orice dibuire (ca acolo unde nu
se poate vorbi de Revelagieobiectivi) este;i mistici. Unirea
mistici in cregtinismare o direcgieprecisi. Ea se realizeaz\.de
obiceiin rugiciune, pentru ci rugiciunea esterealmentevorbire
cu Dumnezeu.in rugiciune serealizeazipe deplin ceeace con-
stituie esengialultriirii mistice: recunoaftereamisterului,
rapomrl viu gi mintuitor cu El, precum gi insistengape caracterul
Si.utranscendentgi imanent in bunivoinga SamAntuitoarefagi
de creaturi. De aceeaspuneaSftntul Diodoh al Foticeii:,,Teolog
estecel ce se roagi gi cel ce se roagi esteteolog."r' Vladimir
Lossky a intitulat lucrarea lui Teologiemisticd tocmai pentru
faptul ci teologia nu poate fi separati de mistici, de triire.
III. Cititoml romAnnu trebuiesi vadi in cartealui Madimir
Losl<y Essaisur k thiologiemlstiquedz lEgllse d'OrUnt un tratat
care n€ arati cum si ajungem la ekstaz sau la unirea cu
Dumnezeu.Esteo c:trtecu confinut mai degrabi teoretic dec6.t
practic. Constituie un compendiu de teologieortodoxi absolut
""FilocaliaSfntelorneuoinye
aledzsdu,i:r;iii,volumulI, trad.din gre-
ceste,introduceri si note de pr. prof. dr. Dumitru Stiniloae, Humanitas,
Bucure;ti, 2010 (n. red.).
STUDIU INTRODUCTIV 2'
necesaratAtspeciali;tilor, cit gi celor carevor si. cunoasci real-
mente doctrina Bisericii ortodoxe.
Din momentul apariEieisale,in 1944,,,eseul"lui Vl. Lo*ky
a marcnt un moment aparte in teologie. in ciuda faptului ci
autorul o intituleazi cu modestie,,eseu",lucrarealui Vl. Lossky
are un conlinut bogat, metodic elaborat gi bine fundamentat
pe izvoareleinvititurii cregtine.Ea a marcat un moment aparte
in teologie pentru ci de atunci incoacenici un teolog ortodox
nu o poateocoli in carieralui gi nici un teolog neortodoxnu
o poate trece cu vedereadaci ar fi interesatsi cunoasci teologia
Bisericii Ortodoxe.
Pede dti parte, cafteaaceasraa constituir si o surprizi, atit
pentru occidentali, cAt gi pentru orientali. De multi llreme
occidentdii fbceauo distincgieneti intre teologiegi mistici.
Prima se voia academici ;i 9tiin9ifici, socotind-o pe cealalti
drept domeniul mai pulin clar, neabordabil din punct de vedere
teologic, domeniu propriu viegii monahalesauvietii religioase
a fiecirui cregtin, dusi sub indrumarea directorului de con-
stiingi, care uneori deveneamai degrabi guru decit pirinte
duhovnicesc.Din atari considera;ii s-a ajuns in Occident ca
lucriri de spiritualitate si nu fie considerateteologice. Sub
influengi occidentdi s-a ajuns ca gi in scolile de teologieorto-
doxi si se lini cursuri de mistici prin carese scindau de fapt
doctrina si spirituditatea Bisericii.
in cartealui, M. Losskydemonstreazici teologia nu poate
fi despirgiti. de mistici. Teologia este reprezentarearagionali
a experienteimistice,a triirii intime a adevirului si a misterului
dumnezeiesc.Deci mistica gi teologia nu se exclud, ci una o
presupunepe cealalti. Pe de alti parre, aurorul acesteicirEi se
distanteazide tendingelegAndirii rusecare,printr-o seriede
teologi - incepAndcu secolul al XD(lea gi terminAnd cu Serghei
 26 TEOLOGIA MISTICAA BISERICIIDE RASARIT
Bulgakov-, incercasesi dezvolteo teologie,,ortodoxi" cu un
accentuatspecificrusesc,cu toate ci puternic influenEati de idea-
lismul german al secoluluitrecut.
Pentru Vl. Lossky,a fi ortodox nu inseamni a exacerba
traditia unei bisericiortodoxelocale,ci a-ti fundamentaviata,
credintagi invigitura pe experiengaSfingilorPiringi ai Bisericii.
Avind ca temei o foarte buni cunoagterea scrierilor Sfingilor
Pirin;i, Vl. Losskyp rezint|doctrina Bisericiicafiind deopotrivi
teologie gi mistici. Mistica esteevaluareaprin triire perso-
nali a continutului credingdicomunea Bisericii,teologiafiind
expresia- triiti gi elaborati ragionalpentru folosul tuturora -
,rl a ceeace poate fi triit din datul revelat in.ambianga ecleziali.
:i unde este prczenti.lucrareaDuhului Sfint.
inci din perioadainterbelici asistim in Occident la cresterea
interesului teologiei pentru patristici si liturgici. Vl. Lossky
vine in intArnpinarea acestortendin;e, aritAnd Occidentului
ci Ortodoxia nu reprezinti. o comunitate exotici formati. din
biserici locale, inghetate in schemerigide, ci o BisericS.ce se
hrineste dintr-o teologievie (nu una de biblioteci), neintre-
rupti, verificati gi incercati de-a lungul istoriei. ,,Eseul"lui
Lossky este, agadar,;i o mirturie in Occident a identitiqii 9i
specificului Bisericii Ortodoxe.
in ceeace privegteconginutul propriu-zis al cirgii lui M.
Losskg pe caream tradus'o cu titlul Teologiamisticda Bisericii
dz Risdrit, el esteidentic cu cel al unui manual de teologiedog-
matici in careautorul, printr-un scrupulosstudiu al literaturii
cresdne,expune capitolelemajore aledogmaticii onodoxe (teo-
logia, s61sli6logia,ecleziologia,pneumatologia,eshatologia)cu
Pertintntl, uneori prezentAndgi diferengeledoctrinaredintre
Biseri4qOrtodoxi gi BisericaRomano-Catolici. M. Losskya
insistatasupratermenilor prin careteologiaincearci si.exprime
STUDIU INTRODUCTIV 27
taina realititilor sacre,utilizindu-i cu preciziepentru a reda
cu claritatesubtilitigile datului revelat.
Maniera in careVl. Losskya prezentatdoctrina Bisericiia
ftcut si fie consideratcel mai creatorteolog al tinerei generatii
a emigratieiruse.Originalitateagi creativitatealui nu constau
in dezvoltiri individude, in opinii personalemai mult saumai
putin depirtate de gAndirea9i practicatraditionali a Bisericii,
ci in prezentareaechilibrati, actualizind gi evaluind in mod
obiectiv gi atent contribugia Sfingilor PIrinEi in acesrsens.
Pasiunealui Vl. Losskypentru preciziatermenilor si claritatea
expunerii nu inseamnl ci el ar fi fost (in teologiaortodoxi)
adeptul ideii ci am putea exprima fiinta credinEeicrestineprin
categoriilelogicii formale si cuvAnt. Cunoscind posibilitlgile,
dar gi limitele cuvAntului, Losskynu estenici adeptul incoerentei
saual iragionalismului.Operelelui exceleazi.prin coerengi.,dar
el vedecoerengasupremi. a credintei in ceaa rispunsului pozitiv
pe careil di omul solicitirii tainicea lui Dumnezeu,in fideli-
tateafagi de Dumnezeu, dovediti de-alungul istoriei in cadrul
comunitiEii ecleziale.
in traducereanoastri am utilizat termenii asa cum s-au
consacratei in limbajul teologic,chiar daci nu corespundintot-
deaunatermenilor uzuali. Spre exemplu, am folosit nogiunea
,,ipostas,ipostasuri",si nu ,,ipostazi,ipostaze",cum ar fi de agteptat.
Variantafeminini in limbajul curent nu desemneazi. conginutul
gi specificitateaunei realirigi, ci chipul, inftg\area srareamomen-
tani a unei realitigii'. Or, aceastaar favorizao intelegeremoda-
listi a lui Dumnezeu.Modalismul a fost o erezie(sec.III-IV)
conform cireia Dumnezeu esteo realitate care s-a ari.tat de-a
lungul istoriei in diversechipuri, moduri sau ipostaze(dupi
28 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT
limbajul curent), caTarl.,caFiu, ca Duh Sfint, de fapt fiind
una gi aceeagi persoani..Ereziaaceasra a fost combituti 9i con-
damnati de sinoadeleecumenice.in limbaj teologic,ipostasul
desemneazi. o realitatecu un confinut specific,prin caresedeo-
sebegtede altele de aceeaginatur5..,,Ipostas"estesinonim cu
nogiunilede ,,individ" si ,,persoan5.".Ipostasulnu seschimbi
in natura lui in funcgiede imprejuriri, cum se intAmpli cu
nogiuneade ,,ipostazi.".De aceeavorbim de IpostasulTatalui,
de IpostasulFiului si de IpostasulDuhului Sfhnt,;i nu de ipos-
tazaTatalui etc.lqadar, in limba romAni, ,,ipostazi"gi ,,ipos-
tas" nu sunt sinonime.
Din considerentesemanticeam transliteratcuvintul gre-
cescekstasiscu ,,ekstaz",si nu ,,extaz", spre a nu confunda
ekstazulreligioscu alte forme psihicede euforiesaupatologie,
numite ,,extaz".Departe de a fi o starehalucinatorie,necon-
trolabili de subiectul uman, ekstazulesteo starea personditigii
de maximi luciditate,c:re seafli dincolo de limitele naturalului.
,,El$taz"esteo noliune compusi (din stasis, stare,si prepozigia
eh,in afarl de), a cirei formi originali a fost pistrati in limba
germani 9i careactualmenteestefolositi din ce in ce mai frec-
vent in studiile de specialitatedin alte limbi.
Acesteafiind spuse,dorim cititorului o lecturi plicuti gi
atenti a clrgii marelui teologMadimir Lossky.
Preot Vasile Riduci
SCURTA NOTA BIOBIBLIOGRAIICA
Vladimir Losskys-aniscut pe 8 iunie, 1903,adouazi dupi Cinci-
zecime,ca fiu al filozofului rus Nikolai Lossky,la Gciningen,unde tatil
si.usegiseacu familia din ragiuni universitare(srudiapsihologiaexpe_
rimenrali ;i-si pregitea rezade magisrru in fflozofie). Copiliria si
adolescentale perrecela SanktPetersburg.in 1920incepestudiile universi-
tarein acelasiorag,undeesteimpresionatde istoriculqi filozofirlKarsavin,
care ii arrageatentia t6.ni.ruluistudenr in ceeace privesre utilirarea
studiuluisfingilorPiringi gi eroareadogmaricioccidentalia adaosului
lui Filioque.N. Losslcyesteobligat de autorititile bo\evice si emigreze,
ceeace el refuzi. in noiembrie 1922 condtcereasovietici ii expulzeazi
pe filozof ;i familia lui. Acesraprimegreun posrla universitatearusi
din Praga(1923-1928). Pini in 19 octombrie r924'vladimir rtcreazd.
cu bizantinologulN.P Kondakov.in octombrie 1924 inirulvladimir
pleaci Ia Paris,unde intre 1924 gi 1927 studiazi.la Sorbona,luindu_Ei
licentain isroriaEvului Mediu. Esreatrasde cursurilelui EtienneGilson,
sub conducerea ciruia isi va lua mai tArziudoctorarulin filozofie.
in timpul studengieiintri in ,,FrigiaSf6.ntulFotie,.,unde isi va
descoperivocariade mirturisitor al ortodoxiei in occident. Din 1927
\4. Lossky incepe si adune materiale in vedereaelabori.rii tezei de
doctorar, referitoarela Meisrer Eckhart.
la 4 iunie 1928Vladimir losslcysecisitorestecu MadeleineShapiro,
cisitorie din careva aveapatru copii. Degi in exil, Madimir Lossky
nu intrerupelegiturile cu PatriarhiaRusi. publici mai multe studii in
revistede limbi rusi 9i de limbi franceza.,participi la rezistentafrancezi.,
iar in 1944 publici lucrareaEssaisur k thiologiemystiquede t'Egtise
d'Orient.
30 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT
impreuni cu Eugraph Kovalevsky,in 1945,M. Lossky pune bazele
Institutului Saint Denis, unitate de invitiminr teologicortodox desrinata
formirii de preogi pentru Ortodoxia francezi.. Este decanul acestui
institut, unde predi teologia dogmatici si istoria Bisericii. Face parte
din comiterul de lecturi al revistei Dieu uiuant, unde va publica mai
multe studii.
in anul universitar 1945-1946 Madimir Lossky va tine o serie de
cursuri la Ecole des Hautes Etudes cu tema,,Cunoa;terea lui Dumnezeu".
Aceste cursuri vor fi publicate Post-mortem' sub tidul Vision de Dieu.
Va pirisi Institutul Saint Denis in 1953, dati de la care va activa
ca profesor de dogmatici in cadrul cursurilor pastorale organizate de
Patriarhia Moscovei. Va publica mai multe studii valoroasein revistele
teologice occidentale 9i va participa la mai multe intruniri teologice
internagionale.
Madimir Losslcymoare subit, in pline puteri creatoare,in ziua de
7 februarie 1958.
in timpul viegii, M. Lossky a publicat puEinelucriri in volum seParat.
Cele mai multe lucriri au fost publicate in diverse periodice sau au rimas
in manuscris, vizi.nd postum lumina tiparului. Redim mai jos citeva
dintre lucririle cele mai importante ale acestui mare teolog.
l. Spor o Sofi (ControuersddzspreSofa), Paris, 1936,incare autorul
combate teoria sofiologici a lui Serghei Bulgakov'
2. Essai sur h thiologie lnlstitlue de l'Eglise d'Orient, Aubier, Paris,
1944.
3.Der Sinn der lhonen (Sensullcoanez),in colaborarecu Uspensky,
Bern und Olten, Urs Graf-Yerlag,\952.
4. Thiologienigatiueei connaissancedz Dieu chezMeisterEchhart
lui Dumnezeuh MeisterEckhart),J. Vrin'
(Teohgianegatiadfi canoafterea
Paris,1960.
5. Visiondz Dieu (Wdzrealui Dumnezeu),Ed. Delachauxet Niestld6'
1962.
de Dieu (Dupd chipul;i asemdnarea
6. A I'imageet d h ressembhnce
lui Dumnezeu), Aubier-Montaine,Paris,1967'Esteo colectiede studii
de teologiedogmatici publicarein periodice,editatecu titlul de mai
susde Olivier Cl€ment.
SCURTA
NOTABIO.BIBLIOGRAFICA 31
7. Coursd'histoiredu Dogme (Curs dc istoria Dogmez),manuscris
nepublicat.
8. Thlologiedogmatique(Teologiedogmaticd).Esteun curs de dog-
matici reprodusdupi conferinEe orale,transcrise gi pregitite penrru ripar
de O. Cl6ment.Publicarea originali a fostflcuti. in Messager dt l'fuarchat
du PatriarcheRusse enEuropeOccidzntale, numerele4647, aprilie-sep-
tembrie 1964; 48, octombrie-decembrie,1964; 49, ianuarie-martie
1965;50, aprilie-iunie 1965.in volum separat,aceastilucrareapare
mai intii in traducereenglez6. cu ridul ,,Onhodox Theology:An Inrro-
duction", St.Madimirt SeminaryPress, Cresrwood,NY, 1978.Ea este
reluati.integralin La uiespiituelle, nr. 677, noiembrie-decembrie1987.
in afari de volumelemai susmentionare,Madimir Losslcya publicat
studii gi articolede teologieortodoxi.,teologiecomparari ;i teologie
patristici in diverserevistede specialitateoccidentale.Dintre acesrea le
amintim pe urmitoarele:
- ,,Teologie negativiin doctrinalui DionisieAreopagitul"(in lb.
rusi), in SeminariumKondahouianum,3;1929.
- ,,La notion des nAnalogies,chez Denys le Pseudo-Ar6opagite"
(,,Nogiuneade oAnalogiiola Dionisie Pseudo-Areopagitul"), in Archiues
d'histoiredoctrinalcet liniraire du MoyenAge,5, 1931.
- ,,LaTh6ologien6garivedansla doctrine de Denysl'Ar6opagite"
(,,Teologianegativi in doctrina lui Dionisie Areopagitul"), in Reuuedes
sciences p hihsophiqueset thlohgiques,28, 1939.
- ,,Les€l6mentsde nthdologien6gativeodansla pens€ede Saint
Augustin" (,,Elemente de nteologienegativb in gandireaSfrntului Augus-
tin"), in Augustinus MagisterI, Paris,1954,575-581.
- ,,lr dogmede I'uimmaculiconceptiono et lourdes" (,,Dogmauima-
culatei conceptii, si Lourdes"),in Messager de l'Exarchatdu Patriarche
Russeen EuropeOccidentale,20,1954.
-,,Ecueils eccl6siologiques" (,,DificultiEiecleziologice"), in Messager
dz I Exarchatdu Patriarche Russe enEurEe Occidtntale,1, 1950.Ultimele
studii sunt reluatein rcvistaLa uiespirituelle,nr. 677, nov.-dec. 1967.
- ,,Leprobldmede la nVisionfacei faceoer la rradirion patristique
de Byzance"(,,ProblemanVederiifati cirre fagi, si traditia patristici din
32 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT
'),
Bizang in Studia Patrbtica, ed. Kun Aland EiF.L. Cross, Akademie Verlag, CAPITOLUL 1
Berlin, 1957, 2, Band, 64.
- ,,Foi et Th6ologie" (,,Credinti si teologie"), in Contacts,33,1961. Introducere:
Toate acestelucriri, ca de alfel intreaga operi, exceleazi prin rigoare Teologie ;i misticS.in traditia Bisericii de Rd"sirit
gtiinlifici;i echilibru doctrinar, fbri ca autorul si-si permiti comoditigi
gi sacrificii doctrinare din cauza unor amabiliti.gi ecumenice.
V. R.

in aceastilucrarene propunem si analizim citeva aspecte

de spiritualititii risiritene referitoarela temelefundamentale
ale tradigieidogmaticeortodoxe.in cazulde fagi, termenulde
,,teologiemistici" nu desemneazi,a;adar,nimic altcevadecAt
o spiritualitatecareexprimi o atitudine doctrinari.

intr-t..,nanume sens,orice teologie,intrucAt faceariltarea

tainei dumnezeiegti, deci a datelorrevelagiei, esteo teologie
mistici. Pe de alti parte, adeseateologiaesteopusi misticii,
aceasta din urmi fiind socotiti un domeniu inaccesibilcunoag-
terii, o taini negriiti, cevaascunscarepoate fi mai degrabi
triit decAt cunoscut ;i care nu se dezviluie atAt prin vreo
'putere de perceperea simturilor saua priceperiinoastre,cAt
printr-o experien;i anume, careestemai presusde facultigile
noastrede ingelegere.Daci ne-am insusi intru totul aceasti
ultimi pi.rere,opunind in mod hotirlt mistica teologiei,am
ajungein celedin urmi larcza lui Bergson,care,in Celedou,i
surseale moralei/ religiei,deosebegte ,,religiastatici" a Biseri-
-
cilor religiesociali si conservatoare - de ,,religiadinamici."
a misticilor, religiepersonali gi innoitoare. in .. misuri avea
dreptateBergsoncind afirma o atareopozigie?Este greu de
dezlegato asdelde intrebare,cu atat mai mult cu cit Ia Bergson
cei doi termenipe careii pune in opozitiein domeniul religios
34 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASAR]I-
se intemeiazi pe cei doi poli ai viziunii salefilozofice despre
univers:natura si elanulvital. Dar, independenrde atitudinea
bergsoniani,adesea seexprimi.pirereaconform cireia mistica
ar fi un domeniu rezfrvatunora,o excepgie de la regulacomuni,
un privilegiu acordatc6.torvasufletece s-arbucura de triirea
adevi.rului,pe cAti vremecelelaltear trebui si semultumeasci
doar cu o supuneremai mult saumai putin oarbi fagi de dogmi,
cares-ar impune din afari, ca o autoritarecoercitivi. AdAn-
cind aceastiopozirie,semergeprea departe,mai alesdaci se
constrd.nge putin realitateaistorici.;seajungeastfella un conflict
intre mistici si teologi, intre duhovnici si prelagi,intre sfinti
si Biserici.EstesuficientsLne amintim de numeroasele pasaje
din Harnack, de ViayaSfdntului Francisca lui Paul Sabatier,
precum gi de alte lucriri, scrisecel mai adeseade citre istorici
protestanti.
in traditia rS.siriteaninu s-afrcut niciodati o distinctie neti
intre mistici.si teologie,intre triirea personalia tainelordum-
nezeiestisi dogma afirmati. de Biserici. Cuvintele rostite acum
un veacde c5.treun mareteolog ortodox, Mitropolitul Filaret
al Moscovei,exprimS.exactaceasr;. atitudine: ,,Nici una dintre
tainele intelepciunii celei mai ascunsea lui Dumnezeu nu
trebuiesi.ne pari striini saucu totul mai presusde noi (trans-
cendenti), ci secadesi ne potrivim mintea cu roati.smerenia
sprecontemplareacelordumnezeiesti."lAltfel spus,dogma care
exprimi un adevir revelar,carene aparecao taini de nepi.truns,
trebuie si fie triiti de noi ca o lucrare in decursulci.reia,in
loc si adapti.mtaina modului nostru de ingelegere, va trebui,
dimpotrivi, ca noi si veghempentru ca si sepetreacio schim-
bareadAnci,o prefacereliuntrici a duhului nostru,sprea ajunge
capabilide triire mistici. Departede a fi opuse,teologiagi mis-
tica sesprijini si se intregescreciproc.lJna estecu neputinti
TEOLOGIE iN rRaorln BrSERrCrr
$rMTSTTCA DERASARTT
35
flri cealalti: dacl triirea mistici estevalorificareapersonalia
confinutului credintei comune, teologiaesteo expresie,spre
folosinEatuturor, aceeecepoatefi incercatde fiecare.in afara
adevirului pistrat de Biserici.in totalitateaei, experienga per-
sonali ar fi lipsiti de orice sigurantS.,
de orice obiectivitate;dr
fi un amestecde adevir ;i minciuni, de realitategi iluzie, ar
fi ,,misticism"in intelesulpeiorativ al cuvAntului. Pe de alti
parte, invititura Bisericii nu ar aveanici o influenti asupra
sufletelordaci nu ar exprimao triire oarecumliuntrici a ade-
virului dat inu-o misurS.diferiti fiecirui credincios.lqadar,
nu existi mistici cregtini fhri teologie,dar, mai ales,nu existi
teologiefrri mistici. Nu din intimplare tradigiaBisericii de
Risirit a rezeryatdenumirea de ,,teologul" numai pentru trei
scriitori sfingi, dintre care primul esteSfintul Ioan, cel mai
,,mistic" dintre cei patru evangheligti,al doilea,Sfrntul Grigorie
de Nazianz,autor de poemecontemplative,al treilea,Sfintul
Simeon,supranumit,,NoulTeolog",careproslivesteunireacu
Dumnezeu. Mistica este,agadar,socotiti drept desivirsireasau
piscul intregii teologii, drept teologiaprin excelengi.
Spredeosebirede gnosticism2,in c:uecunoaftereain sinecon-
stituie scopul gnosticului, teologiacregtini, in ultiml instangi,
estedintotdeaunaun mijloc, un ansamblude cunogtinteca.e
trebuiesi serveasciun scopc:re estemai presusde oricecunoaf-
tere.AceastSqinti ultimi esteunirea cu Dumnezeu, indum-
nezeirea,06oo4,cum ii spun Piringii greci.Ajungem astfella
o concluziecarepoatepirea paradoxali:contemplagiacregtini
ar aveaun intelesmai alespractic,gi aceastacu atat mai mult
cu cAtestemai mistici gi cu cAtgintegtemai de-adreptul citre
scopulinalt al unirii cu Dumnezeu.intteagadesft;urarea dispu-
telor dogmaticesusginutede Biserici de-alungul veacurilor-
priviti din punct de vederepur duhovnicesc- ne aparedominati
36 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT
de grija sratornici.pe carea avut-o Bisericade a pistra penrru
cresrini,in fiecaremomenr al istoriei sale,posibilitateade a
atinge deplinitatea unirii mistice. intr-adevir, Bisericalupti
impotriva gnosticilorsprea apira insiqi ideeade indumnezeire
ca scopuniversal:,,DumnezeuS-aflcut om pentru ca oamenii
si poati devenidumnsz€i."Ea afirmi, impotriva arienilor,dogma
Tieimii celeide o fiinti, deoareceCuvintul, Logosul,esteCel
ce ne deschidecaleaspre unirea cu dumnezeireasi, in cazul
in care CuvAntul intrupat'nu ar fi de o fiinti cuTatil, daci
nu ar fi Dumnezeuadevi.rat,atunci indumnezeireanoastri nu
ar fi cu putinti. Bisericaosindegtenestorianismul,sprea inli-
tura zidul prin careacesravoia si despartiin Hristos insusipe
om de Dumnezeu.Ea seridici impotriva apolinarismuluigi a
monofizitismului, spre a dovedi ci., adevi.ratafire omeneasci
fiind asumati in toati deplinitatea ei de ci.rreCuvint, intreaga
noastri fire poatesi.intre in unireacu Dumnezeu.Ea selupti
cu monotelitii, pentru ci, frlE de unirea celor doui voinre, a
celeidumnezeiesti9i a celeiomenesti,nu s-arputea ajungela
indumnezeire:,,Dumnezeul-acreatpe om numai prin voinga
Sa, dar nu-l poate mAnrui f).ri concursulvointei omenesti.,,
Bisericaiesebiruitoaredin lupta pentru icoane,afirmAndposi-
bilitateade a exprimarealititile dumnezeiestiin materie,simbol
si garangiea sfintirii noasrre.in celelalteprobleme care apar
rind pe rAnd cu privire la Sfintul Duh, cu privire la har, cu
privire la Bisericainsisi - problemi dogmatici a epocii in care
triim - preocuparea centrdi, pregulluptei, rimAn tot posibili-
tatea, felul sau mijloacelede unire cu Dumnezeu. intr."g"
istoriea dogmei crestinesedesflsoari.in jurul aceluiasinucleu
mistic, mereu api.ratcu arme felurite impotriva numeroEilor
potrivnici de-alungul vremurilor ce s-auscurs.
TEOLOGIE$I MISTICAiN TRADITIA BISERICIIDE RASARIT 37
Doctrinele teologiceelaboratein cadrul acestor-luptepot
fi tratatein legitura lor ceamai nemijlociti cu scopulvital pe
care urmau si-l atingi: unirea cu Dumnezeu.Ele vor apirea
deci ca temeliea spiritudititii crestine.Estetocmai ceeaceinge-
legemcAndvrem si vorbim de ,,teologiamistic!.".Nu-i vorba
de misticapropriu-zisi: experien,te persondealediferitilor dascili
ai vietii duhovnicegti.De altminteri, acesteexperientene rimAn
cel mai adeseainaccesibile,chiar atunci cind imbraci o expresie
verbali. intr-adevi.r, ceeace se poare spune despreexperienga
mistici a Sfrntului Pavel:,,Cunoscun om in Hristos, careacum
paisprezece ani - fie in trup, nu gtiu; fie in afari de trup, nu
gtiu, Dumnezeugtie- a fost ripit unul ca acestapani la al treilea
cer. $i-l gtiu pe un astfelde om - fie in trup, fie in afari de
trup, nu gtiu, Dumnezeugtie- c5.a fost ripit in rai gi a auzit
cuvinte de nespus,pe carenu secuvineomului sI le griiasci!"
(II Cor. 12, 24) Ca si indrizneasci cineva si emiti vreo
aprecierecu privire la natura acesteiexperientear trebui si gtie
mai mult decAtSfrntul Pavel,careisi mirturisegtenestiinta:,,Eu
nu stiu, Dumnezeu gtie." in mod voit lisim la o parte orice
chestiunede psihologiemistici. De altminteri, nu avemde gAnd
si infhgigimaici doctrineleteologiceca atare,ci doar elemen-
telede teologieftri de carenu sepoatepricepeo spiritualitate,
adici dogmelecarestaula temeliaunei mistici. Iati prima defi-
nitie si limitare a subiectuluinostru, careesteteologiamistici
a Bisericii de Risirit.
A doua precizase a subiectuluinostru renlJti din delimitarea
lui in spagiu:Risiritul crestinsau,mai precis,BisericaOrtodoxi
din Risirit va fi campul de cercetareal studiilor noastrede teologie
mistici. Tiebuie si. recunoastemci aceastidelimitare estepulin
anificiali. intr-adevar,intrucit ruptura dintre Risiritul giApusul
 38 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT
cregtinnu dateazi decAtde la jumitatea celui de-alXl-lea veac,
tot ceeace esteanterior acesteidate constituieun tezaurcomun
ce nu poare fi separatde cele doui pir;i dezbinate.Biserica
Ortodoxi nu ar fi ceeace estedaci nu i-ar aveape Sfbntul
Ciprian, pe Fericitul Augustin, pe Sfhntul Grigorie cel Mare,
dupi cum, la rAndul ei, BisericaRomano-Catolici nu s-arpurea
lipsi de Sfrntul Atanasie,de Sfrntul Vasilecel Mare, de Sfrntul
Chiril d Alexandriei.Deci, cAndvrem si.vorbim despreteologia
mistici a Risiritului si a {pusului, ne a;ezi_mpe fhgasuluneia
dintre celedoui traditii ca. , pAnI la un anumir moment, rimAn
doui tradigii locale ale uneia 9i aceleiagiBiserici, mirturisind
un singur adevir cregrin,dar careapoi sedespartgi dau nagtere
la doui atitudini dogmaticedeosebite,carenu sepor impica
in privinta mai multor probleme.Esteoarecu neputinti si se
evaluezecele doui traditii plasindu-ne pe un teren neutru,
deopotrivi striin uneia ca si celeilalte?Ar insemnasi judecim
crestinismul ca necregtinii, adici ar insemna si refuzim de la
inceput si intelegem ceva cu privire la obiectul pe care ne
propunem si-l studiem. Cici obiectivitateanu consri. nici-
decum in a te asezain afari de obiect, ci, dimpotrivi., in a lua
in consideratieobiectul in el insusi si prin el insqi. Sunt
domenii in careceeace senumegtede obicei obiectivitatenu
estealtcevadecit nepisaregi in carenepisareainseamni nepri-
cepere.in rt"t actuali de opozigiedogmatici dintre Risirit
"
gi Apus, daci cinevavreasi cerceteze teologiamistici a Bisericii
de Risirit trebuie deci si aleagi intre doui atitudini posibile:
ori si seagezepe tirAmul dogmatic apuseansi sl cercetezetra-
diEiarisiriteani prin prisma celeiaApusului, adici criticAnd-o,
ori si inftgigezeaceasritradiEiein lumina dogmatici a Bisericii
de Rlsirit. Pentrunoi, aceasti. atitudine din urmi estesingura
cu putingi.
TEOLOGTE
$rMISTICA
iN rnaOrln BrSERrCrr
DERASARTT
39
Ni seva obiecta,poate,ci dezacorduldogmatic dintre Risi-
rit gi Apus nu a fost decAtintimplitor, ci el nu a jucat un rol
hot5.ri.tor,ci. eravorba mai degrabi de doui lumi istorice deo-
sebite,care,mai curAnd saumai tdrziu, trebuiau si sedesparti
sprea-giurma fiecaredrumul siu propriu; in sff.rsit,ci disputa
dogmatici nu a fost decAtun motiv sprea rupe definitiv unitatea
bisericeascS., care,de fapt, nu mai existade multi yreme. Ase-
meneaafirmatii carese fec atzite foarte adeseaatat in Risirit,
cit 9i in Apus rezultl dintr-o mentalitatecu totul laici gi dintr-o
deprindere generali de a aprecia istoria Bisericii dupi nigte
metode carefacabstracgie de natura religioasia Bisericii.Pentru
,,un istoric al Bisericii",factorul religiosdispare,fiind inlocuit
de algii,cum ar fi jocul intereselorpolitice sausociale,rolul con-
digiilor etniceori culturde, socotitedrept forgedeterminante
pentru viata Bisericii.Oamenii acegtiase socotescmai istegi,
mai moderni cAnd iau acqti factori drept adeviratele ratiuni
conduci.toareale istoriei bisericegti.Degi recunoasteimportanga
acestorcondigii,un istoric crestinnu va puteasi le socoteascS.
altfel decit ca fiind exterioareinsegifiinEei Bisericii; el nu va
putea renungala a vedeain Bisericl un trup de sine stltitor,
supus altei legi decit celei a determinismului lumii acesteia.
Daci luim in considerareproblema dogmatici privind purce-
dereaSfrntului Duh, care a despirgit Apusul de Risirit, nu o
putem trata ca pe un fenomenintimplitor in istoria Bisericii,
prezentati.ca atare.Din punct de vederereligios, aceastaeste
singura raliune carear€ importangi in inlintuirea faptelor care
au dus la separare. Desi conditionatS.poatede mai mulgi factori,
aceastideterminaredogmatici a fost pentru unii, ca si pentru
algii, un angajamentduhovnicesc,o luare de pozigiecongtienti
in materie de credinti..
40
TEOLOGIAMISTICAA BISERIC]IDE RASARIT
Daci suntemadesea inclinati si diminuim importangafap-
tului dogmatic carea determinat intreagadezvoltarede mai
tirziu a celor doui. tradigii,aceastasedatoreaziunei anumite
insensibilitigifagi de dogmi, considerati ca un fapt exrerior
si abstract.Spiritualitateaesteceeace conteazi.,sespune,deose-
bireadogmatici nu schimbi nimic. Too4i, spiritualitate9i dogmi,
mistici gi teologiesunt inseparabillegatein viata Bisericii.in
ceeace privesteBisericade Risirit, asacum am spus,ea nu
faceo deosebireneti intre geologiesi mistici, intre domeniul
credinteicomunegi cel al triirii personale.lqadar, daci dorim
si vorbim despreteologiamistici a traditiei ri.s5.ritene, arunci
nu vom putea trara acestsubiectaltfel decit in limitele dog-
maticii Bisericii Ortodoxe.
inainte si tratim subiectulnostru, socorimci estenevoie
si spunemc6.teva cuvintedespreBisericaOrtodoxi, putin cunos-
cuti pAni astizi in Apus. Carteapirintelui Congar Chritiens
disunisde altfel remarcabili din mai multe puncte de vedere,
in paginileinchinate Ortodoxiei, in ciuda tuturor preocupirilor
de nepirtinire, nu ri.mine mai putin tributari anumitor pireri
preconcepute in privinta BisericiiOrtodoxe.,;A.coloundeApu-
sul" - spuneel - ,,petemeiul totodati lirgit gi restrAnsal ideo-
logiei augustiniene,va revendicapentru Biserici autonomia
unei vieti si a unei organizl,ri proprii gi va fixa in acesrsens
trisiturile dominante ale unei ecleziologiipozitive, Risiritul
va admite in chip practic si uneori chiar teoretic,pentru realita-
tea sociali si omeneascla Bisericii, un principiu de unitate
politici nereligios,partial,dar nu cu adeviratuniversal."3Pen-
tru pirintele Congar,ca de altfel pentru cei mai multi autori
catolici sauprotesranticares-auexprimat in aceastiprivinti,
Ortodoxia seprezinti sub inl)gigareaunei federatiide biserici
TEOLOGIE$I MISTICAiN TRADITIA BISERICIIDE RASARIT 4I
nationale,avAndca bazi un principiu politic Bisericaunui Stat.
Pentru a faceastfelde generaliziritrebuiesi ignori atat teme-
iurile canonice,cit si istoria Bisericiide Risirit. Curentul care
vreasi intemeiezeunitateaunei Bisericilocalepe un principiu
politic, etnic ori cultural estesocotit de citre BisericaOrto-
doxi o ereziecarepoarti denumireaspeciali de f.letisma.in
realitate,teritoriul bisericesc,tinutul consfingitde traditia mai
mult saumai putin strivechea cregtinismului,constituiebaza
unei provincii mitropolitane, administratede un arhiepiscop
ori mitropolit, cu episcopipentru fiecareeparhie,careseaduni
din cind in cind in sinod. Daci provinciile mitropolitane se
intrunescin grupuri si alcituiescbisericilocalesub jurisdicqia
unui episcopcarepoart5.adeseatitlul de patriarh, comunitarea
de tradigielocali gi de destinistoric,precumsi usurintade a con-
voca un sinod al mai multor provincii sunt facrorii careprezi-
deazila formareaacestorcercurij urisdictionale,al ciror teritoriu
nu corespundeneapi.ratlimitelor politice ale unui stat.5Patriar-
hul de la Constantinopolsebucuri de o anumiti intiietate de
onoare,ajungAnduneori arbitru in neintelegeri,frri a exercita
o jurisdictieasupraintregii Bisericiecumenice.Bisericilelocale
din Risirit aveaumai mult saumai pugin aceeagi atitudine fagi
de patriarhul apostolical Romei, cel dintii scaundin Biserici
inainte de separare,simbol al unitigii sale.Ortodoxia nu cu-
noagteun cap vizut al Bisericii.Unitatea Bisericiiseexprimi
prin comuniuneacapilorbisericilorlocale,prin acordulrururor
bisericilorin privinta unui sinod local,carerocmaiprin aceasta
dobAndesteo valoareuniversali; in sfhrsit,in cazurileexceplio-
nale,ea sepoatemanifestaprintr-un sinod general6.Soborni-
citateaBisericii,departede a fi privilegiul unui scaunsaucentru
determinat,seimplinestemai degrabi in boglgiasi multimea
tradigiilor localecaremirturisesc in mod unanim un Adevir
42 TEOLOGIA
MISTICA
A BISERICII
DERASARIT
unic, anume ceeace estetotdeaunapistrat, pretutindeni gi de
citre togi.Bisericafiind soborniceascS. in toatepinile sale,fiecare
dintre midularele sale - nu numai clerul, ci gi fiecarelaic -
estechemat si mirturiseasci deopotrivi si si apereadevlrul
tradigiei,opunAndu-sepini si episcopilor,daci.cumva ace;tia
cadin erezie.Primind harul Sfintului Duh in tainamirungerii,
un cregtinnu poate fi inconstient de credinta sa; el rimine
tot timpul responsabilin fagaBisericii.De aici caracterulfri-
mAntatgi adeseatulbure al viegiibisericegtiin Bizang,in Rusia,
precum ;i in celelaltegiri ale lumii ortodoxe.Dar acestaeste
pregulplitit pentru vitalitateareligioasi,penuu intensitateavieEii
duhovnicegti,carepitrunde in poporul credincios,unit prin
congtiingaci,formeaziun singur trup cu ierarhiaBisericii.De
aici rezulti, de asemenea,aceastS. putere de neinvins care a
ingiduit Ortodoxiei si treaci prin toate incercirile, cataclismele
si bulversirile, adaptindu-semereu noii realitigi istorice,dove-
dindu-semai puternici decAtcondigiileexterioare.Persecutiile
impotriva credin;eiin Rusia,a ciror furie metodici n-a putut
si distrugi Biserica,sunt ceamai buni mirturie despreaceasti
putere carenu estedin lumea aceasta.
BisericaOrtodoxi., degiin mod obignuit numiti ,,Biserica
de Risirit", nu se socotegtemai putin Biserici ecumenicS..
Lucrul acestaesteadevirat in sensulci ea nu estelimitati de
un tip de culturi determinati, de mogtenireaunei civilizadi,
elenisticeori alta, saude forme culturalestrict rS,slritene.De
altminteri, ,,r5.si.ritean"inseamni prea multe lucruri deodati:
Risiritul estemai puEinomogen din punct de vederecultural
decAtApusul. Spreexemplu,ce au in comun elenismulsi cul-
tura rusi, in ciuda originilor bizantine ale crestinismuluiin
Rusia?Ortodoxia a fost aluatul prea multor culturi deosebite
sprea fi socotiti drept forma culturali a cresdnismuluirisS.ritean:
TEoLOGTE
$rMrsrrcAiN TRADTTTA
BrsERrcrr
oe RAsAnrr 43
acesteforme sunt diferite, dar credintaesteuna. Ea
_nua opus
niciodati diverselorculturi nationaleo culturi caresi treaci in
exclusivitatedrept ortodoxi. Iati de ce activitateamisionari.s-a
putut dezvoltain chip atAt de uimitor: cre$tinareaRusiei in
veacurileal X-leasi al Xllea si, mai tArziu,predicareaEvangheliei
de-a lungul intregii Asii. Citre sflrsitul veaculuial XVIII-lea,
misiuneaortodoxi atinge InsuleleAleutine si Alaska,treceapoi
in America de Nord, infiintlnd eparhii noi ale Bisericii ruse
din afaraRusiei,rispindindu-se in China si in Japonia.Varie-
titile antropologicesi culturaledin Greciapinr la extremiti.rile
Asiei, din Egipt gi pAni la Oceanulinghetat nu distrug carac-
terul omogen al acesteifamilii spirituale,foarte deosebiti de
ceaa Apusului creqtin.
Viagaduhovniceasciin Ortodoxie cunoasteo marebogitie
de forme,dintre caremonahismulri_mAne ceaclasici.Totusi,spre
deosebirede monahismul apusean,cel din Risi.rit nu cuprinde
atAt de multe ordine deosebite.Aceastase explici prin insisi
conceptiavietii mAnistiresti,d cirei scopnu poarefi dtul decAt
unireacu Dumnezeu,prin lepidareatotdl de viata acesteilumi.
in timp ce clerul de mir (preogiigi diaconii cisi.toriri), ca si
frngiilede mireni, pot si seocupecu activiti.ti socialesausi se
dedicealtor activititi din afari, cu totul a_ltfelestepentru calu-
giri. Ei secilugi.rescsprea vegheainainte de toate la rugiciune,
la lucrareali.untrici., in cadrul unei md.nistiri sauintr-un schit.
intte o mAnistire cu viati obsteasci. gi sihistria unui pustnic
carecontinui traditiaPirintilor pustiuluisunt mai multe tipuri
intermediarede asezimintemAni.stiresti. in general,s-arpurea
spuneci monahismul risiritean estenumai contemplativ,daci
distinctia dintre celedoui ci.i, contemplativi gi activi, ar avea
in Risirit acelasiintelesca in Apus. in realitate,celedoui cii
nu se por delimita penrru cei ce tri.iescviata duhovniceasci.
44 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT
risiriteani: una nu se poate exercita firi cealdti, deoarece
mi.iestriaascetici,scoalarugiciunii liuntrice primescnumele
de lucrare duhovniceasci. Daci monahii indeplinesc uneori
munci ftzice,ei o fac tot in scop ascetic,spre a reugi mai bine
si supuni fnea rlzvrltiti., precum si spre a sci.pade lenevirea
vrijma;iviegii duhovnicegti.Sprea ajungela unireacu Dumne-
zeu, in misura in care acest lucru se poate implini aici, pe
pimint, estenevoie de un efort necontenit sau,mai precis,de
o vegheneincetati, a;a incit integritateaomului liuntric, ,,unirea
mintii cu inima" (ca si folosim expresiaasceticiiortodoxe), si
poati ginepiept tuturor atacurilor dusrmanului,tuturor pornirilor
pitimage ale firii cizute. Fireaomeneascitrebuie s5.seschimbe,
ea trebuie si fie transfigurati din ce in ce mai mult prin har pe
caleasfingirii, carenu are numai o insemnitate duhovniceasci,
ci;i trupeascigi,prin aceasta, cosmici. Nevoingaduhovniceasci
a unui cenobitTsaua unui pustnic, chiar daci rimAne nebigati
in seami de citre cei mai mulgi, tonrgi igi pistreazi vdoareapentru
intreagacreagie.Iati de cea;ezi.mintelemAnistirqti s-aubucurat
intotdeaunade o marecinstein toate{irile din lumea ortodoxS..
Rolul marilor centrede spiritualitate a fost considerabil,nu
numai in viaEabisericearci,dar gi in domeniul culural;i politic.
MAnistirile de la Muntele Sinai,de la Studion, de lingi. Con-
stantinopol, ,,republicamonahdi" de la Muntele Athos, unde
seafli cilugiri din toate nagiunile(indusiv monahi latini, inainte
de separare),alte centre mari din afara Imperiului, ca mAnls-
tirile de la TArnovo din Bulgaria gi mari lavre din Rusia -
Pecerskade la Kiev, SfrntaTheimede lAngi Moscova-, au fost
citadele ale Ortodoxiei, gcoli de viagi duhovniceasci.a ciror
influengi religioasi gi morali a fost de primi importanti in
formarea cregtini a noilor popoare8.Dar, cu toate c5.idealul
monahismului are o atAt de mare influent5.asuprasufletelor,
TEOLOGTE
$rMrsTrcAiN rnaorln BrsERrcrr
DERASARTT
45
monahismul nu a fost singura formi de viagi duherqniceasci
pe careBisericaa pus-o la dispozitia credinciogilor.Caleaunirii
cu Dumnezeu poate ff urmati gi in afaramAnistirilor, in roate
stirile vietii omenesti.Formeleenerioare sepot schimba,mAnis-
tirile pot dispirea, agacum au dispirut astlzi in Rusiae,dat
viata duhovniceasci.continui. cu aceeagitirie, gisind moduri
noi de exprimare.
Hagiografia risiriteani, de o bogigie extraordinari, infrgi-
seazi alituri de sfinti cilugiri mai multe exemplede desivAr-
gireduhovniceascS. atinsi in lume de simplii laici 9i chiar de citre
persoanecisitorite. Ea cunoagte,de asemenea, gi cii de sfintire
ciudate si neobisnuite,cum sunt celeale ,,nebunilor" pentru
Hristos, caresivArgeauacte nefiresti pentru a-si ascundedarurile
duhovnicegtide ochii celor din jur, sub inftgisarearespingitoare
a nebuniei,sau,mai degrabi, sprea sedesprindede legiturile
lumii acesteiain expresialor ceamai intimi qi mai stinienitoare
pentru duh, aceeaa ,,eului" nostru sociall0.Unirea cu Dum-
nezeusearati adeseaprin daruri harismatice,crun ar fi de exem-
plu cel al indrumlrii duhovnicegtier<ercitare de saregiori,,bftrani".
Acestia sunt, cel mai adesea,cilugiri care gi-au petrecut mai
mulgi ani din viati in rugiciune, feri,ti de orice atingerecu lumea
gi care,citre sftrgitul vietii, deschidlarg ugilechiliei pentru toti.
Ei au darul de a pitrunde in adincurile de nepitruns ale con-
stiintelor, de a scoatela iveali plcatele si poverileliuntrice care,
cel mai adesea, ne rimAn necunoscute,de a intiri sufleteleimpo-
vi.rate, de a indruma pe oameni, nu numai pe caleaduhov-
niceasci.,dar si in toate intAmplirile vietii lor obignuite.ll
Experien;a individuali a marilor mistici ai Bisericii Orto-
doxe ne rimAne cel mai adeseanecunoscuri. in afara c6.torva
cazuri rare, literatura duhovniceascl a Risiritului cregtin nu

46 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT
cunoastedeloc scrieri autobiograficeprivind viata liuntrici,
cum ar fi celealeSfinteiAngelade Foligno,ale lui Henri Suso
unui sufletaSfintei TerezadinLisietx. Caleaunirii
sauPouestea
mistice estede obicei o taini a lui Dumnezeu ;i a sufletului
care nu se dezviluie decit duhovnicului sau cAtorvaucenici'
Ceeace searati in afari sunt doar roadeleunirii: intelepciunea,
tainelordumnezeiqti sunt exprimateintr-o inva-
cunoa$terea
gituri teologici sau morali, in sfaturi menite si-i intireasca
pe fraEi.itt .e." ce privegtelatura intimi ;i personali a exPe-
rienEeimistice,earS.mAne ascunsituturor privitorilor. Tiebuie
si recunoastemci individualismul mistic aparein Iiteratura
apuseani destul de tirziu, citre veacul al XIII-lea. Sfhntul
sapersonali decit
Bernardnu vorbeEtedirect despreexperienga
foarte rar, o singuri dati in Cuufrnt,iri la ChntareaChnt,irilor,
si atunci cu un fel de sfiali, in felul Sfintului Pavel.A fost
necesarsi seajungi la o anumiti sciziuneintre experienlaper-
sonali qi credinEaortodoxi in senslarg,intre viagaindividuali
gi via;a Bisericii,Pentru ca spiritualitateagi dogma, mistica 9i
teologiasi devini doui domenii deosebite,Pentruca sufletele,
nemaigisind destuli hrani in sumeleteologice,si inceapi si
mistice
caute cu licomie povestiri referitoarela experiengele
individuale,pentru a sereimprospitaintr-o atmosfer5' de duhov-
nicie.Individuaiismulmistic a rimas striin vielii duhovnicegti
a Bisericiide Risirit. Pirintele Congar aredreptatecind spune:
,yA.majuns si fim diferigi. Avem acelagiDumnezeu, dar ne
deosebeqte felul in carestim inaintea Lui 9i nu Putem si cidem
de acordasupralegiturii noastrecu E1."12 Dar pentru a ajunge
la o aprecierecu privire la acestedeosebiri duhovnicestiar tre-
bui s-o examini.min expresiilesaledesivirsite,adici' in tipu-
rile diferite de sfingi din Apus 9i din Risirit, dupi separare'
Am putea astfelsi ne dim seamade strXnsalegituri careexisti
TEoLoGTE
$rMrsrrcAiN tRaorlra BrsERrcrr
oe RAsArur 47
dintotdeaunaintre dogma mS.rturisiri.de Biserici gi roadele
duhovnicestipe careea le produce,cici experiengali.untrici
a unui crestinseimplinestein cercultrasatde invititura Bise-
ricii, in limitele dogmeicareii modeleazS. persoana.Daci pinl
gi doctrina politici mi.rturisiti. de membrii unui partid poate
si modelezementalitigile,intr-atAtincAtsi produci nistetipuri
de oameni caresedeosebesc de al;ii prin anumite semnemorale
si psihice,cu atat mai mult dogmareligioasiizbutestesi trans-
forme chiar duhul celor careo mi.rturisesc:aceqtiasunt oameni
diferigide cei careau fost formati de o alti concepgiedogmatici.
Nu vom puteaingelegeniciodati o spiritualitatedaci nu vom
tine seamade dogma careii sti la temelie.Thebuies5.acceptlm
lucrurile asacum sunt si si. nu cS.utima explica deosebirea
dintre spiritualitateaApusului si ceaa Risiritului prin cauze
de ordin etnic saucultural, atatavremecXtestein joc o cauzi.
majori., si anume o cauzl.dogmatici. De asemenea,nu trebuie
si spunem ci problema purcederii Sfhntului Duh sau aceea
referitoarela naturaharului nu au o insemni.tatemarein ansarn-
blul invititurii crestine,carerimAne mai mult sau mai pugin
identici la romano-catolicisi la ortodocsi.in dogme atit de
fundamentale,tocmai acest,,mai mult sau mai pugin" este
important, cici el di un accenrdeosebitintregii doctrine, o
infttiseazi in dti lumini., adici di nasterela o viagi duhov-
niceascideosebiti.
Nu voim si facem,,teologiecomparati(' si inci mai putin
si reinnoim polemicileconfesionale. Ne limitim si.constatS.m
aici realitateaunei deosebiridogmaticeintre Risiritul si Apusul
crestin,inainte de a trecein revisti c6.tevaelementede teologie
carese aflilabazaspiritualitigii risi.ritene.Rimine ca citirorii
nostri si apreciezein ce misuri acesteaspecteteologiceale
48 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT

