BIG FIVE: ANALIZA

INTRODUCERE

Teoriile privind trăsăturile personalităţii au influenţat poate cel rnai mult

instrumentele psihodiagnostice de măsurare. Acest tip de teorii operează cu o
afirmaţie fundamentală, care la rândul ei se bazează şi este validată pe o certitudine
empirică privind faptul că personalitatea poate fi definită ca o structură de trăsături,
de moduri caracteristice de comportament, cunoaştere, reacţie, simţire.

In principiu, prin trăsătura de personalitate se înţelege, cf. Dictionary of

Psychology, 1985, o dispoziţie sau o caracteristică subiacentă, care poate fi folosită
ca o explicaţie pentru regularităţile si consistenţa comportamentului persoanei. Acest
sens implică o bază explicativă, de regulă o teorie asupra personalităţii. Cum vom
vedea, datele majorităţii chestionarelor de personalitate nu pot fi interpretate fără o
cunoaştere exacta a teoriei pe care se fundamentează instrumentul

In psihodiagnoza contemporană, datele de cercetare aduc din ce în ce mai

multe argumente în favoarea conceperii trăsăturilor ca şî constructe explicative. In
"Personalitate şi vârsta adultă", McCrae & Costa, 1990, definesc trăsăturile ca
"dimensiuni ale diferentelor individuale privind tendinţele de a apare /a prezenta
paternuri/modele consistente de gândire, simţire şi acţiune". Această definire devine
importantă pentru a putea înţelege modul cum reliefarea prin instrumente adecvate a
acestor trăsături / paternuri, ne dă dreptul să inferăm în legătură cu specificul gândirii,
acţiunii, simţirii persoanei respective. Şi tot această definire ne dă dreptul sâ vorbim,
în cadrul psihodiagnozei, despre trăsătură ca despre o proprietate a unui individ care
justifică plasarea sa de-a lungul acestei dimensiuni a psihismului (v. bipolaritatea
factorială), sens în care putem spune că trăsăturile sunt o explicaţie pentru
comportamentul persoanei.
 DEFINITIE

Modelul Big Five al trăsăturilor de personalitate sunt cele de bază.

Acest model prezintă dimensiunile care modelează structura personalităţii umane şi
stau la baza regularităţii în gândirea oamenilor, senzaţie, şi comportament.

Big Five sunt dimensionale, ceea ce înseamnă că fiecare dintre ele

descrie un continuum între cei doi poli extremi. Toţi oamenii, indiferent de
sex, vârstă, sau cultură, împărtăşesc aceeaşi personalitate de bază,
trăsături, dar oamenii diferă în poziţia lor relativă pe fiecare dintre trăsături. Cele
Cinci Mari trăsături individuale din modelul Big Five sunt Nevroza (vs stabilitate
emotionala), extraversiunea (Sau Surgency), Deschiderea spre experienta (de
asemenea, numit Cultura sau intelectul), Agreabil (vs Antagonism), şi
Conştiinciozitatea. Ca un ajutor de memorie, este de retinut că primele litere pot fi
rearanjate pentru a reiesi cuvântul OCEAN, un termen sugerează faptul că domeniul
de aplicare este vast al acestui model, care să cuprindă trăsături de personalitate.

Denumirile pentru domeniul reprezentat de cei 5 factori sunt, în această

variantă lingvistica, în ordine: Surgency (cu sens de izbucnire) - extrovert, vorbăreţ;
Agreabilitate - placut, cooperant; Conştiinciozitate : organizat, sistematic; Stabilitate
emoţională - neemotiv, lipsit de invidie; Intelect - creativ, intelectual. De asemenea,
studiile lui Costa & McCrae, 1985, 1989, 1992, i-au condus spre realizarea şi
validarea unor chestionare, care cuprind cei 5 factori şi cate 6 faţete ale fiecăruia
dintre ei, astfel: Nevrotism, Extraversie, Deschidere, Agreabilitate, Conştiinciozitate.

Mihaela Minulescu preciza că: ,, Modelul Big Five trebuie înţeles, în cele
din urmă, ca un cadru general, în care, anumite clusterizări de înţelesuri psihologice
utilizate şi importante în viata de zi cu zi pentru a diferenţia indivizii umani, sunt cele
care dau adevăratul sens, în interiorul fiecărei limbi, acestor dimensiuni / experienţei
interumane generale...”
 BIG FIVE DIMENSIUNI

Personalitatea este structurată ierarhic, de la cel mai larg nivel la

un nivel mai mic de generalitate, sunt trasaturi mai înguste sau faţete. Astfel, fiecare
dintre dimensiunile Big Five este o combinaţie de mai multe trasaturi distincte, dar
strâns legate. De exemplu, cei mai mulţi oameni cărora le place să
coopereaze cu altii sunt, de asemenea, mult mai sinceri şi plini de compasiune.

