Strategie Valea Jiului

STRATEGIA
DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
MICROREGIUNII VALEA JIU-
LUI
2007

Volum coordonat de: Adrian Mariciuc
Autori:
Zoard Bocăniciu, expert local
Andreea Constantin, expert orizontal
Valeriu Lingurar, expert orizontal
Nicolae Munteanu, expert planificare
Georgiana Radac, expert planificare
Echipa locală de lucru: Manuela Bogdan, Adrian Cătană, Florica-Maria

Danciu, Florina Gete, Iuliana Jolta, Mihaela Lang, Paulina Măciucă,
Claudiu Purcaru, Cristian Popa, Ileana Rakoş, Elena Trantea, Geani
Vlad

STRATEGIA DE DEZVOLTARE
A MICROREGIUNII VALEA JIULUI
CUPRINS:
PARTEA I. INTRODUCERE
I. Cuvinte introductive
1. Mesaj comun din partea celor 6 primari din Valea Jiului

2. Mesaj din partea echipei de proiect
II. Scurta prezentare a proiectului StrategVest

1. Context
2. Loc de desfăşurare
3. Obiective principale
4. Beneficiari direcţti
5. Echipa de lucru
6. Dispunerea metodologică
7. Instrumente de lucru
8. Durata proiectului
9. Rezultate aşteptate
PARTEA II. ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ A MI-

CROREGIUNII VALEA JIULUI
III. Prezentarea microregiunii Valea Jiului şi a poziţiei geografice
1. Delimitarea clară a teritoriului

2. Suprafaţa microregiunii
3. Scurt istoric

IV. Cadrul natural
1. Formele de relief
2. Clima
3. Hidrologia
4. Fauna şi flora
5. Solurile şi resursele naturale
V. Populaţia, ocuparea şi nevoile sociale
1. Populaţia microregiunii Valea Jiului

2. Forţa de muncă
VI. Sectorul Social
1. Educaţia
2. Sănătate
3. Serviciile sociale
VII. Infrastructura microregiunii Valea Jiului
1. Infrastructura de transport
2. Reţeaua de utilităţi
3. Infrastructura de afaceri
4. Reţeaua de comunicaţii
5. Unităţi de jandarmi, de poliţie şi de pompieri
VIII. Activitatea economică
1. Scurt istoric al exploatării cărbunelui în Valea Jiului

2. Perspective pentru sectorul minier
3. Principalele ramuri economice:
a) Agricultura;

b) Industrie;
c) Servicii;
d) Comerţ;
e) Turism.
4. Întreprinderile din Valea Jiului
5. Investiţii locale
6. Piaţa imobiliară
7. Sectorul financiar
IX. Protecţia mediului înconjurător
1. Calitatea factorilor de mediu

2. Grad de poluare
3. Riscuri
4. Zone verzi
X. Cultura şi activităţile recreative
1. Infrastructura culturală
2. Activitatea organizaţiilor nonguvernamentale
3. Activitatea culturală
4. Agenda culturală a microregiunii Valea Jiului
5. Mass media
6. Zone de agrement
XI. Administraţia publică locală
1. Structura Administraţiei Publice Locale

2. Cooperareintra-judeţeană,intra-regională,naţionalăşiinterna-
ţională
3. Politica de taxe

PARTEA III. ANALIZA SWOT A MICROREGIUNII
VALEA JIULUI
1. Metodologia de realizare a analizei SWOT

2. Analiza SWOT a Microregiunii Valea Jiului
PARTEA IV. STRATEGIA DE DEZVOLTARE SOCIO-

ECONOMICĂ A MICROREGIUNII VALEA JIULUI
1. Introducere
2. Obiectivul general
3. Obiectivele specifice
4. Axele prioritare şi domeniile de intervenţie
5. Planul de acţiuni
6. Portofoliul de proiecte şi identificcarea surselor de finanţare
PARTEA V. TRADUCEREA UNUI REZUMAT AL DO-

CUMENTULUI ÎN 4 LIMBI STRĂINE
1. Variantă rezumat în limba englează

2. Variantă rezumat în limba franceză
3. Variantă rezumat în limba italiană
4. Variantă rezumat în limba germană
Anexe
Anexa 1. Organigramele celor 6 localităţi componente ale microre-

giunii
Anexa 2. Lisa cu membrii Consiliului Local din fiecare localitate a
microregiunii

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ
A MICROREGIUNII VALEA JIULUI
PARTEA I. INTRODUCERE
I. Cuvinte introductive
1. Mesaj comun din partea celor 6 primari din Valea Jiului
MESAJ
Dezvoltarea şi modernizarea propriilor comunităţi, în contextul dezvoltării şi
modernizării microregiunii din care cu toţii facem parte, constituie o prioritate în man-
datul cu care fiecare dintre noi am fost investiţi în urma alegerilor locale.
Programul de Guvernare adoptat în decembrie 2004 conţine tot ca prioritate, dez-

voltarea locală şi modernizarea comunităţilor locale, însă această modernizare nu se
poate realiza decât din interior, fiecare unitate administrativ-teritorială trebuind să-şi
stabileascăpriorităţilestrategice,urmândsăidentificesurseledefinanţareaproiectelor
de dezvoltare locală.
ÎncontextulintegrăriiRomânieiînUniuneaEuropeană,pentruaobţinefinanţărieuro-
penepentruproiectelevizânddezvoltareasocio-economică,comunităţilelocaletrebuie
să justifice necesitatea proiectelor prin faptul că ele se regăsesc într-un plan strategic
bine fundamentat şi agreat de întreaga comunitate.

Estefoarteimportantca aptitudinile şi competenţa să fie consolidate la nivel local, fapt
care va permite comunităţilor identificarea de proiecte de dezvoltare bine adaptate şi
la nevoile proprii şi la exigenţele noului cadru instituţional şi legislativ al României,
adaptat cerinţelor Uniunii Europene.
Întărirea capacităţii de a elabora strategii de dezvoltare în rândurile comunităţilor

localereprezintătocmaimotivaţiadecizieideabeneficiadeasistenţădinparteaAgen-
ţiei de Dezvoltare Regională şi Centrului de Dezvoltare Rurală, prin Proiectul“Strategii
localepentruoportunităţiglobaleşipentruunviitorEuropeanalcomunităţilorlocaledin
Vestul României” (Strateg Vest).
Strategiileşieforturilededezvoltarelocalăînfiecarecomunitatevorficorelateîntreele,
darşicudocumenteleprogramaticelaniveljudeţean,regionalşinaţional,precumşicu
obiectivele strategice ale Uniunii Europene.
Având în vedere natura comună a problemelor esenţiale cu care se confruntă cele 6