misticii ortodoxepot si fie folositoarepentru ingelegerea unei CAPITOLUL2

spiritualitigi striine crestinititii apusene.Daci am puteaajunge ?r!
lntuneflcul dumnezelesc
si ne cunoagtemunii pe algii,rimanAnd fideli atitudinilor noastre
dogmatice,mai cu seami in ceeace ne deosebim,aceastaar
fi cu sigurangi o cale spre unire mai siguri decAtaceeacarear
rrecepe lingi deosebiri.Cici, asacum spuneKarl Barth, ,,uni-
rea Bisericilornu seface,ci se descoperi"l3.
Problemacunoagteriilui Dumnezeu a fost pusi in mod
radicd intr-un mic tratat, al cirui titlu esteintr-adevir semni-
ficativ: flepi pootrxfrg Oeol,oyiaq(Despre teologia misticd).
AceastS. scrierecu totul deosebiti, a cirei insemnS.tatepentru
intreaga dezvoltarea gAndirii cr€stinen-ar putea fi exagerati",
apargineautorului necunoscutal scrierilor numite ,,areopa-
gitice", persoani in care opinia comuni. a rrrut si vadi foarte
multi. vreme un ucenic al Sfintului Pavel, anume Dionisie
Areopagitul. Dar apiritorii acesteipireri au trebuit si gini
seamade un fapt tulburi"tor: o ricere absoluti inviluie ,,operele
areopagitice"timp de aproapecinci veacuri;ele nu sunt citate,
nici pomenite de vreun scriitor bisericescmai inainte de veacul
al M-lea, si tocmai niste heterodocgi- monofizigii - au fost
aceiacarele-au frcut cunoscurepentru prima oari., ci"utAndsi.
se sprijine pe autoritatealor. Sfrntul Maxim Mi.rturisitorul,
in yeacul urmitor, smulge aceast;.armi din miinile ereticilor,
aritind in comentariilesau ,,scoliile"14 salesensulortodox al
scrierilordionisienel5.incepAnddin acelmoment, Areopagi-
ticelesevor bucurade o autoritatenetigiduitl, atdt in traditia
teologici. a Risiritului, cit 9i in ceaa Apusului.
Criticii moderni, departede a cidea de acordasuprapersoa-
nei lui Pseudo-Dionisiegi asupradatei alcituirii operelorsale,
sepierd in ipotezelecelemai feluritel6.Nesigurantacercetirilor
critice intre veacurileIII 9i IV arati cXtde pugin limurigi suntem
50 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT
pdnlastdziin ceeaceprivesteoriginile acesteilucriri cu conlinut
mistic. Oricare ar putea fi rezultateleacestorcerceciri,ele nu
vor scidea cu nimic valoareateologicl a Areopagiticelor.Din
acestpunct de vedere,intereseazipreapugin cine a fost autorul,
principdi estejudecataBisericii cu privire la conginutul operei,
precum si intrebuintareape c:rreBisericai-o acordi. Nu spune
oareSftntul Pavel,cind citeazi.unpsalm al lui David: ,,Cineva
a ftcut undevaurmitoareami.rturisire..." (Evrei 11, 6), dove-
dind astfelci problemaatribuirii estesecundaricind e vorba
de un text insuflat de Sfrntul Duh. Ceeace esteadevirat pen-
tru SfAntaScripturi esreadevi.ratsi pentru traditia teologici
a Bisericii.
Dionisie distingedoui cii teologicecu putinti: una proce-
deaziprin afirmatii (teologiecatafaticisaupozirivi), iar cealalti,
prin nega,tii(teologieapofatici saunegativi). Cea dintAi ne duce
la o anumiti. cunoasterea lui Dumnezeu- eaesteo calenedesi-
vArgiti; ceade-a doua facesI ajungemla necunoagterea totali-
aceastaestecaleadesivArgiti, singura caresepotriveste cind e
vorbadespreDumnezeu,carein naturaSanu poatefi cunoscut.
intr-adevi.r,toatecunottinteleau drept obiectceeace este;ori
Dumnezeu estedincolo de ceeace existi..Spre a ne apropia
de El ar trebui negat tor ceeace este mai prejos de El, adici
tot ceeace este.Daci vizindu-L pe Dumnezeucunoastemceea
cevedem,nu L-am viiut pe Dumnezeuin sine,ci cevainteli-
gibil, cevacareesremai prejosde El. Tocmai prin necunoastere
(oyvrooic) ajungem si. cunoagtempe Acela care e mai presus
de toateobiectelecunogtintelorposibile.ProcedAndprin negatii,
ne ridicim de la treptelecelemai de jos de fiin,tei pani la culmile
sale,indepirtAnd in mod progresiv tot ceeace poate fi cunos-
cut, sprea ne putea apropia de Cel Necunoscut in intunericul
necunoasteriiabsolute. Cici, dupi cum lumina - gi mai ales
INTUNERICULDUMNEZEIESC 5I
o lumini prisositoare- facenerrizutintunericul, tot a,sacunoaf-
tereafipturilor -;i mai alesprisosulde cunoa;tere- desfiingeazi
necunoasterea, careestesinguracalesprea ajungela Dumnezeu
in SinerT.
Daci transpunempe planul dialecticii distincgiastabilitd
de Dionisie intre teologia afirmativi 9i cea negativL, ne vom
afla in faEaunei antinomii. Vom ciuta atunci o rezolvare,vom
incercasi facemo sintezi.a celor doui cii opuse,reducAndu-le
la o singuri metodi de cunoafterea lui Dumnezeu. Astfel, buni-
oari, Sfintul Toma d'Aquino reducela una singuri celedoui
cii ale lui Dionisie, ftcAnd din teologia negativi o corectarea
teologieiafirmative.Atribuind lui DumnezeudeslvArgirilepe
carele intAlnim in fiintele cre,te, trebuie si negirn, dupi Sfrntul
Toma, modul in careintelegem acestedesi.vArsirilimitate, dar
putem si le afirmim fagade Dumnezeu,intr-un mod mai sublim,
moda sublimiori. lstfel, negagiiles-ar raporta la rnodussigni-
ficandi, la un mijloc de exprimaremererl nepotrivit, iar afir-
magiile, la z. signifcata, I desivarsire- pe care voim si o
exprimi.m, ciue seafll in Dumnezeu inrr-un chip deosebitdecAt
seafli in ftpturi.l8 Ne putem intreba in ce misuri. corespunde
gindirii lui Dionisie o descoperirefilozofici atAtde ingenr,asi.
Daci pentru autorul Areopaghicelorexisti,o antinomie intre
celedoui ,,teologii",pe c^rs o distinge,admite el oaresinteza
celor doui cii? $i, ir generalvorbind, le putem opune tratan-
duJe la acela;inivel, punAnduJepe acela;iplan?Oare Dionisie
nu spunede mai multe ori ci teologiaapofatici estemai presus
de cea catafatici? Analiza tratatului despre teologia misticl,
inchinat ciii negative,ne va arita ce inseamni la Dionisie acestl
metodi. Totodati, eane va ingidui si apreciemnatura adevirati
a apofatismului, careconstituie trisS"turadebazd,aintregii tra-
digii teologice a Bisericii de Rlsirit.
52 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT
Dionisie isi incepetratatulle printr-o rugiciune citre Sfrnta
teime, pe care o roagi. si-l indrepte ,,chiar pini dincolo de
necunoastere, sprev6.rfi;Icel mai inalt al Scrierilormistice,acolo
unde tainele simple, absolute si nestrici.cioaseale teologiei se
aratL in intunericul mai mult decAtluminos al Ticerii". El il
indeamni pe Timotei, ciruia ii estededicattratatul, la contem-
platii tainice (puotrrd Oedpara):trebuiesi renunEila simEuri,
precum si la orice lucrarea mingii, la orice obiect simgit ori
gAndit,la tot ceeace este,precum gi la tot ceeace nu este,spre
a puteaajungein necunoasterea absoluti la unirea cu Acelacare
estemai presusde orice fiingi gi de orice gtiinti. Sevededeja ci
nu estevorba doar de un procedeu dialectic, ci de cu totul
altceva.E necesarl o curigire (rd0cpoq): trebuie si pirisesti
tot ceeace estenecurat, ba chiar gi pe cele curate; trebuie si
treci apoi de toate inilgimile sublime ale sfingenieisi si lagiin
urmL toate luminile dumnezeiesti,toate sunetelesi toatecuvin-
tele ceresti.Numai atunci se pirrunde in intunericul in care
locuiesteAcela care estein afari de toate lucrurile.20
Aceasti calede inil,tare in carete desprinzi treptat de legitura
cu tot ceeace poate fi cunoscut esteasemuiti de Dionisie cu
urcu;ul lui Moise pe Muntele Sinai, spreintAlnireacu Dumne-
zeu.Moise incepeprin a securigi; apoi sedespartede cei necu-
ragi;si numai atunci ,,audetrA.mbigele cu sunetenenumirate,
vede multime de focuii ale ciror razr Fari.de numi.r iradiazi
o strilucire vie; gi numai atunci, despirgitde mulEime,el ajunge
cu cei mai desi dintre preogipe pisculsuigurilordumnezeiegti.
Totugi, pe treapta aceasra,el nu esteinci in legituri cu Dum-
nezeu,el nu-L contempli pe Dumnezeu,cici Dumnezeu nu
estevizibil, ci doar locul unde sdligluiegte, ceeace inseamni,
cred eu, ci in ordineavdzutl,,precum si in ordinea inteligi-
bilului, celemai dumnezeieEtiqi celemai inalte obiectenu sunr
iNTUNEFJCUL DUMNEZEIESC 53
decAtragiunileipotetice ale atributelor caresepotrives_c.cu ade-
virat Aceluia careestecu totul ffanscendent,ra;iuni caredes-
coperi prezenfaAceluia care este mai presusde orice putere
de ingelegerea mingii, mai presusde culmile gindite ale celor
mai sfinte locuri ale Sale.$i numai atunci, dupi ce a trecut'
dincolo de lumea in carevezi gi esti vizut (rdw 6pcop6vovrcri
rdv optirwrov),Moise pitrunde in intunericul cu adevirat tainic
al necunoa;terii; doar acolo el face si inceteze orice gtiingi
pozitivl, scapi in intregime de orice leglturi gi de orice vederi,
cici apa4ine in inuegime Aceluia c:re estemai presusde toate,
cici nu-;i mai apaqinelui insugi,nici nu mai ginede cevastrlin,
unit prin ce estemai bun in el cu Acelacarescapi oricirei cunoas-
teri, renungind la oricegtiinEipozitivi gi, tocmai datoriti acestei
necunoasteri,cunoastemai presusde orice pricepere" (rai cQr
pe6dvTrvriurcerv,&rdp vo0v ytvdlorcolv)2l.
Acum se poate spune limpede desprecalea apofatici sau
teologiamistici (cici acestaestetitlul tratatului inchinat meto-
dei nega;iilo$ ci aredrept obiect pe Dumnezeuca fiind in mod
absolut necunoscut.Ar fi inexact sI se spuni ci. ea are drept
obiect pe Dumnezeu: partea finali a textului pe care tocmai
l-am citat ne arat5.cI, odati ce am ajuns la vArful cel mai inalt
aceeace poate fi cunoscut, trebuie si ne eliberim de cel care
vede,ca gi de ceeacepoate fivizut, altfel spus,atAtde subiectul,
cit gi de obiectul percepgiei.Dumnezeu nu se mai infrgigeazi
ca obiect, intrucA.tnu mai estevorba de cunoa;tere,ci de unire.
Teologia negativi estedeci o calespreunirea tainici cu Dum-
nezeu,a cirui fire rimAne pentru noi necunoscuti.
Cel de-al doilea capitol al Teolngieimistice opune caleaafir-
mativl, cea a poziEiilor (Oeoerg),care este o pogorAre de pe
treptelesuperioareale fiingei citre trepteleinferioare,ciii nega-
tive, cea a ,,abstracgiilor"sau a ,,desprinderilor" (o<parp6oerg)
54 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT
succesive,caleacareseprezint;" ca un suigcitre necunoscutul
dumnezeiesc.in capitolul al III-lea, Dionisie igi enumeri lucrl-
rile teologice,clasAndu-lein ordinea,,prolixititii", carecreste
pe risuri ce coborim de la teofaniile superioarela cele infe-
rioare.Tiatatul despreTbologiamisticdestecel mai scurt dintre
toate, deoareceest€vorba de metoda negativi careduce la linistea
unirii cu Dumnezeu.in capitoleleal lV-lea gi al VJea, Dionisie
trece in revisti. o intreagi serie de atribute imprumutate din
lumea sensibili 9i din ceainteligibili, refuzind si le raporteze
la firea dumnezeiasci.El igi incheie rratatul afirmAnd despre
Cauzauniversdi.ci scapi oricirei afirmiri, ca gi oriclrei negiri:
,,Daci.facem cumva anumite afirmagii careseaplici unor rea-
litlti ce sunt mai preJosde ea, despreea noi nu afirmim, nici
nu negfu' nimic, deoareceorice afirmatie rlmAne mai prejos
de Cauzaunicl gi desivArgitla tuturor lucrurilor si, la fel, orice
negafierimAne mai prejosde transcendentaAceluiacarein mod
simplu estegolit de orice si care prin agezareeste mai presus
de toate."22
Unii au voit sLfaci din Dionisie un neoplatonic.intr-ade-
vir, comparAndelstazul dionisian cu cel pe careil gisim descris
de Plodn la sfrrsitul celeide aYI-a Enneade , ajungemsLconsra-
tim aseminiri izbitoare.Pentru a te apropiade Unul (€v),se
cade,dupi Plotin, ,,si.re intorci pe tine insugide la obiectele
vizute c:re sunt celemai din urmi dintre toate,pAni.la primele
obiecte;trebuie si fii liber de orice viciu, deoarecete indrepti
c5.treBine; trebuie sI te lntorci spre principiul care isi este
lluntric gi si devii o singuri fiinti in loc de mai multe, daci
trebuie sL contempli principiul gi Unul"23. Este cea dintAi
treapti a suigului pe carete afli eliberat de lumea vizuti, adu-
ndndu-tein minte. insl trebuiesi ueci dincolo de minte, fiindci
trebuie sI atingi o realitatecareii estesuperioari. ,,intr-adevir,
lNtuNtRtcul DUMNEZEIESC i5
mintea estecevasi eaesteo fiingl; dar termenul acestanu este
ceva,fiindci estemai inainte de orice;nu estenicidecum fiingi,
deoarecefiingaareo formi crre esteaceeaafiintei;dar termenul
acestaestelipsit de orice form5.,chiar ginditi. Cici, datoriti
faptului ci firea Unului esteceadin care totul se naste,ea nu
estenimic din ceeace naste."24 Aceasti fire primegteuneledefi-
nigii negative care amintesc de cele din Teologiamisticd alui
Dionisie. ,,Eanu esteun lucru; nu arenici calitate,nici cantitate;
nu estenici inteligengi,nici suflet;nu estenici in miscare,nici
in repaus;nu estenici in spaliu, nici in timp; ea estein sine,
esengidespirtiti de toate celeldte sau,mai bine zis, eaestef}.ri
de esengi,fiindci estemai inainte de orice esengi,mai inainte
de m\care si mai inainte de repaus;cdciproprietdpiledcestea se
aJLdin fiinyd ;i ofac pe aceast(tmuhipk."25
Intervine aici o idee pe carenu o gisim deloc la Dionisie
gi caretrageo linie de demarcagie intre misticacregtini 9i mistica
filozofici a neoplatonicilor.Daci Plotin, ciutAnd si atingi
dumnezeirea,indepirteazi insusirileproprii ff in,tei,lucrul acesta
nu este,ca la Dionisie, datorat neputintei absolutede a-L
cunoagtepe Dumnezeu, care esteumbrit de tot ceeace poate
fi cunoscutin fiinge,ci tocmai pentru ci domeniul fiintei, chiar
in ceeace areeamai indt, estein mod necesarmultiplu, neavAnd
simplitateaabsoluti a,,lJnului". Dumnezeullui Plotin nu este
prin fire de necunoscut:daci nu putem pricepeUnul nici prin
gtiinli, nici prin intui;ie intelectuali esrepentru ci. sufletul,
atunci cind cuprinde un obiect prin stiingi, se indeplrteazi
de unitate si nu estein mod absolut unul.26Thebuiedeci si
recurgemla caleaekstatici, la unire, in careegti intru totul d
obiectului, esti una cu el, in careorice multiplicitate piere 9i
in caresubiectul nu se mai deosebestede obiectul siu. ,,Cind
se intAlnesc,ei devin una qi nu sunt doi decAtatunci cAnd se
 '6 TEOLOGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT
despart.Oare cum si spunem ci el esteo realitatedeosebitl
de noi insine, de vreme ce nu il vedem deosebit,ci unit cu
noi, atunci cAndil contemplim?"27 Ceeaceseinlituri in calea
negativi a lui Plotin este multiplul gi se ajunge la unitatea
absoluti care estedincolo de fiingi, fiindci fiinga estelegat5.
de multiplicitate, fi ind posterioari,,lJnului".
Pentru Dionisie, ekstazulesteo iesiredin fiinga ca at^re;
pentru Plotin, ekstazulestemai degrabi o reducerea fiingei
la simplitatea ei absoluti. Iati de ce Plotin numegte ekstazul
printr-un cuvAntcu totul caracteristic,anume acelade ,,sim-
plificare" (rinLrooLg).Este o cale de reducere la simplitatea
obiectului contemplagiei,carepoatefi definiti in mod pozitiv
'j ca Unul - Ev- 9i care,in aceasti calitate, nu se deosebegte de
subiectul carecontempli. in ciuda tuturor asemi.nirilor exte-
rioare,datorate,mai ales,vocabularuluicomun, suntem departe
de teologianegativi a Areopagiticelor. Dumneznul lui Dionisie,
de necunoscutprin fire, Dumnezeul Psdmilor, caresi-aficut
,,intunericul acoperimAnt" (Psalmi 17,13), nu esteDumne-
zeul-unitateprimordiali al neoplatonicilor.Daci El estede
necunoscut,aceastanu sedatoreazisimplitigii Sale,c:uenu s-ar
putea potrivi cu multiplul de careesteintinari. orice cunoa;rere
referitoarela fiinge;estevorba de o necunoastere,ca si.spunem
asa,mai temeinici.,absolutl. intr-adevir, dacLaraveaca temei
simplitateaUnului, ca la Plotin, Dumnezeu nu ar mai fi de
necunoscutprin fire. Or, singura definigiecare se potriveste
lui Dumnezeu, dupi Dionisie, esteaceeaci El nu poate fi
cunoscut,daci putem si vorbim aici de definigiipotrivite. Refu-
zind si atribuie lui Dumnezeu insugirile care fac obiectul
teologieiafirmative, Dionisie arein vedereindeosebidefinigiile
neoplatonice (oo6d6v, oo6d 6votnq)- ,,El nu este nici Unul,
nici Unitatea", spune Dionisie28.in tratatul Desprenumele
INTUNERICUL DUMNEZEIESC 57
diuine, examinind numele de Unul, carepoate fi dat-lui Dum-
nezeu,el ii arati neajunsulgi ii opune un alt nume, ,,celmai
sublim", cel de Theime,carene invagi ci Dumnezeu nu este
nici unul, nici multiplul, ci c5.El depigegteaceastiantinomie,
fiind de necunoscutin ceeace esteE1.29
Daci Dumnezeul Revelaliei nu este cel al filozofilor, ele-
mentul caretraseazilimita intre celedoui concepgiiestecon-
stiinEaincognoscibilitigiiLui profunde.Tot ce s-aputut spune
despreplatonismul Piringilor, gi indeosebidespredependenga
autorului Areopagiticelorde filozofii neoplatonici, sereducela
aseminiri din afari, carenu merg pini in adincul invigiturii
9i nu gin decit de un vocabular comun acelei epoci. Pentru
un filozof de tradi;ie platonici, chiar atunci cind vorbegtede
unirea ekstatici drept caleaunici sprea ajungela Dumnezeu,
firea dumnezeiascl.este un obiect, ceeace se poate defini in
chip pozitiv - esteEv-ul -, o fire a cirei necunoasteresedato-
reazi.maialesslibiciunii priceperii noastrelegatede multiplu.
Aceasti unire ekstatici va fi, dupi cum am spusdeja,mai degrabi
o reducerela simplitate decAtun langde ragionamenteinspirate
din domeniul fiingelorcreate,ca la Dionisie. CIci in afari de
Revelagienu se cunoagtedeosebireadintre creat gi necreat,se
ignori creagiaex nihih, pripastia caretrebuie depigiti dintre
creaturl si Creator. invititurile eretice de care era invinuit
Origen isi aveauridicina intr-o anumiti lipsi de sensibilitate
a acestui mare gi.nditor crestin fagi de neputinfa cunoagterii
lui Dumnezeu;o atitudine carenu erafundamentalapofatici
a fhcut din mareleci.rturar alexandrin mai degrabi un filozof
religiosdecAtun teologmistic, in sensulpropriu traditiei risi-
ritene. intr-adevir, pentru Origen, Dumnezeueste,,o naturi.
intelectuali simpli carenu admite nici o complexitate;El este
Monada (povdg)si Unitatea (€vdg),Duhul, izvorul si originea
'8 TEOLOGIAMISTICA A BISERICIIDE RASARIT
orici.reifiri inteligibile9i duhovnicesti"30. Estecuriosde notat
ci Origen era insensibilgi la facerealumii ex nihilo; un Dum-
nezeucare nu esteDeusabsconditusal Scripturii nu concordi
cu adevirul Revelatiei.Prin Origen se incearci introducerea
elenismuluiin Biserici, o conceptievenind din afari, avAndu-gi
originea in firea omeneasci.,in felul de a gindi propriu oame-
nilor, ,,elinilor 9i iudeilor"; nu e tradigiain careDumnezeuse
descoperigi vorbegteBisericii. Iati de ce Bisericava aveade
luptat impotriva origenismului, agacum va lupta mereu impo-
triva invigiturilor care,atentend h imposibilitatea cunoa;terii
lui Dumnezeu, inlocuiescexperiengaadAncurilornepltrunse
ale lui Dumnezeu prin conceptefilozofice.
Tocmai acestadAncapofatical oricirei teologii autenticeeste
ceeace ,,marii Capadocieni"apirauin disputalor cu Eunomius.
Acestasusginea posibilitateade a exprimafiingadumnezeiasci
in concepteinniscute, prin careeasedescoperiragiunii.Pentru
Sfrntul Vasilecel Mare nu numai fiinga dumnezeiar,ci., dar nici
m5.carfiintele createnu ar putea fi exprimateprin concepte.
Contemplind obiectele,noi analizim lnsugirilelor, ceeace ne
ingiduie formarea conceptelor.Totugi, aceasti anafizl,nu va
putea niciodati si epuizezecontinutul obiectelor percepgiei
noastre,va rimAne mereu un ,,restiragiond" care ii va sci.pa
gi carenu lra putea fi exprimat in concepte;acestaesteadincul
de necunoscutal lucrurilor, ceeaceconstituieadeviratalor fiinti
carenu poate fi definiti. in ceeace privegtenumele pe carele
dim lui Dumnezeu,elene dezviluie energiileSde ce sepogoari
sprenoi, dar carenu ne apropiede fiingaSainaccesibili3l.Pentru
Sfhntul Grigorie de Nyssa,orice conceptprivitor la Dumnezeu
esteun simulacru,un chip amigitor, un idol. Conceptelepe
care le formim dupi judecata gi pirerea care ne sunt firegti,
intemeindu-nepe o reprez€ntare inteligibili, creeazl.idolidespre
INTUNERICUL DUMNEZEIESC 59
Dumnezeu,ln loc si ne descoperepe Dumnezeuinsusi.32Nu
existi decit un singur nume pentru a exprimanatura dumne-
zeiasci:estetocmai uimirea ce cuprinde sufletul cind segAn-
dqte la Dumnezeu.33SfAntulGrigorie de Nazianz,citAndu-l
pe Platon firi siJ numeasci.(,,unuldintre teologii elini"), corec-
teaz| in felul urmitor textul din Timaios referitor la dificul-
tateacunosteriilui Dumnezeusi la neputingade a-L exprima:
,,Estecu neputinti si exprimi natura lui Dumnezeu,dar este
gi mai pu;in posibil sI o cunogti."l4Aceasti revizuirea maximei
lui Platon de citre un autor creqtincareesteadeseasocotit a
fi un platonizant ne aratl, ea singuri, cAt de diferiti estegAn-
direa Pirintilor fagi de cea a filozofilor.
Ca atitudine religioasiprivind imposibilitateade a-L cunoaste
pe Dumnezeu, apofatismul nu este caracteristicaexclusivi a
Areopagiticehr.il la cei mai mulgi dintre Piringi. Clement
"fl1-
Alexandrinul, buni.oari, declari in Stromateci noi il putem
atinge pe Dumnezeu nu in ceeace este,ci in ceeace El nu
este.35 insigi congtiintainaccesibilitiEii,,Dumnezeuluinecu-
noscut" nu ar putea fi dobinditi, dupi el, altfel decit prin har,
,,prin aceastiingelepciunepe careo diruieste Dumnezeu si care
eqteputereaTatilui"36.Aceasticonstiinti.a incognoscibilitigii
echivaleazideci cu o experienti,cu o intilnire cu Dumnezeul
personal al Revela;iei.Datoriti acestuihar, Moise Ei Sftntul
Pavelau incercatneputinta de a-L cunoastepe Dumnezeu; cel
dintAi, cAnd a pitruns in intunericul neapropierii,cel de-al
doilea, cind a auzit cuvintele ce exprimau negriitul dumne-
zeiesc.37 Tema referitoarela Moise, cares-a apropiat de Dum-
nezeuin intunericul de pe Sinai, temi pe caream intAlnit-o
la Dionisie 9i care a fost adoptati. pentru prima oari de citre
FilonAlexandrinul ca imaginea ekstazului,va devenifigura pre-
ferati a Pirintilor sprea exprima experientaincognoscibilitigii
60 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT
firii dumnezeiesti.Sfrntul Grigorie de Nyssaconsacri un tratat
specid Vieyiilui Moise3s,incareurcareape Muntele Sinaicitre
intunericul incognoscibilititii estereprezentatidrept caleacon-
templirii, preferabiliceleidintAi intXlniri a lui Moise cu Dum-
nezeu,ci.nd i S-aaritat in rugul aprins.Atunci Moise L-avdzut
pe Dumnezeu in luminS";acum el intri in intuneric, lisAnd
in urma lui tot ceeace putea fi vizut ori cunoscut;nu-i rimAne
decit ceeace estenevlzut si necunoscut,dar ceeace estein
acestintuneric esteDumnezeu.39Cici Dumnezeu se gisegte
acolo unde cunogtinlelenoastrenu pot ajunge.Progresulnostru
duhovnicescnu facealtcevadecit si ne arateintr-un mod din
ce in ce mai evident imposibilitateaabsoluti de cunoasterea
firii dumnezeiegti.Dorind-o din ce in ce mai mult, sufletul
nu inceteazisi creasci,iesedin sine insusi,se intrecepe sine
gi, intrecAndu-se,dorestemai mult; in felul acesta,progresul
devinefui de sfrrgit,iar doringa,nepotoliti. EsteiubireaMiresei
din CAntareaCintirilor; eaintinde md.nasprezivor, cauti pe
Cel ce nu poatefi prins, cheami.pe Acelape carenu-L poate
atinge... Ea il atinge in recunoasterea ci unirea va fi frri de
sfrrgit 9i ci inilgareavafi Faride capit.aO
Sfhntul Grigorie de Nazianzreia aceleagiimagini si indeo-
sebipe ceaa lui Moise: ,,inaintam,spuneel, sprea-L cunoagte
pe Dumnezeu.Iati de ce m-am despirgitde materiegi de tot
ceeace estetrupesc;m-am adunatin mine insumi, atit cAtam
putut, si am urcat sprevArful muntelui. Dar cAndam deschis
ochii, abia am putut si-L vid din spategi inci fiind acoperit
in piatri.,adici in omenesculCuvAntuluiintrupat pentru m5.n-
tuireanoastri. Nu am putut contemplafireaceadintAi si preacu-
rat5.,care nu poate fi cunoscuti decit de ea ins5,si,adici de
Tieimea ceasfi.nti, Cici nu pot si privescceeace seafli ascuns
in dosul primului v5,1,tiinuit de heruvimi, ci doar ceeace
INTUNERICULDUMNEZEIESC 6I
pogoari spre noi - mireEia dumnezeiascice se face vizuti,in
fhpturi."4l CAt desprefiinta dumnezeiasciin sine,eaesre,,Sfrnra
SfintelorcarerimAne tiinuiti chiar serafimilor"42.Fireadumne-
zeiasci.esteca un noian de fiingi, nedererminatigi nesflrsiti,
careseintinde mai presusde orice notiune de timp si de naturi..
Daci mintea incearcisi formezeo imaginesuperficialldespre
Dumnezeu, considerindu-L nu in El insusi, ci in ceeace il
inconjoari, aceastiimagine piere mai inainte de a incercasi
o prindi, iluminAndu-i facultitile superioareca un fulger care
orbesteochii.a3Sflntul Ioan Damaschinseexprimi in acelasi
sens:,,Dumnezetrea esteinfiniti si de necuprinscu mintea, si
singurul lucru pe careil purem intelegeestefaptul ci. ea este
nemirginiti si cu neputingi de inteles.Tot ceeace spunemin
termeni pozitivi despreDumnezeunu indici firea,ci celecare
se gisescin leglturl cu firea Sa. Dumnezeu nu e nimic din
felul fiintelor, gi aceastanu penrru ci El nu ar fi fiin1i, ci ci
El estemai presusde toate fiingele,mai presuschiar de fiingi.
intr-adevir, a fi gi a fi cunoscursunr de acelagiordin. Ceeace
e mai presusde orice cunoastereeste,de asemenea,in chip
absolut mai presusde orice fiinti; si invers,ceeace estemai
ptesusde fiinti este,de asemenea, mai presusde cunoastere."44
Ar putea fi datela nesfrrsitexemplede apofatismin teologia
traditiei risi,ritene.Ne vom multumi si citim un pasajdintr-un
mare teolog bizantin din veaculaI XIV-lea, Sfrntul Grigorie
Palama:,,Fireaceamai presusde fiinti a lui Dumnezeunu poare
fi nici griiti, nici cugetati, nici vizutd.- cici ea estedeparte
de toatelucrurile si mai mult decAtde necunoscur,fiind purtati
de puterile de neintelescu mintea ale duhurilor cere$ti-, cu
neputinti de cunoscutgi cu neputinti de grlit, de nimeni si
niciodati. Nici in veaculacestasi nici in cel viitor nu estevreun
nume sprea fi dat firii dumnezeiesti,nici cuvint al sufletului
62 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT
si exprimat de limbi, nici atingeresimgiti ori ginditi, nici ima-
gine spre a da o anumiti limurire in privinga ei, afarl.doar de
faptul ci eaesteincognoscibilitateadesivirgiti pe careo mi.rtu-
risim, tigiduind tot ceeace estesi poatefi numit. Nimeni nu
o poatenumi fiinti saunaturS.ln mod propriu, daci,vaciuta,
intr-adevi.r, adevirul care estemai presusde orice adevir."45
,,Daci Dumnezeu estefire, toate celelaltenu sunt fire; daci
ceeace nu-i Dumnezeu estefire, atunci Dumnezeu nu estefire,
si El nici nu este,daci,celelalteexistentesunt."46
Ne putem intreba daci acestapofatism radical, propriu
tradigieiteologicea Risiritului, corespundeunei atitudini elsta-
tice, daci areloc o ciutare a ekstazuluide fiecaredati cAndeste
vorba de cunoa;terealui Dumnezeu pe caleanegatiilor. Tbohgia
negatiudesteoare in mod necesaro teologie a ekstazului,sau
poateaveaun sensmai general?Am vizut, examinind Tbologia
misticd a lui Dionisie cu privire la caleaapofarici, ci aceasta
nu consti numai intr-o lucrareintelectuali, cE eaestemai mult
decAtun joc al minEii.Ca gi la ekstaticiiplatonici, ca gi la Plotin,
estevorba de rdOcpo'rg,de o curlgire liuntrici, cu deosebirea
ci purificarea platonici estemai mult de naturl intelectuali,
avAndca scop eliberareamingii de multiplul corelativfiingei,
in timp ce pentru Dionisie ea esteun refuzde a acceptafiinta
ca atare,in mlsura in care aceastaascundenefiinga dumne-
zeiascl.,o renuntare Ia domeniul creat pentru a ajunge la cel
necreat,o eliberare,ca s5.spunema;a, mai oristengidi, angajand
fiinta intreagi a celui carevrea si-l cunoasci pe Dumnezeu.
in amindoui cazurilee vorba de o unire. Dar unirea cu Ev-ul
lui Plotin poate si insemnefoarte bine 9i o constientizarea
unitigii primordiale,ontologice,a omului cu Dumnezeu;unirea
tainici la Dionisie esreo starenoui carepresupuneun suig,
un gir de schimbiri, trecereade la creatsprenecreat,dobindirea
INTUNERICUL DUMNEZEIESC 63
a ceva pe care nu-l avea mai inainte subiectul prin- firea sa.
intr-adevir, nu numai ci acestaiese din el insugi (ceeace se
petrecegi la Plotin), dar aparginerotal Celui ce nu poate fi
cunoscut, primind in aceastiunire cu necreatulstareaindum-
nezeirii; unirea inseamni aici indumnezr,fue.in acelagitimpr
degiesteunit in mod stri.nscu Dumnezeu,el nu il cunoaste
altfel decit ca pe Cel-care-nu-poate-fi-cunoscut,deci nesArsit
de indepirtat prin natura Sa,riminind chiar in aceastS. unire
inaccesibil in ceeace El este prin natura Sa. Daci Dionisie
vorbestede ekstazsi de unire, daci.teologiasanegativi.,departe
de a fi o operatie pur intelectuali, are in vedereo experienEi
tainici., o inilgare ci.tre Dumnezeu, el tine totugi si. arate ci,
degiin felul acestaam ajunge pAni la virfurile cele mai inalte
carepot fi atinsede citre fiinEelecreate,singura notiune ragio-
nali pe caream putea-o aveadespreDumnezeu va fi tot aceea
ci El estenecunoscut.,\adar, teologia trebuie si fie mai putin
o ciutare de cunogtintepozitive cu privire la fiinta dumne-
zeiasci.,cAt mai degrabi o experientS.a ceeace estemai presus
de orice ingelegere. ,,A vorbi despreDumnezeu esteun lucru
mare, dar este un lucru 9i mai mare a te curigi pentru Dum-
nezeu", spuneaSfrntul Grigorie de Nazianz.aT
Apofatismul nu estein mod necesaro teologiea ekstazului.
Este inainte de toate o dispozitie a min;ii care refuzi si-gi
formezeconceptecu privire la Dumnezeu.Acestlucru exclude
cu desivArgireorice teologie abstracti si pur intelectuali, care
ar voi si. adaptezrla limitele cugetfuii omenesritainele ingelep-
ciunii lui Dumnezeu. Aceastaesteatitudinea existentialS.care
il angapaz| pe om in intregime: nu existi teologie in afari de
tri.ire; trebuie si te schimbi, si devii un om nou. Spre a-L
cunoastepe Dumnezeutrebuiesi te apropii de El; nu egtiteolog
daci nu urmezi caleaunirii cu Dumnezeu.Caleacunoaqterii
64 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT
lui Dumnezeu esteneapi.rat eceeaa indumnezeirii. Cel care,
chiar urmAnd aceasti.cale, isi inchipuie la un moment dat ci
L-a cunoscut pe Dumnezeu, acelaare mintea stricati, dupi
Sfrntul Grigorie de Nazianz.asA;adaa apofatismul esteun cri-
teriu, un semnsigural unei dispozitii a mingii in conformitate
cu adevirul. in acestsens,orice teologieadevirati estein mod
absolut o teologie apofatici,.
Firegte,ne vom intreba c:treesterolul teologieinumite ,,cata-
fatici" sauafirmativi, a teologiei,,numelordivine", caresearati
in flpturi? Spredeose6irede cdea negativd,careesteun suig
spre unire, aceastaesteo cale care coboari spre noi, o scari a
,,teofaniilor" saua aritirilor lui Dumnezeu in creaEie.Sepoate
spunechiar ci esteo singuri caleurmati in doui direcgiiopuse:
Dumnezeu pogoari sprenoi in ,,energiile"careil fac cunoscut,
iar noi ne iniltim spreEl in ,,unirile" in careEl rimAne necu-
noscut prin fire. ,,Teofaniaceamai inalti", aritarea desivirgiti
a lui Dumnezeu in lume prin in-omenireaaeCuvintului, igi
pistreazi pentru noi caracterulapofatic: ,,in firea umani a lui
Hristos - spuneDionisie - Cel mai presusde fiingi S-aaritat
in firea omeneascifhri a inceta si. fie ascunsdupi aceastiari-
tare, sau, ca si mi. exprim intr-un chip mai dumnezeiesc,in
chiar aceastS. ar5.tare."5o,*Afirmagiileal clror obiect estesft.nta
fire omeneascia lui Iisus Hristos au toati strllucirea gi valoarea
celor mai formale negaEii."5lCu atit mai mult, teofaniile
pa4iale de pe trepteleinferioareil ascundpe Dumnezeu in ceea
ce esteEl, aritAndu-L totodati in ceeace El nu esteprin natura
Sa. Scarateologiei catafttice, care ne dezviluie numele dum-
nezeiegtiscoaseindeosebidin SfinteleScripturi, cuprinde o serie
de trepte care trebuie si serveascidrept sprijin contemplirii.
Noi nu formuli.m cunogtinle rafionale, niste conceptecaresi
oferefacultitilor noastrede in;elegereo gtiinli pozitivi asupra
INTUNERICUL DUMNEZEIESC 65
naturii dumnezeiegti,ci mai degrabi imagini ori idei in stare
si ne indrume, si ne modelezefacultigile in vedereacontem-
plirii Celui ce intrece orice inEelegere.52 Mai des pe treptele
inferioare,acesteimagini sunt formate pornind de la obiectele
materialecel mai puginpouivite si duci la riticire mingilepugin
experimentatein contemplare. intr-adevlr, estemai greu a-L
confunda pe Dumnezeu cu piatra gi cu focul, decAt de a fi
inclinat si-L identifici cu inteligenta,cu unitatea,cu fiingaori
cu binele.53Ceeace pirea evident la incepunrl urcu;ului (,,Dum-
nezeunu estepiatra,El nu estefocul") devinedin ce in ce mai
puEinevident, pe misuri ce ajungem pe culmile contemplirii,
impingi de acela;i elan apofatic care acum ne indeamni si.
spunem:,,Dumnezeunu estefiinga,El nu estebinele." Pefiecare
treapti a acestui urcug, ajungAnd la imagini sau la idei mai
inalte, trebuie si ne ferim si facemdin acesteaun concept,,,un
idol despre Dumnezeu"; atunci rrom contempla insisi fru-
musegeadumnezeiasci,pe Dumnezeu, care se face vizut in
creafle. incet, incet, speculagiacedeezilocul contemplagiei,
cunoasterearagionali se gtergedin ce in ce mai mult in faga
experiengei,cici indepi.rtind conceptelecareinlintuie mintea,
apofatismul deschide,pe fiecare treapti a teologiei pozitive,
orizonturi nelimitate de contemplare..,\adar,in teologieexisti
diferite trepte, potrivite capacitigilor inegale ale min;ii ome-
nesti, careduc la tainelelui Dumnezeu. Sfrntul Grigorie de
Nazianz, in ceade-a doua cuvAntareteologici, reia in aceasti
privingi imaginealui Moise de pe Muntele Sinai:,,Dumnezeu
imi poruncqte si pitrund in nor spre a vorbi cu El. A'g fi
dorit ca vreun Aaron si fie lAngi mine si. mi insogeasciin
aceasticilitorie, chiar de nu ar fi indriznit si intre in nor...
Preogiirimin mai jos... Iar poporul, carenu estevrednic de
acestsuig, nici in stare de o vedere atet de inalti, rimine la
66 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT
poalelemuntelui, fui si seapropie,fiindci estenecuratgi profan;
ar risca si se piardi. Daci s-a nevoit cumva sI se curileasci,
atunci va putea auzi de departesunetul trAmbigelorsi glasul,
adici o tA.lcuiresimpli a tainelor... Daci seafli vreun animal
riuticios si crud, vreau si spun niste oameni neputinciosi
pentru speculagie gi teologie,sLnu cumva sI atacecu furie dog-
mele..., ci si.seindepirtezede munte cAtmai mult, altminteri
vor fi ucisi cu pietre..."54Nu-i vorba aici de ezoterismulunei
invitituri desivArsite,ascunsecelor profani, nici de o despir-
giregnostici intre cei duhovnicegti,psihici gi trupesti, ci de o
scoali de contemplare in care fiecareigi primeste partea sa de
experientS.a tainei crestinetriite de Biserici. Aceasti contem-
plarea comorilor ascunsealeingelepciuniidumnezeiegtisepoate
exercitain mod diferit, cu o intensitatemai mici saumai mare;
fie cI pltrundem in tainelelui Dumnezeuprintr-o inil;are a
sufletului spre Dumnezeu pornind de la creaturile carelasi si
transpari miregia Sa,fie printr-o meditareasupraSfintei Scrip-
turi, in careDumnezeuinsugist5.ascuns,ca dupi un zid, sub
expresiaverball a Revelagiei(Grigorie de Nyssa);fie prin dog-
mele Bisericii sauprin viagaliturgici, fie, in sfhrsit,prin ekstaz,
prin carepitrundem in taina divini, aceastitri.ire a lui Dum-
nezeuva fi totdeauna rodul atitudinii apohtice pe care ne-o
recomandi. Dionisie in a sa Teologiemisticd.
Tot ceeace am spus despreapofatism poate fi rezumar in
citeva cuvinte. Teologianegativi nu estedoar o teorie a eksta-
zului propriu-zis, ci esteexpresiaaceleiatitudini fundamentde
carefacedin teologiein generalo contemplarea tainelor Reve-
latiei. Nu esteo ramurl a teologiei,un capitol, o introducere
inevitabilSdespreincognoscibilitatealui Dumnezeu,dupi care
trecemlinigtigi mai departela expunereain termeni obisnuigi
a invigiturii, adici ln termeni proprii ratiunii omeneEtiori
INTUNERICUL DUMNEZEIESC 67
filozofiei obignuite.Apofatismul ne invagi si vedemin-dogmele
Bisericii,inainte de toate,un sensnegativ,opreligtepusi gAndirii
noastrede a-siurma ciile salenaturale9i de a forma concepte
caresi inlocuiasci realitiEile duhovnicqti, deoarececregtinismul
nu esteo ;coall filozofici. teoretizendpe margineaconceptelor
abstracte,ci, inainte de toate,esteo impina;ire din Dumnezeul
Cel viu. Iati de ce,in ciuda culturii lor filozoficegi a inclinirilor
firqti citre speculafle,Piringii tradigiei risiritene, credinciogi
principiului apofatical teologiei,au ttiut si mengini gAndirea
la limita misterului gi nu L-au inlocuit pe Dumnezeu prin idoli
despreDumnezeu.Iati de ce nu existi o filozofie ,,mai mult"
sau ,,mai pugin" cregtini - Platon nu este mai cregtin decit
Aristotel. in Risirit nu s-apus niciodati problema raporturilor
dintre teologiesi filozofie: atitudinea apofatici le didea Pirin-
gilor Bisericiiaceastilibertategi o generozitatecu careei foloseau
termenii filozofici flri a fi in primejdie si fie inEelegigregitsau
si cadi intr-o ,,teologiea conceptelor".CAnd teologiasetrans-
forma intr-o filozofie religioasi, cum a fost cazul lui Origen,
aceastaera o urmare a lepidirii apofatismului, careesteadevi-
rata lucrare a intregii tradigii a Bisericii de Risirit.
' Imposibilitateacunoagteriiragionalea lui Dumnezeu nu
inseamni agnosticismsaurefuz de a-L cunoattepe Dumnezeu.
Totugi, aceasti cunoagterese va sivirgi totdeauna pe caleaal
cirei capit adevirat nu este cunoasterearagionali, ci unirea,
deci indumnezeirea.Nu va fi asadarvorba nicicind de o teologie
abstracti, operAndcu concepte,ci de o teologiecontemplativi,
inilgind mingile citre realitigi ce sunt mai presusde ingelegerea
ragionali.Iati de cedogmeleBisericii seprezinti adesearaliunii
omenegtisubforma unor antinomii, cu atAtmai greude dezlegat
cu cAt taina pe care o exprimi estemai inalti. Nu estevorba
de desfiingarea antinomiei pentru a adaptadogmaputerii noastre
68 TEOLOGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT
de ingelegere,ci de a ne primeni spiritul sprea putea ajungela
contemplarearealitigii careni sedezviluie, ridicAndu-nela Dum-
nezeu,unindu-ne cu El intr-o mi.suri mai mare saumai mici.
Culme a Revelagiei,dogma Sfintei Ti'eimi este prin exce-
lengi antinomici. Sprea ajungesi contempli.m in deplinitatea
saaceastirealitateprimordidi, trebuie si atingem limita care
ne estefixati., trebuie si ajungem la stareaindumnezeiti, cici,
dupi cuvintul Sftntului Grigorie de Nazianz, ,,vor fi mo$te-
nitori ai luminii desivAr;ite 9i ai contemplirii Tieimii celei
preasfintegi atotputernlce...aceiacaresevor uni in intregime
cu Duhul totd; 9i aceastava fi, cred eu, impirigia cereasci."55
Cdea apofatici nu duce la un gol, la un vid absolut,clci Dum-
nezeulde necunoscutal cregtinilor nu esteDumnezeul imper-
sond al filozofilor. Sfintei Treimi, ,,Celeicare esremai presus
de fiingi, mai mult decit dumnezr,iasci.gi mai mult decit
buni"56, i se incredinteazi autorul Teologieirnistice,angajAn-
du-sepe caleacaretrebuie sil duci spreo prezengigi o depli-
nitate absolute.
CAPITOLUL3
Dumnezeu-Theime
Apofatismul propriu gAndirii teologicea Bisericii de Risirit
nu esteun fel de misticism impersonal,nici experien;aunei dum-
nezeiri-neantabsolut in caresI sepiardi atat persoanaumani,
cit gi Dumnezeu-persoani.
Punctul la care ajunge teologia apofatici (daci s-ar putea
vorbi de punct 9i de capit acolo unde estevorba de un suigspre
infinit...), acestcapit nesfirgit, nu esteo fire ori o esengigi
nu esteo persoani, ci cevacare,in acelagitimp, estemai presus
de orice no;iune de fire 9i de persoani: esteTheimea.
Sfrntul Grigorie de Nazianz, careadeseaestenumit,,cAnti-
regulSfinteiTieimi", spunein poemelesaleteologice ,,incepAnd
din ziua in care m-am lepidat de lucrurile lumii acesteiaspre
a-mi inchina sufletul contemplagiilorluminoasegi ceregti,cind
iriteligengasupremi m-a ripit de aici, de jos, spre a mi. a;eza
departede tot ceeace estetrup€sc,sprea mi inchide in tainita
corillui ceresc,incepind din ziua aceeaochii mei mi-au fost
orbi$ de luminaTi'eimii, a cirei strilucire intrecetot ce gAndirea
putea si-mi prezinte sufletului; cici, din licagul ei preaindt,
Tieimea revarsi.pestetot strilucirea Sanegriiti comuni Celor
Thei. Ea esteprincipiul a tot ceeace se afli aici jos, despirgit
de celede susprin timp... incepind din acrazi,am murit pentru
lumea aceasta si lumea a murit pentru mine."57Citre sfrrgitul
viegii,el doregtesi fie ,,acolounde esteTfeimeamea9i strilucirea
 70 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT
impreunati a slaveiSale...,Theimea,in carepAnI 9i umbrele
neli.muritem-au umplut de emotie"58.
Daci principiul insugi aI fiingei create este schimbarea,
trecereade la nefiingi la fiinti, in cazul in care creatura este
contingenti prin natura sa,Theimeaestestatornicieabsoluti.
Am puteaspune,necesimte absoluti a fiintei desivArgite,
9i totugi
ideeade necesirarenu i seporriveste,deoareceTieimea estedin-
colo de antinomia necesaruluigi a contingentului: in intregime
personallsi in intregimefire, in Ea libertateasi necesitatea nu
sunt deci.t una sau, mai bine zis, acesteanu pot avealoc in
Dumnezeu. Nu poate fi vorba de vreo dependenti a Tieimii
fagi de fiinta creati, nu existi. nici o determinare a ceeace se
numefte ,,purcederevesnici a persoanelordumnezeiesti"prin
actul faceriilumii. S-arputea ca fipturile si.nu existegi totugi
Dumnezeuar fi Theime-Tati, Fiu 9i Duh Sftnt -, cici crea;ia
este un act de voingi", iar purcedereapersoaneloreste un act
,,dupi fire" (rard rpriow)59.
Nu-i vorba de vreun procesliuntric
in Dumnezeu,de vreo ,,dialecdcl" a celor trei persoane,de vreo
devenire,de vreo ,,tragediein Absolut" cztrear aveanevoie,spre
a fi dep{iti saudezlegati,de dezvoltareatreimicl a fiingeidum-
nezeiegti.Acesreconcepgiiproprii tradigiilor romantice ale
filozofiei germanedin veacul rrecur sunt cu desivirgire srriine
dogmei Theimii. Daci se vorbeste de purcederi, de acte sau
determiniri li.untrice, astfelde expresii,carecuprind ideeade
timp, de deveniregi de nizuingl., anti,numai cAtsunt de sirace
gi de neconvingi.toarelimbajul si cugetareanoastrl in fata tainei
primordiale a Revelatiei.Din nou ne vedemoblig,ti si ne indrep-
tim spre teologia apofaticl.,pentru a ne elibera de conceptele
proprii gandirii, preftcAndu-le in temeiuri de la care si ne
ridicim la contemplareaunei reditlti pe careinteligengacreati
nu o poate cuprinde.
DUMNEZEU.TREIME 7I
in sensulacestaseexprima gi Sfrntul Grigorie de-Nazianz
in cuvintul siu cu privire la Botez: ,,Nici nu am inceput si
cuget la Unitate si Theimeami si scaldi in slava Sa. Nici nu
am inceput bine si cugetlaTfeime 9i Unitatea mi;i cuprinde
din nou. CAnd unul dintre Cei Theimi seinfttiseazi., lmi vine
si cred ci este totul, intr-atit ochiul mi se umple si intr-atit
ceeace estemai presusde ochi imi scapi; cici in mintea mea
prea mirginiti spre a pricepe mi.car pe unul singur nu mai
rimine loc pentru ceeace estemai presus.Cind aduni pe Cei
Tiei in aceea;icugetare,vid o singuri.fladrd., ftri a putea impa4i
sauanalizalumina unificati."60GAndireatrebuiesi.fie mereu
in migcaregi si alergeneincetat cAnd la unul, cind la Cei Thei
sprea reveni apoi la unitate; ea trebuie si seimparti neincetat
intre cei doi termeni ai antinomiei spre a ajunge la vederea
licagului Celui Preainalt al acesteimonade in trei. Oare cum
vom putea sI prindem intr-un singur chip antinomia unitigii
9i a trinitigii? Oare cum vom putea prinde aceastitaini., daci.
nu avem decAtajutorul unei idei nepotrivite,aceeaa migcirii
sau a desflguririi? $i acelagiautor imprumuti cu buni gtiintl
limbajul lui Plotin, lucru care nu poate insela decAt mintile
lngustecarenu sunt in staresi seridice mai presusde concepte
ragionde, mingi de critici si de istorici preocupatesi caute in
gAndireaPiringilor,,platonism"ori,,aristotelism".Sfrntul Gri-
gorie vorbegtefilozofilor ca filozof; sprea-i intoarce pe filozofi
la contemplareaTieimii:,,Monadaestepusi in migcarein virtu-
teabogigiei sale;diadaestedep{iti, deoarecedumnezeireaeste
mai presusde materie qi de formi; triada se inchide in desi-
vAtgire,deoareceeaesteceadintAi caretrecedincolo de alcituirea
diadei. in felul acestadumnezeireanu rimAne limitati gi nici
nu se risipegtela nesfrr;it. Una ar fi filrl. de cinste, cedalti ar
fi contrari rAnduielii;primul aspectar fi numai cerrapur iudaic,
 72 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT
celilalt aspedar fi cevaelin si politeist."6rSeintrevedeaici raina
numirului trei: dumnezeireanu estenici una, nici multipli;
desi.v6.rsirea
Sa depisestemultiplicitatea a cirei ridicini este
dualitatea(si ne amintim diadeleinterminabilealegnosticilor
saudualismulplatonicienilor)si seexprimi.in Theime.Verbul
,,seexprimi" estenepotrivit, ci.ci dumnezeireanu are nevoie
si.-Siaratedesivirqireanici Ei insesi,nici altora.Ea esteTfeime
9i acestfapt nu ar purea fi scosdin nici un principiu si nici
explicatprin vreo ra[iune suficienti.,ci.ci nu existi principii,
nici ratiuni anrerioareTieimii.
Tpia6: ,yA.cest cuvlnt unefre pe cele unite prin fire si nu
ingiduie si serisipeasci. celece sunr cu neputinti de despirgit
printr-un numi.r caresi desparri."62, spune Sfhntul Grigorie
de Nazianz.Doi estenumi.rul caredesparte,trei, numi.rul care
trecedincolo de separare:unul si multiplul seafli adunatesi
cuprinsein teime. ,yA.tuncici.nd numescpe Dumnezeu,eu
numescpeTatil, pe Fiul gi pe Duhul SAnt. Aceastanu inseamni.
ci aspresupuneo dumnezeirerisipiti - ar fi ca si cum asaduce
tulburare falsilor dumnezei;nu inseamni ci-mi imaginezdum-
nezeirearedusi la unu - asraar insemnasi o siri.cim foarte
mult. Or, nu vreau si gAndescin felul iudeilor din pricina
monarhiei divine, nici in felul elinilor din cauzabelgugului
dumnezeiesc."63 Sfrntul Grigoriede Nazianznu caur;.si apere
treimeapersoanelorinaintea ragiunii omenesti;el arati doar
in mod simplu ci oricarealt numir in afaride trei nu estemultu-
mitor. Dar ne putem intreba daci ideeade numi.r se poare
aplica lui Dumnezeu, daci. nu cumva supunem dumnezei-
reaunei determiniri din afari, unei forme adecvatepriceperii
noastre,aceeaa numirului trei. Sftntul Vasilecel Mare rispunde
acesteiobiecgii:,,Noi nu numirim adunAnd(persoanele Sfintei
Theimi),pornind de la unitate spre pluralitare prin cresrere,
DUMNEZEU-TREIME 73
pentru ci nu zicem: unu, doi, trei, nici primul, al doilea, al
treilea.uCici Eu sunt Cel dintAi si Cel de pe urmi. si nu existi
alt dumnszeuafri de Mine., (lsaia44,6) Niciodati pAni astizi
nu s-aspusal doileaDumnezeu,dar, adorind pe Dumnezeul
din Dumnezeu, mirturisind individualitatea ipostasurilorfhri
a impirti fireain mai multe pirgi, rimAnem la credintaintr-un
singur Dumnezan"&. Cu alte cuvinte, nu estevorba aici de num5.-
rul material careservestela calculesi care nu-i deloc aplicabil
pe tfuamu.lduhovnicesc,in carenu existi.spor cantitativ.indeo-
sebicind estevorba de ipostasuriledumnezeiestiunite in chip
nedespirtit gi al ciror ansamblu(,,sumi", ca s5.ne exprimi"m
in mod impropriu) di intotdeaunaunitatea,3=1, numirul trei
nu esteo cantitatecum intelegemin mod obisnuit: el videgte
ordineaceanegriiti din dumnezeire.
ContemplareaacesteidesivArgiriabsolute,a acesteiplinitigi
dumnezeiesticareesteTieimea- Dumnezeupersonal,carenu
esteo persoaniinchisi in sine-, gindul chiar,pini si ,,umbra
de depaneaTieimii" inalti sufletulomenescmai presusde fiinta
schimbitoaresi tulbure, diruindu-i in mijlocul patimilor acea
statorniciesi aceaseninitate - andOera- careesteinceputul
indumnezeirii. Cici creatura,schimbitoareprin fire, trebuie
si atingi stareade statornicievesnicS. prin har, si pardcipela
viatainfiniti in luminaTieimii. Tocmaipentru aceasta Biserica
a apirat cu tirie taina SfinteiTheimiimpotriva pornirilor firesri
ale ratiunii omenesti,caresestriduiau si o suprime reducAnd
teimea la unitate, fbcAnddin Ea o esenli a filozofilor, cu trei
chipuri de manifestare(modalismul lui Sabelie),sau impir-
gind-o in trei fiingedeosebite,cum fhceafuie.
Biserica a exprimat prin opoorioroqconsubstantialitatea
Celor Tiei, identitateatainici a monadeisi a triadei;identitate
9i deosebirein acelasitimp a firii una 9i a celor trei ipostasuri.
74 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT
Este curios de notat faptul ci. expresiatd opoor5orove(vcnse
intAlnestela Plotin65.Tiiada plotiniani cuprinde trei ipostasuri
consubstantiale: Unul, Inteligentagi Sufletul lumii. Consub-
stantialitatealor nu se ridicl pAni la antinomia treimici a
dogmei crestine: ea se infbtiseazi ca o ierarhie care descregte
;i se implinegtedatoriti scurgeriifhri incetarea ipostasurilor
caretrec unul in altul gi seoglindescunul pe altul. Lucrul acesta
ne arati inci o dati cAt de falsi estemetoda istoricilor carevor
sL exprime gAndireaPiringilor Bisericii tilcuind termenii de
careee se servestein'bensul filozofiei eleniste.Revelagiasapi
o pripastie intre Adevirul pe careil vestegtesi adevi.rurilecare
pot fi aflateprin speculatiafilozofici. Daci gindirea omeneascl
indrumati de instinctul adevirului, care este credinga inci
tulbure si nestatornicl,ar putea si ajungl 9i in afari de creg-
tinism, si-;i formeze bijbAind cAtevaidei caresi o apropie de
Tleime, taina Dumnezeului-Treimei-ar rimAne de nepltruns.
Era nevoie de ,,o schimbarea mintii", p€Tdvorcr,, care mai in-
seamni si ,,pociingi", ca poci.inEalui Iov cAnd s-a aflat fagi in
fagi cu Dumnezeu: ,,Din spuseleunora gi altora auzisemdespre
Tine: dar acum ochiul meu Te-avizut. Pentruaceeami. urgisesc
eu pe mine insumi gi mi pociiescin praf si cenugi..(Iov 42,54)
Taina Theimii nu devine accesibili decit acelei necunoagteri
c:re seridici mai presusde ceeace poate fi cuprins in conceptele
filozofilor. Totusi, aceastS.necunoa$tere,nu numai docti, dar
si iubitoare, coboari. apoi din nou asupraconceptelor spre a
Ie modela si sprea transformaexpresiileintelepciunii omenesti
in unelte ale intelepciunii lui Dumnezeu, care estenebunie
pentru elini.
A fost nevoiede stridaniile supraomenestiale unui Atanasie
al Alexandriei, ale unui Vasile cel Mare, ale unui Grigorie de
Nazianz si ale altora inci, pentru a purifica conceptelegAndirii
DUMNEZEU.TREIME 75
eleniste,spre a spargezidurile lor ferecate,introducind in ele
apofatismul cregtin,carea transformat speculatiarationali intr-o
contemplare a tainei Theimii. Era nevoie si sefaci o distincgie
intre termenii carear exprima unitateagi diferengierea dum-
nezeirii, flri si seacordeintiietate unuia saualtuia, astfelincAt'
gAndireasi nu alunecein unitarismul sabeliangi nici in tri-
teismul pigin.
Piringii secolului al IVlea, prin excelenEi,,secoltreimic",
s-aufolosit mai alesde termenii orioic gi{rr6otco'q sprea indruma
mingilespretainaTieimii. Termenul otoic estedesintrebuintat
de citre Aristotel, care il definesteastfel in Categorii,cap. V:
,,Numim o0oicr in mod principal, cu precldere si in mod
propriu ceeace nu sespunedesprenici un subiectsi carenu
seafli in nici un subiect;spreexemplu,omul acestaori calul
acesta.Numim oousiisecundo (8erheparotoiar) speciilein care
existi.<primeleousii, impreuni cu genurilecorespunzitoare;
astfel,<omul acesta,estein mod specificom gi,in generalvor-
bind, animal. Numim deci nousiisecundeoomul gi animalul."66
Altfel spus,,,primeleousii" sunt subzistenteleindividuale,indi-
vidul subzistent,iar ,,ousii secunde"desemneazi,,esentele"in
intelesulrealistal acestuitermen. Yrdotaoq, ftri s5.aibi valoarea
uriui termen filozofic, arati.in vorbireacurenti. ceeace subzisti
in mod real, deci subzistenta(de la verbul txpiorapcrr,a sub-
zista). Sfrntul Ioan Damaschin, in Dialectica, di. urmi.toarea
definitie valorii conceptualea celor doi termeni: ,,olioio este
lucrul careexisti.prin sine insqi ;i carenu are nevoiede un
altul pentru stabilitateasa.Sau,mai precis,otoia estetot ceea
cesubzistdprin sineinsugigi c:re nu arefiingain altul. Estedeci
ceeacenu estepentru un altul, c:re nu areexistentaintr-un altul,
c:trenu arenevoiede un altul pentru stabilitateasa,dar careeste
in sinegi deci in careaccidentulareei<istenla."(Cap. 39) ,,CuvAn-
tul nipostas,aredoui ingelesuri. lJneori,el inseamnipur gi simplu
76 TEOLOGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT
existengi. Urmind aceasti.semnificagie,orioicrgi ipostassunt
acela;ilucru. Iati pentru ce unii SfingiPiringi au zis:firile (natu-
rile) sau ipostasurile.Alteori, termenul <ipostas>desemneazl
ceeace existi prin sineinsusisi in propria saconsistengi.Potrivit
acesteisemnificagii,termenul desemneazi. individul diferit din
punct de vederenumeric, diferit de oricarealtul, cum ar fi Petru,
Pavel,acestcal." (Cap.4Z1ez*' doi termeni sunt deci mai mult
sau mai pugin sinonimi, otoia insemnAndo substangiindivi-
duali, fiind susceptibili in acelagitimp si desemnezefiinga
comuni a mai multoi indivizi, ipostasuldesemnAndexistenga
in general,dar putAndin egali misuri si seaplicegi substangelor
individuale. Dupi mirturia lui Teodoretal Cyrului,
"pentru
filozofia profani nu estenici o deosebireintre odoicrgi ipostas.
Cici orloia inseamni ceeace este,iar ipostasul,ceeace subzisti.
Dar, dupi doctrina PirinEilor, intre otoicr,si ipostasesteaceeagi
deosebireca intre comun gi particular."68 Geniul Piringilor s-a
folosit de doui sinonime sprea deosebiin Dumnezeuceeace
estecomun - otoic: substangiori fiinti - si ceeace esteparti-
cular: ipostassau persoanS..
Ultima nogiune,ceade persoani.(rpooronov),czues-aimpus
in specialin Occident, a inceput prin a stirni vii impotriviri
din partea risiritenilor. intr-adevir, acestcuvAnt, departe de
e eveeintelesul modern de ,,persoani" (personalitateumani,
spre exemplu), arati mai degrabi infrtisarea exterioari a
individului, 9i anume faga,figura, mascaori rolul unui perso-
naj de teatru. Sfintul Vasile cel Mare avizut in acesttermen
aplicat doctrinei treimice o tendingi proprie cugetirii apusene,
careseexprimasedeja o dati in sabelianism,ficind din Tatil,
din Fiul gi din Sfbntul Duh trei modaliti;i ale unei substange
unice. La rAndul lor, apuseniivedeauin termenul ,,ipostas",
pe care il traduceau prin substantia,o expresiea triteismului
DUMNEZEU-TREIME 77
si chiar a arianismului. Cu toate acestea,s-aajuns si seinliture
orice neingelegere:termenul ,,ipostas" a pitruns in Apus,
atribuind nofiunii de persoani sensulsiu concret; iar termenul
,,persoani."sau np6oronova fost primit la rAndul lui in Orient
gi ingelesin mod adecvat.in felul acestas-a manifestat sobor-
nicitatea Bisericii, eliberAndmingile din granigelelor naturale
datorate diferengelordintre mentalidli gi culturi. Faptul ci
latinii au exprimat tainaTieimii pornind de la fiinta,,una" spre
a ajunge la trei persoane,iar grecii au preferat ca punct de
plecareconcretul, adici cele trei ipostasuri si au vizut in ele o
singuri naturi., exprima intotdeauna aceeagidogmi aTheimii,
mi,rturisiti de toati cregtinitatea inainte de separare.Sfintul
Grigorie de Nazianzintrunegteceledoui feluri de a vedealucru-
rile, spunAnd:,Atunci cind vorbescdespreDumnez€uar trebui
si vi simgiti scildagide o singuri lumini si in trei lumini. Spun
trei, cu sensul de lnsugiri proprii sau ipostasuri sau persoane
(si nu contestim cuvintele, de vreme ce silabelene dau acelagi
sens). Spun una in ceeace privqte orloicr, adici dumnezei-
rea. Cici aici este vorba de o impirgire neimpirgitl, de o
imbinare (unire) cu distincgie.Una singuri in Tiei, aceastaeste
dumnezeirea.Cele Thei, Una singuri; inEelegpe cele trei care
este dumnezeireasau, ca si mi exprim mai exact, care sunt
dumnezeirea."69 Iar in alti cuvArrtareel rezumi, deosebindinsu-
girileipostatice,,Nena;terea,nasterea,purcedereaczracteriznazi.
pe Tatil, pe Fiul si pe Acela pe careil numim Sfrntul Duh,
pentru ca in chipul acestasi pistrim distincEiaipostasurilor
in firea unici gi in slavadumnezeirii. Cici Fiul nu esteTatal,
de vreme ce nu are decit un singur Tati,, dar El este ceeace
Tatil este.Sfrntul Duh, cu toate ci purcededin Dumnezeu
(Tatil), nu esteFiul, de vreme ce Tatil nu are decAtun singur
Fiu, dar El esteceeaceesteFiul. Una sunt Cei Tfei in dumnezeire,
78 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT
gi Unul estein Theipersonalitigi.in felul acestanoi inliturim
unitatea lui Sabeliesi triplicitatea odioaseierezii de acum"
(arianismul).70
Eliberatl de conotatiasaarisrotelici,nogiuneateologici de
ipostasin gindirea Piringilor risiriteni inseamni mai pugin
individul, ci.t persoana,in ingelesulmodern al acestuicuvint.
intr-adevir, ideeape careo avemdesprepersonalitateaumani,
despreacestcevapersonal care facedin fiecare individ uman
o fiingi unici in lume,'absolutneasemuitisi cu neputingi de
redusla alte individualititi, ideeaaceasta de persoanivine din
teologiacregtini. FilozofiaAntichitigii nu cunogteadecit indi-
vizi umani. Persoanaumani nu poatefi exprimati in concepte.
Ea scapi orici.rei definigii ragionale,chiar orici.rei descrieri,cici
toate insugirile prin care am voi si o caracterizS.m pot si se
regiseascigi la algiindivizi. Persoanapoate fi prinsi numai in
viati prin intuitie directi sau poate fi tradusi printr-o operi
de arti. CAnd spunem ,,estedin Mozart" ori ,,esteun Rem-
brandt", ne aflim de fiecaredati. intr-un univers personalcare
nu-gi glsegteniciieri echivalentul.Si totusi ,,persoanele sau
-
ipostasurileumanesunt izolate dupi cum spuneIoan Damas-
chin - gi nu unele in altele"; in timp ce ,,in Sfinta Tieime,
dimpotrivi... ipostasurilesunt unele in altele"7l. Lucririle
persoanelorumane sunt deosebite;celeale persoanelordum-
nezeiegtinu sunt, deoareceCeiThei, avAnddoar o singuri fire,
nu au decAto singuri vointi, decit o singuri putere, decit o
singuri lucrare.,,Persoanele", spuneacelagiSfAntIoan Damas-
chin, ,,sunt unite nu spre a se amestecl,ci spre a se contine
una pe alta; gi intre ele existi o intrepitrundere (qv iv riil,l,ilrtr€
neprldpqorv 6Xooor)ftri amestec,ftri confuzie, in virtutea
cireia ele nu sunt nici despirEite,nici impirgite in substangi,
DUMNEZEU.TREIME 79
contrar erezieilui Arie. intr-adevir, mai pe scurr, du_mnezei-
rea este neimpir;itl in indivizi, agacum trei sori amestecati
unul intr-altul ar aveao singuri lumini printr-o strAnsi.intre-
pitrundere."T2,,Fiecaredintre persoanecongineunitateaprin
relagiasacu celelalte,9i nu mai pugin prin relatia safaEIde sine .
insisi."73intr-adevir, fiecaredintre celetrei ipostasuricontine
unitatea, firea ceauna, intr-un mod careii estepropriu gi care,
deosebind-ode celelaltedoui persoane,aminrestein acelasi
timp de legitura inseparabili careunestepe CeleTLei.,,Nenas-
terea,nastereagi purcederea...sunr singureleinsugiri ipostatice
prin caresedeosebesc celetrei ipostasurisfinte impi4ite in chip
neimpirtit nu prin substangi., ci prin caracteristicapropriului
lor ipostas",spune Ioan DamaschinTa.,,Taril,Fiul gi Sfrntul
Duh sunt una in toate privintele in afari de nenagtere,nastere
gi purcedere."75
Singura caracteristici a ipostasurilor pe care arn putea-o
formula ca fiind proprie in mod exclusiv fieciruia si care nu
s-ar afla deloc in celelalte,din cauza consubstangialitigiilor,
ar fi deci relagiade origine. Totqi, aceastirelagietrebuie si fie
ingeleasiintr-un sensapofatic: ea estemai aleso negagiecare
ne aratl ciTatil nu esreFiul, nici Sfrntul Duh; cI Fiul nu este
Tatil, nici Duhul; ci Sfintul Duh nu estenici Tatil, nici Fiul.
A inftgiga altfel lucrurile ar insemna si, supunemTreimeaunei
categorii a logicii aristotelice,ceaa relatiei. ingeleasiapofatic,
relagiade origine ne arati deosebirea,dar nu ne aratl gi modul
in care se petrec purcederile dumnezeiegti.,,Felul na;terii, ca
9i celal purcederii,sunt cu nepurinfi de inteles...",spuneSftn-
nrl Ioan Damaschin.,$m invlgat ci estedeosebireinrre nastere
9i purcedere, dar fXrI si gtim deloc care este genul acestei
deosebiri."76Sfrntul Grigorie de Nazianza trebuir deja si inliture
incercirile ftcute sprea defini felul purcederilor dumnezeiegti.
 80 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT
,,Mi intrebi, spuneel, ce esrepurcedereaSfrntului Duh? Spu-
ne-mi mai intii ce este nenastereaTatilui; atunci, la rindul
meu, voi treta ca un fiziolog nenastereaFiului gi purcederea
Duhului. in mod, amAndoi vom fi lovigi je nebunie
"cest
pentru ca am voit si. privim in chip viclean tainelelui Dum-
nezetJ."77,,Pricepitu ci estenastere?Nu ciuta in chip ispititor
cum. Pricepi ci Duhul purcededin Tatil? Nu te obosi si caugi
cum."78intr-adevir, daci relagiilede origine- nenasrere,nasrere,
purcedere- pe al ci.ror temei distingem cele trei ipostasuri ne
duc cu gindul spre izvorul unic al Fiului al Sfrntului Duh,
9i
9i anume la nqyaia 0e6r4g,adici.la Tatil -Iwor aldumnezeiriiTe,
ele nu stabilesco legituri aparte intre Fiul gi Sftntul Duh.
Aceste doui. persoanese deosebescprin modul deosebital
originii lor: Fiul esteni.scut,iar Sfrntul DuhpurcededinTatil.
Aceastaajungepentru a le deosebi.
ReacgiaSfrntului Grigorie de Nazianz aratl ci speculagia
cu privire la Sfrnta Tieime care nu semultumegte cu formula
purcederiiSfrntului Duh 6rd oioi, ,,prin Fiul,. sau,,in raport
cu Fiul" - expresiecareseintilneste Ia piringi gi inseamni cel
mai adeseamisiuneain lume a Sfrntului Duh prin mijlocirea
Fiului -, incearci si stabileascio legituri intre Fiul Sfhntul
9i
Duh in privinta originii lor ipostatice.Aceasti legituri intre
celedoui persoanecareigi au originea in Tatil a fost stabiriti
de invigitura apuseani.a purcederii Sfrntului Duh ab uffoqlue,
adici din doui. persoanedeodati.,din Tatil si din Fiul. Filiiaue
a fost singuraratiunedogmaticl, motivul primordial.l r.p".erii
dintre Risirit si Apus, celelaltenepotriviri doctrinare nefiind
dec6.tconsecinteale acesteia.Pentru a ingelegeceeace voiau
saapererisiritenii cind seimpotriveau formulei apusene,este
suffcient si seconfrunte celedoui. conceptii treimice, asacum
se giseau ele pe la mijlocul secolului al IX-lea.
DUMNEZEU-TREIME 81
lga cum am spusdeja, in expunereadogmei treimi-cs,gin-
direa apuseanS. pornea cel mai adeseade la firea unicl spre a
privi mai apoi celeffei persoane,in timp ce grecii urmau calea
opusi, de la celeffei persoaneci.tre firea ceauna. Sfhntul Vasile
cel Mare prefera aceasti din urmi cale, av6.ndca punct de
plecareconcretul, potrivit Sfrntei Scripturi gi formulei de la
botezcarenumegtepe Tatil, pe Fiul ;i pe Duhul Sfrnt; cugeta-
rea nu era in primejdie de a se ri.tici, trecind de la cele trei
persoanela firea comuni.. Totugi, celedoui cli erau deopotrivl
de legitime, atita timp cit nu presupuneau,in primul caz,
intAietateafiin,tei,iar in al doilea, intAietateacelor trei persoane
asuprafirii comune. intr-adevir, agacum amvdzut, Piringii
au folosit doui sinonime (orioia gi ipostas)pentru a stabili
deosebirea dintre fire gi persoani,ftri a pune accentulpe una
saupe cealdti. Atunci cind iei in considerarepersoanele(sau
persoana),iei in considerarein acela;itimp firea si invers,firea
estecu neputingi de conceput in afari de persoanesauca fiind
anterioarLcelor trei persoane,fie chiar in ordinea logici. Daci
facemsi incline intr-o parte saudta echilibrul acesteiantinomii
intre fire si persoani.,absolutidentice9i totodatl absolutdiferite,
ajungem la unitarismul lui Sabelie(Dumnezeul-esengial fflo-
zofilor) sau la triteism. Grecii au vi.zut in formula privind
purcedereaDuhului Sfrnt de la Tatil si de la Fiul o tendingi
de a accentuaunitateafirii in detrimentul distincgieirealea
persoanelor:relatiilede origine carenu duc imediat pe Fiul gi
pe Sfrntul Duh la izvorul unic, adici la Tatil - pe Unul ca
niscut, iar pe Celilalt capurcezdnd-, devin un sistemde legi-
turi in fiinp una, @vaczuedin puncr de vederelogic esteposterior
fiingei. intr-adevlr, dupi concepgiaapuseani,Tatll gi Fiul fac
si purceadi pe Duhul Sftnt, intrucit Ei reprezinti.firea una;
la rindul siu, Duhul Sfi.nt, care pentru teologii apuseni este
82 TEOLOGIAMISTICA A BISERICIIDE RASARIT
,,legituraTatilui gi a Fiului", semnifici aceastiunitate naturali
intre primeledoui persoane.insusirileipostatice(paternitatea,
nasterea,purcederea)sunt mai mult sau mai pugin resorbite
in naturl saufiingi, caredevineprincipiul de unitate inTreime,
diferentiat prin relagii,referindu-sela Fiul caTati,si la Sfrntul
Duh ca Tati gi ca Fiu. in loc de a fi insusiri ale ipostasurilor,
relatiile se identifici cu acestea;Sfrntul Toma va spune mai
tirziu: ,,CuvAntulpersoanS. inseamni relatie"8O,raport lluntric
al fiingei careo diversifici. Nu sepoaretigidui deosebireacare
existi.intre aceasticdnceptiecu privire la Sftnta Tieime si aceea
a unui Grigorie de Nazianz cu ale sale,,Tiei Sfintenii adunate
intr-o stipinire si dumnezeireunici."81.Pirintele Rdgnonface
o observatiejusti: ,,Filozofialatini, spuneel, infttiseazi firea in
eainsisj si continui pani la fundamenq filozofia greaci inftgigeazi
mai intAi temeliasi pltrunde apoi in easprea da de fire. latinul
privegtepersonaliateac:run mod al firii, in timp cegreculprivegte
firea ca pe un continut al persoanei."82
Pirintii greciau afirmat intotdeaunaci principiul unitiEii
in Theime estepersoanaTatilui. Principiu al celorlalte doui
persoane,Tatil esteprin aceastachiar termenul relagiilordin care
ipostasurileprimescinsusirile lor distincte: fhcAndsi purceadi
persoanele,El rinduiqte relagiilelor de origine - nagteregi
purcedere- in raport cu principiul unic al dumnezeirii.Iati
de ce Risiritul s-a opus formulei Filioque, care pirea si sli-
beasci monarhia Tatilui: ori trebuia si se distrugi. uniratea,
recunosci.ndu-se doul principii aledumnezeirii,ori trebuiasi
seintemeiezeunitatea indeosebipe natura comuni caretrecea
asdelpe primul plan, ficAnd din persoanerelagiiin interiorul
fiintei unice. Pentru apuseni, relagiilediversifici unitatea pri-
mordiali; penrru risi.riteni, ele inseamni deodad deosebiresi
DUMNEZEU.TREIME 83
unitate, deoareceele seraporteazl.laTatbJ,careesteatAt prin-
cipiul, cAt gi recapitularea(ovyregalciooq) Tleimii.-in acest
mod ingelegegi Sfrntul Atanasiesentinfalui Dionisie Alexan-
drinul: ,,Noi extindem unitateain Theimeflri si o impirgim
9i apoi recapitakm Theimeain unitate frri si o micsorim."83.
in alti parte, el spune: ,,Existi un singur principiu al dumne-
zeirii gi, prin urmare, existi monarhie in chipul cel mai
absolut."84,,I-Jnsingur Dumnezeu,pentru ci-i un singurTati",
dupi completareaPiringilor greci. Persoanelegi firea sunt
gindite, ca si spunema;a, in acelagitimp, fbri ca, in mod logic,
una si fie inaintea celorlalte. Tatll - rqyaicr 0e6tnq,,izvor aI
oriclrei dumnezeiri ln Theime- produce pe Fiul ;i pe SfAn-
tul Duh, dindule firea Sa care rimine una ;i neimpirtiti,
asemeneacu ea insigi in Cei Thei. A mirturisi unitatea firii
inseamni.,dupi Piringii greci,a recunoaftepe Tatil drept izvor
unic al persoanelor,care primesc chiar de la El aceasti fire.
,,Dupi judecatamea,spuneSfrntul Grigorie de Nazianz,pis-
trim un singur Dumnezeu rapoftend pe Fiul gi pe Duhul la
un singur Principiu frri a-I compune, nici a-I amesteca9i
afirmind identitatea de fiingi 9i ceeace noi numim unica 9i
aceeagi miscaresi voingi a dumnezeirii."SS ,,Pentrunoi esteun
singurDumnezeu,pentru ci esteo singuri.dumnezriresi pentru
ci cei carepurced seraporteazi la Unul din carepurced, fiind
totu;i trei dupl credingi... Deci, atunci cind avem in vedere
dumnezeirea,carrzaprimi, monarhia, ne apareUnul; gi atunci
cind avem in vederepe aceia in care este dumnezeireagi pe
aceiacare purced din Principiul cel dintAi in aceeagivegnicie
gi slavi, cinstim pe Cei Trei.'86 Sfbntul Grigorie de Nazianz
apropie aici intr-atit dumnezeireasi persoanaTatilui, incit ai
putea credec5.le amesteci.in alti parte, el igi nuangeazS. gdn-
direaspunind: ,,Fireauna ln Cei Tlei esteDumnezeu;cAtdespre
 84 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT
unitate (Euooq),Tatil esteCel din carepurced ceilalgigi citre
care ei se indreapti flri si se amestece,dar existAndodati cu
El, ftri si fie despirgigiprin timp, prin vointi. sau putere."87
Sfintul Ioan Damaschin exprimi aceea;iidee cu precizarea
doctrinari careii esteproprie: ,,Taril are fiinga prin El insusi,
gi El nu detine de la altul nimic din ceeace El are.Dimpotrivl,
El esteizvorul gi principiul naturii gi al felului de a fi, penrru
togi... Deci, tot ceeace au Duhul si Fiul, pAni gi fiinta lor,
deginde la Tatil. De nu ar fi Tatll, nu ar fi nici Fiul, nici Duhul.
Daci Tatll nu ar avi:aceva, nici Fiul nu ar avea,nici Duhul.
Datoriri Tatilui, Fiul gi Duhul au tor ceeace au, pentru ci
Tatal are roate acestea...Atunci cAnd privim in Dumnezeu
cauzapriml, monarhia..., vedem unitatea.Dar atunci cind
luim in considerarepe cele in careestedumnezeireasau, mai
precis,pe celec:re sunt dumnez€ireainsigi, adici persoanelecare
purced din cauzaprimi..., adici ipostasurileFiului gi Duhu-
lui, atunci noi ne inchinim celorTLei."88
Tatil esteCel caredistinge iposasurile,,intr-o vegnici miscare
de dragoste" (riporcg rcri ayarrlcrr<6g), dupi cuvAntul SfAn-
tului Maxim.8eEl di firea Sauna deopotrivi Fiului si Sfrntului
Duh, in careea ri.mAneuna si nedespirgiti, neimpirtiti, fiind
totqi dati in chip deosebit,cici purcedereaSfrntului Duh din
Tatil nu esteidentici cu nafrereaFiului din acelagiTati. Aritat
prin Fiul si cu Fiul, Sfrntul Duh subzisti.ca persoani dumne-
zeiasci.purcezAnddinTatil, cum spuneatit de limpede Sftntul
Vasile cel Mare: ,,Din Tatil purcede Fiul prin care sunt toare
gi cu careSfantul Duh esteln chip nedesplrtit cunoscut,fiindci
nu sepoatesi ne gandim la Fiul fui si fim iluminagi de Duhul.
Astfel, pe de o parte, Sfrntul Duh, izvor al tuturor bunurilor
implnite flpturilor, esteunit cu Fiul cu careestegAndit in chip
nedesplrgit; pe de alti parte, fiinga Sa Einede Tatil din care
DUMNEZEU-TREIME 85
purcede.lgadar, nogiuneacaracteristici a insugirii Saleperso-
nale estede a fi aritat dupi Fiul gi cu El gi de a subzistapurce-
zAnd din Tatil. CAt despreFiul, care arati prin Sine insusi gi
cu Sine insugi pe Duhul, care purcede numai din Tatil, El
strilucegtedin lumina neniscuti ca Fiu unic; aceastaesteinsu- .
gireaproprie care il deosebegtede Tatil gi de Sfrntul Duh gi
care il pecetluie$tein chip personal. CAt despre Dumnezeul
suprem, insugireacea mai inalti a ipostasului Siu estede a fi
singurTati 9i de a nu purcededin nici un principiu; prin aceasti
insugire El s-a ftcut cunoscut ca persoani."9OSfrntul Ioan
Damaschin se exprimi nu cu mai pugini precizie,deosebind
persoaneleSfintei Tireimifhri si le supuni categorieide relagie:
,,Tiebuie si se gtie - spune el - ci noi nu facem pe Tatil si
purceadi din nimeni, ci il numimTatil Fiului; cit despreFiul,
noi nu il numim nici Cauzi (cr(ttov),nici Tati, ci spunem ci
El provine din Tatil ;i ci El esteFiul Tatalui; spunem, de ase-
menea,ci Sfrntul Duh purcede din Tatil si il numim Duhul
Tatilui, dar nu spunemci El purcededin Fiul, ci ci. esteDuhul
Fiului (6r toO Yiro06Ctb flrn0pa or) Myopev, flrn0pc 5BYioO
6vopd(opev)."e1
. CuvAntul gi Duhul, doud.razeale aceluiagisoar€sau ,,mai
degnbi doi sori noi"e2,sunt nedespi4igiin lucrarealor de revelare
a Tatilui ;i totugi deosebigiin chip negrlit, ca doui persoane
purcezAnddin acelagiTati. Daci, potrivit formulei latinegti,s-ar
introduce aici o noui relagiede origine, ftcAndu-se ca Duhul
Sfrnt si.purceadi din Tatil gi din Fiul, atunci monarhiaTatilui,
acestraport personal care creeazi,unitatea odati cu Theimea,
ar faceloc unei alte concepgii,aceleiaa substangeiuna, in care
relaEiilear interveni sprea intemeia deosebireapersoanelor,in
careipostasulDuhului Sfrnt nu ar fi decAto legituri reciproci
intre Tatil gi Fiul. Daci vom in;elege accentul diferit d celor
86 TEOLOGIAMISTICA A BISERICIIDE RASARIT
doui doctrine trinitare, atunci vom pricepe,desigur,pentru
ce risiritenii au apirat dintotdeaunacaracterulinefabil,apofatic
al purcederiiSftntului Duh din Tatill,iwor unic al persoanelor,
impotriva invigiturii mai rationale, care, ftcind din Tatil gi
din Fiul un principiu comun al Duhului Sfrnt, puneaceeace
estecomun mai presusde ceeace estepersond, invitituri care
tindea si desfiintezeipostasurile,amestecAndpersoaneleTati-
lui si Fiului in actul firesc al purcederii, ftcAnd din persoana
Sfintului Duh o rela;ie intre celelaltedoui.
Stiruind asupramonarhieiTatilui, izvor unic aI dumnezeirii
si principiu al uniti,tii CelorThei, rlsiritenii apirau o conceptie
despreTieime pe careo socoreaumai concreti.,mai personali.
Totugi, ne putem intreba daci aceasti triadologie nu cade in
picatul opus celui pe caregrecii il reprogaulatinilor, si anume
daci nu face si treaci persoaneleinaintea fiingei. Aceastas-ar
fi petrecut,spreexemplu,dacl fiingaar fi primit caracterulunei
revela;ii comune a persoanelor,cum este cazul in sofiologia
pirintelui Bulgakov93,un teolog rus modern, a ci.rui doctrini,
ca gi ceaa lui Origen, dezvlluie primejdiile gAndirii risi.ritene
sau,mai degrabi, pericoleleproprii gindirii rusesti.in realitate,
traditia ortodoxi estetot atit de departede acestexcesrisiritean
pe cit este gi entitezesa apuseani. intr-adevir, agacum am
vizut, dacd.existipErsoanele, aceastaestepentru ci eleau fiinga;
insisi purcederealor consri. in a primi fiinta Tatllui. O alti
obiectiepoatepi.reamai intemeiat5.:aceastimonarhie aTatilui
nu ar fi o expresiea subordinagianismului? Tati.l, izvor unic,
nu primegteEl in aceasticoncepgieinsusireade persoani dum-
nezeiasciprin excelengi? Sfrntul Grigorie de Nazianzprevizuse
aceasti.dificultate: ,,Mi-ar fi pllcut, spune el, sI-L preami.resc
pe Tatil ca pe Cel mai mare, pe El, din care cei egali isi trag
DUMNEZEU.TREIME 87
egalitateaodati cu fiinga lor... mi tem, totu;i, sI nu fac din
Principiu un principiu al celor inferioaregi si-L jignescastfel,
degi ag voi si-L preamiresc, cici slavaPrincipiului nu sti in
miqorarea aceloracarepurceddin El."9a,,Dumnezeire...flri,
treapti superioaricaresi inalgesauflri treapti inferioari.care'
si coboare,egali in orice privingi, in orice privingl aceeasi,aga
precum in cer frumusegeagi mire$a nu sunt decAtuna. Aceasta
estenesfir;ita conaturalitatea celor trei nesfArgituri.Fiecareluat
in sine esteDumnezeu, esteFiul ca ;i Tatil, la fel Duhul Sfrnt
ca ;i Fiul, totugi fiecarepistrAndu-gi insugireapersonali; Cei
Theiluagiimpreuni sunt Dumnezeu.FiecareesteDumnezeu
din cauzaconsubstantialititii: Cei Tiei sunt Dumnezeu din
cauzamonarhiei."95
Astfel, gindirea apofaticl a Piringilor, formulind dogma
Tleimii, a gtiut si plstrezein deosebirea dintre fiingi si ipostasuri
echivalenga lor tainici: Dumnezeu este,,inchip identic monadi
gi triadi.", dupi cuvAntulSfrntului Maxime6.Acestaestecapitul
clii carenu aresftr;it, estecapitul sui;ului celui flri. de limiti:
Cel ce nu poate fi cunoscut searati tocmai prin faptul ci este
cu neputinli de cunoscut,pentru ci. incognoscibilitateaSasti
in faptul ci Dumnezeunu estenumai naturi, ci giTiei persoane,
pentru ci fiinga ceacu neputinli de cunoscutesteastfel,intru-
cAt e fiinEi a Tatilui, a Fiului gi a Sfrntului Duh. Dumnezeu
€stecu neputingi de cunoscutpentru ci. esteTieime, dar care
Segi descopericaTieime. Iati punctul culminant al apofatis-
mului: revelagiaSfintei Theimi ca fapt inigid, realitateabsoluti,
dat primordial ce nu poate fi dedus,explicat ori aflat pornind
de la alt adevlr, pentru ci nu existl nimic caresi fie mai inainte
de El. Gindirea apofatici ce renungi la orice reazemafli un
temei in Dumnezeu,a cirui incognoscibilitateaparecaTieime.
Aici igi afli cugetareao statornicie de nezdruncinat, teologia
88 TEoLocrAMrsrrcAA BIsERrcrr
DERASARIT
isi gisestetemeiul, iar nepricepereadevine cunogtinEi. Pentru
Biserica de Risirit, daci vorbim despre Dumnezeu, vorbim
intotdeauna desprecevaconcret: ,,Dumnezeul lui Avraam, al
lui Isaacgi al lui Iacov, Dumnezeul lui Iisus Hristos", adici
mereu de Theime- Tatil, Fiul gi Sfhntul Duh. Dimpotrivi,
atunci cAndfireacomuni trecepe primul plan in sensuldogmei
trinitare, esteinevitabil ca realitateareligioasi a Dumnezeu-
lui-Tleime si se ;teargi intr-o misuri. oarecare,dind nagtere
unei anumite filozofii a fiinteie7. Pini 9i ideea de fericire va
primi in Apus un Cccenroarecum intelectual, infhtisAndu-se
ca o viziune a fiin,teilui Dumnezeu.Legitura personali a omu-
lui cu Dumnezeul Cel viu nu se va mai adresaTheimii, ci va
aveamai curAnddrept obiect persoanalui Hristos, carene dez-
viluie fiingadumnezeiasci.Cugetareasi viagacrestini.vordeveni
hristocentricee8, sprijinindu-seindeosebipe ffrea umani a CuvAn-
nrlui intrupat, gi sepoatespuneci aceastava fi ultima lor resursi.
intr-adevlr, in contextul doctrinar al Apusului, orice speculagie
in exclusivitateteocenrrici ar riscasi. se orientezemai degrabi
sprefiinti decit sprepersoane,si devini deci o mistici a ,,prl-
pastiei divine" (vezi nogiuneede Goxheil la Meister Eckhart),
un apofatism impersonalal dumnezeirii-neanr,mai inainte de
Theime.Printr-un ocol paradoxal,am reveni astfel prin crefri-
nism la mistica neoplatonici.
in tradigiaBisericiide Risirit, nu existi loc pentru o teologie
gi, cu atAt mai putin, penrru o mistici a fiingei dumnezeiegti.
Pentruaceastispiritualitate,rermenulultim, fericireaimpirigiei
Cerurilor, nu estevedereafiintei, ci inainte de toate esteparti-
cipareala via,tadumnezeiascla Sfintei Tleimi, stareade lndum-
nezeirea,,mostenitorilorfi rii dumnezeiesti",dumnezeicreagi
dupi Dumnezeul Cel Necreat si avAnd prin har tot ceeace
Sfrnta Theimeare prin fiingi.
DUMNEZEU.TREIME 89
Pentru BisericaOrtodoxi, Tireimeaestetemeiul de-nezdrun-
cinat al intregii cugetiri religioase,al oricirei evlavii, al oriclrei
viegiduhovnicqti, d oricirei triiri. PeEa o ciutim atunci cAnd
il ciutim pe Dumnezeu, atunci cind clutim deplinitatea
fiin;ei, sensulgi scopulexistengei.Revelalieprimordiali si izvor
al oricirei revelagii,ca 9i aI oricirei fiin;e, Sfinta Treime se
impune cunoagteriinoastrereligioase:secadesi o primim ca
pe un fapt ale cirui evidengi gi necesitatenu se Pot intemeia
decAtpe sineinsugi.Dupi pirerea pirintelui Florensllyee, teolog
rus contemporan, pentru gAndireauman5.nu va putea exista
alti solugie in vedereagisirii unei stabilitiEi absolute decit
admitereaantinomiei Sfintei Theimi: daci inliturim Tieimea,
ca unicul temei al oricirei realitigi, al oricirei gindiri, atunci
intrim pe un ftgagflri iqire, ajungemla o aporie,la nebunie,
la sfArgireafiin;ei, la moartea duhovniceasci. Nu avem dti
alegeredecit Theimeasauiadul! intr-adevir, aceastaesteo Pro-
blemi crucidi in sensulliterd al acestuicuvALntdogma treimici
esteo cruce a gAndirii omenegti. Suigul apofatic esteo urcare
pe Golgota. Iati de ce nici o speculaEie filozofici nu s-a Putut
ridica vreodati pini la taina Tieimii Celei Sfinte. Iati de ce
nici mingile omenegtinu au putut si primeasci aceasti dezvi'
ldire prea plini a dumnezeirii decAtdupi crucealui Hristos,
carea biruit moarteagi priplstia iadului. Iati de ce,in sfrrgit,
revelaEiaTieimiiserisfrAngein Biserici intocmai ca un dat pur
religios 9i ca adevirul universal prin excelengi.