Deşi există excepţii individuale de la această regulă, asociaţiile dintre

aceste caracteristici în populaţia generală sunt suficient de puternice pentru a
justifica combinarea lor în categoria mai largă de agreabil. Atunci când faţete
specifice sunt în mod oficial incluse într-un model de Big Five, termenul de cinci-
Factor este de obicei folosit pentru a descrie ierarhia.

Oamenii care au scor mare la nevroza sunt din punct de vedere emotional
sensibili, ei devin supărati pur si simplu, şi frecvent experimentează emoţii negative.
Faţetele individuale includ tristeţe, furie, anxietate / griji, constiința de sine,
vulnerabilitatea la stres, şi de o tendinţă de a acţiona impulsiv.

Persoanele care au un scor scăzut la nevroză sunt stabili emotional si calmi.

Chiar şi în condiţii stresante, ei rămân încrezători şi experimentează puţine emoţii
negative.

Oamenii cu scor mare la extroversie sunt calzi, vorbăreti, şi în general, le

place să fie în jurul altora. Ei sunt asertivi, activi şi plini de energie, veseli şi ei
preferă mediile de stimulare. Oamenii introvertiti, în schimb, le place să fie singuri
sau cu cativa prieteni apropiati. Ei rareori doresc să conducă pe alţii. Acestia sunt
rezervati şi seriosi, au independenţa lor, şi preferă medii liniştite.

Oamenii care au scor mare pe Deschidere pentru a experimenta” Openness

to Experience” sunt curiosi, imaginativi, au interese largi, şi o uşurintă de îmbrăţişa
idei neconvenţionale şi valori.

Alte faţete includ sensibilitatea la experienţele estetice şi fantezie, precum

si o bogată viată emotională.

Faţete ale modestiei şi corectitudinea sunt asociate cu agreabil, de

asemenea. Oamenii cu scor mic pe agreabilitate tind, în schimb, să fie caracterizati
prin antagonism, scepticism, şi o economie competitivă, mai degrabă decât de
cooperare.

În cele din urmă, oamenii care au scor mare pe Conştiinciozitate se

străduiesc să atingă standarde înalte şi sunt auto-disciplinaţi, ordonati, în mod
deliberat, şi cuminti. Cei cu scoruri mici pe Conştiinciozitate sunt persoane care
rareori îşi planifică dinainte. Acestia pot fi lipsiti de griji şi dezorganizati în probleme
personale, şi de cele mai multe ori nu reuşesc să stabilească un set bine definit de
scopuri în viaţă. Cei mai mulţi oameni sunt în jurul valorii de mijloc al
continuumului. Deşi Big Five sunt cel mai uşor de caracterizat
de polii lor extremi, este important să se păstreze în
vedere faptul că destul de puţini oamenii sunt la extreme.

Perspective teoretice

Abordarea americana a trasaturilor de personalitate, de la care Big Five

decurs, isi are originea în 1930. Întrucât cercetările anterioare despre abordările de
personalitate sunt legate de investigatiile lor de la ideiile teoretice preconcepute, la
abordarea trasaturii centrate pe date, in special pe analiza descriptiva a persoanei in
vorbirea comună. Cuvinte cum ar fi timid, iritabil, sau iscoditor fac parte fiecare din
limbaj natural şi ilustreaza tiparele tipice a modului în care oamenii gândesc şi
vorbesc despre ei înşişi şi de alţii.

Abordarea trasaturilor îşi propune să identifice dimensiunea generala care

sta la baza descrierii personalitătii de zi cu zi. Din cauza concentrarii asupra analizarii
limbajului, aceasta linie de cercetare este, de asemenea, numita si
abordarea lexicala.

Astăzi, există o gamă largă de perspective teoretice

privind cercetarea Big Five.

Cercetatorii in tradiţia lexicala, cum ar fi R. Lewis Goldberg şi Gerard

Saucier au ţinut sa descrie structura de trasaturi de personalitate, fără a încerca să
explice ce le provocă sau consecinţele lor. Alţii s-au concentrat asupra aspectelor
relative specifice ale Big Five. Cercetători , cum ar fi Jerry S. Wiggins au examinat
modelele de relaţie care sunt asociate cu anumite caracteristici de personalitate
esenţiale pentru interacţiunile sociale. Bazat pe tot mai multe dovezi pentru o baza
genetica de Big Five, David Buss M. şi alti psihologii au studiat implicaţiile anumitor
formaţiuni caracteristice de reproducere şi de supravieţuire.