comunităţi: Petroşani, Petrila, Aninoasa, Vulcan, Lupeni, Uricani, precum şi necesi-
tatea concentrării eforturilor în scopul dezvoltării socio-economice aVăii Jiului, reiese
importanţaexistenţeiuneistrategiidedezvoltaredurabilăa acesteimicroregiunipen-
tru perioada 2007-2013.
Realizarea strategiei microregiunii Valea Jiului este necesară din mai multe motive,
semnificativefiindmobilizarearesurselorregiuniipentruafacefaţăproblemelorcucare
seconfruntă,aliniereaeficientăaresurselorînraportcumisiuneaşiviziuneaautorităţilor
publicelocaleşirealizareauneiperspective,auneipunţiîntrepoliticăşiacţiuniconcrete.
Incadrulfiecăreicomunităţi,existăoexperienţăanterioarăînelaborarea/implementa-
rea destrategiilocale,înimplementareaunormăsuridedezvoltarelocalăcu/fărăfinan-
tareprinproiecte,precumşidisponibilitateadeaactivaînvedereasusţineriiprocesului
deelaborareşiimplementareauneistrategiidedezvoltaresocio-economicădurabilăa
microregiunii Valea Jiului, a unor proiecte competitive.
Prin diseminarea informaţiilor, comunităţile locale vor avea la dispoziţie – prin inter-
mediuluneiplatformevirtualeaProiectuluiStrategVest–strategiilededezvoltareloca-
lăelaborate,metodologia,precumşiinformaţiireferitoarelaoportunităţiledefinanţare
din Fondurile Structurale.

FLORIN TIBERIU IACOB-RIDZI
Primar al Municipiului Petroşani
ILIE PĂDUCEL
Primar al Oraşului Petrila
ILIE BOTGROS
Primar al Oraşului Aninoasa
GHEORGHE ILE
Primar al Municipiului Vulcan
CORNEL RESMERIŢĂ
Primar al Municipiului Lupeni
DĂNUŢ BUHĂESCU ODAGIU

Primar al Oraşului Uricani

2. Mesaj din partea echipei de proiect
Politica actuală a Uniunii Europene pune un accent deosebit pe dezvoltarea locală

a comunităţilor din toate punctele de vedere. Pentru aceasta ea pune la dispoziţia
comunităţilor locale diferite instrumente finanicare menite să-şi rezolve problemele
economice şi sociale.
Pentru a putea beneficia de astfel de finanţări nerambursabile este absolut necesară

definireauneistrategiidedezvoltareîncadrulcăreiafiecarecomunitateîşidefineştepe
baza analizei interne proiectele de dezvoltare.
Proiectul StrategVest a oferit oportunitatea pentru cele 6 comunităţi componente ale

microregiunii Valea Jiului de a face parte dintr-un grup restrâns de patru comunităţi
din Regiunea Vest care au fost asistate de către Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Vest şi Centrul de Asistenţă Rurală în procesul de alaborare a strategiei de dezvoltare
locală.
Procesuldeplanificarestrategicăafostunulparticipativ,stimulândenergiacetăţenilor,
a sectorului privat, a mediului academic, a ONG-urilor şi a autorităţilor locale. Fie prin
furnizarea de informaţii, fie prin acordarea de asistenţă tehnică, fie prin participarea
directă,întreagacomunitateaavutocontribuţieenormălarealizareaprezentuluidocu-
ment.
Dorim să le mulţumim tuturor actorilor locali care prin participarea lor au făcut posibilă
realizareaacestuiproiectşineexprimămîncredereacăideilecuprinseînacestdocument
strategic vor contribui la dezvoltarea economică armonioasăamicroregiuniiValeaJiu-
lui pentru a creşte calitatea vieţii şi a nivelului de trai al locuitorilor săi.
Echipa de proiect
10
II. Scurtă prezentare a proiectului StrategVest
1. Context
Proiectul“Strategiilocalepentruoportunităţiglobaleşipentruunviitoreuropean
al comunităţilor locale dinVestul României: întărirea capacităţii de elaborare şi imple-
mentareastrategiilordedezvoltaresocio-economicălanivellocalînRegiuneaVest”,pe
scurtStrategVestesteunproiectcâştigatşiimplementatdeAgenţiapentruDezvoltare
Regională Vest şi Centrul de Asistenţă Rurală. Proiectul este finanţat de Uniunea
Europeană prin Programul Phare 2004, Societatea Civilă.
După integrarea României în Uniunea Europeană, comunităţile locale care
intenţioneazăsăbeneficiezedefinanţărieuropenetrebuiesăjustificenecesitateaaces-
tor proiecte prin faptul că ele se regăsesc într-un plan strategic bine fundamentat şi
agreat de întreaga comunitate. În momentul scrierii proiectului de faţa competenţele
necesareelaborăriiacestor planuri strategice sunt încă relativ puţin prezente la nivelul
comunitatilor locale, în special a celor din zona rurală şi din oraşele de mici dimensiuni.
De aceea, acest proiect ţinteşte în mod particular oraşele mici, multe dintre ele nou
înfiinţateşifărăexperienţăadministrativă,precumşicomunităţileruralecares-arputea
asocia în vederea constituirii unor micro-regiuni.
2. Loc de desfăşurare
Locul de desfăşurare al proiectului este: RegiuneaVest, judeţele Arad, Caraş-Sev-
erin, Hunedoara, Timiş, diferite localităţi din aceste judeţe, în cazul de faţă microre-
giunea Valea Jiului: Aninoasa, Lupeni, Petrila, Petroşani, Uricani,Vulcan.
3. Obiective principale
Obiectivul general al proiectului„StrategVest”este de a sprijini adoptarea aquis-

ului comunitar în domeniul dezvoltării socio-economice prin întărirea capacităţii de
a elabora strategii de dezvoltare în rândurile comunităţilor locale din Regiunea Vest.
Astfel, prin coalizarea în acest proiect a celor mai importante ONG din Regiunea Vest
active în domeniul dezvoltării socio-economice şi prin transferul de competenţe de
la aceste organizaţii către diverse comunităţi locale, se urmăreşte consolidarea la nivel
local a competenţelor şi aptitudinilor care le vor putea permite acestor comunităţi să
identificeproiectededezvoltarebineadaptateatâtlanevoileproprii,câtşilaexigenţele
noului cadru instituţional şi legislativ rezultat prin integrarea României în Uniunea
Europeană.
Cel de-al doilea obiectiv urmărit prin acest proiect este de a obţine o corelare a
11
strategiilor şi eforturilor de dezvoltare locală întreprinse în Regiunea Vest atât între
ele cât şi cu documentele programatice la nivel naţional, precum şi cu obiectivele
strategice ale Uniunii Europene. În felul acesta, proiectul îşi propune să contribuie la
creştereaeficienţeiprocesuluideprogramareînparteneriatlanivelregionalşinaţional,
înspecialînceeacepriveşteelaborareaviitoarelorplanuridedezvoltareregională.Prin
consecinţele sale pozitive pentru efortul regional şi naţional de programare, proiectul
„StrategVest”urmăreştesăavansezesoluţiiconcretepentrucâtevadintreproblemeleşi
provocările subliniate în Raportul de Monitorizare a României din 2005 şi în Raportul
de Ţară din 2004.
4. Beneficiari direcţi
La nivelul comunităţilor locale din Regiunea Vest, proiectul ţinteşte în mod par-
ticular oraşele de dimensiuni mai mici şi zonele rurale. Astfel, proiectul va încuraja mai
multe comunităţi să se solidarizeze în cadrul unei micro-regiuni şi să dezvolte o strat-
egie integrată care să pună în valoare resursele existente în respectiva micro-regiune.
Beneficiari direcţi:
-administraţiilepublicelocalădincele4comunităţilocalealesepentruafiajutate
să elaboreze strategii (primării, consilii locale, microregiuni):
■ microregiuneaValeaJiuluidinjudeţulHunedoara–microregiuneaesteformată
din 6 comunităţi: Petroşani, Petrila, Aninoasa, Vulcan, Lupeni, Uricani