CAPITOLUL4
Energiilenecreare
Revelatialui Dumnezeu-Tieime,Tatll, Fiul 9i Sfrntul Duh,
sti la temeliaintregii teologii cresrine;esteteologiainslsi, potri-
vit sensuluipe c:uePiiingii greci il dideau cuvAnnrlui ,,reologie",
crre pentru ei insemna, cel mai adesea,taina Theimii revelati
Bisericii. Nu estenumai temelia, dar gi scopul cel mai indt al
teologiei, cici, dupi cugetarealui EvagriePonticul dezvoltati
de Sfrntul Maxim, a cunoafte taina Tleimii in plinitatea Sa
inseamni a intra ln unire desivArgiti cu Dumnezeu, a atinge
stareade indumnezeirea fiingei omenegti,adrcd.aintrain viaga
dumnezeiasci,in chiar viagaSfintei Tieimi, a deveni ,,pirtasi ai
ftrii dumnezeiesti"-0eic6 rorurnol <p6oecog -, dupi Sftnnrl petru.
(tI l, 4) Teologiatrinitari esre,a;adar,o teologiea unirii, o teo-
logie mistici careimplici triirea, carepresupuneo calede schim-
biri progresiveale naturii creare,o lmpirtigire din ce in ce mai
intimi a persoaneiomenesticu Dumnezeu-Ti:eime.
Cuvintul Sfinrului Petru este formal: diuinae consortes
nnturne,,,pi.rtagiai firii dumnezeiegti".El nu ingiduie nici o
indoiali asupra unirii reale cu Dumnezeu, unire care ne este
ftgiduiti si vestiti drept scopul ultim, ca fericire a veaculuiviitor.
Ar fi ceva copiliresc - si lipsit de evlavie- si nu vedem aici
decit o expresieemfatici., o metafori.. intr-adevir, ar insemna
si urmi.m o metodi de exegezi prea ugoari daci am incerca
si inliturim astfelgreutigile, golind de ingelesullor cuvintele
Revelatiei susceptibile si ne contrazici gindirea
;i si fie in
ENERGIILENECREATE 9I
neconcordangicu ceeace ne pareci s-arpotrivi lui Dumnezeu.
Totugi, estecu totul firescsi ciutim a defini sensulunei expresii
careparesi fie in conradiqie cu atateaalte mirturii ale Sfintei
Scripturi gi aleTiadiliei cu privire la necomunicabilitateaabso-
luti a fiinEeidumnezeiqti. Din Scripturi gi din scrierileSfingilor
Piringi ar reiegidoui serii de texte contradictorii, unele mirtu-
risind faptul ci firea dumnezeiasciesteinaccesibili,iar celelalte
afirmAndci DumnezeuSecomunici, Seoferi experieriiprin
ffiire, poatefi realmenteatins in unire (cu El). Sfrntul Macarie
Egipteanul - sau Pseudo-Macarie(mareavaloare a scrierilor
misticecunoscutesub acestnume nu seschimbi cu nimic) -,
vorbind despresufletulcareintri. in unire cu Dumnezeu,stiruie
asupradeosebirii absolutedintre celedoui firi chiar in aceasti
unire: ,,El esteDumnezeu,el (sufletul)nu esteDumnezeu;El
esteDomn, el (sufletul)esteslujitor; El esteCreator,el (sufletul)
estecreaturi... gi nu estenimic comun intre firile lor."l00insi,
pe de alti parte, acelagiautor vorbegtedespre,,prefacerea sufle-
tului in fire dumnezei"..1<(l0l.lgadaaDumnezeu ar fi cu totul
de neatinsgi totodati s-arimpirtigi in chip realfiingelor create,
flri si putem desfiingasau reducein vreo mi.suri vreunul din
terrnenii acesteiantinomii. intr-adevir, daci mistica cregtini
nu se poate impica cu un Dumnezeu transcendent,apoi cu
atAt mai puEin s-ar putea impica cu un Dumnezeu imanent
gi accesibilfipturilor. Etienne Gilson exprimi foarte bine acest
principiu fundamentalal viegiiduhovnicqti: ,,inclinagi- sPune
el -, fie doar pentru o clipi gi dintr-o parte, stavilaPe careo
ridici lntre om si Dumnezeu contingengafiingei gi vegilipsi
pe misticul cregtinde Dumnezeul siu, il vegilipsi de mistica
sa:el se poate lipsi de orice Dumnezeu carenu esteinaccesi-
bil, singurul de carenu sepoate lipsi esteDumnezeul careprin
natura Sa esteinaccesibil."lo2
 92 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT
Unirea reali cu Dumnezeusi, in general,triirea mistici pun
teologia crestini in fap unei probleme anrinomice, anume aceea
a accesibilitigiila natura inaccesibili.Oare cum poareDum-
nezeul-Tieime si ffe obiectul unirii gi, in general, obiectul
experienteimistice?Aceasti problemi a dat nagterela dispute
teologicefoarte animate in Risirit pe la jumiratea secolului
al XIVlea;i la hotiriri sinodaleprin cares-aformulat in mod
clar traditia Bisericii Ortodoxe in aceasti privinEi. Sfrntul
Grigorie Palama, arhiepiscopul Tesalonicului, purtitorul de
cuvint al sinoadelor'acesteimari epoci a teologiei bizantine,
a consacratun dialog intitulat Thiophanlsproblemei dumne-
znirii carenu se poate impirtigi gi care rotusi se impirtigeste.
ExaminAnd sensulcuvintelor Sftntului Petru despre,,pirta;ii
firii dumnezeiesti",Sftntul Grigorie d Tesdonicului afirml ci
aceastiexpresieare un caracterantinomic careo inrudegtecu
dogma Sfintei Theimi. Dupi cum Dumnezeu estedeodati Unul
9i Ti"ei,tot aga,,naruradumnezeiascitrebuie si fie numiti in
acela;itimp neparricipabih gi, intr-un anurne sens,parricipabili;
ajungem la unirea cu natura lui Dumnezeu si totusi ea rimAne
cu tonrl inaccesibili.Tiebuie si le afirmim pe amAndoul deodati
9i si pistrim antinomia lor ca pe un criteriu al slavei"lo3.
in ceprivingi putem noi si intrim in unire cu SfAntaTieime?
Daci la un moment dat am putea sI ne aflim uniEi chiar cu
fiinta lui Dumnez€u, si participim la ea, fie gi intr-o foarte
micl misuri., atunci, in acel moment, nu am mai fi ceeace
suntem, am ff Dumnezeu prin fire. Atunci Dumnezeu nu ar
mai fi Tieime, ci un Dumnezeu popor6otarog, cu mii gi mii
de ipostasuri,cici El er evearoratareaipostasuricAtepersoane
s-ar impirti;i din firea Sa. Deci, Dumnezeu ne ri.mi.ne inac_
cesibil in ceeace privesrefiinta Lui. putem si spunem oare ci
intrim in unire cu una dintre celetrei persoanedumnezeiepti?
ENERGIILENECREATE 93
futa ar insemnaunire iposatici, proprie numai Fiului lui Dum-
nezerr,care Se face om ftri si incetezesi fie a doua persoani
aTi'eimii. imbrlcandu-ne cu aceea;inauri omeneasci,primind
in Hristos numele de fii ai lui Dumnezeu,nu devenim,cu toate
acestea,prin faptul intrupirii, ipostasuldumnezeiescal Fiului.
Deci, noi nu putem si participim nici la firea, nici la iposta-
surile Theimii. $i totugi, fbgiduinEa dumnezeiascinu poate sI
fie o iluzie: suntem chemagisi participim la ffrea dumnezeiasci.
Tlebuie a;adarsi mlrturisim ln Dumnezeuo distincgienegriiti,
dta decit ceaexistenti lntre ffingi gi persoani,o distincgiedupi
careEl ar fi deodati totalmente inaccesibilgi accesibilin anu-
mite privinge.Este distincgiadintre fiinga lui Dumnezeu sau
natura Sapropriu-zisi, inaccesibili, incognoscibili, necomuni-
cabili, gi energiilesaulucririle dumnezeiqti, adici aceleputeri
naturde gi inseparabilede fiingi, in care Dumnezeu purcede
in afari, Se arati, Se comunici, Se diruiegte. ,,Iluminarea gi
harul dumnezeiescgi indumnezeitornu estefiin;a, ci energia
lui Dumnezeu(104, o,,putere gi o lucrarecomuniThei-ii<(105.
lgadar, dupi Sfrntul Grigorie Palama, ,,spunind ci putem
participa la natura dumnezeiasci,nu in Sine, ci in energiile
Salg,rimAnem in limitele evlaviei"l06.
Dupi cum am vizut, necesitateade a stabili o bazl. dog-
matici a unirii cu Dumnezeu esteceeace a determinat Biserica
Risiritului si formuleze invigitura privind distincgia reali
existentS.intre fiingagi energiiledumnezeiegti.Cu toate acestea,
nu Sflntul Grigorie Palamaa fost autorul acesteiinvigituri.
Cu mai pulinl claritate dogmatici, aflim aceastidistincEiela
cei mai mulgi dintre Piringii greci, urci.nd in timp pini la pri-
mele secoleale Bisericii. Aceastaestetradigia insigi a Bisericii
de Risirit, strAnslegati de dogma treimici.
94 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT
GAndirea PirinEilor vedeain teologia propriu-zisi inv5,$-
turile privitoare la fiinga dumnezeiasci,in sine, prin urmare,
la SfrntaTieime, in timp ce manifestirile din afari alelui Dum-
nezeu,deci Tieimea cunoscuti.ln raporturile Sde cu fiinga
creati.,intrau in domeniul iconomiei.107 Scriitorii bisericesti
din primele secole,anteriori dogmei de la Niceea,amestecau
adeseaacestedoui planuri cAndvorbeaudesprepersoanaCuvAn-
tului ca despreAcryogrpupoproq, ctre aratl dumngzeireaTatilui.
in aceasti ordine de idei, in sensul iconomiei dumnezeiegti,
ei numescuneori Cu*hntul ,putere", ,,ti.rie" (Srirro,pdaTatilui
sau mai degrabi,,lucrarea" Sa (d#gyeu). Atenagora il numea
,,ideegi lucrare" dumnezeiascicaresearat5.in crea;ie.lo8Textul
Sftntului Pavel(Romani 1, 20) despreinsusirile nevizute ale
Lui, putereaLui vegnici gi dumnezeireaLui (ii te crl6togcrriro0
8rivcprg rcri 0er6tqq),care se vld limurit de la facerealumii,
va fi tilcuit cAndcu sensulde Cuvint-Putere ;i intelepciune
care arati. pe Tatal, cind, mai precis, cu sensul de ,,energii",
lucriri comune ale Sfintei teimi caresearati tn ftpturi, ,,ceea
ce sepoate cunoafte despreDumnezeu" (td ywootdv toO @eoO),
dupi acela;iteft al Sftntului Pavel(Romani, l9). in setrs
".est
vorbqte Sfrntul Vasilecel Mare desprerolul revelatoral ener-
giilor caresedeosebesc de fiinEacarerimAne necunoscuti: ,;{fir-
mAnd,spuneel, ci il cunoastempe Dumnezeul nostru in energiile
Sale,noi nu flgiduim deloc ci ne putem apropiade El chiar
in fiinta Sa.Cici dacl energiileSalecoboari pAni la noi, fiinga
Sa rimine de neatins."l0gin creagie,Theimeacea de o fiintl
Se face cunoscutS.prin energiile Salefiregti.
Autonrl OperebrareEagiticefacedeosebirein Dumnezeuinue
,,uniri" (€r,rintq) gi,,distinqii" (6wrgiou$.,,lJnirile" sunr,,loca-
gurile tainice carenu searati deloc", firea suprafiin;iali in care
Dumnezeu rimine ca intr-un repausabsolut,fui a purcedein
afri in nici o aritare. ,,Distinqiile" sunr,dimpotrivi, purcederi
ENERGIILENECREATE 95
(rTpo66or)ale lui Dumnezeu in afari, manifestirile Sale
(dxgavoeiq),pe care Dionisie le numegtede asemeneavirtugi
sauputeri (6uvdperq),de careselmpirtigegte tot ceeace existi,
frcAndu-L cunoscutpe Dumnezeuprin creaturi.ll0 Distinctia
intre celedoul cii in cunoagterealui Dumnezeu, anume inrre
teologianegativl gi teologia pozitivi, seintemeiazi, dupi Dio-
nisie,pe aceastldeosebireinefabili, dar reali intre fiinga incog-
noscibili;i energiilecaredescoperidumnezeirea, intre ,,uniri"
gi ,,distincgii".Sfinta Scripturi ni-L descoperipe Dumnezeu
dupi numele divine ale energiilor in care Dumnezeu Se co-
munici.; riminAnd inaccesibilin ceeace privegtefiinta Sa, Se
distinge fiind simplu, Se inmul,tegteftri a-gi pirisi unitatea,
cici in El ,,unirile sunt mai presusde distincgii"lll. Aceasta
inseamnl ci distincgiilenu sunt impi4iri sausepariri in fiinta
dumnez€iasci.Aovdper4ori energiile in careDumnezeu purcede
in afari. sunt chiar Dumnezeu, dar nu dupi fiinEi. Sfhntul
Maxim Mlrturisitorul exprimi aceea;iidee spunAnd:,,Dum-
nez€upoate participa in ceeace El ne comunici, dar rimine
neimpirt{ibil in fiinga Sa,carenu Secomunici."tt2 Sfrntul Ioan
Damaschin reia gAndireaSftntului Grigorie de Nazianz: ,,Tot
ceeace spunem despreDumnezeu in termeni pozitivi nu face
cunoscuti firea, ci ceeaceinconjoari ftno 5r< I 13$i el desemneazi
energiiledumnezeiqti prin imagini expresiveprecum,,miscare"
(rivnorA) sau ,,inigiativa lui Dumnez€u" (E(crlpcr @eo0)114.
impreuni cu Dionisie Pseudo-Areopagitul,Piringii numesc
energiile ,,rezeele dumnezeirii" care pitrund universul creat.
Sfantul Grigorie Palamale va spunepe scurt ,,dumnezeiri",,,lu-
mini. necreati."sau ,,har".
Prezengalui Dumnezeu in energiile Saletrebuie si fie inge-
leasi in sensrealist.Nu estevorba de o prezenli operatiyi acanzri
in efectelesale:energiilenu sunt efecteale Cavz,eidumnezeiegti
 96 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT
asacum sunt fbpurile; ele nu sunt create,produsealeneantului,
ci sescurgvesnicdin fiinEauna, a Theimii. Sunt revi.rsi.rilefirii
dumnezeiesti,carenu sepoate limita, careestemai mult decit
fiinga.Se poate spuneci energiilearati un mod de fiintare a
Tieimii in afari de fiinta Sa, care nu poare fi atinsi. lgadar,
Dumnezeuar existatotodati in fiinEaSa,dar;i in afarafiingei
Sale. Referindu-se la Sftntul Chiril al Alexandriei, Sftntul
Grigorie Palamaspune:,,Estepropriu energieisi creeze,iar firii
ii estepropriu si nasci."l15Tlglduind deosebirea reali dintre
fiingi gi energie,nu srar putea pune o limiti prea neti intre
purcedereapersoanelordumnezeiegtisi facerealumii; si una,
9i alta ar fi deopotrivi acteale firii.r16Fiinta 9i lucrarealui Dum-
nezeus-ar prezentaatunci ca identice gi avand acelasicaracter
de necesitate,dupi SfAntulMarcu al Efesului(sec.al XVJea)r17.
Tiebuie, agadar,si deosebimin Dumnezeu o singuri fire, cele
trei ipostasuri si energianecreati.carepurcede din fire, ftri a
sedespirti de ea in aceastlpurcederecareo face cunoscuti..
Daci noi participim la Dumnezeu in energiile Sale, pe
mi.suraputerii noastre,aceastanu inseamni ci Dumnezeu nu
Searati in mod deplin in purcedereaSa ad exna. Dumnezeu
nu estemicsorarin energiileSale:El estepe deplin prezenrin
fiecare razi,a dumnezeirii Sde. Tiebuie si. ne ferim de doui
pireri gregite,pe careni le-am putea forma cu privire la ener_
giile divine:
l. Energia nu esreo functiune divini fagi de creaturi, cu
toate ci Dumnezeu creeazigiactiveazlprin energiileSale,care
pitrund tot ceeace existi.. Creaturile ar putea si. nu existe,
Dumnezeu S-ararita totugi in afua fiintei SaIe,agacum soarele
striluceste in razelesalein afaradiscului solar,fie cr existi sau
nu fiingelecapabilesi primeasci lumina Sa.Desigur, expresiile
,,a se arita" si ,,in afari" sunt nepoffivite aici, pentru cI ceea
ce estein afari nu incepe si existe decit odati cu creatia, si
ENERGIILENECREATE 97
,,eriltarea"nu poate fi conceputi decit intr-un mediu striin
de Cel careSearati. intrebuingind acestecuvinte gresite,aceste
imagini neadecvate,semnalim caracterul absolut si nerelativ
d unei puteri naturale de propagare,proprie lui Dumnezeu
din vegnicie.
2.Dar lumea creati nu devinefui de sfugit gi vesnici alituri
de Dumnezeu pentru faptul ci purcederiledin fiingi sauener-
giile dumnezeiestisunt altfel. Energiilenu presupunnecesitatea
creagiei,careesteun act liber sivArgitde energiadumnezeiasci,
dar determinat de o hotirire a voingeicomune celor Trei Per-
soane.Esteun act al voinlei lui Dumnezeu stabilind un subiect
nou in afari de fiingadumnezniasci,, exnihilo.,,Mediul" arltirii
Saleva incepe in felul acesta.in ceeace privqte insi;i aritarea
Sa, aceastaestevegnicl: ea esteslavalui Dumnezeu.
Filaret d Moscoveiexprimi aceastiinviEituri, proprie Bise-
ricii Risiritului, in predica sa de Criciun, vorbind despre
cintarea ingereasci ,,Slavl intru cei de sus lui Dumnezeu":
,,Dumnezeu- spuneel - sebucura din veci de inilgimea slavei
Sale... Slavaesterevelagia,ariltarea,reflectarea,vegmintul desi-
virgirii liuntrice. Dumnezeu Sedezviluie fagi de El insugi din
veci prin nastereavegnici a Fiului Celui de o fiingi si prin
purcedereavegnici a Duhului Sfrnt, 9i astfel unitatea Sa, in
Tleimea Sfrnti, strilucegtede slavafiingiali, nepieritoaregi ne-
schimbitoare.Dumnezeu-Tatil esteTatll slavei(Efesenil, I7);
Fiul lui Dumnezeu estestralucireaslavei(Evrei 1, 3) gi El insugi
a ayut slavala Tat5l mai inainte de a fi lumea (Ioan 77, 5); la
fel, Duhul lui DumnezeuesteDuhul slavei(I Petru4,14).in
aceasti.slavi proprie,prin sine,Dumnezeutriiegteintr-o fericire
desivAr;iti mai presusde orice slavi, ffari si aibl nevoie de vreun
martor, flri a putea admite vreo impirgire. Dar cum in mila
9i dragosteaSa frri de sArgit El doregtesi transmiti fericirea
Sa,si-gi faci pina;i caresi fie ferici;i de slavaSa,El igi ectivezi
 98 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT
ENERGIILENECREATE 99
desivArgirile-Inesflrgite9i acesteasedezviluie in ftpturile Sale;
de ingeles.Iati de ce aceastiinvititr*:i seexprimi antj4omic:
slavaSasearati.in puterile ceregti,seoglindqte in om, imbraci
prin modul lor de purcedere,energiileanunEao dmsebire negri-
miretia lumii vizute; El o di, cei pe careii facepirta;i acesreia
iti - ele nu sunt Dumnezeu in fiinga Sa - gi, totodati, fiind
o primesc, ea se reintoarce la El si in acestciclu perpetuu, ca
nedespi4ite de fiingi, ele mlrturisesc despre unitatea fiingei
si spunem afa, al slaveidumnezeiesti,sti via;a binecuvXntatl,
celei simple a lui Dumnezeu. Adversarii Sfintului Grigorie
fericirea fIpturilor. " I 18
Palama,teologi risiriteni caresuferiseri o puternicl influengl
Energiile infinite 9i vegniceale lui Dumnezeu rimAn in
tomisti (estevorba de calugarul calabrezVarlaaln, careigi ftcuse
ftpturi, fiinte createdin neanr prin voingalui Dumnezeu,mlr-
studiile in Itdia, gi Achindin, traducitorul in grecested lucririi
ginite gi schimbitoare, fbcAndsi. striluceasci in toate miretia
Summa theologtca),vedeauin deosebireareali. dintre fiinEi gi
lui Dumnezeu, aritlndu-se de asemeneadincolo de toate ca
energii olezareadusi simplitigii lui Dumnezeu gi il invinuiau
lumini dumnezeiascipe carelumea creati.nu o poate cuprinde.
pe Palamade diteism gi politeism. instriinAndu-se de duhul
Estelumina ceaneapropiati in carelocuiegreDumnezeu, cum
apofatic 9i antinomic al teologiei risiritene, ei apirau impo-
spuneSfAntul Pavel(I Timotei 6, 16): qui... Iuceminbabitat
triva acesteiao concep;iedespreDumnezeu carefaceadin El,
inaccessibilem:quem nullus hominum uidit, sednecuiderepotest.
inainte de toate, o esenfi simpli ln carepini gi ipostasurile
Esteslavaln careseari.taDumnezeu dreptilor din Vechiul Tes-
primeau caracterulde relagiiale esengei.Filozofia careil concepe
tament, este lumina eterni care pitrunde firea umani a lui
pe Dumnezeu drept act pur nu poate admite ca ceva si fie
Hristos si care,la Schimbareala Fagaa dovedit Apostolilor dum-
Dumnezeu fhri si fie fiinta insigi a lui Dumnezeu. Cu alte
nezeireaSa;esteharul cel necrearsi indumnezeitor, impirtisit
cuvinte, Dumnezeu ar fi mirginit d. iinEa Sa.Ceeace nu este
sfintilor Bisericiicaretri.iescln unire cu Dumnezeu;in sfirsit,
esenli nu aparfine fiingei dumnezeiegti,nu esteDumnezeu.
este impiritia lui Dumnezeu in care drepgii vor stri.luci la
Deci, dupi Varlaam9iAchindin, energiilear fi sauesenga lns\i
rAndul lor ca soarele.(Matei 13,43) SfhntaScripturi esteplini 'elor
in calitatede act pur, sauproduseale . exterioarealeesen-
de texte care, dupi tradigia Bisericii Ri.si.ritene, se ,eferi la
gei,adici niqte efectecreateavAndesengadreptcewi,, alf,el spus,
niste frpturi. Pentru adversariiSftntului Grigorie Palama,exista
esentadumnezeiascS., existauefectelesalecreate,dar nu existau
lucririle dumnezeiegti(energiile).Rispunzind criticilor aces-
tora, arhiepiscopulTesaloniculuii-a pus pe tomigtii rlsiriteni
raze vii din mAna Lui pornesc!... Acolo sti tainic ascunsi
in fagaurmitoarei dileme: ori admiteaudeosebireadintre fiingi
putereaLui.''
;i lucriri, dar atunci, potrivit concepgieilor filozofice cu privire
la fiinti, trebuiau si treaci in rindul creaturilor slavalui Dum-
Sein;elegeci dogma referiroarela energii nu e$e o conceptie
- nezeu, lumina Schimbirii la FaEi gi harul; ori negau aceasti
abstracti.,o puri distincgie intelectudi: aici estevorba de o
deosebire,ceeace, iari;i, i-ar fi obligat si identifice incognos-
foarte concretl realitatede ordin religios, cu roate ci estegreu
cibilul cu ceeacesepoatecunoa.tte,ceeace nu sepoateimpirtisi
 IOO TEoLoGIA MISTICA A BISERICIIon RASARIT
cu ceeace seimpirtlseste, adici fiingacu harul.lle in amindoui
cazurile indumnezeirea reali era imposibili. futfel, aceasti
api.rarea simplitigii dumnezeiestipornind de la un concepr
filozofic ca acelaal fiingeiduceala concluzii inadmisibilepenuu
credingi, potrivnice tradigiei Bisericii Risiritului.
Pentru Sfrntul Grigorie Palama- ca si pentru toati teologia
risiriteani, profund apofatici - simplitatea dumnezeiascinu
se poate intemeia pe conceptul de esengisimpli. Punctul de
plecareal gAndirii saleteologiceesteTieimea, ceacu totul sim-
pli, in ciuda deosebirii,dintrefiingi gi persoanegi a distinctiilor
dintre persoane.Aceasti simplitate esteantinomicd., ca,dealdel,
orice enunE doctrinar referitor la Dumnezeu: ea nu exclude
distincgia, dar nu admite nici separareasi nici divizarea in ffinga
dumnezeiasci. Sfrnrul Grigorie de Nyssaputea si affrme cu
tirie ci inteligengaomeneascirimAne simpll in ciuda diversi-
titii facultigilor sale;intr-adevir, ea se diversifici atunci cAnd
purcede inspre obiectele pe care le cunoaste,rimAnind insi
neimpirtiti gi fui ca prin fiinta sasi. treaci in alte subzistenge.
Totugi, inteligenEaomeneascinu esre,,maipresusde nume",
ca cele trei persoanecare posedi in energiile lor comune tor
ceeace ar pureafi atribuit naturii lui Dumnezeu.l20Simpliratea
nu inseamni uniformitate sau indistinctie; dtfel, cregtinismul
nu ar fi religia Sfintei Tieimi. in general,ffebuie spusci uitim
prea des ci ideeade simplitate dumnezeiasci- cel puEin aga
cum se prezinti ea in manualele de teologie - gine mai mult
de filozoffaomeneascidecAtde rwelagiadumnezeiasci.l2lRecu-
noscAnddificultatea cu c:re gAndireafilozofici admite in Dum-
nezeuun mod de a fiinga deosebitde acelaal esen,tei,dificultatea
de a impica deosebirilecu simplitatea, Sffntul Marcu al Efesului
schigeaziun tablou ln carearati iconomia plini de ingelepciune
a Bisericii,carese adaprcaziposibilitlgiloroamenilor de a primi
adevirul, dupl timpul in care aceqtiatri.iesc: ,,Nu trebuie si.
ENERGIILE NECREATE IOI
ne mirim - spune el - ci nu intAlnim la cei vechi deosebirea
limpede gi neti intre fiinga lui Dumnezeu gi lucrareaSa.Daci,
in vremeanoastri, dupi intirirea solemni a adevlrului gi recu-
noaftereauniversalS. a monarhiei dumnezeiegti,panizanii gtiingei
profane au creat Bisericii atitea greutigi cu privire la aceasti
problemi gi au lnvinuit-o de politeism, oare ce nu ar fi ficut
altidati aceiacare se mAndreaucu zadarnicalor ingelepciune
gi nu ciutau decAtsi le giseascicusururi dascililor nogtri?Iati
de ce teologii au insistat mai mult asuPrasimplitilii lui Dum-
nezeudecAtasupradistincEiilor careseafli in El. Celor c5'rora
le era greu si admiti distincgiadintre ipostasuri nu trebuia si
li seimpuni distinqia lucririlor' invigiturile dumnezeiqti au
fost clarificate cu o discregieingeleapti, de-a lungul timpului,
ingelepciuneadumnezeiasci utilizAnd pentru aceastatocmai
122
atacurile neingelepteafe ereziei."
Deosebind in Dumnezeu celetrei ipostasuri,fiinga ceauna
gi energiile firqti, teologia ortodoxi nu admite in El nici un
amestec.Ca gi persoanele,energiilenu sunt elementeale fiingei
dumnezeiegticare ar Putea fi socotite in mod seParatfagi de
Theimeaa cirei manifestarecomuni sunt' ca o vegnici iradiere.
Ele'nu sunt accidente(oqftpryoi) ale naturii, in calitatealor
de energii pure, neimplicAnd nici un fel de pasivitatein Dum-
nezeu.123 Ele nu sunt nici fiinge ipostatice, in felul celor trei
persoane.124 Nici nu sePoateatribui o energieoarecarein chip
exclusiv numai unuia dintre ipostasurile divine, cu toate ci
atunci cAnd se spune ,,ingelepciuneasau PutereaTatalui" este
vorba despreFiul. intrebuin;ind un term€n uzual, am Putea
spuneci energiilesunt atribute alelui Dumn€z€u;tonrti' aceste
airibute dinamice gi concrete nu au nimic comun cu atribu-
tele-conceptepuse Pe seamalui Dumnezeu de citre teologia
abstractigi sterili a manudelor. Dupi invigitura lui Dionisie
 102 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT
Pseudo-Areopagitul,energiile dezviluie nenumrrarele numiri
alelui Dumnezeu:ingelepciune,Viati, putere,Dreptate,Dra_
goste,Fiinti, Dumnezeu,gi o infinitate de alte numiri carene
rimAn necunoscute,cici lumea nu poate sI cuprindi deplini_
tateamanifestirii dumnezeiegticaresedescoperiin energii, tot
ata cum nu ar putea cuprinde cirtile daci. s_arfi scris despre
tot ceeace a fhcur Iisus, dupi cuvAntul Sfrntului Ioan (Ioan
21,25). Numele divine fiind, ca si energiile,firi de numir,
natura pe careeleo dezviluie rimine anonimi., incognoscibili:
intuneric ascunsde belgugulde lumini.
Pentru gindirea ortodoxi., energiile fac cunoscuti ari.tarea
exterioari a Theimii, care nu poate fi interiorizati. sau, altfel
Sale; toate determinirile ii sunt inferioare si, logic vorbind,
posterioarefiin,teiSalegindite in Sine.Cind spunemci. Dum_
niciodarr relatiile dintre persoanelesfintei Treimi cu numele
sitorul refuz|si admiti in Theimecalificiri de ordin psihologic
ENERGIILE NECREATE 103
privind voinga; el vedea in ele ceeace este posterior firii lui
Dumnezeu,adici determinirile Saleexterioare,manifestirile
Sale.125 Spunind,,Dumnezeuesteiubire" si ,,persoanele dum-
nezeiegtisunt unite prin dragostemutuali", avem in vedereo
ariltarecomuni, iubirea-energiepe careo au celetrei ipostasuri,
cici unirea Celor Thei este mai presuschiar gi decit iubirea.
Sfrntul Grigorie Palamaaplici uneori energiilor- atribute reale
alelui Dumnezeu,intrucit elesunt posterioareTieimii- numele
de,,dumnezeirede jos" (txpeq€vqft6u6), qpredeosebirede fiingi,
,,dumnezeireade sus" (tnepeqrevd,ceeace i-a scandalizatmult
pe adversariisli. Totusi, aceastiexpresieestelegitimi, eareferin-
du-sela aritare, carein mod logic esteposterioari Celui careSe
aratl, ,,cilci Dumnezeu desemneazipe Cel care lucreazd,,iar
dumnezeirea(in ingelesde energie)desemneazilucrareaSa<126.
Dupi cum am spus, Sfinta Theimepoate fi priviti in ea
insa;i: aceastaesteteologia propriu-zisi, dupi terminologia
Pirintilor; eainsi poatefi priviti gi in raporturile Salecu creagia
gi acestaestedomeniul ,,iconomir'"t27, al.lucririi saud diruirii
dumnezeiegti.Purcedereavesnici a persoaneloreste obiectul
teologieiintelesein acestsensrestrAns,in timp ce manifestirile
lor in lucrareacrea;ieisaua proniei, menireatemporali a Fiului
9i a.Sfintului Duh gin de domeniul iconomiei; aceastaeste
,,Tteimeaiconomic5,",dupi expresiadestulde inexacti a unor
teologi moderni. Potrivit acesteiimpi4iri a materieidoctrinare,
energiilear ocupa un loc de mijloc: pe de o parte, ele apargin
teologiei,ca nigte puteri vegnicegi cu neputingi de despirgit
de Theime,existind independent de actul creirii lumii; pe de
alti parte, ele;in, de asemenea, de domeniul iconomiei, fiindci
Dumnezeu se arati fbpturilor in energiile Sale ,,carepogoari
pAni la noi", dupi cuvintul Sfhntului Vasile cel Mare.
in ordineamanifestlrii iconomicea Theimiiin lume, orice
energieprovine de laTatil, comunicindu-se prin Fiul in Duhul
 Io4 TEoLOGIA MISTICA A BISERICII oe MSAnIT
Sflnt - dr ntr@ 6ra oio0, dv cryfurmadpoc. Seva spune asrfel
ci Tatil creeazd. totul prin Fiul in Duhul Sftnt. Acest lucru
esteexprimat cu multl purerede citre Sftntul Chiril al Alexan-
driei: ,,Lucrareasubstan,teinecreate- spune el - estecevade
ordin comun, degi ea se porrivegte,la drept vorbind, fiecirei
persoane,in a4afel incit, datoriti celor trei ipostasuri,lucrarea
sepotrivegteftecireiaca proprietarea unei persoanedesivArsite.
Deci, Tatil lucreazi, dar prin FiuI in Sftntul Duh. Fiul lucrazA,
de asemenea,dar capurere a Tatilui, intrucit estedin El in
;i
El, urmAnd propriul Siu ipostas. Duhul hcreazi, gi El, cici
El este Duhul Tatilui 9i al Fiului, Duh Atotputernic."l2s in
dlruirea energiilor revelatoare,Tatil va apirea ca Stipinitor
al atributului ari.tar, Fiul ca descoperirea Tatilui, iar Sfrntul
Duh ca Acela caredescoperi. futfel, penrru Sfrntul Grigorie
de Nazianz, Tatil este Cel Adevirat, Fiul esteAdevirul, iar
Sfintul Duh esteDuhul Adevirului: 'Al,n0w6g, rai -Al,ri0ero,
-Al,geiaAl2e.
rci nveOpcrcflq Dupi Sfrntul Grigorie de Nyssa,
,,izvorul puterii esteTatS[ PutereaTatilui este Fiul, Duhul
Puterii esteDuhul S{hnr(r3o.Iati pentru ce atributul ingelep-
ciunii, comunTieimii, va desemnape Fiul in ordineaiconomiei
dumnezeiegti;vom spuneci,,Fiul esteingelepciuneaipostatici
a Tatilui". Chiar numele de CuvAnnrl - Acryog-, atribuit Fiului,
estede asemeneao denumire mai ales,,iconomici.", potriviti.
Celui de-al doilea iposras,intrucit El facecunoscuti ftreaTatilui.
Aceastaesreceeace lasi si se lnteleagi Sfrntul Grigorie de
NazianzcAndspune:,,Mi separeci Fiul estenumit Logos nu
numai pentru ci esteniscut ftri de patimi, ci pentru ci El
9i
rimAne legat de Tatil si il reveleazi. S-ar mai purea spune: pen-
tru cI El estefagi de Tatil a.gacum estedefinitia faEade subiecnrl
definit. Ci.ci ,,logos"inseamni.gi definigie,gi <Celqrre cunoarte
pe Fiul cunoafte peTatil.u (Ioan 14, 7) Fiul estedeci o mirtu-
risire succinti si clarl a firii Tatilui; cici orice fiinEi niscuti
ENERGIILENECREATE IO'
esteo definigie ticuti a celui carel-a niscut. in sftrsit, daci prin
cuvintul ,,logos" in,telegemra;iunea fiinqiali a fiecirui lucru,
nu ne vom ingela daci vom atribui acestnume Fiului. Cici
poate,oare,si existecevacaresi nu sesprijine pe Logos?"131
Nu sepoate exprima mai limpede caracteruliconomic al nume-
lui ,,l,ogos",aritareain afri a naturii Tatilui prin Fiul. Sfrntul
Irineu seexprima in aceea;iordine de idei, tipici mai alespenuu
gindirea creftini a primelor veacuri: ,,Nevizutul Fiului este
Tatil gi vizutul Tatilui este Fiul."132Fiul, care arati in chip
vizut natura ceaascunsia Tatilui, esteaproapeidentificat aici
cu energiile revelatoare.le fel, Sfrnnrl Vasile cel Mare spunAnd:
,,Fiul arati in Sine pe Tatil ln intregime tA;nind in toati slava
Saprin strilucirecl33pune accennrlpe caractenrlenergetic(,,slavi",
,,strilucire") al aritirii Tatilui prin Fiul.
invi;itura Pirin;ilor desprep€rsoaneleCuvinnrlui gi Duhu-
lui, consideratedrept chipuri desivAr;ite ale lui Dumnezeu,
nu poate ff explicati decAtin acelagisens,adici in planul cel
din afari al Tieimii, aritindu-se ln lume prin energii. Dezvol-
tAnd ideeacon;inuti in textul Sftntului Pavel(splendnrghriae
ejusetfgura substantiae,Evrei 1, 3), Sfrntul Ioan Damaschin
va spune:,,Fiul estechipul Tatilui gi Duhul, chipul Fiului.'(l34
Or, chipul (eirdov)estepentru Ioan Damaschin o aritare ;i o
mirturisire a ceeace rimAne ascuns.l35 $i el i9i va precizaastfel
concepgiacu privire la lucrarearevelatoarea celor doui persoane
ce purced din Tatil: ,,Fiul estechipul Tatilui, chip firesc, lntreg,
lntru totul asemeneaTatilui, mai pugin nenagterea9i
paternitatea. Cici Tatil este niscitor, iar nu niscut, in timp
ce Fiul esteniscut;i nu esteTati...", ,,SfrntulDuh estechipul
Fiului. Cici nimeni nu poatezice:Doamne Iisuse,decAtprin
Duhul Sfrnt. (I Corinteni 12, 3) A;adar, prin Sfintul Duh il
cunoaftem pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu gi Dumnezeu, gi in
Fiul tl vedempe Tatil."136Deci, persoanele Fiului gi Duhului
106 TEOLOGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT
fiind de o fiin;i, lucrAnd in lume, nu se arati pe ele insele-
cici ele nu activeazi.in virtutea unei vointe proprii -, ci Fiul
il face cunoscut pe Tatil, iar Sfrntul Duh il mirturisegte pe
Fiul. Si retinem o trisituri importanti: persoanaSftntului Duh
ri.m6.nenearitatS.,ea nu-9i are chipul in alta. Vom reveni mai
tArziu asupraacesteichestiuni,atunci cind vom trata problema
Sfhntului Duh 9i a harului. Deocamdati, sLfacem urmiroarea
precizare:Bisericade Risirit a obiectat teologiei apuseneci a
amestecatplanul exterior aI lucririlor revelatoarein lume, in
careSftntul Duh descoperipe Fiul in calitatede persoani con-
substangiali,trimisi de Tatal gi de Fiul, cu planul liuntric al
Ti'eimii in Ea insisi, unde persoanadesivArsiti.a Sfrntului Duh
purcede numai din Tatil, ftri sI aibi vreo legituri de origine
cu Fiul. Deosebireaintre celedoui planuri esteconstituiti de
voinga care, dupi. tradigia rlsi.riteani, nu intervine niciodati
in legi.turile liuntrice ale Tieimii, ci determini lucririle din
aful ale persoanelordumnezeiestiin rapon cu creatura.Aceasti
voingi estecomunS.celor trei persoane;iatl de ce, in misiunea
Fiului si a Sfrntului Duh, fiecare dintre cele trei persoaneva
acgionaimpreuni cu celelalte doui: Fiul Se intrupeazi., dar
trimis deTatil 9i luand ffup cu asistenga Sftntului Duh; Duhul
SfAnt Se pogoari., dar trimis de Tatil prin Fiul. in acestplan
al iconomiei dumnezeiegti,iubirea Sfintei Tieimi, caresearari
in taina crucii, va fi expiimati de citre Filaretd Moscoveiasdel:
,,IubireaTatilui careristigneste,iubirea Fiului rlstignit, iubirea
Sfrntului Duh biruind cu putereade neinvinsa crucii."l37
TeologiaBisericiide Risirit distingedeci in Dumnezeu:cele
trei ipostasuri- purcederipersonde;narura sau fiinta; ener-
giile - purcederifiregti.Energiilesunr cu neputinti de despiryit
de fiinti; fiinta este cu neputinti de despi4it de cele trei
ENERGIILENECREATE IO7
persoane.Lucrul acestaareo mareinsemnitate in tradigiaf;.isi-
ritului pentru viagamistici:
f. invigitura despreenergiiledeosebitein chip negriit de
fiingi estetemeliadogmatici a caracteruluirealal oricirei triiri
mistice.Dumnezeu, cu neputingi de atins in fiinta Sa,estepre-
zenrin energiileSale,,caintr-o oglindi", riminAnd nevizut in
ceeace esteEl; ,a,gacurn chipul nostru sepoatevedeain oglindi,
rimAnind totugi nevizut pentru noi insine", dupi comparagia
Sfrntului Grigorie Palamal38. intru totul cu neputinti de cunos-
cut in fiinta Sa, Dumnezeu Se reveleazi.deci in chip total in
energiileSde, care nu impart fiinga in doui pirgi - cognos-
cibili gi incognoscibili -, ci arati doui moduri distincte ale
existengeidumnezeiegtiin fiingi si in afari de fiingi.
2. Aceasti invigituri ne ajuti si ingelegemcum poate si
fiin;ezeTheimeain fiingaSa,ce nu poatefi comunicati, gi, in
acelagitimp, si vini sI-locuiasci printre noi, dupi ftgiduinga
lui Hristos. (Ioan 14, 23) Nu esteo prezengicauza)i., agacum
esteomniprezengadumnezeiasci in creagie;nu estenici micar
prezentadupi fiinga insigi, care, prin definigie,nu se poate
impirtigi; ci esteun mod dupi careTleimea rimine in noi,
in chip real,prin ceeacesepoateimpirtigi din Ea, prin energiile
comune celor trei ipostasuri,adici prin har, cLciagasenumesc
energiileindumnezeitoarepe careni le comunici Sfrntul Duh.
Cel careare Duhul, careacordi. darul, il are in acelagitimp gi
pe Fiul, prin a cirui mijlocire ni se transmite tot darul; il are
de asemeneasi pe Tatil, de la care vine tot darul desivirgit.
Primind darul, adici energiile indumnezeitoare, primim in
acelagitimp gi pe SfrntaTieime, carenu poate fi despirgiti de
energiile Salefiregti gi careesteprezenti in ele ln alt chip, dar
deopotrivi de real ca gi in fiinga Sa.
3. Deosebireadintre fiingi gi energie- fundamentali pentru
invS.ti.turaortodoxi cu privire la har - ingiduie si pistrim
108 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT
sensulreal al expresieiSfrntului Perru:,,pi.nasila dumnez€iasca
fire". lJnirea la care suntem chemaginu este nici ipostatici,
dupi cum estepentru firea umanl a lui Hristos, nici fiingiali,
cum estelntre celetrei persoanedumnezeietti;esteunireacu
Dumnezeu in energiile Salesau unirea prin har, care ne face
sI participim la firea dumnezeiasca,fefi. ca prin aceastaftrea
noastri.si devin5,fire a lui Dumnezeu. in indumnezeireavem
prin har, adici prin energiiledivine, tor ceeace Dumnezeu are
prin fire, in afuI de identitatea de fiin,ti (ft'lprg cfig rar'o'$o,urv
taurocrpu),dupl invigltura SfAntuluiMaxim Mimrrisitoru|3e.
RimAnem creaturi.,devenindinsl dumnezeuprin har, asacum
Hristos a ri.masDumnezeu,devenindom prin intrupare.
Distinctiile pe Grre teologia Bisericii de Rislrit le admite
in Dumnezeu nu conrrazicatitudinea saapofatici fagi de rea-
litigile revelate.Dimpotrivi, acesredistincgiianrinomicesunt
dictate de grija religioasi de a pizi taina, exprimand in acela;i
timp in dogmi dateleRwelagiei.Asfel, a.tacum am vizut penrru
dogmaTheimii,deosebirea dintre persoane9i fiingl dezviluie
tendinta de a reprezenrape Dumnezeuca monadl gi triadi in
acelasitimp, ftri ca uniratea fiingei si fie mai presusde trei-
meaipostasurilor,fui ca taina inigiali a acesteiidentitigi-diver-
sititi si fie indepirtati. ori micsorati. in acelagitimp, distinctia
dintre fiin;i 9i energiiestedatorati antinomiei dintre incognos-
cibil gi cognoscibil,dintre necomunicabilqi comunicabil, de
care se lovesteatAt gAndireareligioasi, cit si experiereacelor
dumnez€iesti.Acestedistincgiirealenu introduc ideeade struc-
turi in fiinga dumnezeiasci.,ci arati taina lui Dumnezeu, absolut
unul in ceeace privegtefiinta, absolutintreit in ceeace privegte
persoanele.Tieime atotputernici. si inaccesibili, fiingAnd in
belsugulslaveicareesteLumina ceanecreati.,impiritia Saveg-
nici in carevor intra toEiaceiacarevor moqteni stareaindumne-
zeitl. a veacului viitor.
ENERGIILENECREATE 109
Teologiaapuseani,carechiar in dogmaTieimii pune accen-
tul pe fiinta una, admite cu atat mai pugin o deosebirereali
intre fiingi 9i energii.Dimpotrivi, ea stabilegtealte distincgii,
striine teologieiri.siritene:intre lumina slavei,creati, lumina
harului, deopotrivi creat, precum si intre alte elemente de
,,ordin supranatural",cum ar fi darurile, virtutile infuze, harul
habitud si cel actual.Thadigiarisiriteani nu cunoa$reo orAn-
duire supranaturali intre Dumnezeu 9i lumea creati, cares-ar
adiuga la aceastadin urmi ca o noul creafie.in acestpunct,
ea nu cunoatte o alti deosebiresau,mai bine zis, o alti impir-
tire, in afari de aceeadintre creat;i necreat.Pentru eanu existl
,,supranaturalulcreat". Ceeace teologia apuseani denumegte
cu termenul de sultranaturalinseamni pentru Risirit necret-
tul, energiiledumnezeiegtideosebitein chip negriit de fiinga
lui Dumnezeu. Deosebireaconsti in urmitorul fapt: concepgia
apuseanidesprehar presupuneideeade cauzalitate,harul pre-
zentindu-se ca un efectal Cauzei divine, ca gi in actul creagiei,
in timp ce pentru teologiarisiriteani el esteo purcederefireasci.,
esteuna cu energiile, iradiereavesnici.a fiingei dumnezeiegti.
Numai in actul crealiei Dumnezeu lucreazi in calitate de catzi,
producind un nou subiectchemat si participe la deplinitatea
durnnezeiasci,pistrAndu-I, mintui n du-I, acordlndu- i harul,
indrumAndu-l citre scopul siu ultim. in energii, El este,El
existi, El se arati vegnic.Este un mod dumnezeiescde a fi la
careavem accesprimind harul. De asemenea,in lumea creati
gi pieritoare,prezanlaLuminii necreategi vegnice,omniprezen;a
reali a lui Dumnezeu in toate lucrurile estemai mult decAtpre-
zenEaSa cavali:,,Lumina lumineazi in intuneric gi intunericul
nu a cuprins-o."(Ioan 1, 5)
Energiile dumnezeiegtisunt in toate gi in afari de toate.
Tiebuie si ne ridicim mai presusde fiinga creati, si pirisim orice
contact cu ftpturile, sprea ajungela unirea cu,,razadumnezniii",
 IIO TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT
dupi cuvAntullui Dionisie Pseudo-fueopagitul.Si totu;i, aceste
raze dumnezeiegtipitrund universul creat, sunt catua existentei
sale.,,Luminain lume eragi lumeaprin eas-afrcut, dar lumea
nu o cunostea."(Ioan 1, l0) Dumnezeu e creat totul prin
energiile Sale.Actul crealiei stabilegteo legituri a energiilor
dumnezeiegticu ceeace nu esteDumnezeu.Este o limitare,
o determinare (rpoopropoq)a iradierii nesfrrgite;i vegnicea lui
Dumnezeu, care devine cauza fiingei mirginite gi treci.toare.
Cici energiile nu produc lumea creati prin simplul fapt ci ele
existi, ci sunt purcederile firesd ale fiingei. Aftminreri, sau
lumea ar fi ftri de sftrgit si vesnici ca Dumnezeu, sauenergiile
nu ar fi decit manifestiri mirginite gi vremelnice ale lui
Dumnezeu.A;adar, energiiledumnezeiesti,in ele insele,nu
sunt raporturi intre Dumnezeu si natura creati, ci ele intri in
legituri cu ceeace nu esteDumnezeu, ele trag lumea la exis-
tentl prin vointa lui Dumnezeu. Or, dupi Sfrntul Maxim
Mirturisitorul, vointa estemereuo relagieactivi citre un altul,
ci.trecevaexterior subiectului activ.Aceasti voingi a creartoml
prin energii pentru ca natura creati.si ajungi in mod liber la
unirea cu Dumnezet in aceleagienergii. CIci, spune Sfrntul
Maxim, ,,Dumnezeune-a ft.cut penuu ca noi si ajungem pirtai
ai firii dumnezeiegti,s5.intri.m in vegnicie,si. ne ari.tim ase-
mlnitori Lui, fiind indumnezeitide harul careproduceroate
fiintele existentegi ctreami la existengitot ceeace nu existi."l40.
CAPITOLUL 5
FiinEa creati
CAnd incercim si trecem de la deplinitatea fiingei dumne-
zeiegtisprecei caresunt chemati si dobAndeasciaceastidepli-
nitate, adici spre noi lngine, spre universul creat, cire este
nedeplinitate gi, in el insu;i, nefiingi, suntem sili;i si constati.m
ia, dad.afost greu si ne ridicim spreingeleggrea lui Dumnezeu,
daci.a trebuit si ne impunem suigul apofadc spre a primi pe
cit estecu putinli RevelagiaTheimii, nu estemai pugin diftcil
si trecem de la nogiunea de fiingi dumnezeiasci la aceeade
fiingi creati. Cici, daci existi o taini a lui Dumnezeu, existi
si o taini a ftpturii. in acestpunct, estenevoie de asemenea
de un efort al credin,teipentru a admite ci in afaralui Dumne-
zeu, ali.turi de Dumnezeu, existi altcevadecAtEl, un subiect
absolut nou. $i ne trebuie un fel de apofatism invers spre a
ajunge la adevirul revelat al creagieiex niltilo, din neant.
'Creagialumii - faptul se uiti prea des- nu esteun adevir
de ordin filozoftc, ci un articol de credingi. Filozofia antici nu
cunoattecreatialn ingelesulabsolut al acestuicuvint. Demiur-
gul lui Platon nu esteun Dumnezeu crearor,ci mai degrabi
un orAnduitor al universului, un mefrer, un fiuritor al cosmo-
sului (r6opog),carelnseamni.orinduire, podoabi. ,,Fiingi", in
spiritul gindirii grecegti,lnseamnS.a fi in chip ordonar, aevea
o fiingi. Demiurgul creeazd. substanEedAnd formi materiei
amorfe careexisti vegnicin afari de el, ca un mediu haotic gi
ftrI denumire, gata si primeasci toate formele gi insugirile cu
PutinII. In sine,materiaestedeci nefiingi,,o puri posibilitate
 112 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT
FIINTA CREATA 113
de a fi, de a deveni ceya; ea este pi1 6v-ul, care insi nu este
,,Binelecare se propagi de la sine" al neoplatonicilor nu este
neantul absolut, orir dv-ul. Ideea crealiei ex nihilo r9i giseste
Dumnezeul Sftntului Pavel,,,carecheami la fiingi celece iirci
ceadintXi expresiein Biblie (II Macabei7, 2g),cAndo mami
nu sunt." (Romani 4, 17) Creagiaesteo lucrarea vointei, si
indemnindu-si copilul si rabde mucenicia penrru credingi
nu a firii. in acestsensopune Sfrntul loan Damaschin facerea
spune:,,lacer si la pimAnt clutAnd;i vizAnd tl"t. .el. .. ,u.r,
lumii nagteriiCuvi.ntului: ,,Fiindci nasterea- spuneel - esre
intr-insele, si cunogti ci din ce n-am fost le_aftcut pe
ele o lucrarea firii gi purcededin insigi firea lui Dumnezeu,trebuie
Dumnezeu" (6cr oox d( 6wov droi.rpev cmtd 6 @e.og, tralucere in mod necesarca ea si fie ftri inceput si vegnici.,altfel Cel
dupi Septuaginta).
qtre na,gtear suferi o schimbare,ar existaun Dumnezeu anterior
,,Fipturile sunt afezatepe CuvAntul cel de viati flcitor al
gi un Dumnezeu posterior;ar mai apirea un Dumnezeu.CAt
lui Dumnezeu ca pe un pod de diamant, sub pripastia
infi_ desprecrea;ie,eaestelucrareavoingei,deci ea nu estedin eter-
nitului dumnezeiesc,deasuprapripastiei propriului ior neant,.,
nitate cu Dumnezeu. Cici nu este cu putingi ca ceeece este
spuneFilaret al Moscoveil4l.Neantur creaturilorestetot
atit adusla existengidin neant si fie co-etern cu ceeace existi fhrl
de tainic gi cu neputin;I de ingelescu mintea ca gi neantul dum_
de origine gi dintotdeauna.(I43Este o lucrare care a inceput;
nezeiescal teologiei negative.Ideea insigi a neanturui absorut
or, inceputul presupuneo schimbare,trecereade la nefiingi la
estecontradictorie gi absurdi: a spune despreneant ca
existi. fiin;i. Deci, in virtutea originii sale,creaEiava fi chiar fiingi
ar insemna si. te contrazici; a spune ci nu existi. ar insemna
schimbitoare, in sraresi treaci dintr-o starein alta. Ea nu are
si emigi un pleonasm,ft.ri. numai daci am voi cumya
si expri_ fundament nici in eainsi;i, fiind creati din neant,nici in fiinga
mim prin aceasta,intr-o manieri stAngace,ideeacI nu
eristi dumnezeiasci,pentru ci Dumnezeunu a fost impins de vreo
nimic in afari de Dumnezeu, ci insigi notiunea de
,,in afari,, necesitatesLcreeze.intr-adevir, nu existi nimic in fiinga dum-
nu existi. Or, creagiaex nihih dovedegtetocmai un
act prin nezeiascicaresi fie cauzanecesaria ftpturilor: creaturaar putea
careseproduce cevain afari de Dumnezeu, producerea
unui si nu existe.Dumnezeuputeatot atAtde bine si nu creeze.Crea-
subiectabsolut nou, neavandbazlnici in firea dumne
zeiasci, tia esteun act liber aI voin;ei Salegi eaestesingurul fundament
nici intr-o marerie sau posibilitare oarecarede a fi in
afari de al fiingelor. insl;i intengia voingei divine, atunci cind Dum-
Dumnezeu.Putem spuneci prin creatiaex nihiloDumnezeu
nezeuvrea,devineo lucraresi voingaSaseimplinegte,devine
di. nasterela cevain afari de El insusi, ci El agazi chiar
acest de indati. o fire prin puterea Celui Atotputernic, care atunci
,,din afari" sauneantul alituri de depiinitatea s'a.El di nastere
cind, in inlelepciunea gi in tiria Sacreatoare,doregteceva,nu
unui subiect care estein mod absolut altul, indepartat
de EI lasi neimpliniti voinga Sa. Dupi Sfrntul Grigorie de Nyssa,
in mod infinit, ,,nu prin loc, ci prin fire., (ou t&uo,
crl,lrr g6oer), aceast5. infhptuire a voin;ei divine estefirea creeti..r44
Creatura
dupi cuvintul Sfrntului Ioan Damaschin.r42
contingentS.in insigi originea sa a inceput si existe,dar ea
Facerealumii nu esteo desflgurare,o risipire ftri
de sfrrsit va existapentru totdeauna.Moartea si distrugereanu vor fi o
a lui Dumnezeu,o comunicarespontani a energiilor."r.
prt_ intoarcerein neapqffi@{ne in veac
duc fiingele in virtutea unei necesitigi a firii dumrr.r.i.rti.
(I Petru1. 25) sil"3i;i;i",i Oo'intre"tfir'ts$tti'U€
 II4 TEoLoGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT
Creagia,care esteun act liber al vointei, si nu o revi.rsare
naturali.,ca iradiereaenergiilordivine, esrelucrareaunui Dum-
nezeupersond, aTi:eimii, careareo voingl comuni. ce apargine
fiingei9i htcreazl.potrivit decizieigAndirii sale.Aceastaesreceea
ce Sfrntul Ioan Damaschin numegte,,Sfatulcel vegnicgi cu
neputinEi de schimbatal lui Dumnezal."l45 CarteaFaceriini-L
arati.pe DumnezeuspunAnd:,,Si facemom dupi chipul gi dupl
aseminareanoastr5."(1,26), ca gi cum Tieimea s-ar sfltui mai
inainte sL creeze.Acest ,,sfat" inseamni un act liber si gAndit:
,,Dumnezeu creeazl.princugetaregi cugetareadevine lucrare",
dupi acelagiSfrnt Ioan Damaschin.146 ,,Dumnezeu- spune
-
el vedeatoate mai inainte ca ele sI existe,inchipuinduJe in
cugetareaSasi fiecarefiinri igi primesteintr-un anume moment
existenta,dupi a Savesnici.cugetare-voingi(rocd fllv Oel"narnv
crttoO dlrovov Eworcrv),careesteo predeterminare(npoopropiq),
un chip (eirrirv)si un model (mgi6erypo)."147Gr-enul0elnarn
6worcr,pe care l-am tradus ,,cugetare-vointi."(poate ci ar fi
mai exact si sespuni ,,cugetarevolitivi"), estefoarte semnifi-
cativ. El exprimi in mod desivArsit invigitura risi.riteanl cu
privire la ideile divine, locul pe careteologiaBisericii de Risirit
il fixeazi ideilor lucrurilor crearein Dumnezeu. Dupi aceasti
conceptie, ideile nu sunt rariuni vegniceale flpturilor, conli-
nute chiar in fiinta lui Dumnezeu, determiniri ale fiingei la
carelucrurile createserbferi cala catzalor exemplari, potrivit
cu gindirea Sfrntului Augustin, carea devenit mai apoi invi-
gitura comuni a intregii tradi,tiiapusene- invlgituri formulati
in mod limpede deToma d'Aquino. in gAndireapirintilor greci
ideile divine au un caractermai dinamic, intengional.Ele nu-gi
au locul in fiingi, ci in ,,ceea.
ceestedupi fiingi", in energiiledivine,
cici ideile seidentifici cu vointa saucu vointele (0e2rripara),care
determini modurile felurite dupi carefiingelecreateparticipi
FIINTA CREATA I15
la energiilecrearoare. in felul acestac*acreriznaz.LDionisie !seu-
do-Areopagitul,,ideile sau modelele", care sunt,,ratiunile care
dau fiinEi. lucrurilor. ..", ,,cLciprin ele Dumnezeu Cel mai
presusde fiinEi a determinat9i creattoil1"148.Daci ideile divine
nu sunt insfui fiinga lui Dumnezeu, daci, dtfel spus, ele sunt
despirgitede fiingi prin voingi, atunci nu numai actul crea;iei,
dar nici gindirea Fiului lui Dumnsz€u nu esteo decizie necesari
a firii, con$nutul inteligibil al fiingei dumnezeiqti. Atunci uni-
versul creat nu va mai apitea ca in gAndirea platonizanti sub
infhgi;areapalidi 9i superficiali a unei replici imperfecte a lui
Dumnezeu, civaapLreaca o fiingi absolut noui, drept creagia
carea iegit innoiti din miinile Dumnez€ului Facerii,carea vizut
ci ,,aceastaera buni.", un univers creat voit de Dumnezeu 9i
carea fost bucuria ingelepciunii Sale,,,o orAnduire muzicali",
,,un imn alcituit in chip minunat de citre forgaceaatotPuter-
nici", dupi cuvintul Sfrntului Grigorie de Nyssa.lae
Daci vrem ca ideile si intre in fiin;a liuntrici a lui Dum-
nezeu,ajungemsi dim fiingeidivine un con;inut ided, a;ez6nd
in ea lumea inteligibili, KooFoqvoqroqa lui Platon' Potrivit
accentului pe careil punem pe aceastilume ideali careseafli
in Dumnezeu, ajungem la urmitoarea alternativi: ori lumea
creati igi va pierde din valoare,lipsiti fiind de caracterul unei
lucriri originale a ingelepciuniicreatoare,ori crsanrrava pitrunde
in viaEaliuntrici a lui Dumnezeu, ridicinile saleontologice
afundindu-se in Theimeainsigi, ca in doctrinele sofiologice'
in primul cez (celal Sfintului Augustin), ideile divine rimin
,,"ii.. - perfecgiuninemigcateale lui Dumnezeu; in cel de-al
doilea (cel al sofianismului rlsiritean), fiin;a insigi a lui Dum-
nezlu,cvSoic,devinedinamici. Esteinteresantde observatci Ioan
Scous Eriugena,al cirui sistemteologicesteun arnestecciudat
de elementerisiritene gi apusene,o transPunerea inviEiturilor
I16 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIOE RASANTT
Piringilor grecipe fondul gandirii augustinienelso, igi reprezinti
ideile divine ca pe nigtecreaturi,ca fiind primele principii create
prin care Dumnezeu creeazi.universul (natura creatacreans).
Ca gi rislritenii, el agazi ideile in afara fiingei dumnezeiegti,
dar in acela;i timp vrea si. pistreze, ca gi Sfrntul Augustin,
caracterullor substangial;ele devin astfelprimele esengecreare.
Ioan Scotus Eriugena nu a ingelesdeosebireadintre fiingi gi
energii; asupraacestuipunct el a rlmas fidel augustinismului
gi de aceeanu a ajuns si identifice ideile cu voingelecreatoare
de lui Dumnezeu.
Ideile-vointe,pe c:rreDionisie le numegte,,modele"(lrapa
6eiypcrta),,,predeterminiri" (npooptopoi)sau,,providenre"
(npovoicn)151, nu sunt identice cu existengele create.Cu toate
ci sunt baza tuturor celor stabilite de citre vointa divini in
strilucirile simple sau energii, raporturi de lui Dumnezeu cu
fiintele pe careEl le creeazi,ideile rimin totusi despinite de
creaturi, afa cum voin;a artisnrlui rimAne despi4iti de lucrarea
in careeasearati..Ideile prestabilescmoduri felurite de impir-
tfuire din energii, trepte inegalep€ntru diferite categoriide ftinge,
migcatede iubirea divini gi rispunz6nd fiecareacesteiiubiri dupi
misura firii sale.Creagiaapare astfel ca o ierarhie de analogii
rede, in care,dupl cuvAntullui Dionisie, ,,fiecareceati a ori.n-
duirii ierarhice se inalti conform propriei saleaseminiri spre
conlucrareacu Dumnezeu, implinind prin har si prin virtutea
dati de Dumnezeu ceeace Dumnezeu areprin fire gi din abun-
denti((152.Toate creaturile strnt deci chematela unireadesivar;iti
cu Dumnezeu, care se implinegte in ,,sinergie", in conlucrarea
voingelorcreatecu voin;ele-idei divine. Nogiuneade creatiela
Dionisie seafli atAt de aproapede ceade indumnezeire, incit
ne estegreu si deosebiminrre stareaprimordiali a ftpturilor
FIINTA CREATA II7
gi scopul final, cel al unirii lor cu Dumnezeu.Totugi, fiind.i,
dupi Dionisie, aceastiunire presupune,,conlucraree",acordul
voin;elor, deci libertatea,putem vedealn stareainiflali a lumii
cr€ateo desavargire nestatornici in careinsi nu seatinsesedeplini-
tatea unirii gi in careffin,telecreatetrebuiau si mai sporeasciin
iubire sprea implini pe deplin ideea-voin;i a lui Dumnezeu.
Acest mod de gAndireestedezvoltat de Sftnnrl Maxim Mir-
turisitorul, pentru care ftpturile se definescinainte de toate
ca fiinge limitate, ceeace inseamni ci ele igi au scopul in afari
de ele insele,ci ele tind citre ceva,ci sunt in neincetati migcare.
Acolo unde estediversitategi multiplicitate este;i migcare.in
lumea creati toate sunt in migcare,celeg6ndite ca gi celevizute.
Aceasti limitare gi aceasti migcarefac loc formelor spa;iului
gi timpului. Numai Dumnezeu rimine in linigte absoluti 9i
stareaLui de stabilitate desivArqiti ll aSazi'inafari de timp 9i
spaEiu.Daci I se atribuie migcarea,atunci cAnd se vorbegte
despreEl in raporturile Salecu firea creati' aceastainseamni
ci El produce in fiin;ele createiubirea carele facesi tindi citre
El, ci El le atrage,,voindca si fie voit 9i iubind ca si fie iubit"r53.
Pentru noi, voinga Sa esteo taini, cici voin;a esteo rela;ie cu
altcineva,or, in afari de Dumnezeu nu existS'nimic: cteagiaex
nihih estepentrunoi cu neputin;i de priceput. Noi nu cunoa$-
tem voinEalui DumnezeudecAtin mdsuraln careeaesteraPor-
tul SIu cu lumea deja creati. Ea estepunctul de contact lntre
infinit gi finit gi, in acestsens,voingeledivine sunt ideile crea-
toarealelucrurilor, lngoi,,,axintdd'. it aud" id*titlgii de termeni,
aceste,,cuvinte" au Prea Pulin comun cu X6ryotoreppaoroi,
,,ragiunileseminale"ale stoicilor. Sunt mai degrabi,,cuvintele"
facerii gi ale providengeipe carele intAlnim in Genezi 9i in Psalmi
(Ps.147). Orice creaturi igi are punctul de contact cu dumne-
zeirea:aceastaesteideea,ragiuneasa, logosul siu, care estein
 I 18 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT
acelagitimp ginta c5.trecaretinde. Ideile lucrurilor individuale
sunt conginute in idei mai inalte si mai generale,precum sunr
speciilein genuri.Totul esteconginutin Logos,ceade-adoua
persoani"a fleimii, careesteprimul principiu ginta ultimi
;i
a tuturor celor create.Logosul, Dumnezeu-CuvAntul,primegte
aici accentul iconomic, propriu teologiei dinainte de Niceea:
El estedescoperireavoingei divine, cici prin El Tatil a creat
toate lucrurile in Sfrntul Duh. CercetAndfirea celor creat€,
ciutAnd si pitrundem ra;iunea lor de a fi, ajungem in celedin
urmi la cunoasrereaLogosului, principiu cauzalgi, in acelasi
timp, tinti a tuturor fiintelor. Totul a fost creatde acestLogos,
c,areseprezinti ca un centru divin, focar din carepornescrazele
creatoare,Ingoi paniculari ai ftpturilor, centru sprecaretind la
rAndul lor fiingelecreare,ca spretinta lor ultiml. Cici ftpturile,
inci din starealor primordiall, eraudespi.rtitede Dumnezeu,
indumnezeirea,unirea cu Dumnezeu fiind scopul, implinirea
lor finali. Asadar, fericirea cea dintAi nu era o stare indum-
nezniti,ci o anumit5,orAnduire,o desivArsirea ftpturii rAnduite
si tinzind citre o !int1t5<
Aritindu-se prin ideile-vointe crearoare,Dumnezeu poate
fi cunoscur in fhpturi, prin mijlocirea fipturilor, dar El poate
fi cunoscut,de asemenea, intr-un mod nemijlocit in.o.r,.--
plarea tainici., in energiile sale necreate,.,.,e sunt strirucirea
fegeiSde. Asa a apirut Hristos Apostolilor pe Muntele Tabo-
rului, in dumnezeireaSa; agaS-a fhcut El cunoscut sfingilor
.'ue sedesprind de toate ftpturile, renuntand h orice cunoasrere
a celor finite spre a ajunge la unirea cu Dumnezeu. Iati de ce,
dupi ce au pirrsit totul, sfintii primesccunoastereadesrvarsiti
a celor createl55, cici, ridicAndu-sela vederealui Dumnezeu,
ei cunosc in acela;i timp intreg domeniul fiingei in ratiunile
sde primordiale, care sunt ideile-voinge ale lui Dumnezeu,
FTTNTACREATA 119
conginutein energiileSalesimple.Aceastane facesi ne gindim
la elstazul Cuviosului Benedict al Nursiei, carea vizut intregul
universca adunat intr-o razi de lumini dumnezeiasci..156
Toate au fost create prin Cuvintul. Sfrntul Ioan spune:
omniaper ipsurnfactasunt (1,3) si noi repetim aceastain Crez:
per quernornniafacn sunt. Acela;isimbol al credin,teide la Niceea
ne inva;i insi ci Tatil esteCel care a ftcut cerul gi pimAntul
si toate cele vi.zute si nevizute iar, mai departe, Duhul Sfint
estenumit ,,deviagi fl.c5.torul",(roonor6v.,,Tatil a fhcut toate
prin Fiul 9i in Duhul Sfhnt" - spuneSfrntul Atanasie- ,,cLci
acolo unde esteCuvintul este Duhul gi ceeace faceTatil igi
primegteexistengaprin CuvAntul in Duhul Sfrnt; intr-adevir,
Psalmul 32 zice: Wrbo Domini coelifrmati sunt et spiritu oris
eiusornnisuirtus eorum.cl57f,51saritareaiconomicS.aTheimii.
Pentru aceasta,Sfrntul Irineu numestepe Fiul gi Duhul ,,cele
doui mAini alelui DumneT€u(l58.Creagiaestelucrareacomuni.
aTheimii, dar celetrei persoanesunt cruza fiintei createin mod
diferit, degiunitar. Sftnnrl Vasile cel Mare, vorbind despreface-
reaingerilor, expunein felul urmitor aritareacelor trei persoane
in lu.crareacreatoare:,,in creatie, zice el, ave;i in vederecauza
ceadintAi (u1vnporatapnrlv aittcw) a tot ce a fost creat, care
esteTatil; cauzalucritoare (ri1v 8eprougytrrfv),care esteFiul;
cauzecareduce la desivirgire (mtvtef^eumrrnv),careesteDuhul;
astfel,prin voingaTatalui duhurile ceregtisunt, prin lucrarea
Fiului ajung la existen;i, prin prezen;a Duhului sunt desi-
virgite."l59 Aceasti lucrare comunl a Tieimii, care se prezinti
ca o dubli iconomie, a CuvAntului gi a Duhului - carelucreazi
gi care desivArgegte -, diruiegte flpturilor nu numai fiinga, ci
gi ,,fiingabuni" - to e0 €lrut -, insusireade a fi potrivit binelui,
adici desivirsirea.
 I2O TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT
Thadi;ia rlsiriteani nu cunoafte ,,firea curari.,, cireia s-ar
adiuga harul ca un dar supranaturd. Nu existi penrru ea o
stare fireasci.,,,normali.", harul fiind cuprins in insusi actul
creator.Determinirile vegniceale,,sfatuluidumnezeiesc,,, ideile
dumnezeiegri,nu corespund deloc firii lucrurilor, afa cum se
prezinti ele pentru speculagiazisi naturali a unui Aristotel sau
a oricS.ruialt fflozof carenu cunoa.ttedecdtf*eacdzrti,.,,Firea
curati." ar fi deci, pentru teologia risiriteani, o ffcgiune ftlo-
zofrci,carenu corespundenici stirii ini,tide a creagiei,nici stirii
sde actude, care este ,,'iontra ffre", nici stlrii indumnezeite
proprie veaculuiviitor. Creati pentru a fi indumnezeitl,lumea
estedinamici, tinzAnd citre scopul siu ultim, de mai inainte
hotirAt in ideile-vointe. Acestea din urmi lgi au centrul ln
Cuv6.ntul, inEelepciuneipostatici a Tatilui, care se manifestl
in toate gi careaducetoate, in Duhul Sftnt, la unirea cu Dum_
nezeu. Cici nu existi. ,,fericire naturali" pentru ftptura care
nu poate aveaalt scop decit indumnezeirea.Toaredeosebirile
pe carene striduim si le stabilim intre stareacarele era datorati
ftpturilor primare dupi firea lor si srareape care le-o dlruia
participareamereu crescandila energiiledumnezeiestinu sunt
decatinchipuiri. intr-adevir, acesteatind si desparti in momenre
distincte o realitateindivizibili ..*e apile in acelagitimp: fiingele
createlnzestratecu facultateade a se asemina cu Dumnezeu
pentru ci aceastaestedestinatia lor.
Facereaspune ci cenrl gi pimAnnrl, tot universul, a fost creat
FTTNTA
CREMA r2t
Sa searati deodati gi in afari de timp". Dar cu lumea_incepe
timpul. Dupi Sfintul Maxim, miscarea,schimbareaproprie
ftpturii, a cirei origine a fost chiar o schimbare,esteceacare
a dat na;tere timpului, formi a fiingei sensibile(d aic0ntri).
Timpul estecel careincepe,dureazi gi va aveasfArgit.in afari
de timp, mai esteo alti formi de existengicreari, proprie fiingei
inteligibile (td voqni): veacul- ai6v. ,,Veacul",spune SfAntul
Maxim, ,,estetimpul mipito6 pe cind.i-pul esteveaculmisu-
rat prin migcarg."t6tLumea inteligibill nu esrevegnici: ea igi
are inceputul ,,ln veac" - €v si6vr -, trecind de la nefiinti la
fiingi, dar rimAne ftri schimbare,supusi unui fel de existengi
in afari de timp. Veacul este in afara timpului, dar, avAnd un
inceput ca gi timpul, semisoari impreuni cu el. Numai vesnicia
dumnezeiasci.nu poate fi misuratl gi aceastaatit in raport cu
timpul, cit gi cu veacul.
Dupi Sftnnrl Vasilecel Mare, Dumnezeu a crcat lumea inge-
rilor in aceasticonditie din afui de timp.l62 De aceea,ingerii
nu pot si mai cadi ln pdcat: adeziunealor neschimbitoare la
Dumnezeu saudugminia lorvegnici impotriva Lui s-aprodus
intr-o clipi, chiar in momennrl creaEieilor, pentru vecii vecilor.
PenqruSfrntul Grigorie de Nyssa,ca gi pentru Sftntul Maxim,
firea ingerilor poatetotugi si creascilferi,incetarein dobAndirea
bunurilor vegnice,intr-o migcareneconteniti proprie creaturii,
dar care exclude orice succesiunetemporali.
Dupi invi;itura Sfrntului Grigorie de Nyssa,preluati de
SfAntul Maxim Mirturisitorul, natura materiei ar fi rezultatul
unirii unor insugiri simple, inteligibile in ele lnsele,dar a ci.ror
sumi, conlucrare, inchegareproduce substratul celor vizute,
lumea materiali. ,,Nimic din trup - nici forma, nici dimen-
siunea,nici volumul, nici greutatea,nici culoarea,nici celelalte
insugiri luate in ele insele nu sunt trupul, ci numai realitiEi
 122 TEOLOGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT
gindite. Cu toate acesrea,srrucrurarealor (oov6popri)devine
trL F."163Aceasti teoriedinamici cu privire la materieva ingidui
si intelegemtrepteledeosebitede materialitate,corpuri mai mult
sau mai putin materiale;ea va face,de asemenea,mai ugor de
intelesschimbareasurveniti.dupi pLcatin natura primordiali,
ca si inyiereatrupurilor. Elementelematerialetrec dintr-un trup
in dtul, incAt universul nu estedecit un singur trup. Toateexisti
unelein altele- spuneSfrnrul Grigorie de Nyssa- toate lucrurile
9i
semendn unele pe dtele in mod tacit, cici o putere de prefacere,
intr-un fel de rotagie,facesI treaci necontenit elementelepimAn-
testi unele in altelepentru a le aducedin nou citre punctul de
plecare.,"Astfel,in aceastirevolu,tienimic nu semicsoreazi.,nici
nu se milegte, ci lntregul rimAne in limitele sale de la ince-
prt1."164 Cu toate acestea,fiecareelemental trupului estepizit
,,cade o s -att't65 de putereacugetitoarea suflenrlui, care-linsem-
neazi.cupecereasa,ci.ci sufletul i9i cunoa;te trupul chiar cind
elementelelui sunt risipite in lume. Astfel, in stareamuritoare,
dupl picat, natura duhovniceascia suflenrlui va pisua o oareqre
legituri cu elementeledespirtite ale trupului, pe qrre ea va sri
si le giseascila inviere,ca si fie preftcute ln ,,trup duhovnicesc,.,
care este adeviratul trup, deosebit de corporalitatea noastri.
grosieri.,,,vesmintede piele", pe careDumnezeule-a ftcut dupi
picat pentru Adam gi Eva.
Cosmologia Pirintilor greci reproduce in mod inevitabil
imagineauniversului potrivit stiintei din epocalor. Aceastanu
depreciazideloc fondul propriu-zis teologicaI comentariilor cu
privire la istorisireabiblici a creagiei.
TeologiaBisericiiortodoxe,
totdeauna soteriologici, n-a intrat niciodati la invoiali cu
filozofia in vreo incercarede sintezi doctrinari. Cu toati bogaEia
sa, gi.ndirea religioasi a Risiritului n-a avur scolasticl. Daci
FIINTA CREATA n3
ea are elemente de gnozi. cregtini., ca la Sfhntul Grigorie de
Nyssa, SfAntul Maxim sau in Capitolelefzice gi teologiii ale
Sfrntului Grigorie Pdama,aceastispeculatierimAne rotdeauna
supusi ideii centraiede unire cu Dumnezeusi nu ia trlsiturile
unui sistem.NeavAndnici o preferinti filozofici., Bisericase
va sluji totdeauna cu multl libertate de filozoffe gi de eciinge
intr-un scopapologetic,dar eanu va aplra niciodati acesteade-
vlruri relative si schimbitoare, asacum aplri. adevirul neschim-
bitor d dogmelor sale.De aceea,invi.tlturile cosmologicevechi
si moderne nu vor afectadeloc adevirul fundamental desco-
perit Bisericii.,,VeracitateaSfintei Scripturi seintinde mai departe
decAtlimitele in;elegeriinoastre",spuneFilaret al Moscovei.166
Daci. concepgiadespreunivers proprie omenirii din epoca
Renasteriiincoace prezintl PimAntul c:r pe un atom pierdut
in spagiulnesfrrsit,in mijlocul altor nenumirate lumi, teologia
nu va aveanimic de schimbatdin istorisireaGenezeidupi cum,
cu atit mai mult, nu seva preocupade problema mAntuirii locui-
torilor de pe Marte. Pentru ea,Revelatiavari.mAneprin excelenti
geocentrici.,pentru ci seadreseazioamenilor, dindu-le adevirul
careprivestemintuirea lor ln conditiile proprii realitigii viegii
pimAntesti. GAndireapatristici a vrut s5.vadi in pilda Bunului
Plstor, carecoboari pentru a ciuta oaiariticiti., Hsandin mungi
o turml de 99 de oi, o aluziela micimealumii cizute, in compa-
ragiecu intregul cosmosului,indeosebicu eonii ingere9ti.l67
Bisericane descoperi taina mAntuirii noastre,gi nu tainele
intregului univers, carepoate nu are trebuingi si fie mintuit.
De aceea,cosmologia Revelagieiva fi in mod necesargeocen-
trici. Tot pentru aceasta cosmografiacoperniciani,din punct
de vederepsihologicsaumai curAnddin punct de vedereduhov-
nicesc,va corespundeunei stiri de impri.stiere,unei anumite
dezaxiri religioase,unei slibiri a atitudinii soteriologice, cala
124 TEOLOGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT
gnosdci si in doctrinele oculte. Spiritul nesigios de ;tiingi.,
spiritul nelinistit d lui Faust indreptAndu-sespre cosmos,va
sftrAmasfereleceregtipreaingustepentru a seavAntain spaEiile
nesfrrgite,unde seva pierdein ci.utareaunei cunoasterisintetice
a universului; cunoastereasaexterioari, mlrginiti la domeniul
devenirii, nu va intelegecosmosuldecit sub inftgigareadezagre-
girii, care corespundestirii naturii noastre de dupi cidere.
Dimporivi, un mistic cregtinva intra in el insusi, seva inchide
in chilia liuntrici a inimii sale,pentru ca sL aici, mai
adAncdecAtpicatul168,iiiceputul unui suigi ul ci.ruia
universul ii va apirea din ce in ce mai unit, dlin ce in ce mai
coerent, pitruns de puteri duhovnicegti gi neformAnd altceva
decAtun tot ginut in m6.nalui Dumnezeu. Din simpli curiozi-
tate,putem cita incercareaunui mareteologrus modern, pirin-
tele Pavel Florensky, cete a fost in acela;i tirnp si un mare
matematician,de a reveni la o cosmologiegeocentrici.pebaza
teoriilor stiintifice ale epocii noasrre.Estede prisos si. spunem
ci aceastisintezi indrizneaEi gi poate demni de apirat din punct
de vederegtiintific nu arenici o valoarepentru teologiacregtini",
ciue seimpaci foarte bine cu orice teorie stiintifrci. despreuni-
vers,cu condigiac:raceastadin urmi si. nu-si depigeasci limitele
gi si nu incerces5"negecu obriznicie ceeace esrein afaracAm-
pului slu vizual.
Nu vom vorbi desprecosmologie- saumai degrabi despre
cosmologiilePirintilor- decntpentru a desprindedin elecAteva
idei teologicecareigi au locul in ceeaceprivesteunirea cu Dum-
nezeu. Lucrarea celor gasezile se prezinti. - la Sfrntul Vasile
cel Mare din Hexaerneron,precum si la Sfrntrul Grigorie de
Nyssa,carea completat tratatul SfAntului Vasile cel Mare - ca
o distinctie succesivi.a elementelorcreatein mod simultan in
FIINTA CREATA n5
prima zi. Sftntul Vasile cel Mare infbgiseaziaceastlprimi zi,
,,inceputul",primul moment al fiingei create,ca gi cum ar fi
,,inafara celor saptez7le",cesi pe ceade ,,aopta zi", pecare
noi o sirbitorim duminica si careva fi inceputul vegniciei,ziua
invierii.l6e in cele cinci zile cere urmrcazlcrelrii elementelor
inteligibile si sensibile,cerului si pimAntului, lumea vi"zuti"se
organizeazi.in chip progresiv,dar aceastiorinduire succesivi.,
dupi Sftntul Grigorie de Nyssa,nu existi decAtpentru creaturi.
Acesteadin urmi sunt stipinite de o ,putereluminoasi" pe care
Dumnezeu a introdus-o in materie si care esteCuvAntul Siu
(,,cuvintele-voinge" ale Sftntului Maxim), poruncile date celor
createde carevorbesteGenezerTo. Cici CuvAntul lui Dumnezeu,
dupi cum spuneFilaretal Moscovei, ,,nu esteasemeneacuvin-
telor omenegti,careodati ce iesde pe buzesesfiryescsi serisipesc
in aer"171. in Dumnezeu nu-i nimic caresi inceteze,nimic care
si ia sfrrgit. CuvAntul Siu purcede, dar nu trece. El n-a crear
pentru un timp oarecare,ci pentru totdeauna;El a adusftptura
la existengiprin CuvAntul Siu creator.,,Penrruci a intirit lumea
carenu seva clinti." (Psalmi92,21t22
Sfrntul Isaac Sirul observl ci existi o oarecaredeosebire
tainici.in creagie,feluri deosebitealelucririi dumnezeiegti:daci,
dupi cea creatcerul gi pimannrl, Dumnezeu di pe rAnd porunci
materiei si produci fiinte felurite,El creeazi.inschimb lumea
duhurilor ingeresti,,in ti.cere" 173. Ia. fel,creaFaomului nu este
efectul unei porunci date pimAntului ca pentru restul fiingelor
vii; Dumnezeu nu poruncegte,ci isi zicein sfatul Siu celvesnic:
,,Si.facemom dupi chipul gi dupi aseminareanoastri.."(Facere
l, 26) Prin poruncile Sale,Dumnezeu imparte lumea gi ii
organizeazl.pirgile;dar nici ingerii, nici omul nu sunt, la drept
vorbind, pi4i, fiind fiinEepersonale.O persoani.nu esreparrea
unui tot, ci eacongineintr-insa totul. in aceastiordine de idei,
126 TEoLoGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT
fiinta omeneasciestemai completi, mai bogati, conline mai
mufte posibiliti;i decit duhurile ingerqti. A;ezati,la hotarul
dintre lumea inteligibili si cea sensibili, ea reune$rein sine
acestedou5.lumi gi participi, in general,la toate sferelelumii
create.,,Cici tot ceeace a fost creat de Dumnezeu in diversele
naturi sereunestein u^..ca intr-un cteuzet,pentru a forma in
el o desivirsire fhri pereche,ca o armonie compusi din diverse
sunete."174
Dupi Sfintul Maxim MirturisitorulrT5, procesulcreaiei
cuprinde cinci diviziuni"carefac loc sferelorconcentriceale
fiingei,in centrul cirora seglsegteomul, carein mod virtual le
cuprinde in sine pe toare.inainte de toate,trebuie si distingem
fiinta necreati si firea creati, pe Dumnezeu 9i totalitateafrpturilor.
Natura creati.seimparte apoi in lumea inteligibili gi lumea sen-
sibili (vorltd rcri aio0ntd). in universul sensibil, cerul esre
despirgit de pimAnt (oopcrvog rcri yfr). Din suprafagapimAn-
ului estedesprinsraiul (oiroopevl roi rcpcrietooq),locul silig-
luirii omului. in sfrrgit, omul se lmparte in doui genuri,
masculingi feminin, impi4ire caresevaactuafizadefinitivdupi
picat, in firea cizuti. Aceasti impirgire a fost ftcuti de Dum-
nezetr,care a previ.zut picatul, dupi Sfintul Maxim, care in
aceastiprivingi repeti gindirea Sfrntului Grigorie de Nyssa.
,,Fiinga,carea inceput printr-o schimbare,ziceacestadin urmi.,
pistreazi afinitateapentru schimbare.De aceea,Cel care,dupi
cuvAntulScripturii, vedetoate lucrurile inainte de nasterealor,
scrutind cu privirea saumai curind vizAnd,demai inainte prin
forta cunoasterii Sale premergi.toarede ce parr€ va inclina
migcareaalegerii libere gi nearernatea omului, din clipa cind
avizut ce seva intAmpla, adaugi chipului impirtirea in birbat
gi femeie, impi4ire care nu are nici o legituri cu Arhetipul
dumnezeiesc,dar care, cum s-a spus, se inrudegte cu natura
FIINTACREATA n7
iragionali."176Aici, insi., orice gandireteologici devineconfuzi
si nu mai poate fi limpede exprimati; sesuprapundoui.pla-
nuri - cel aI creagieisi cel al ciderii - si nuJ purem concepe
pe primul altfeldecAtin chipurile proprii celui de-aldoilea,adici
prin sexuditate, ata cum aceastas-a realizat in naura cizutd,.
Adevlratul sensal acesteiultime impar,uri ainice va putea fi intre-
vizut acolo unde sexulva fi depa;it intr-o noui plinitate - in
mariologie, ecleziologie,ca gi in Sfrnta Taini a cS.sitorieisau
in ,,caleaingereascS." a monahismului. Ca gi aceastadin urml,
si celelalteimpirtiri ale cosmosului au dobAndit, ca urmare a
picatului, un caracterde limitare, de separare,de divizare.
Primul om era chemat, dupi Sfrntul Maxim, si adune in
sinetoati fiinja creati; el trebuia in acelagitimp si atingl unirea
desivirgiti cu Dumnezeu gi asdelsi confereintregii creagiistarea
indumnezeiti. Tirebuia,mai intAi, si desfiingeze in propria lui
naturi impi4irea in doui sexe,prinrr-o viagi fui de patimi
dusi dup5.modelul Arhetipului dumnezeiesc.Apoi, trebuia sI
reuneasci.raiul cu restul pimantului, adici punind totdeauna
in el insqi raiul, intr-o comuniune statornici cu Dumnezeu,
trebuia si transforme tot pimintul in rai. Dupi aceea,uebuia
si desfiintezecondigiile spaliale nu numai pentru mintea, ci
si pentru trupul si.u,adunAndpimintul gi cerul, toati.lumea
vizuti. Deplgind marginile lumii sensibile,trebuia si pitrundi
in lumea inteligibili prinu-o cunoastereegali cu ceaa duhurilor
ingeregti,ca si reuneasciin el insusi lumea inteligibili 9i lumea
sensibili. in sfrrgit, neavind in afaralui decAtnumai pe Dum-
nezeu,n-ar mai fi rlmas omului decAtsi sediruiasci in intregime
Lui, intr-un elan de dragoste,redindu-i universul intreg unit
in fiinga omeneasci.Atunci Dumnezeu insusi s-ar fi diruit la
rAndul Siu omului, care ar fi avut in virtutea acestuidar, adici
128 TEoLoGIA uTsTTcA A BISERICIIDE RASARIT
prin har, tot ceeace Dumnezeu posedi prin firea Sa.177 in felul
acesta,s-arfi indeplinit indumnezrireaomului gi a intregii lumi
create.Aceasti sarcini. prescrisi.omului nefiind impliniti de
Adam, o putem intrezfuiprin lucrarealui Hristos, al doileaAdam.
Aceastaesteinvigitura Sfhntului Maxim Mirturisitorul cu
privire la implr,tirile fiingei create,invigituri carea fost impru-
mutati, in pane, de Ioan ScotusEriugenain lucrareas, De diuisione
naturae.La SfAntul Maxim acesteimpi.rtiri exprimi caracterul
mirginit al ftpturii, mirginire care esreinsisi condigia ei. Ele
sunt in acelagitimp probleme de rezolvat, piedici ce trebuie
depigitepe caleaunirii cu Dumnezeu. Omul nu esreo fiinti
izolatl, de restul creagiei;prin insisi firea sa, el este legat de
ansamblullumii, gi Sfhntul Pavelmi.rturisegtecS.toati.fbptura
a;teapti slavaviitoare caretrebuie si sedescoperein fiii lui Dum-
nezeu.(Romani 8, 18-22) Sensulcosmic nu a fost niciodati
striin de spiritualitatearisiriteani. El seexprimi si in teologie,
ca gi in poezialiturgici, in iconografie si poare, mai ales,in
scrierileasceticede dascililor de viagi duhovniceasciai Bisericii
Ortodoxe. ,,Ceesteinima iubitoare?"- seintreabi SfAntuIIsaac
Sirul. ,,Esreo inimi care se inflLcilreazl de dragoste pentru
intreagaftpturi, pentru oameni,pentru piriti, penffu animale,
pentru draci, pentru toate frpturile. Cel careare aceastiinimi
nu va putea si-si aminteasci.sausi vadi o fbpturi., flri ca ochii
si nu i se umple de lacrimi din pricina milei nesfrrgitecareii
cuprindeinima. $i inima seinmoaie si nu mai poatesi rabde,
dacl vedesauaude de la algii de vreo suferingl, fie chiar o mici.
durerefbcuti unei fhpturi. De aceea,un asemeneaom nu ince-
teazi si seroagesi pentru dobitoace, pentru dugmanii Adevi-
rului, pentru cei careii fac riu, ca ei si fie pistrati si curititi.
El seroagi chiar gi pentru tAriroare, migcatde o mili nesfrrEiti
FIINTA CREATA 129
c:tres€trezegtein inima celor careseaseamini cu Dumnezeu."l78
in caleasade unire cu Dumnezeu, omul nu respingeftpturile,
ci aduni in dragosteasa cosmosul dezbinat prin picat, ca in
cele din urmi si fie transfigurat prin har.
Omul a fost creatcel din urm5.ca si fie introdus in univers
ca un regein palatul siu, spuneauPiringii greci. ,,Ca un profet
si ca un prec'", va adiuga Filaretal Moscoveil79,dAndun accent
ecleziologiccosmologieiBibliei. Pentru acestmareteologal vea-
cului trecut, creagiaestedeja o pregitire a Bisericii,careigi va
aveainceputul cu primii oameni, in raiul pimAntesc. Cirgile
Revelagieisunt pentru el o istorie sftnti a lumii, incepAndprin
creareacerului 9i a pimantului, sfrrgind prin cerul nou si pimAn-
tul nou al Apocalipsei.Istoria lumii esteo istorie a Bisericii,
careestetemelia mistici a lumii. Teologiaortodoxi a ultimelor
veacuriestein esenfi ecleziologici.Dogma despreBiserici este
motivul ascunsce determini gAndirea;i viagareligioasi a Orto-
doxiei. Ansamblul tradi,tieicrqtine, flri a fi modificat saumoder-
nizat, se prczintiastizi sub aceastinoui inft;\are a ecluziologiei,
cici tradiEianu esteun depozit neschimbltor si inert, ci via;a inslsi
a Duhului Adevirului, careinvagi Biserica.Nu-i de mirare deci
caastizicosmologiasi primeascio noti ecleziologici,cares5.nu
seopunl deloc, ci, dimpotrivi, si ofere o noui valoarecosmo-
logiei hristologicea Sfrntului Maxim Mirturisitorul.
Chiar gi in ciile salecare se indepirteazi cel mai mult de
tradigie,chiar gi in riticirile sale,gAndireaRisiritului cregtin
a ultimelor veacuri- si mai alesgi.ndireareligioasirusi - oglin-
dqte nizuinga de a infttisa cosmosulcreat sub aspect eclezio-
logic. Sepot gisi acestemotive in filozofia religioasi a lui Soloviov,
in caremistica cosmici a lui Jakob Bohme, a lui Paracelsus 9i
r30 TEoLocrAursucA A BrsERrcrr
DERASARIT FIINTA CREATA B1