Teoria cinci-Factor (FFT), postulată de către Robert R. McCrae, Paul T.

Costa, Jr., este cu mult mai cuprinzătoare tinand cont de considerarile teoretice care
abordează structura sistemului personalităţii, precum şi bazele de cauzalitate ale sale
şi consecintele în viaţa reală.

Potrivit FFT, caracteristicile de personalitate se bazează genetic pe

dispoziţii biologice. În funcţie de poziţia noastră relativă cu privire la aceste tendinţe
de bază şi interacţiune în fiecare moment al noastru cu mediu, vom dezvolta modele
specifice de gânduri, sentimente, şi comportamente (de asemenea este de mentionat
adaptările caracteristice), care la rândul său, influenţează obiectivul nostru biografic.

Deşi pentru cele cinci tendinţe de bază

se considera că rămân permanente, în general, stabile în timp,
adaptările caracteristice (strategii de coping) se pot schimba. De exemplu,o femeie
care are un scor ridicat in nevroza (tendinţă de bază)
poate dezvolta strategii de coping (adaptări caracteristice)
care o ajuta la a face fata la noi situatii de stres, şi
acest lucru îi permite să-şi asume un nou job provocator . Cu toate acestea, ea este
încă ridicată în Nevroza şi rămâne sensibila din punct de vedere emotional
decat o persoana obisnuita.

MĂSURARE
Big Five de obicei se masoara solicitând oamenilor să se descrie pe chestionare.
Unele măsuri sunt pur şi simplu liste descriptive de persoane –cuvinte (De exemplu,
"vorbarete"), dar aceste liste cu adjective tind să fie
ambigue din cauza lipsei lor de context interpretativ. Propozitii de ansamblu (de
exemplu ”imi plac partidele de joc cu o multime de oameni”) ofera o evaluare mai
buna a personalitatii.

Ca o alternativă la asemenea auto-rapoarte, rude, prieteni,

sau alte persoane care cunosc o persoană foarte bine poate furniza
evaluări - observator pentru personalitatea acestei persoane.

O evaluare cuprinzătoare a personalităţii este furnizata de Inventarul-de

Personalitate NEO forma revizuită (NEO PI-R). Bazat pe acordul oamenilor cu 240
de intrebari scurte, NEO PI-R nu numai că oferă scorurile pentru cele cinci mari
domenii, dar, de asemenea si scorurile pentru sase dimensiuni subordonate (sau
faţete) în fiecare din Big Five.

Cei care se ocupă de psihologia clinică folosesc şi chestionarea trăsăturilor, ca

sprijin în diagnosticare, recurgând cel mai frecvent la instrumente de măsurare a
personalităţii anormale, cum ar fi MMPI, însă şi chestionare generaliste de tipul
NEO-PI-R. În plus, evaluarea trăsăturilor ar putea fi utilă pentru cunoasterea
pacientului, alegerea terapiilor, anticiparea rezultatelor tratamentului şi cunoasterea
anomaliilor de procesare care stau la baza tulburărilor mentale.

PREZENTARE BIG FIVE - FACTORI

Se poate remarca faptul ca desi nu exista un acord unanim in denumirea

factorilor, consensul autorilor in ceea ce priveste continutul psihologic al acestora
este destul de mare.
1. Primul factor - extraversia - arata capacitatea de orientare a personalitatii
catre exterior, modul de implicare in actiune, sociabilitatea persoanei. Exista un mare
acord al autorilor in denumirea si specificarea continutului lui.

Extraversiune este una dintre trasaturile de personalitate cele mai studiate

din psihologie. La cel mai extins nivel de descriere, extraversiune reflectă măsura în
care o persoană este interesată şi se bucură de interacţiune socială. Această amplă
trăsătură cuprinde, de asemenea, un număr mai mare de fatete specifice. De exemplu,
fiecare dintre următoarele aspecte au fost incluse în cel puţin un model major ale
extraversiunii: impulsivitate, asertivitate, nivelul de activitate, tendinţa să se angajeze
în căutarea comportamente excitante, experienţă de emoţii pozitive, şi sentimentele
de căldură faţă de ceilalţi.