■ microregiuneaTimiş-Torontal din judeţulTimiş – microregiunea este formată
din 14 comunităţi: Deta, Gătaia, Ciacova, Birda, Banloc, Denta, Giera, Ghilad,
Jebel, Jamu Mare, Liebling, Pădureni, Voiteg, Moraviţa
■ microregiunea Santana din judeţul Arad – microregiunea este formată din 7
comunităţi: Sântana, Curtici, Pâncota, Olari, Zimand, Zărand, Şimand

■ localitatea Anina
- alţi parteneri locali şi instituţii, lideri locali

- promotorii locali
- locuitorii celor 28 de comunităţi câştigatoare
5. Echipa de lucru
Echipa de proiect este una mixtă, cu experţi din partea ADR Vest şi CAR.
Componenţa nominală a echipei de proiect este următoarea:
• Din partea ADR Vest echipa este alcătuită din:
- coordonator de proiect: Nicolae Munteanu
- asistent coordonator de proiect: Radac Georgiana
- un expert planificare: Adrian Mariciuc
• Echipa de proiect din partea CAR este alcătuită din:
12
- expert monitorizare: Alina Bernecker
- expert planificare: Ildiko Pataki
- expert planificare: Mihaela Tilinca
- expert logistica: Ozana Botea
Începând cu luna a 4 din proiectul StrategVest au fost contractati 4 experţi locali
care ajută echipa de proiect în activitatea de realizare a celor 4 strategii. Strategiile la
care vor lucra şi numele experţilor locali sunt prezentate mai jos:
• Microregiunea Sântana, are ca expert local pe doamna Gabriela Chiricheu.
• Microregiunea Valea Jiului, are ca expert local pe domnul Zoard Bocaniciu.
• Microregiunea Timiş-Torontal, are ca expert local pe doamna Mihaela Veţan.
• Oraşul Anina, are ca expert local pe domnul Adrian Basarabă.
Dupăaprobareaaddendumuluinumărul1laproiect,echipeiiniţialeis-auadăugat
următorii 4 experţi orizontali:
• Expert cu competenţe în elaborarea unei strategii de dezvoltare locală, domnul
Valentin Munteanu.
•Expertcucompetenţeînelaborareauneistrategiidedezvoltarelocală,domnulDanStan.
• Expert cu competenţe în Project Cycle Management, domnul Valeriu Lingurar.
• Expert cu competenţe în GIS (Geographic Information System), domnişoara An-
dreea Constantin.
6. Dispunerea metodologică
Dispunereametodologicăoputemclasificaînfuncţiedeactivităţiledesfăşurateîn
cadrul proiectului StrategVest:
- acţiuni preliminare, având rolul de a pregăti procesul de elaborare a strategiilor:
participarea comunitatii la intalnirea de lansare a proiectului, constituirea grupului
de lucru la nivel local, pregatirea/participarea la intalnirile expertilor ADR şi CAR cu
grupul de lucru din comunitate, identificarea unui expert local (posibil promotor lo-
cal/ADL),realizareadocumentelordeplanificareaactivitatilorlanivellocal,pregatirea
şi participarea la reuniunea de constituire şi de abilitare a GL.
- elaborararea propriu-zisă a strategiilor, care presupune: colectarea datelor şi
structurareaacestora,pregatireaşiorganizareaworkshop-uluideanalizaapotentialului
dedezvoltareacomunitatii(50-80participanti,prezentari,moderarediscutii),realizare
de documente interconferinta, organizarea workshopului de completare şi validare a
sistemului de obiective şi a masurilor asociate şi redactarea strategiei, incluzand com-
pletarile de pe urma workshopului de validare.
- acţiuni de exploatare, capitalizare şi diseminare: participare la activitatea de re-
dactareşipublicareastrategiilorlocale,participarelaactivitatidediseminareşicapitali-
zare (ex: Lansarea ghidului şi a strategiilor).
- documentare, informare, comunicare pe toata durata proiectului, comunicare
13
intracomunitate şi cu coordonatorii proiectului (e-mail şi fata in fata), documentare şi
informare bazata pe site-ul proiectului şi alte surse.
Această dispunere metodologică a activităţilor va garanta atât faptul ca activi-
tateacentralăşideceamailungăduratăaproiectului(elaborareastrategiilor)estebine
pregătită, cât şi faptul că rezultatele proiectului sunt bine cunoscute şi accesibile (în
special prin platforma vizuală) tuturor potenţialilor beneficiari şi publicului larg.
Inceeacepriveşteacţiuneacentrală(elaborarareastrategiilor),aceastaestedivizatăîntr-
o serie de sub-acţiuni care se succed logic şi a căror rol individual este foarte clar stabilit.
7. Instrumentele de lucru
Metodeleparticularedeimplementareaactivităţilorindividualevorîncurajaatragerea
şimobilizarearesurselorşicompetenţelorlocalelarealizareaobiectivelorproiectuluiprin:
- întâlnirile şi atelierele de lucru care vor avea loc de-a lungul întregii durate de
viaţă a proiectului,
- activităţile de instruire, transfer de competenţe şi consiliere (inclusiv prin
corespondenţă) care vor contribui la crearea unui cadru participativ în comunităţile
unde vor fi implementate strategiile,
-altemetode,precuminterviul,ancheta,prelucrareastatisticăadatelor(dinsurse-
le statistice naţionale, judeţene şi locale relevante), etc.
8. Durata proiectului
Proiectul are o durată de implementare de 13 luni. Contractul a fost semnat la
data de 1 noiembrie 2006 şi se va încheia la data de 30 noiembrie 2007.
9. Rezultatele urmărite sunt:
- transferul de competenţe şi aptitudini în domeniul eleborării şi implementării