a Cabdei se amesteci.cu ideile sociologiceale lui Fourrier gi prin Sfrntul Duh; in Biserici apar energiileca har in carefiinEele
Auguste Comte, in utopismul eshatological lui Fedorov, in createsunt chematesi seuneasci.cu Dumnezeu.Universulinueg
aspiraEiilehiliaste ale cregtinismului socid, in sftrgit, in sofia- estechemat si intre in Biserici, si devini Biserici a lui Hristos
nismul pirintelui Bulgakov,qlre esreo ecleziologienereu;iti. pentru a fi preftcut, dupl sfArgitulveacurilor,in vesnici.impi-
La acqti gAnditori, ideeade Biserici seconfundd cu ideeade :rigiee lui Dumnezeu. Creati din nimic, lumea i9i gisegtelm-
cosmos,gi ideea,de cosmosse descregtineazd,. Dar gi riticirile plinirea in Biserici, unde flptura dobindegte un temei de
dau cAteodatimi.rturie despreAdevir, cu toate ci o facintr-un neclintit, implinindu-gi vocagia.
mod ocolit gi negativ.Daci ideeade Biserici - mediu in care
se sivArgegteunirea cu Dllmnezeu - estedeja cuprinsi in cea
de cosmos,aceastanu inieamni ci cosmosulesteBiserica.Nu
poate fi pus pe seamainceputurilor ceeace aparginevocagiei,
desivirgirii, scopului ultim.
Lumeaa fost frcutl din nimic numai prin vointa lui Dum-
nezeu:aceastaesteoriginea ei. Lumea a fost creati.pentru a
participa la plinitatea vietii dumnezeiegti:aceastaestevocalia
sa.Ea estechemati si sivArqeasciin libertate aceasti unire, in
acordul liber al vointei createcu voingalui Dumnezeu: aceasta
estetaina Bisericiinedespi4itede creagie.Dincolo de toatesufe-
rin;ele careau urmat ciderii omenirii in picat 9i distrugerii primei
Biserici, Biserica paradiziaci,,flptura va pistra ideeachemirii
sale;i, in acelagitimp, ideeade Biserici ce se va infbptui, in
sfirsit pe deplin, dupi Golgota, dupi Cincizecime,ca Biserici.
propriu-zisi, Bisericalui Hristos, cu neputinti de distrus. De
aici inainte universul ireat gi mirginit va purra un trup nou
avAndo plinitate necreate.;inemirginiti pe care lumea nu o
poatecuprinde. Acestrrup nou esteBiserica;pliniratea pe care
o contine esteharul, abundengaenergiilordumnezeiegtiprin
caregi pentru carea fost creati lumea. in afari de Biserici, ele
activeazi.ca nigte cauzedeterminante din afari, ca niqte voinge
dumnezeiegti,creatoaresi pistritoare ale fiingei. Numai in Bise-
rici, in unitateatrupului lui Hristos, ele sunt oferite oamenilor

CAPITOLUL6
Chip gi aseminare
Daci omul contine in el toate elementeledin careestealci-
tuit universul, totusi nu in aceasticalitate consti adevirata sa
desivArgire,titlul siu de glorie. ,,Nu estenimic remarcabil" -
spune Sftntul Grigorie de Nyssa- ,,in a vrea si faci din om
chipul si asemi.nareauniversului; cici pimAntul rrece,cerul se
schimbi, si continutul lor estela fel de treci.torca 9i forma care
le contine..." ,Se spunea:omul este un microcosmos... si,
crezindcl preami.rescnatura umani prin acestnume pompos,
nu s-aobservatcI omului i seconfereauin acelasitimp calitigi
proprii gintarilor si soarecilor.((180 p.r1'vXrgirea omului nu
constS.in faptul ci el esteaseminLtor cu totalitatea creaturilor,
ci in ceeace il deosebegte de cosmosgi-l faceasemd.nitorCrea-
torului. Revelatiane invagi ci omul a fost creat dupi chipul
9i aseminarealsllui Dumnezeu.
TogiPiringii Bisericii,atAtcei din Risirit, cAtsi cei din Apus,
sunt de acord si. vadi in actul creagieiomului dupi chipul
;i
asemi.narealui Dumnezeu o oarecareorA.nduire,un acord
rrimordial intre fiinta omeneasci.;ifiin;a dumnezeiasci.Totqi,
punereain vdoare teologici a acestuiadevir revelatva ff deseori
diferiti in tradigiilerisiriteani;i apuseani,dqi deloc contra-
dictorie. Gindirea Sfhntului Augustin, plecAndde la chipul lui
Dumngzeu din noi, va ci.uta si formez€o notiune despreDum-
nezeuincercAndsI descoperein El ceeace segisqte in sufletul
ftcut dupi chipul Siu. Va fi o metodi de analogii psihologice
CHIP$rASEMANARE r33
aplicati cunoagteriilui Dumnezeu, teologiei. Sftntul Grigorie
de Nyssa, dimpotrivi, va alege cir punct de plecare c6€ace
RevelaEian€ spune despreDumnezeu, pentru a regisi in om
ceezlce corespundechipului dumnezeiesc.Aceasa va ff o metodi
teologici aplicati cunoagteriiomului, antropologiei.Prima cale
va ci.uta si cunoasci pe Dumnezeu pornind de la omul ficut
dupi chipul Siu; a doua cale va vrea si defineasci adevirata
fire a omului pornind de la nogiunea de Dumnezeu, dupi
chipul cS.ruiaa fost creat.
CAnd wem si gisim in scrierile Pirin$lor o defini;ie limpede
a ceeace corespundein noi chipului dumnezeiesc,risci.m si ne
pierdem printre afirmagii diverse,care,fari a ff potrivnice unele
altora, nu pot reducechipul la o oarecareparte a fiingei umane.
intr-adevir, uneori seatribuie caractenrlde chip al lui Dumnezeu
demnitiEii impiritesti a omului, superioritigii sale in lumea
sensibili, alteori se vrea inchipuit in firea sa duhovniceasci, in
sufletsauin parteaprincipali, conducitoare (rryepovu<6v) a fiinEei
sale, in minte (vo0g), ln facultiflle superioare ca inteligenga,
ragiunea(fovog) sauin libenatea proprie omului, facultateade
a se determina din interior - cue(orrta -, in virtutea cireia
omul esteadeviratul principiu al actelorsale.CAteodati chipul
lui Dumnezeu esteasimilat cu vreo calitatea sufletului, cu sim-
plitatea lui, cu nemurirea lui saucu facultateade a-L cunoafte
pe Dumnezeu,de a trii in legituri cu El, cu posibilitateade
participare la Dumnezeu, cu sili;luirea Duhului Sfrnt in suflet.
in alte cazuri, ca in Omiliile duhounice;ti atribuite Sfrntului
Macarie Egipteanul, chipul lui Dumnezeu se prezinti sub un
dublu aspecceste,mai intAi, libenateaformali a omului, liberul
arbitru sau facultateade a dege, carenu poate fi distrusi prin
picat; pe de alti parte, este,,chipul ceresc",confinurul pozitiv
al chipului, stre este@muniuneacu Dumnezeu,in vimrtea cireia
 134 TEoLocrAMrsrrcAA BrsERrcrr
DERAsARrr
natuta omeneasci.inainte de picat era imbrlcati in CuvAntul
gi in Duhul Sftnt.182in sfhrsit,ca la Sftntul Irineu, la Sftntul
9i
Grigorie de Nyssagi Sfrntul Grigorie Palama,nu numai suflenrl,
dar gi trupul omenescar ff pirtag la calitateade chip, ar fi creat
dupi chipul lui Dumnezeu. ,,Numele de om, zice Sfrntul Gri-
gorie Palama,nu estedat sufletului sautrupului luate in mod
separat,ci amindurora impreuni, cici impreuni ele au fost
createdupi chipul lui Dumnezeu."l83Omul, dupi Pdama, este
,,dupi chipul lui Dumnezeu" mai mult decit ingerii, penrru
ci sufletul siu unit cu trupul'dqine o energiedititoare de viaEi
prin careinsufle,tegtesi stipAnegtetrupul, purerede careingerii,
duhuri flra de trup, sunt lipsigi,degisunt mai aproapede Dum-
nezeudatoriri simplitigii firii lor duhovnicesti.ls4
Multimea si varietateaacestordefinigii ne arati. ci gindirea
Piringilor nu vreasi limiteze la o parte oarecaredin fiinta ome-
neasci.ceeace este dupi chipul lui Dumnezeu. intr-adevi.r,
istorisirea biblici nu di nici o precizaredesprecaracterul de
chip al lui Dumnezeu, dar prezinti insigi crealiaomului ca pe
un fapt deosebit,altul decit craEiacelorlaltefiin,te.Ca si ingerii,
care au fost creati ,,ln ri.cere", dupi expresiaSftntului Isaac
Sirull85,omul n-a fost creat printr-o porunci dumnezeiasci.
adresatipimintului. Dumnezeu insugil-a plismuit din ,tirAna
pimantului cu insesimAinileSale,adici prin CuvAntul9i Duhul
Siu, dupi cum spuneaSfrnrul Irineu186,gi El (Dumnezeu-Tatil)
i-a insuflat suflareade viagi. Sftntul Grigorie de Nazianz inter-
preteaziin felul urmitor texnrl Facerii:,,Cuvinnrl lui Dumnezeu,
luAnd o bucati din pimAntul de curind creat,a modelat cu
mAinile Sale nemuritoare chipul nostru si i-a dat viaqi: cici
duhul pe carei l-a insuflat esteo revirsaredin dumnezeireacea
nevizuti. futfel, din girini si din suflare,omul a fost creatchip
d Celui nemuritor, cici atAtintr-unul [uupul], cAtsi in celilalt
cHrPgrASEMANARE r35
lsufletul] stipAnegtefirea cea duhovniceasci. Tocmai pentru
aceasta,in calitateamea de pimAnt, eu sunt legat de viagade
aici, dar, fiind gi pinicici dumnezeiasci,port in mine dorul
dupi via;a viitoare."l87in aceeagiomilie consacratS. sufletului,
el spune: ,,Sufled esteo suflare a lui Dumnezeu qi, cu roate
cI esteceresc,selasi amestecatcu pimAntul. El esteo lumini
inchisi intr-o pegteri.,dar carenu estemai putin lumini dum-
nezeiascigi de nestins.(I88Luand acestecuvinte dupi litera lor,
separe cI ar trebui si deducem din celedoui texte de mai sus
caracterulnecreatal sufleului gi si vedem ln om un Dumne-
zeu ingreunat de fi.reatrupeasci.sau, mai ri.u, o alcituire de
Dumnezeu gi animal. Tllmiciti astfel,creagiadupi chipul lui
Dumnezeuar fi in contradiqie cu invigitura cregtini, carevede
in om o fhpturi chemati sd.ajungd la unirea cu Dumnezeu,
si, deuind dumnezeu prin har, dar nicidecum un Dumnezeu
prin insigi originea Sa. Firi si mai vorbim de alte consecinEe
monsrruoase,in acestecondigii problema riului ar fi de necon-
ceput: sauAdam n-ar putea si picituiasci, fiind prin sufletul
siu Dumnezeu pirticici din Dumnezeu, sau picatul originar
ar cidea asuprafirii dumnez€iegti- Dumnezeu insugi ar picitui
in Adam. Sfrntul Grigorie de Nazianz nu putea suslineun ase-
meneapunct de vedere.in omilia sacu privire la firea omeneasci,
el se adreseazisufletului siu zicAnd: ,,Daci egti cu adevirat
suflarea lui Dumnszeu gi destin dumnezeiesc,agacum socotegti,
atunci arunci toati nedreptatea,ca si te pot crede... Cum se
face ci, tu egti asade mult tulburat de ispitirile vrijmagului,
cu toate ci egti unit cu Duhul ceresc?Daci tu, in ciuda unui
asemeneaajutor, inclini totugi sprepimAnt, vai cAtde puternic
trebuie si fie picatul ligr'(l8eAmestecat(",pwp6"d cu ,,Duhul
ceresc",sufletul estedeci ajutat de cevamai mare ca el. Tocmai
prezenla acesteifor;e dumnezeiegtiin el este ceac re i-a dat
136 TEOLoGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT
numele de ,,pinicici din dumnezeire",cici sufletul igi areincepu-
tul odati cu ,,rev5.rsarea de dumnezeire" insuflati, care este
harul. ,,Suflareadumnezeiasci" arati., a;adar,un mod de creagie
in vinutea ciruia duhul omenescestestrAnslegatde har, produs
de har, a$acum migcareaaerului esteprodusi de suflare,duhul
cuprinzind aceasti suflare 9i neputind si fie despirgit de ea.
Esteo impirtigire din energiadumnezeiasclproprie sufletului,
descrisi prin expresia,,pirticici din dumnezeire".intr-adevir,
Sftntul Grigorie de Nazianzvor-
intr-una dintre omiliile sal.,g,
begtede participarecAnd pomeneste,,celetrei lumini", din-
tre srre prima esteDumnezeu, Lumini suprem5.,neapropiati,
negriiti; a doua, ingerii, ,,o anumiti r€vlrsare" (rinoppoirrtq)
sa:r-impdrta;ire (lnr.anoto) din prima Lumini; a treia, omul,
numit gi el lumini din pricina duhului siu iluminat de ,,Lumina-
2rhetip"190, c:ueesteDumnezeu.Creareadupi chipul gi asemi-
narealui Dumnezeu presupunedeci ideeaunei participi.ri Ia
fiinga dumnezeiasci,ideea unei comuniuni cu Dumnezeu.
Adici presupuneharul.
Dupi SfAntulGrigorie de Nyssa,chipul lui Dumnezeu in
om, intrucit estedesivirqit, estein mod necesarcu neputin[i
de a fi cunoscut, cici oglindind plinS.tateafuhetipului, el trebuie
si deEinide asemenea gi caracterulincognoscibilal fiintei dum-
nezeiqti. De aceeanu se poate defini in ce consti chipul lui
Dumnezeudin om. Noi nu-L putem concepedtfel decit prin
mijlocirea ideii de participare la bunurile nesfhrgiteale lui
Dumnezeu. ,,Prin natura sa", spune Sfrntul Grigorie de Nyssa,
,,Dumnezeuestebunitate, sau,mai degrabi, El estedincolo de
bunitatea carepoate fi conceputi gi ingeleasi.El nu creeazi deci
viata omeneasci din alt motiv decAtci estebun. Fiind astfel
si creAnddin acestmotiv firea omeneasci, El nu a vrut si.-si
cHrPgrASEMANARE 137
aratepe jumitate putereabunitigii Sale,dind omului numai
o parte din bunurile Sde, refuzindu-i din gelozieimpirtigirea
din celelalte.Ci desivArsireabunitigii Saleconsti in aceeaci.
faceca omul si iasi din nefiingi la fiingi, si nu fie lipsit de
vreun bine. Or, girul acestorbunitigi esteagade lung, incit
esteimposibil si le enumerim. De aceea,toate sunt con;inute
pe scurt in expresiaci omul estechipul lui Dumnezeu. Cici
estecum s-a spus, anume ci Dumnezeu a ftcut natura ome-
neascipirta;i la tot binele... Dar daci chipul ar fi fost intru
totul aseminltor frumusegiiPrototipului siu, nu ar mai fi fost
chipul Siu, ci s-ar fi confundat cu El. Deci, ce diferengi existi
intre dumnezeiregi cel careestedupi chipul Siu? Esteaceasta:
unul estenecreat [Dumnezeu], celilalt [omul] primgte ei<is-
tengaprin creatie."lelEstedar ci Sfand Grigorie de Nyssa,prin
,,chipul lui Dumnezeu" ln;elegeaici desivirgirea finali., starea
indumnezeiti a omului ceseimpinfuqte din deplinitatea dum-
nezeiasci,din deplinitatea bunitigilor Sde. Iati de ce,vorbind
desprechipul limitat la impin{irea din anumite bunuri, despre
chipul in devenire,el va vedeacaracteristicaspecifici a omului
in faptul ci a fost creatdupl chipul lui Dumnezeu gi, mai des,
in aceeaci ,,esteliber de orice necesitategi nu estesupus nici
unei constrAngerifizice,dar areo voingi independenti.Mrtutea
este,intr-adevir, cevaindependent9i stipAn p€ sing"l92.Acesta
este,ca si spunem asa,chipul ,,formal", condi$e necesariin
vedereaajungerii la aseminareacu Dumnez,eu.Creat dupi
chipul lui Dumnez€u,omul seinfr;igeazi deci ca o fiinp Perso-
ndi, ca o persoanicarenu trebuie si fie determinati de naturi,
dar care poate determina natura si se asimilezeArhetipului
dumnezeiesc.
Persoanaumani nu esteo parte din fiinEaomeneasci,asa
cum persoaneleTi:eimii nu sunt pa4i din Dumnez€u.De aceea,
138 TEoLoctA MISTICAA BIsERICIT
or nAsArur
calitateade chip al lui Dumnezeu nu serezuml doar la un ele-
ment oarecareal compusului uman, ci privegteintreagafire a
omului. Primul om caredegineain sine toati firea omeneasci
era,de asemenea,persoani.unici. ,,Fiindci numele de Adam -
spune Sfbntul Grigorie de Nyssa- nu-i dat acum obiectului
creat,c:l in istorisirile ce urmeazi. Ci omul creat nu are un nune
deosebit,el esteomul universal.lgadar, prin aceasti numire
universali a firii, suntem chemagisi in;elegemci Pronia si
Putereadumnezeiasci imbrigigeaz| tot neamul omenescdin
prima creafie... Deoarecechipul nu esteintr-o parte a firii,
nici harul intr-un ins - ci aceastivirtute se intinde asupra
intregului neam. Nici o deosebirenu existi din acestpunct
de vedereintre omul plismuit la prima creaEiea lumii gi cel
ce va veni la sfrrgitul lumii: ei poarti deopotrivi in ei insigi
chipul dumnezeiesc..." ,,Deci, omul creat dupi chipul lui
Dumnezeu estefirea inEeleasica un tot. Aceastapoarti asemi-
nareacu Dumnezeu."l93Chipul dumnezeiescpropriu persoanei
luiAdam serefereala intreagaomenire, la omul universal.Pentru
aceasta,in neamul lui Adam, lnmulgirea persoanelor,din care
fiecare este dupi chipul lui Dumnezeu - s-ar putea spune,
inmultirea chipului dumnezeiescin pluralitatea ipostasurilor
omenegti-, nu va contrazicedeloc unitatea ontologici a firii
comune tuturor oamenilor.Dimpouivi, o persoaniomeneasci
nu va putea reaJizadeplinitateala careestechemati, nu poate
si devini chip deslvArsit al lui Dumnezeu, daci igi insugegte
o parte din fire socotind-o ca bunul siu privat. Cici chipul
ajunge la desivArgireatunci cAnd firea omeneasci.sefaceasemi-
nitoare celei a lui Dumnezeu,cAnd dobAndegteimpirtisirea
totali din bunurile necreate.Or, nu existi decAto singuri fire
comuni pentru togi oamenii, degini seinfrgigeazidivizati prin
picat, impirtitl intre mai mulgi insi. Aceasti unitate dintru
CHIP $I ASEMANARE N9
inceput a firii umane, sratorniciti din nou in Biserici.,se va
prezentaSfrntului Pavelsub o infttisare atit de deosebifi, incir
el o va desemnaprin numele de mtp al lui Hristos.
A;adar, oamenii au o fire comuni., o singuri fire in mai
multe persoane.Aceasti.distinctie intre fire si persoani,in om
este tot asade greu de inteles ca gi distincgia analoagi dintre
fiinta una si celetrei Persoanein Dumnezeu.Ti-ebuiesi ne dim
seamainainte de orice ci noi nu cunoaftem persoana,ipostasul
uman in adevi.ratasaexpresie,curat de orice amestec.Ceeace
noi numim in mod obisnuit,persoane",,,personal"arati mai
degrabi insii, individualul. Noi suntemobignuigis5.vedemintre
cei doi termeni - persoani.gi individ - aproapenigte sinonime;
ne slujim fui deosebirede un termen saudtul pentru a exprima
acela;ilucru. intr-un anumit sensinsi., individ 9i persoani au
un inteles conrrar, individul exprimAnd un oarecareamestec
al persoaneicu elementecare fln de firea obgteasci,persoana
insemnind, dimpotrivl, ceeace sedeosebeste de fire. in starea
noastri. de acum noi nu cunoastempersoaneledecAt prin
indivizi, ca ingi izolati. CAnd vrem si definim, si caracterizi.m
o persoani, noi ingrimldim insusiri individuale, ,,trlsituri de
caracter" ce se intAlnesctotusi in altl parte, la algi ingi gi deci
nu sunt niciodati absolut,,personde",ca unelece tin de fire.
Ne dim seamapini la urmi ci. ceeace ne estecel mai scump
intr-o fiinti, ceeace o facesi fie ,,eainsi.gi"rimA.nenedefinit,
cici nu-i nimic in firea sa caresi. revini in chip propriu per-
soanei,totdeaunaunici si incomparabill, ,,Hri,de asemi.nare".
Omul determinat, actionAndprin firea sain virtutea insugirilor
salefiresti, prin ,,caracterul"slu, estecel mai puEinpersonal.
El seafirmi ca individ, proprietar d unei firi pe careo opune
firii altora ca pe ,,eul"si.u,confirzieintre persoanigi fire.Aceasti
confuzie,caracteristicifirii cizute, estedesemnati ln literatura
r40 TEOLOGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT
asceticia Bisericiide Risirit printr-un rermenspecial- aut6tqq'
grl"cr,otiasau in rusi,samost-, al cirui sensadevirat nu poate
fi redat prin cuvAntul ,,egoism";ar trebui mai degrabi si
ni.scocimun barbarismlatin gi si-l traducemprin ,,ipseitate"'
intimpinim o oarecare dificultate atunci cind dogma
hristologici vrea si vadi in voingi o funcgiea firii; ne estemai
ugor si"ne imaginim persoanacarevrea, careseafirmi, carese
impune prin voingasa.Totu;i, ideeade persoaniimplici liber-
tateafagi de fire; persoanaesteliberi de firea sa,nu estedeter-
minati de ea. Ipostasulomenescnu poate si se realizezedecit
in renungarea la vointa proprie, la ceeace ne determini si ne
aservegteunei necesitigi naturale. Individualul, afirmarea de
sine in care persoanase confundi cu firea gi i9i pierde adevi-
rata libertate, trebuie sfirimat. Acestaesteprincipiul de bazi
al ascetismului:o renun,tareliberi la voia proprie, la simulacrul
de libertate individuali, pentru a intra in posesiaadevi,ratei
libertigi, ceaa persoanei,careestechipul lui Dumnezeupropriu
fieciruia. De aceea,dupi Sfbntul Nil Sinaitul, un cilugir desi-
vi.rgit,,vacinsti dupi Dumnezeupe toli oamenii ca pe Dum-
nezeuinsu;i"194.Persoanadtuia va apireacachip al lui Dumnezeu
pentru cel care va gti si se rupi de limitarea sa individuali
pentru a regisi firea comund,gia realizaprin aceastachiar pro-
pria sa persoani.
Ceeace corespundein noi chipului lui Dumnezeu nu este
deci o parte din firea noastri, ci persoana,carecuprinde in ea
firea.Leon;iu de Bizant, un teolog din veaculal Mlea, numegte
fireacuprinsi inu-o persoaniprin termenulspecialde6vrm6orotov,
,,enipostatic",ceeace se glsegteintr-un ipostassau persoani.
Orice fire se gisegteintr-un ipostas,ea estefirea unui ipos-
tas gi nu poate existaaltfel, afirmi Leongiu.lesDar pe trep-
tele inferioare ale fiingei, ipostasurileinseamni indivizi, fiinEa
individuali;
.,. d.'-ane decat
"' 0,,:::.:J ","".,;:
estevorba desprefiinte duhovnicegti,precum oamenii, ingerii,
Dumnezeu.Ca persoani.(9i nu individ), ipostasulnu imparte
firea, fhcAndloc mai multor firi deosebite.Theimeanu esrerrei
dumnezei, ci un singur Dumnezeu. Daci inmulgirea persoa-
nelor omenestiftrAmi,teazifirea, impi4ind-o in mai multi ingi,
estepentru ci noi nu cunoa,gtem alti. na;teredecAtpe aceeac:ue
are loc dupl picat in firea omeneascice a pierdut asemi"narea
cu fiinta dumnezeiasci.Am vizut ci.,penrru Sfhntul Grigorie
de Nyssa ;i SfAntul Maxim Mirturisitorul, creareaEvei se
infigiga deja ca un fapt sivirgit de Dumnezeu cu prevederea
picatului si a urmirilor salepentru omenire.Totugi,luati din
firea lui Adam, os din oaselesalegi trup din trupul si.u, Eva,
o noui. persoani umani., intregea firea lui Adam, era aceeasi
fire, ,,acelasitrup". Numai ca urmare a picatului acestedoui
prime persoaneumaneau devenit doui naturi despirtite, doul
fiinge individuale, avAndintre ele legituri exterioare,doringele
femeii indreptindu-se sprebirbatul ei si stipAnireabirbatului
exercitAndu-se asuprafemeii, dupi cuvAntuldin Genez|(3,16).
Dupi pi,catul originar, firea umani. devine impiniti, imbu-
citigiti, tiiati in mai mulgi indivizi. Omul se prezinti sub o
indoiti infrgigare:ca fire individuali, el devineo parte dintr-un
tot, unul dintre elementeleconstitutive ale universului; dar ca
persoaniel nu estedeloco parte:el conginein sinetotul. Firea
estecontinutul persoanei,persoanaesteexistengafirii. O per-
soani.care se afirmi ca individ, inchizAndu-sein limitele firii
saleparticulare, nu sepoate desivArgicu adevirat, din contri,
ea seimpu;ineazl., sS.ricegte. Numai lepidindu-se de propriul
siu conginut,numai diruindul in chip liber, numai incetAnd
s5.existepentru sine se exprimi din plin persoanain aceeagi
fire a tuturor. kpidandu-se de binelesiu individual, easpore;te

142 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT
la nesfrrsitgi seimbogitestecu tot ce aparginetuturor. Persoana
devine icoana desivirsiti a lui Dumnezeu, dobindind asemi-
narea,care este desivirgirea firii comune tuturor oamenilor.
Distinctia dintre persoane9i fire reproducein omenireordinea
de viagi dumnezeiasciexprimati prin dogma treimici. Este
temeliaintregii antropologii cregtine,a intregii morale evan-
ghelice,cici cregtinismuleste,,o imitare a firii dumnezeiesti"196,
dupi cuvAntul Sfrntului Grigorie de Nyssa.
Ca chip al lui Dumnezeu,omul esteo fiinti personali,aflati
in fagaunui Dumnezeupersond. Dumnezeu Seadreseazi.lui
ca unei persoanegi omul ii rispunde ca o persoani.Omul, spu-
neaSfrntul Vasilecel Mare, esteo fbpturi carea primit porunca
si ajungi dumnezeu.leT Dar aceastiporunci adresatilibertigii
omului nu este o constrAngere. Fiingi personali,omul, poate
si primeascisausi respingivoingalui Dumnezeu.El va rimine
o persoanS., oricit de mult s-ar indepirta de Dumnezeu deve-
nind prin firea saneaseminltor Lui, ceeaceinseamni ci chipul
lui Dumnezeu nu poate fi distrus in om. El va rimAne de
asemenea o fiingi persondi indeplinind vointa lui Dumnezeu,
realizAndaseminareadesivArgiti cu El in firea sa, cici, dupi
Sfrntul Grigorie de Nazianz, ,,Dumnezeu a cinstit pe om
dindu-i libertatea,pentru ca binele si apa4ini in mod propriu
celui careil alegenu mai pugin decAtAceluia carea a;ezetpirga
(inceputul) binelui in fire((le8.Astfel, fie ci alegebinele sauriul,
fieci,realiznazi,aseminareasauneaseminarea,omul igi va stipAni
firea in chip liber, pentru ci esteo persoani flcuti dupi chipul
lui Dumnezeu.Totu;i, persoananeputand fi despir;iti de firea
careexisti in ea, orice nedesivArgire,orice neaseminarea firii
va mirgini persoana,va intuneca ,,chipul lui Dumnezeu".
intr-adevir, daci libertatea ne aparline, dat fiind ci suntem
CHIP $I ASEMANARE 143
persoane,voin,taprin careactionim esteo facultatea firii. Dupi
Sfrntul Maxim, voin;a esre,,o purere fireasci ce se indreapti
ci.tre ceeace esteconform firii, putere careimbritiseazl toate
insugirilefiregti ale 6rii'(1ee.Sfrntul Maxim Mirturisitorul deo-
sebegteaceastivoinli fireasci (e6fnpc <porr6v), c:re estedorinta
de implinire a binelui sprecaretinde orice narurS.ragionali.,de
voingacarealege(06l,npaywrptr6v), proprie persoanei.2OO Firea
vrea gi activeeu;d, persoanaalege;persoanaprimeste sau respinge
ceeace vreafirea.Totugi, dupi Sfrntul Maxim, aceasti.libertate
dz alegereeste deja o nedesivirsire, o mirginire a adeviratei
libertiti. O fire desivArsiti n-are nevoie si aleagi, pentru ci.
ea cunoastein chip firescbinele; libertateasa esteintemeiati.
pe aceasticunoa.ttere.Liberul nostru arbitru (yv<ofrrfl dovedegte
nedes5.vdrsirea firii omenegti clzute, pierdereaasemi.nirii cu
Dumnezeu. Aceasri fire fiind intunecatS.prin p5.cat,nemai-
cunosc6ndadeviratul bine, tinzind de celemai multe ori citre
ceeace este,,potrivnic firii", persoanaumani. seglsegtetotdea-
una inainteanecesitigiide a alege;eava inainta dibuind. Noi
numim aceastlnehotirire in urcugulsprebine ,,liberul-arbitru".
Persoanachemati la unireacu Dumnezeu,la aseminareadesivAr-
giti a.firii sale cu firea dumnezeiasci.prin har, este uniti" cu
firea trunchiati, deformati de picat, sfA;iati de dorin,tepotriv-
nice. CunoscAndgi voind prin firea nedesivirgiti, ea esrepracric
oarbi gi neputincioasi.,nu mai gtie si binele gi cedeazi
"1."g"
preaadeseapornirilor firii devenitesclavapicatului. Astfel, ceea
ce estein noi dupl chipul lui Dumnezeu esterararin pripastie,
riminind totugi liber si aleagi, si se inroarci din nou spre
Dumnezeu.
Omul a fost creatdeslvirgit. Aceastanu inseamni ci starea
sa primordidi coincidea cu scopul ultim, ci a fost unit cu
Dumnezeu inci din clipa creagiei.inainte de picat, Adam nu
r44 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT
eranici ,,firecurat5"",nici om indumnezeit. Cum am spusdeja,
cosmologiagi antropologiaBisericiide Risirit au un caracter
dinamic careexcludeorice simpli juxtapunereintre noEiunile
de fire gi har: acestease intrepitrund, una existi in cealalti'
SfAntul Ioan Damaschin vede o taini. de nepitruns in faptul
ci omul a fost creat,,casi seindumnezeiasci",tinzAndla unirea
cu Dumnezeu.2olDesivArsireafirii dintAi se exprima inainte
de toate in aceasti facultate de a comunica cu Dumnezeu, de
a se uni din ce in ce mai sffans cu deplinitatea dumnezeirii,
c3r€tr ;uia si pitrundi;i si. transfigurezenatura creati. Sfrntul
Grigorie de Nazianz se gindea la aceasti facultate supremi a
sufletuluiomenescatunci cind vorbeadespreDumnezeu,Cel
careinsufli cu suflareaSa,,parteadumnezeirii Sale",harul pre-
zent de la inceput in sufletul vrednic si primeasci in el 9i si-gi
improprieze aceasti energieindumnezeitoare. Cici persoana
umani. erachemati, dupi Sfrnn:l Maxim, ,,si uneasciprin iubire
firea creati cu firea necreati, flcAndu-le si se arate in unitate
gi identitate prin dobAndireaharului"2o2.llnitatea gi identitatea
seraporteazi aici la persoani, la ipostasuluman. Omul trebuia
deci si uneasciprin har doui firi in ipostasulcreat,si ajungi
un ,,dumnezeucreat", un ,,dumnez€uprin har", spredeosebire
de Hristos, persoani divini carea asumatfirea umani. Conlu-
crareecelor doui voingeera necesari.pentru a ajunge la acest
scop:pe de o pane, voingadumnezeiasciindumnezeitoaredAnd
harul prin Duhul Sfrnt prezent in persoanaumani.; pe de alti
pane, voingaomeneasci,caresesupunevoingeilui Dumnezeu
primind harul, dobAndindu-I,lisAndul si-i pltrundi in intre-
gime firea. Fiind o putere lucritoare a firii ragionale,voinEava
aqiona prin har in misura in carefirea va participa la har 9i
va ajunge la aseminareprin ,,focul schimbirii"zo3.
pirintii
,,.., ,"ft;;';l;::.::asci uneori." n,
":
compus din trei pirgi: minte, suflet, trup (vo06,Vor((, o6lpa),
dteori ca pe o unire a sufletului cu trupul. Deosebireadintre
adepgiitrihotomismului gi ai dihotomismului se reduce,in
definitiv, la o chestiunede terminologie: dihotomigtii vid in
voOqo facultate superioari a sufletului ra;ional, facultate prin
careomul intri in legituri cu Dumnezeu. Persoanasau ipos-
tasuluman cuprinde pi4ile acesnricompusnatural, easeo<primi
in totalitatea fiingei umane care existi in ea 9i prin ea. Chip
al lui Dumnezatr, e esteprincipiul statornic al firii dinamice
si schimbitoare, totdeauna atrasi.de voingi spre un scop din
afari. Sepoate spuneci chipul esteo peceredumnezeiasci, care
marcheazi.firea punAnd-o intr-o legituri personali cu Dum-
nezeu, legituri absolut unicd. pentru fiecare fiingi. Aceasti
legituri seva sivirgi, seva realizaprin voinga care rAnduiegte
firea in ansamblulei spreDumnezeu, in careomul trebuie si-si
giseascideplinltatea fiingei sale.,,Sufletulomenesc",spune
Sfhntul Tihon din Zadonsk, episcop al Voronejului (veacul
al XVIII-lea), ,,fiind un duh ftcut de Dumnezeu, nu-gi poate
gasimulfumirea, linistea,pacea,mAngAierea, nici bucuria in nimic
decAt.inDumnezeu, carel-a creat dupl chipul si aseminareaSa.
Odati separatde El, sufletul incearci si-gi giseasciplicerea in
flpturi gi sehrlneste din patimi ca din rogcoye- hrani pentru
porci -, dar negisind adevirata liniste, nici adevirata multumire,
moare pAni la urmi de foame. Cici sufletului i sepotrivegteo
hrani duhovniceasci."2MMintea trebuia si-gi aflehrana in Dum-
nezeu,si uiiasci in Dumnezeu; trebuia casuflenrl si sehrlneasci
din minte; trebuia ca trupul si triiasci din suflet - iati care
era rAnduida dintru inceput a firii nemuritoare.intorc6ndu-se
de la Dumnezeu, mintea, in loc si. comunice hrana sasufletu-
lui, incepesi triiasci pe socotedasufletului,hrinindu-se din
146 TEOLoGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT
substangasa (esteceeace numim de obicei ,,valorispirituale").
Sufletul, la rindul si.u, incepe si triiasci din viagatrupului -
aceastaesteob6-qiapatimilor; in sfrrgit,trupul, fiind silit si-gi caute
hrana in afari, in materianeinsuflegiti,afll panala urmi moaftea.
Compusul omenescsedestrami..
Riul a intrat in lume prin voingl. El nu esteo fire (griorq),
ci o stare (E(tg). ,,Fireabinelui estemai puternici decit obis-
nuinta r!.ului" - ziceDiadoh al Foticeii - ,,cilcibinele este,pe
cand riul nu estesau,mai bine zis, nu existi decit in momentul
in careestesi.vArgit.('205 Picatul esteo boali a vointei carese
ingali luind drept bine o inchipuire a binelui, dupi Sflntul
Grigorie de Nyssa. De aceea,chiar numai doringa de a gusta
din rodul cunoagteriibinelui gi riului era deja un picat, cici,
dupl Sfrntul Grigorie de Nyssa,cunoa-tterea presupun€o anu-
miti inclinare citre obiectul pe carevrem si-l cunoagtem;or,
riul, neexistAndin sine,nu rebuia s5.fie cunoscuP06.Riul devine
realitatenumai prin voingi, crre estesinguralui subzistengi;ea
esteaceeacareii di riului o oarecarefiingi. Daci omul a putut
si tindi prin voingasa citre un bine carenu existi, citre un
scop amigitor - el, careera in chip firesc inclinat si. cunoasci
9i si iubeascipe Dumnezeu -, aceastanu sepoateexplicaaltfel
decit printr-o inriurire din afarl, prin convingereaunei voinge
stri.inela carear fi consimtit voingaomeneasc5..2o7 inainte de
a intra prin voingalui Adam in lumea pimAnteani, riul a apirut
in lumea duhurilor. Voingaduhurilor ingeresti,vesnicdeter-
minati in vrijmisia cu Dumnezeu, a fosr ceadintii carea dat
nastereri.ului, careesteo atraclie a voingeicitre neant, o tlgi-
duire a fiin,tei,a crea{iei,a lui Dumnezeu,mai aleso uri furioasi
lmpotriva harului, ciruia voinga rizvrititd. i se impotriveste
cu invergunare.Odati ajunseduhuri ale intunericului, ingerii
cdzusirimin
,","u,o,j..:;]i#nezeu eir,o,u,a,."
r'jl
potrivnic5.voinEeidumnezeiestiajungesi fie o obsesiedisperati
dupi neant, pe care ei nu il vor gisi niciodati. Clderea lor
vesnici in nefiinti nu va aveasfrrgit. Sfhntul Serafim de Sarov,
un mare mistic rus al veaculuitrecut, spuneavorbind despre
diavoli: ,,Suntdezgustitori; impotrivirea lor congtienri fagi de
harul dumnezeiesci-a preftcut in soli ai intunericului ;i ai grozi-
viilor de neinchipuit. Creaturi ingeresti,ei au o putereuriasi.
Cel mai mic dintre ei ar putea sL nimiceascipimintul daci
harul dumnezeiescn-ar face neputincioasl ura lor impotriva
creagieilui Dumnezeu. Ei incearci deci si distrugi fhptura din
interior, inclinAnd libertatea omeneasci.spre riu."208 Acelagi
Sfhnt Serafim,referindu-sela o scriereasceticiatribuiti Sfrn-
tului Antonie2o9,distinge trei voingedeosebitecarelucreazi in
om: cea dintAi a lui Dumnezeu, voingi desivArgiti 9i mAntui-
toare;a doua, ceaa omului, care,flri si fie neapirat vitimitoare,
nu estenici mAntuitoarein ea ins5.si;in fine, a treia vointi,
cea diabolici, ce cauti pierzareanoastri.
Asceticaortodoxi are rermeni specialipentru a arita felu-
ritele lucriri sivArgitede duhurile riului in suflet. AoTropoi sunt
gAndurilesau plismuirile din pirgile inferioareale sufletului,
din ,,subconstient"2l0.Ilpoopol,ri (provocare) n-ar putea fi
tilmiciti prin ,,ispiti."; este mai degrabi prezentaunui gAnd
striin, venit din afari, introdus de o vointi vrljmasi in cugetul
nostru; ,,eanu esteun picat - zice Sfintul Marcu Ascetul -,
ci o dovadi a liberti;ii noasrre"2ll.Picatul incepeacolo unde
existl o otvyrcard0eoq2l2,adicl.invoirea minlii la un gAndsau
la o imagine intrusi. sau,mai bine zis,acolounde existi un oare-
careinteres,o atentiecarearati deja inceputul consimtirii cu
voingavrijmagi. Cici riul presupunetotdeaunalibertate,altfel
n-ar fi decit o silnicie, o posedaredin afari.
148 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT
Omul a picituit in mod liber.in cea constatpicatul originar?
Piringii vor deosebimai multe momente in aceastihotirire
a libereivoingecarea despi4it pe om de Dumnezeu.Momenrul
moral si, ca atare,personalar consta dupi togi in neascultare,
in cilcarea poruncii dumnezeiesti.Daci omul ar fi primit aceasta
porunci in spiritul iubirii filiale, el ar fi rispuns voingeidum-
nezeiegtiprintr-o jertft totali; el s-ar fi abtinut de bunlvoie
nu numai de la fructul oprit, ci de la orice obiect din afari,
ca si nu triiasci decAtdin Dumnezeu,ca si ni.zuiascinumai
gi numai la unirea cu El. Poruncadumnezeiasciarati voinEei
omenegticaleade urmat Pentru a atinge indumnezeirea,o cale
de desprinderede tot ceeace nu est€Dumnezeu.Voingaome-
neascia alescaleaopusi: despirgindu-sede Dumnezeu,eas-a
supustiraniei diavolului. SfAntulGrigorie de Nyssa9i Sfintul
Maxim Mirturisitorul dau atenfie mai aleslaturii fizice apice'
tului: in loc si urmezeinclinareasa sPreDumnezeu, mintea
omului s-aintors citre lume; in loc si induhovniceascitrupul,
intri el insugi in curentul viegii animale gi senzitive,supu-
nAndu-secondigiilor materiale.Sfintul SimeonNoul Teolog2l3
vede o dezvoltareprogresivi a picatului in faptul ci omul, in
loc si se pociiasci, incearci.si se dezvinovigeasciinaintea lui
Dumnezeu: Adam arunci orice resposabilitateasupra Evei -
,,femeiape caremi-ai dat-o Tu" -, ftcAnd astfeldin Dumnezeu
cauzadintii a ciderii sale.Eva invinuiegte garpele.Refuzind
si recunoasciobirgia riului in vointa lor liberi, oamenii renunli
la putingade a seeliberade riu, supunind libertatealor nece-
sitigii din afari. Voinga se impietregte9i se inchide fa;i de
Dumnezeu.,,Omul a oprit in el curgereaharului dumnez€iesc",
va spune Filaret al Moscovei2la.
Lipsa harului a fost, oare,pricina ciderii firii? Nogiuneade
har supraadiugat2l5carea fost pus pestefirea umani pentru
CHIP SI ASEMANARE t49
a o indrepta spre Dumnezeuestestriini Bisericii de Risirit.
Ca chip al lui Dumnezeu, persoanaumani era orientiti citre
Arhetipul siu; firea satindea de la sine citre Dumnezeuprin
voingi, careesteo putereduhovniceascisi rationali. ,,Dreptatea
primordiali" tinea de faptul cI omul, fiind creatde Dumnezeu,
nu putea fi decit o fire buni, indreptati sprebine, adici spre
comuniuneacu Dumnezeu,spredobAndireaharului necreat.
Daci aceastinaturi buni a intrat in dezacordcu Creatorul
siu, acestlucru nu a fost posibil decit in virtutea insusiriisale
de a se hotiri din interior, ca urmare a autodeterminirii sale
(arite(orricr), care confereaomului putinta si actionezegi si
voiascl nu numai potrivit cu inclinirile salefiregti, dar si impo-
triva firii sale,pe careo putea strica,o putea face,,contra-fire".
Ciderea firii esteurmareanemijlociti a liberei hotirAri a omu-
lui, care s-a voit asa,incAt a rimas in aceasti stare, in mod
deliberat.O starepotrivnici firii trebuia si duci la destrimarea
fiingei omenesti,care piere pAni la urmi in moarte, ultimi
separarea firii denaturate,despirgitede Dumnezeu.Nu mai
esteloc pentru harul necreatin firea stricati in care,dupi SfAn-
tul Grigorie de Nyssa,mintea, ca o oglindi risturnati, in loc
si oglindeascipe Dumnezeu,primestein ea chipul materiei
lariform*t6, unde patimile ristoarni ierarhiaceadintii a fiin,tei
omenesti.Lipsaharului nu estecauza,ci mai degrabi urmarea
ciderii firii. Omul a obturat in sineputingade a comunicacu
Dumnezeu,a inchis caleapentru harul careprin el trebuia si
curgi pestetoati frptura.
Aceasti conceptie ,,frzic|" cu privire la plcat gi la urmirile
lui nu exclude,in invi.ti.tura Bisericiide Risirit, un alt moment
c:uesefaceintotdeaunasimgit,anumeaspectulpersonal,moral,
cel al gregeliisi al pedepsei.Cele doui aspectesunt legatein
chip nedespirgit,omul fiind nu numai o fire, dar gi o persoanl
150 TEoLocrAMISTTcA oE RAsAntt
A BrsERrctI
harut
necrea,
u,t"d"i::;i,-
aflatl in fata unui Dumnezeu personal,in legituri personali "" #"e striino. 0,."o;:l
neasci gi nu va lucra asupraei decit din afari, produ.and in
cu El. Daci firea omeneascisedestrami ca urmare a picatului,
daci picatul aduce moarteain universul creat,aceastanu se suflet efectecreate.Profegiigi drepgiiVechiului Tesramentvor
intimpli numai pentru ci libertateaomeneasciacreato noui fi unelte ale harului. Harul va lucra prin ei, dar nu va fi insusit
stare(E(4), un nou mod de a fi in riu, ci gi pentru ci Dum- de oameni ca o forgi personali a lor. indum nezeitea,unirea
nezeua pus un hotar picatului, ingiduind ca el si ajungi la cu Dumnezeu prin har va fi pesteputinti. Dar planul dumne-
moarte.Stipendiaenimpeccati,mors... zeiescnu va fi desfiingatprin gresealaomului: vocagiaprimului
Adam va fi impliniti de Hristos, Adam cel nou. Dumnezeu
,,Suntemvlistarealeunui neamintunecat",spuneaSfintul
Macarie Egipteanul2tT.Totusi, in natura creati' nimic - nici seva faceom, ca omul si poati deveniDumnezeu,dupi cuvin-
chiar dracii - nu esteriu. Dar pi.catul,acestparazital naturii telelui Irineu gi Atanasie,repetarede Piringii gi teologii tuturor
veacurilorzle.Totusi, aceastilucrare, sivirgiti de CuvAntul lui
inridicinat in voingi, ajunge un fel de anti-har carepitrunde
Dumnezeu frcut om, seva arita inainte de toate omenirii deci-
frptura, trliegte in ea,o faceroabi a diavolului, el insugi rob
zute sub inftgigareasaceamai nemijlociti, ca lucrare a mAntuirii,
d voinEeilui impietrite in riu pentru totdeauna.Un pol nou,
a riscumpi.ririi lumii robite de picat gi de moarte. Fascinagi
potrivnic chipului lui Dumnezeu, secreeaziin lume, amigitor
defelix culpa, uitilm adeseaci,, distrugAnd stipinirea picatu-
in sine,dar real prin voin;i (paradoxulde a-si aveaexistenga
lui, Mintuitorul ne deschideadin nou caleaindumnezeirii,care
chiar in non-existengi, dupi Sfintul Grigorie de Nyssa).Prin
estescopulfinal al omului. Lucrarealui Hristos cheami lucrarea
voin;a omului, riul devine o putere care molipsegtecrealia
SfAntuluiDuh (Luca 12,49).
(,,pimintul esteblestematdin pricina omului", spuneGeneza).
Cosmosul,careoglindegtedintotdeaunamiregiadumnezeiasci,
dobAndeste ln acelagitimp trisituri intunecate,,,inft;igareade
noapte a ftpturilor", dupi expresiaunui teolog si filozof rus,
pringul E. Tiubetkoi2r8.Picatul a pitruns acolo unde trebuia
si stipineasci harul si, in locul deplinitigii dumnezeiesti,se
cascio pripastie a nefiingeideschisiin creagialui Dumnezeu:
porlile iadului sunt deschiseprin voia liberi a omului.

Adam nu 9i-aimplinit chemarea.El n-a stiut si atingi unirea

cu Dumnezeu gi indumnueirea lumii create.Crea ce nu a siv\it
pe cAndseslujeadin plin de libertateasa i-a devenitcu nepu-
tin;i din clipa in care s-a robit de bunivoie puterii din afari.
De la cidere pini in ziuaCincizecimii, energiadumnezeiasci,

CAPITOLUL7
Iconomia Fiului
ExaminAnd elementelede teologie ciue servescdrept bazi
pentru dogma unirii cu Dumnezeu in tradigiaBisericii de Risirit,
am trasatliniile generaleale invigiturii desprefiinga necreati
gi firea creatl, despreDumnezeu si fipturi, cei doi termeni ai
acesteiuniri. Am ajunspini la limitele celedin urmi ale firii
create,pAni la tirAmurile celemai indepirtate de Dumnezeu,
despirgitede El nu numai prin fire, ca fiingl creat5", ci gi prin
voinga care di nagtereunui nou chip de a fi, cel al picatului.
Cici, dupi Sfhntul Grigorie de Nyssa,picatul esteo niscocire
a voinEeicreate.Depirtarea fiarnde sfrrgit dintre creatgi necreat,
aceastidespirgirefireasci intre om 9i Dumnezeu, caresecidea
totugi si fie depigiti prin indumnezeire,ajungepripastie de
netrecutpentru om dupi. ce s-a hotirAt pentru o noui. stare,
vecini cu nefiinta, starea picatului gi a mo4ii. Pentru a ajunge
la unireacu Dumnezeu,unire la careestechemati ftptura, va
trebui acum si trecemo intreiti stavili: a morgii, a picatului
gi a firii.
Caleacitre indumnezeire,careestepropusi primului om,
nu va fi deci cu putin;i inainte ca firea omeneascisi biruie
picatul gi moartea.De acum inainte, aceasticalea unirii seva
prezentaomeniriicdzutesub infhgigarea m,Lntuirii.Acesttermen
negativarati.inliturarea unei piedici: egtimantuit (salvat)din
ceva,din moarte, din picat, careesteridicina sa.Planul dumne-
zeiescn-a fost indeplinit deAdam; in locul liniei drepte,a suisului
ICONOMIA FIULUI t53
ci.tre Dumnezeu, vointa primului om a trasato calepotrivnici
firii, ajungAndla moarte.Numai Dumnezeupoate da o"-.-
nilor putingaindumnezeirii,slobozindu-iin acelagitimp din
moarte si din robia picatului. Ceeace omul trebuia si atingi
ridicindu-se ci.tre D umn ezeur ealizeazS, Dumnezeu coborAnd
spreom. Iati de ce intreita stavili ce ne despartede Dumne-
zeu- moarte, picat, fire -, cu neputingi de ffecut pentru oameni,
va fi stribituti de Dumnezeuin ordineainversi, incepAndprin
unirea firilor despirtite, sfrrsind prin biruinta asupramortii.
Nicolae Cabasila,teolog bizantin din veaculal XIVlea, spune
in aceastiprivinti: ,,Oamenilordespirgigide Dumnezeuprin-
tr-o intreiti stavili - firea, picatul gi moartea - Domnul le-a
dat si-L aibi din plin gi si. se uneascinumaidecit cu El, prin
faptul ci El a inliturat una ci.te una fiecarepiedici.: pe cea a
firii, prin intrupareaSa;pe ceaa pi.catului,prin moarteaSa;
pe a morgii, prin invierea Sa." Iati pentru ce scria Sflntul
Pavel:,,Vrijma;ul cel din urmi careva fi nimicit estemoarrea."
(I Corinteni 15,26)220
Pentru Sfintul Maxim Mlrturisitorul, intruparea (oaprortg)
gi indumnezeirea(0eooq) corespunduna alteia,seimplici una
pe d.ta.Dumnezeucoboari in lume, sefaceom 9i omul seridicl
spredeplinitatea dumnezeiasci,sefacedumnez€u,fiindci aceasti
unire a celor doul firi, dumnezeiascigi omeneasci,a fost hoti-
ritl in Sfatul cel vesnic al lui Dumnezeu, fiindc5. unirea este
scopulultim pentru carelumea a fost frcuti din neant.221 Am
puteapresupune,impreuni cu cAtivacritici moderni, ci Sfintul
Maxim mS.rturisea o invigituri asemi.nS.toare aceleiaa lui Duns
Scot:daci picatul originar nu ar fi avurloc, Hristos S-arfi intru-
pat totugi pentru a reuni in El fiinta creati $i fireadumnezeiasci.
Totugi, dupi cum am vlzut cAndam examinatinvS.gituraSfrn-
tului Maxim Mirturisitorul desprecrealie,lui Adam222i s-a