Extraversiunea este partea modernă, importantă a modelului cu cinci

factori de personalitate. Nu este surprinzator, că extraversiunea a fost adesea legată
de rezultate sociale, inclusiv timpul pe care, o persoană il petrece cu ceilalţi, numărul
de prieteni pe care-l are o persoană, şi măsura în care o persoană se bucură de
activităţi sociale. Extravertii tind să aibă punctaj mai mare pe scala aceasta decat
introvertitii.
Cu toate acestea, extraversiunea, deoarece este o trasatură larg cercetata, a
fost deasemenea legata de o varietate de alte rezultate. De exemplu, din cauza
impulsivităti lor mai mare, extravertii detin mai multe sanse decat introvertii sa se
angajeze in comportamente riscante (inclusiv unele comportamente riscante de
sănătate). Pe de altă parte de altă parte, extravertii tind să fie uşor mai productivi
decat introvertitii la locul de muncă şi sunt mai susceptibili de a fi
implicati în activităţi în comunitate, probabil din cauza aptitudinile lor sociale şi de
interesele lor sociale. De asemenea, s-a dovedit ca extraverti ar fi mai fericiti decât
introvertiti şi mai puţin sensibili la anumite tipuri de tulburări psihice.

2. Cel de-al doilea factor - agreabilitatea - prinde in el diferentele

individuale relevate de interactiunea sociala (prietenie, placere) si se refera indeosebi
la calitatile emotionale ale persoanei si la comportamentele ei prosociale.
Cercetările arată că factorul - agreabil este legat de comportamente
prosociale, cum ar fi de ajutorul. Oamenii cu scor inalt la factorul agreabil oferă
ajutor într-o serie de contexte situaţionale. Oamenii cu scor minim la factorul
agreabil, cu toate acestea, par a fi mult mai influenţati de variaţiile situationale, cum
ar fi victima apartenenţei la un grup, costul de a ajuta, şi experimental induse de
empatie. Oamenii cu scor minim la factorul-agreabil au o probabilitate mai mare
pentru a oferi ajutor în cazul în care victima este un membru al propriului grup sau
costurile de a ajuta sunt scăzute. Oamenii cu scoruri inalte la factorul-agreabil au, de
asemenea, un raportul mai mare de sentimente de simpatie şi de similitudine faţă de
victimă.

Agreabil este, de asemenea, legat de două dintre dimensiunile majore ale

emoţiilor prosociale, îngrijorare şi anume, empatia şi suferinţa personală. Agreabil
este singura dimensiune a Big Five care abordează personalitatea pentru a prezice
atât preocuparea empatica şi primejdia personală. În general, agreabil pare să prezică
motive dispozitionale prosociale pentru a ajuta.

3. Cel de-al treilea factor – constiinciozitatea - vizeaza modul concret,

caracteristic al individului de a trata sarcinile, activitatile, problemele care apar in
viata lui. Deci el ofera o imagine mai putin clara, cuprinde trasaturi cum ar fi ordinea,
disciplina, responsabilitatea sociala.
Cercetatorii stiu ca oamenii cu un scor ridicat la factorul Conştiinciozitate
sunt mult mai disciplinaţi decât cei cu un nivel scăzut în conştiinciozitate, şi aceste
informaţii pot figura în abordarea problemei.
Pentru cei care tin dieta conştiincios, cercetatorii ar putea avea nevoie doar
să se canalizeze pe educaţie: Dacă ei inteleg principiile de nutriţie şi riscurile
obezitatii pentru sănătate, acestia pot avea un stimulent suficient pentru a-si schimba
obiceiurile lor alimentare. Cei care tin diete si au un scor scăzut la factorul
conştiinciozitate vor avea nevoie de mai mult ajutor, plus incurajare, de un grup de
sprijin, sau poate va fi necesar un frigider blocat. Alte diferenţe individuale ar putea
fi, de asemenea, relevante pentru selecţia de tratamente. Unii oameni mănâncă mai
puţin atunci când sunt singuri sau cand sunt cu alte persoane, care de asemenea sunt
la dieta.
 4. Cel de-al patrulea factor - stabilitatea emotională – este perceput in
consens de marea majoritate a cercetatorilor ca retinand diferentele individuale
referitoare la caracteristicile emotionale ale unei persoane (calm, multumit, emotiv,
neemotiv), dar si la diferitele dificultati emotionale ale oamenilor (anxietate, depresie,
iritabilitate etc.).
Nevroza se referă la o dimensiune generala a trasaturilor de personalitate
si reprezintă măsura în care o persoană are experienţe triste, amenintatoare,
şi nesigure cu lumea.
Fiecare individ poate fi poziţionat undeva pe această dimensiune a
personalităţii între poli extremi: o foarte buna stabilitate emoţională faţă de un haos
emoţional.
Persoanele fizice extrem de nevrotice tind să fie mai labile emotional,
anxiooase, tensionate, şi retrase. Persoanele care au un scor scazut la nevroza, tind să
fie încrezătoare şi stabile.
Nevroza este asociata cu stresul şi nemulţumirea.
Persoane nevrotice (de exemplu, cei care au un scor ridicat pe dimensiunea
nevrozei) tind să se simtă nemulţumite de ele insele şi de viaţa lor. Acestea au mai
multe sanse de a raporta probleme minore de sănătate, iar la celelalte nevroza se
simte ca un disconfort general, într-o gamă largă de situaţii.
Persoanele nevrotice sunt mai predispuse la emoţii negative (de exemplu,
anxietate, depresie, furie, vina).
Studiile empirice sugereaza ca niveluri extrem de ridicate de nevroza sunt
asociate cu mizeria prelungită şi generalizata în ambele persoane nevrotice.