strategiilordedezvoltarelocalăcătregrupurileţintă(administraţialocală,lideriilocali,
promotorii locali);
-realizareaunuiportofoliucustrategiilededezvoltarelocalăexistenteînRegiunea
Vest;
- patru strategii de dezvoltare locală pentru patru comunităţi din regiune;
- redactarea şi publicarea unui ghid pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare
locală;
-realizareauneiplatformevirtualeaproiectuluipecarevorfipostatestrategiilede
dezvoltareelaborate,metodologiadeelaborareaacestora,precumşiinformaţiireferi-
toare la oportunităţile de finanţare din Fondurile Structurale.
14
PARTEA II. ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ A MI-
CROREGIUNII VALEA JIULUI
III. Prezentarea microregiunii Valea Jiului şi a poziţiei

geografice
1. Delimitarea clară a teritoriului
Aşezată de-a lungul lanţului munţilor Carpaţi,Valea Jiului este poarta spre Parcul
Naţional Retezat şi a altor destinaţii carpatice, fiind înconjurată de munţii din grupa
Parâng şi grupa Retezat. Cel mai important râu care străbate microregiuneaValea Jiu-
lui este râul Jiul, având ca afluenţi Jiul de Vest şi Jiul de Est, pe firul cărora se află situate
localităţile componente ale microregiunii.
Accesul în depresiune se face:
- din sud prin Defileul Jiului dinspre Târgu Jiu,
- din nord pe drumul naţional DN 66 dinspre Simeria,
- în perspectiva din vest prin Cheile Buţii dinspre Herculane.
Microregiunea are o formă triunghiulară orientată spreVSV-ENE şi o lungime de
aproximativ 60 km, între localităţile Câmpa-Răscoala la est şi Campul lui Neag la vest.
Lăţimea scade de la 9 km, în dreptul localităţilor Petrila şi Livezeni, până la 1,5 km la
Câmpul lui Neag.
Valea Jiului este o microregiune alcătuită din 3 municipii: Petroşani, Lupeni,Vul-
can şi 3 oraşe: Petrila, Uricani, Aninoasa, cu o populaţie totală de 146.464 locuitori.
Administrativ, localităţile din Valea Jiului au în componenţă alte localităţi mai mici:
Petrila are ca şi localităţi aparţinătoare Lonea, Cimpa, Jieţ, Răscoala şi Tirici; Petroşani
cu localităţile aparţinătoare Dâlja Mare, Dâlja Mică, Peştera Bolii, Slătinioara; Lupe-
ni; Aninoasa cu localitatea aparţinătoare Iscroni; Vulcan cu localităţile apartinatoare
Dealul Babii şi Paroseni; Uricani cu localităţile aparţinătoare Câmpul lui Neag şi Valea
de Brazi.
În ansamblul teritoriului naţional, microregiunea este situată în partea central-
vestică a României şi intersectată de paralela 46o latitudine sudică şi meridianul 23o
longitudine estică. Se învecinează cu judeţele: Alba, Vâlcea, Gorj, Caraş-Severin.
În cele ce urmează vom realiza o scurtă prezentare a ficărei comunităţi compo-
nente a microregiunii din punctul de vedere al localizării:
• Municipiul Lupeni este situat la poalele Munţilor Vîlcan, munţi situ-
aţi în sectorul sud-vestic al Carpaţilor Meridionali şi care împreună cu
Munţii Mehedinţi închid la sud arcul carpatic cuprins între râul Jiu şi
fluviul Dunărea. În partea de est a acestora se remarcă grupul înălţimilor
15
Straja, Negri şi Mutu aparţinând municipiului Lupeni şi beneficiind de
un relief montan complex, foarte pitoresc, cu culmi şi vârfuri alpine, un
obiectiv turistic important în zonă. Vecinii municipiului Lupeni sunt: la
est municipiul Vulcan, la vest oraşul Uricani, la sud judeţul Gorj şi la nord
comuna Baru.
• Municipiul Petroşani se află în sud-estul judeţului Hunedoara, în de-
presiunea Petroşani, la confluenţa Jiului de Est (Românesc) cu Jiul de
Vest(Ardelenesc),fiindînconjuratdeurmătoarelemasivelemuntoasece
mărginesc depresiunea: Vîlcan – la sud, Retezat – la nord, Parâng – la est,
Godeanu – la vest, la altitudinea medie este de 615-620 m, iar altitudinea
maximă din zonă: Vârful Parângul Mare – 2.507 m.
• MunicipiulVulcan este situat pe malul Jiului Românesc. Localitatea este
dominată de culmile muntoase Oboroca, prelungire a munţilor Retezat,
spre nord şi masivulVîlcan spre sud. Comunicarea cu regiunile învecinate
se realizează prin pasuri şi trecători: Pasul Vîlcan (1621 m) şi Pasul Lainici
(450 m) cu depresiunea subcarpatică Târgu – Jiu, iar prin Pasul Merişor
(756 m) şi Pasul Dealu Babii (934 m), cu depresiunea Haţeg. Localitatea
Vulcan este aşezată la vest de municipiul Petroşani, la circa 11 Km şi la
est de oraşul Lupeni, la circa 6 – 8 Km. Altitudinea înregistrează valori de
570 – 600 m în albia Jiului Românesc.
• Oraşul Aninoasa este situat în partea de sud a judeţului Hunedoara, în
bazinul carbonifer Valea Jiului, fiind învecinat la nord-est cu municipiul
Petroşani, la sud cu judeţul Gorj şi la vest cu municipiul Vulcan. Oraşul
AninoasaestestrăbătutdepârâulAninoasa,pevaleacăruiaseîntindecea
mai mare parte a oraşului.
• Oraşul Petrila, la care se ajunge din DN 66, urmând Jiul de Est, la con-
fluenţa Jiului de Est cu pârâul Taia şi cu Jietul. Oraşul este situat într-o
luncă a Jiului de Est, fiind prima localitate pe acest râu. Teritoriul ad-
ministrativ al oraşului Petrila este mărginit la est de masivul Şurianu, la
nord de Vârful lui Pătru, la sud de masivul Parâng, iar la vest de teritoriul
municipiului Petroşani.
• Oraşul Uricani este situat în partea de sud-vest a Depresiuni Petroşani, la
poalele munţilor Retezat şiVîlcan, pe Jiul deVest (Românesc), la altitudi-
nea de 712 m deasupra nivelului Mării Negre.
16
2. Suprafaţa microregiunii
Prinnatura,amploareaşiimplicaţiileeconomice,socialeşipoliticealeactivităţilor
desfăşurate, bazinul minier Valea Jiului a ocupat, şi continuă să ocupe încă, o poziţie
distinctă la nivel naţional.
ÎnceeacepriveştesuprafaţalocalităţilorcomponentealemicroregiuniiValeaJiu-
lui se poate observa din tabelul de mai jos că 3 dintre cele 6 localităţi componente
ale microregiunii au suprafeţe situate aproape sau peste 200 km²: Petrila, Uricani şi
Petroşani.
Tabel 1. Suprafaţa municipiilor şi oraşelor din Valea Jiului, 2005
Nr. Denumire
U.M. Petroşani Vulcan Petrila Uricani Lupeni Aninoasa Total
crt. indicator
1. Suprafaţă totală km² 195.56 87.31 308.68 251.41 77.73 33.61 1.281
2. Suprafaţăagricolă 8151 4439 7715 6579 2538 1904 31326
3. Păduri ha 10249 3765 20532 17000 4253 1216 57015