154 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT
atribuit sarcinade a adunain fireasasferelefeluritede cosmo-
sului, pentru a le dirui indumnezeirea,ajungAndla unireacu
Dumnezeu.Daci acesteuniri sau,,sinteze"succesive, caredepi-
firegti,sunt realizatepini la urmi de Hristos,
;escdespirgirile
estepentru ci Adam nu a dat ascultarechemirii sale.Hristos
le realizeazd, una dupi alta, potrivit rAnduielii care a fost dati
primului Adam.
NiscAndu-Sedin Fecioari, El desfiingeaz|prin na;tereaSa
separarea firii umanein birbagi si femei. El reunegtepe Cruce
raiul, lica;ul primilor oameni inainte de picat, cu realitatea
pimAnteasci unde locuiescurmagii cizugi ai primului Adam;
intr-adevir, El spune tilharului celui bun: ,,Chiar astizi vei fi
cu Mine in rai", gi totugi El nu inceteazisi vorbeascicu ucenicii
in vremeagederiiSalepe pimint dupi inviere. La inilEare,El
unegtedin nou mai intAi pimintul si sfereleceregti,cerul vizut;
apoi pitrunde in empireu,stribate ierarhiileingerqti gi reunegte
cerul duhovnicesc,lumea inteligibili cu lur-neasensibili. in
sfirgit, El prezinti Tatilui totalitatea universului reunit in El,
ca un nou Adam cosmic,unind creatul cu necreatul.223 in acexti'
ingelegere a lui Hristos, Adam cel nou, unificator gi sfingitor
al fiingei create, ri.scumpS.rarea se infhtigeazd.ca unul dintre
momentelelucririi Sale,moment condigionatde picat 9i de
realitateaistorici a lumij cizrtte, in carea avut loc intruparea.
CAt despreintrebareascotisti, daci Logosular fi trebuit si Se
intrupeze independent defelix culpa, Sfintul Maxim nici nu
ridici micar aceastiproblemi.22aMai pulin soteriologicca
teolog,mai metafizicpoatedecit ceilalgiPiringi, cu toate acestea
el nu seindepirteazi de orientarearealisti si practici a gAndirii
lor; cazurile ireale nu existi. pentru el. Dumnezeu prevS"zuse
ciderealui Adam gi Fiul lui Dumnezeu a fost ,,Mielul jertfit
inainte de veci", in voingapreexistentia Tleimii. De aceeanu
ICONOMIA FIULUI t55
se poate intelege ceeace ar fi in afarl de Crucea lui Hristos.
,,Tainaintrupirii CuvAntului- spuneSfrntul Maxim - cuprinde
in sine sensultuturor simbolurilor 9i enigmelorScripturii, ca
gi sensulascunsal intregii creagiisensibile;i inteligibile. Dar
cel carecunoatte taina Crucii ;i a MormAntului cunoa.gtesi ratiu-
nile fiingiale ale tuturor lucrurilor. in sfrrgit, cel carepitrunde
inci gi mai departe9i esteinigiatin taina invierii invati scopul
pentru careDumnezetJe creattoate la inceput."225
Lucrarealui Hristos esteo ,,iconomiea tainei celeidin veci
ascunsein Dumnezeu" (Efeseni3, 9), cum spuneSfAntulPavel,
o ,,hoti.riredin veci cares-aimplinit in IisusHristos". Totusi,
nu existi necesitatenaturali in intrupare*'u qi patima Sa.
nu esteo lucrare a firii, ci un fel de bunivoinqi ico-
,,.{.ceasta
nomici", dupi Sfhntul Ioan Damaschin227, lucrareavointei,
taina iubirii dumnezeiegti.Noi am vlzut (cap. V) ci ,,deter-
minirile", ,,ideile"pentru Piringii greci nu aparfin fiintei, ci
voingeicomune aTieimii. Pentru aceastaintrupareaFiului, care
esteo manifestarea iubirii (,,Dumnezeuagaa iubit lumea,incAt
pe Fiul Siu Cel Unul-NiscutL-adat",loan3,16), nu aduce
nici o schimbare,nici o realiate noui. in fiingainterioarl aTieimii.
Dac5.,,CuvAntul trup S-a fhcut" - o Aoyog odfr dy6veto-,
aceasti ,,deyenire"nu gtirbqte cu nimic firea dumnezeiascl'
,,Cuvintul, riminind ceeace era,se faceceeacenu era", dupi
cuvintul Sfrntului Teofil al Bulgariei (veacul al XII-lea)228.
Dionisie Pseudo-Areopagituldi intrupirii 9i chiar firii umane
a Fiului numele de grLav0pron6.22e (iubire de oameni), denu-
mire ce evidengiazi ,,providenta" (np6voru). Or, providenga
desemneazihotiririle voingeidumnezeiegtiin raport cu liber-
tatea umani, hotirAri intemeiate pe prevedereaactelor libere
ale fiintei create.Este o vointi mAntuitoare carestie si creeze
I'6 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT
un mai marefolos pentru oameni in toatevicisitudinile riticirii
lor, cu condigiaca omul si stiesi recunoascivoingalui Dumne-
zeu.Sepoatespunecu o oarecarelipsi de exactitatescuzabili
ci. Dumnezeu facein providengaSa un act de bunivoingi fagi
de libertateaoamenilor,ci El acgioneazi"infuncgiede aceasti
libertate, coordoneazS.acgiunileSalecu actelefiintelor create,
pentru ca, indeplinindu-gi voinga,si conduci universul cizut
ftri si constrAngi libenatea fhpturilor. A;adaa taina ascunsi
inainte de togi vecii in Dqmnezeu gi aritati ingerilor prin
Biserici (Efeseni3, 9-10), aceastipredestinareimuabili gi
vegnici a intrupirii, are, in acela;i timp, un anumit caracter
de contingengi; aproapes-arputea spuneci eaesteocazionali,
daci aceasti expresien-ar implica ideeade neprevizut.
Dumnezeu,,coboariin lume" neincetatprin acteleprovi-
dengeiSale,prin iconomia Sa,careinseamni, literar vorbind,
,,construire"sau,,administrarea unei case".la,,plinirea vremii",
ingelepciunealui Dumnezeu, ce lucreazi.in lume ca putere,
energie,providengi,va intra in mersulistoriei ca persoani.inge-
lepciunea ipostatici a Tatalui ,,i;i va zidi casl": firea uman5.
asumati din trupul PreaSfintei FecioareMaria.lga tilmicegte
Sfrntul Filotei d Constantinopolului (veaculal XIVJea) textul
Pildelor (9, t): Sapientiaaedif.cauitsibi dnmum.230 ,,Numele
de Maici a lui Dumnezeu (@eot6rog)cuprinde toati istoria
iconomiei dumnezeiegtiin lume", dupi Sfintul Ioan Da-
maschin23l.,,Ne putem inrreba" - spune Sflntul Dimitrie al
Rostovului (veacul al XVII-lea) - ,pentru ce CuvAntul lui
DumnezeuintArziesi coboarepe pimint 9i si Se intrupeze
pentru mAntuireaomenirii cizute. Dar, inainte de jumitatea celui
de-al Mlea mileniu de la picatul lui Adam, nu s-a gisit pe
pimint o fecioari curati.nu numai cu trupul, dar;i cu sufletul.
Nu a fost decit o singuri asemenea frpturi, unici prin curigenia
ICONOMIA FIULUI 157
ei duhovniceasci 9i trupeascS.,caree fost vrednici si se faci
Biserici giTemplu al Duhului Sftnt."232Toati perioadaVechiu-
lui Testament, cu alegerilesale succesive- alegerealui Noe,
alegereaneamului lui Avraam, alegereapoponrlui Israel,alegerea
semingieilui Iuda, alegereacaseilui David -, legeacareapiri
curigia poporului lui Dumnezeu, binecuvAntirile urma;ilor
alegi,toati aceastiistorie sfrnti epereca,un procesprovidengial
si mesianic,ca o pregitire a trupului lui Hristos, a Bisericii,
mediul unirii cu Dumnezeusi, inainte de toate,ca o pregitire
a Celei caretrebuia si dea cu imprumut firea umani ca si se
poati sivir;i taina intrupirii.
Dogma Imaculatei Concepgii233 estestriini tradigiei risi-
ritene, care nu vrea sI desparti pe Sfrnta Fecioari de urma;ii
lui Adam, asupracirora apasi gregeala protopiringilor. Cu toate
acestea,picatul ca foryi lucri.toare in naturi, picatul ca necuri-
tie nu putea si aibi loc in aceasta.Sftntul Grigorie Palama,
in omilia sa la Intrarea in Biserici, explici aceastesfingeniea
Fecioareiprin curigirile succesivece au ayut loc in firea stri.mo-
silor sii, ca gi in propria sa fire incepAnddin clipa zimislirii
sele234.Ea era sfrnti nt datoriti unui privilegiu, unei scutiri
de la soartacomuni a intregii omeniri, ci pentru ci a fost pdzitd,
curati de orice intinare cu picanrl, ceeacenu inlitura libertatea
sa.Dimpotrivi, eravorba mai alesde aceastilibenate, de rispun-
sul orlenesc dat vointei lui Dumnez€u. Nicolae Cabasilaexprimi
aceasti idee in omilia sa la Buna Vestire: ,,intrupare", spune
el, a fost nu numai lucrareaTatilui, a Puterii Sale9i a Duhului
Siu, ci 9i lucrareavoingei,^ia credintei Fecioarei.Firi con-
simgimantul celeineprihinite, ffari ajutorul credingei,acestplan
ar fi fost tot atat de nerealizabil flri intervengia Celor trei
persoanedumnezeiegd.Numai dupi ce a invigat-o si a con-
vins-o, Dumnezeu o ia ca Mami;i-i ia cu imprumut trupul
 158 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT
pe care Ea binevoiegtesi i-L imprumute. Dupi cum El Se
intrupa in mod liber, tot asavoia ca si Maica Sasi-L nasci in
mod liber si de bunivoir.<Q35 in pe.ro"rr" Fecioareiomenirea
si-adat consimtimAntul ca Logosulsi Sefaci trup gi si locuiasci
printre oameni,cici, potrivit maximei patristice,,,dacivoinga
lui Dumnezeu a fost singuri la creareaomului, ea nu-l poate
mi.ntui firL conlucrareavoingeiomenesti".Thagedialibertigii
se dezleagi prin cuvintele Ecceancilk Domini.
Dupi Sfrntul Ioan Damaschin, care rezumL invititurile
Pirintilor, intrupareas-asivArsitprin lucrareaSfrntului Duh,
carea fhcut-o pe Fecioari vrednici sI primeasci dumnezeirea
Cuvintului, dupi cum si Cuvintul insugia luat din trupul fe-
ciorescpArgafirii Saleumane.236 Astfel, intr-unul si acelasiact,
Cuvintul isi asumi firea omeneasci.,ii di fiinti, o indum-
nezeieste. Firea umani asumati, insusiti de persoanaFiului,
primegtefiingasain iposrasuldumnezeiesc; ea n-aexistatinainte
ca fire distincti, n-a intrat in unire cu Dumnezeu,ci de la inceput
apareca.fireomeneascia CuvAntului.Aceasti,fire umanl, dupi
Sfrntul Maxim, avea calitatea de a fi nemuritoare si nestri-
cicioasl precum erafirealui Adam inainte de picat, dar Hristos
a supus-ode bunivoie la conditia firii noastrecizute.237Nu
numai firea omeneasci,ci gi ceeace era potrivnic firii, urmirile
picatului, au fost luate asupraSade Hristos, carerimAne totusi
in afarapicatului originar, datoriti nasterii Saiedin Fecioari.
El a imbrigigat deci intreaga realitate omeneasci.asacum era
ea dupi. cidere, in afari de picat: o fire individuali ce poate
trece prin suferinti si moarte. Cuvintul a coborir astfel pAnI
la ultimele limite ale firii stricate de picat, pAni in moarre si
in iad. Dumnezeu desivirEit, El S-af!.cut nu numai ,,om desi"-
v6.rsir",dar a luat asupraLui si toate lipsurile, toate limitirile
ce vin din picat. ,,Ne mirLm", zice Sft.ntul Maxim, ,,vizind
ICONOMIA FIULU] t59
cum mi.rginitul 9i nemirginitul - realitlti ce se resping una
pe cealalti si nu se pot amesteca- se gisescunite in El gi se
aratl in mod reciproc una intr-alta. Cici nemirginitul se
mlrginegte intr-un mod de negr5.it,in timp ce mlrginitul se
extinde pAni la misura nemirginitului."23s
Gindirea elenisti nu puteaingidui unireaa doui principii
desivirgite (611o tel,era 6v yelroOcnou 6rlvcrrat),,,doui realitigi
desivXrsitenu pot si fie una". Lupta pentru dogma hristologici
a finut aproapepatru veacuriinainte ca ,,nebuniacrestinS"" si
triumfe asupraingelepciuniigrecqti. Ca;i in dogma treimici.,
gi aici estevorba despredeosebireadintre fire (<prloLq) si ipostas.
Dar in Tieime esteo singuri fire in trei ipostasuri,in Hristos,
doui firi deosebiteintr-un singur ipostas.Ipostasulcuprinde
gi o fire, si pe cealalti; el rimine una, devenind totugi cealalti:
,,Cuv6.ntuls-afbcut trup", dar dumnezeireanu s-a ficut ome-
nire, nici omenireanu s-a transformatin dumnezeire.Acesta
esteintelesuldogmei hristologice,formulati. de Sinodul din
Calcedon: ,,Potrivit tradiglei PS.rintilor,proclamim cu togii ci
trebuiesi mirturisim un singur gi acelagiFiu, Domnul nostru
Iisus Hristos, desivirgit in fiinga divini 9i desivirgit in firea
umani., Dumnezeu adevirat si om adevirat, alcituit dintr-un
suflet ragional 9i dintr-un trup, acelagifiind de aceeagifiingi
cu Tatil dupi dumnezeiregi de aceea;ifiinti cu noi dupi ome-
nire, intru toate asemenea noui afari de picat, niscut din Tatil
mai inainte de togi vecii dupi dumnezeire,iar dupi omenire
niscut in aceasti.din urmi rrremedin FecioaraMaria. Maica
lui Dumnezeu,pentru noi gi pentru mAntuireanoastri. Unul
9i acelagiHristos, Fiu, Domn, Unul-Niscut careSefacecunos-
cut in doui firi frri amestecre,fui schimbare,in chip neimpi4it
9i nedespi4it, in a;afel incAt unireanu distrugedeosebirea celor
r60 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT
doui firi, ci, dimpotrivi, insusirilefiecirei firi nu rimAn din
aceastipricini decit mai statornicecAndsegisescunite intr-o
singuri persoani sau ipostas,care nu se desparte,nici nu se
imparte in doui persoane,fiind aceeasisi singuraPersoania
Fiului, Unul-Niscut, Dumnezeu gi CuvAntul, Domnul Iisus
Hristos."239Ceeace surpr: -le in aceastiformuli estecarac-
terul siu apofatic; intr-adevi.r,unirea celor doui firi esteexpri-
mati prin patru adverbenegative:oouy1rirog (neamestecat),
iirpnroq (neschimbat), aptcipecoq (neimpirtit), alioprotoq
(nedespirgit).Noi cunoastemrealitateaunirii celor doui firi
intr-o singuri persoani, dar ,,cum"-ul acesteiuniri rimine
pentru noi o taini. intemeiati pe distinctia-identitatede neinge-
les a firii si a persoanei.Hristos, persoani dumnezeiasci,va
aveain El, asadar,doui principii deosebitesi unite in acela;i
timp. Se va putea spune ci Fiul lui Dumnezeu a pitimit, a
murit pe cruce,dar cu ceeace putea pitimi si muri, adici cu
fireaSaumani. DeopotrivS., vom puteaspuneci niscAndu-Se
ca un prunc in iesleadin Bethleem,fiind spAnzuratpe cruce
sauodihnindu-Sein groapi, El n-a incetatsi domneasciprin
atotputerniciaSa pestelumea creati, in virtutea dumnezeirii
Sale,carenu suferS. nici o schimbare.
Dupi cum am spusde mai multe ori, desiv6.rsirea persoa-
nei sti. in renuntare.Dat fiind ci estedltincti de fire, ci este
,,ne-fiinti" in calitateaei de a fi ea insigi, persoanaseexprimS.
in renuntareala existentapentru sine.Aceastainseamni.deser-
tareapersoaneiFiului: r6vorq (kenoza)dumnezeiasci..,,Toati
taina iconomiei" - ziceSfhntul Chiril al Alexandriei - ,,sti in
degertarea si micsorareaFiului lui Dumnezett.*z4o Esterenun-
gareala vointa proprie pentru a indeplini voin;aTatilui, fiindu-I
ascultitor pAni la moarte, pAni la cruce. De altfel, aceasti
lepidarea voingeiproprii nu esreo determinare,un act, ci, ca
ICONOMIA FIULUI
si spunema9a,fiingainsigi a persoanelorTheimiineavAnddecit
o singuri voingi proprie firii comune.Vointa dumnezeiasci
in Hristos era,a;adar,voingacomuni. a celor trei: vointaTatalui
- izvor de voingi, voingaFiului - ascultare,voingaSfrntului
Duh - implinire. ,,Cici Fiul" - spuneSfrntul Chiril al Alexan-
driei - ,,nu poatefacecevace nu poateface9iTatil. intr-adevir,
avind aceeagifiingi cu El, estelegat,ca si spunem aga,prin
anumite legi fizice, sI posedeaceeagivoingi gi aceeagiputere.
De altminteri, Tatil arati Fiului ceeacefaceEl insugi,nu pre-
zentindu-I lucririle Salescrisepe table,nu invigAndu-Lceea
ce El nu gtie(Fiul $tietoateintruci.t esteDumnezeu),ci oglin-
dindu-Se pe Sine intreg in firea Celui niscut 9i aritind in
Acestatot ceeace-I estepropriu si firesc,in agafel incit Fiul
si.cunoasci dupi ceeace esteEl insusi tot ceeace esteCel care
L-a ni.scut."24lDe aceea,,,celce a vizut pe Fiul a v5.zutpe
Tatll". Kenoza estemodul de a fi al persoaneidumnezeiegti
trimise in lume, persoaniin careseindeplinegtevoin;a comuni
a Tfeimii, d cirei izvor esteTatil. Cuvintele lui Hristos: ,,Tatil
estemai mare decAtMine" sunt o expresiea acesteirenunliri
kenoticela vointa Sa proprie. Acestecuvinte vor si spuni ci
lucrareasivArgiti pe pimAnt de Fiul intrupat estelucrareaSfintei
Tieimi, de carenu poate fi despirgitHristos, careare aceeasi
fiingi, aceea;ivoin;i cu Tatal gi cu SfAntulDuh. futfel, deger-
tarea insiqi nu va face decit si arate mai mult dumnezeirea
Fiului tuturor celor caregtiu si recunoascimiregia in miqo-
rare,bogigiain lipsi, libertateain ascultare.Cici trebuiesi avem
ochii credin,teipentru a recunoaste persoana,nu numai persoana
dumnezeiasci,ci orice persoani omeneascifhcutl dupi chipul
lui Dumnezeu.
Cele doui firi ale lui Hristos vor rimAne deosebite,neames-
tecateuna cu alta. Totugi, unite in mod ipostatic,firl si se
 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT
transformeuna in cedalti, elevor inra intr-o oarecareintrepi-
trundere (neprx6p1oqeiq cl,l,rifag), dupi Sfrntul Maxim, care
reproduceaici, in cadrul dogmei hristologice,concepliarisiri-
teani referitoarela energii, purcederi din fiinga IuiDumnezruz42.
AceastS. perihorezi este,dupi Sfhntul Ioan Damaschin,mai
degrabi unilaterali: ea vine din partea dumnezeirii 9i nu din
parteafirii umane.2a3 Totugi,dumnezeirea,odati pitrunzlnd
firea uman5.asumat5., ii di acesteiao negriiti putere de pitrun-
derein dumnezeire.,,Cinstindpe impiratul si Dumnezeul meu,
cinstescin acelasitimp purpura trupului Siu" - zice Damas-
chin - ,,nu ca pe un vesmint sau ca pe o e pa:ra persoani, ci
ca pe un trup unit cu Dumnezeu ce rimi.ne fhri schimbare,
ca gi dumnezr,ireacareL-a uns. Cici firea trupeasci n-a devenit
dumnezeire,ci, asacum CuvAntul nu S-a schimbat gi a rlmas
ceeace era ftcAndu-Se trup, rot agatrupul s-a ft.cut CuvAnt
ftri a fi pierdut ceeace avea,ftci.ndu-se una cu Logosul dupi
ipostas."244Fireaomeneasci.a lui Hristos esteo fire indumnezeiti,
pitrunsl de energiile dumnezeiegtiinci din clipa intrupirii.
Sftntul Maxim aplici aici comparagiacu fierul pS.trunsde foc,
fbcAndu-sefoc, ri.m6.netotusi fier prin fire, exemplu prin care
Piringii greci exprimau de obicei srareaunei firi indumnezrite.
in fiecareact al lui Hristos sepor vedeadoui lucriri distincte,
cici Hristos lucreazi.potrivit celor doui firi ale Sale,prin cele
doui firi, agacum sabiainrogiti de foc taie 9i arde in acelasi
timp: ,,Taiein cditate de ffer 9i ardein calitatede foc."2a5Fie-
carefire lucreazi.potrivit proprietigilor sale:mina omeneasci
ridici pe tAni.rafati, dumnezeireao invie; picioareleomenegti
merg pe deasupraapelorpentru ci le intiregte dumnezeirea.
,,Nu firea omeneasciil invie peLazfur,nu putereadumnezeiasci.
varsi lacrimi inaintea mormAntului siu", spuneSfhntul Ioan
Damaschin246.
ICONOMIA FIULUI t63
Cele doui voingeproprii celor doui firi sunt deosebite,iar
Cel carevoiegteesteunul, degiEl voiqte potrivit fiecireia dintre
celedoui firi. Unul este,de asemenea, obiectul voingei,cici
celedoui voinle sunt unite, voinga omeneasci fiind supusi in
mod liber voingeidumnezeiqti. Totusi, aceastilibertate nu este
liberul nostru arbitru (yrxopti),facultateade alegerece revine
persoanei.intr-adevir, persoanadumnezeiascia Cuvintului
nu ayeanevoie si aleagi, si. se hotirasci chibzuind. Alegerea
esteo mirginire proprie libertigii noastreslibite: daci firea
umani. a lui Hristos ar putea voi ca om, persoanaSa dum-
nezeiascS. nu ar alege,ea nu ar exercitaca persoaneleumane
liberul-arbitrt2a7.YoinEadumnezeiasci,dupi Sfintul Ioan
Damaschin,ingiduia voingeiomene;ti si voiasci,si aratedin
plin ceeace-i era propriu firii umane.za8Ea mergeade fiecare
dati inainteavoingeiomenesti,incAtfireaumani a lui Hristos
voia,,dumnezeiegte"(0etr6q), in acord cu dumnezeireacareo
lisa si infloreasci.De aceeatrupul Siu simgeafoameagi setea,
sufletul Siu iubea, seintrista (la moartealui Lazir), seindigna,
Duhul Siu derga la rugiciune, care estehrana oricirui duh
creat.Cele doui voingefirqti nu Puteauintra in conflict ln per-
soanaDumnezeului-Om. Rugiciunea din gidina Ghetsimani
a fost o expresiea spaimeiin fagamortii, reaclieproprie oricirei
firi omenqti, mai alespentru o fire carenu cunogteaciderea,
c:rrenu trebuia si suferemoartea,pentru qrre moarteanu Putea
si fie dec6to sfAgierede bunivoie, potrivnici firii. ,,in timp ce
voingaSaomeneascl" -zice Sfintul Ioan Damaschin- ,;efuza
si primeasci moarteagi voinga dumnezeiascL facealoc acestei
manifestiri a naturii umane, Domnul, potrivit firii Saleome-
netti, erain lupti;i teami, serugaPentrua fi crugatde moane.
Dar fiindci voingaSa dumnezeiascidoreaca voingaSaome-
neasclsi primeascimoartea,Pentru fireaumani a lui Hristos
lb4 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT
suferingaa fost de buni.voie."24e De aceea,ultimul strigit de
groazi de moarte al lui Hristos de pe cruce era o manifes-
tare a adeviratei Sale firi umane, care sufereade bunivoie
moarteaca pe o ultimi renuntare,ca pe un rezultatal kenozei
dumnezeiegti.
Micsorareadumnez€iasci,kenoza,pentru Sftntul Maxim250,
nu erao siricire a dumnezeirii,ci o coborl.rede negriit a Fiului
careS-asmerit pAni la ,,chipulunui rob", flri a fi incetat,din
aceasti catzil, si fie pe deplin Dumnezeu. in virtutea acestei
micsoriri, Hristos,noul Adam, nestrici.cios gi nemuritor dupi
firea Sa omeneascS. - fire care, mai mult, era si indumnezeitl
prin unireaipostatici -, s-asupusde bunlvoie la toate urmirile
pi.catului,frcAndu-Se,,om al durerilor", dupi cum prorocise
Isaia (53, 3). futfel, El a introdus in persoanadumnezeiasci
toati deciderea firii omenesti rivi.site de plcat, fhcAndu-Se
asemenearedititii istorice in care intruparea a trebuit si aibi
loc. De aceea,vointa p5.mAnteasci a lui Hristos a fost o nein-
trerupti mic;orare: voin,taSaomeneascirenunta ft.ri. incetare
la ceeace ii era propriu prin fire si primea ceeace era contrar
firii umane nestricicioasegi indumnezeite:foamea,setea,obo-
seda,durerea,suferintelegi, la sftrgit, moarreape cruce.Astfel,
sepoate spune ci persoanalui Hristos, inainte de lucrareari.s-
cumpS.ritoare,inainte de inviere, aveain natura Saumani doi
poli deosebigi:nestriciciuneanaturali si lipsa naturali de sufe-
ringi, proprii unei firi desivirsite si indumnezeite;i, in acelasi
timp, posibilitateaalteririi gi a suferinteiasumatede bunivoie,
condigii cirora persoanaSakenotici a supusftri. incetarefirea
Sa uman5"liberi de picat. Pentru aceastaSfrntul Maxim dis-
tinge doui moduri de asumarea firii umanede citre Cuvintul:
asumareafireasci si asumarearelativi sau iconomici25t. Cea
dinti.i este,ca sLspunem asa,ascunside a doua. Ea nu searati.
ICONOMIA FIULUI r65
decit o singuri dati inainte de Patimi, cAndHristos s-aaritat
celor trei Apostoli a;a cum erain firea Saumani indumnezeiti,
strilucind de lumina dumnezeirii Sale.Condacul praznicului
Schimbirii la Fa;i exprimi limpede celedoui asPecteale firii
urnane asunate de Fiul lui Dumnezeu: stareaSafireasci 9i starea
Sa de supunerede bunivoie la condigiilefirii umane cizute:
,,schimbatu-Te-aila fagi in munte, HristoaseDumnezeule,[...]
9i pe cAtau putut uceniciiTii au vizut slavaTaPentru ca,atunci
candTe vor vedearistignit, si ingeleagiPatimaTa ceade buni-
voie gi lumii si propoviduiasci ci Tir egti cu adevilrat raza
Tatilui."252
Praznicul Schimbirii la Fagi, foarte respecat de Biserica
Onodoxi, poatesluji drept cheiePentru in,telegerea firii umane
a lui Hristos in tradigiarislriteani. Aceastanu privegte niciodati
firea umani a lui Hristos pierzind din vederedumnezeireaSa,
a cirei plinitate locuia truPegtein El (Coloseni2,9). indum-
nezritlde energiiledumnezeiegti,firea umani a Cuvintului nu
poate si le apari fiilor Bisericii dupi inviere gi Rusalii altfel
decAtin aceastiinfhgigaresliviti, carerimAnea ascunsiochilor
omene$tiinainte de venireaharului. Aceasti fire umanl facesi
apari dumn ezeireacareestestrilucirea comuni celor Tiei Per-
soane.Firea umani a lui Hristos va servidrept prilej de aritare
a Sfintei Tieimi. Tocmai Penffu acestmotiY' Epifania (sirbi-
toareaBotezului lui Hristos, dupi tradigialiturgici a Risfuirului)
gi Schimbareala Fagivor fi priznuite a;a de solemn:seva serba
descoperireaTieimii,cici glasulTatilui s-aftcut auzit 9i Duhul
Sfrnt a fost de fagi, prima oari sub infhtisareaunui porumbel,
a doua oard.canor luminos cztrea acoPeritpe Apostoli.
Aceasti infrgigareimpiriteasci a lui Hristos - ,,Unul din
Sfrnta Treime" -, venit ln lume Pentru a birui moartea9i a
 166 TEOLOGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT
slobozipe cei inchisi, estespecifici spiritualitiEiiortodoxedin
toate epocilegi din toate ti.rile. Chiar patima, chiar moarrea
pe cruce;i punereain mormAntvor imbri.cao formi triumfali
in caremiregiadumnezeiascia lui Hristos,implinind taina mi.n-
tuirii noasue,sevavedeain aspecnrlde decidere de abandonare.
9i
,,Mi-au smulsvesmintelesi cu purpuri. M-au imbricat. Mi-au
pus pe cap coroani de spini si trestiein m6.ni, ca si-i sfarm
ca pe nisteyasede lut." Hristos, imbri.catin haina batjocurii,
aparedeodati"ci.tre sfirsitul acestuiimn ca impirat carevine
si judecelumea, Hristosul eshatologic,Cel al Judecigiide Apoi.
,,Celce seimbraci cu lumina ca gi cu o haini stitu gol inaintea
judecitorilor si primi loviri pesteobrazdin mAnacelui pe care
l-a creat.Pe Domnul slavei,oamenii fhridelegii L-au gintuit
pe cruce.Atunci catapeteasma templului s-a rupt, soareles-a
intunecat, neputand suferi si vadi pe Dumnezeu chinuit, pe
Cel de caretremuri toati. ft.ptura."Aici Hristosul de pe cruce
aparein calitatede Creatoral lumii in mijlocul creatieicuprinse
de groazi,,in fatatainei morgii SaIe.Aceea;iideeesteexprimati"
intr-un alt imn din VinereaMare: ,*AstiziS-aspinzurat pe lemn
Cel ce a spAnzuratpimAntul pe ape. Cu cununi" de spini S-a
incununat impiratul ingerilor. Cu porfiri neadevirati. S-a
imbricat Cel ce a impodobit cerul cu nori. Loviri pesteobraz
a luat Cel ce a slobozit pe Adam in Iordan. Cu piroane S-a
pironit Mirele Bisericii.'Cu sulita S-a impuns Fiul Fecioarei.
Slavi Patimilor Tale, Hristoase!Slavi Patimilor TaIe,Hristoase!
Arati-ne noui si sliviti inviereaTa." Printre motivele pitimirii,
se face simtiti din ce in ce mai mult agteptareapastilor. ,,Iati.
ci Morm6.ntul inchide pe Cel ce tine cu mAnaSatoatl flptura.
O piatri acoperi.pe Domnul, Cel ce a acoperitcu frumusegea
Lui cerurile... Viagadoarmesi iadul tremuri de groazi,.Adam
s-a slobozit din legituri. Slavi purtirii Tale de griji, prin care
ICONOMIA FIULUI T67
ai creat odihna vegnici, descoperindu-ne,Dumnezeule,Prea
Sftnti inviereaTa!"in sftrgit,odihna in mormAnt,ultirnrizultat
al kenozeidumnezeiegti,ne introduce deodati in odihna tainici.
a Creatorului: lucrarea riscumpiririi se face una cu lucrarea
creagiei.,,MareleMoise a profegittainic aceastizi spunAnd:gi
Dumnezeu binecuvinti ziua a gaptea.Aceasta-isimbita bine-
cuvintati, aceastaesteziua odihnei. Cici in aceastizi Fiul unic
al lui Dumnezeu seva odihni de toate lucririle Sale."Prin acest
imn sfrnt cintat in Vinerea Mare, Bisericaintredeschideinain-
tea noastri ,,taina ascunsi in Dumnezeu mai inainte de togi
vecii". Si ne amintim cuvinteleSfintului Maxim Mirturisito-
rul, pe carele-am citat la inceputul acestuicapitol: ,,Cel carea
cunoscut taina Crucii 9i a Mormintului cunoagtegi ragiunile
fiingialeale tuturor lucrurilor."253Dar Duhul ri.mine mut ina-
intea acesteiaine 9i gAndireateologici nu gisegtecuvinte pentru
a o exprima.
Atitudinea apofatici, proprie teologieirisiritene, capiti grai
in mulgimea de imagini pe care Piringii greci le pun inaintea
mingii noastrepentru a o ridica la contemplarealucririi impli-
nite de Hristos, lucrarecu neputinfi de ingelesPentru ingeri,
dupi SfAntul Pavel.Aceasti.lucrare estenumiti, cel mai ade-
sea,riscumpi.rare, ceeace implici ideeaunei datorii de plitit,
a unei riscumpiriri a celor inchigi, imagineimprumutati din
practicajuridici. Imaginea,reluati de togi Piringii, estea Sfrn-
tului Pavel,ca gi o alta din ordinea juridici, cea de ,,Mijlo-
, citor", careimpaci pe oameni cu Dumnezeuprin Cruceape
careEl desfiin;eazi dugminia. Alte imagini au mai curind un
caracterrizboinic: lupta, cucerirea,distrugereaputerilor po-
{ trivnice. Sfrntul Grigorie de Nyssava reprezentaiconomiamln-
I
tuirii ca pe un pretextdumnezeiescpentru a intoarceviclenia
168 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT
duhului celui riu gi a sloboziomenirea.Existi, de asemenea,
imagini foarte obisnuite din domeniul ftzic,ca ceaa focului
care distruge necurltiile firii, ale nestriciciunii, care face sl
piari striciciunea,a medicului carevindeci firea bolnavi etc.
Daci vrem si facemdin vreunadintre acesteimagini expresia
tainei mintuirii noastre,riscim si inlocuim ,,tainaascunsiin
Dumnezeu inainte de togi vecii" prin conceptepur omenegti
si nepotrivite. Sfrntul Maxim reusestesi adune toate aceste
imagini ale lucrlrii mAntuitoareintr-o expresieconcludenti
gi plini de tilc: ,,Moartealui Hristos pe cruceesteo judecati
a judecilgii."2,a
Sfhntul Grigorie de Nazianzaplici teologieiriscumpiririi
metodaapofatici. AlungAnd,nu ftri ironie, una dupi dta ima-
ginile nepotrivite prin care se dore;te in mod obisnuit si. se
exprime lucrareamAntuirii noastreindepliniti de Hristos, el
desprindeastfeltaina de nepitruns a biruingeiasupramorfii.
,,Tiebuiesi examinim", spuneel, ,,problemagi dogma,adesea
trecutesub ticere, dar carepenuu mine, din acestmotiv, nu
cermai puginun studiu aprofundat.Singelevirsat pentru noi,
singelede mult preggi slivit al lui Dumnezeu,acestsAngeal
Jertfitorului gi al Jerfei, pentru ce a fost virsat gi cui s-aoferit?
Noi eram sub stipAnireadiavolului, vindugi picatului, dupi
ce am dobAnditstriciciuneaprin dorinta de pliceri. Daci prelul
ri.scumplririi noastreesteplitit celui carene ginesub puterea
sa,eu mi intreb: cui gi pentru caremotiv estedat un asemenea
preg?Daci estedat diavolului, ceocari!Thlharul primqte pregul
riscumpirS.rii.Nu numai ci il primestede la Dumnezeu, ci
primegtepe Dumnezeu insusi. Pentru silnicia sa, el pretinde
un pret agade neinchipuit, incit ar fi fost mai drept si ne ierte
de plati. Dar daci acestpret esteoferit Tatilui, ne intrebi.m
inainte de toate pentru caremotiv? Nu Tatil ne-atinut in robie.
ICONOMIA FIULUI 169
in sfhrgit,pentru ce sAngelesingurului Siu Fiu si fi fost plicut
Tatalui, caren-a voit si. primeasci pe Isaacoferit de Avraam ca
arderede tot, ci a inlocuit aceastijertfi omeneasciprin ceaa
unui berbec?Esteevident ci Tatil nu primegtejertfa pentru ci
I secuveneasaupentru cd,aveatrebuingide ea,ci din iconomie:
trebuia ca omul si fie sfingit de firea umanl a lui Dumnezeu,
trebuiaca El insusisi ne slobozeasci. biruind tiranul prin propria
Sa putere, ca El si ne cheme spre El prin Fiul S5.u,care este
Mijlocitorul careindeplinestetoate, cinstind pe Tatil, ciruia ii
esteintru toateascultltor.. . Restulsi fie cinstit prin tlcere.. ."255
,,TiebuiacaDumnez€usi Sefaci om si si.moari, ca noi si putem
trii din nou.(256,,Nimic nu sepoateasemuiminunii mAntuirii
Mele: clteva picituri de sAngereconstituietot universul."257
Aceasti biruinti asupramortii searati inainte de toate in
inviereaDomnului: ,,in aceastizi Hristos a fost chematdintre
mor,tiicirora li sealiturase.in aceastizi El a frAnt boldul mo4ii,
a sftr6-matponile intunecoase aletristuiui iad, slobozindsufletele.
in aceastizi, ieginddin mormAnt, S-aaritat oamenilor,pentru
careS-a niscut, a murit si a inviat din morti."258
Hristos a luat asupraSafireanoastri, El S-asupusde buni-
voie tuturor urmirilor picatului, El a luat asupraSarispunderea
pentru vina noastri.,rimAnind totugi striin de picat, pentru
adezlegatragedia libertigii umane,pentru a deplgi ruptura dintre
Dumnezeugi oameni,aducind ruptura in sAnulpersoaneiSale,
unde nu esteloc pentru nici o sfr;iere,pentru nici o contradicgie
interioari.. Dupi Sfhntul Maxim, Hristos vindeci tot ceeace
apartineoamenilor gi, inainte de toate, voingacarea fost iz-
vorul pi.catului. in kenozaSa de negriit, Dumnezeu-Omul
Se integreazi in realitateastrici.cioasi istovind-o, golind-o
diniuntru, prin vointa Sanestricicioasi.Aceasti integrarede
bunivoie in condigiaomenirii cizute trebuiasi duci la moartea
170 TEOLOGIA MISTICAA BISERICIIDE RASARIT ICONOMIA FIULUI I7I

Sape cruce, la coborAreaSain iad. futfel, toati realitateafirii Ceeace esteindumneznitin Hristos estefirea Saome-neasci,
cizute- dimpreuni cu moartea-, toate condigiile existenEide preluati in deplinitatea Sa de persoanadumnezeiasci. Ceea
care erau rezultatul picatului gi, ca atare, aveaucaracterul de ce trebuie indumnezeit in noi estefirea noastri intreagi.,apar-
tinAnd persoaneinoastre,caretrebuie si intre in unire cu Dum-
chin, de pedeapsi,de blestem,au fost preficute, prin crucea
nezeu, si devini o persoani creatl in doui firi: firea umani
lui Hristos, in condigii Pentru mAntuire. ,,Locul pitimirii se
indumnezeiti si firea sau, mai degrabi, energiadumnezeiasci
fhcu rai." Crucea, care trebuia si marchezeultima decidere,
indumnezeitoare.
devine o temelie de nezdruncinat a universului: ,,Cruceaditi-
Lucrarea lui Hristos se sivirgegte asupra firii care nu mai
toare de viagi, putere a impiragilor, tirie a drepgilor,miregie
estedespirEiti de Dumnezeu prin picat. Este o noui. fire, o
a preogilor."(CAntareainilgirii Crucii)
frpturi innoiti careintri. in lume, un nou trup, curat de orice
Dupi Sfintul Maxim Mirturisitorul, lucrareamintuirii
pe rind atingerecu picatul, slobod de orice necesitatedin afari, izbivit
cuprinde trei trepte Pe careHristos le restatorniceqte
de nedreptateanoastri., de orice voin;I strlini., prin singele
in fire: fiinga,fiingaconformi binelui (erietvat), fiinta vesnici
scump al lui Hristos.Aceasti flpturi, acesttrup, esteBiserica,
(s:i etr,u|. Prima treapti esteatinsi.prin intrupare, a doua prin
mediu curat gi nestricS.cios, in careseatinge unirea cu Dum-
incoruptibilitateavoingeiin viagapiminteasci, ce ducela cruce,
259 nezeu;estechiar firea noastri.,ca parre din trupul Bisericii, ca
a treiaprin nestriciciuneafirii ce se descoperiin inviere.
parte a trupului lui Hristos, ci.ruia I seintegreazi prin botez.
Si revenim la textul din Sfrntul Maxim, unde el spune:',Cel
Dar daci prin firea noastri noi suntem mi.dulare,pirgi ale
care pitrunde mai departe decit Crucea gi decit Mormintul
firii umane a lui Hristos, noi ca persoanen-am ajuns inci si
Eiseafli inigiat in taina invierii afli scopul Pentru careDum- ne unim cu dumnezeireaSa.Rlscumpirarea,curigireafirii nu
nezeua creat toate acestelucruri."26o oferi inci toate condigiile necesarein vedereaindumnezeirii.
Piringii czreau ulit in perioadahristologici, formulind dogma Bisericaestedejatupul lui Hristos, dar nu esteinci.,,plinirea
despreHristos Dumnezeu-Om, n-au pierdut niciodati din Celui ce plinegtetoate intru toti" (Efeseni| , 23). Lucrarealui
vedere problema unirii noastre cu Dumnezeu. Argumentele Hristos s-asivArsit;acum poatesi seimplineasci lucrareaSfhn-
obignuite pe careei le invoci impotriva invigiturilor striine tului Duh.262
Ortodoxiei vizeazimai alesdeplinitateaunirii noastre,a indum-
nezeiriinoastre,caredevineimposibill daci despi4im celedoui
firi ale lui Hristos ca Nestorie, daci admitem in El, ca mono-
fizigii, numai firea dumnezeiasci,daci tiiem ca Apolinarie o
parte din firea Saomeneasci,daci vrem si vedem in El numai
voingagi lucrareadivini, ca monoteli;ii. ,,Ceeace nu esteasurnat
nu poatefi indumnezeit"261 ,iati.argttmentul patristiccarerevine
ftri incetare.

CAPITOLUL8
lconomia Sfintului Duh
intruparea CuvAntului esteo taini. mai mare, mai adinci
decit ceaa facerii lumii; tolugi, lucrarealui Hristos sesivirgegte
in raport cu ceeace estecontingent, ca o acgiunedumnezeiasci
realizat| ca urmare a picatului lui Adam. Consecingi preexis-
tenti, voingi dumnezeiascide mintuire ce precedi voinEa
omeneascia clderii, aceastl,,taini ascunsi mai inainte de togi
vecii in Dumnezeu",caresedescoperiin istorieca taini a Crucii
lui Hristos, nu este,la drept vorbind, intimplitoare, in misura
in carelibertatea omeneasciera implicati in ideeade creagie.
Iati de ce libertateaaceastanu a putut si distrugi universul
intocmit de Dumnezeu:ea s-agisit cuprinsi intr-un dt plan
de existengi,mai larg, deschisde Cruce ;i inviere. O noui rea-
litate intri in lume, un trup mai desivirgit decit lumea:Biserica,
intemeiati pe o indoiti iconomie dumnezeiasci:lucrarealui
Hristos gi lucrareaSfrntului Duh, doui dintre persoaneleSfintei
Tieimi, care au fost trimise in lume. Cele doui lucriri stau la
temelia Bisericii, amandoui sunt necesareca noi si putem ajunge
Ia unirea cu Dumnezeu.
Daci Hristos este,,capal Bisericii,care estetrupul Lui",
Sfrntul Duh este,,Celceplinegtetoatein togi" (Efeseni1,23).
futfel, celedoui definigii pe carele di Sfhntul PavelBisericii
arati doi poli diferiti, corespunzind celor doui persoanedum-
nezeiegti.Bisericaestetrup, intrucit Hristos esteCapul siu;
ICONOMIA SFANTULUI DUH 173
ea esteplinitate, intrucit Sfhntul Duh o insufletegte,o umple
de dumnezeire,clci dumnezeirealocuiegtein ea trupeste,pre-
cum locuia in firea umani indumnezeiti a lui Hristos. A;adar,
putem spunecu Sfrntul Irineu: ,,lJnde esteBiserica,acolo este
Duhul lui Dumnezeu,unde esteDuhul, acolo este3ir.ti.".((263
Cu toate acesrea,Duhul ,,cerea griit prin prooroci" nu a
fost niciodati striin de iconomia dumnezeiasciin lumeain care
semanifestavoingacomuni a Sfintei Ti:eimi.El eraprezentatAt
in lucrareacreafiei,cit 9i in cea a riscumpiririi. Sfhntul Duh
esteCel careplinestetoate,dupi Sftnnrl Vasilecel Mare: ,,Venirea
lui Hristos: Duhul o ia inainte. inttup"rear Duhul esteacolo.
Lucriri minunate, haruri si vindeciri: prin Sfhntul Duh. Dracii
alungagi:prin Duhul lui Dumnezeu. Diavolul inlinEuit: fiind
Duhul de fagi-Lisareapicatelor: in haml Sffntului Duh. . . Unirea
cu Dumnezeu:prin Duhul. inviereamortilor: prin putereaDu-
hului.(264$i totugi, Cuvintul Evanghelieiesteexplicit: ,,inci.
nu era dat Duhul, penrru ci Iisus inci nu fusesepreaslivit."
(Ioan7,39) lgadar, lucrareaSfrntului Duh in lume inainte de
Biserici si in afari de Biserici nu esteaceeagicu prezentaSain
Biserici dupl Cincizecime.A;a cum CuvAntul,per quemomnia
facla sunt, descopereaintelepciunea l.ri Dumnezeu in crearie
mai inainte ca El si fi fost trimis in lume gi si fi intrat in istoria
ei ca persoanidumnezeiasciintrupati, tot agaDuhul Sfhnt,in
carevoinga dumnezeiascl- creatoare9i atotgiitoarea univer-
sului - se implinea inci din clipa creagiei,a fost trimis la un
moment dat in lume pentru a fi prezentacolo nu numai prin
lucrareaSa,comuni intregii Tieimi, ci gi ca persoanl.
Teologiiau insisat intotdeaunaasupradeosebiriiradicaledintre
purcedereavegnici a persoanelo!careeste,,lucrareafirii", dupi
Sftntul loan Damaschin - fiinta insisi a Sfintei Tieimi -, si
174 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT
misiuneain timp a Fiului gi a Sfintului Duh in lume, lucrare
a voingeicomunea celortrei ipostasuri.in ceeaceprivesteDuhul
Sfrnt, PirinEii grecifolosescde obiceiverbulernopetopcnpentru
a arita purcedereaSa vesnici.,in timp ce verbele npoirlpt,
npol6opcrtarati de celemai multe ori misiuneaSain lume' in
planul vesnic,persoanele Fiului gi Duhului purcedde laTatil,
,,izvorulunic al dumnezeirii". in planul misiunii in timp, lucrare
a voingeicare gine de fiingaTleimii, Fiul estetrimis de citre
Tatil gi Se intrupeazl. prln Sflntul Duh; se poate spune,de
asemenea, ci Fiul estetrimis de El insugiintrucAt implinegte
voinla de a fi trimis, neavAnd,,vointi proprie". AcelasiIucru
esteadevirat si cu privire la misiuneaSfintului Duh in lume:
El implinegtevointa comuni a Celor Thei,fiind rimis de Tatil
gi transmisde Fiul. Dupi Sfbntul SimeonNoul Teolog,,SPU-
nem ci Sfrntul Duh estetrimis saudat, dar aceasta nu inseamni
delocci EI rimine striin de voinga misiunii Sale. intr-adevir,
Sfintul Duh, una dintre persoaneleSfinteiTheimi,implinegte
prin Fiul ceeace doregteTatal, ca gi cum aceastaar fi vointa
Sa,cici SfAntaTieime esteneimpir;iti in ceeace privestefirea,
substanga 9i voinga5^<265.
Astfel, dupi cum Fiul Sepogoari pe pimint 9i implinegte
lucrareaSa prin Duhul, tot agapersoanaSfrntului Duh vine
in lume fiind trimisi de Fiul: ,,MAngAietorul,pe Care Eu il
voi trimite voui de laTatal, Duhul Adevirului, Care de laTatil
purcede,Acelava mirturisi despreMine." (Ioan 15, 26) StrXns
legagiin lucrareaLor comunS.pe pimAnt, Fiul gi Sfrntul Duh
ri.min totusi, chiar in aceasti lucrare, doui persoane
independenteuna de alta in ceeace privestefiingalor ipostatici.
De aceeavenireapersonalia Sfhntului Duh nu va aveacarac-
terul unei lucriri ce s-arfacedin porunci, depinzAndintr-un
fel de aceeaa Fiului. Cincizecimeanu esteo ,,continuare"a
ICoNoMTA DUH
SFANTULUI 175
intrupirii, eaesteurmareaacesteia, consecinga acesteia:creatia
a devenitapti si primeasciSfAntulDuh;i El pogoari in lume,
umple de prezentaSa Bisericariscumpirati, spilati., curigiti
prin sAngelelui Hristos.
Sepoatespune,intr-un anumesens,cI lucrarealui Hristos
o pregitea pe aceeaa SfAntului Duh: ,,Focam venit si. arunc
pe pimint gi cAt agvrea si fie acum aprins!" (Luca 12, 49)
Cincizecimeaapirea deci ca gelul,scopul final al iconomiei
dumnezeiegtipe pimint. Hristos Se intoarcela Tatil pentru
ca Duhul si Se pogoare:,,Vi. estede folos ca si Mi duc Eu.
Cici daci nu Mi voi duce, MdngAietorulr',1 va veni la voi,
iar daci Mi voi duce,il voi trimite la voi." (Ioa^r16, 7) Totu$i,
in venireaSapersonali,Sfrntul Duh nu-9i arati delocpersoana.
Fl nu vine in numele Siu, ci in numele Fiului, pentru a mir-
turisi pe Fiul - asacum Fiul a ver,it in numele Tatilui pen-
ru a-L facecunoscu.pe Tatil. ,,Nu ne gindim la Tatil firi
Fiul - spuneSfhntulGrigoriede Nyssa-, nu-L gAndimpe Fiul
flri Sflntul Duh. Cici estecu neputingi si ajungi la Tatil firi
si fi fost inalEatde Fiul si cu neputingi si-L numesti pe Iisus
Domn fhri numai in Sfrntul I)uh.(266Persoanele dumnezeiesti
nu seafirmi. deloc prin ele insele,ci un.' mi.rturisestepe cea-
lalti. Aceastaestepricina pentru careSfrntul Ioan Damaschin
spuneaci ,,Fiulestechipul Tatilui 9i Duhul, chipul Fiului"267.
Aceastainseamni ci al treilea ipostasal Treimii estesingurul
carenu-si arechipul intr-o alti persoani.Sfrntul Duh rimAne
nearitat ca persoani, tainic, ascunzAndu-Se chiar in aritarea
Sa.Tocmai penuu acest motiv Sfintul Simeon Noul Teolog,
in imnurile consacrar3iubirii dumnezeiesti,il va cAntaprin
trisiturile apofaticeale unei persoanetainice carenu poatefi
cunoscuti:,,Vino,Lumini adevirati; vino, viagi vegnici;vino,
taini ascunsi;vino, vistierie firl nume; vino, lucru negriit;
176 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT
vino, persoani.cu neputingi de cunoscut;vino, bucurie nein-
cetati! Mno, lumini neinserati.;vino, nidejde carevrei si mAn-
tuiegti pe togi. Vino, inviere a mortilor; vino, Puternice,care
implinegti,prefaci;i schimbi tonrl prin voingaTa;vino, Nevizu-
tule, cu totul de neatinssi de nepipiit. Vino, Cel carerlmAi
purureanemigcatsi care,in tot ceasul,Te migti ;i vii citre noi,
ceice zLcemin iad. Tu egti mai presusde ceruri. Numele Tiu,
atir de dorit gi mereuinvocat, nimeni n-ar putea spunece este.
Nimeni nu poate gti cum egti TiJ, de ce neam sau in ce fel,
cici aceastaestecu neputinEi.Vno, coroani niciodati vqtejiti.
Vino, Cel pe carebietul meu sufletL-a iubit 9i-L iubegte!Vino
singur la cel rimas singur. Vino, Tir carem-ai despir;it de togi
gi m-ai ft.cut si fiu singuratic in aceastilume ;i careTir insugi
Te-ai frcut doringi in mine, careai voit si Te voiesc,Tu, Cel
cu totul neapropiat. Vino, suflareagi viagamea, mAngAierea
smeriteimele inimi."268
ins{i invigitura despre Sfrntul Duh are caracterul unei
tradi;ii mai tainice,mai puEin descoperite,spredeosebirede
aritareastri.lucitoarea Fiului, vestiti de Biserici pAni la mar-
ginile lumii. Sfrntul Grigorie de Nazianz pune in eviden;i o
iconomie ascunsiin cunoa;tereaadevirurilor privind persoana
Sfhntului Duh. ,,VechiulTestament" - spune el - ,,a aritat in
chip limpede peTatil, neclarpe Fiul. Noul Testamenta desco-
perit pe Fiul gi a strecuratdumnezeireaDuhului. futizi, Duhul
trliegte printre noi gi sefacecunoscut mai limpede. Cici ar fi
fost primejdios, c6,nddumnezeireaTataluinu era recunoscuti.,
si se predice in chip deschisFiul gi, cAti vreme dumnezeirea
Fiului nu era admisl, si se impuni, daci indriznesc si spun
4a, ca un adaos,Sflntul Duh. .. Secuveneamai degrabi ca,prin
adiugiri parFale si, cum spune David, prin suisuri din slavi
in slavi, miretia Theimii si striluceasci in mod progresiv...
ICONOMIA SFANTULUI DUH 177
Privigi cum ne vine lumina: pulin cite pugin. Privigi ordinea
in care ne estedescoperitDumnezeu:ordine pe care-trebuie
si.o respectim la rAndul nostru, nedezviluind totul ftri. vreme
9i ftri dreapti socotedi gi totugi ftri si ginem nimic ascuns
pAni la sffu;it. Cici una ar fi fost nechibzuiti, gi cealalti neevla-
vioasi. lJna ar fi riscat si rineasci. pe cei din jur, iar cealdti
si indepirteze de noi pe propriii nogtri fra;i... MAntuitorul
cuno$teaanumite lucruri desprecare socoteaci ucenicii Sii
nu ar fi putut si gi le insugeasciinci, degiei eraudejaplini de
o invi;ituri imbelgugati... $i El le repetaci Duhul, la venirea
Sa,ii va inviga tonrl. Gandesc,agadar,ci numlrul acestorlucruri
erainsi;i dumnezeireaSfhntului Duh: ea trebuia si fie vestiti
mai limpede dupi aceea,atunci cind, dupi biruinga Mintui-
torului, cunoa$tereapropriei Saledumnezeiri va fi intiritd.."26e
DumnezeireaFiului esteintiriti de Biserici gi predicati in
intreagalume; mirturisim, de asemenea,dumnezeireaSftndui
Duh, comuni cu ceaa Tatilui gi a Fiului, mirturisim Sfinta
Theime. Dar persoana insigi a Sfhntului Duh, care ne
descoperi acesteadeviruri, pe care ni le facevizibile liuntric,
aritate ca ;i cum le-am atinge, ri.mine totugi nedescoperiti,
tainici, ascunside dumnezeireape careeane-o descoperi,prin
darul pe care ni-l impirt{egte.
Teologia Bisericii de Risirit deosebegte persoanaSfrntului
Duh de darurile pe careea le impirtigegte oamenilor. Aceasti
deosebireseintemeiazi pe cuvintele lui Hristos: ,,AcelaMi va
mS.rturisi,pentru ci din d Meu va lua gi vi va vesti.Toate cate
are Tatil ale Mele sunt; pentru aceastaam zis ci din al Meu
ia." (Ioan 16, 14-15) Ceeace estecomun Tatilui gi Fiului este
dumnezeireape careSfrntul Duh o impirtigegte oamenilor in
Biserici, fhcindu-i ,,pirtagi ai dumnezeiegtiifiri", dind focul
dumnezeirii, hanrl necreat,celor caresefac midulare ale trupului
178 TEOLOGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT
lui Hristos. itrtr-utr antifon de la utrenia Bisericii Ortodoxe se
cinti: ,,Prin S6nill Duh tot suflenrl iazi,, qiprin curigie seinalgi
lumineazi-seintru unireaTieimii cu sfintenie deTdnd."z7o
Adesea,darurile Sfrntului Duh sunt desemnateprin numele
celor sapteduhuri carese gisesclntr-un rext din Isaia: duhul
ingelepciunii,duhul intelegerii,duhul shtului, duhul tiriei,
duhul cunogtingei,duhul bunei-credin,te,duhul temerii de Dum-
nezeu(Isaia ll,2-3). Cu toate acestea,teologiaortodoxi nu
faceo distincgiespecidi intre acestedaruri si harul indumne-
zeitor. in general, pentru tradigia Bisericii de Risirit, harul
inseamni toati bogi.giafirii dumnezeiegti,in misura in care
se impirtigegte oamenilor; estedumnezeireacare purcede in
ahra fiin;ei Salegi sediruiegte, firea dumnezriasci.la carepar-
ticipim in energii.
Sfintul Duh, izvorul acestordaruri necreategi nesfrrgite,
riminAnd nenumit gi nedescoperit,primeste toati mullimea
numelor ctre pot fi date harului. ,,Sunt cuprins de spaimi" -
spune Sftntul Grigorie de Nazianz - ,,cAndcuget la bogiEia
numirilor: Duhul lui Dumnezeu, Duhul lui Hristos, inge-
lepciunealui Hristos, Duhul infierii. El ne creeazidin nou in
botezgi in inviere. El sufli unde voiegte.Intor al luminii gi al
vie,tii,El facedin mine o Biserici, mi indumnezeiegte,mi desi-
vArgegte, o ia inaintea botezului gi esteciutat dupi botez. Tot
ceeace faceDumnezeu El implineste. El seinmul,tegtein limbi
de foc gi inmulgegtedarurile, El creazi.propoviduitori, aposroli,
proroci, pistori, dascili... El esteun alt MingAietor... ca gi
cum ar fi un alt Dumnezeu."27lDuplsfintul Vasilecel Mare,
nu existi dar acordat ftpturii in care si nu fie prezent Duhul
Sfintz72.El este ,,Duhul Adevirului, darul infierii, figidu-
ingabunS.tigilorce vor si fie, inceputul fericirii celei vegnice,
putereaceaftcitoare de viagi, izvorul sfingeniei"273. SfAnnrlIoan
rcoNoMrASFANTULUI
DUH 179
Damaschin il numeste ,,Duhul Adevirului, StipAn, lzvor al
inEelepciunii,al vie;ii;i al sfin;irii, Plinitate, Cel carecuprinde
toate,implinind toate,Atotputernic, Puterenesfrrgiti, intin-
zindu-gi stipAnirea asupraintregii ftpturi, ftrl a fi supusvreunei
stipAniri oarecare,sfingindfar|afiEl insu.gislrnti{'274etc. Dupi
crun arn spus,toati aceastlnesfrr;iti mulgime de numiri sereferi
mai alesla har, la bogiEiafireasci a lui Dumnezeu,pe c:re Sfrnrul
Duh o impirtfuegte tuturor celor in care esteprezent. Or, El
esteprezentcu dumnezeireaSa,pe qrre o facecunoscuti, rLmA-
nind totugi necunoscutsi neari.tat:ipostasnedescoperitce nu
isi are chipul intr-o alti persoani dumnezeiasci.
Sflntul Duh a fost trimis in lume sau,mai degrabi, in Bise-
rici., in numele Fiului (,,MAngAietorul,Duhul Sfrnt pe care
Tatil il va trimite in numele Meu" - Ioan 14,26). Tiebuie deci
si po4i numele Fiului, si fii un midular al trupului S5.u,pentru
a primi Sfhntul Duh. Hristos a recapitulatin Sine omenirea,
dupi expresiapreferati a Sfintului Irineu. El a devenit Capul,
principiul, ipostasulfirii omenegtiinnoite, czueestetrupul Siu;
pentru aceasta,acelagiSfrnt Irineu di Bisericii numele de ,,Fiu
al lui Dumnezqv"T5.E unitatea,,omului nou", la c:ueseajunge
,,imbricAndu-L pe Hristos", devenindmidular alThupului Siu
prin botez.Aceasti fire esteuna gi nedespirgiti,,,omul unic".
Sfhntul Clement al Alexandriei vede in Biserici pe Hristos in
intregime, Hristosul toal, carenu seimparte: ,,El nu estenici
barbar,nici evreu,nici elin, nici birbat, nici femeie,ci esteOmul
cel nou, transformat in intregime prin Duhul."276,,Birbagi,
femei,copii", spuneSftntul Maxim Mirturisitorul, ,,adAncdes-
pa4iti in privin;a rasei,a neamului, a limbii, a felului de viagi,
a muncii, a gtiingei,a wedniciei, a averii.. . Peto,trBisericaii crmzi.
din nou in Duhul Sfhnt. Tirturor, deopotrivi, eale intipiregte
180 TEOLOGIAMISTICA A BISERICIT
DE RASARIT
o formi dumnezeiascl.To;i primescde la eao fire unici, impo-
sibil de sfirimat, o fire care nu mai ingiduie si se gini seama
de multele si profundeledeosebiricareii caracterizeazi.in felul
acesta,togi sunt crescutigi unigi intr-un mod cu adevirat uni-
versal.in Biserici nimeni nu estecitusi de pugin despirtit de
comunitate,toti secontopesc,pentru a spuneaga,unii in algii,
prin putereasimpli gi de nedespi4it a credintei... De asemenea,
Hristos estetotul intru togi,El, carecuprindetoate in Sinedupi
putereaunici, nesfirsiti si atotinteleaptl"a bunitigii Sale- ca
un centru spreczreseaduni liniile -, penrru ca frpturile Dum-
nezeului unic s5.nu rimini striine sauvrijmase unele fagi de
altele,neavAndun loc comun unde si-gi arateprieteniesjpacn"2T7
in fagaacesteiunitigi a firii in Biserici, Sfrntul Ioan Guri de
Aur se intreabi.: ,,Ce inseamni.aceasta? Aceastainseamni cL si
din unii, gi din alEiiHristos face un singur trup. Astfel, cel ce
locuies,tela Roma privegtepe indieni cape propriile salemidulare.
Existi vreo unire asemenea acesteia? Hristos esteCapul tutu-
ror."278 Acestaesteinsusi sensul,,recapituli.rii"universului,a
intregii firi in omul-Adarn, c:rretrebuia si uneascicu Dumnezeu
lumeacreati. Hristos,cel de-aldoileaAdam,implinesteacum
aceasti recapitulare.Cap al trupului Siu, El devine ipostasul
acestuitrup adunat de la marginile universului. in El, fiii Bise-
ricii sunt midularele Sale si, ca atere, se gi.sesccuprinsi in
ipostasulSiu. Dar acest,,omunic" in Hristos,cu toateci rimAne
unul prin firea Sainnoiti., esterotusi multiplu in persoane:el
existl in mai multe persoane.Daci firea umani segisegteuniti
in ipostasullui Hristos, daci ea esteo fire ,,enipostaziati"-
existi.intr-un ipostas-, persoaneleomenesti,ipostasurileacestei
firi unificate, nu sunt nimicite. Ele nu seconfundi cu persoana
dumnezeiascia lui Hristos, nu seunesccu ea.Cici un ipostas
nu poate intra in unire cu alt ipostasflri a inceta si"mai existe
ICONOMIA SFANTULUIDUH 181
ca fiingi personali; aceastaar insemna nimicirea persoanelor
omenegtiin Hristosul unic, o indumnezeireimpersonali, o feri-
cire in carenu ar fi fericigi.Fiind o fire in Hristos, Biserica,acest
ffup nou d omenirii, cuprinde totugi mai multe ipostasuriome-
negti.Esteceeace spuneSfhntul Chiril al Alexandriei: ,,impir-
gi,tioarecumin personalitigi distincte, prin carecutareestePetru,
sau Ioan, sau Toma, sau Matei, noi suntem ca topigi intr-un
singur trup in Hristos, hrinindu-ne dintr-un singur trtp."27e
Lucrarealui Hristos cuprinde firea umani, pe careo recapi-
tuleaz|in ipostasulSiu. LucrareaSflntului Duh, dimpotrivi,
cuprinde persoanele,adresAndu-se fiecireia dintre ele. Sfbntul
Duh impirti.gegteipostasuriloromenegtidin Biserici plinitatea
dumnezeiriiintr-un chip unic, ,,persond",insu;iti de fiecare
om, in calitateasade persoanicreati dupi chipul lui Dumne-
zeu.Sfrntul Vasilecel Mare spuneci Sftntul Duh este,,izvorul
sfingirii",carenu,,seacidin pricina mul;imii celorceseimpir-
tigescdin e1"280. ,,El estein intregime prezentin fiecare9i peste
tot. impirti.gindu-Se,El nu suferi impirgire. CAnd ne impir-
tfuim din El, El nu inceteaz|si. rimAni intreg, la fel ca o razd.
de soare... careoferi desfhtiri tuturor, in agafel incAt fiecare
credeci estesingurul careprofiti de aceasta,in dmp ce aceasti
lumini lumineazi pimintul gi mareagi pitrunde aerul. La fel,
Duhul se afli prezent in fiecare dintre cei care il primesc, ca
;i cum ar fi fost impirtigit numai unuia gi, cu toate acestea,
El revarsi asupra tuturor harul intreg, de care se bucuri togi
cei ce se impirti.sesc din El dupi misura propriilor lor capa-
citlgi, cici nu existi misuri pentru putereaduhului."28l
Hristos devinechip unic potrivit firii comune a omenirii;
Sfrntul Duh di fiecirei persoanecreatedupi chipul lui Dum-
nezeu putinga de a realizaaseminareain firea comuni: unul
182 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE MSARIT
imprumuti firii ipostasulSiu, celalalt di dumnezeireaSaper-
soanelor.Astfel,lucrarealui Hristos unegte,lucrareaSfintului
Duh diversifici. Totugi, una estecu nePutinli ftri cedalti:
unitatea firii se realizeaziin persoane;cit desprepersoane,ele
nu-gi pot atinge desivArgirea, nu pot si devini pe deplin per-
soanedecit in unitateafirii, incetAndsi fie ,,indivizi", triind
pentru ei iryigi, avAndfireagi voingalor proprie,,,individuali".
Lucrarea lui Hristos ;i lucrarea Sfrntului Duh sunt deci de
nedespirgit:,,Hristos creeazd'unitatea trupului Siu mistic prin
SfAntulDuh, Sfrntul Duh Se impirtigegte Persoanelorome-
negtiprin Hristos. intr-adevir, sePot disdngedoui comuniciri
ale Sfrntului Duh citre Biserici: una s-aficut prin suflarealui
Hristos, care Se arateAPostolilor in searainvierii (Ioan 20,
19-23), cealalti in venireapersonali a Sfbntului Duh in ziua
Cincizecimii." (Fapte2, l-5)
Cea dintii comunicarea Sfrntului Duh s-a ficut intregii
Biserici,Bisericiiin calitatede trup sau,mai degrabi, Duhul
a fost dat soborului Apostolilor, cilroraHristos le-a diruit in
acelagitimp putereapreogeascide a legagi dezlega.Aceastaeste
o prezengi:a Sfrntului Duh nu personali, ci mai degrabi func-
gionali in raport cu Hristos, careii di Bisericiilegitura unitigii,
dupi interp retareasfrntului Grigorie de Nyssa282. Aici Duhul
SfAntestedat tuturor impreuni, ca legituri gi ca putere preo-
geasci;El va r5-mine striin persoanelorsi nu le va impirt{i
nici o sfingeniepersondi. Aceastaesteultima desivArgirepe
careHristos o di Bisericiiinainte de a pirisi pimintul. Nicolae
Cabasilastabilegteo analogieintre creagiaomului ;i reconsti-
tuirea firii noastre de citre Hristos, care igi creeaz|Biserica:
,,El ne recreeazd"- spune el - ,,din aceeagimaterie din care
ne-a creatintru inceput: atunci El S-afolosit de girina pimAn-
tului, acum se slujegtede propriul Siu trup. El innoiqte in
noi viaganu reformAnd un principiu vital Pecarel-ar mengine
ICONOMIA SFANTULUIDUH 183
in ordinea fireasci, ci rispAndindu-;i sAngelein inima celor ce
se impi.rtigesc pentru a face sL incolgeasciacolo inslsi viaga
Lui. Odinioari, El a dat suflarede viagl, acum ne impirtiseste
insugi Duhul 1ui.<(283 Aceastaestelucrarealui Hristos carese
adreseazl, firii, Bisericii, intrucit ea estetrupul Lui.
Cu totul alta estecomunicareaSfAntului Duh in venirea
Sapersondi, in careEl apareca o persoaniaTieimii, neatArnati.
de Fiul in ceeace privegteoriginea Sa ipostatici, dqi trimisi
in lume ,,in numele Fiului". El a apirut sub formi de,,limbi
de foc" despirgiteunele de altele,careseagazipe fiecaredintre
cei de fagi, pe fiecaremidular al trupului lui Hristos. Aceasta
nu mai esteo comunicare a Duhului citre Biserici in calitate
de trup. Aceasti comunicare este departe de a fi o funcgie a
unitigii. Sfrntul Duh Se impirt{egte persoanehr,insemnind
pe fiecaremembru al Bisericii cu o pecetea rapoftului persond
gi unic cuTieimea, devenind prczontin fiecarepersoani. Cum?
AceastarimAne o taini, taina pogoririi, taina kenozei Sfrntu-
lui Duh, carevine in lume. Daci in kenozaFiului, Persoana
ne-aapirut in timp ce dumnezeirearimAnea ascunsisub ,,chipul
de rob", Sfrntul Duh, in venirea Sa,arati firea comuni aTiei-
mii, dar ascunde persoana Sa sub dumnezeire. El rimine
n€descoperit,ascuns,ca si spunem asa,de citre dar, pentru ca
acestdar pe care El il impirti;egte si fie pe deplin al nostru,
insusitde citre persoanele noastre.Sftntul SimeonNoulTeolog,
intr-unul dintre imnurile sde, shvegtepe Sftntul Duh, careSe
une$tein chip tainic cu noi, diruindu-ne plini,tatea dumne-
zeirii: ,,iti mulgumescpentru ci Tu, fiingi dumnezeiascimai
presusde toate fiintele, Te-ai ftcut un singur duh cu mine -
firi. amestecare,Fari.schimbare-, gi Te-ai ficut pentru mine
totul in togi: hrani negriiti, impirgiti in dar, careserevarsi.de
pe buzein sufletulmeu, carecurgedin belgugdin izvorul inimii
mele;vegmintul strilucitor qlre mi acoperi;i mi aplri 9i care
184 TEOLOGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT
ii arde pe draci; curigirea caremi. spali de toati spurciciunea
prin acestesfinte gi necurmate lacrimi pe care prezen;aTa le
di celor la careintri. igi mulgumescci mi Te-aidescoperit,ca
ziua ceaneinserati,ca soarelecel neapus,o, Tu, carenu ai loc
unde si Te ascunzi;cici niciodati nu Te-ai ascuns:niciodati
nu ai dispreguitpe nimeni, ci, dimpotrivi, noi ne ascundem
nevoind si venim citre Tine."284
Venirea personali a Sfrntului Duh ,,cu desivArsireliberi",
dupi cuvAntulunui troPar de la Cincizecime28s, n-ar puteafi
conceputi ca o plinitate' ca o nesfugiti bogi;ie caresedeschide
dintr-odati iniuntrul fiecirei Persoane,daci Bisericade Rlsirit
nu ar mirturisi independengaipostasului Sfrntului Duh fagi
de Fiul, in ceeace privegteoriginea Savegnici. Daclar fi altfel,
Cincizecimea,inceputul procesuluide sfingire,nu s-ar deosebi
de suflareape care Hristos a impirtigit-o Apostolilor, in care
Sftntul Duh ar lucra ca un auxiliar la lucrarealui Hristos, creAnd
unitateatrupului Siu mistic. Daci Duhul Sfhnt, ca persoani
dumnezeiascS., ar fi socotit ca fiind dependentde Fiul, atunci
S-ar prezenta,chiar in venireaSa personali, ca o legituri care
ne unegtecu Fiul. Viagamistici s-ar desft;ura, agadar,ca o cale
citre unireasuflenrluicu Hristos prin mijlocireaSfrntului Duh.
Aceastane readucela problema persoaneloromenegtiin unire:
saus-arnimici unindu-secu Persoanalui Hristos, sauPersoana
lui Hristos ni s-ar impune din afari. itt ac.st din urmi caz,
haml ar fi conceputcaexteriorfagi de liberate, in loc si ffe dezvol-
tareaei liuntrici. Or, tocmai in aceastllibertate mirturisim
dumnezeireaFiului aritati mingii noastr€prin Sftntul Duh,
care sili;luiegte ln noi.
Pentru tradigia mistici a cregtinismului rlsiritean, Cinci-
zecimeacaredi persoaneloromen€tti PrezenlaSfhntului Duh,
inceputul procesului de sfinEire,constituie flnta, scopul final
IcoNoMIA SFANTULUI DUH 185
si, in acelagitimp, reprezinti inceputul vietii duhovnicegti.
Pogorind pesteucenici sub forma limbilor de foc, Sftntul Ouh
coboari in chip nevizut asupra noilor botezati prin taina
Sfrntului Mir. in BisericaOrtodoxi, ungereacu Sfintul Mir
urmeazl.imediat dupi botez. Sfhntul Duh lucreazi in amAn-
doui tainele: El creeazidin nou firea curiEind-o, unind-o cu
trupul lui Hristos, El impirtigegte, de asemenea,persoanei
uman€ dumnezeirea,energiacomuni. a Sfintei Tieimi, adici
harul. Irgitura strAnsi.a acestordoul taine- botezulsi ungerea
cu Sfhntul Mir - este cauzapenrru care darul cel necreatsi
indumnezeitor pe care il di pogorAreaSfrntului Duh mem-
brilor Bisericii esteadeseanumit ,,harul de la botez". futfel,
Sfintul Serafim de Sarov spunea despreharul Cincizecimii:
,,.{cestinflicirat suflu al harului pe carenoi to,ti, cregtinii credin-
ciogi, il primim in taina Sftntului Botez este pecetluit prin
sfintele pecegiale Sfrntului Mir, pusepe pirtile principale ale
trupului nostru, dupi prescriptiile Bisericii; cici trupul nostru
devinedin aceasticlipi un trup al harului pentru vesnicie...
Acest har de la botez esteatat de mare, acestizvor de viagi este
atit de necesaromului, incAt el nu esteretrasnici mi.car unui
eretic pAni in ceasulmo4ii sde, pAni la sorocul pe carePronia
i l-a pus omului pentru a-l incerca in timpul vietii salepe
pimint. Cici Dumnezeu incearci pe oameni, insemnAndu-le
vremealn caretrebuie si-gi implineasci lucrarea,ftcAnd si lucreze
tiria harului, care le-a fost 61tyir1.<'286Harul de la botez,
prezenlaSfrntului Duh in noi inalienabili si personali pentru
fiecare, este temelia intregii viegi crestine; este impiri;ia lui
Dumnezeu pe careSfintul Duh o pregitesteiniuntrul nosrru,
dupi acela;i Sfrnt Serafim287.
Sfintul Duh, venind si Se si,lisluiascl in noi, face din
fiinga noastri licag al Sfintei Treimi, cici Tatil gi Fiul sunt de
186 TEOLOGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT
nedespirgitde dumnezeireaDuhului. ,,Noi primim focul curat
al dumnezeirii"- spuneSfintul SimeonNoul Teolog- ,,focul
desprectre sPuneaDomnul: nFocam venit si arunc pe plmint'o
(Luca 12, 49) Ce altcevaesteacestfoc daci nu Sfhntul Duh,
de o fiinqi cu Tatil prin dumnezeireaSa,Sfintul Duh cu care
Tatil gi Fiul intri in noi gi pot fi contempla!?"288 Prin venirea
Sfrntului Duh, Tieimeasilfuluiegtein noi gi ne indumnezeiegte,
ne di energiile Sale necreate,slava Sa, dumnezeireaSa, care
estevegnicalumini la caretrebuiesi participi-m.De aceea,dupi
SfAntul Simeon Noul Teolog, harul nu Poate rimAne ascuns
in noi, sil{luirea SfinteiTieimi nu poaterimine nedescoperiti.
,,Daci cineva pretinde ci toEi credinciogiiau primit 9i degin
Sfrntul Duh fhri si aibi congtiingasauexperienga lui, el huleqte
ginAnddrept minciuni cuvintul lui Hristos, carezice ci Duhul
este (un izvor de api curgitoare sPreviagi vegnicd, (Ioan 4,
14) gi iar{i: nCel ce credein Mine, [...] rAuri de api vie vor
in
curgedin pAntecelelui.> (Ioan 7,38) DacS'izvorul 9i9ne9te
noi, riul careiesedin el trebuie si fie in mod necesarvizut de
citre cei care au ochi de vizut. Dar daci totul se petrecein
noi ftri ca noi si avem vreo experienli sau cunogtinli despre
aceasta,atunci este sigur ci nu vom simgi nicidecum viaga
vegnici ce rezulti de aici, ci nu vom vedealumina SfAntului
Duh, ci vom rim6.nemor,ti, orbi, nesimEitoriin viagavegnici,
agacum suntem in viagade acum. Nidejdea noastri va fi deci
degarti si viaganoastri nefolositoare,daci riminem mereu in
moarte, daci riminem mor;i dupi Duh, lipsigi de experienga
viegii vegnice.Dar nu esteaga,intr-adevlr nu estea;a. Ceea
ce am spusde multe ori voi mai sPune9i nu voi inceta si o
repet:lumini esteTatil, lumini esteFiul, lumini esteDuhul
Sfrnt. Cei trei sunt o singuri Lumini atemporali,indivizibili,
frri confuzie,vegnici, necreati, nesecati,frri misuri, de nevi-
zut - pentru ci estein afari gi mai presusde toate -, lumini.
ICONOMIA SFANTULUI DUH 187
pe cerenimeni nu a putut si o vadi vreodati inainte si se fi
curigit, nici si o primeasciinainte si o fi vizut. Pentru ci tre-
buie mai intAi si o fi vizut, pentru ca dupi aceeasi o primim
cu multe osteneligi multe stridanii."289
Dupi cum am spusdeja, teologiaBisericii de Risirit deose-
begtepersoanaSfrntului Duh, dititoare a harului, de harul
necreatpe careni-l diruiegte. Harul estenecr€at,dumnezeiesc
prin firea Sa.Esteenergiasaupurcedereaftrii una, dumnezeirea
(ee6"nd,ca deosebindu-sein mod negriit de fiingi gi impirti-
qindu-sefiingelor createca si le indumnezeiasci..Nu mai este
deci, ca in Vechiul Testament, un efect produs in suflet prin
voingadumnezeiasci,activAndca o cauzl,exterioari persoanei;
acum esteviagadumnez.eixcd.cesedeschidein noi in Sftntul
Duh. Cici El seidentifici in chip tainic cu persoanele omenesti,
rimi.nind totqi de neimpirtigit; El se substituie,oarecum,
noui ingine, cici El esteCel carestrigi in inimile noastre,,ava,
Plrinte", dupi cuvAntulSfrntului Pavel.Ar trebui mai degrabi
si sespuni cI Sfrntul Duh sefterge,ca Persoani.,in fa,tapersoa-
nelor create,pe c:uele ajuti si-gi insugeasciharul. in El vointa
lui Dumnezeunu ne mai esteexterioari.:ea ne diruiegteharul
pe diniuntru, aritAndu-sechiar in persoananoastri, atataweme
cit voinganoastri omeneascirimAne in acord cu voingadum-
nezeiasci.gi conlucreazi cu ea dobAndind harul, fbc6,ndul al
nostru. Aceastaestecaleaindumnezeirii ajungAndla impirigia
lui Dumnezeu,adusi in inimi de citre Sfrntul Duh inci din
aceasti.viagi. Cici Sfrntul Duh este ,,ungereaimpiriteasci"
a;vati.peste Hristos;i pestetogi cregtiniichemagisi domneasci
impreuni cu El in veacul ce va si. fie. Atunci aceastipersoani
dumnezeiasci necunoscuti, care nu-gi are chipul intr-un alt
ipostas,seva arita ln persoaneleindumnezeite:cici mulgimea
sfingilorvor fi chipul SIu.