5. Al cincilea factor-- cultura sau intelectul- arata diferitele aspecte ale

functilor intelectuale (creativitate, inventivitate, deschiderea la experienta etc.).

Oamenii care un scor mare pe factorul deschidere pentru a experimenta

sunt curiosi, imaginativi, au interese generale, şi îmbrăţişeaza usor idei
neconvenţionale şi valori. Alte faţete includ sensibilitatea la experienţele estetice şi
fantezie, precum şi o bogată viaţă emoţională. Oamenii care sunt cu un nivel scazut
pe factorul deschidere , au un set restrâns de interese care sunt mai mult
convenţionale în viziunea şi comportamentul lor. Ei sunt închisi pentru idei, acţiuni,
şi sistemele de valori sau convingeri noi. Ei experienteaza, de asemenea, emoţiile mai
puţin intense.
 CONCLUZII

Noul model de descriptie si analiza a personalitatii a fost numit BIG-FIVE

("MareIe cinci") si a suscitat un interes imens din partea cercetatorilor. La ora actuala
descrierea pcrsonalitatii in "cinci factori" este, in opinia unor autori, "foarte prolifica,
daca nu chiar cea mai prolifica", aminteste in cartea sa Mielu Zlate.
Nu ştim cu adevărat cum să descriem o persoană, dar ştim că, dacă putem
să îi atribuim o anumită trăsătură, un număr de alte trăsături vor apare în mod natural,
evident, şi ele, ca fiind asociate. Aceste studii au factor-analitic susţinut în mod
constant, ideea că cele cinci dimensiuni generale (Big Five) stau la baza diferenţelor
individuale ale personalităţii.
Sustinatorii modelului Big-Five pornesc de la convingerea ca identificarea
unui numar relativ limitat de factori ai personalitalii constituie un scop dezirabil
pentru dezvoltarea unui cadru unificator de analiza.
Permite studierea relatiilor dintre structura personalitalii si starea de bine
psihologica a oamenilor (extraversia se asociaza cu bunastarea psihologica, in timp ce
nevrotismul are efecte negative);
Modelul Big Five a generat studii interesante legate de relatia dintre
ereditate si mediu in structura si dinan1ica personalitiilii (John C. Loehlin, 1992 a
urmarit masura in care cele 2 categorii de variabile mediu si ereditate - sunt prezente
in fiecare factor);
Modelul Big Five a oferit un set extins si folositor de dimensiuni care
caracterizeaza diferentele individuale, dimensiuni ce pot fi masurate cu o mare
fidelitate si cu o validitate impresionanta. Luate impreuna, aceste dimensiuni
caracterizeaza structura personalitatii;
Modelul Big Five are nu numai o valoare metodologica, ci si una practica,
fiind utilizat in predictia performantelor, deci in selectia profesionala.

BIBLIOGRAFIE

1. Roy F. Baumeister (Florida State University) si Kathleen D. Vohs

(University of Minnesota) Encyclopedia of social psychology. Sage
Publications pag 25-27, pag 114-125, 202-204,335-340, 373-375, 472-475,
660-675
2. MIHAELA MINULESCU - CHESTIONARELE DE PERSONALITATE
ÎN EVALUAREA PSIHOLOGICĂ , GAR ELL PUBLISHING HOUSE
BUCUREŞTI 1996 pag 15-18
3. ZLATE, MIELU Eul si personalitatea , Bucuresti : Editura Trei, 2002., pag
240-255
4. Minulescu, Mihaela (2004), Psihodiagnoza Moderna. Chestionarele de
Personalitate, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti pag 18