4. Ape şi bălţi 90 45 66 85 30 22 338
5. Alte suprafeţe 1066 482 7715 436 566 219 10484
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Hunedoara, 2005
17
Avândînvedereacestaspectansamblulteritoriuluiluatspreanalizăîncadrulaces-
tui document este de 1.281 km². În ceea ce priveşte repartizarea acestui teritoriu între
diferitele tipuri de suprafeţe, se observă că cea mai mare parte este acoperită de păduri
(57,5%), urmată de suprafaţă agricolă (31,6%) şi alte suprafeţe (10,6%).
Tabel 2. Suprafaţa microregiunii Valea Jiului, 2005
Pondere
Nr. crt. Denumire indicator U.M. Valea Jiului
%
1. Suprafaţă totală km² 1.281
2. Suprafaţă agricolă 31326 31.59%
3. Păduri ha 57015 57.50%

4. Ape şi bălţi 338 0.34%
5. Alte suprafeţe 10484 10.57%
3. Scurt istoric
ValeaJiuluipăstreazănumeroasedoveziistoricealevieţiioamenilorînacestţinut.
De la daci au rămas cetatea Băniţa, avanpost strategic al lui Decebal, alte vestigii is-
torice, precum tezaurele numismatice descoperite la Peştera Bolii, Jieţ-Popi, etc.
În perioada Evului mediu, Valea Jiului era o zonă săraca. Fără ogoare mănoase şi
drumuri accesibile, satele din acest areal erau cu greu populate şi rare cât să le numeri
pe degete. De-abia în a doua jumătate a secolului trecut, o dată cu descoperirea şi ex-
ploatarea cărbunelui aflat în cantităţi foarte mari în subteran, Valea Jiului cunoaşte o
creştere demografică continuă.
DespremicroregiuneaValeaJiului,deşinuesteounitateadministrativ-teritorială
distinctă se poate vorbi totuşi că ar avea o istorie relativ comună.
ÎnspateleculmilorabruptealeVăiiJiului,laadapostuluneiadevaratefortificaţiina-
turale,s-adezvoltatospiritualitateunică,dincarerăzbateoputernicăamprentădacică.
Băştinaşilor li se spune momârlani, iar numele li se trage de la şocul pe care l-au
avut cei care au ajuns înValea Jiului la sfârşitul veacului trecut, când venind pentru pri-
ma dată în aceste ţinuturi au găsit nişte grămezi de pietre şi pământ făcute de locuitorii
acestor locuri, care poartă numele de momâi.
O populaţie arhaică, cu obiceiuri şi tradiţii proprii. Ţăranii jieni (momârlanii)
au moştenit de la daci portul alb-negru, obiceiuri, cuvinte, dar şi numele munţilor şi
râurilor dimprejur. Romanii au adus obiceiuri noi, dar au continuat să exploateze aurul
văilor, contribuind la îmbogăţirea zonei.
18
Chiarşiastăzi,mulţidintreoameniiloculuipreferăsătrăiascaizolaţipeculmilemun-
toase,într-unspaţiufărăvârsta,încondiţiicomparabilecucelealevremurilormitologice.
Azi,momârlaniiseamestecăprintreceiveniţisălucrezepentruaexploatacărbuneledin
Valea Jiului, dar ramân reprezentanţi ai unui neam venit din timpurile străvechi.
Valea Jiului este sinonim cu locul în care, odată, se înnegreau sufletele prin subte-
rane.Totuşi,Valea Jiului ascunde un tezaur de tradiţii şi legende, aici trăind o populaţie
aparte: oamenii cărora după 1897, o dată cu ajungerea trenului la Lupeni, li s-a spus
momârlani. Chiar şi astăzi oamenii din Valea Jiului se împart între ei în “barabe”, cei
veniti la muncă, şi băştinaşii, oamenii locului, momârlani.
Izolaţi în munte, momârlanii păstrează cu îndărătnicie ceea ce au moştenit peste
anii fără număr, tradiţia. Lupta lor continuă cu natura aspră a munţilor şi vecinătatea cu
jivinele pădurii i-au croit duri şi plămăditori de istorii fără seamăn. Cea mai cunoscută
dintre ele este, probabil, aceea a strigoilor şi a luptei lor cu Întunericul.
Cei mai mulţi momârlani şi-au construit locuinţe mai sus pe munte, pe terenuri
mai înalte, acolo unde timpul stă în loc şi unde nimeni nu putea să le exproprieze tere-
nul. Din documente aflăm că principala ocupaţie era păstoritul.
Din vremuri stravechi exista şi obiceiul măsuratului oilor. Ciobanul strânge toate
mioarele pentru muls. Fiecare familie are un număr de oi, în funcţie de care se ştie
cantitatea de lapte care va fi primită la coborârea oilor de pe munte. Cantitatea de lapte
se măsoară din strabuni astfel: fiecare litru de lapte dat de o oaie la urcatul pe munte
se înmulţeşte cu 49. Rezultatul este cantitatea de lapte care va fi primită de familia
respectivă la coborâtul de pe munte. Nu se ştie foarte exact de ce se practică acest pro-
cedeu, dar el este încă viu printre momârlani.
Din casa unui momârlan adevărat nu lipseşte un costum tradiţional pentru femei
şi pentru bărbaţi.
19
Istoria recentă relativ comună a color 6 comunităţi nu trebuie să trădeze
particularităţile specifice fiecărei comunităţi, astfel încât vom trece în continuare în
revistă câteva elemente semnificative din istoria fiecărei localităţi.
ANINOASA
Întemeierea localităţii Aninoasa şi dezvoltarea ei sunt legate de dezvoltarea min-
eritului în zonă, prin înfiinţarea exploatării carbonifere, care şi-a început activitatea în
anul 1890.
Localitatea a fost menţionată documentar prima dată în anul 1442 sub forma
unei aşezări întinse ca suprafaţă şi se numea Bărbătenii de Jos, care, după cum spune
legenda, a fost numită astfel, după coloniştii care s-au aşezat aici şi care veneau din re-
giunea râului Bărbat. După părerea marelui istoric Nicolae lorga, numele oraşului vine
de la copacul anin, a cărui scoarţă era folosită pentru vopsirea îmbrăcămintei.
A fost atestată ca localitate în 1913. Din punct de vedere al organizării administra-
tiv-teritoriale, până în anul 1968 oraşul a fost organizat în două comune: Aninoasa şi