CA?ITOLUL 9
Cele doui aspecte ale Bisericii
Rolul celordoui. persoanedumnezeiegti trimise in lume nu
esteacela;i,degiFiuI gi Sfrntul Duh implinescpe pS.mAntaceea;i
lucrare: ei creeazl.Biseiica, in care seva face unirea cu Dum-
nezeu.lqa cum am spus,Bisericaestein acelagitimp trupul
lui Hristos si plinitatea Sftntului Duh, ,,implinind totul pentru
togi". Unitatea trupului se referi la firea careapareca ,,omul
unic" in Hristos; plinitatea Duhului se referi la persoane,la
mulgimeaipostasuriloromenesti,dintre caretoate reprezinti
un intreg, si nu numai o parte.Asdel, omul va fi in acela;itimp
o parte, un midular al trupului lui Hristos prin firea sa, dar
el va fi, de asemenea,ca persoani, o fiingi carecuprinde in ea
totul. Sfrntul Duh careSeagazica o ungereimpiriteasci peste
firea umani a Fiului, Capul Bisericii,Seimpirtigegte fiecirui
midular al acestuitrup, creeazi,ca si spunemastfel,mai mulgi
hristogi,mai multi ungi ai Domnului: persoanepe calede in-
dumnezeirealituri de Persoanadumnezeiasci.Bisericafiind lucra-
realui Hristos gi a Sftntului Duh, ecleziologiaare obazi.dubli:
eaesteinridicinati in hristologiegi totodati in pneumatologie.
Pirintele Congar, in cartea sa intitulati Chritiens disunis,
spuneci ecleziologicirisiriteani, inci de la inceput,
"gindirea
privegtein taina Bisericiiceeace aceasta invaluiedin realitigile
dumnezeiegti, mai degrabidecAtaspectulsiu pi.mAntesc;iimpli-
cagiileomenegti,realitatealiuntrici a unitilii in credingiqi in
CELEDOUA ASPECTEALE BISERICII 189
dragoste,mai degrabi decAtceringeleconcreteale comuniunii
ecleziale.S-a observat"- spuneel -,,dezvoltarearelafivslabi
a ecleziologieiPiringilor greci;adevirul estec5.ei au rlmas intr-o
mai mare misuri la hristologie9i mai mult inci la pneuma-
tologie, vizAnd Bisericain Hristos si in Sfhntul Duh, mai
degrabi declt in fiinta sabisericeascica etere."290 intr-un anurne
sens, pirintele Congar are dreptate: teologiarisiriteani nu gAn-
degteniciodatl Bisericain afaralui Hristos gi a Sfrntului Duh.
Totugi, aceasta nu ginedelocde o slabi dezvoltarea ecleziologiei;
inseamni.mai degrabi ci ecleziologiarisiriteanS.,,,fiinta bise-
riceasci caatare",esteextrem de complexi: eanu estedin aceaste
lume, cu toate ci, luati din miilocul acesteilumi, existl in lume
si pentru lume. Bisericanu poatefi redusi deci,pur si simplu,
Ia ,,aspectulsiu pimAntesc"9i la ,,implicatiileomenesti",fl.ri
si-si plriseascS.adevS.rata fire, care o deosebegtede orice alti
societateomeneasci.Pirintele Congar cauti zadarnicin traditia
dogmatici a Risiritului o sociologiea Bisericii si lasi.deoparte,
firi si observe,bogigia covirgitoarea tradigieicanonicea Bise-
ricii Ortodoxe: culegerilede canoaneatit de felurite, opera
minunati a unor tAlcuitori bizantini ca Aristen, Balsamon,
Zonara, literatura canonici moderni. Canoanele care regle-
menteazi viagaBisericii in ,,aspectulsiu pimintesc" sunt de
nedespirtitde dogmelecrettine.La drept vorbind, elenu sunt
nigtestatutejuridice, ci apliciri ale dogmelorBisericii,aletra-
ditiei salerevelate,in toatedomeniile vietii practicealesocietitii
crettine. in lumina canoanelor, aceasti societateapare ca o
,,colectivitatetotalitari.", in care,,dreptulindivizilor" nu existi;
dar, in acela;i timp, fiecarepersoani in acesttrup estescopul
siu gi nu poate fi priviti ca un mijloc. Este singurasocietate
in care acordul intereselorindivizilor cu cele ale colectivititii
nu reprezintl o problemi de nedezlegat,cici nizuin;ele ultime

190 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT
alefieciruia seacordi cu scopulcel mai inalt al tuturor 9i acesta
din urr'ri nu poate fi realizatin dauna interesului cuiva.
in realitate,aici nu estevorba de indivizi 9i de colectivitate,
ci de persoansumane care nu-si Pot atinge desivAr;ireadecit
in unitatea de naturi. innuparea este temelia acesteiunitigi
de naturi; Cincizecimeaeste afirmarea mulgimii persoanelor
in Biserici.
Pe tirdmul ecleziologieine gisim iarigi in fagadeosebirii
dintre fire gi persoane,deosebiretainici Pe care am intuit-o
pentru prima dati examinAnddogmaTheimii in tradigiarisiri-
teani. Aceastanu trebuiesi ne mire, Pentruci, dupi cum spune
Sfrntul Grigorie de Nyssa, ,,crestinismul este imitarea firii
dumnezeiegti"2el. Bisericaesteun chip al SfinteiTieimi. Piringii
nu contenescsi o repete,canoaneleo afirmi, de pildi, Yestitul
canon 34 al,,A;ezdmintelor aPostolice, care statornicegteadmi-
nistraqiasinodali a provinciilor mitropolitane' ,,PentrucaTatil,
Fiul ;i Sfrntul Duh si fie sliviEiin chiar ordineavie;ii bisericqti"'
Tocmai pentru aceastaceamai minunati insugirea Bisericii -
aceeaacatolicitigii(sobornicitigii)- in lumina dogmei Sfintei
Theimi sedescoperiin adeviratul ei ingeles(cu adevirat cretti-
nesc),carenu poatefi tradusprin termenul abstractde ,,univer-
salitate".Cici sensulfoarte concret al cuvAntului ,,catolicitate"
cuprinde nu numai unitatea,ci gi multiplicitatea; el semnaleazi
un acord intre amAndoui sau,mai degrabi, o anumiti identitate
a uniti;ii cu multiplicitatea carefacecaBisericasi fie soborni-
ceasciatat in intregul ei, cit gi in fiecaredintre pi4ile ei. Depli-
ni.tateaintregului nu esteo sumi de pirgi, fiecareavind aceea;i
deplinitate ca si intregul.Minunea sobornicitigiidescoperiin
insigi viagaBisericiiordineade viagi proprie a Sfintei Theimi.
DogmaTleimii,,,soborniceasci"prin excelengi,estemodelul,
,,canonul"tuturor canoanelorBisericii,temeiulintregii iconomii
bisericqti.Vom lisa deopartechestiunilede ordin canonic,cu
CELEDoUAASPECTEALEBISERICII 191
tot interesul pe carel-ar putea aveaun studiu asupralegiturii
stri.nsedinre dogmatreimicl si structuraadministrativi a Bise-
ricii Ortodoxe.Aceastane-arindepirta de subiectulnostru, care
se referi la elementelede teologie careprivescproblema unirii
cu Dumnezeu. Numai din acestpunct de vederene propunem
si oramini.m ecleziologiarisiriteani: Bisericain calitatede mediu
in caresesivArseste unireapersoaneloromenegticu Dumnezeu.
Dup5. Sfrntul Chiril aI Alexandriei, Biserica este ,,cetatea
sfrnti, care nu a fost sfin;iti pizind Legea- <cici Legean-a
desivArsitnimio (Evrei7,19) -, ci frcAndu-seasemeneacu
Hristos si participAnd la firea dumnezeiasciprin incredintarea
Sfrntului Duh, care ne-a insemnar cu peceteaSa in ziua eli-
beririi noastre, cAnd am fost spilagi de toati intini.ciunea si
eliberatide toati nedreptatea"2e2 . Dup|Sfrntul Irineu, in trupul
lui Hristos (Biserica)avem accesla izvorul Sfrntului Duh2e3.
Thebuiedeci si fim unigi cu trupul lui Hristos penrru a primi
harul Sfintului Duh. Totugi,si una, gi alta- unireacu Hristos
9i diruirea harului - se flc prin acelagiDuh. SfAntul Maxim
Mirturisitorul distinge moduri diferite ale prezenteiSflntului
Duh in lume: ,,Sfrntul Duh, spune el, este prezent in togi
oarheniifiri deosebire,ca pistrltor al tuturor lucrurilor si de
viagl ftcitor al semingelorfiregti;dar El estecu deosebireprezent
in togi aceiacareaulegea,aritind incilcareaporuncilor 9i dAnd
mirturie desprepersoanalui Hristos; cit desprecrqtini, Sfrntul
Duh esteprezentin fiecaredintre ei, frcindu-i fii ai lui Dum-
nezeu;dar ca Dititor al intelepciunii, El nu estedeloc prezent
in toti, ci numai in cei rationali. adici in cei careprin luptele
gi stridaniile spreDumnezau avdevenit vrednici de siligluirea
indumnezeitoarea Sfrntului Duh. CIci toti cei carenu impli-
nescvoingalui Dumnezeunu au inima rationili.Qe4k{el, con-
form chemirii de a seuni cu Dumnezeu,universulesteintocmit
192 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT
dupi nigtecercuriconcentricein mijlocul cirotase afli Biserica,
ai cirei membri devin fii ai lui Dumnezeu;totugi, aceastiinffere
nu estescopul ultim, cici existi un cerc9i mai strAmtiniuntrul
Bisericii,acelaal sfingilor(al ,,celorragionali"- ttiv ourn6wtov-,
dupi textul citat) careintri in unirea cu Dumnezeu.
Bisericaesteinima universului,centrul in caresehotirisc
destinelelui. Togi sunt chemagisi intre in Biserici, pentru ci,
daci omul esteun microcosmos,Bisericaesteun macro-anthro-
pos, dupi,sfrntul Maxim.2etEa cregtegi secompune in istorie,
aducind la sinul siu, uiiind cu Dumnezeu pe cei alegi.Lumea
imbitrAnqte gi cade in gi,rbovire, in timp ce Bisericaestein
mod constant reintineriti gi innoiti de Sflntul Duh, careeste
izvorul vieEiisale.La un moment dat, cind Bisericava ajunge
la deplinitatea cregteriisale,hotiriti de voingalui Dumnezeu,
lumea din afriva muri, isprivindu-gi resursele vitale;cit despre
Biserici, ea se va arita in vegnicasa slavi, ca impiriEie a lui
Dumnezeu. Ea se va descoperiatunci ca adevLratatemelie a
ftpturilor carevor invia in nestriciciune,Pentru a fi unite cu
Dumnezeu,devenit totul in toate. Dar unii vor fi unigi prin
har (rcrtd Xdprv),algii in afaraharului (nCIpdtlv 26dptv),dupi
Sfrntul Maxim.2e6Unii vor fi indumnezeiEiprin energiile pe
carele-au dobAndit iniuntrul fiingei lor; dgii vor rimAne in
afari, gi pentru ei focul indumnezeitor al Duhului Sfhnt va fi
o flaciri din afari, insuportabili pentru cei a ciror voingi se
impotrivegte lui Dumnezeu. Bisericaestedeci modul in care
se inflptuieste in viagade acum unirea cu Dumnezeu, unire
careva fi impliniti in veaculceva si fie, dupi inviereamor;ilor.
Toate condiEiile necesarein vedereaajungerii la unirea cu
Dumnezeu se regisescin Biserici. De aceeaPiringii greci o
aseamini. adesearaiului pimintesc in care cei dintAi oameni
trebuiau si ajungi la stareade indumnezeire. Desigur, firea
CELE DOUA ASPECTEALE BISERICII 193
omeneascinu mai arenemurireagi nestriciciuneade la inceput,
dar moartea gi striciciunea au devenit caleaspreviagaceaveg-
nici, pentru ci Hristos ,,aluat asupri-gitot ce a fost pitruns
de moarte"297gi a zdrobit chiar moafteaprin moarteaSa.Dupi
Sfintul Grigorie de Nyssa,in viaEavegnici seintri prin botez
si inviere. Botezul,chipul mo4ii lui Hristos, estedejainceputul
invierii noastre,,,iegireadin labirintul mortii"2e8.Thupul lui
Hristos, cu czres-auunit crqtinii prin botez,devine,dupi Sftn-
tul Atanasie, ,,ridicina invierii gi a mAntuirii noastre"299.
Biserica este ceva mai mult decit raiul plmantesc; starea
cregtinilorestemai buni decAtconditia celor dintii oameni.
Nu existi riscul pierderii iremediabile a comuniunii cu Dum-
nezeu,fiind cupringi intr-un singur trup in carecurge singele
lui Hristos, care,,necurigi de tot picatul, de toati intini.ciunea.
CuvAntul a luat trup pentru ca noi si putem primi Duhul
Sfant(300.Aceasti prezrngi,a Sfrntului Duh in noi, condigie
a indumnezeirii noastre,nu poatefi pierduti. Nogiuneade stare
de har de carear putea fi lipsigi membrii Bisericii, ca gi deose-
bireadintre picatele de moarte 9i picatele careseiarti sunt striine
de tradigia Rlsiritului. Orice picat, chiar gi cel mai mic - 9i
starealiuntrici a inimii, ca gi fapta exterioari -, poate si intu-
,r.i. fir." gi si o aduci in aceastare in care harul si nu mai
poati pitrunde in ea.Harul va rimAne nelucritor, degimereu
prezant,unit cu persoanacarea primit SAnd Duh. Viagasacra-
mentali.,,,via;ain Hristos"3ol,seva prezentaca o necurmati
lupti pentru dobAndireaharului care trebuie si transfigureze
firea, lupti in care inilgirile gi ciderile vor alterna, fard.ca
vreodati si i seretragi omului condigiileobiectiveale mintuirii.
in spiritualitatea risiriteani, stareade har nu are un sensabsolut
9i static.Esteo realitatedinamici gi nuangati, carevariaz|dupi
schimbirile voin,teislibite a omului. ToEimembrii Bisericiicare
194 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT
nizuiescla unireacu Dumnezeusunt mai mult saumai pugin
in har si, in acelagitimp, togi sunt mai mult saumai puginlip-
sigide har... ,,ToatiBisericaesteBisericacelorcaresepociiesc,
toati BisericaesteBisericacelor carepier"302,sPuneaSfrntul
Efrem Sirul.
Ca si te eliberezide orice intinare a picatului si si cregti
firi incetarein har, trebuie si te inridicinezi din ce in ce mai
mult in unitateafirii careareca ipostaspe Hristos insugi.Prin
Taina trupului gi a sAngelui(Sfhnta Euharistie) se realizeaz|
unitateafirii noastrecu Hristos gi, in acela;itimp, cu togi mem-
brii Bisericii... ,,Si invigim minunea acesteiTaine" - sPunea
Sflntul Ioan Guri de Aur - ,,scopulinstituirii sale,efectelepe
care le produce. Devenim un singur uup, dupi Scripturi,
midulare ale trupului Siu si oasedin oaseleSale.Esteceeace
realizeaz|hranape carene-o di: El seamesteci cu noi, ca noi
toli si devenim una, ca un truP unit cu Capul."3ol $i Sfrntul
Ioan Damaschinprecizeazd:. ,,Dacltaina Euharistieiesteunire
cu Hristos gi in acelagitimp unire a unora cu algii,ea ne mij-
locegteoricum unitatea cu cei careo primesc ca gi noi."304in
Euharisde, Biserica eparec^ o singuri fire uniti cu Hristos.
,,Mi-ai hirizit, Doamne,ce aceastiBiserici stricicioasi - trupul
meu omenesc- si seuneasci cu Sftntul Tiu Tlup, ca singele
meu si seuneascicu S6ngeleTIu;gi de acum eu sunt midularul
Tiu striveziu gi luminos... Sunt ripit in afaramea,mi vid -
o, minune - agacum am devenit.TemAndu-mi gi totodati rugi-
nAndu-mi de mine, Te slivescgi mi tem de Tine gi nu gtiu
unde si mi ascund,sprece scopsi folosescacestemidulare noi,
de temut gi indumnezei,..((305 futfel slivegteSfrntul Simeon
Noul Teolog intr-unul dintre imnurile saleunirea euharistici
careinfiptuiegte calitateanoastri de midulare ale lui Hristos.
Ea introduce pAni.in adAnculfiin,tei noastre,,focul dumnezririi",
CELEDoUA ASPECTEALE BISERICII I95
carenu sedespartede trupul gi singelelui Hristos: ,,Cu focul
mi impirtisesc, iarbi uscatl ffind eu, 9i - striini minune! -
m5.ricoresc nears,ca rugul de demult, care, aprins fiind, nu
se mistuia."3o6
in Biserici, prin SfinteleTaine, firea noastri.intrl in unire .
cu fireadumnezeiasciin ipostasulFiului, Cap al trupului mistic.
Fireanoastri. umanL devine de o fiingi cu firea umani indum-
nezeitd.,uniti. cu persoanalui Hristos, dar persoananoastri.nu
gi-aatinsinci desivArsirea, de unde goviialaSfintului Simeon
Noul Teolog, care se simte plin de teami si de rugine in fata
lui insugi,nestiind ce si faci cu midularele sale,,,detemut gi
indumnezeite".Fireanoastri esteuniti cu Hristos in Biserici.
careestetrupul Siu, gi aceastiunire seslvir;eqte in viata sacra-
mentdi, dar fiecarepersoani a acesteifiri una trebuie si. realizrzn
aseminarea cu Hristos, lprotoedrfq; trebuie ca ipostasurile
omene;ti si devini si ele ,,cu doui. firi", reunind in ele firea
creati cu plinitatea harului necreat,cu dumnezeireape care
o di Sfrntul Duh, impropriati de fiecaremidular al Tiupului
lui Hristos. DeoareceBisericanu estenumai firea una in ipos-
tasul lui Hristos, ea este,de asemenea, ipostasurilefelurite in
harul Sfhntului Duh.
Dar aceastimulEimede persoanenu sepoate implini decit
in unitate.ViagacregtinS., viata in Hristos,esteo calecarecon-
duce de la multitudinea formelor de striciciune - ceaa indi-
vidualitigilor care flrimigeazi. firea umani - la unitatea unei
firi curate,in careapareo noui mulgime, aceeaa persoanelor
unite cu Dumnezeuin Sfhntul Duh. Ceeace eraimpirgit prin
stareade jos, in firea frrdmigati intre mai multe individualitigi,
trebuieunit lntr-o singuri temelie,in Hristos,pentru a seimpini
in stareade sus,in persoanelesftngilorcaregi-auinsugit flicirile
indumnezeitoareale Sfrntului Duh.
196 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT
Nu secuvine si cercetlm ceeace estepersonal,cici desivir-
gireapersoaneise implinegte in pirisirea totali, in lepidarea
de sine. Orice persoani carecauti. si seafirme nu ajungedecAt
la frrimigarea firii, la fiinga particulari, individuali, implinind
o lucrarepotrivnici celeia lui Hristos: ,,Cinenu aduni cu Mine
risipegte."(Matei 12, 30) Or, trebuie si risipegticu Hristos,
si-gi pirisegti propria fire, care estein reditate firea comuni,
penuu a aduna, pentru a dobAndi harul caretrebuie insufit de
fiecarepersoani, pentru a devenial siu. ,,$i daci in ceeace este
striin nu agifost credinciogi,cine vi va da ceeaceesteaI vostru?"
(Luca 16, 12) Fireanoastri estea altuia- a dobindit-o Hristos
prin preascumpulSiu sAnge;harul necreatesteal nostru - el
ne estediruit de Sfintul Duh. Aceastaestetaina de nepitruns
a Bisericii,lucrarea lui Hristos gi a Sfrnnrlui Duh, una in Hristos,
multipli prin Duhul; o singuri fire omeneasciin ipostasullui
Hristos, mai multe ipostasuriomenegtiin harul Sfantului Duh.
Totugi, Bisericae una pentru ci esteun singur truP, o singuri
fire uniti cu Dumnezeu in persoanalui Hristos, cici unirea noas-
tri personali, unirea desiv6.rgiticu Dumnezeu in persoanele
noastre, nu se va implini decit in veacul ce va si fie. Unirile
prin SfinteleTaine pe careni le pune inainte Biserica- si chiar
ceamai desivirgiti dintre ele, unirea euharistici - se referi la
firea noastri, intrucAt ea esteprimiti in persoanalui Hristos.
noastre,SfinteleTaine sunt mijloace,
in raport cu persoariele
realitigi caretrebuieimplinite, dobindite, Pentru a devenipe
deplin ale noastrein cursul luptelor statornicein carevoin;a
noastri.seva conformavoingeilui Dumnezeuin Duhul Sfrnt
prezentin noi. Diruite firii noastre,Tainelebisericegtine fac
vrednici pentru viagaduhovniceasciin careseimplinegteunirea
persoanelornoastrecu Dumnezeu.Fireanoastri primestein
Biserici toate condigiile obiective ale acesteiuniri. Condigiile
subiectivenu depind decAtde noi.
CELE DOUA ASPECTEALE BISERICII 197
y'ga cum am spusin mai multe rinduri, Bisericaar-e.doui
aspecte,aritate de Sfrntul Pavelin Epistola citre Efeseni,epis-
toli prin excelengiecleziologici.Acestedoui aspectesau,mai
degrabi, acestedoui insusiri fundamentale ale Bisericii sunt
atAt de strAnslegateintre ele, incit Sfrntul Pavelle cuprinde
intr-un singur verset(Efeseni | , 23). Bisericaestereprezentati
aici (versetele17-23) ca implinirea iconomiei treimice' ca o
descoperireaTatilui in lucrareaFiului gi a Sfrntului Duh. Tatil
slaveidi credinciogilorduhul in,telepciunii9i al revelagiei(rwOpn
oo<piagrai anorcsl,6Ve,og), pentru ca ei si-gi recunoasci che-
marea (rl,(o6), careesteunirea personali pentru fiecare,bogigia
slaveimogtenirii Sale(rX,rpovopic)careva apilreein sfingi, in
unirea realizat|de mulEimeapersoaneloromenefti; acela;iDuh
ne facesi recunoagtemlucrareadumnezeiascipe carea sivir-
git-oTatil in Hristos: estemirturia dati dumnezeiriilui Hristos.
Aspectul hristologic al Bisericii ne estedescoperit astfel prin
aspectulsiu pneumatologic: Duhul arati tuturor pe Hristos,
pe care Tatil L-a inviat din morli gi L-a fbcut si ;adi de-a
dreaptaSa,mai presusdecit toati domnia, decit toati Puterea,
decAttoate numele cu care poate fi numit in veacul acestagi
in celviitor, supunAndtotul sub picioareleLui, a;ezindu-L Cap
al Bisericii. IJrmeazl.apoidefinigiaBisericii (versetul23), unde
celedoui aspecte,celedoui principii - hristologicgi pneuma-
tologic - sunt redatedeodati, aproapecontopite intr-o sintezi
supremi.: Biserica, ,,sre este Tiupul Lui, plinirea Celui ce
plineste toate intru to;i" (ficq 6ocw tb odpcr cruro0,td rl.{1popa
toO td no.v:uadv n0orv nl,rpor4r6voo).Bisericaestefirea noastri
recapitulati de Hristos, cuprinsi ln ipostasulSiu; esteun orga-
nism teandric, divino-uman; totugi, daci firea noastri se afli
incnrstati in trupul lui Hristos, persoaneleomenegtinu sunt nici-
decum atrasede procesulfizic gi incongtient al unei indumnezeiri
198 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT
czuear inlitura libertatea,carear nimici insqi persoanele'Odati
eliberagide determinismulpicatului, nu cidem sub un deter-
minism dumnezeiesc. Harul nu distrugelibertatea,cici el nu
esteo putere unificatoarecarepurcedede la Fiul, Capul ipostatic
al firii noastre;el are un alt principiu ipostatic, un alt izvor,
independent de Fiul: Duhul Sfint care purcede de la Tatil.
Astfel, Bisericaare in acelagitimp un caracterorganic 9i per-
sonal, un accent de necesitate9i libertate, de obiectiv 9i de
subiectiv,ea est€o realitatestatornici gi hotiriti, dar totodati
gi o realitatein devenire.Uniti cu Hristos, ,,enipostaziatl",ea
esteo fiingi teandrici, cu doui firi, cu doui voin,teunite in mod
nedespirgit- unireafrpturii cu Dumnezeu,redizati in persoana
lui Hristos. Pe de alti parte, in persoaneleumanq caresunt
ipostasurilemultiple ale firii sale,Bisericanu-gi atinge decit
virtual desivArqirea.Sfhntul Duh S-a lmpirtigit fiecirei per-
soane. El deschidefiecirui midular al Thupului lui Hristos
deplinitatea mogtenirii dumnezeiegti,dar persoaneleumane,
ipostasurilecreateale Bisericii, nu pot dobandi ,,doui firi" daci
nu seinalgi in chip liber citre unirea desivirgiti cu Dumnezeu,
daci nu realizeazi.aceastiunire in ele prin Sfrntul Duh 9i voin,ta
lor. Ipostasuldumnezeiescal Fiului a coborit citre noi, a reunit
in el firea creati cu firea necreati.,pentru a ingidui ipostasurilor
omenegti si se inalgecitre Dumnezeu, si reuneasci in ele, la
rAndul lor, harul necreatcu natura creati in Duhul Sfint.
Suntem chemati si implinim, si ne construim Persoana
noastri in harul Sfintului Duh. Dar noi creim, dupi Sfintul
Pavel,pe o temeliedeja pusi, pe o piatri de neclintit careeste
Hristos (I Corinteni 2,ll). intemeiagipe Hristos, carecuprinde
firea noastri in persoanaSa dumnezeiasci,se cadesi dobAn-
dim unirea cu Dumnezeu in persoanelenoastrecreate,si ajun-
gem, dupi chipul lui Hristos, persoanecu doui firi, adici, dupi
CELE DOUA ASPECTEALE BISERICII 199
cuvAntulindrizne; al Sflntului Maxim Mirturisitorul, trebuie
ca noi si reunim ,,prin iubire firea creati.gi firea necreati,frcen-
dule si apari in unitate 9i identitate,in dobAndireaharului"3o7.
Unirea care s-a realizatin persoanalui Hristos trebuie si fie
gi in persoanelenoastre,prin Sfrntul Duh gi liberta-
realizatd.
teanoastri. De aici, doui aspecteale Bisericii: aspectulreafizat
si aspectuldevenirii. Cel din urmi seintemeiazi.pe cel dintii,
careestecondigiasa obiectivi.
Sub aspect hristologic, Biserica apare ca un organism cu
doui firi, cu doui lucri.ri, cu doui voinge.in istoria dogmei
crestine, toate ereziile hristologice vor invia din nou, se vor
repetacu privire la Biserici.Astfel,vom vedeaapirAnd un nesto-
rianism ecleziologic,riticirea celor ce vor si desparti Biserica
in doui fiinge deosebite:Biserica cereasci,nevS.zutl,singura
adevirati si absoluti, si Biserica(saumai degrabi bisericile)
piminteasci, nedesivirgiti 9i relativi, riticind in intuneric,
societigi omenegticare cauti si se apropie, pe mS.suraputeri-
lor lor, de desivArgireatranscendenti.Dimpotrivi, monofizitis-
mul ecleziologicseva traduceprin doringade a vedeain Biserici
o fiinti dumnezeiasciprin excelengl,ln carefiecareami.nunt
estesfrnt, in caretotul seimpune cu un caracterde necesitate
dumnezeiasci,in carenimic nu poatefi schimbatsaumodificat,
cici libertateaomeneasci,,,sinergia",conlucrareaoamenilor cu
Dumnezeunu areloc in acestorganismsfrnt careexcludelatura
omeneasci.:aceastaesteo magie a mAntuirii careseexerciti in
tainele9i in riturile implinite cu fidelitate.Acestedoui erezii
ecleziologicede tendingi opusi au api.rut aproape in acelagi
timp in cursul veaculuial XVIIlea; ceadintii s-aivit pe terito-
riul PatriarhieiConstantinopolului (protestantismulrisiritean
al lui Chiril Lucaris), a doua s-adezvoltat in Rusia, sub forma
schismei(rashol) zisi.,,apartizanilor vechiului rit". Cele doui.
 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT
riticiri ecleziologiceau fost zdrobite de marile soboarede la Ieru-
salim gi de la Moscova.Monotelismul in ecleziologiese va
exprima mai alesprintr-o tigiduire a iconomiei Bisericii fagi
de lumea din afari, Pentru mAntuirea cilreiaa fost intemeiati
Biserica.Riticirea opusi (carenu gi-a putut aveaprecedentul
in ereziilehristologice,afari doar de seminestorianism)consti'
intr-o atitudine de compromisgatasi jertfeasciadevirul Pentru
unele obiectiveale iconomiei bisericestifagi de lume: esterela-
tivismul ecleziological migcirilor a;a-zis,,ecumenice" 9i al altora
aseminitoa re. Ereziaapolinaristi, care t5'giduia mintea ome-
neasci in firea umani a lui Hristos, se traduce in domeniul
ecleziologicprin refuzul de a admite deplina cunoastereome-
neasci, de pildi in slujirea doctrinari' a Bisericii: adevirul s-ar
descoperisinoadelor caun deusex machina,neatArnind de cei
de fagi.
futfel, tot ceeace Poate fi afirmat sau tigiduit cu privire
la Hristos poateaveaaceea;isoarti cu privire la Biserici, intrucit
eaesteun organism teandric sau,mai exact'o fire creati, uniti
in mod nedespirtit cu Dumnezeuin ipostasulFiului, o fiingi
avAndca gi EI doui firi, doui. voinge,doui lucriri de nedespi4it
timp. Aceasti structuri hristologici deter-
gi deosebitein acela.gi
mini o lucrarestatornici gi necesaria Sfrntului Duh in Biserici,
lucrare funcgionali in conformitate cu Hristos, carea diruit
Duhul soborului Apostolilor suflAndspreei. Aceasti unire imper-
sonali cu Duhul Sfhnt,aceastisfingeniecondigionali a ierarhiei
bisericegti,di un caracterobiectiv, independentde persoane9i
de inten$i, mai inainte de toate lucrlrilor sacramentale sivArgite
de membrii clerului.Tainelegi riturile sfinte sivirqite in Biserici
vor presupunedeci doui voinge,doui lucriri, implinindu-se
deodati: preotul invoci Sflntul Duh binecuvAntAndpAinea9i
vinul pe dtar, gi Duhul lucreazl'taina euharistici; duhovnicul
CELE DOUA ASPECTEALE BISERICII 2OI
rostegtecuvintele de dezlegare,gi picatele sunt iertateprin voia
lui Dumnezeu;episcopulpune mAinile pe cel ce sehirotonqte,
si Sfrntul Duh di harul preotescetc.Acelasiacordal celor doui
voingeareloc in exercigiulputerii episcopale,ins5.cu o anumiti.
nuangi. Actele pornind de la putereaepiscopali au un caracter'
obligatoriu, cici episcopullucreazi prin putereadumnezeiascl;
supunindu-te vointei sale, te supui voingei lui Dumnezeu.
Totusi, un elementpersonalesteaici de neinlituratr episcopul,
daci nu a dobindit personal harul, daci nu are intelegerea
luminati de Sfhntul Duh, poatelucra dupi scopuriomenesti;
el poate riti.ci in exercigiulputerii dumnezeiesti care ii este
diruiti. Desigur, va rS.spundede actele sale in faga lui
Dumnezeu,dar elevor ayeatotusi un caracterobiectivgi obliga-
toriu, afari de cazurile in care episcopul lucreezl.impotriva
canoanelor,adici in dezacordcu voinra obgteascia Bisericii;
el devine atunci vinovat de schismi si seasaziin afaraunitigii
bisericesti.HotlrArile sinoadelorexprimi, de asemenea, acordul
celordoui voingein Biserici; pentru aceasta primul sinod, cel
aI Apostolilor, model al tuturor sinoadelorBisericii,a pus in
fa,tahotlrArilor saleformula: ,,Piruru-s-aDuhului Sftnt 9i noui."
(Fapte 15, 28) Cu toate acestea,daci sinoadelemirturisesc
tradigiaprin hotirArile lor obligatorii si obiective,Adevirul
insusi pe careele il afirmi nu estesupusformelor canonice.
intr-adevir, traditia are un caracrerpneumatologic: esteviafa
Bisericii in Sfrntul Duh. Adevlrul nu poate aveacriteriu exte-
rior, acestaari.t6.ndu-seprin el insusi cu o eviden;I li.untrici,
dati intr-o mi.surLmai maresaumai mic5.tuturor membrilor
Bisericii, cici toti sunt chemagisi. cunoasci", s5,plzeasci 9i si
apereadevirurile de credinti. Aici aspectulhristologic con-
cordi. cu aspectulpneumatologic in caracterulsobornicescal
Bisericii:prin putereape careo detine de la Hristos, Biserica
2O2 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT
afrmd ceeace Duhul dzscoper,i. Dar facultateade a defini, de
a exprima,de a faceca tainelede nepS,truns P€ntru mintea ome-
neascisi fie ginutein dogme preciseapargineaspectuluihristo-
'logic al Bisericii,intemeiat pe intrupareaCuvintului.
Acela;i principiu sti la temeliacultului sfintelor icoane,care
exprimi cele nevizute gi le face realmentePrezente'vizute gi
lucritoare. O icoani, o cruce nu sunt numai chipuri Pentru
a cililtzi imaginagianoastri in timpul rugiciunii; sunt centre
materialein caresiligluie;te o energie,o dumnezeiasciputere
care se unegtecu arta omeneasci.
La fel, aghiasma,semnul crucii, cuvinteleScripturii citite
in timpul slujbei, cintarea sfrnti, obiectelecultului, podoabele
bisericegti,timiia, lumina lumAnirilor sunt simboluri in sensul
realist al acestui cuvint, semne materiale ale prezengeilumii
spirituale.Simbolismul ritual estemai mult decit o rePrezentare
careseadreseazisimgurilor pentru a ne reaminti realitigile de
ordin duhovnicesc.Cuvintul ,,anemnezl" (crvapvrpq) nu in-
seamni numai reamintire. El arati mai degrabi o inigiere in
taine, descoperireaunei realitigi mereu Prezentein Biserici.
in sens,Sftntul Maxim Mirturisitorul vorbegtedespre
"cest
simbolurile liturgice. Slujba Euharistiei reprezinti pentru el
purtareade griji mAntuitoarea lui Dumnezeu in intregul ei.
IntrareaSfAntuluiSobor reprezinti prima venire a Mintuito-
rului. Urcareaarhiereului sprealtar gi sprescaunulsiu estechipul
inilgirii. Intrareacredinciogilorsimbolizeaziintrareaneamurilor
in Biserici. Ienareapicatelor: judecatalui Dumnezeu caredgz-
viluie fieciruia in parte voinga dumnezeiascl cu privire la
persoanaLui. Sfintele cintiri exprimi bucuria care cuprinde
inimile curateclre seinilgl spreDumnezeu.Invocareapicii amin-
tegte de viaEapasnici a contemplirii care urmeazi luptelor
cumplite ale ascezei.Citirea Evangheliei,coborAreaarhiereului
CELE DOUA ASPECTEALE BISERICII 203
de pe scaun,scoatereacatehumenilor si a penitengiloq inchi-
dereau;ilor Bisericii 5ip!6lizeezi acteleJudecigii de Apoi: a doua
venire a Domnului, desplrgireaalesilorde cei osAnditi,pierde-
rea lumii vizute. Apoi, intrarea cu Sfintele Daruri (Vohodul
Mare) inchipuie descoperirea de dincolo; sirutul picii: unirea
tuturor sufletelorin Dumnezeu, caresesivArsegtein mod pro-
gresiv.Mirturisirea credintei estemarealucrare de mulgumire
a celor alegi.Imnul ,,Sftnt, Sftnt, Sfrnt, Domnul Savaot..lnchi-
puie inilgareasufletelorci.trecorul ingerilor,care,in nemigcarea
vesniceimisciri in jurul lui Dumnezeu,binecuvAnteazigi c6nti
TheimeacealJna. ,,Tati.l nosrru" inchipuie infierea noastrl in
Hristos, si cAntareade la sfirgit,,llnul Sfrnt, Unul Domn.. ne
facesi ne gindim la inrrareasupremi a ftpturii in ad6ncul unirii
dumnezeiegti3os. Sirbltorile bisericegtine fac si luim parte la
intAmplirile viegii pimAntesti a lui Hristos intr-un plan mai
adAncdecAtacelaaI unor simple fapte istorice, cici in Biserici
noi nu mai suntem nigteprivitori din afri, ci martori luminati
de Duhul Sfint.
Am examinataspecnrlhristologic al Bisericii, conditiile a;a_zis
obiectivesi imuabile, intemeiatepe faptul ci Hristos esteCapul
trupului SIu mistic, ci firea noastri estecuprinsi in ipostasul
Lui, ceeacefacedin Biserici un organismcu doui firi. Dar, cum
am spus, Bisericaesteincompleti dacl selasi deoparte un alt
aspect,mai liuntric, mai putin aparent,dar cu atit mai insem-
nat cu cAtsereferi chiar la scopulBisericii:unireacu Dumnezeu
caretrebuie si seinftptuiasci in fiecarepersoani umani. Este
aspecnrlpneumatologic, careareca principiu taina Cincizecimii.
Deosebireadintre celedour aspecteale Bisericii ni seva rereva
compar6nd chipul prezen,reiharului in SfinteleTaine, in slujbele
de sfintire, ierarhie,putere bisericeascl,cult, simboluri sdrrte,
2O4 TEOLOGIA DERASARIT
A BISERICII
MISTICA
cnnd acestaare un anumit Glracterde necesitatemai dinainte
hotirAti, cu o alti ordine a harului in Biserici, cu o prezengi
liuntrici a acestuia,nu numai exterioari gi funcgionali, ci uniti
cu fiinEalnsigi careil poarti: harul devenitpropriu persoanei,
dobindit in mod persond. Daci, in primul caz,prez-engehart-
lui are un caracterde obiectivitate, aProaPeci ne-ar plicea si
spunem ci al doilea cazestesubiectiv,daci acestcuvAnt nu ar
aveaun senspeiorativ, sensulde cevanesigur.Vom spune mai
degrabi ci prima prerengi are caracterulunei predeterminiri,
in timp ce a doua esteintemeiati pe o alegere.Acesteasunt lucri-
rile harului in moagte,in locurile sfin;ite de aparigiileFecioarei
sauprin rugiciunile sfinEilor,in izvoareleftcitoare de minuni,
in chipurile taumaturgice,in darurileharismatice,lnminuni;
in sfArs,it,in persoaneleomenegti care, in cele din urmi, l-au
dobAndit. Harul estecel carclvcreazi in persoane9i prin per-
soane,c:r putere proprie, puteri dumnezeiqti 9i necreate,insugia
de persoanelecreateln careseinftptuiegte unirea cu Dumnezeu.
Cici Sftntul Duh diruiegte dumnezeireapersoanelorumane
chemate s5.realizezeinliuntrul lor unirea indumnezeitoare-
taini. careseva descoperiin veaculviitor, dar ale cirei premise
se arati inci de aici in cei care se aseamini cu Dumnezeu.
Astfel, putem spune ci sub asPecthristologic, Bisericase
prezinti ca o statornicie desivirgiti, ca o temelie de neclintit,
desprecarevorbegteSfhntul Pavelcind sPune:,,Zidigi fiind pe
temeliaapostolilorgi a proorocilor, piatra ceadin capul unghiu-
lui fiind insugiIisus Hristos. intru El, orice zidire bine alcituiti
crqte ca si ajungaun lica; sfrnt in Domnul, in Caregi voi impre-
uni suntegizidigi spre a fi licag al lui Dumnezeu in Duh."
(Efeseni2,20-22) in aspectulsiu pneumatologic,cel al icono-
miei Sfhntului Duh fa;i de persoaneleomenegti (pomenit de
SfAntul Pavella sfhrgitultextului citat), Bisericaare un caracter
CELE DoUA ASPECTEALE BISERICII 2o5
dinamic, ea tinde citre scopul siu ultim, ci.tre unirea fiecirei
persoaneumane cu Dumnezeu. Sub cel dintii aspect,Biserica
se prezinti drept trupul lui Hristos; sub cel de-al doilea, ca o
flacfui.avAndo singuri ridicini si mai multe vArfuri separate.
Celedoui fatetesunt de nedespl4it gi, totugi,in ceadintAi Bise-
rici existi in ipostasullui Hristos, pe cAndin ceade-adoua putem
intrevedeafiinta ei proprie, deosebitl de ceaa Capului Siu.
intr-adevir, daci reluim imagineaunirii lui Hristos cu Bise-
rica la Sfintul Pavel - imaginea unirii sotilor -, trebuie si
constatdmci Hristos esteCapul trupului Siu, Capul Bisericii,
in acelagisensln care sotul este capul trupului unic al celor
doi in ci.sitorie - duo in carne una, oi 6oo eig odprc picrv
(Efeseni5,31). in aceasti unire tainici (cd prrclprov to0to
p6ya dottv, spune Sftntul PaveD,trupul unic, firea comuni a
celor doi primesc ipostasul Mirelui: Bisericaeste ,,Biserica
lui Hristos". Dar eanu e mai putin cealalti persoania unirii,
supusi Mirelui, deosebiti de El, ca Mireasi..Ca in CAntarea
CAntlrilor, ca in alte teictede Vechiului Gstamenr czreexprimi,
dupi Piringi, unirealui Hristos cu Bisericasub imagineaunirii
trupesti, Mireasa esrereprezentati in mod necesarca avind
trisituri personale:esteo persoani iubiti de Mire, care,la rAn-
dul ei, il iubestepe acesra.Neapirat trebuie si. ne intrebim:
cine esteaceasti.dti persoani.,Biserica,deosebiti de persoana
Capului ei? Cine esteMireasain aceastiunire ,,intr-un singur
trup", e( odprcr picv? Care esteipostasulpropriu al Bisericii?
Cu sigurangicI nu esteipostasulSfrntului Duh. Agacum am
vizut mai sus,Sfhntul Duh, in venireaSapersonali, spredeo-
sebirede Fiul, nu impirtigegte Bisericii ipostasulSiu, care
rimAne ascuns,nedescoperit.El seascunde,seidentiffci, aga-zi-
cind, cu persoaneleomenesd,cS.rora le impropriazi a doua ffre:
dumnezeirea,energiileindumnezeitoare.El devine principiul
206 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT
indumnezeirii personale,izvorul bogi,giilor necreatein fiecare
om; El diruiegte fiecirei persoanesuPremasa desivirgire, dar
El nu devine persodnaBisericii. intr-adevir, Sfrntul Duh nu
conginein El ipostasurileomenegti,agacum Hristos congine
firea, ci Se di in mod deosebitfiecirei Persoane.Biserica,in
fiinga ei proprie, ca Mireasi a lui Hristos, aparedeci ca o mul-
gimede ipostasuricreate.Persoanasau,mai degrabi, persoanele
omenestisunt ipostasurilefirii una a Bisericii.Pentru aceasta'
in tAlcuirile lor la Cintarea Cintirilor, Pirintii vor vedeain
Mireasi deopotrivi Bisericagi fiecarepersoani care se uneqte
cu Dumnezeu. Dar si spunem cu Sfrntul Pavel:td puotiiprov
to0ro p6ya iodv - ,,taina aceastamare este".Ea aparginevea-
cului viitor, in careBisericava ajungela desivArgirea sain Duhul
Sfrnt, in carepersoanele omenes,tivor reuni in elefirea lor creati
cu plinitatea necreati gi vor deveni ipostasuri umane indum-
nezeite,in jurul lui Hristos, Ipostasul dumnezeiescintrupat.
De aici ar reiegici, inainte de sfirgitul veacurilor, inaintea
invierii morgilor gi a Judecigii de Apoi, Bisericanu va avea
ipostasulsiu propriu, ipostascreat,nici una dintre persoanele
omenegtinefiind inci ajunsi la unirea desivir;iti cu Dum-
nezeu.$i totugi, a sPuneaceastaar insemnasi nu cunoagtem
inima insigi a Bisericii,una dintre tainelesalecelemai ascunse,
inima samistici, desivArgireasadeja impliniti intr-o persoani
umani pe deplin uniti cu Dumnezeu, care se afli dincolo de
inviere ;i de Judecati. Aceasti persoani esteMaria, Maica lui
Dumnez€u. Cea carea dat firea umani CuvAntului gi carea adus
pe lume pe Dumnezeufhcut om s-afrcut de bunivoie un mijloc
al intrupirii realizatein firea Sacurigiti prin Sfrntul Duh. Dar
Sfintul Duh S-a pogorAtinci o dati asupraFecioareiin ziua
Cincizecimii - de data aceastanu pentru a se sluji de firea ei
ca de un mijloc, ci pentru a Se dirui persoaneiei, pentru a
CELE DOUAASPECTEALE BISERICIT 207
devenimijlocul indumnezeiriiei. $i fireapreacuraticarea purtat
in eape CuvAntula intrat in unire desivArgiticu dumnizeirea
in persoanaMaicii lui Dumnezeu.Daci eaa rimas inci in lume,
daci S-a supus condigiilor viegii omenegtipAnI la a primi
moartea, acestlucru a fost posibil datoriti voingei Saledesi-
vArgite,in careMaria reproduceakenozaceade bunivoie a Fiului
Siu. Dar moarteanu mai aveaputere asupraei: ca 9i Fiul siu,
ea a inviat gi s-a inalgatla cer - primul ipostasomenesccarea
reaJizatinsinercpul final pentru carea fost creati lumea. Biserica
si intregul universau deci incl de acum implinirea lor, culmea
lor personali, caredeschidecaleaindumnezeirii intregii creafii.
Sfrntul Grigorie Palama,in omiliile salemaride, vreasi vadi
in Maica lui Dumnez€uo persoani.creati careintrunegtein sine
toate desivArgirilecreatesi necreate,realizareaabsoluti a fru-
musegiicreagiei.,,Voindsi creeze,spuneel, un chip al frumusegii
desivirgite si si aratelimpede ingerilor ;i oamenilor puterea
miiestriei Sale,Dumnez.eueftcut cu adevlratpe Maria atotfru-
moasi. El a intrunit in ea frumusegileparliale pe care le-a
impirlit celorlalteftpturi si a fturit o podoabi comunS.tuturor
fiintelor vlufie si nevi.zute;sau, mai degrabl, a ficut din ea
un. fel de amestecdin toate desivirgirile dumnezeiegti,inge-
resti si omenesti, o frumusegesublimi care infrumusegeazi
ambelelumi, inllEAndu-sede la pimint pAni la cer 9i chiar
intrecAndul pe acestadin urmi."309Maica lui Dumnezeu,dupi
acelasiSfrnt Pirinte, este,,limita dintre creatgi necreat"3l0. Ea
a trecut hotarul carene despartede veaculviitor. De aceea,liberi
de conditiile temporale,Maria estecauzaa ceeace a fost inainte
de ea;eaocArmuiestein acela;itimp ceeace a venit dupi dAnsa.
Ea mijlocestebunurile vegnice.Prin eaprimescharul oamenii
gi ingerii. Nici un dar nu esteprimit in Biserici ftri ajutorul
Maicii lui Dumnezeu,incepitoareaBisericiislivite3l1.Or, este
208 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT
necesarca, atingand hotarul devenirii, ea si ocirmuiasci des-
tinele Bisericii gi ale universului caresedesfl;oari inci in timp'
Un imn marial al Bisericii din Risirit proslivegtepe Maica
lui Dumnezeu ca Pe o persoani umani ce a adns plinitatea
fiingei dumnezeiegti:,,Si cArntim,credincioqilor,Slavalumii,
PoartaCerului, pe FecioaraMaria, Floarea neamului omenesc
Biserica
9i Niscitoare de Dumnezeu, Pe ceacareesteCerul 9i
dumnezeirii,pe ceacarea risturnat hotarele picatului, Pecea
care esteintirirea credingeinoastre. Domnul care S-a niscut
dintr-insa lupti pentru noi. Fii plin de indrizneali, o' PoPor
al lui Dumnezeu, cilci El a biruit pe vrijmagi, El, Cel ce este
Atotputernic."3l2
Taina Bisericii esteinscrisi in celedoui persoanedesivArgite:
persoanadivini a lui Hristos gi persoanaomeneascia Maicii
lui Dumnezeu.
CAPITOLUL IO
Caleaunirii
indumnezeirea(06cooLq) creaturilor seva realizain deplini-
rateasain veaculviitor, dupi invierea moqilor. Totugi, aceasti
unire indumnezeitoaretrebuie si se infiptuiasci treptat inci
de aici, schimbind firea suicicioasi gi stricati., adaptAnd-ola
viagaceavegnici. DacI Dumnezeu ne-a dat in Biserici toate
condigiileobiective,toate mijloacelepentru a atinge acestscop,
trebuie ca noi si realizim, din parteanoastri, condigiilesubiec-
tive necesare,pentru ci unirea sedesivArgqtein,,sinergie", intr-o
conlucrare a omului cu Dumnezeu. Aceasti laturi subiectivi
a trnirii cu Dumnezeuconstituiecaleaunirii careesteviaEacrqtini.
La inceputul veacului trecut, Sftntul Serafim de Sarov a
voit si defineasci,in cursul unei convorbiri, scopul viegii creg-
tine. Aceasti definigiecare,la prima vedere,poate si pari prea
simpli, rezumi toati ffadifia duhovniceasci a Bisericii Orto-
doxe.,,Rugi.ciunea,posnrl, privegherilesi toate celelaltenevointe
crestine- spuneel -, degifoarte bune in ele insele,numai ele
nu reprezinti nicidecumscopulvietii noastrecregtine;ele nu
sunt decit mijloace indispensabilepentru a atinge acestscop.
Cici adeviratul scopal viegii cregtineestedobAndireaDuhului
SfAnt.CAt desprepostiri, privegheri,rugiciuni, milostenii si
celelaltefapte bune sivirgite in numele lui Hristos, ele sunt
mijloacein vedereadobandirii Sftntului Duh. Bagagide seami:
numai faptelebune sivirgite in numele lui Hristos ne aduc
roadele SfAntului Duh. Alte fapte, daci nu sunt sivirgite in
2IO TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT
numele lui Hristos, desisunt bune, nu vor Puteasi ne aduci
risplata in viagaveacului ce va si. fie, nici si ne dea harul lui
Dumnezeuin viagade acum. De aceea,Domnul Iisus Hristos
a spus:nCel ce nu aduni cu Mine risipester."3i3 (Matei 12,
30) Cu alte cuvinte, binele autonom nu trebuie si existePentru
un cregtin:o fapti estebuni in mi.surain careslujegteunirii
cu Dumnezeu,in mlsura in carene ajuti si dobindim harul.
Virtugile nu sunt scopul, ci mijlocul saumai degrabi semnele,
manifestirile exterioare,deviegii crestine,singurul scop fiind
dobindirea harului.
Noqiuneade merit314estestriini tradigieirisiritene. Acest
cuvint seintAlnegterar in literatura duhovniceasci a Bisericii
de Risirit gi nu are acela;i ingelesca in Apus. Motivul trebuie
ciutat in atitudinea generall a teologiei risiritene fagi de har
si de liberul arbitru. Aceasti chestiunen-a avut niciodati ln
Risirit aceeagi acuitatepe qre a primit-o in Apus dupi Sftntul
Augustin.Tiadigiarislriteani nu desparteniciodati acestedoui
momente: pentru ea,harul gi libertateaumani searati deodati
si nu pot fi concepute una ftri cealalti. Sfrntul Grigorie de
Nyssa exprimi foarte clar aceasti legituri reciproci care face
din har 9i din liberul arbitru doi poli ai uneia9i aceleiEirealitigi:
,,Dupi cum harul lui Dumnezeu,spuneel, nu poatelocui in
sufletelecarefug de mAntuirealor, tot a;a numai virtutea ome-
neasci nu estede ajuns pentru a inilga la desivArgiresufletele
striine de har... Dreptateafaptelor si harul Duhului Sfrnt,
unindu-selaolaltl, umplu de fericiresufletulin careseintilnesc"
(4oel,OoCroar ei6 tc6cov)315.A;adar, harul nu esteo recompensi
pentru meritelevointei umane,a.tacum ar fi voit pelagianismul;
dar el nu estenicidecumcauza,,faptelor meritorii" aleliberului
nostru arbitru. Cici nu estevorba de merite, ci de o conlucrare,
de o sinergiea doui voinge,ceadumnezriasiesi ceaomeneasci,
CALEA UNIRII 211
conlucrareln careharul sporegtedin ce ln ce mai mult, el este
impropriat, ,,dobAndit"de persoanaumani. Harul esteopre-
zenli a lui Dumnezeu in noi careceredin parteanoastrl stri-
duin;e statornice.Totugi, acestestriduinte nu determini cAtugi
de pugin harul, nici harul nu influen;eazi libertateanoastri ca
o putere ce i-ar fi striinl.
Aceasti inviEituri, fideli spiritului apofatical tradi;iei risi-
ritene, infrtiseazi taina intAlnirii dintre har 9i libertateanoastri
in faptelecelebune, ferindu-sede termenii pozitivi si rationali.
Gregealafundamentdi a lui Pelagiusa fost aceeade a fi transpus
taina harului pe tirAm ra;ional, unde realitigilede ordin duhov-
nicesc,harul gi libertatea,au devenit doui conceptejuxtapuse
caretrebuiau sI sepuni de acord ca doui obiecte striine unul
de altul. Sfbntul Augustin, in disputa impotriva pelagianis-
mului, a urmat pilda potrivnicului siu, agezAndu-se pe acelagi
teren raEional,unde chestiuneanu putea fi dezlegati.Un repre-
zentant al tradigiei ri.siritene, Sfintul Ioan Casian, carea par-
ticipat la aceastidisputi, atAt impotriva pelagienilor,cit 9i
impotriva SftntuluiAugustin, nu mai putea,in asdelde impre-
juriri, si fie ingelescorect.Atitudinea sa,,maipresusde fununi"
a fost ristilmiciti pe tirAmul ragional,ca un semipelagianism,
gi osinditi in Apus. Dimpotrivi, BisericaRisiritului l-a socotit
totdeaunaca pe un mirturisitor al tradi;iei316.Ca dascil al
ascezeicregtine,Sfrntul Casian din Marsilia a fost pirintele
monahismului apuseaninaintea Sfrntului Benedictal Nursiei,
carese \azeaz|in mare parte pe scrierilesale;Sfhntul Bernard
gi toati gcoalacistercianiii sunt foarte indatoragi.Seva contura
insi un decalaj din ce in ce mai mare intre spirituditatea de
inspiratie risiriteani al cirei pirinte a fost Sfrntul Ioan Casian
gi invititura augustiniani cu privire la raportul dintre har 9i
liberul-arbitru, carese va dezvolta gi seva generalizain Apus
 2T2 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT 2t3
CALEA UNIRII

pe misuri ce acestava pierde legitura vie cu tradigia risiri- intocmai ca 9i picatul, care,la rindul lui, esteo despir,tireliberi
teani. Aceastaa susginutintotdeaunasimultaneitateain sinergia
de Dumnezeu. Converdreava fi deci o stridanie statornici a
dintre harul dumnezeiescgi libertatea umani. Astfel, Sfrniul
voingei intoarse citre Dumnezeu. Monahismul constituie cea
Macarie Egipteanul spunea: ,,Voingaomeneasci.esre, ca si.
mai inalti treapti a acestestiri. Sfrntul Ioan Scirarul (veacul
spunem a;a, o condigie esengiall;daci aceastdvoinEi nu esre
al Ml-lea) exprimi aceastaintr-o defini;ie lapidari: ,,Ciluglrul,
de fagi, Dumnezeu nu facenimic de unul singur.*317inveacul
spune el, esteo neincetati constringere flcuti firii gi o veghe
d XIXJea, episcopulreofanzLvoritul, un marescriitor ascetic cilugirul credincios
statornici asuprasimgirilor."322,,Careeste
rus, arlta ci,,Sftnnrl Duh, lucrAndin noi, implinesteimpreuni
gi inEelept?Cel caregi-apistrat pini la capit rivna, cel carenu
cu noi mAntuireaqoastri", dar spuneain acelasitimp ci,,omul
incetazi.si adaugepAni la sfugitul viegii salefoc pestefoc, rAvni
implinegtelucrareamlntuirii salede fagi fiind harul"318.Harul,
pesterAvni, striduinEi pestestriduinfi, doringi pestedorinti."323
care,dupl cuvAntul Sfrnnrlui Macarie, cregtein persoanaumani
Totugi, daci inima trebuie si fie intotdeauna arziltoate,
precum aluatul carefacesi. creasci.frimAntitura, ,,devineceva
mintea trebuie si rimAni rece,cici mintea estec€acarevegheazi
propriu firii gi de nedespirtit de ea, ca gi cum ar fi fost de o
asuprainimii. Or, pentru tradigiaasceticia Risiritului cregtin,
fiingi cu omul(3le.Esteceeace Sftntul Serafimde Sarovnumea
inima (i Kap8icr)estecentrul fiingei umane, ridicina faculti-
,,dobindirea harului", latura subiectivi a unirii cu Dumnezeu. gilor active,a intelecnrlului gi avoinEei,punctul de unde provine
9i citre carese intoarce intreaga viagi duhovniceasci. Izvor al
inceputul vietii duhovnicegti esteconverrirea(dnopoqrfl
, tuturor migcirilor sufletegtigi duhovnicegti, inima, dupi Sflntul
o atitudine a vointei careseintoarce la Dumnezeu, renuntAnd
Macarie Egipteanul, este ,,locul unde se lucreazi dreptateagi
la lume. ,,Lumea"areaici valoareaunui termen ascetic.
,,pentru nelegiuirea"324.Inimaeste un rrascarecuprinde toate patimile,
cugetareaduhovniceasci, lumea este un nume comun care
dar in acelagitimp in el se gisesc,,Dumnezeu, ingerii, viaga,
cuprinde tot ceeace estenumit patimi.,,,spuneSfrntul Isaac
impiri,tia, lumina, apostolii,comorile harului"325.,,CAndharul
Sirul320.Pentru acestmare ascetsi mistic, sunt ele-
"patimile ia in stipAnirepasiunileinimii, el domnegtePestetoatepirgile
mente c:re sesuccedi.in curgereaneincetati.a lumii. Acolo unde
firii, pestetoate gindurile. Cici Duhul;i toate gAndurilesufle-
contenescpatimiie, ,. opr.gi.lumea din cursul siu. Acolo unde
tului se afli in ini6i.'(326 De aceea,harul trece prin inimi in
cursul patimilor seopreste,lumea 6ss1s<(321. Lumea semnifici toati. firea omului. Mintea (vo0q,nrn0pct),partea superioari
aici o risipire, o riti.cire a sufletului in afari, o tridare a firii
a fiintei omenegti,estefacultateacontemplativi prin careomul
sale.cici sufletul in el insusi estenepitimitor, dar pirisindu-gi
tinde spreDumnezeu.Pafteaceamai persondi a omului, prin-
spiritualitatea liuntrici, exteriorizAndu-se,ajunge r.rpu, p"ri-
cipiu al congtiinteigi al libertagiisale,mintea (wtq) tn firea umani
milor. Renunlareala lume estedeci o reinrrarea sufletului in
corespundecel mai mult persoanei;putem spune ci ea este
sine lnsugi,o concentrare,o relntregirea ffingei duhovniegti care
sediul persoanei,al ipostasuluiuman carecongineln sine firea,
seintoarcela Dumnezeu.Aceasti convertiresefacein ribertate. in totalitatea ei: minte' suflet si truo. De aceea.Pirintii ereci
214 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT
sunt adeseagata si identifice vo0q-ul cu chipul lui Dumnezeu
inom.327Omul trebuie si triiasci dupi Duh; intregul compus
uman trebuiesi devini,,duhovnicesc"(rnnupcrtrroq),sI dobin-
deasci,,asemi.narea". intr-adevir, mintea esteceacareintri in
unire cu harul de la botez 9i tot ea introduce harul in inimi,
centrul fiintei umane,czretrebuie indumnezeit.,,IJnireamingii
cu inima", ,,coborireamingii in inimi", ,,pazainimii prin
minte" sunt cuvinte care neincetat revin in literatura ascetici
a Bisericii de Risirit. Firi inimi, careestecentrul tuturor acti-
vitigilor, mintea esteneputincioasi. Fi.r5.minte, inima rimine
oarbi, lipsiti de direcgie.Thebuiegisiti deci o legituri armo-
nioasi intre minte gi inimi pentru a intocmi, pentru a crea
persoanain har,deoarececaleaunirii nu esteun procesincon-
gtient. Ea presupuneo veghe neincetati a mingii, o stri.danie
statornici a voingei. ,,Lumea aceastaeste un cAmp 9i vremea
viegii noastreesteo vreme de lupti", spuneaSfrntul IsaacSirul.
Pentru a birui in aceastS. lupti trebuie si fii neincetat orientar
spreDumnezeu:,,C5.ciDomnul, spuneacelagiautor, estemai
puternic, mai tare decAttogi; El biruiegtetotdeaunain trupul
cel muritor, cAndlupti lmpreuni cu atlegiicregtini.$i, daci
acegtiadin urmi sunt birui;i, estelimpede... c5.s-audespuiat
de Dumnezeu prin voingalor nesocotiti.'(328 Cand rAvnascade,
hotirirea slibeste,harul rimine nelucritor. Sfatul evanghelic
de a priveghea,de a nu te lisa toropit de somn esreun laitmotiv
al ascetismului ri.siritean, care cere deplina trezvie a omului
pe toate trepteleinilgirii salespreunirea desivArgiti.
Aceasti.iniigare cuprinde doui etapesau, mai precis, ea se
reaJizrazideodatipe doui planuri distincte,dar strAnslegateunul
de altul: cel al actiunii (npCI(q);i cel al contemplagiei (eeropic).
AmAndoui sunt de nedespinjt in cunoastereacregtini.,cire este
experiengapersonali gi constienti a realititilor duhovnicesti -
CALEA UNIRII 215
gnoze (fr yvOoq)32e.Dupi Sfrntul Maxim Mirturisitorul,
contemplareaftri lucrare,teoria carenu estesprijinitl pe prac-
tici, nu se deosebegte cu nimic de inchipuire, de fantezialari
-
subzistengireali awnooratog tpavraoia; tot agalucrarea,daci
nu este insufletiti de teorie, este stearpi 9i ingepeniti ca o
satuie.33O ,,intrucit chiar viagamintii estelucrareainimii, dupi
cum spunea Shntul IsaacSirul, tocmai curigia inimii estecea
caredi calitate contemplagiei.<33rViaga activi va consta deci
in curiEireainimii gi aceastilucrareva fi congtienti, fiind con-
dusi de minte (voOg),facultate contempladvl careva intra in
inimi, seva uni cu inima, adunind, concentrAndfiingaome-
neasci in har.
Prin fapti (np(q), dupi EvagriePonticul (veaculal IVJea),
omul trebuie si ajungi in celedin urmi la o starede nepitimire
(crrd0ew), la independenEafirii sale,care nu mai estesupusi
patimilor, care nu mai esteafectati de nimic.332Nepitimirea
(dnrieera)nu esteo starepasivi. Peplanul viegii duhovnicegti,
unde se reafizrazi,,opozigiadintre activ fi pasiv nu mai areloc:
acestedoul stiri opuseuna alteia gin de domeniul firii corupte,
robite de picat. Mintea care igi recapiti integritatea nu mai
esteafectati.de nimic, eanu mai ,,pitimegte";dar eanu mai este
deloc ,,activi.", in ingelesulobignuit al acestuicuvAnt.Tiadigia
asceticisi mistici a Bisericii de Risirit nu faceo distincgiebine
delimitati intre stirile activegi celepasivein sferelesuperioare
ale viegii duhovnicegti. Mintea umani, in stareaei normali,
nu estenici activi, nici pasivi: eavegheazi,.,,Trezvia"(unV.g),
atenlia inimii (i ropbwri rpooo26rf), putereade discernimint
gi de judecati a celor duhovnicegti(8rcn<proq)catacterizmzi.fiinEa
umani in stareaei de integritate. Stirile active gi pasivearati,
dimpotrivi, o destrimare li.untrici., sunt stiri datorate pica-
tului. A le folosi in domeniul teologiei mistice ar insemna si
falsificim perspectiveleviefli duhovnicesti sausi crei.m confirzii.
216 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT
Sfrntul IsaacSirul distinge trei stadii in caleaunirii: pociinEa,
curi.gireagi desivirgirea,adici schimbareavoingei,eliberarea
de patimi gi dobindirea iubirii desivArgite,careestedeplinitatea
harului. Daci pociinla esteinceputul acesteicii, ,,u;a haru-
lui('333,aceastanu inseamn| cL ea ar fi o clipi trecitoare,un
stadiuce trebuiedep{it. la drept vorbind, eanu esteun stadiu,
ci o starecare trebuie si dureze,o atitudine statornici a celor
ce nizuiesc cu adevirat la unirea cu Dumnezeu.CuvAntul ,,po-
ciingi" nu este potfiyit pentru a reda semnificagiaacestei
atitudini, absolutnecesare oricirui sufletcregtincareseintoarce
la Dumnezeu. Cuvintul ,,ciinti" ar fi poatemai putin inexact,
degiestemirginit la o noEiunepur negativi. CuvAntul grecesc
perd,vorcrinseamni literalmente ,,schimbarede cuget", ,,pre-
facerea mintii", gi aceastaesteo ,,a doua na;tere" diruiti de
Dumnezeu dupi botez, o posibilitate de intoarcere la Tatil,
lepidarea neincetatl de sine, o vinurc carerealizrazi.schimbarea
firii noastre.Esteo starede sufletpotrivnici suficiengei,,,imbur-
ghezirii duhovnicegti" a unui fariseu, a unui ,,drept" c:tre se
socotefte,,in starede har" pentru ci nu secunoattepe sine.Ca
gi caleainilgirii spreDumnezeu, ciinga nu are sfh4it. ,,Ciinla" -
spuneSfrntul IsaacSirul -,,se potrivestetotdeaunagi tuturor,
picitogilor, ca ;i celor drepti care-gicauti mintuirea. Pentru
desivirgire nu existi margini; a;a ci desivirsirea, chiar a celor
mai desivirsiti, nu estedecAto nedesi.vArsire. Pentru aceasta,
pAni in clipa morgii, ciinEa nu se va putea incheia, nici in
durati, nici in lucririle sale.<334Acestsensal ciingei corespunde
atitudinii apofaticefagi de Dumnezeu:cu cAtne unim cu Dum-
nezeu,cu atet ne cunoastemimposibilitateade a-L cunoagte;
cu cAt devenim mai desivirsigi, cu atit ne cunoagtempropria
nedesivirgire.
CALEA UNIRII 217
Suflenrl czrenu estemigcatde ciinga estestriin de har:-aceasta
esteo intrerupere a suigului pe caleainiltirii, ,,nesimtireaunei
inimi impietrite", semnal morgii duhovnicegti.Ci.inga,dupi
Sfrntul Ioan Scirarul, esteo reinnoire a botezului, ,,darizvorul
lacrimilor dupi botez est€ceva mai mult decit botezul<335.
Aceasti judecati poate sI pari paradoxali, poate chiar si.scan-
dalizeze,daci uitim ci pociinEaestefructul harului de la botez,
insi dobAndit,insugitde o persoani.,devenitinliuntrul ei ,,darul
lacrimilor", semnsigur ci inima a fost topiri in iubirea dumne-
zeiascl336. ,,Nu vom fi invinuigi" - spune acela;i autor - ,,ci.
nu arn Hcut minuni, ci. nu am fost teologi, ci nu am avut vedenii;
darva trebui, cu sigurantl,si dim rispuns lui Dumnczeupentm
faptul ci nu am plins ftri lncetaredin pricina pi.catelornoas-
tre.4337 Acestelacrimi harismatice- implinirea ciin;ei - sunt
in acela;itimp inceputul unei nesfugitebucurii (antinomia feri-
cirilor vestite in Evanghelie: beati qui nuncfztis, quA ridzbit;).
Lacrimile curigescfirea,cici ciinga nu estedoar stridania noas-
trl, nevointelenoastre,ci gi darul luminos al Sftntului Duh, care
pitrunde gi ne transformi inima. Esteintoarcereala Dumnezeu,
vindecareafirii schiloade,dupi Sfintul Ioan Damaschin, care
di-urmitoarea definigie clingei: ,,Poc5.inga esteintoarcereade
la ceeace estepotrivnic firii citre ceeace estepropriu firii,
intoarcereade la robia diavolului la Dumnezeu,sivArsindu-se
prin osteneli9i trudl."a:a Acesteostenelivor fi necesarein toate
stadiileinilgirii, cici, dupi Sfhntul IsaacSirul, trebuie pAni
la sfrrsit si ne indoim de libenatea noastri33e.Rugiciunea vame-
gului: ,,Doamne,miluiegte-mi pe mine, picitosul" va insogi
pe cei drepgipAni la poarta impirigiei, cici pe caleamintuirii
crestinultrebuiesi segiseascineincetat,,intreteami si ni.dejde",
cum spuneSfrntul Ambrozie de la Ministirea Optina, unul
dintre marii duhovnici (stareti)din veacultrecut. Sfrntul Isaac
218 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT
Sirul a exprimat acestgind printr-un cuvint cuprinzitor: ,,Ci-
inga"- spuneael - ,,estecutremurul sufletului inaintea Poftilor
raiului."34o
Daci omul nu seintoarcela Dumnezeude bunivoie gi cu
toati dorin;a sa,daci nu I seadreseazi. in rugiciune cu intreaga
credingl,el nu poatefi vindecat.3atRugiciuneaincepeprin plin-
setegi ciinge, dar nu trebuie ca acestmijloc impotriva patimilor
si ajungi el insugio patimi., cum spuneSfrntul Nil Sinaitul.3a2
Existi rugiciunea activi, cea a cuvintelor; ea ajunge la nepi-
timire, careestelimita ruglciunii (itpoqtflq dndOerc4).De aici
inainte incepe rugiciunea contemplativL, filrLcuvinte, in care
inima sedeschidein ti.cereinaintealui Dumnezeu.Rugiciunea
esteputereacaremigci toate stridaniile omenegti,de intregii
viegi duhovnicegti.Este ,,convorbireacu Dumnezeu careare
loc in taini", este,de asemenea, ,,oricecugetarela Dumnezeu,
orice meditare la celeduhovnicegti", spuneSfrntul IsaacSirul,
dAnd un ingelesfoarte larg cuvintului ,,rugi.ciune"343.
Unirea cu Dumnezeunu sepoatesivArgiin afararugiciunii,
cici ruglciunea estelegitura personali a omului cu Dumnezeu.
Or, unirea trebuie si se infiptuiasci in persoaneleomenefti,
ea trebuie si fie personali, deci constienti.si liberi. ,,Puterea
rugiciunii implinegtetaina unirii noastrecu Dumnezeu" - spune
Sfintul Grigorie Pdama - ,,ci.cirugiciunea estelegitura frptu-
rilor cuvi.ntitoare cu Creatorullor."3aqEa estemai desivArgiti
decit lucrareavirtutilor, fiind,,conducitoareacorului virtu,tilor"
(xopupatoqng to0 lopo0 r6v dperdrv)345. Totalitateavirtugilor
trebuie si slujeasci,desivArsirii in rugiciune; pe de alti. parte,
virtugile nu pot fi statornicedaci mintea nu esteindreptati in
mod statornic sprerugiciune. Dar ceamai mare dintre virtuti,
mila, dragosteacitre Dumnezeu in carese implinegteunirea
CALEA UNIRII 219
mistici, estefructul rugiciunii - ,,iubireaestedin rugiciune
(fl dydnq dr cflg etlig)", spune Sfrntul IsaacSirul3a6.Cici in
rugiciune omul se intilnqte cu Dumnezeu in chip personal,
il cunoagtegi il iubegte.Cunoagterea(.gnoza") gi iubirea sunt
strins legateln practica ascerici a Bisericii de Risirit.
Rugiciunea incepeprin cereri. Dupi Sfrntul IsaacSirul,
,,eaesterugiciunea de cerere",plini de griji, incircati de preo-
cupiri ;i de temeri347.Aceastanu esteinsi decAt o pregitire
spreadevlrata rugS.ciune,spre ,,rugiciunea duhovniceasci.",o
inilgareffeptati citre Dumnezeu,stri.dania,ci.utarea.Dar incet,
incet sufletul se concentteazi,se aduni, cererilepersonalese
risipesc,par nefolositoare,ci.ci Dumnezeu rispunde rugiciunii
aritindu-si pronia Sa, care cuprinde toate. incetim de a mai
cere,ci.ci ne incredinglmcu totul voingeilui Dumnezeu.Aceasti
staresenumegte,,rugiciunea curati." (npoo.euXir rcclOspri).
Aceasta
estelimita nevoingei(npO(q), cAndnimic din ceeace estestriin
rugiciunii nu mai intri in constiinti, nu mai abate voinga
indreptati spre Dumnezeu, uniti cu voinra dumnezeiasci..
Sinergia, acordul celor doui voinge care actiyeazi impreuni.,
esteprezenri.in toate stadiile iniltirii citre Dumnezeu. Dar
pe.o anumiti. treapti, cAndsepirisegte sferasufleteasci.in care
mintea estein miscare,orice migcareinceteazi,gi atunci rugi-
ciunea inceteazi gi ea. Aceasta este desivArsirearuglciunii:
rugiciunea mintall sau contemplatia. ,,'Ior ce este rugi.ciune
inceteazd.sisufletul seroagi in afararuglciunii."348 Estepacea
desivArsiti,repausul,linigtea(touXia).,,Miscirile sufletului,,,
spune Sfrntul IsaacSirul, ,,dobAndinddesivArgitacuri.gie,se
impirtlgesc din energiileSfrntului Duh... Firearimine frri
migcare,ftri lucrare,frrI amintirea celor pimAntesti.((34e Esre
,,ticerea mingii", care e mai presusde rugiciune. Este starea
veaculuiceva si fie, ,,in caresfintii, avindu-gi mintea cufundati
220 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT
in Duhul lui Dumnezeu, nu mai sunt in rugiciune, ci seroagi'
in afari de orice rugiciune; sau,mai degrabi, sea;azi cu totul
uimigi in slavacareii umple de bucurie.Aceastani seintimpli
cAndi s-adat mingii si aibi bucuria veaculuiceva si fie; atunci
ea se uiti cu totul pe sine, lisind tot ceeace estedin aceasti
lume, nemaiavind in ea nici o migcarecitre ceva..."350
Aceasti,,mirare",,,uimi.re",,,r5.pire"a mingiiin sure de ,,ticere"
sau de ,,liniste" (ioDr(irr) este uneori numiti elsuz (6roaoq),
cici omul iesedin fiinga sagi nu mai gtiedaci estein ac€stveac
sauin viagavegnici;el nu-gi mai apa4inesiegi,ci lui Dumnezeu,
el nu semai conduce,ci estecondus de Duhul Sftnt; libenatea
ii esteripiti, dupi Sfrntul IsaacSirul351. Totugi, stirile ekstatice
cu acestcaracterde pasivitate,de pierderea libertigii gi a con-
gtiingeide sine sunt tipice mai alesla inceputul viegiimistice.
Dupi Sfrntul SimeonNoul Teolog,ekstazurilegi ripirile nu se
potrivescdecit incepitorilor, neiscusigilor,celor a ciror fire nu
a dobindit inci triirea necreatului.Sfintul Simeonaseamini.
ekstazulcu stareain cares-argdsiun om niscut intr-o inchisoare
intunecati, slab luminati de un opai;, un prizonier ctre n-ar
aveanici o ideedesprelumina soarelui,nici desprefrumusegea
lumii din afari gi care dintr-odati ar vedeaaceasti lumini gi
o priveligte scildati de soareprintr-o cripituri in zidul temni,tei
sale.Acest om ar fi cuprins de ripire, ar fi ,,ln elstaz". Totusi,
pugin cite pu;in, simgurilesales-arobignui cu lumina soarelui,
s-ar adaptala noua experiengi.Tot Ea, sufletul careavanseazi
in viagaduhovniceascinu mai cunoafteekstazul,ci o experien;i
(o trlire) statornici a realitigii dumnezeiegti,in caretriiqte352.
Experiengamistici, nedespirEiti de caleaspre unire, nu
poate fi dobinditi decit in rugiciune, prin cerere.in sensul
cel mai generalal cuvAntului,orice prezengia omului in faga
CALEA UNIRII 227
lui Dumnezeu esteo rugiciune. Dar trebuiect aceastiprezengi
si devini o atitudine statornici, mereu treazl; rugS.ciunea tre-
buie si devini permanenti, neincetatS.ca suflarea,ca bitaia
inimii. Aceastacereo deosebiti miiestrie, o tehnici a rugiciu-
nii, o intreagi gtiinEi duhovniceasci,cireia cilugirii i seconsacri
in intregime.Metoda rugiciunii lluntrice saua mingii, cunos-
cuti sub numele de ,,isihasm",ginede tradiEiaasceticia Bisericii
de Risirit gi dateazi, ftri indoiali, din celemai vechi timpuri.
Thansmigindu-sede la dascil la ucenic pe caleorali, prin pildi
si indrumare duhovniceasci, aceasti invigituri a rugiciunii
liuntrice nu a fost fixati in scris decAtla inceputul veacului
al Xllea, intr-un tratat atribuit Sftntului SimeonNoul Teolog.
Mai tArziu,eaa fost tema unor scrierideosebiteale lui Nichifor
Monahul (veaculal XIII-lea) gi mai alesale Sfrntului Grigorie
Sinaitul, c:re a statornicit aceasti.lucrare p€ la inceputul veacului
al XIVlea la Muntele Athos. Sub o formi mai pu;in expliciti,
gisim referingela aceea;iuadi,tie ascetici la Sftntul Ioan Scirarul
(veaculal MIJea), la Sfrntul Isihie Sinaitul (veaculal MIIJea) gi
la al$ dascili ai vieEiiduhovnicqti din Oriennrl crqtin353.Isihas-
mul estecunoscutin Apus mai alesdatoriti lucririlor pirin;ilor
Jugiegi Hausherr,autori foarte erudigi,dar care,din nefericire,
dau dovadi de o ciudati rivni in a deflima obiectul studiilor
lor. Oprindu-semai alesla tehnicaexterioaria rugiciunii min;ii,
acesticritici moderni se stri.duiescin scrierile lor si ia in rAs
o practici a viegii duhovnicegti care le estestriini. Ei ii aratl
pe isiha;ti ca pe nigte ciluglri nestiutori gi in chip grosolan
materidisti, inchipuindu-gi ci suflenrl sti in buric gi ci rlsuflarea
noastri cuprinde Duhul lui Dumnezeu; ar fi vorba deci si ne
ginemrisuflarea9i si ne fixim privirea asupraburicului, rosdnd
neincetataceleagicuvinte, pentru acideaintr-o stareekstatici.
Acestaar fi, pAni la urmi, un procedeupur mecanic,folosit
 'I-E,OLOGIA
222 MISTICA A BISERICII DE RASARIT
cu scoPul de a pricinui o anumiti starede spirit' in realitate,
rugiciunea mintii, agacum se prezinti'in tradigiaascetici a Risi-
ritului, nu arenimic comun cu aceasticaricaturi. Ea comporti,
esteadevirat, o laturi trupeasci,anumite procedeecaresereferi
la stipAnirearespira;iei,la pozigiatrupului in timpul ruglciunii,
la ritmul rugiciunii, dar aceastidisciplini exterioari nu are
decit un singur scop:acelade a uguraconcentrareal5a. Tiebuie
concentrati toati atengiaasuPracuvintelor scurtei rugiciuni:
,,DoamnelisuseHristoase,Fiul lui Dumnezeu,miluiegte-mi
pe mine, picitosul!" Aceastl rugiciune, rostiti fhri incetarecu
ftecasesuflare, devine,ca si zicema;a,a doua fire a unui ."ltg-.
Departe de a mecanizaviagaliuntrici, dimpotrivi, ea serveste
la eliberarea,la intoarcereaei sprecontemplare,inliturind in
chip statornicdin tirAmul inimii oriceatingerea picatului, orice
gand sau chip carevine din afari, gi aceastaprin putereasfhn-
ului nume d lui Iisus.EpiscopulTeofan,dascil al viegiiduhov-
nicqti si marescriitor asceticdin veacultrecut, seexprimaastfel
asuprascopului rugiciunii mingii: ,,Secauti, sPuneel, focul
harului carecadein inimi... CAndaceastiscAnteiea lui Dum-
nezeu(harul) seafli in inimi:, rugiciunealui Iisuso reinsufle-
gegte;i o preschimbi in flaciri. Totugi,ea nu produceaceasti
scinteie, ci di numai putinla de a o primi adunAndgindurile,
indreptind sufletulinainteaFegeiDomnului. Principaluleste
si stai in fagalui Dumnezeu strigAnd citre El din adincurile
inimii. .Aqatrebuie si faci togi cei ce cauti focul harului; cit
desprecuvintele saupozigiiletrupului in timpul rugiciunii, ele
nu au decAt o insemnitate secundari. Dumnezeu privegte
ini^ ."355Vedem astfelci, in ciuda a ceeace s-aPutut spune
despreea,practiql rugiciunii minqii, proprie Risiritului cregtin,
consti in a lisa loc arderii inimii de citre har, veghind totodati
in mod statornic la curitia sa liuntrici.
CALEA UNIRII 223
Departe de a ciuta ekstazulsaustareade entuziasm,mintea
in rugiciune trebuie sI se fereasci si dea dumnezeirii vreun
chip oarecare.,,Voindsi vezifagaTatilui ceresc"- spuneSAnrul
Nil Sinaitul - ,,ru te stridui sI discerniin timpul rugiciunii
tale vreun chip sau vreo fagi. Fugi de doringa de a vedeasub
o formi sensibili ingerii, puterile saupe Hristos; altfel rigti si
caziin nebunie, si iei lupul drept pistor gi si slivegti dracii in
locul lui Dumnezeu... inceputul riticirii estein voingamin;ii
careincearci.si prindi dumnezeireaintr-un chip sauo fatd.."356
Dimpotrivi, eliberAndu-sede orice reprezentarea lui Dumne-
zeu,,,minteaprimegtein sine trisiturile unui chip dumnezeisc,
seimbraci in frumuseEea negriiti a aseminirii cu Domnul",
dupi SfAntulMarcuAscenrl3sT. Diadoh al Foticeiivedeacestchip
in numele lui lisus, intipirit in inima noastri printr-o amintire
neincetati, prin rugiciune neincetati. ,,,{cestslivit gi preadorit
nume" - spune el -, ,,zibovind multi vreme in rivna inimii,
pisrat de amintire, nagtein noi deprindereade a iubi pe Dumne-
zeu in mod desivArgitgi ftri piedici. Acestaestemirgiritarul
de mult pre! pe careil putem dobindi vAnzAndtot ce avem
ca si.primim prin aceasta o negriiti si neincetati bucurie."358
Roadarugiciunii estedumnezeiascaiubire, czrenu estenimic
altcevadecAtharul dobindit iniuntrul fiingei sufletului. Cici
iubirea, dupi Sfhntul Diadoh, nu estenumai o migcarea sufle-
tului, ci si un dar necreat- ,,o energiedivini" - care,,infli-
ci.reazi.sufletul firi incetare 9i il unegtecu Dumnezeu prin
putereaDuhului Sfbnt(35e. Iubirea nu estedin lumea aceasta,
fiind numele lui Dumnezeuinsugi.Din aceasticartzl,eaeste
negri.iti, dupi Sfrntul Ioan Scirarul: ,,Cuvinteledespreiubire
sunt cunoscutede ingeri" - spuneel -,,gi ei le cunoscpe misura
iluminirii 10r.'360 ,,Mi-ai ri.nit sufletul,o, iubire, gi inima mea
224 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT
nu poatesuferiflicirile tale.Eu inaintezcAntAndu-te."J61 ,O,
-
sflnti iubire" spune Sfintul Simeon Noul Teolog ,,celce - radical celei a lui Petru Lombardul nu ar putea nici ea-si fie
nu Te cunoa;te n-a putut gustadulceagafacerilorTale de bine,
pe carenumai experientatriiti ne-o descoperi.Dar cel ceTe-a
cunoscutsaucarea fost cunoscutde Tine n-ar mai puteagindi
la vreo indoiali. Cici Tir egtiimplinirea legii,Tir, caremi umpli,
mi incilzegti, Tir, careinflicirezi, careaprinzi inima mea de o
nemlsurati mili. Tir qti dascilul Profegilor,urma;ul Apostolilor,
putereaMucenicilor,inspiragiaPiringilor gi a Dascililor, desi-
vir;irea ruturor Sfintilor. $i Tu mI pregitegti pe mine insumi,
Iubire, spreadevirataslujire a lui Dumnezeu."362
Cum am vizut mai sus,teologia rlsiriteani face distincgie
intre dar gi Dititor, intre harul necreatgi persoanaSfintului
Duh, careil impirti.gegte.Am mai semnalat,de asemenea, ci
a treia Persoanidumnezeiascinu esteniciodati socotiti drept
iubirea reciproci dintre Tatil gi Fiul, ca nexusamoris, unind
primele doui persoaneale SfinteiTleimi. Acestlucru esteevi-
dent pentru ci tradigiadoctrinari a Bisericii de Risirit vedein
Tatil singurul izvor ipostaticaI Sfrntului Duh.lqadar, numele
de iubire (aydnq), cind estedat SAntului Duh de citre misticii
risi.riteni, nu arati caracterulSiu ipostatic,legiturile Saletrei-
mice, ci inseamni totdeaunainsugireaSade Dititor al iubirii,
de Izvor al iubirii in noi, insugireaCelui care ne face si ne
impirtisim din aceasti desivArgiresupremi a firii comune a
SfinteiTieimi. Cici iubirea este,,insi.giviagafirii dumnezeieqti",
dupi Sfrntul Grigorie de Nyssa363.
invititura lui Petru Lombardul, dupi care ,,noi il iubim
pe Dumnezeuprin iubirealui Dumnezeu",adici prin Sfintul
Duh, carepentru teologii apuseniesteiubireareciproci dintre
Tatil gi Fiul, nu poatefi acceptati de teologiarisiriteani, dupi
careiubirea tine de firea comuni aTieimii, in careSfrntul Duh
CALEA UNIRII 225
sedeosebegte ca persoanL.Dar tezatomisti careseimpotrivegte
primiti de teologia mistici a Bisericii de Rislrit. intr-adevir,
puterea iubirii impirtisite sufletului de Sfrntul Duh, desi
distincti de ipostasuldumnezeiescal Duhului, nu esteun efect
creat,o insugireintimplitoare a cirei existengiar atarnade firea
noastri creati, ci un dat necreat, o energiedumnezeiasci gi
indumnezeitoare in care noi ne implrtigim in chip real din
firea Sfintei Theimi, devenind diainaeconsortes naturae.Iubirea
estede la Dumnezeu (i cyrfurnir to0 @o0 iorw), spuneSfhnnrl
Ioan (I 4,7).Dar aceastiiubire-dardumnezeiesc presupune,
dupi Sfrntul Vasilecel Mare, o dispozitieproprie firii create,
o simdngi sau putere a iubirii (f1cryanrlnrd Sriwprg) in fiinta
omeneascl,chemati si atingi desivirgireain iubire36a.
Iubirea-dardumnezeiescdesivArgegte fi reaomeneascipAni
ce ,,o facesi apari in unitate si identitatecu firea dumnezeiasci
prin har", dupi expresiaSfhntului Maxim Mirturisitorul365.
iubirea faEi de aproapeleva fi semnul dobindirii adeviratei
iubiri fagi de Dumnezeu. Dupi Sfrntul IsaacSirul, ,,singurul
semndupi carepot fi recunoscugicei careau ajuns la aceasti
desivirsire esteurmitorul: daci ar fi dagiflicirilor de zeceori
pe zi pentru mila lor fa;i de aproapele,aceastanu li s-ar pirea
de ajuns"366. ,,Cunoscun om - ziceSfAntulSimeonNoul Teo-
log - ,,caredorea ati.t de fierbinte mintuirea fragilor sii, incit
cereaadesealui Dumnezeu cu lacrimi fierbinqi,din toati inima
sasi cu o rAvni.vrednici de Moise, cafragiisii sausi fie mAntuigi
cu el, sau si fie 9i el osAndit impreuni cu ei. Cici el se legase
cu ei intru Duhul Sft.nt,cu o asemenea legituri de iubire, incit
nu ar fi voit nici chiar si intre in impirigia Cerurilor daci ar
fi trebuit pentru aceastasi sedesparti de ei."367in iubirea pentru
Dumnezeu fiecarepersoani umani isi gisegtedesivirgirea; or,
226 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT CALEA UNIRII 227