Iscroni, vechile denumiri fiind “Anena” respectiv “Bărbătenii de Jos”. Din anul 1968 a
fost organizată în comună suburbană. În anul 1989, Aninoasa a primit statutul de oraş,
datorită importanţei economice pe care o are în Valea Jiului.
LUPENI
Atestat documentar pentru prima dată în anul 1770, municipiul Lupeni are în
prezentopopulaţiede32.852locuitorişis-aformatgraţiepăşunilorşifâneţelorbogate,
care au atras importante migraţii ale populaţiilor dinValea Streiului şiŢara Haţegului.
După1840,audemaratînsăexplorărileminiere,companiilestrăinecaredeţineau
diferite perimetre miniere au adus mineri polonezi, cehi, austrieci, slovaci, maghiari şi
români din Munţii Apuseni sau Baia-Mare, fapt care a generat numeroase schimbări
atât pe plan economic cât şi demografic şi social.
Municipiul Lupeni a devenit cel mai mare producător de cărbune cocsificabil din
ţară, cu o dezvoltare monoindustrială (80% din populaţie trăind din minerit sau alte
activităţi conexe). Exploatarea industrială a zăcământului de huilă a determinat, în-
cepând cu anul 1881, apariţia coloniilor de muncitori, o astfel de colonie păstrându-se
şiînprezent.Dezvoltarea economică şi creşterea numărului populaţiei a impus schim-
barea aspectului urbanistic, coloniile fiind înlocuite cu cartiere noi de locuinţe, extinse
pe verticală, cu spaţii comerciale, zone verzi şi parcuri de joacă pentru copii.
În anul 1941, Lupeniul a fost declarat oraş, iar în anul 2004 a fost declarat mu-
nicipiu.
PETRILA
Localitatea Petrila este atestată, în diferite documente, atât în anul 1499, cât şi în
anul 1493. După unii autori, toponimul“Petrila”derivă din adjectivul latin“petrinus”
20
care se traduce prin “de piatră”.
Oamenii locului, păstori şi crescători de vite, foloseau“piatra neagră care arde”la
încălzit şi la efectuarea schimburilor comerciale, straturile de huilă fiind întâlnite chiar
la suprafaţă.
Exploatareazăcămintelorcarbonifereacontinuatde-alungulanilor,dezvoltândo
zonămonoindustrială,activitateaeconomicăpreponderentăfiindaceeadeexploatare
şi prelucrare a cărbunelui.
Dezvoltareaacestoractivităţiaavutcaurmareocreşterecontinuăanumăruluide
locuitori din localitatea Petrila, astfel încât, dacă în anul 1820 populaţia era de 3.326
locuitori, în anul 1977 era de 25.207 locuitori.
PETROŞANI
Primii locuitori ai Petroşaniului de azi pot fi consideraţi 20 de iobagi din Pet-
ros, colonizaţi în Petroşani şi stabiliţi aici în jurul anului 1640. Prima menţiune a
Petroşaniuluidateazădela1788-1792,cândlocotenent-colonelulprusacGotzefaceo
călătorie în Orient şi se întoarce din Turcia prin părţile române.
Documentele cartografice ale austriacului Fridrich Schwantz, întocmite în 1720,
arata întreaga depresiune a Petroşanilor populata cu gospodarii risipite pretutindeni
de-a lungul ulucului intracarpatic, parând a forma un singur sat mare de la un ca-
pat la altul, depresiunea fiind o risipire generala de salase şi grupuri de case. În acea
perioada, în apropiereaVăii Jiului erau numai câteva aglomerari de gospodarii ce for-
mau nucleele unor sate. Acestea au devenit ulterior localitatile de azi. Dupa 1733,
Valea Jiului a intrat într-o faza de populare mai activa aparând noi sate, numarul lo-
cuitorilor sporind ca urmare a imigrarii unui numar mare de familii din alte zone.
Înurmarecensamântuluidin anul1818aufostînregistratiîndepresiunea Petroşaniun
numarde2.550locuitori,principalaocupatieaoamenilorînaceastaperioadafiindpas-
toritul. După această dată mineritul devine principala ocupatie a locuitorilor oraşului.
URICANI
Prima atestare documentară cu privire la localitatea Uricani este recensământul
Csibaky din anul 1818, denumirea trăgându-se de la localităţile Hobiţa şi Uric, ca
urmare a procesului de roire (colonizare) a locuitorilor dinŢara Haţegului. Aceasta este
o ipoteză plauzibilă, aşa cum reiese din lucrarea lui Romulus Vuia, Ţara Hategului şi
regiunea Pădurenilor, unde Hobiţa este atestată documentar în anul 1411, iar Uric-ul
în 1473.
Această denumire va fi purtată timp de un secol, până la Unirea din 1918, când se
va folosi denumirea de Uricani. După anul 1965, localitatea Uricani devine oraş, cu o
populaţiedepeste4000delocuitori,numărulacestoracrescândobunăparteaperioa-
dei ca urmare a dezvoltării sectorului minier. Totuşi, în prezent, numărul locuitorilor
oraşului este de 10.104.
21
VULCAN
ExistăanumitedovezicarenefacsăcredemcăaceastăparteaVăiiJiuluieralocuită
încă din antichitatea dacică şi romană. Astfel, în Pasul Vîlcan a fost descoperit un bust
de bronz aurit care înfăţişează un luptător cu coif şi scut, reprezentându-l, probabil,
pe zeul războiului din mitologia greacă, sau pe Alexandru Macedon. Tot în Pasul
Vîlcan s-au descoperit tezaure monetare romane, iar la Crividia urmele unui atelier
meşteşugăresc provenind din epoca romană.
Dintr-undocumentemisla1462deregeleMateiCorvin,aflămcănobilulhaţegan
Nicolae Kendeffy moare în 1442, într-o luptă dusă cu turcii în „Alpibus Vulcan” şi pe
aici se crede că ar fi trecut Mihai Viteazul când, la sfârşitul anului 1600, a luat drumul
pribegiei spre Praga pentru a cere ajutorul împăratului habsburg Rudolf II. În jurul
punctuluidevamăpentru trecerea spre şi dinspreŢara Românească s-a format nucleul
viitoarei aşezări stabile, Vulcan.
IV. Cadrul natural