persoanelenu pot ajungela desivArgirea lor daci nu serealizeazi naturii umane a lui Hristos, careS-aaritat ucenicilor pe Mun-
unitateafirii umane.Iubireade Dumnezeuva fi legati deci in tele Tabor imbricat in slava necreati. ,,Gnoze", cunoafterea
mod necesarde iubirea fagi de aproapele.Aceasti iubire desi- personali,sporegtepe misuri ce fireaseprefaceintrAnd in unire
vArgiti il va facepe om aseminitor lui Hristos, cici va ff unit din cein ce mai strAnslcu harul indumnezeitot i.ttt-o persoani.
prin firea sacreati cu intreagaomeniresi el va reuni in persoana desivArgitinu va mai rimAne loc pentru ,,inconstient",pentru
saceeace estecreatcu ceeace estenecreat,comptrsulomenesc ceeaclesteinstinctiv sauinvoluntar; totul va fi pitruns de lumina
gi harul indumnezeitor. dumnezeiasciinsugiti de persoanaumani, deveniti Putere
Alegii, unigi cu Dumnezeu, ajung la stareabirbatului desi- proprie prin darul Sfrntului Duh. Cici ,,ceidrepgivor striluci
vArgit,la misura v6.rsteideplinitlgii, dupi cuvintul Sfrntului ca soarele"in impirigia lui Dumnezeu (Matei 13,43).
Pavel(Efeseni4, 13).Totugi, daci aceastiaseminarecu Hristos Toate condigiilenecesarepentru a atinge acestultim scop
estestareafindi la careseajunge, caleacareduce acolo, cum arn sunt oferite cre$tinilorin Biserici. Dar unirea cu Dumnezeu
putut vedea,nu esteceaa imitirii lui Hristos. intr-adevir, calea nu esterodul unui procesorganic9i incongtient;el seimplinegte
lui Hristos, persoani dumnezeiasci,era o coborArespre fiinga in persoaneprin Sfrntul Duh 9i prin libertatea noastri.
cteati, o asumarea firii noastre;caleapersoanelorcreateuebuie Cind Sfrntul Serafimde Sarova fost intrebat daci le lipsea
si fie, in schimb, o inaltare,o ridicare citre firea divini, unirea cregtinilordin vremealui vreo condigiepentru ca acegtiasi dea
cu harul necreat impina;it prin Duhul Sftnt. Mistica imitirii acelea;iroadede sfingeniec:re erauatat de abundentein trecut,
lui Hristos pe que o putem gisi in Occident estestriini spiri- el a rispuns: nu lipsegtedecit o singuri condiEie- hotirirea!
tualitigii risiritene, c:re se definegtemai degrabi cz o uiagdtn
Hristos.Aceasti viagi in unitateaTfupului lui Hristos oferi per-
soanelorumanetoatecondiEiilenecesare pentm dobandireahanrlui
Sftntului Duh, adici pentru a seimpinigi din ins{i viagaSftntei
Ti:eimi,din ceamai inalti desivirgire,careesteiubirea.
Iubireaesteinseparabilide cunoasrere, de ,,gnozi". Esteun
semnde trezyiepersonali ftri de carecaleaciue unire ar fi oarbi,
fui un scopprecis,,,oanezAiluzorie" (tf;oKrlor€rpou,olrfvd, dupi
Sfrntul Macarie Egipteanul36s.Maga ascetici ,,in afari de gnozi"
(orircdv rn yvd)o€, nu arenici un pret, dupi Sfrntul Dorotei36e;
numai o viagl duhovniceascimereu congriente(dv yvdret), o
viagi in necurmat;.impirtisire de Dumnezeu,poatesi schimbe
firea noastri, fbcAnd-oasemi.ni.toaredumnezeiqtii firi, ftcAnd-o
si se impirtiseasci din lumina necreati a harului, din pilda

CAPITOLUL II
Lumina dumnezeiasci
Unirea cu Dumnezeu esteo taini careseimplinegte in per-
soaneleomenesti.
O fiingi umani, pe caleaunirii nu esteniciodatS.micsoratl
in calitatea ei de persoani, de;i renungi.la voin;a proprie, la
inclinirile salefiresti. Renungi.ndliber la tot ceeace ii este
propriu prin fire, persoanaumani se reafizeazi,pe deplin in
har. Ceeace nu esteliber, ceeace nu estecongtient nu arevaloare
persondi. Lipsurile, suferintelenu pot devenio calecitre unire
daci nu sunt accepratein mod liber. O persoani.desivArsitieste
pe deplin constienti.in toate hotiririle: ea esreliberi de orice
constrA.ngere, de orice necesitatefireasci. O persoani, cu cit
inainteazi.mai mult pe caleaunirii, cu atAtestemai congtienti.
Aceasti luciditate in viata duhovniceasci la autorii ascetici
risiriteni senumestecunoastere(yviroq). Ea searati.pe deplin
pe treptelesuperioareale ciii mistice,ca fiind cunoastereadesi-
vir;iti aTleimii. De aceea,EvagriePonticul identifici impirigia
lui Dumnezeu cu cunoastereaSfintei Tireimi - congtiinla
obiectului unirii. Dimpotrivi, necunoasrerea (dlvour), la limita
ei extremi., nu ar fi nimic altcevadecAtiadul, cea mai de pe
urmi cidere a persoanei37O. ViaEaduhovniceasci- sporireaper-
-
soaneiumanein har estetotdeaunaconstienti.,necunoasterea
fiind un semn al plcatului, ,,somnulsufletului".Thebuiedeci
si fim mereu in starede veghe,si ne purtim ca fii ai luminii -
utflii lucis ambukre (Efeseni5, 8), dupi cuvAntul SAntului
LUMINA DUMNEZEIASCA 229
Pavel:,,Degteapti-tecel ce dormi gi te scoali din morgi-gite va
lumina Hristos." (Efeseni5,14)
Sfrnta Scripturi abundi in expresiireferitoarela lumini,
la iluminarea dumnezeiasci, la Dumnezeu, care este numit
Lumini. Pentru teologia mistici a Bisericii de Risirit acestea
nu sunt metafore,figuri retorice, ci cuvinte exprimAnd un aspect
realal dumnezgi:ij.i.Daci. Dumnezeu estenumit Lumina, aceasta
sefacepentru ci El nu poate rimAne strlin experiengeinoastre.
,,Gnoze", cunoa$tereadumnezeirii la nivelul ei cel mai indt,
esteo forgi a luminii necreate,aceasti experiengi insfui fiind
lumini: In lumine tuo uidebirnuslumen- ,,in Lumina Ta vom
vedealumini" (Psalmi35, 10). Estetocmai ceeace percepem
si realitateaprin carepercepemtri.irea mistici. Pentru SfAntul
SimeonNouI Teolog,experierealuminii, careesteviata duhov-
niceasci congtientS.sau ,,gnoza", descoperi prezenlaharului
dobAndit de persoanaumani.. ,,Noi nu vorbim desprelucruri
pe carenu le;tim, spuneel, ci dim mS"rturiedespreceeace ne
estecunoscut. Cici lumina strilucegtedeja in intuneric, in
noaptegi in zi, in inimile si in mintile noastre.Aceastilumini
ftr5" apus, flri schimbare,nestricicioasi, care nu se intuneci
niciodati, ne lumineazi; ea vorbegte, activeazl.,ea estevie si
dititoare de viagl, ea preschimbi in lumini pe cei pe care ii
Iumineazi. Dumnezeu esteLumini 9i cei pe careii invrednicegte
si-L vadi il vld ca Lumini; cei careL-au primit L-au primit
ca Lumini. CIci lumina slaveiSalepremergefegeiSalesi este
cu neputinEi si Searateddel decit in lumini. Cei ce n-au vizut
aceastiLumini nu L-au vizut pe Dumnezeu, cici Dumnezeu
esteLumini. Cei ce n-au primit aceastiLumini nu au primit
inci harul, cici primind harul, seprimegtelumina dumnezeiasci
9i Dumnezeu... Cei carenu au primit-o inci, cei ce nu s-au
impirtigit inci din Lumini segisescmereusub jugul legii, pe
230 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT
tirAmul umbrei si al inchipuirilor, sunt inci prunci ai roabei.
Regi saupatriarhi, episcopisaupreoli, printi sauslugi,mireni
saumonahi, ei vor fi deopotrivi in intuneric 9i cilitoresc in bezni,
daci.nu vor s5.sepociiasci asacum ar trebui. Cici pociinqa este
u$acareduce de la tirAmul intunericului la cel al Luminii. Deci,
cei ce nu sunt incl in lumini nu au trecut cum secuvine prin
ugapociintei... Robii picatului urLsclumina, tem6.ndu-se s5.
nu le dea la iveali faptelelor ascunse.K371 Dac|viata in plcat
esteuneori in mod voit incongtienti (inchidem ochii ca si nu-l
vedem pe Dumnezeu),viata in har esteun progresneincetat
al constiintei,o tri.ire cresc6.ndi"a luminii dumnezeiesti.
Dupi Sfintul Macarie Egipteanul, focul harului aprins de
Sflntul Duh in inimile crestinilor ii face pe acestias5"strilu-
ceasciin fata Fiului lui Dumnezeu ca niste flclii. Acest foc
dumnezeiesc,potrivit voin;ei omenesti,se aprinde uneori cu
o lumini mai mare,alteori scadegi nu mai strilucegtein inimile
tulburate de patimi. ,,Foculnematerid si dumnezeiesclumi-
neazi si incearci sufletele.Focul acestaS-apogorit pesteApostoli
in chip de limbi de foc. Focul acestai-a strilucit lui Pavel,i-a
vorbit, i-a luminat mintea 9i, in acelasitimp, i-a orbit ochii,
cici ceeace estetrup nu poateindura stralucireaacesteilumini.
Moise avdzut acestfoc in rugul aprins.Acestfoc l-a ripit pe
Ilie de pe pimint, sub forma carului in flIciri... ingerii gi duhu-
rile slujitoarelui Dumnezeuseimpirtisesc de strilucirea acestui
foc... Acest foc alungi dracii si zdrobestepicatele. El este
putereainvierii, sivArsireavietii vesnice,luminareasufletelor
sfinte,statorniciaputerilor ceresti."372Acesteasunt energiiledum-
nezeiesti,,,razeledumnezeirii" desprecarevorbesteDionisie
Pseudo-Areopagitul,puterile creatoarecarepltrund universul
gi se fac cunoscutein afara ftpturilor, ca lumina neapropiati
in caresilisluieste Tfeimea.Diruite creqtinilor de citre Duhul
LUMINA DUMNEZEIASCA 231
Sfrnt, energiile nu mai apar ca nigte cauzedin afari.,ci ca har,
calumini lS.untrici cepreschimbi.firea indumnezeind-o. ,,Dum-
nezeuestenumit Lumini nu dupi fiingi, ci dupi lucrareaSa",
spune Sfrntul Grigorie Pd,ama373. Ca Dumnezeu, El searati,
seimpirtisegte, poatefi cunoscut,El esteLumini. Daci Dum-
nezeuestenumit Lumini, aceastanu sefacenumai prin analogie
cu lumina materiali. Lumina dumnezeiasci.nu are un sens
alegoricgi abstracceaesteun dat al experienteimistice.,*{ceastl
experiengi dumnezeiasci este dati fieclruia dupi misura lui
si poatefi mai mult saumai putin insemnati, dupi vrednicia
celorcareo simt."374VedereadesivArgitia dumnezeiriidevenite
perceptibill in lumina Sa necreati.este,,tainazilei a opta"; ea
apargineveaculuiviitor. Totugi, cei ce sunt vrednici ajung si.
vadi ,,impirigia lui Dumnezeuvenind cu putere" (Marcu 9, 1)
inci din viata aceasta,precum au vi.zut-o cei trei Apostoli pe
Muntele Tabor.
Disputeleteologicecu privire la naturaluminii lui Hristos
de la SchimbarealaFati, dispute carei-au pus fagi in fati,, citre
mijlocul veacului al XIVJea, pe apiritorii tradigieidoctrinare
a Bisericii de Risirit gi pe tomigtii apuseni,vizau in fond o
problemi religioasi de cea mai mare insemnitate. Era vorba
de realitateaexperiengeimistice, de posibilitatea comunici.rii
constientecu Dumnezeu,de natura necreati saucreati a haru-
Iui. Erau in joc problemalrocaliei ultime a oamenilor,ideea
de fericire,de indumnezrire. Afost o lupti intre teologiamistici
gi filozofia religioasi sau,mai degrabi, o teologiea conceptelor
carenu voia si incuviingezeceeace i sepirea a fi o nesocotinti,
o ,,nebunie".Dumnezeul revelagieigi al experiengeireligioase
erapus fagi in fagi cu Dumnezeul filozofilor gi al oamenilor de
gtiingi,pe tfuamul misticii gi,inci. o dati, nebuniadumnezeiasci
232 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT
a biruit ingelepciunea omeneasci.Fiind siligi si-gi defineasci
pozigia,si formulezeconcepteprivind realitlgi caredeplsescorice
speculagiefilozoficl, filozofii au trebuit pAni la urmi. si emiti
o judecati care,la rAndul ei, a pi.rut o ,,nebunie"pentru traditia
risiriteani: ei au susginutfirea creati a harului indumnezeitor.
Nu vom reveni asupraacesteiprobleme pe caream tratat-o in
capitolul IV unde eravorba despredeosebirea dintre fiinta si
energiilelui Dumnezeu.Apropiindu-ne de sfhrgitulstudiului
nostru, trebuie si inflg\im energiile dumnezeiestisub un alt
asped: acelad luminii necreatein careSedescoperi Dumne-
zeu 9i Se impirtigegte celor careintri in unire cu El.
Aceasti lumini (qfq) sau iluminare (dXl,clpy4) poate fi
definiti drept caracterulvi.zut al dumnezeirii, al energiilor sau
al harului in care Dumnezeu se face cunoscut. Ea nu estede
ordin intelectual, cum esteuneori luminarea in;elegerii luati
in sensalegoricgi abstract.Ea nu estenici o realitatede ordin
sensibil.Totusi, aceastilumini umple in acela;itimp intelegerea
;i simgurile,descoperindu-se omului intreg gi nu numai uneia
dintre facultigilesale.Lumina dumnezeiasci,fiind un dat al
experiengeimistice,depigegtein acela;itimp sim;urile gi ingele-
gerea.Ea esteimateriali gi nu arenimic sensibil,de aceeaSftntul
Simeon Noul Teolog o numefte in poeziile sale,,foc nevizut",
afirmAnd totodati vizibilitatea sa:
-Eott
rOp td 0etov 6wcoq
-Arnotdv
aopcrt6vye
'Avapldv
rai a0l,ov
"6...37s
Ea nu esteinsi nicidecumo lumini inteligibili. Tbrnulaghio-
ritic, o apologiealcituiti de cilugirii din Muntele Athos dupi
disputeleteologiceasupraluminii de la Schimbareala Fagi,dis-
tinge lumina vizuti.,lumina inteligengeisi lumina necreari,c:re
LUMINA DUMNEZEIASCA 233
le depigestedeopotrivl pe celelaltedoui. ,,Lumina inteligen-
rei" - spun monahii atonigi- ,,estedeosebitl de ceacareeste
perceputi prin simgtui. intr-adevir, lumina vizuti ne arati obiec-
tele caresepotrivescsimgurilor noastre,in timp ce lumina ne-
creat|areti. adevirul czre se afli in gAnduri. A;adar, vedereagi
in,telegereanu deginuna gi aceea;ilumini, ci fiecireia dintre aceste
doui facultigi ii estepropriu si.activezedupi natura ei gi in limitele
proprii. Totugi, cind cei cesunt vrednici de aceastaprimescharul
si puterea duhovniceasci si supranaturali, ei percep atAt prin
simguri,cit gi prin ingelegere crcea.caeste
mai presusde oricesimg
si de orice ingelegere...a.gacum estecunoscutnumai de Dum-
nezeusi de cei careau avut parte de triirea harului Siu.'376
Cei mai multi dintre Piringii careau vorbit despreSchim-
bareala Fagiconfirm5.natura necreati,dumnezeiasci,a luminii
cares-aaritatApostolilor. Sfintul Grigorie de Nazianz,Sfrntul
Chiril d Alexandriei, Sftntul Maxim Mirturisitorul, Sfhntul
Andrei Criteanul, SfAntul Ioan Damaschin,Sfrntul Simeon
Noul Teolog, Eftimie Zigaben se exprimi. in acestsenssi ar fi
foarte imprudent si seinterpretez€acestetexte c:r fiind o emfazi.
retorici.. Sfrntul Grigorie Palamadezvolti aceasti invitituri
in.raport cu problematriirii mistice.Lumina pe careau vizut-o
Apostolii pe Muntele Tabor esteproprie lui Dumnezeu prin
fire. Vegnici, nesfrrgiti, existAndin afari de timp si spatiu, ea
api.reain teofaniile Vechiului Testamentca slavi a lui Dum-
nezeu:aparigieinspiimAntitoare gi de nesuportatpentru creaturi,
fiind exterioari,striini firii omenegtiinainte de Hristos, in afara
Bisericii.Pentru aceasta,dupi Sfhntul Simeon Noul Teolog,
Pavelpe drumul Damascului,neavA'nd inci credingain Hristos,
a fost orbit gi trintit la pimAnt de aparitia luminii dumneze-
iesti.377Dimpotrivi, Maria Magddena, dupi SfAntul Grigorie
Palama,a putut vedealumina invierii careumplea mormAntul
234 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT
9i ftcea si sevadi tot ce seaflI in el, cu tot intunericul nopgii,
,,ziuavLzutl" neluminind inci pimintul; tot aceasti lumini
a ftcut-o si vadi ingerii gi si vorbeascicu ei378.in clipa intru-
pirii, lumina dumnezeiascis-aconcentrat,ca si spunemaga,
in Hristos, Dumnezeu-Omul, in caresiligluia trupette plini-
tatea dumnezeirii.Aceastainseamni ci firea umani. asumati
de Hristos era indumnezeiti prin unirea ipostatici cu firea
divini; ci Hristos, in timpul viegiiSalepimAntegti,a strilucit
totdeauna lumina durnnezeiasci.,rimasi. nevizuti Pentru cea
mai mare parte dintre oameni. Schimbareala FagI nu a fost un
fenomen circumscrisin timp 9i spagiu:in acelmoment, Pentru
Hristos, chiar in fireaSaumani, nu s-aprodusnici o schimbare,
ci schimbareas-aprodus in congtiingaApostolilor, care,pentru
un anumit timp, au primit puterea de a vedeape invigitorul
lor agacum era El, strilucind de lumina ceavegnici a dumne-
zeirii Sale37e.Pentru Apostoli, aceastaera o iegiredin istorie,
incunogtiingaredesprerealiti;ile celevegnice.SfAntul Grigorie
Palamaspunein cuvintul siu la Schimbareala Fa;i: ,,Lumina
Schimbirii la Fagia Domnului nu a inceputgi nu a luat sfrrgit;
eaa rimas necircumscrisi(in timp gi spaiu) 9i imperceptibili
simEurilor,cu toate ci a fost vilntti. cu ochii trupegti..., dar
printr-o tftlnsmutare a simgurilor lor, ucenicii Domnului uecuri
de la trup la Duh."38o
Pentru a vedealumina dumnezeiascicu ochii trupegti,aga
cum au vlzut-o ucenicii Domnului pe Muntele Tabor, trebuie
si ne impirta;im din aceastilumini, si fim preschimbatide ea
intr-o misuri mai mici sau mai mare. Experien;a mistici
presupunedeci o schimbarea firii noastre,preschimbareaprin
har. Sfrntul Grigorie Palamaspune in chip limurit: ,,Cel care
participi la energiadumnezeiasci...ajungeel insugi,intr-un
fel, lumini; el esteunit cu Lumina qi, odati cu Lumina, el vede
LUMINA DUMNEZEIASCA %5
cu o deplinl constiinti de sineror ceeace rimAne ascunscelor
ce nu au acest har; el depfuesteasdel nu numai simlurile
ffupetti, ci gi tot ceeacepoatefi cunoscur(prin inteligenF)[...],
cici cei curagicu inima il vid pe Dumnezeu [...] care,fiind
Lumini., silisluiegtein ei gi li sedescoperi.celor careil iubesc,
preaiubigilorLui.(38I
Tiupul nu trebuie si fie o piedici in triirea mistici. Dispre-
tuirea maniheici a naturii materialeestestriini. ascezeiortodoxe.
,,Noi nu dim numelede om numai sufletului saunumai rrupu-
lui, ci amAnduroraimpreuni, ci.ci omul intreg a fost creatdupi
chipul lui Dumnezeu",spuneSftnrul GrigoriePalama.3s2Tirrpul
trebuie si fie induhovnicir, si ajungi un ,,trup duhovnicesc",
dupi cuvAntul Sftntului Pavel.Scopul nostru ultim nu este
numai o contemplareintelectuall a lui Dumnezeu;daci ar fi
asa,invierea morfilor ar fi de prisos. Cei fericiti vor vedeape
Dumnezeu fagi citre fagi in deplinltatea firii lor create. De
aceeaTomulaghioritic atribuie incl din aceastilume firii tru-
pegticurigite anumite,,dispozitiiduhovnicegti":,,DacLtrupul
trebuiesi ia parte impreuni cu suflerulla negriitele bunitigi
ale veacului viitor, estesigur ci el trebuie si se implrtigeasci
dintr.-insele,in mi.surain care se poate, incl de pe acum...
Cici si trupul are experientacelor dumnezeiegti,cind puterile
pitimitoare ale sufletului sunr nu date mo4ii, ci preschimbate
9i sfintite."383
Ca lumini - principiu al manifestirii -, harul nu poate
ri.rr'Anein noi imperceptibil. Noi nu purem si nu-L simgim
pe Dumnezeudaci ftreanoastrl esteln starede sinitate duhov-
niceascl. Nesimtirea in viagaliuntrici esteo stare anormdi.
Thebuiesi stii sI iti recunosti propriile stiri gi si judeci feno-
menelevieEiimistice. Pentru aceasra,Sftntul Serafimde Sarov
236 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT
igi incepecu ac€stecuvinte invigiturile duhovnicegti:,,Dumne-
zeuesteun foc careincdlzeste9i aprindeinimile. Daci simgim
in inimile noastrefrigul ce vine de la diavol - cici diavolul este
rece-, si-L chemim pe Domnul gi El va veni gi va incilzi inima
noastri prin dragosteafaEi.de El gi fagi de aproapele.Si in faga
cildurii fegeiSaleva fi alungat frigul vrijmagului."38411"tu1
seva facecunoscutca bucurie, pace,cilduri liuntrici, lumini.
Stirile de usci.ciune,de ,,noaptemistici." in spirituditatea Bise-
ricii de Risirit nu au acelagisensca in Apus. O persoani care
intrl in unire din ce in ce mai strAnsicu Dumnezeunu poate
rimine in afaraluminii. Daci ea seafli afundati in intuneric,
aceastasedatoreazifaptului ci firea saesteintunecati de vreun
picat saupentru ci Dumnezeuo incearci.pentru a-i miri 9i mai
mult rivna. Acestestiri trebuie dep{ite prin ascultare9i sme-
renie,la careDumnezeurispunde aritindu-Se din nou in suflet,
impirtfuind Lumina Sa fiin,tei omenqti pirisite pentru o
vreme. Usciciunea sufletului esteo starebolnivicioasi carenu
poatedura; autorii de lucriri de asceticisi mistici apartinAnd
tradigieiorientalen-au consideratvreodati usciciuneasufletului
drept o etapi necesarigi normali pe caleaunirii cu Dumnezeu.
Ea esteun accident foarte frecvent pe aceasticale,dar totdeauna
primejdios. Estefoarte apropiati de drn6ia - tristegeasauplic-
tiseala,ricirea inimii, careproduce indiferengi.Esteo incercare
careduce fiin;a umani la hotarelemorlii duhovnicegti,pentru
ci urcugulspresfingenie,lupta pentru lumina dumnezeiasci
nu esteftri primejdie. Cei ce cauti lumina, viata congtienti
in Dumnezeu,trec printr-o mare primejdie duhovniceasci,dar
Dumnezeu nu-i Iasi si. r5"ti.ceasc5. in intuneric.
,yA.deseavedeam Lumina" - spune Sfintul Simeon Noul
Teolog- ,,uneoriea imi apS.rea inliuntrul meu, cind sufletul
meu aveapace9i liniste, sau nu apirea decAtdepartegi chiar
LUMINA DUMNEZEIASCA 237
seascundeacu totul. in..t."- atunci o imensi mihnire, cre-
zAndci.nuo voi revedeaniciodati. Dar, de indati ce reincepeam
si virs lacrimi, indati ce mirturiseam o deplini lepidare de
tot, o deplini umilingi gi asculhre,Lumina reapi.rea,asemenea
soareluicarealungi grosimeanorilor gi caresearati puEincite
puin aducand bucuria. Astfel, Tu, Cel Negriit, Nevizut,
Neapropiat,caremigti toate, prezentin toate lucrurile si tot-
deauna,umplAnd toate, aritAndu-Te;i ascunznndu-Tein fiecare
ceas,Tu dispireai ;i mi Te aritai ziua si noaptea.incet, incet,
Tu ai risipit intunericul careerain mine, ai alungatnorul care
mi acoperea,mi-ai deschisauzul duhovnicesc,ai curigit lumina
ochilor mingii mele.in sfhrgit,flcAndu-mi asacum voiai Tu,
G-ai descoperitsufletului meu strilucitor, venind la mine, inci
nevlzut. $i deodati, Tu ai apirut ca un alt soare,o negriiti
bunivoingi dumnezeiascd."385 Acesttext ne ar^tL ci.usci.ciunea
sufletului esteo staretrecitoareciue nu poatedevenistatornici.
intr-adevir, atitudinea eroici a marilor sfingi ai crettinitigii
apusene,pradi C,rreriidatede despi4ireatragici de Dumnezeu,
noapteamistici drept cale,drept necesitateduhovniceasci, sunt
necunoscutespiritualitigii Bisericiide Risirit. Celedoui tradigii
s-au.despi4itdin cauzaunui punct tainic din cadrul doctrinei,
anune cel privind Sfrnflil Duh, izvonrl sfin,teniei.Doui concepgii
dogmaticediferite corespundcelor doui experiente,celor doui
cii de sfindre, carenu seasearnini.deloc. Dupi schismi, ciile
care duc la sfin;enie nu sunt aceleagipentru Apus gi pentru
Risirif86 Unii igi dovedesccredingain Hristos in singuri.tatea
gi pirisirea din noapteagridinii Ghetsimani;ceilalgidobAndesc
sigurangaunirii cu Dumnezeu in lumina Schimbirii la FagI.
Un pasaj scosdin fuuekyiile SfAntului Serafim de Sarov,
scrisela inceputul veaculuial XIXlea, ne facesi in,telegemmai
238 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT
bine decAttoateexpunerileteologicein ce const5.aceastisigu-
rant5.,aceasti.,,gnoz|"sau cunoagterea unirii cu Dumnezeu.
in cursul unei convorbiri pe careo aveacu Sfrntul Serafim la
marginea unei piduri, intr-o dimineali de iarni, un ucenic al
Sfrntului Serafim, autorul textului pe care il citim, a spus
invigitorului siu:
,- \u ingelegtotugi cum putem aveasigurangaci ne aflim
in Duhul lui Dumnezeu. Cum agputea s5.recunoscintr-un
mod sigur,in mine insumi, aritareaLui?
- Ji-am mai spus- zicePirintele Serafim- ci estefoarte
simplu. Ti-* vorbit multi. vremedesprestareain cire segisesc
cei caresunt in Duhul lui Dumnezeu;gi-amlimurit, de aseme-
nea,cum trebuierecunoscuteprezen\aLui in noi... Ce-ti mai
trebuie,prietene?!
- Tlebuie s5.pricep mai bine tot ce mi-ai spus.
- p1is1sns,amAndoi sunrem in aceasticlipi in Duhul lui
Dumnezeu... De ce nu vrei si mi privegti?
- Nu te pot privi, P5.rinte,ri.spunsei,ochii tii arunci fli-
cLri' fa,tataa devenit mai orbitoaredecit soarelegi mi dor ochii
privindu-te.
- Nu te teme de nimic - spuseel - in aceasti,clipi ai
devenitla fel de luminos ca gi mine. Si tu estiacum in plinitatea
Duhului lui Dumnezeu; altfel, nu m-ai putea vedeaasacum
md.vezi.
$i, aplecatspremine, imi spuseincet la ureche:
- lgadar, dI slavi Domnului Dumnezeu penrru nesfhrsita
Sa bunitate pe care o are fagi de noi. lqa cum ai vlzut, nici
n-am ficut m5"carsemnul crucii; a fost de ajuns si rog numai
pe Dumnezeuin gAnd,in inima mea,spunAndliuntric Doamne,
invredniceste-l si vadi limpede cu ochii sli trupegti aceasri
LUMINA DUMNEZEIASCA N9
pogordrea Duhului T5.u,cu careinvrednicestipe slujitorii Tii,
cAndbinevoiestisi li Te arigi in mirita lumini a slaveiTale.
Si, cum vezi, prietene,Domnul a implinit pe dati aceastS" cerere
a smeritului Serafim... Cit de recunoscitoritrebuiesi fim lui
Dumnezeu peqtru acestnegriit dar acordatamindurora! Nici
chiar Piringii pustiului n-au avut totdeauna asemeneasemne
ale bunitigii Sale.Aceastainseamnl cl harul lui Dumnezeu -
ca o maici plinl de duiogiefagi de copiii ei - a binevoit ca prin
mijlocirea Maicii lui Dumnezeu si-gi mAngiie inima intris-
tati.... A;adar, de ce nu vrei, prietene,si mi privesti drept in
fagi?Privegtefhri teaml, deschis!Domnul esrecu noi.
incurajat de acestecuvinte, arn privit si am fost cuprins de
o evlavioasi.spaimi. Imagineazl-gifaEaomului care-givorbegte
in mijlocul soareluiin strilucirea razelorsaleorbitoare de la
mijlocul zilei.Yezi miscareabuzelor sale,expresiaschimbitoare
a ochilor lui, ii auzi vocea,simti mAinilelui carete tin de umeri,
dar nu vezi nici acestemAini, nici trupul interlocutorului t5.u,
nimic, decAtlumina strilucitoare careserispindegte departe,
Ia cAgivastAnjeniin jur, luminAnd prin strilucirea sa pajigtea
acoperiti cu zilpadi.gi fulgi albi carenu contenescsi cadi...
'
Ce simli?..., rni intrebi Pirintele Serafim.
- - O bunistare nesfrrsiti., ri.spunsei.
- Dar ce fel de buni.stare?in ce anume?
- Simt, r5.spunsei, o asemenea liniste,o asemenea pacein
sufletul meu, ci nu gi.sesccuvinte si o spun.
- Aceasta,prietene,estepaceadesprecarevorbeaDomnul,
cAndspuneaucenicilor Sii: <Pacea Mea o dau voui; nu precum
di lumea vi dau Euo paceacare covArsegte roari mintea.
Ce mai simti inci?
- O nesfrrsiti bucurie in inimi.
$i Plrintele Serafim urmI.:

240 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT
- Cind Duhul lui Dumnezeucoboari in om si il inviluie
in plinitatea prezentei Sale,atunci sufletul este covArgitde o
negriiti bucurie, cici Duhul SfAntumple de bucurie toate cele
pe care le atinge... Daci pirga bucuriei viitoare umple deja
sufletul nostru de o asemeneablAndege, de o asemenea bucurie,
ce vom in
spunedesprebucuria carea;teapti impiri;ia cereasci
pe toli cei ce plAng aici pe pimAnt? Si tu, prietene,ai pli.ns
destul in cursul viegii tale pimAntqti, dar vezi bucuria pe Grre
gi-o trimite Domnul ca si te mAngAiechiar in lumea aceasta.
Acum trebuie si te nevoiegti,si faci necontenitestridanii, si
dobAndegtiputeri din ce in ce mai mari pentru a ajunge k
mdsuradzsdui.r;itda statarii lui Hristos... Aceasti bucurie pe
careo simgim in aceasti.clipi, in parte gi scurri, atunci seva
ar5tain toati. strilucirea ei, covArsindfiinta noastri cu negriite
desfhtiri pe care nimeni nu ni le va putea rilpi."387
Istorisireaacesteiexperiengecuprinde in simplitateaei toate
invigiturile Piringilor risiriteni despre,,grroz|",tri.ire a harului
careatinge gradul cel mai inalt in contemplarealuminii dumne-
zeiegti.Aceastl lumini umple persoanaajunsi la unirea cu
Dumnez€u.Aceastanu esteun ek$az,sure treci.toarecarer5.peste,
caresmulgefiinta omeneascidin experienga obisnuiti, ci o via;i
congtienti in lumini, in neincetatacomuniune cu Dumnezeu.
intr-adevlr, am citat mai susun loc din Sfhntul Simeon Noul
Teolog, dupi care stirile ekstaticear fi caracteristicemai ales
persoanelora ciror fire nu a fost inci schimbati, adaptati viegii
dumnezeiegti. Thansfigurareafirii create incepind inci din
aceastilume esteo ftgiduingi a noului cer, a noului pimint,
intrareafrpturii in via;a vegnici inainte de moarte gi de inviere.
Puginepersoane,chiarprintre cei mai mari sfinEi,ajung la aceasti
starein viata piminteasci. Pilda Sfrntului Serafimestecu aret
LUMINA DUMNEZEIASCA 241
mai izbitoare, cu cat el face si triiasci, intr-o epoci destul de
apropiati, sfin;eniaPiringilor pustiului, careapareapr<iape ca
o povestepentru credintanoastri.ragionalistisi slabi, Pentru
mintea noastri deveniti ,,kantiani" prin cidere, mereu gatasi
aruncein domeniul numenal,cel al ,,obiectelorcredingei",tot
ceeace dep{egte legilesau,mai degrabi, obiceiurilefirii cizute.
Apirareafilozofici a ,,autonomiei"firii noastremfuginite,inchise
experiengei harului, esteo afirmarecon$tienti a incongtiengei
noastre,antignozi, anti-lumini, impotrivire faEade Sftnd Duh,
carefacesi apari in oameni congtiingaci sunt in comuniune
cu Dumnezeu.in aceea;iconvorbire duhovniceascipe caream
citat-o mai sus,Sfhntul Serafim ii spune interlocutorului siu:
,,in zilele noastre, am ajuns la un asemeneagrad de slibire a
sfinteicredingein Domnul nostru IisusHristos,c.ueesteaproape
generali,incit putem si spunem,intr-adevir, ci ne-am inde-
pirtat aproapetotalmente de adevirata via;i crqtini. Astizi,
uneletextedin Sftnta Scripturi ne par stranii... Unii oameni
spun: acestetexte sunt de neingeles; sePoate,oare,admite ci
oamenii ar puteasi vadi pe Dumnezeu in mod atit de concret?
Dar aici nu estenimic de nein;eles.Neingelegerearezulti. din
fap.tul ci noi ne-am indepinat de nevinovigiacare caracteriza
in primele veacuri cunoattereacrestini. Sub pretextul inviEi-
turii, al niluminismuluio,am intrat intr-un asemenea intuneric
al nestiin,tei,incit astizi glsim de neconceputtot ceeace pentru
crestinii primelor veacuri av€aun sensdestul de limpede ca sI
poati vorbi intre ei desprearitirile lui Dumnezeu oamenilor
ca desprelucruri cunoscutede to;i si deloc stranii."3S8
Regisim,,nwinovitia cunoEterii crestine",acolounde gnoza
9i dragosteasunt una, in experiengatainici, ascunsi ochilor
lumii, in viagacelor carese unesccu lumina vegnici a Sfintei
Tieimi, dar aceastitriire rimine de negriit. ,,Realitigileveacului
 242 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT LUMINA DUMNEZEIASCA 243

viitor", spuneSflntul IsaacSirul, ,,nu au nume propriu;i direct.

aluat, api, foc, pAine, epe ceavie,pat, cimari de nunti, mire,
Despreele nu sepoateaveadecAto anumiti. cunoafteresimpli,
prieten, frate gi tati. Dar ce voi spune despre ceeece-estede
mai presusde orice cuvAnt,de orice element,de orice chip,
negriit? Ceea ce ochiul n-avlzut, ceeace urechean-a auzit,
culoare,infltigare sau nume alcituit in vreun anume ft1.(389
ceeace la inima omului nu s-asuit, cum ar puteafi rostit prin
,yA,ceastaestenecunoasterea caredeplsesteorice cunoa;1g1.s."390 cuvinte?Desi am dobAndit gi am primit toate acesteainiun-.
Ne gisim, din nou, in domeniul apofaticului, in caream inceput
trul nostru, printr-un dar al lui Dumnezeu,nu putem cAtusi
studiile noastreprivind traditia orientali. Dar in locul intu-
de pugin si le misurim cu mintea si si le griim in cuv6nt."391
nericului dumnezeiesc estelumina, in locul uitirii de sineeste DupI apiritorii luminii necreate,aceastitriire a reditigii
constiingapersonali cares-a iluminat pe deplin in experienta
veacului viitor nu ar putea fi definiti din punct de vedere
harului. Aceastainseamni ci., actualmente,estevorba de desi-
dogmatic.futfel, Vechiul Testament,pe lAngi dogmele9i pres-
vA.rsirea dobAnditi, de firea rransformari prin unirea cu harul, cripgiilekgii, aveagi viziunile profeticeale reditlgilor cares-au
de o fire careajungegi ealuminl. Cum ar pureaingelegeaceasti.
descoperit9i au devenit dogmi in Biserici. Tot aga,in timpul
experienti.cei caren-au avur-o?Ceeaceincearcl si spuni Sftn-
evanghelicin care triim, alituri de dogme sau, mai degrabi,
tul Simeon Noul Teolog ne lasi si intrevedem, in rermeni
chiar in dogme sesizim un fond ascunsca o taini caresereferi
paradoxdi, tot ceeace rS.mineinci inchis pentru cuged nostru
la veaculviitor, la impirigia lui Dumnezeu3e2. Putem spune
neiluminac ,,Candajungemla desivirgire" - spuneel -,,Dum-
deopotrivi ci Vechiul Testamenttriia prin credingi si tindea
nezeu nu mai vine la noi ca mai inainre, firi chip gi ftri
sprenidejde; ci timpul evanghelictriiegte in nidejde 9i tinde
infrtisare.. . El vine totusi, intr-un anume fel, in chip de Dum-
spreiubire; ci iubireaesteo taini carenu seva descoperi,nu
nszEu:cici Dumnezeu nu searati niciodatl intr-o fagi sauurmi
seva implini pe deplin decit in veacul ce va si fie. Pentru cel
oarecare,ci sefacevi.zut in simplitatea Sa, format de Lumina
caredobAndegteiubirea, ,,intunericul seduce si lumina ceaade-
ftri formi, de neinEeles,de negriit. Nu pot spune nimic mai vi.rati. incepe si risari.", spune Sfrntul Ioan (I 2, 8).
mult. Cu toate acestea,El se facevLzut limpede, El poate fi
pe deplin recunoscur,El vorbestegi asculti intr-un mod pe
Lumina dumnezeiasciapareaici, in lume, in timp. Ea se
care nu-l putem exprima. Cel care esreDumnezeu prin fire
descoperlin istorie,dar nu estedin aceastllume; eaestevegnici,
vorbestecu cei pe care i-a flcut dumnezei prin har, asacum
ea inseamni iegiredin existen;aistorici: ,,taina zilei a opta",
un prieten vorbegtecu prietenii sli, faEicltre fati. El isi iubegte
taina adevirateicunoagteri,desivirgireagnozni,a cirei deplini-
fiii ca un tati; esteiubit de ei mai presusde orice; El devine
tate nu poate fi cuprinsl de aceastilume inainte de sftrgitul
in ei o cunoasrereminunati, un auzde temut. Ei nu pot vorbi
ei. Estetocmai inceputul parusieiin sufletelesfinte,inceputul
despreEl cum ar trebui, dar nu pot nici si pistrezeti.cerea...
descoperirilorde la sfirgit, cind Dumnezru seva arita tuturor
Sfrntul Duh devinein ei tot ceeace spun Scripturilecu privire
in Lumina Saceaneapropiati. Din aceasticanzi,,dupi Sfrntul
la impiritia lui Dumnezeu: mirgiritar, greurrte de mu;rar,
Simeon Noul Teolog, rp€otru cei care s-au fhcut fiii luminii
244 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT
si fiii zilei ce va s5.fie, pentru cei ce merg mereu in lumini,
ziua Domnului nu va veni niciodati, cici ei sunt totdeauna
cu Dumnezeugi in Dumnezeu.Asadar,ziua Domnului nu va
apfueacelorcareinci de acum sunt luminagide lumina dumne-
zeiasci.,ci ea se va descoperidintr-odati celor care rimAn in
intunericul patimilor, legagide bunurile pieritoare.Acestora
ziua aceeale va ap5.rea dintr-odati, neasteptati.,
si eava fi pentru
ei grozavS.ca focul pe care nu-l putem indura.(3e3
Lumina dumnezeiascidevine principiul trezvieinoastre:in
ea il cunoagtempe Dumnezeusi ne cunoastempe noi insine.
Ea cerceteaziadincimile fiingei iare intri in unire cu Dumne-
z€u,easefaceacesteiajudecati a lui Dumnezeu inainteaJudecilii
de Apoi. Cici, dupi Sfrntul SimeonNoul Teolog,sunt dou5.
judecigi: una areloc aici jos - estejudecatain vedereamAntuirii;
cealalti,dupi sfrrsitul lumii, estejudecataosindirii. ,,in viaga
de acum, cAndprin pociingi intrim in mod liber si chiar cu
voia noastri.in lumina dumnezeiasci,ne vedem acuzatigi jude-
cagi;totusi, prin mila si indurareadumnezeiasci,aceastiacuzrrc
si aceasti,judecati se fac in taini, in adincimile sufletului
nostru, pentru curigirea noastri si pentru iertareaplcatelor
noastre.Numai Dumnezeugi noi inginesuntem cei care,aici,
vedemadincurile ascunsede inimilor noasrre.Cei carein viala
aceastaau parte de o asemeneajudecati nu se vor mai teme
de o nou5.cercetare.Dar celor carenu vor si intre inc5"de acum
in lumini pentru afiacuzati 9i judecagi,celor careurisc lumina,
a doua venire a lui Hristos le va descoperilumina careri"mAne
ascunsi deocamdatS. gi careva vidi rot ceeace a rimas tiinuit.
Tot ceea ce ascundem astlzi, nevoind deloc sl descoperim
adAnculinimilor noastrein pociinti., seva deschideatunci la
luminl, inainteaFegeilui Dumnezeu,inainteaintregii lumi gi
seva vidi in vizul tuturor ceeace sunrem noi in realitate."394
LUMINA DUMNEZEIASCA 245
Congtiingadeplini seva realizain toti in lumina dgmne-
zeiascl.,cind Hristos va veni a doua oari. Dar nu va mai fi
congtiingacarese deschidein mod liber harului, in acord cu
voin;a dumnezeiasci;va fi o congtiingivenind, oarecum,din
afari, deschizAndu-se in om impotriva vointei lui, o lumini
carese unegtecu fiingelepe dinafari, adici ,,in afaraharului",
dupl Sfhntul Maxim Mirturisitorul3e5.Iubireadivini va deveni
un chin insuportabilpentru cei caren-au primit-o inliuntrul
lor. Dupi Sfintul IsaacSirul, ,,cei care se vor afla in gheena
focului vor fi biciuigi cu biciul iubirii. Cici cei careingelegci
au picituit impotriva iubirii incearci o suferingimai maredecit
ceaniscuti din chinurile celemai infrico;itoare. Durerea care
cuprinde inima vinovati fagi de iubire estemai ascugiti decit
orice alt chin. Nu estedrept si sespuni ci picitogii in iad sunt
lipsigide iubirealui Dumnezeu... Dar iubirealucreazi.indoui
chipuri deosebite:easefacesuferingiin cei osindigi 9i bucurie
a.f...(.?C)(
ln cel terlcltl. "'"
invierea insigi va fi o aritare a stirii liuntrice a fiingelor,
cici trupurile vor lisa si seintrevadi tainelesufletelor.in viziu-
neasaeshatologici, Sflntul Macarie Egipteanul arati acestgAnd:
,,Foculcerescal dumnezeirii pe carecregtinii il primescaici,
in acestveac,inS.untrulinimilor in carelucreazl.,acestfoc, cand
trupul va fi risipit, va lucra in afri; el va adunaiar{i midularele
despirtite si va invia trupurile risipite...4397Atunci, tot ceea
ce stri"nsese sufletul in comoarasaliuntrici seva arita in afari,
in trup. Totul seva facelumini, totul va fi pitruns de lumina
necreati.Tlupurile sfingilorsevor facela fel ca trupul preamirit
al Domnului, a;a cum s-aaritatApostolilor inzi:ua Schimbirii
la Fagi.Dumnezeuvafi totul in to;i gi harul dumnezeiesc,lumina
SfinteiTheimi,va striluci in mulgimeaipostasuriloromenesti,
in toti cei care au dobindit-o ;i care se vor face ca nigte noi
246 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT
sori in impiriEia Tatalui, asemeneaFiului, transformagide
Sfrntul Duh, Dititorul Luminii. ,,Harul Preasflntului Siu
Duh, spuneSfrntul SimeonNoul Teolog,va strS.lucica o stea
pestecei drepgigi in mijlocul lor vei straluciTir, o, Soareneapro-
piat! Atunci toli vor fi luminagi pe misura credingeilor gi a
faptelorlor, pe misura nidejdii gi a milei lor, pe misura curi;irii
gi a luminirii de citre Duhul Tiu, o, DumnezeuleUnic, Tir
ai o nesfhrgitiblindete!"3e8
in parusiasi impliriirea eshatologicia istoriei, intreagalume
creati va intra in desivArgitiunire cu Dumnezeu.AceastS. unire
seva sivAr;i sau,mai degrabi, seva arita in mod diferit in fie-
caredintre persoaneleomene$ticareau dobAndit harul Sfhntu-
lui Duh in Bisericl. Dar limitele Bisericii dincolo de moarte
gi posibilitigile mAntuirii pentru cei carenu au cunoscutlumina
in aceastivia,ti rimAn pentru noi taina milostivirii dumnezeiegti,
pe carenu indriznim si ne bizuim, dar pe carenu putem deloc
si o limitim dupi misura limitelor noastreomenepti.
CAPITOLUL 12
Concluzie:OspigulImpi.rS.tiei
in primul capitol am stiruit asupralegiturii stri.nse,indiso-
lubile dintre teologiesi mistici.,dintre tradi;ia doctrinari gi spiri-
tualitate. Nu putem explica spiritualitateaaltfel declt sub o
formi dogmatici, dogmele fiind expresiaei din afar5.,singura
mirturie nepirtinitoare a unei triiri afirmate de citre Biserici.
Experien;elepersonde;i experiengacomuni a Bisericii sunt
identice, in virtutea sobornicitigii tradigieicregtine.Or, tra-
digianu estedoar totalitateadogmelor,a institugiilor sfinte si
a riturilor pistrate de Biserici, ci, inainte de toate, ceeace se
exprimi in acestedeterminiri exterioare,o tradigievie, revela-
reaneintrerupti a Sfrntului Duh in Biserici, via$ la carefiecare
dintre membrii sii poate participa potrivit misurii sale.A fi
in traditie inseamni aaveaparteaproprie din experiengataine-
lor. descoperiteBisericii. Tiadigia doctrinari - semne asezate
de Bisericl pe caleacunoa;terii lui Dumnezeu- gi radigia mis-
tici- experientamistici dobanditi din tainelecredin,tei- nu pot
fi despirtite sau opuse: dogmele nu pot fi ingelesein afara
experientei(in afaratriirii) si nu avemdeplinitatea experiengei
in afara adeviratei invitituri. De aceea,in acestepagini, am
vrut si. prezentim tradi;ia Bisericii de Risirit ca pe o teolo-
gie mistici - invigituri gi experienEicareseconditioneazi una
pe cealalti.
Am analizat pe rind elementelefundamentale ale teologiei
ortodoxe, flri a pierde vreodati. din vederescopul final, care
248 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT
esteunirea cu Dumnezeu.Orientati sPreacestscoP,totdeauna
soteriologicin intengiasa,aceastitradigiedoctrinari ne-aapirut
ca foarte omogeni, in ciuda bogigiei experiengelor sale,in ciuda
diversitigii culturilor 9i epocilor pe carele imbritigeazi. Este
o singuri familie duhovniceascl in carese recunoastecu ugu-
ringi inrudirea, degimembrii sii sunt despirgigiunul de altul
in timp gi in spagiu.Pentru a mirturisi aceeagispiritualitate,
ne-arn referit in cursul acestorstudii la un Dionisie Pseudo-fueo-
pagitul 9i la un Grigorie Palama,la un MacarieEgipteanulgi
la un Serafim de Sarov,la Grigorie de Nyssa gi la Filaret al
Moscovei,la Maxim Mirturisitorul gi la teologii rugi moderni,
frri a fi alrut impresiaci schimbim climatul duhovnicesctre-
cAndde la o epoci la alta.Acestlucru a fost posibil pentru ci
Biserica,in carepersoaneleomenegtii;i realizeazi. chemarea,in
careseimplinegteunirea lor cu Dumnezeu,estemereu aceeagi,
de;i ,,iconomia"safagl de lumea din afri trebuie si seschimbe
dupi vremurilegi mediile in careBisericaigi implinegtemenirea.
Piringii ;i Dascilii Bisericii,careau trebuit si aperegi si for-
mulezediferite dogmede-alungul istoriei, nu numai ci apargin
unei singure tradigii, dar ei sunt mirturisitorii aceleiagiexpe-
rienge.Aceasti tradigierimAne comuni. Risiritului gi Apusului
atatavreme cAt Bisericadi strilucita ei mirturie despreadevi-
rurile referitoarela intruparea Logosului. Dar dogmelemai
li.untrice, ca si. zicem asa, mai tainice, cele care se referi la
Cincizecime, invigiturile despre Sfhntul Duh, despre har,
despreBiserici nu mai sunt comune Bisericii Romei si Bise-
ricilor din Risirit. Doui tradigii separatese opun una celei-
lalte. Chiar ceeace le-a fost comun pini la o anumiti vreme,
privit retrospectiv,primegteun accentdeosebit,apareazi sub
o alti lumini, sub forma unor realitigiduhovnicegtiginAndde
doui experientedeosebite.De acum inainte, un Vasilecel Mare
coNCLUZTE:
OSPATUL
iVlArAllrr 249
sau un Augustin vor fi interpretali in mod diferit, dupi_cum
sunt privigi de tradigia romano-catolici sau ortodoxi. Aceasti
atitudine estede neinli.turat,pentru ci nu sepoateadmite auro-
ritatea unui autor bisericescdecAt in duhul tradigiei de care
apa4ii. in.rpunerea noastri, am incercatsi scoatemin evidengi
caracterele proprii tradigieiBisericiiOrtodoxe,intemeindu-ne
numai pe mirturiile Pirin,tilor rlsiriteni, pentru a inlitura orice
confuziesau neinEelegere posibili.
A trebuit si constatim de mai multe ori in cursul studiilor
noastreprivind teologiamistici a Bisericii risiritene atitudinea
apoftici proprie acesteigAndiri religioase.Dupi cum am vizut,
negaliilecaresemnaleazi. imposibilitateacunoa;teriilui Dumne-
zeunu sunt piedici pe caleacunoagterii;departede a fi o limi-
tare, apofatismul ne face si depigim toate conceptele,orice
domeniu al speculagieifilozofice. Apofatismul esteo tendingi
spredeplinitatea tot mai desivArsiti,schimbi.ndcunoagterea
in necunoa;tere,teologiaconceptelorin contemplare,dogmele
in triire a tainelor inefabile.Apofatismul este,de asemenea,
o teologieexistentiali cereango:1eazi intreagafiinti, punind-o
pe caleaunirii, silind-o si-gi schimbe,si-gi transformefirea pentru
a ajunge la adevirata ,,gnoz|", care estecontemplareaSfintei
Tieimi. Or, ,,schimbareamintii", petdr,ora,inseamni pociingi.
Calea apofatici a teologiei risiritene estepocS.intapersoanei
umane in fagaDumnezeului Celui viu. Estenecurmataschim-
barea fiin,tei tirz6nd sprepliniatea sa,spreunirea cu Dumnezeu,
careseinftptuieste prin harul dumnezeiescsi libenateaumani..
Dar plinitatea dumnezeirii,implinirea ultimi spre caretind
persoanelecreate,se deschidein Sfrntul Duh. El esteMista-
gogul ciii apofatice,ale cirei negalii semnaleazS. prezentaCelui
cenu poatefi numit, Celui Nemlrginit, a desivArgiteiPlinititi.
25O TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT
Estetradigiatainici in tradigia aritat| tuturor' propoviduiti de
pe acoperiguri.Estetaina careri.mine ascunsiin invigiturile Bise-
ricii, dAndule totodati acestoraclracterul de cenitudine, evidenga
liuntrici, viaEa,cildura, lumina proprie adevirului cregtin.Firi
El dogmelear fi adeviruri abstracte,autoriti.ti exterioareimpuse
din afari unei credingeoarbe, raliuni potrivnice ratiunii, pri-
mite din ascultaregi adaptateapoi felului nostru de ingelegere,
in loc si fie taine descoperite,principii aleunei cunoagterinoi des-
chizindu-se in noi gi ddaptandapoi firea noastri contemplirii
realitigilor caredepi.gesc orice inplegere omeneasci'Atitudinea
apofatici, in care se poate vedeacaracteruloriginal al intregii
gandiri teologicea tradigieirisiritene, esteo neincetati mirturie
dati Sfrntului Duh, careimplinette toate neajunsurile,carcface
si sedepa.geasci toate mirginirile, caredi cunoa;terii Crlui Necu-
noscutplinitatea experienEei, caretransformi intunericul dum-
nezeiescin lumini, in carene impirta;im cu Dumnezeu.
Daci Dumnueul incognoscibilsedescopericaTieime Sftnti,
daci neputinga de a-L cunoa;te ne aPareca taina celor trei
persoanegi a firii una, acestlucru esteposibil tocmai Pentru
ci SfAntulDuh descopericontemplirii noastreplinitatea fiingei
dumnezeiegti.Pentru aceasta, in tradigiarisiriteani, ziua Cinci-
zecimii estenumiti ziua Tbeimii.Ea estestatorniciaabsoluti,
limita oricirei contempliri, a intregii inilgiri;i, in acelagitimp,
principiul oricirei teologii, adevir primordial, datul inigialde
la carepornind igi ia inceputul oricegind, orice fiingi. Sfrntul
Grigorie de Nazianz,EvagriePonticul, Sfrntul Maxim Mirturi-
sitorul gi algiPiringi identificau cunoa.tterea desivArgitiateimii
cu impirigia lui Dumnezeu,desi.virgireaultimi la caresunt
chematefiingelecreate.Teologiamistici a Bisericii de Risirit se
va afirma totdeaunasr triadocentrici. Cunoa;terealui Dumnezeu
coNCLUZTE:
OSPATUL
iVpAnATrsr 25r
va fi pentru eao cunoastereaTheimii,unireamisticl, o-unitate
de viagi cu Cele trei persoanedumnezeiesti.Antinomia dogmei
trinitare, identitateatainici a Monadei-Tliadi.,va fi cuzrl p.n"r-rt|
in duhul apofatismului ri"siritean, care se va opune formulei
apusenea purcederii ab utroque, pentru a nu pune accentul
pe unitatea de naturi. in dauna plinitigii personalea ,,celortrei
Sfingeniic:re seunescintr-o singuri Stipanire gi Dumnezeire"399.
Monarhia Tatilui va fi totdeauna afirmati, izvor unic al per-
soanelor,in care existi bogigia nesfrrgiti a firii una.
finAnd si conceapi.o deplinitate mai insemnati, si depi-
geascitoate mirginirile conceptualecarear detemina in mod
rationd fiinta dumnezeiesci,teologia ri"siriteani. nu ingiduie
si se atribuie firii dumnezeie;ti caracterul unei fiinEe inchise
in sine.Dumnezeu,fiinti una in trei persoane,estemai mult
decit o fiinti: El isi revarsi fiinta Sa, Se arati. in afara ei, se
impirtlsegte fiind neimpirtigibil prin fire. Acestepurcederiale
dumnezeirii in afarafiinrei, acesteprisosiri ale plinitlgii dum-
nezeiestisunt energiile,fel de a fi propriu lui Dumnezeu, intrucAt
revarsi plinitatea dumnezeirii Sale prin Duhul Sfhnt asupra
tuturor celor ce sunt vrednici si o primeasci..Pentru aceasta
cAntareaCincizecimii il numegtepe SfAntuIDuh ,,rAuldumne-
zeirii curgAndde la Tatil prin Fiul".
Aceeagiaspiratiespredeplinitare searar;"in invigiturile care
sereferi la facerealumii.Daci. existengalumii createnu arecarac-
ter de necesitate,daci. facerealumii estecontingentS.,tocmai
in aceastilibertate deplini a voingeidumnezeiestiisi afli desi-
vArsirealumea creat[,.Cici Dumnezeu a ftcut din neant un
subiectcu totul nou, un cosmoscarenu estecopie nedesivArgitl
a lui Dumnezeu,ci o lucrarevoiti., ,,cugetati"de ,,dumnezeiescul
2'2 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT
sfat". intr-adevLr,in teologiarisi.riteani, ideile dumnezeieqti,
dupi cum am vizut, se prezinti sub infLgigareadinamici de
puteri, de voinge,de cuvintecreatoare.EIedefinescfiin;ele create
drept cauze exterioarelor, dar, in acelaqitimp, le cheami la
desivirgire, la eri elwt, adici la statutul de ,,fiinEi desivArgiti",
in unire cu Dumnezeu.Astfel, lumea creati.aPareca o realitate
dinamicS.,tinzAnd citre o deplinitate viitoare, mereu prezenti
pentru Dumnezeu.Temeliade nezdruncinata lumii createdin
neant consti in implinirea sa, care estelimita devenirii sale.
Or, Cel careimplineste,caredi deplinitatea oricirei fiinge,este
Sfhntul Duh. Priviti in sine, fiinta creati va fi totdeauna o
nedeplinitate; priviti in Sfhntul Duh, ea va apirea ca depli-
nitate a frpturii indumnezeite.De-a lungul istoriei sale,lumea
creati.va fi pusi intre acestedoui hotare flri si sePoati: concePe
vreodati,,firea curati" ;i harul ca doui reditigi juxtapusecare
s-aradiuga una celeilalte.ThadigiaBisericiide Rlsirit recunoafte
fiptura caretinde la indumnezeire,depigindu-sein mod con-
tinuu in har; ea recunoagte,de asemenea,fiptura cLzutl, care
se despartede Dumnezeu Pentru a intra intr-un nou plan
existengial,cel al picatului gi al mo4ii; dar easeva feri si atribuie
o desivirgire statici firii create,privite in eainsigi. intr-adevir,
aceastaar insemna si atribuie o deplinitate mirginiti, o sufi-
cienli naturdi fiin,telor care au fost f).cute ca si-gi giseasci
deplinitatea in unirea cu Dumnezeu.
in antropologia si asceticace decurg din aceasti tradigie,
limita caretrebuie depi;iti esteceaa individului, fiingi particu-
lari, rezultatal unui amestecintre persoanigi fire. Deplinitatea
firii cereunitateadesivArgitia omenirii, un ffuP unic carese
reafizeaziin Biserici; deplinitatea virtuali a persoanelorse
exprimi in libertatea lor fagi.de orice calificare naturali, fagi
OSPATUL
GoNCLUZTE: iUPAnAlreI 253
de orice caracterindividual, libertate catefacedin fiecare{iqtre
eleo fiin;i unici gi ftri de egal,o mulgimede ipostasuriome-
nefti avand o singuri fire. in unitatea firii comune, persoanele
nu sunt pirgi, ci fiecareesteun tot czrregisegteimplinirea desi-
vAr;irii salein unireacu Dumnez€u.Persoana, chip indestructibil
al lui Dumnezeu, tinde mereu spre aceasti deplinitate, degi
cauti uneori gi in afaralui Dumnezeu,cici eacunoagte,doregte
si lucreazLprin firea pe carea intunecat-o picatul, fire carenu
mai degineaseminareacu Dumnezeu. lqadar, misterul fiingei
divine, careestedistincgiadintre fireauna;i persoani,esteinscris
in firea umani., chemati si participe la viagaSfintei teimi. Cei
doi poli ai fiin;ei omenesti, firea gi persoana,igi glsescdepli-
nitatea unul in unitatea, celilalt in diversitateaabsoluti, cici
fiecarepersoani seunegtecu Dumnezeu in modul careii este
potrivit numai ei. Unitateafirii purificateva fi necreati si ,,reca-
pitulatS""de Hristos; mulgimea persoanelorva fi intiriti de
Duhul Sfint careseva comunica fieclrui midular al trupului
lui Hristos. Noua deplinitate, noul plan existen;ialintrodus
in lume dupi Golgota, dupi inviere ;i dupi Cincizecime,se
va numi Biserici.
Numai in Biserici.,prin ochii Bisericii,va vedeaspiritua-
litatearisiriteani pe Hristos. Altfel spus,ea il va cunoagtein
Sftntul Duh. Hristos i seva arita totdeaunain plinitatea dum-
nezeiriiSale,in slavi gi biruitor, chiar in patima Sa, chiar in
mormAnt. Kenoza va fi impliniti de strilucirea dumnezeirii.
Mort gi odihnindu-Sein mormAnt, El coboari in iad ca un
biruitor gi ftri.mi penru totdeaunaputereavrijmagului. inviat
gi iniltat la ceruri, El nu poate fi cunoscut de Biserici sub
alti infttisare decAtaceeaa unei persoanedin SfhntaTheime,
gezandde-adreaptaTatilui dupi ce a zdrobit moartea.Hristosul
254 TEOLOGIAMISTICA A BISERICIIDE RASARIT
,,istoric",,,Iisusdin Nazaret",a{acum apireain ochii martorilor
striini, Hristosuldin afaraBisericii,estedepi;it in deplinitatea
descopeririidate adeviragilormartori, fiilor Bisericiiluminagi
de Sfhntul Duh. Cultul firii umane a lui Hristos estestrS"in
tradigieirisiritene sau,mai degrabl, aceastifire umani indum-
nezeiti imbraci aici aceeagiformi sliviti pe care ucenicii au
vizut-o pe Muntele Taborului, firea omeneascia Fiului care
facesi sevadi dumnezeireacomuni cu Tatil 9i cu Duhul Sftnt.
Caleaimitirii lui Hristos nu a fost niciodati aplicati in viaga
duhovniceasci a Bisericii de Risirit. S-ar pirea ci aceastaare
aici un anumit caracterde nedeplinitate,ci esteo atitudine
exterioari fagi de Hristos. Pentru spiritualitatearisiriteani,
singuracalecarene faceasemenealui Hristos esteceaa dobin-
dirii harului dat prin Sfhntul Duh. SfingiiBisericiide Risirit
nu au avut niciodati stigmate, amprent€ exterioarecare i-au
ficut pe cigiva mari sfinti si mistici ai Apusului aseminitori
lui Hristos Cel suferind. Spre deosebirede acestia,de multe
ori sfingiirisiriteni au fost transfiguragide lumina liuntrici a
harului necreatgi au devenit strilucitori ca Hristos in timpul
Schimbirii Salela Fagi.
Izvorul acesteideplinitigi care facesi se depigeasci orice
limitare ingepeniti in doctrini, experiengasi viagaBisericii,
izvorul acesteibogigii 9i d acesteilibertigi esteSfrntul Duh.
Pe deplin persoanS., El nu esteniciodati socotit in fiinta Sa
ipostatici drept ,,leglturade iubire" dintre Tatil gi Fiul, ca o
funcgiede unitate in Theime,unde nu esteloc pentru deter-
miniri funcgionaie.Mirturisind purcederea SfAntuluiDuh din
Tatil, independengaSaipostatici, fagi de Fiul, tradigiaBisericii
de Risirit afirmi deplinitatea personali a lucririi Paracletului
venit in lume. Duhul Sflnt nu esteo putere unificatoareprin
GoNCLUZTE:
ospATULIMPARATTET 255
careFiul s-arimpune midularelor trupului Siu tainic, Biserica.
Daci di mlrturie despreFiul, face aceasrain calitatedSa de
persoanidumnezeiasciindependenti de Fiul, persoanidum-
nezeiasci.ce impirtigegte fiecirui ipostasomenesc,fiecirui
midular al Bisericii, o noui. deplinitate, in carepersoanelecreate
crescsi mi.rturisescin mod liber, de la sine, dumnezeirealui
Hristos manifestati in Duhul. ,,Unde esteDuhul lui Dum-
nezeu,acolo estelibertatea",adeviratalibertatea persoanelor
carenu sunt midulare oarbein unitateatrupului lui Hristos,care
nu seanuleazi.in unire, ci dobAndescdeplinitatealor personali;
fiecaresefaceun tot in Biserici, deoareceSfrntul Duh sepogoari
pestefiecareipostasomenescin parte.Daci Fiul atribuie ipos-
tasul Siu firii umane innoite, daci El Se face Cap unui trup
nou, Duhul Sftnt venit in numeleFiului di dumnezeirefiecirui
mldular al acestuitrup, fieci.rei persoaneumane. in r<6vcoorg
Fiului coborit pe pimAnt, persoana,sear5.ralimpede, dar firea
rimAneaascunsisub ,,chipulde rob". in venireaSfrntului Duh,
dumnezeireasedescoperica un Dar, in timp ce persoanaDiti-
torului ri.m6.nenearitatS..Nimicindu-Se, aga-zicAnd, ascun-
zXndu-Seca persoani,Sfrntul Duh impropriazl persoanelor
urnaneharul necreat.Omul seunestecu Dumnezeu, adaptA'n-
du-sedeplinitiEii fiingei caresedeschidechiar in strifundurile
persoaneisale.in eforturile neincetatepe caleainaltirii, a conlu-
cri.rii cu voingadumnezeiasci., firea creati.va fi transformati din
ce in ce mai mult prin har, pAni la indumnezeireafinal5"care
seva descoperipe deplin in impiriEia lui Dumnezeu.
Aceeagiplinitate a Sfrntului Duh, acelagiavAntcitre impli-
nirea finali caredepigegreror ceeace stagneazi9i semirginegte
sepot intAlni in ecleziologiarlsiriteani. Bisericaistorici, con-
creti, bine delimitati in timp si spatiu, une$tein ea cerul gi
256 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT
pimintul, oameniisi ingerii, pe ceivii 9i pe cei morgi,pe pici-
togi 9i pe sfingi, creatul ;i necreaul. Cum si recunogtisub
defectelegi infirmitigile exterioareale existengeisaleistoricepe
slivita Mireasi a lui Hristos, ,,carenu areintiniciune sauzbAr-
cituri saualtcevade acestfel" (Efeseni5,27)? Cum am putea
scipa de ispiti, de indoiali, daci Sfrntul Duh nu ar acoperi
necontenitslibiciunile omenefti, daci limitirile istoricenu ar
fi totdeauna depigite, nedeplinitatea totdeauna prefhcuti in
deplinitate, agacum apa a fost prefrcuti in vin la nunta din
Cana Galileii?Cite persoanenu trec pe lingi Biserici frri sI
recunoasci.razeleslavei celei vegnicesub infigigarea de sme-
reniegi supunere?Dar cAgiL-au recunoscutpe Fiul lui Dumne-
zeu in ,,omul durerilor"?Tiebuie si ai ochi pentru a vedea;i
simguldeschisin Sfintul Duh pentru a recunoastedeplinitatea
acolo unde ochiul cel din fari nu vededecit limitiri si lipsuri.
Nu avem nevoiede,,mari epoci" pentru a putea afirma aceasti
deplinitate a vietii dumnezeiestiprezentemereu in Bisericl.
in vremeaApostolilor,in vremeapersecugiilor, in veacurilemarilor
sinoadeau existat,,minti mirenegti" careau ri.mas oarbeinain-
teaevidengeimanifestirilor Duhului lui Dumnezeu in Biserici.
Putem oferi un exemplumai recent.Bisericarusi a produs-
in urml cu nici douizrci de ani - milioane de martiri gi mirturi-
sitori carenu sunt cu nimic mai prejosde cei din primele secole.
Revirsirile din abundengialeharului, minunile celemai impre-
sionanteau avut loc oriunde credingaa fost pusi la incercare;
icoanelesereinnoiauin fagaochilor spectatoriloruimigi, cupo-
lele bisericilorstriluceaude o lumini carenu era din aceasti
lume. $i, minunea ceamai mare dintre toate, Bisericaa $tiut
si triumfe asupratuturor dificultigilor, si iasi din aceastiincer-
carereficutl si intiriti. Totugi, acesteaspecteabia daci au fost
remarcate.Latura glorioasi a ceeace s-a petrecutin Rusiava
coNCLUZTE:
OSPATUL
IMPARATTET 257
rimAne aproapelipsiti de importangi pentru cei mai mulgi:
s-aprotestatadeseaimpotriva persecugiilor,unii gi-auexjrrimat
regretul ci Bisericarusi n-a gtiut si se comporte ca o putere
tempordi gi politici; i s-aienat aceasti,,omeneasci sli.biciune".
Hristos Cel rlstignit si ingropat nu poate fi judecat altminteri
de citre cei cesearati orbi fagi de lumina lui Dumnezeu.Pentru
a gti si recunofti biruingasub lnfbEigarea infrAngerii,puterea
lui Dumnezeu care se implinegte in slibiciune, adevirata Bise-
rici in realitateasaistorici, trebuiesI primegti,dupi cuvAntul
Sffntului Pavel,,,nu duhul acesteilumi, ci Duhul Celdin Dum-
nezou",ca si gtim cele ce sunt diruite de la Dumnezeu prin
harul Siu (I Corinteni 2,l2).
Apoftismul caracteristicteologieimisticea Bisericiide Risi-
rit ne apare in final ca o mirturie adusi plinitigii Sfhntului
Duh, persoani carerimine necunoscutl, degiEa umple toate,
ftcindule si tindi spre implinirea lor ultimi. Totul devine
plinitate in Sfrntul Duh: lumea carea fost creati pentru a fi
indumnezeiti, persoaneleomenegtichematela unirea cu Dumne-
zeu,Bisericain caresesivirgqte aceastiu,^.rr; in fine, Dumnezeu
Sefacecunoscutprin Sfhntul Duh in deplinitateafiingeiSale,
care este SfAntaTieime. Credinga, care este un sensapofatic
al acesteideplinitigi, nu poate rimine oarbi in persoanelecare
vin la unirea cu Dumnezeu.Duhul Sfrnt Sefacein ele prin-
cipiul insugi al conqtiingeilor, caresedeschidedin ce in ce mai
mult realititilor dumnezeiegti.Viagaduhovniceasci,dupi autorii
asceticirisiriteni, nu esteniciodati incongtienti, cum am vizut
in ultimele doul capitole.Aceastl congtiinli a harului lui Dum-
nezeuprezentin noi senume$tede obicei ,,gnozi" s:rucunoa$tere
duhovniceasci (fv6o'rg mtopcctrrf , pe careSfintul IsaacSirul
o definegtedrept ,,simgulviegiivegnice"sau,,simgulreditiEilor
258 TEOLOGIA DERASARIT
A BISERICII
MISTICA
tainice"400. Gnozainlituri orice mirginire a constiintei,orice
ignorangi (dyvota),a cirei ultimi expresieesteiadul cel intu-
necat.implinirea gnozeiestecontemplarealuminii dumnezeiegti
a Sfintei Tfeimi, cunoastereadeplini careesteparusia,jude-
catagi intrareain viata ceavegnici implinindu-se, dupi Sfrntul
Simeon Noul Teolog, inci de aici, inainte de moarte gi de
inviere,in sfingiicaretriiesc intr-o neconteniti participarela
Dumnezeu.
Congtiinta plinititii Sfhntului Duh dati fiecirui membru
aI Bisericii, dupi misura inilgirii personalea fieciruia, facesi
se risipeasciintunericul mortii, teama de judecati, adincul
iadului, indreptAnd privirile numai citre Domnul, care vine
in slavaSa.Aceasti bucurie a invierii 9i a viegii vegnicefacedin
noaptea de Pagti un ,,ospig al credingei", unde fiecare parti-
cipi, fie chiar intr-o misuri foarte redusi si pentru cAtevaclipe,
la plinitatea ,,zilei a opta", care nu ya aveasfhrgit. O omilie
atribuitl Sfrntului Ioan Guri de Aura0l,cititi in fiecarean in
timpul utreniei de Pagti,redi. in mod desivArsitsensulacestei
deplinitigi eshatologicela care nizuiegte cregtinitatea risiri-
teani. Nu am putea afla alte cuvinte mai griitoare pentru a sfugi
studiile noastreasuprateologiei mistice a Bisericii de Risirit:
,,De estecinevacregtinbun gi iubitor de Dumnezeu,si se
indulceasci de acestpraznic bun gi luminat.
De estecinevaslugi.inteleapti, si intre intru bucuria Dom-
nului siu.
De s-a ostenit cinevapostind, si-si ia acum dinarul.
Daci a lucrat cinevadin ceasuldintAi, si-gi ia acum plati
dreapti; de a venit cinevadupi ceasulal treilea,mulpmind
si priznuiasci; de a ajunscinevanumai dupi ceasulal gaselea,
itr,llAnAltu
OSPATUL
GoNCLUZIE: 259
de nimic si nu seindoiasci, pentru ci de nimic nu seva pigubi;
de a lipsit cinevapAni la ceasulal nouilea, si se apropie,de
nimic indoindu-se;de a ajunscinevanumai in ceasulal unspre-
zecelea,si nu se teami ci a zibovit.
Ci, milostiv fiind Stipinul, primegtepe cel din urmi ca
pe cel dintAi; odihnqte pe cel din aI unsprezecelea ceasca 9i pe
cel ce a lucrat din ceasulintAi; pe cel de pe urmi il miluiegte
gi pe cel dintii il mAngAie;aceluiaplitegte 9i acestuiadiruiegte;
faptelele primegte,voingao cuprinde; El cinstegteosteneala,
laudl buna odihni.
Pentruaceasta, intragitoli intru bucuria Domnului vostru:
si cei dintAi, ca gi cei din urmi luagi plati; bogagiigi siracii
impreuni dinguigi; cei cev-aEiinfrAnat gi cei lenegicinstigiziua;
cei ce agipostit gi cei ce n-agipostit, veseligi-viastlzi...
Masaesteplini, ospitagi-vi togi!Vigelulestemare,nimeni
si nu iasi flimind.
Togi si vi indulciEi de ospigul credingei;togi si luagibogitia
bunitigii!
Nimeni si nu plingi pentru siri,cie, ci s-aaritat impirigia
tuturor.
Nimeni si nu se tAnguiasci pentru pilcate, ci iertarea a
strilucit din mormint.
Nimeni si nu seteami de moarte, cI ne-a slobozitpe noi
moarteaMAntuitorului.
Stinsu-o-ape ea Cel ce a fost tintuit de ea.
Pridat-a iadul Cel ce S-a pogorAtla iad.
AmirAtul-a pe el Cel carel-afrcut si gustedin Tiupul Siu.
$i aceastamai inainte cunoscAnd,Isaiaa strigat:,,Iaduls-a
tinguit, intimpinAndu-Te pe Tine jos. Iadul s-atAnguit Pentru
ci a fost batjocorit; batjocoritu-s-aci s-asurpat;batjocoritu-s-a
ci a fost inlinpuit.
260 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT
Luat-a un trup gi s-a vizut in fagalui Dumnezeu; luat-a
pimAnt si s-a intAlnit cu cerul; luat-a ceeace estevizut pi a
cizut in ceeace estenevizut.
Unde-gieste,moarte, boldul? Unde-gieste,iadule, biruinga?
Sculatu-S-aHristos gi tu ai fost biruit.
Sculatu-S-aHristos si au cizut dracii.
inviat-a Hristos 9i se bucuri ingerii.
inviat-a Hristos si viagasalti de bucurie.
inviat-a Hristos;i nici un mort nu estein groapi.
Ci Hristos inviind din mor;i S-aftcut incepunrl invierii celor
adormid. Aceluia esteslavasi cinsteain vecii vecilor.Amin."
Note
l. Sermonset discoursfu MSr. Phikrlte, Moscova,1844 (lb. rusi)'
parteaa II-a, p. 87.
2. Cf aricolul lui H. Ch. Puech: ,,Oi en est le probltme du
gnosticisme?" , Reauedz l'Uniaersitl dz Bn*elhs, 1934, nr.2 ;i 3.
3. Y. M.-J.Congar,O.P, Chritiensdzsunis,Principesd un,,oecumi-
nisme"catholique,Ed.du Cerf, 1937,p. 15.
4. Actelesinoduluidin Constantinopoldin august-sePtembrie 1872,
in Mansi, Col.Concil.,vol.45, col.417-546. ff gi articolulIuiZyzyfune,
,,tiEgliseorthodoxe et la nation", Irlnihin, 1936, pp. 265-277.
5. futfel, PatriarhiaMoscoveicuprinde eparhiileAmericii de Nord
gi pe aceeadinTokyo. Gritoriile Patriarhiilorde Consantinopol,Alexan-
dria, Antiohia gi Ierusalim apargin,din punct de vederepolitic, de
autoritigi diferite.
6. Numele de sinoadeecumenice,atribuit in Risirit primelor gapte
sinoade generale,rispunde unei realitiEi de ordin pur istoric: sunt
sinoadeleteritoriului ,,ecumenic",acelaal Imperiului Bizantin, carese
indndea (cel pugin teoretic) pesteintregul univers cregtin.in epocile
ulterioare,BisericaOrtodoxi a cunoscutsinoadegeneralecare,firi si
poartetitlul de ,,ecumenice", nu eraunici mai putin numeroase, nici
mai pugininsemnate.
7. Cilugir caretriieste intr-o ministire cu viagi de obgte(z.rr).
8. Cu privire la monahismul risiritean sevor gisi informagii folo-
sitoare in cirticica lui N.F. Robinson, Monasticismin tbe Orthodox
Churches (londra, 1916).DespreMunteleAthosa sevedeaF.\(1Hasluck,
Athosand itsMond.steries (Londra, 1924) gi Franz Spunda,Der heilige
BergAth os (le.ipzig, Insel-Verlag,I 928). Desprevia;a cilugireasci in
Rusiasi seconsultestudiilelui Igor Smolici,,,Studienzum Klosterwesen
Russlands", in l{yrios,1937, nr.2, pp. 95-l 12,9i 1939,nr. l, pp. 29-38;
262 TEOLOGIA DE RASARIT
MISTICAA BISERICII NOTE 263