1. Formele de relief
Depresiunea Văii Jiului, după cum îi spune şi numele este străbătută de două
râuri importante: Jiul de Vest şi Jiul de Est şi este înconjurată de patru lanţuri muntoa-
se:Retezat(rezervaţienaturală)situatînparteadenord-nordvest,Şureanuînparteade
est-nordest, Parâng în est-sudest şiVîlcan în sud. Altitudinea medie înValea Jiului este
de 600 m deasupra nivelului Mării Negre.
DepresiuneaPetroşani,înafarapeisajuluiindustrialcaracteristic,oferăovarietate
de frumuseţi rar întâlnite. Locuri de o salbatică frumuseţe se găsesc, de altfel, în toate
împrejurimile Depresiunii Petroşani.
În afara măreţiei culmilor Retezatului sau ale Parângului, cu morene şi lacuri gla-
ciare, în oricare parte te-ai îndrepta, esti fermecat de pitorescul priveliştilor întâlnite.
Grote ca Peştera Dracului sau Roşia din apropierea Petrilei, cele de la izvoarele Jiului de
Vest,PeşteraButa,undes-augasitperledepeşteră,stalagmitetransparenteşistalactite
colorate, oferă frumuseţi care amintesc de operele unor sculptori geniali.
Depresiunea Petroşani dispune de un sistem de baze turistice care înlesneşte vi-
zitarea tuturor acestor frumuseţi. În munţii Parâng o cabană întâmpină oaspeţii la o
altitudine de 1680 m, iar la 500 de metri mai jos, într-o poiană largă, se află cabana
Rusu,sprecares-acroitoşoseaaccesibilămotocicletelorşiautoturismelor.Altecabane
se gasesc la loc prielnic de popas pe vârfurile Vîlcan, Straja şi Buta, iar pentru iubitorii
dedrumeţiipepotecilăturalnice,segăseşteadăpostîncaseleforestierecareîmpânzesc
munţii înconjurători.
22
De pe Vârful Parâng, în zile cu vizibiliate maximă, panorama Depresiunii Petro-
şani îţi dă impresia unui unui singur oraş, răsărit dintr-o abundenţă de spaţii verzi.
Munţii Retezat fac parte din Carpaţii Meridionali, grupa muntoasă Retezat-Go-
deanu.Seînalţăîntredouădepresiuniimportante,PetroşanişiHaţegşiîntredouărâuri
importante, Râul Mare, care îi delimitează la nord şi est şi Jiul de Vest, care îi delimi-
tează la sud. Sunt înconjuraţi de Munţii Ţarcu la vest, Munţii Godeanu, la sud-vest şi
Munţii Vîlcan, la sud, situându-se printre cele mai înalte ale tarii. În limitele sale se
gasesc25depiscuriînaltatelapeste2000mdintrecaresapte(Peleaga,Papusa,Retezat,
Custura, Vârful Mare, Bucura şi Judele) au peste 2400 m.
Celmaivariatşispectaculosreliefafostcreatdemodelareaglaciarăşiperiglaciară:
sepotobservaimensecircuri,văicetrădeazăprezenţaunorgheţariculungimiaprecia-
bile, mase de grohotiş. Aici se află cele mai multe lacuri glaciare din România, adică 82.
Cel mai întins lac glaciar din România se află aici - Bucura (8,5 ha), de asemenea cel
mai adânc - Zănoaga (29 m).
Acest relief contribuie în cea mai mare masura la aspectul rascolit al peisajelor, cu
circuri glaciare etajate, culmi zimtate şi abrupturi stâncoase.
23
Munţii Şureanu, situaţi între Şebeş, Jiul Transilvan şi Strei, aparţin unităţii
Carpaţilor Meridionali, fiind situaţi pe rama transilvană a acestora.
Latitudinal se desfăşoară între 450 53’ 15” latitudine nordică şi 450 26 ‘ 30” la-
titudine nordică, iar longitudinal între 220 59’ 03” longitudine vestică şi 230 39’ 10”,
având astfel o poziţie central sud-vestică. Această poziţie corelată cu faptul că se află în
al doilea front de munţi care stau în calea maselor de aer vestică, face să ne aflăm într-o
zonă cu precipitaţii suficiente pentru dezvoltarea optimă a domeniului forestier.
Hipsometric Munţii Şurianu se desfăşoară între aproximativ 350 m (în valea râului
Sebeş) şi 2130, 2 m (Vârful lui Pătru). Principala caracteristică este o culme lungă de 49 km,
desfăşurată între 759 m (pasul Băniţa) şi pasulTărtărău (1665 m), trecând peste cele patru
vârfuri de peste 2000 m: Vârful lui Pătru – 2130,2 m; Şurianu – 2059 m; Auşel – 2009 m;
Cârpa–2012m.Aceastăculmeseprezintăcaosuccesiunedesuprafeţedenivelare,marcate
saunudeabrupturi.Structuramorfograficăşimorfometricăaimpusetajareatuturorcom-
ponentelor mediului, a vegetaţiei ca factor ce exploatează aceste componente.
Cea mai importantă caracteristică a acestor munţi o constituie existenţa suc-
cesiunilor de suprafeţe de netezire, etajate de la 1900-2000 m până la 600-700 m,
corespunzător evoluţiei masivului. Văile adâncite puternic dau uneori un aspect de
podurisuspendate,caracteristicăcareseestompeazăpemăsurăcecreştealtitudinea.De
aceste suprafeţe s-au ocupat Emm de Martonne (1923), Valer Trufaş (1971), Lucian
Badea (1981, 1993), Ioan Conea şi M. Kandel (1950).
24
MunţiiParângfacpartedinCarpaţiiMeridionali,grupamuntoasăParâng-Şureanu-
Lotrului, fiind cea mai mare ca suprafaţă dintre masivele muntoase ale României. De la
est la vest măsoară aproximativ 50 de km iar de la nord la sud circa 25 km.
Munţii Parâng sunt delimitaţi la vest de Valea Jiului, iar la est de Râul Olteţ şi Râul
Lotru. La nord sunt delimitaţi de Munţii Şureanu, prin valea Râului Jiul de Est Spre
sud, delimitarea este făcută de şirul depresiunilor Novaci, şi Baia de Fier.
Sunt străbătuţi de cea mai înaltă şosea de la noi din ţară,Transalpina, care ajunge
până la altitudinea de 2.200 m, oferind imagini rar întâlnite.
Pe cuprinsul întinderii munţilor Parâng se găsesc un vârf muntos de peste 2.500
de metri, şi anume vârful Parângul Mare, cu 2.518 m şi trei vârfuri de peste 2.400 de
metri: Gemănarea, cu 2.426 m, Stoiniţa, cu 2.421 m şi Cârja cu 2.405 m şi aproximativ
15 vârfuri de peste 2.300 m.
Munţii Parâng se remarcă prin masivitatea lor, care îi fac a fi aseamănători cu
Munţii Făgăraş şi multitudinea de lacuri glaciare (Mija, Câlcescu, Roşiile, Iezerul