a sevedeamai ales,de acelaoi auto! ,,DasaltrusischeMonchtum" (11-16
Jhr.), Gestdrer und Gestalten (Wiirzburg, 1940),in Das iistlicheChris-
tentum,XL.
9. Estevorba de anul 1944, cindlossky scriaacesterinduri si cind
Rusiaseafla in plin comunism(a.tr.).
10. A se vedeacu privire la aceastiproblemi, E. Benz,,,Heilige
Narrheit",in l{1'rios,1938,nr. l-2, pp. 1-1 5; E. Behr-Sigel,,,Lesnfous
pour le Christ, et la usaintetd laique,dansI'ancienneRussie",Irinihin,
)oI, 1939, pp.554-565; Gamayoun,,,Etudessurla spiritualit€populaire
russe:I. Lesnfouspour le,Chris1"",inRussie et chritientl,1938-1939,
pP. 57-77.
11. I. Smolici,Lebenund Lehreder Starzen,Viena, 1936.
12.Y. M.-J. Congar,op.cit.,p.47.
13. ,,LEgliseet les6glises",CEcumenica,lIl,nr.2, iulie 1936.
14. Scoliaesteun scurt comentariuftcut pe margineaunor texte
greude inEeles uneori (z.rr).
I 5. Scoliilesaucomentariilela CorpusDionysiacum,cunoscutesub
numeleSfrntului Maxim, sunt datoratein ceamai marepartelui Ioan
din Skytopolis (cca530-540), alecirui note au fost contopite cu acelea
ale lui Maxim de citre copigtii bizantini. Textul scoliilor prezinti o
gesituri in careesteaproapecu neputinli si distingemparteace revine
Sfrntului Maxim. Vezicu privire la aceasta cercetirilelui S. Epifanovici,
Materiale pennu studiul uie,tii;i operelorSftntului Maxim Mdrturisito-
rul (Kiev, 1917, in lb. rusi) si articolul pi.rintelui Von Balthasar,,,Das
ScholienwerkdesJohannesvon Scythopolis",Schohstih,XV, 1940, pp.
16-38. [Tiad. rom.: Sfhntul Dionisie Areopagitul, Operecomplete;i
ScoliileSftnalui Maxim Mdrturisitorul,trad., inrrod. si note de pr. prof
dr. Dumitru Stiniloae,edigieingrijiti de ConstangaCostea,Ed. Paideia,
Bucurepti,1996 (n. red.).)
16. Pentru H. Koch, Areopagiticele ar fi opera unui falsificatorde
la sfrrgitul veacului aI VJea: ,,Pseudo-Dionysius fueopagita in seinen
Beziehungenzum Neoplatonismusund Mysterienwesen",in Forsch.z.
christl.Liner. u Dogmengeschichte,vol- 86, Bd. 1, Hefte I gi 2, Mayence,
1900.Aceeagidati esteaccepraride Bardenhewer,LesPlresde I'Eglise,
trad. fr., Paris,1905.PirinteleJ. Sdglmayrl-a identificatpe Pseudo-Dio-
nisiecu Severdin Altiohia, monofizit din veaculal Mlea: ,,Dersogennante
DionysiusAreopagitaund Severusvon Antiochien" , in Schokstih,I[,
1928.Criticand aceastitezi, Robert Devreesse plaseazialcituiiea scrie-
rilor dionisienela o dati anterioari.Iui 410:,,Denys I'Ardopagiteet
'histoire
Sdvdred'Antio che", in Archiaesd dnctrinali et littlraire du Moyen
-
Age,IY, I 930. H. Ch. Puechatribuie Areopagiti cele sfirgitului veacului
al V-lea: ,,Liberatusde Carthageet la date de I'apparidon des dcrits
dionysiens",,4nnulire dEl'EcoledesHautesEtudes,Sectiondessciences
religieuses, 1930-1931.PentruPS.Athenagoras,Dionisie Pseudo-Ateo-
pagitul ar fi un ucenical lui Clement din Alexandria;el il identifici cu
Dionisiecel Mare, episcopulAlexandriei(mijloculveaculuial III-lea):
Adtudmtul aunr al scrierilnratribuitc lui DionisieAreopagrwl(in lb. greaci),
Atena, 1932; Dionisie celMare, episcopul Alexandriei,autorul scrierilor
areopagitice (in lb. greaci),Alexandria, 1934;in sfhrgit,pirintele Ceslas
Pera,in ardcolul siu ,,Denysle Mystique et la 0eopa1irr", Retruedzssciences
philosophiques et thlologiques,ffI, 1936, descoperiin scrieriledioni-
sieneinfluen;a gandirii capadociene gi incearcisi le atribuieunui ucenic
necunoscutal Sfrntului Vasilecel Mare.
17. Epist.I, PG., vol. 3, col. 1065.
18. Quaestiones disputatae,intr. VII, a. 5.
19. Teohgia misticd este publicati in Migne, PG., vol. 3, col.
997-1048. Tiaducerefrancezi.(foarteinexacti) de Monsenior Darboy,
Paris,1845,reedirariin 1938.il .itl- pe Dionisie in traducerearecenri
a lui M. de Gandillac, CEuures com?htesdu pseudn-Denys I Ariopagite,
in colectia,,Bibliothdque philosophique",Aubier, I943.
20. Teol.mist.,1,3, PG., vol. 3, col. 1000.
21.Ibiden, col. l00G-l 00 l. Tiad. lui M. de Gandillac,pp. 179-180.
22. Ibidem,col. 1048 B. Aceea;itraducere,p. 184.
23.Enn. VI,IX,3, colectia,,Guillaume Bud6",W,2, pp. 174-175.
[Tiad. rom.: Plodn, OpereI, II, vad. din greaci veche,studiu introd.,
aparatcritic gi note de Andrei Cornea,Humanitas,Bucurqti, 2003,
resp.2006 (n. red.).)
24. Ibidem,p.175.
25. Ibidzm, subliniereaii apanine lui Lossky.
26. Enn. VI,IX,4, p. 176.
2 7 . E n n .V I , l X , l 0 , p . 1 8 6 .
28. Teol.mist.,Y,PG., vol.3, col. 1048A.
264 DE RASARIT
TEOLOGIAMISTICAA BISERICII
29.N. D., KII,3, ibidem,col. 981A.
30. rlepi crpld)v,l. I, c. I, par. 6, PG., vol. ll, col. 125 A.
31.Aduersus Eunomiurn,1. I, c. 6, PG., vol. 29, col. 5214; l.ll,
c. 4, 577-580; l. II, c. 32, col. 648;Ad. Amphilochiurn,Epist.234,PG.,
vol.32, col. 869 AC. Cf Grigoriede Nyssa,C. Eunom.,X,Pc.,vol.45,
col. 828. [Trad.rom.: Sf. Vasilecel Mare, impotriualui Eunomie,Ed.
Crigarux,PiatraNeamg,2007; Grigoriede Nysa, impotiua lui Eunomie,
trad.qi notede Ovidiu Sferlea,studiuintrod. de Mihail Neamgu,ediEie
ingrijiti de Adrian Muraru, Polirom,Ia;i, 2010 (n. red.).1
32. De uitaMoysh,PG:,vol. 44, col.377B (trad.Daniilou, p. ll2);
ContraEunomium,lll, PG.,vol.45, col.604B-D; XIl, ibid., col.944
C. [Tiad. rom.: Sf. Grigorie de Nyssa,Scrieri,parteaI, trad. de pr. D.
Stiniloae, pr. Ioan Buga, note de pr. prof. dr. D. Stiniloae, indice de
pr. Ioan Buga,Ed. Institutului Biblic gi de Misiune al BisericiiOnodoxe
Romine, Bucuregti,1982 (n. red.).)
33. In CanticaCanticorum,omil. XII, PG, vol. 44, 1028 D.
34. Oratio XXI/TI (tbeologica II),4, PG., vol. 36, col.29-32.
35. Strornates,V II, PG., vol. 9, col. 109 A. [Trad' rom.: Clement
Alexandrinul,Sffieri ll,trad., cuvAntinainte,notegiindici de pr. D. Fecioru,
Ed. Institutului Biblic 9i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romine,
Bucureqti,1982 (n. red.).1
36. Ibidem,V 13, col. 124 8-125 A.
37. Ibidzm,Y,12, col LI6-124.
38.PG.,vol.44, col.297430; trad.fr. deJ. Dani6lou,S.J., colecgia
,,Sourceschr6tiennes", l, Paris,1942.
39.Yezi articolul lui Henri-CharlesPuech,,,La tdnibre mystique
chezle pseudo-Denysl'Ar€opagiteet dansla tradition patristique", Endes
Carmllitaines,octombrie,1938, pp. 33-53.
40. Comentariuk ChntareaClntdrihr, PG.,vol.44, col.755-1120.
4I. Or. WWII (theologica II),1, nC., vol. 36, col. 29 AB.
42. Or. WWil, In Theophaniam,pa:. 8, ibid., col.320 BC. Cf
Or. V, In sanctumPncha, par.4, ibid., col. 628 D-629 A.
43. Or. Wl/lil, 7, ibid., col.3l7 BC; or.XLV,3, col..625-628A.
44. Defde orthodoxa,I, 4, PG., vol. 94, col. 800 AB.
NOTE 265
45. Thiophanls,PG., vol. 150, col.937 A. [Tiad. rom.: Eihcalia
Sfntelor neuoinpe ale desdulryirii,vol. 7 , trad. din grecesre,introduceri
si note de pr. prof. dr. Dumitru Stiniloae, Humanitas, 2009 (n. red.).)
46. Capita 150phyica, theohgica,moraliaetpractica,cap.78,PG.,
v o l . 1 5 0 ,c o l . 1 1 7 6 B .
47. Oratio)frXII,12, PG., vol. 36, col. 188 C.
48. Carmina moralia,X: Ilepi dp€rnq,PG., vol. 37, col.748.
49. Folosimtermenul,,inomenire"si nu,,inrrupare"penrruci Fiul
lui DumnezeuS-aficut om, nu a luat un simplu trup. Termenulde
,,intrupare"lasi posibilitateaingelegerii iconomieiCuvAntuluiin sens
nestorian.Pentruaceasra SfingiiPiringi ai Bisericii(inci din sec.al IVJea)
au inceputsi foloseasciin locul lui ,,ensarkosis" gi ,,enanthropisis"(n.tr).
50. Epist.III, PG., vol. 3, col. 1069 B.
51. Epist.M ibid., col.10728.
52. Grigoriede Nyssa,C. Eunom.,Y'Il,PG.,vol. 45, col.939-941.
53. De coel.hier.,ll,3-5, ibid., col. 140-145.
54. Oratio )XWII (theologica fD, 2, PG., vol. 36, col. 28 AC.
55. Or. XW, 9, PG., vol. 35, col.945 C.
5 6 . T h e o lm . ist.I,l,PG.,vol.3, col.997.
57. Podmatad.eseipso,I: Ilepi t6v ra0'6qut6v, PG., vol.37, col.
984-985.
58. PoCmatadz seipso, XI: Ilepi tdv €quto0 Floy,PG., vol. 37, col.
rr65-r166.
59. Sfintul Atanasieal Alexandriei,ContraArianos,on I, lB, PG.,
vol.26, col.49. Sfrntul Ioan Damaschin,Defdz orthodoxa, 1,8, pG.,
vol.94, col. 812-813. [Tiad.rom.: Sf AtanasiecelMare,Scrieri,partea
I, trad.,introd. gi note de pr. prof dr. Dumitru Stiniloae,Ed. Insritu-
tului Biblic si de Misiuneal BisericiiOrtodoxeRomine, Bucuregd,1987
(n. red.).)
60. In sanctumbaprisma, on XL,4l, PG.,voI.36, col.4l7 BC.
Th. de R6gnon, Erudzsdz thiologiepositiuesur k Sainte Tiiniti, seria
I, pp. 107-108.
61. Or.WIII (De PaceIII),8, PG., vol. 35, col. 1160 CD; Th. de
Rdgnon,op.cit., l, 105.
62. Or. WIII, 10, ibidzm,col. I 16l C.
266 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT NOTE 267

63. In sanctumPascha,or. XLV, 4, PG., vol. 36, col. 628 C; Th' 88.Defdt orthodaxa,l, S, PG.,vol.94, col.821 C-824 B, 829 B.
d e R 6 g n o no, p .c i t . , I , 1 0 4 . 89.Scholiain tib. dz Diuinis nominibw,Il, 3, tr,tiner6td xai 8rangioeq,
64. Liber dc SpirituSancto,par.45, PG., vol' 32, col. 149 B; Th. PG.,vol. 4, col.22l A.
de R6gnon,op.cit.,1,98. 90.Epist.WWI,4, PG.,vol.32, col.329C-332 LTh. de Rdgnon,
65. Eneadaa IV-a,4, 28 (colecgia ,,GuillaumeBud6", IV, p. 131, III, I, pp. 29-30.
I. 56). Estevorba despre pasiunile sufletuluiavAndaceeagi naturi. 9L. Defidc orthodoxa,I,8, PG., vol. 94, col. 832 AB.
66. Categorii,Ved. Academiei din Berlin,1,2, ll-19. [Tiad.rom.: 92. Sf. Grigorie de Nazianz, Or. XWI, par.32, PG., vol. 36, col.
Aristotel, Categoii.DesPre cuv.
intefPretare,vad., inainte, note' coment. r69B.
gi interpretare de ConstantinNoica,Humanitas, Bucurgti, 2005 (n- red).1 93. Pirintele Bulgakovil concepepe Dumnezeucr pe o ,,persoani
67. nryi1 piooetra (Izuo,rulcunoapterii),cap.39 Si42, PG., vol. 94' cu trei ipostasuri"carese reveleaziin o0oicr- ingelepciune; veziAgnus
col. 605 9i 612. Dei, cap.l, par.2 gi 3. Ti.ad.fr. a acesteic6tti,DuWrbe incarni,Aubier,
68. DialogusI, Immutabilis,PG., vol.83, col. 33 AB. 1943, cap.II, ,,liEspritde Dieu", pp. 13-20.
69.In sanctalumina,or.XXXIX,I, PG., vol. 36, col.345 CD; Th. 94. In sancturnbaptisma,or XL, 43, PG., voI. 36, coI. 419 B.
de Rdgnon,op.cit.,I,402. 95. Ibidem,par. 41, col.417 B. Th. de Rdgnonl, 107.
70. Or. WI V), 9, PG., vol. 36, col. 744 A; Th. de
(theologica 96. Capitatheologica et oeconomica200, CenturiaII,I, PG.,vol. 90,
Rdgnon,op.cit.,1,77. c o l . 1 1 2 5A .
71. Defde orthodoxa,I,8, PG., vol. 94, col. 828-829. 97. ,,Separe ci in vremeanoastri dogma unitigii dumnezeiestia
72. Ibidzm,col. 829;Th. de R6gnon,1,417' absorbitoarecumdogmaTleimii, desprecarenu sevorbegtedecir din
73.Ibidtm, col. 828 C. amintire" (Th. de R€gnon,Etudzsdz thiol. pos.sur Ia Sainte Tiinitl, seria
74. Ibidem, col. 821-824. r, p. 365).
75.Ibidzm,col. 828 D. 98. Thebuiesemnalattorusi,ca si. nu pi.cituim printr-un excesde
76. Ibidem.col. 820 A,824 A. generalizare, ci misticacisrerciani,de pildi, ri-mine treimici in inspira;ia
77. Or. WI (theologica V), 8, PG., vol' 36, col. 141 B. ei. Acestlucru esteadeviratmai alespentru Guillaumede Saint-Thierry
78. Or W,ll, Pc.,vol. 35, col.1077C. Th. deR6gnon,l' 12+126. a cirui invitituri esreputernic influentati de Pirin;ii greci. EvoluAnd
79. Expresia estea lui Dionisie,D.N.,11,7,PG.,vol.3, col.645 B. pe fhgatulteologieirisirirene,gandirealui Guillaumetindeasi tempereze
80.Summatheohgica,Ia, intr. 29, a 4' [Tiad.rom.:Toma din Aquino, filioquismul.A sevedeaJ.-M. D6chaner,O.S.B.,Guilkume dc Saint-
SummaThnlogica,vol.I, trad. de AlexanderBaumgarten(coord.),Poli- Thierry,Ihommeetsonoeuure(Bibliothdquemididvale,Spirituelsprisco-
rom, Iagi, 2009 (n. red.).1 Iastiques, I), Bruges,1942, pp. 103-110.
81. In theophaniam, or.WXWil,8, PG., vol. 36, col. 320 BC. 99. Cf. capitolul inchinat Tireimii in Stdlpul;i temeliaadzudrului,
82. Etudzsde thlohgiepositiaesur k SainteTiinitl,l,433. Moscova,l9ll (in lb. rusi).
83. De sententiaDionysii, par. 17, PG., vol. 25, col. 505 A' 100.Hom.49,4, PG.,vol.34,col.816 B. [Tiad.rom.:Sf.Macarie
84. ContraArianos, or.M,I, PG.,vol.26, col.468 B. Egipteanul,Omilii d.uhounice;ti, tad. de pr. C. Cornirescu,Ed. Institu-
85. Or.XX,7, PG., vol. 35, col. 1073. tului Biblic gi de Misiune al BisericiiOrtodoxeRomine, Bucureqti,1992
86. Or. WI (theologicaV), par. L4, P G., vol. 36, col. 148 D-l 49 (n. red.).)
A. Th. de R€gnon,I, 393. l0l. Hom. 44,8, ibid"em,col.784 C.
87. On XLII, PG., vol. 36, col.476 B. 102. La thlohgie rnystiquede Saint Bemard, pp. 143-144.
268 TEOLOGIA DE RASARIT
MISTICAA BISERICII NOTE 269

103.PG., vol. 150, col.932 D. un exempluizbitor al acesreiinsensibilitigireologicein faEatainelor

104. Sflnrul Grigorie Palama,Capitaphysica,theologica, moraliaet fundamentalealecredinrei.
practica(68 9i 69), PG.,vol. 150,col. 1169. 122. Acestpasajnu aparein'W. Gass,op. cit.; segisestein Canon.
105. Thiophanls,ibidem,col.94l C. Oxoniensis, 49, citar de M. Jugie in articolul ,,Palamas",Dict. de thiol.
106.Ibidem,col.937 D. cathol.,XI, col. 17599i urm.
107.oixovopicrinseamni,in sensliteral,zidireasauadministrarea I 23. SfAntulGrigorie Palama,Caphapsyhicaetc.(127 si 128),P G.,
uneicase,aranjare, impirtire. vol. 150, col.1209 C-1212 A.
108.Ilpeoftia nepilptonavdrv,par. 10, PG.,vol.6, col. 908 B. 124. Thiophanis,ibidem, col.929 A.
109. Epistok234 (adAmphilochium),PG., vol. 32, col. 869 AB' 125.De ambiguis, PG.,vol.91, col. 126l-1264.
Cf Aduersus Eunomium,11,.32,P G., vol. 29, col. 648. 126. Sinodul din l34l , Synopsis Mli, Mansi, Col. Concil.,vol. 25,
col.1149.
ll0. De diuin.nomin.,ll, 4, PG., vol. 3, col. 640.
127.,,Iconomie"esteun rermenconsacratin limbajul reologic.Expri-
1| l. Ibidcm, col.649-652.
mi ordinealucririi lui Dumnezeuin raport cu lumea.A nu seconfunda
I 12. Me0ext\ pdv o @e\ Kcttd rdq peta66oergoritoO,clp60ertoq,6d
deci cu ,,economie"(n.tr.).
xcto td pq6dvpet€;gov dDriq rig oriotagatto0 (,,Dumnezeuesteimpir-
128. De SanctaTiinitate, dial. W, P G., vol. 7 5, col. I 056 A.
tfuibil dupi energiilesale,esteinsi neimpirtigibil in ceeace priveste
129. OratioWIII (De PaceIII), par.ll, PG., vol.35, col. 1164A.
natura Sa").Autoritatealui Maxim in Panopliadogmaticaa lui Eftimie
130. De Spiitu Sancto,aduersus Macedonianos,par. 13, pG., vol.
Zigaben,tituluslll, PG., vol. 130, col. 132 A.
45, col.1317A.
113. Grigoriede Nazianz,In Theophaniam, or. XXXWII,7, PG.,
l3l. OratioXW (theologica IW, par. 20, PG., vol. 36, col. 129A.
vol.36, col.317B; IoanDamaschin, Defde orthodaxa,l,4,PG.,vol.
132. ContraHaereses, 1, IV, par. 6, PG., vol. 7, col. 9S9 C.
94, col.800BC. 133.Aduersus Eunomium,ll, 17,PG.,vol.29, col. 605 B.
ll4. Defde orthodoxa, I, 14, PG., vol. 94, col. 860 B.
1 3 4 .D e f d e o r t h . , I , 1 3 ,P G . , v o l . 9 4 ,c o l .8 5 6 B .
ll5. Capha physica etc.(143),PG., vol. 150, col. 1220 D.
135.De imaginibus,Ill,17,PG.,vol.94, col. 1337B.
116.Ibidem (96),col. I 189 B. 136.Ibidzm,III, 18,col. 1340AB.
117.S.Marci EugeniciEphes.Capimsylhgistica,irW. Gas, Die Mystih 137.i.PS. Mitrop. Fllarer,Oraisonsfunlbres, homilieset discours,rad..
desN. Cabasilzs, Greiswald,1849,append.11,p. 217. de A. de Stourdza,Paris,1849,p. 154.
118.i.PS. Mitrop. Filaret,Choixdz sermons trad. fr. de
et discours, 138. Cuu,Lntla Intrareain Bisericda Sfntei Fecioare, Ed. Sophocles,
A. Serpinet, Paris,I866, l, pp.3-4. Atena,1861,pp. 176-177.
119. Thiophanis, PG., vol. 150,col. 929 BC. 139.De ambiguis, PG.,vol.9l, col. 1308B.
120. Ibidem, col. 949 AC. Textul din Grigorie de Nyssala carese 140.Epist.4j,Ad. Joannem cubicukium,PG.,vol.91, col.640 BC.
referi Palamaesteflri indoiali aceladin De hominisopifcio, cap.XI, 141. Citat de A. Florovski, Cdile teologieiruse,paris, 1937, p. lg0
PG., vol. 44, col. 153-156. (in lb. rusi).
I 2l . Nimic nu esremai exasperant decit o notiunesimplisti despre 1 4 2 .D e f d e o r t h o d o x a , l , 1 3P,G . , v o l . 9 4 ,c o l .8 5 3 C .
simplitateadumnezeiasci. Carteapirintelui S6bastian Guichardan,Zr 143.Ibidem,I, 8, col. 813 A.
problemede la simpliciti diuineen Orient et en Occidentaux XM' etW' 144.In Hexaemeron, PG.,vol.44, col.69A. [Tiad. rom.: Sf.Vasile
siicles:GrdgoirePalamas,Duns Scot,Georges Scholnrios,Lyon,1933, este cel Mare, Scrieri,parreaI, trad., introd., noresi indici de pr. Dumitru
270 TEOLOGIA DE RASARIT
MISTICAA BISERICII NOTE 271

Fecioru,Ed. Institutului Biblic gi de Misiune al BisericiiOrtodoxe SfhntulIoan Guri de Aur, Contraanom.,ll,3, PG., vol. 48, col.714.
Romi.ne,Bucuregti,1986 (n. red..).) [Tiad. rom.: Sf Ioan Guri de Aur, Cuulntdri impotriuaanomeiior.C,itre
145.De imaginibus,l,20PG.,vol.94, col. 1240-1241. iudti, trad. din greaci vechegi note de pr. prof. Dumitru Fecioru,Ed.
146.Defdz orth.,Il, 2, PG., vol. 94, col. 865 A. Institutului Biblic 9ide Misiune al BisericiiOnodoxeRomine, Bucureqti,
147. Ibidzm, col. 837 A. 2007 (n. red.).1
'W'ensinck,
148.De diu.nomin.,V,8,PG., vol. 3, col. 824 C. 168. Cuvintul esteal SfhntuluiIsaacSirul, veziA.J. p. 8.
149.In Psalmorum inscriptiones, PG.,vol. 44, col.441B. Cf Oratio 169. Sfintul Vasilecel Mare, In Hexaemeron, omilia II, B, PG.,vol.
catechetica rrlagna,c. 6, PG., vol. 45, col.25 C. 29, col.49-52.
150.Astfel estereprezentatiformareasistemuluilui Scot Erigena 170. Sfintul Grigoriede Nyssa,In Hexaemeron, PG., vol. 44, col.
de citre A. Brilliantov, in lucrareasa capitali: Influenleleteologieirdsd- 72-73.
riteneasupraglndirii apuse:ne in operelelui loan ScotusEriugena,St. Pe- 171. Idee luati din Mareh cuudntcatehetic,cap.I, al Sfintului
tersburg,1898 (in lb. rusi). Grigoriede Nyssa(z.rr).
l5l. De diu.nomin.,V,2,8, PG., vol.3, col.817 ;i 824. 172.i.P.S.Mitrop. Filaret,Predicigi cuudntdri,Moscova,1877(in
152.De coel.Hier.,lII,3, PG., vol. 3, col. 168. lb. rusi).
'Wensinck,
153.De ambiguis,PG., vol.9l, col. 1260 C. 173. A.J. Mystic Tieatiesby Isaacof Mnneh, Tianskted
l54.YeziprincipaleletextealeSfhntuluiMaxim Mirturisitorul asu- fom Bedjanls SyriacText.Verhandelingender koninklijke Akademievon
'Wetenschappen
pra ontologieiffingeicreatela Hans Urs von Balthasar, Kosmiche Liturgie, re Amsterdam,Afdeeling letterkunde Nieuwe reeks,
Freiburgim Breisgau,1941, rrr.aialesin capitolul ,,Die Kosmologischen )OilII, I, Amsterdarn,1923,p. 127.lTrad. rom.:FilncaliaSfntebr nnoinye
Synthesen", pp. 108-160. aledcs,iudrlirii,vol. 10, trad. din greceste, introduceresi note de pr. prof.
155.De ambiguis, PG., vol.91, col. ll52 C-1156 B, | 160AD. dr. Dumitru Sti.niloae,Humanitas,Bucuresti,2008 (n. red.).)
156. Sfrnul GrigoriecelMare (Dialogul),DiabgorumliberII, cap.35, 174.Sfintul Maxim Mirturisitorul, texrcitat de L. Karsavine,SfnTii
P L . . v o l . 6 6 .c o l . 1 9 8 - 2 0 0 . Pdrinyi;i Dasc,iliai Bisericii(in Ib. rusi), Paris,1926 (?),p.238. Nu am
157.EpistolaIII ad Serapionem, pat.5, PG., vol. 25, coI.632 BC. putut gisi acestpasajin textele lui Maxim. Totusi, aceeasiidee este
758. ContraHaereses,IY, praefatio,PG., vol. 7 , col. 975 B. exprimatiin mai multelocuri,de exempluin De ambiguis, PG.,vol.91,
159.Liberde SpirituSancto, XVI, 38, PG.,vol.32, col.l36 AB. col. 1305AB.
160.In Hexaemeron, omiliaI,6, PG.,vol.29, col. 16 C. 175.De ambiguis, PG.,vol.9l, col. 1305.
161.De ambtguis, PG.,vol.91, col. l164BC. 176.De hominisopifcio,X/I, PG.,vol.44, col. l8l-185.
162. In HexAemeron, omilia I, 5, PG., vol. 29, col. 13; Aduersus 177.SfrntulMaxim, De ambiguis, PG.,vol.9l, col. 1308.
Eunomium,IV, 2, ibid., col. 680 B. 178. Ed. A.J.'W'ensinck, MysticTVeatises..., p. 341.
163. De anima et resurrectione, PG., vol. 46, col. I24 C. 179. G. Florovsky,op.cit.,p. 779.
164. In Hexaemeron, PG., voI. 44, col. 104 BC; De anima et re- 180.De hominisopifcio,WT, PG., vol. 44, col. 177 D-180 A.
surrectione, PG., vol. 46, col. 28 A. 181. Aici Losskynu precizrazl.suficientdistinctiadintre chip (datul
165. De anirna et resurrectione, ibidtm, col.76-77. ontologic)si aseminare(modul de fiintarea chipuluisi finalitateaexis-
166.YeziG. Florovski,op.cit.,p. 178. tenlei umane)(z.ar).
167.Sfrntul Chiril al Ierusalimului,Catech.,W, 24, PG., vol. 33, 182.Hom. spiriti,XII, PG., vol. 34, col. 557-561.
col.904;Sfintul Chiril al Alexandriei,Orat.pasch.,Xfl,2,PG.,vol.673; 183.Prosopopeiaa P G., vol. I 50, coi. 1361C. Operi atribuiti.lui Palama.
272 DE RASARIT
MISTICAA BISERICII
TEOLOGIA NOTE 273

184.Caphaphysica,theohgicaetc.(38 9i 39), ibidzm,col. 1145-1148. 203. Expresia rig ril,frr1flg" ii aparginelui Diadoh al Foticeii,
"7rdp
185.Vezi mai susnota 173. Cuudntascetic,cap. LXUI, ed. K. Popov,Kiev, 1903 (text grecescgi
186. ContraHaereses,lY, praefatio,par.4, PG., vol.7, col. 975 B. trad. in lb. rusi), vol. l, p. 363. [Trad. rom.: FilocaliaSfntehr neuoinTe
; I, 3 (1t23);Y,5,1(1134-5);Y,6,
D e a s e m e n eIaV,, 2 0 , l ( 1 0 3 2 )V aledesdulr;iril,vol. I, trad. din greceste,introduceri 9i note de pr. prof
| (1136-7);Y, 28, 3 (1200). dr. Dumitru Stiniloae,Humanitas,Bucuregti,2010 (n. red.).)
187. Poi matadagmati ca,VII I, nepi yoyfiq (D espresuflet), vv.70-7 5, 204. SfrntulTihon din Zadonsk,Opere,vol. ll, p. 192 (in lb. rusi).
PG., vol. 37, col.452. 205. Cuudntascetic,cap.3, ed. Popov,1, 24-25. La Migne, o tradu-
188.Ibid"em, rry.l-3, col.446447. cerelatini intitulati Capitadeperfectionespirituali, PG., vol. 65, col.
189.Poimata moralia,XlV nepi cflqar€panivqggrioec4(Desprefrea 11 6 8 .
umand),w. 76-84, ibidem,col. 7 6l-7 62. 206.De hominisoprfcio,W, Pc.,vol.44, col. 197-200;De oratione
190.In sAnctumbaptisma,or XL, 5, PG., vol. 36, col. 364 BC. dominica,lY,ibidem,col. ll61 D-1164 A.
791.De hominisopifcio,X/l, PG.,vol.44,col. 184AC; P de Lubac, 207. Ibidem.col. 200 C.
o p . c i t .p, . 2 9 5 . 208.DescoperiilzSfAntuluiSerafmdt Sarou,Paris, 1932(in lb. rusi).
l92.Ibidem,col. 184 B. 209. Textul despreceletrei vointe seafli in Scrisoarea W, publicari
193. Ibidzm, col. 185-204. in Galland,Wt. PatrumBibl.,Yenegia,1788,[Y,696 gi urm.
194.nepi npooeulrlq(Desprerugd.ciune), c. 123,PG., vol.79, col. 210. Pentruanalizaaminungiti a acestortermeni,vezilucrarealui
1 1 9 3C . Zarine, Bazeleasceticiiortodoxe,St. Petersburg , 1902, careigi pistreazi
195. ContraNestoriumet Eutychium,PG., vol.86, col. 1277 CD. mereuvaloarea.Din nefericire,aceasticarteatat de folositoarenu a fost
Aceleagiidei sunt dezvoltatede Sfintul Maxim (PG., vol.9l, col. tradusaniciodati din rusi.
557-560)9i de Sfintul Ioan Damaschln,Def.de orthodoxa,I,IX, 53. 2ll. De baptismo, PG., vol. 65, col. 1020A.
196. De professione christiana,PG., vol. 46, col. 244 C. 212. Sfinul Marcu Ascetul,Ilepi vopoonreupcrrtro0(Desprelegea
197. Cuvinte ale SfantuluiVasilerelatatede Sfintul Grigorie de duhmmireasc,i), O(LII, PG.,vol.65,a].921-924. [Tiad.rom.: Sf Marcu
Nazianzin In hudem Basilii Magni, on XLIII, par. 48, PG., voI. 36, fucetul, Desprelegeaduhouniceasca, Despreceice-siinchipuie c,i seindrE-
col. 560 A. [Trad.rom.: Sf. GrigorieTeologi, Cuulnt k rnsterea MAntui- ilys; dinfa?te,Ed. Institutului Biblic si de Misiuneal BisericiiOrtodoxe
torului lisus Hristos; Cuudntla Sfntele Pa;ti; Panegiric (cuudntdz laudi) RomAne,Bucureqti,2010 (n. red.).1
la SftntulVasilecelMare,Ed. Institutului Biblic 9i de Misiune al Bisericii 213. Omilia 45, ed.drn Smyrnasi trad. rusi; Omilia 33 a trad. larine
OrtodoxeRomAne,Bucuresti,2009 (n. red.).1 publicatein Migne,PG.,vol. 120,col. 499 AB.
198.In sanctumPascha, or.XLV,8, PG., vol. 36, coI.632 C. 214. Cuulntdri/ predici,trad. fr., I, 5.
199.Opuscuktheologica etpolemica,AdMarinum, PG.,vol.91, col. 215.Teologiaoccidentaliconsiderici, in stareaprimordiali, peste
45 D48 A. naturaomului Dumnezeupuseseun har, un dar supraadi.ugat,carc,ca
200. Ibid"em,col. 48 A49 A, col. 192 BC. La SfAntul Ioan Da- un frAu de aur,ii opreape protopirinti si cadi in pdcar(n.tr.).
maschin, De fde orthodnxa,IlI, 14, PG., voI. 94, col. 1036-1037; 216. De hominisoptf.cio,XII,PG., vol. 44, col. 164.
1044-1045. 217. Despreputereaintunericuluicarenivilestepesteneamulome-
201. Defd"e orthodoxa,ll,12, PG., vol. 94, col. 924 A. nesc,veziHomil. Spirit.,WIY, 2;XLlll,7-9 etpassim(PG., vol. 34,
202.De ambiguis, PG.,vol.9l, col. 1308. col.664;776-777).
274 TEOLOGIA
MISTICAA BISERICII
DE RASARIT
218. Mort in Rusiala inceputulrevolugiei,autorul Sensuluiuieyii
(Moscova,19I 7) estenecunoscutin Apus. PringulE. Tiube;koi estesin-
gurul ,,sofianist"a cirui gandireteologici a rimas perfectortodoxi.
219. Sfintul hineu,Adu.Haereses,Y, praef, PG., vol.7, col. ll20;
Sf.Atanasie,De incarn. Wrbi, cap.54, PG., vol.25, col. 192 B. Sfrntul
Grigoriede Nazianz,Piiem.dog.,X,5-9, PG.,vol.37, col.465;SfAntul
Grigoriede Nyssa,Oratiocatechetica, )O(V ?G., vol.45, col. 65 D. [Tiad.
rom.: Sf Grigorie deNysn, Marelzcuulnt catehetic, trad.din greaciveche
de Grigorie Teodorescu,Ed. Sophia,Bucuregti,1998 (n. red.).1
220. Despreuiayain Hristos,IlI, PG., vol. 150, trad. fr. in lrinihon,
IX, 1932, pp. 89-90. [Tiad. rom.: Nicolae Cabasila,Despreuiayain
Hristos,trad. din greaci gi note de pr. prof. Teodor Bodogae,Ed. Insti-
tutului Biblic gi de Misiune al BisericiiOrtodoxeRomine, Bucuresti,
2009 (n. red.).)
221. Quaationes ad.Thalasium(60), PG.,vol.90, col. 621 AB.
222. De ambiguis, PG.,vol.91, col. 1308.
223.Ibidzm,col. 1309.
224. H. U. von Bdthasar,Kosmische Liturgie, pp. 267-268.
225. Centuriilegnostice,l, 66, PG., vol. 90, col. I 108 AB.
226.A;acum am precizatmai sus,no$uneade ,,intrupare"nu exprimi
intreagaiconomie a Fiului. Este un rermencares-a incetigenit,din
nefericire,in limbajul de speciditate.il folosim gi noi, cu precizareac6.
Fiul lui Dumnezeunu a asumarnumai trupul, ci omul intreg - trup
si suflet-, dtfel teologiaortodoxi ar fi, gi ea,suspectide nestorianism.
Prin,,intrupare"ingelegem,,inomenire", faptul ci Fiul lui Dumnezeu
S-aficut ;i om adevirat(n.n).
227. ContraJacobitas,52, PG., vol. 94, col. 1464 A.
228. Enarratioin Euangeliumloannis,l, 14, PG., vol. 123, col.
I 1 5 6C .
229.De d.iu.nomin.,II,3, 10;Epist.,lYetpassim, (PG.,vol.3, col.
640 C;648 D; 10728).
230. Ti,eicuulntdri dtspreinyetzpciunec,ineepiscopullgnatie (ms. 431
al Bibl. Sinodaledin Moscova),publicatede P S. Arsenie,text grecsi
trad. in rusi, Novgorod,1898.
231. Defde orthodoxa,lIl, 12,PG., vol. 94, col. 1029si 1032.
NOTE 275
232. SfXntulDimitrie al Rostovului,Opere,vol. 3, p. 101;Lecturi
cre;tine,1842,lV, 295 (in lb. rusi).
233.Dogm5.romano-catolici,potrivit ci.reiaMaica Domnului a fost
zimisliti fbri de picat, neacceptatide BisericaOrtodoxi.,pentru ci,
astfel,MaicaDomnului ar fi excluside la operade riscumpirareimpli-
niti pentru toati naturaumani (din caregi Maica Domnului ficea parre)
in 9i prin Fiul lui Dumnezeu(z.z).
234. Omilie la Intrarea in Bisericda Sfntei Fecioare,in culegerea
de predici a Sfintului Grigorie PalamaEd. Sophocles,Atena, 1861,
p.216.
235. M. Jugie,,,Hom6liesmarialesbyzantines", in Patrologiaorien-
talis,XIX, fasc.3, Paris,1925,p. 463.
236. Def.deorthodoxd,lII,2,PG.,vol.94, col. 985 BC-988 A.
237. Quaestiones ad ThaLassium (21), P G., vol. 90, col. 3 12-316.
238. Epis.WI, PG., vol. 91, col. 604 BC.
239. Mansi, Col. concil.,MI, col, 116; Denzinger,Enchiridion,
'Wiirzburg,
1865,n. 134,pp.4446.
240. Principalelepasaje,,kenotice"ale Sfhntului Chiril sum: Quod
unussit Christus,PG.,vol.75, col. 1308,1332;Apologetians contraoien-
tales,vol.76, col.340-341; Apohget.contraTheodoretum, col.417,440
gi urm.; Aduersus Nestorium,III,4, col. 152;i urm.; Derectafdz, ad
reginas,II,19, col. 1357-1359;Homil. pasch,.Xl/Il, vol.77, col.773
si urm.,passim.
24l.In loannem,Il,vol.73, col. 361 D.
'
242. DisputatiocumPyrrho,PG.,vol.91, col. 334,335 D-348 A.
ff Sfintul Ioan Damaschin,De fde orthodaxa,llI, 3, PG., vol. 94,
col.994-996.
243. Defdz orthodoxa,Ill,S, PG., vol.94, col. 1013B.
244. Ibidem,col. 1013C-1016 A; IV 3, col. 1105AB.
245. Disputatiocum Pynho,PG.,vol.9l, col. 337 C-340 A; De
ambiguis,ibidcn, col. 1060A. Qf Sfintul Ioan Damaschin,Defde ortho-
doxa,lll, 15,PG., vol.94, col. 1053D-I056 A.
246. Defdz orthodoxa,III,15, col. 1057A.
247. Sfi,n:ll Maxim, Opuscuktheologica etpolemica,Ad Marinum,
PG.,vol.9l, col. 48 A49 A. Cf loan Damaschin,Defdc orthodaxa,
lll, 14, col. 1036-1037,1044-1045.
276 TEOLOGIA
MISTICAA BISERICII
DE RASARIT 277

248. Defdt orthodoxa,III,15, col. 1060 BC. Stieri IIL studiu introd. si trad. de diac.Ioan L Ici jr., Ed. Deisis,Sibiu,
249.Ibidtm,III, 18, col. 1073BC. 2001, resp.2003 (n. red.).)
250.De ambiguis, PG.,vol.9l, col. 1044B'C,1048C. 266. ContraMacedoniun, par. 12, PG., vol. 44, col. 1316.
251. Opusculztheohgicaet polemica,PG., voI.9l, col. 156-157; 267. Defdz orthodoxa,I,13, PG., voI. 94, col. 856.
De ambiguis,ibidzm,col. 1040, 1049 D-1052,l3l7 D-1321. 268. PG., vol. 120, col.507-509 (trad. ladni).
252. Acesttropar, ca si celelaltetexteliturgice pe carele citim mai 269. Or.WI (TheoIngicaV, pu. 2G27 . P G., vol. 36, cnl. | 6l -1 64.
jos, trebuie ciutate in Minei gi in Ti,iodulPostuluiMare. Thd. fr.: P Henri de Lubac,Chatholicisme, Paris,1938,append.347-348.
253.Yezimai susnota226. 270. Anifon al glasului4 al slujbei de duminici.
254. Quaestiones adThalassium (43),PG.,vol.90, col. 408 D; (61) 271. Or.WI (TheologicaW,p^r.29, PG.,vo\.36, col. 159 BC.
col.633 D; (63) col.684 A-685 B. 272. Liber dc Spiin Sancto,c. XVI, par.37, PG., vol. 32, crl,. 133 C.
255. In sanctumPascha; or.XLV, pan22,PG.,vol.36, col.653,\8. 273.Liturghia Sfintului Vasile,rugiciunea cititi in taini.
256. Ibidzm, par.28, col. 661 C. 274. Defide orthodoxa, I, 8, PG., vol.94, col. 821 BC.
257. Ibifum, par.29, col.664 A. 275.Adu.Haereses,lV,33,14, PG., vol. 7, col. 1082.
258.Poimaa dzseipso,Wlll, Hymnusad Christumpost sihntium 276. Protreptic,XI,PG., vol. 8, col. 229 B.Trad. fr.: P Mond6sert,
in Paschate, PG., vol. 37, col. 1328, vv. 3944. in colecEia,,Sourceschrdtiennes",2, Paris,1942, p. 173. [Tiad. rom.:
259. De ambiguis,PG., vol.9l, col. 1392. Protrepticul,trad. din greaci veche,stud. inrrod., sinopsi, note, glosar,
260.Yezi mai susnota226. bibliogr. gi anexi de Bogdan Minci 9i Citilin Partenie,Humanitas,
26l.Yezi, de exemplu,la Sfrntul Grigoriede Nazianz,Epist.101, Bucureqti,2005 (n. red.).)
P G . , v o l . 3 7 ,c o l . l 8 l . 277.Misagogia,l,PG.,vol.9l, col. 665468; P H. de Lubac,op.cit.,
262. SfhntulGrigoriede Nazianz,In Pentecosten, or.XLI, par.5,PG., p.27. Ase vedeain specialcap.al Il-lea al acesteilucriri, in careautorul
vol. 36, col.436437. dezvolti ideeaunitigii firii umane in Biserici, bazindu-sein principal
263. ContraHdereses,III, 24, par.I, PG., vol. 7, col. 966 C. pe scrierilePirindlor greci.
264. De SpirituSancto,Xfx,49,PG.,vol.32, col. 157 AB. Cf. Gri- 278. Omilia 61, par.l, PG., vol. 59, col.36l-362.
goriede Nazianz,or.Wl,29, PG., vol. 36, col. 165 B. 279. In loannem,XI, I l, PG., vol.74, col. 560.
265. Omilia 62. OpereleSfhntuluiSimeonNoul Teologau fostpubli- '
280. Lib. dz SpirituSancto,lX,22, PG., vol. 32, col. 108 BC.
carela Smyrna in 1886. Aceasti edide fiind de negisit, Krumbacher 281. Ibidcrn,col. 108-109.
mirrurisesteci nu a intAlnit-o niciodari (Geschichte dzr byzantinischen 282. In Canticumhom.W, PG., vol. 44, col. 1116-1117.
Litteratur,ed. 2, Miinchen, 1897,p. 194).il citim pe Simeondupi o 283. De uita in Christo,IV, PG., vol. 150, col.617 jrB;
traducereruseasciftcuti de episcopulTeofan,ed. a II-a, la mAni.stirea 284. Introducereh imnurile dumnezeiestii iubiri, PG.,vol. 120,col.
rusi a S6ntului Pantelimonde la MunteleArhos,Moscova,1892.Pasajul 509 (trad.latini): trad.fr.:Viespiituelh,)O(Ul, 2, I mai 193l, p. 202.
carene intereseaziseafli la p. 105 din vol. I. Migne a publicat o parre 285. Expresieimprumurari di n predtcaIn Pmkcosteneshnillujcri-
din opereleSfd.ntuluiSimeonintr-o traducerelarini ficutl in 1603de goriede Nazianz(Or. XLI, par.9, P G., vol. 36, col. 441),carea slujir ca
Pontanus(PG.,vol. 120,col. 321494). CArevaimnuri au fost publicate materialpentrucelemai fnrmoaseter<te linugicede prazniculuiCincizecimii.
in Viespirituellz,M/11,2 9i 3; )O(VIII, I (1931,mai-iulie), in trad. 286. DescoperirileSf,AntuluiSeraf.mdz Sarou,in traducere francezi.,
d-nei Lot-Borodine. [Tiad. rom.: S[, SimeonNoul Teolog,Discursuri au fost publicate in parte in Le Semeur,martie-aprilie, 1927. Tiadu-
teologice/ etice.Srieri I; Cateheze.Scrieri II; Imne, Epistole;i Capitolt. cereade fagi ii aparginelui V lossky.
278 TEOLOGIA
MISTICAA BISER]CII
DE RASARIT NOTE 279
287. Ibid.em. 310. Ibidcm. col. 472 B.
2 8 8 .H o m . ,4 5 , 9 . 3 1l. Ibidem, col.472 D47 3 A; In praesentationem, Ed. Sophocles,
289.Hom., 57, 4. ll, t58-159,162.
290.Y. M.-J. Congaa Chritiensdrsunis,p. 14.
312. DogmaticaglasuluiI (octoih).
291. De professione christiana,PG., vol. 46, coI. 244 C. 313. Conuorbinab Sftntului Serafm cupiuire h scopuluiepiicre;tine,
292.In Isaiam,V I , c. 52, par.l, PG., vol. 70, col. ll44 C D. in trad. noastri citati mai sus,nota 286.
293.Adu. Haereses,Y,24, par. l, PG., vol. 7, col. 966 gi urm. 3l4.in teologiaromano-catolici,oricefapti buni sivirsiti in viaga
294. Capitatheologica et oeconomica,SutaI, 73, PG., vol. 90, col. aceasta aduceo seriede meritepentru care,in viagade dincolo,primim
1209 A. plati in mod compensatoriu. - mai multe
Sfintii au meriteprisositoare
295.Mistagogia, cap.II-IV, PG., vol.9l, col. 668-672. decit ar aveanevoiesi semAntuiasci.Acesteaintri. in tezaurulsacrual
296. Quaestiones ad Thaliasium,LlX, PG., vol. 90, col. 609 BC; Bisericii,din carePapapoatelua gi dirui - prin indulgenge - celorcare
Capita theol.et oeconornica, Suta IV 20, ibidcm, col. l3l2 C. nu au merite suficientepentru mintuire (n. tr),
297. Sf. Grigorie de Nazianz,on 30 (a 4-a teologici, a 2-a asupra
315. De instituto christiano,PG., vol. 46, col. 289 C.
Fiului), PG., voI. 34, col. 132 8.
3 16. De altfel,el a fost cinstit muhi vremecasftnt gi in Apus;Sftntul
298. Oratiocatechetica magnd,cap.35,PG., vol. 45, col.88 gi urm. Grigorie cel Mare vorbe;tedespreel, iar papaUrban al VJea il numegte
299. OratioIII contraArianor,pa:' 13,PG.,vol.25, col.393-396. inci din veaculaIXIVlea,,S6ntul Ioan Casian"inrr-una din bulelesale.
300. Atr\ Coo @e\ oaprup6po6rai rlpeiq dr0pconornveopcrtogopor 317. Omilii duhoanice;ti, )OO(UI, 10, PG., voI. 34, col.757 A.
(AcestaesteDumnezeupurtiror de trup, iar noi, oameniipurtirori de
318. PS. Teofan,Scrisorid.espre uiapaduhouniceascA, ed.de la Mun-
Duh), Sfintul Atanasie,De incarnationeet contraAianos, par.8, PG.,
teleAthos, pp. 19, 65,67,83 (in rusi). [Tiad. rom.: Sftnrul Gofan
vol. 26, col. 996 C.
ZLvordrul, Viapaduhouniceascd Si cuTno putem dobdndl (Scrisori), rrad.
301. Astfelesteintitulat trataruldespreSfinteleTaineal lui Nicolae din rusi de David Maria, Ed. Egumeniga,Galagi,2007(n. red.).)
Cabasila.
319. Omilii duhouniceSti, VIII, 2, PG.,vol.34, col.528 D-529 A.
302.T*t citat de pirintele G. Florovski,Pdnnpiirdsdriteniai ueacului
320. Wensinck,op.cit.,p. 13.Textul siriacal operelorSftntului Isaac
al lV-lea (in lb. rusi), Paris,1931, p.232. Cf, Paraenetica )OO(UII, a fost publicat penrru prima oari de P Bedjan,Mar IsaacusNineuita,
ed.Assemani,rextsiroJadn,vol. III, 493 gi urm.; Tesam.,text greco-latin,
De perfectionerehgiosa(Paris,1909); rrad. englezi frcuti dupi aceasri
vol. III, 241; Depoenitentid,texrgreco-lat.,vol. III, 167-158,175;Th.
edi;ie de A.J. \Tensinck,MysticTi'eatises by Isaacof Nineueh(vezi nora
J.Lamy, S. EphraemiSyrihymniet sermonelMechliniae,1882,I, 358. 173); rext grec(trad. din veaculal IXJea, singuracunoscuti inainte de
303. In loannem,homil. XLYI, PG., vol. 59, col. 260. edi;ia Bedjan),ed. N. Thdotoki (Leipzig,1770).Noi ne referimmai
304.Def.dc orthodaxa,lV, PG.,vol.94, col. 1153B. alesla'Wensinckqi uneorila ediEiaTh€otoki.
305. Sfintul Simeon Noul Teolog, trad. fr., Viespirituelle,)O(UI,
321. Wensinck,op.cit.,p. L3.
3 iunie 1931,pp. 309-310.
322. ScakParadisi, gradusl,PG., vol. 88, col.634 C. [Thad.rom.:
306.Ibid., p.304. Ioan Scirarul,ScaraRaialul,edi;iaa 3-a,rraduceredin greacide i.nS.
307.De arnbiguis, PG.,vol.9l, col. 1308B.
NicolaeCorneanu,EdituraAmarcord,Timiqoara,2000 (n.red..).)
308. Mystagogia, cap.8-21, PG., vol.9l, col. 688-697. H. von
323. Ibidzm, col.644 A.
Balthasar,KosnischeLiturgie, pp. 326-327.
324. Omilii duhou.,Y/, 32, PG., vol. 34, col. 597 B.
309. In Dorrnitionen,PG., vol. I 5l , col. 463 AB.
325. Ibidzm,XLIII, 7, col.776 D.
280 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT NOTE 281
326.Ibidcm,XV, 20, col. 589 B. 348.Sfand IsaacSiruI,ed.Theotoki,)OOOI,pp.206-207;\f-ensinck,
327. Cf. mai suscapitolul ,,Chip gi aseminare". p. l8.
l
328.Ed..\Tensinck,orn.LWIII, p.340 gi om.WW, p. 187; ed. 349.Ed. Th6otoki,DOO(V.,p. 511;'Wensinck, p.174.
Th6otoki,om. Lgi LIV;trad. rusi, ed. a III-a, 1911,pp. 2049i331. 'Wensinck,
350. Ed. Thdotoki,)OOilI, p. 202; p. I15.
329.Estede prisossi spunemci acesttermen,desemnindconstiinta 351. Ibidzm,urmareatextului citat.
divinului pe carepersoanaumani o capiti prin Sfrntul Duh, nu are 352. EA.de Smirna,1886,om.XLV l0; ed.rusi din MunteleAthos,
nimic in comun cu speculatia gnostici. t.414-4t6.
330. Capitatheologica et oeconomicA, SutaIV cap.88, PG., vol.90, 353. Sfinrul Ioan Scirarul, Sc.Par, gr.)OVII-)O(Ull, Pc.,vol. 88,
col.134l-1344. col. 1096-1 ll7; 1129-1140. Cele doui centurii ascericeale SfAntului
'Wensinck,
331. Ed. Thdotoki,XVII, pag.87-88. XL, p.202. Cf IsihieSinaitulsunrpublicatein Migne, PG.,vol.93, col. 1479-1544,
i b i d t m , l ,p . 2 0 . printre operelelui Isihie din Ierusalim. [Tiad. rom.: Fihcalia Sfntehr
332. Capitapracticll, L)Oil, 2G., vol. 40, col. 1244 AB. Cf. ibid., neuointealedcsdudr;iii,vol. IV trad. din grecefre,introducerisi note de
col. 1221D. [Tiad. rom.: EvagriePonticul,Tiautpractic.Gnosticul,trad., pr. prof dr. Dumiuu Stiniloae,Humaniras,Bucuresti,2007 (n. red.).1
introd., dosargicomentariide CristianBidiligi, CuneaVeche,Bucurqti, 354. Yezi art. dr. G. Wunderle, ,,La technique psychologiquede
2003 (n.red..).) I'herychasmebyzantin",EtudzsCarmilitaines,ocr.193S,pp. 6l-67 . Cf
333. \W'ensinck, p. 210. si un izvor isihastimportent, Centaie dz Callistoset lgnatios,publicat
334. Ed.Thiotoki, LY, p.325. in trad. germani de P Ammann, Wiirzburg, 1938.Acestedoui articole
335. ScalaParadisi,gr.Vll, PG., vol.88, col. 804 AB. marcheaziinceputul srudiilor mai aprofundategi nepirtinitoare despre
336.Asupradarului lacrimilor,a sevedeaart. d-nei Lot-Borodine, isihasm,din picate neapreciatenici pini astizi in Occidenr.
355. EpiscopulTeofan Zlvoritul, Srieri,vol. V n. 911 (in lb. rusi).
,,Lemystdredu don deslarmesdansI'Orient chr6tien",\n Viespirinelle,
XLVIII, nr. 3 (1 sept.1936),Etudeset documents,pp. 65=110. 356.De oratione,cap.114-116,PG.,vol.79, coI. 1192-1193.Cf
ibidtm,col. I l8l-1184, passim.
3 3 7 . I b i d z mc, o l . 8 l 6 D .
357. Ad Mcokum praecepta, PG., vol. 65, col. 1040 C.
338. Defde orthodoxa,l,30, PG., vol.94, col.976 A.
.358. Cuutnt ascetic,
cap.59, ed.Popov,vol. I, pp. 300, 303.
339.'Wensinck, p. 338.
359.Ibidzm,cap. 16, vol. I, p. 43. cf., pp. 111,479.
340.Ibitum, p. 310. Cf, p.2rt.
360. ScahParadisi,gr. )OO( PG., vol.88, col. I 156 A.
341. Sfrntul MacarieEgipteanul,Hom.spir.,)OoflIl, PG.,vol.34,
361. Ibidem,col. I160 B.
col.74l Eiurm..
362. Omilia LIII,2, ed. rusi din MunreleAthos, II, 7; r:rad.fr., Vie
342.De oratione, PG, c. 8,vol.79, col. I169 AB.
spirituelle,)O(Ull,1, I iulie 1931,p.75.
343. Wensinck, pp.294-295; ed.Th6otolt, om.WV.
363. De anima et resalrectione, PG., vol. 46, col.96 C.
344.nepi rpooeullq (Despre
rugaciune),
PG.,vol. 150,col. 1117B.
364. Reguhefusius trdctatde,PG.,vol.3l, col.908 CD.
345. Sfintul Grigorie de Nyssa,De institutocbistiano,PG.,vol.46,
365.De ambiguis, PG.,vol.9l, col. 1308.
col.30lD.
366. \Tensinck, p.342.
346. Ed.Th€otoki, )OO(V,p. 229; IXIX p. 402; \Tensinck,pp. 3l 8 367. Carteadumnezeiegtii iubiri, om. LM t, in ed. rusi de la Mun-
$l urm. teleAthos, II, p. 1l; trad. IadnL,PG., vol. 120, col.425.
347. Wensinck,p. I13. 368. Homil. spir.,XI, PG., vol. 34, col.761.
282 TEOLOGIA DE RASARIT
MISTICAA BISERICII
369. Doctina, XIV, 3, P G., vol. 88, col. l77 6-17 80.
370. Capitapracticd,)OO(II, 25, PG., vol. 40, col. 1268A.
371.OmiliaLWX,2, ed.rusi din MunteleAthos,II, pp. 318-319.
372. Omilil duhouniceSti,V, 8, PG., vol. 32, col. 513 B; XII, 14,
col.565AB; )O(V,9,10, col.673.
373. Conta Ahyndinum,PG., vol. 150, col. 823.
374. Sflntul Grigorie Palama,Omilia la Scbimbareah Fapd,PG.,
vol. I 5 1, col. 448 B. Vezi excelentulstudiu al pirintelui Vasile(Krivo-
cheine),ciJugir la MunteleAthos, ,,Ladoctrineasc6tiqueet thiologique
de saint Gr€goirePalamas",.Seminariurn Kondahouianum, Iy'Ill, Praga,
1936, pp.99-l54.Traducere germani de pr. Hugolin Landvogt,in Dai
iistlicheChristentum,VIII, I 939.
375. Operele SfnntuluiSimeon,ed.Smirna,1886,parteaa II-a, p. 1.
376.PG., vol. 150,col. 1833D.
377. SfAntulSimeon,OrniliaLWI, l, ed. rusi, MunteleAthos,II,
p. 36; Sfinul Grigorie Pdama, Capitaphysica(c. 67), PG., vol. 150,
c o l . 1 1 6 9A .
378. Predici,W., PG., vol. l5l, col. 268 AB.
379. %mul aghioritic,PG., vol. 150, col. 7232 C.
380.PG., vol. 151, col.433B.
381. Omilia k Intrareain Bisericda Sfntei Fecioare,Ed. Sophocle,
22 omili de Sffntului GrigoriePalama,Atena,I 861, pp. 175-177 . Citar
in articolulcilugirului Yasile,Sem.Kond.,YIl, p. 138.
382. Conuorbirea sufletuluicu nupul, PG., vol. 150, col. 136l C.
S-apusla indoiali autenticitatea acesteiscrieriatribuiteSfrnnrlui Grigorie
Palama;in orice caz,ea apar1,ine aceleiagifamilii duhovnicegti.
383.PG., vol. 150,col. 1233BD.
384. Istoisire despreuiaya;i faptele P,iintelui Serafm de Sarou, ed..
III, Moscova,1851,p. 63 (in lb. rusi).
385. Omilia XC, ed. rusi de la Muntele Athos, II, 487488; rrad.
fr., Viespirituelh,)O(VIII, 1, I iulie 1931,p. 76-77.
385. Punind in opozigieciile de sffngireproprii Apusului gi Risi-
rirului, nu vrem si afirmim nimic in chip absolut.Aceastimaterie,prea
delicati gi nuangati,scapi oricirei incerciri de schematizare. Astfel, ln
Apus, experienlanopgii nu €stedeloc caracteristici,de pildi pentru
Sftntul Bernard.Pede alti parte,spiritualitatearisiriteani ne oferi cel
NOTE 283
puginun cazde,,noaptemistici", desul de caracteristici.: celal Sflnrului
Tihon din Zadonsk,veaculal XVIII-lea.
387. Entretien de S. Siraphim sur le but de k uie chritienne (rradu_
cereaautorului).
388.Iden.
389. Ed.'Wensinck,Ornilia II, pp.8-9. Cf om.MII, p. tt4.
390. Ibidzm, Omilia WII, p. I 18 (ed. Th6otoki, om. WII).
391. Ornilia XC, ed. rusi de la Muntele Athos, parteaa II-a, pp.
488489.
392. Tomulaghioitic, PG., vol. 150, col.1225-1227.
393. Omilia LWI, 2, ed. rusi de la Athos,parreaa ll-a, p. 37.
394.Ibidtm.
395.Yezi mai sus nota296.
396. Ed.Th6otoki,DOOflV pp. 480-48 l; Vensinck,)O(VII , p. t36.
397. Ornilii duh.,XI, l, PG., vol. 34, col. 540.
398.DiscoursWll; trad. fr., Viespirinelb,)O(Ul, 3, I iunie 1931,
p.309.
399. SfAntulGrigorie de Nazianz,In Theophaniam,On WWL9,
PG., vol. 36, col. 320 BC.
400. Ed. Th6otoki,XLIII 9i IXIX; lVensinck,Orn.IXII, p.259 gi
Om.IXVII, pp. 316 9i urm.
40 l. Omilia deSf ntele Pa;ti a SfdntuluiIoan Gurd deAur, p G., vol.
59, col. 721-724.
 CUPRINS

Scurtd prefapd 5
Studiuintroductiu... 7
Scurti not,i biobibliografcd 29

1. Introducere:Teologiesi mistici
in tradi;ia Bisericiide Risirit 33
2. intunericul dumnezeiesc 49
3. Dumnezeu-Tieime 69
4. Energiilenecreate 90
5.Fiintacreati. ...... lll
6. Chip si aseminare . . 132
7. IconomiaFiului . . .. 152
8. IconomiaSflntului Duh . . . 172
9 . . C e l de o u i a s p e c t e a l e B i s e r i c i i .....188
l0.Caleaunirii. ......209
ll.Luminadumnezeiasci .....228
12.Concluzie:Ospigulimpirigiei .....247

Note.. ..261