Îngheţat) care îi aseamănă cu Munţii Retezat. Faptul că pe traseele sale sunt puţine
cabane şi refugii montane îl face să fie unul dintre cele mai sălbatice masive muntoase
din România.
Partea sa sudică se remarcă prin existenţa unor formaţiuni calcaroase, care au dat
naştere unor peşteri, cum ar fi: Peştera Muierilor, aflată pe valea Râului Galbena şi
Peştera Polovragi, aflată pe valea râului Olteţ.
25
MunţiiVîlcan se situează în sectorul sud-estic al Carpaţilor Meridionali. Împreună
cu munţii Mehedinţi ei închid la sud arcul carpatic cuprins între Jiu şi Dunăre.
Spre nord sunt limitaţi de Jiul deVest, râu care străbate depresiunea Petroşani, în-
cepând din pasul Jiu-Cerna-1330 m, până la întâlnirea cu Jiul de Est, la Iscroni-556 m.
Pe parcursul său, lung de 51 km, Jiul de Vest separă munţii Vîlcan mai întâi de munţii
Godeanu, între pasul Jiu-Cerna şi gura văii Soarbele, apoi de munţii Retezat, între gura
văii Soarbele şi Câmpu lui Neag. În cadrul depresiunii Petroşani se înşiră vestitele lo-
calităţi miniere şi industriale Uricani, Lupeni, Paroşeni şiVulcan. La nord depresiunea
este flancată de muntele Tulisa, culme care se desprinde din munţii Retezat spre est.
Limitasudicăamasivului,lacontactulcudepresiuneagorjana,poateficonsidera-
tă pe direcţia Bumbeşti-Runcu-Tismana-Padeş până la vestita vale a Motrului.
LimitavesticăporneştecamdindreptullocalităţiiCloşani,apoiurcăspreizvorulMotru-
luipânăsubvârfulAlunul,lacirca1000m,lângăcreastaOslei,lăsândastfellasud-vestmunţii
Mehedinţi. O ultimă porţiune de limită o formează culmeaTurcineasa-Sârba, apoi piciorul
nordic al muntelui Sârba până în pasul Jiu-Cerna, care se pierde printre culmile scunde din
preajma Ciucevelor, loc de unde porneşte spre nord ţinutul munţilor Godeanu.
Zapada cade de obicei pe culmile înalte, formand un strat continuu, mai ales
din noiembrie. Ea se mentine in special in lunile februarie-martie, perioada favorabilă
practicarii sporturilor de iarna. Ultimele petice de zapada se curaţă pe Oslea şi Straja în
perioada mai-iunie.
26
Dacă culmile muntilor înconjurători îşi datoresc pitorescul lor mai ales îmbinării
dintre liniile calme ale platformelor cu cele semeţe, puternic povârnite ale căldărilor
glaciare, pitorescul depresiunii Văii Jiului vine de la îmbinarea netezimii teraselor cu
formele sprintene ale reliefului carstic. Speologi şi turişti deopotrivă sunt atraşi de
peşteri de o rară frumuseţe, cum sunt: Peştera cu Corali şi Peştera Zeicului, declarate
monumentealenaturii, Peştera cu Gheata, Peştera Iorgovanului, Peştera Alunii Negrii,
Peştera Dâlma cu Brazi, Peştera Uscata, Cheile Buţii.
2. Clima
Clima zonei este temperat-continentală, cu slabe influenţe ale curenţilor medit-
eraneeni, temperatura medie anuală fiind de 6-8º C. Clima este aspră, dar nu excesivă,
iernile nu sunt foarte geroase (nu s-au înregistrat niciodată -30°C), în schimb verile
sunt în general răcoroase.
3. Hidrologia
Reţeauahidrograficăabazinuluiestereprezentată,înprincipal,dedouărâuri:Jiul
de Est şi Jiul deVest. Acestora li se adaugă numeroase pâraie şi torente care se scurg de
peversanţiimunţilor(impunândreliefuluiunaspectcolinarvariatşifoarteaccidentat).
Jiul de Vest izvorăşte din circul glaciar Scorota şi are un parcurs de aproximativ 51
km, principalii săi afluenţi fiind pâraiele Buta, Lazaru, Toplita, Bilugu, Valea de Pesti,
Mierleasa, Braia, Sohodol şi Baleia. Jiul de Est, cu un parcurs de aproximativ 28 km,
are izvoarele pe versantul sudic al munţilor Şureanu, principalii săi afluenţi fiind râul
Jiet şi paraieleTaia, Rascoala şi Banita. Jiul de Est se uneşte cu Jiul deVest în apropierea
localităţii Iscroni, după care intră în defileul Livezeni-Bumbeşti.
ToateapelecurgătoarecuobârşiaînmunţiiVîlcansunttributareJiului,directsauindirect.
- Jiul, cu o suprafaţă de 10070 km² şi cu o lungime de 331 km; se formează la
Iscroni, prin unirea Jiului de Est cu Jiul de Vest; până la Isconi, cei mai importanţi
afluenţi pe dreapta sunt Sarba, Stirbul, Ursul, Boul, Garbovul, Rastovanul, Valea de
Pesti, Balomirul, Braia, Baleia, Merisoara; în defileu se varsă în Jiu o serie de pâraie cu
caracter torenţial, din care mai importante sunt Murga Mare, Dumitra, Cerbanasul,
Bratcul, unele însoţite de drumuri forestiere.
- Susita sau SusitaVerdeîşsi trage izvoarele de sub vârful Straja prin pâraiele Am-
aru şi Cartianu;
- Sohodolul, după ce străbate un traseu lung în munţi şi adună o serie de afluenţi
(Jeleselul, Podul, Plesul, Plescioara), taie cheile Patrunsa şi Vidra şi razbate în depresi-
unea gorjană prin Cheile Sohodolului;
- Bistriţa îşi adună apele de sub Oslea şi strabate stramtori şi chei; ca afluenţi mai
importanţi menţionămVija, care izvorăşte din Arcanu, şi Bistricioara, care coboară de
sub Piatra Borostenilor;
- Tismana este alimentată de izvoare care culeg apele între vârfurile Păltinis şi
Piatra Borostenilor; el adună şi apele Tismanitei în cheile de la punctul La Triunghi;
- Pocruia face parte din bazinul Tismanei; ea izvorăşte din muntele Piatra Taiată
şi strabate o zona cu relief carstic;
27
- Motrul, cu o suprafaţă de 1900 km² şi o lungime de 120 km, este cel mai important
afluent al Jiului; izvorăşte de sub şaua La Suliti, în apropiere de vârful Peştişanu (Oslea).
Încadrulelementelorhidrografice,lacurileconstituieprincipalaatracţieturistică,
dintreacestealacurileglaciare,careseîmbinaarmonioscuelementeledereliefşivege-
taţie, atragând cel mai mare număr de turişti.
Cele mai multe lacuri glaciare sunt localizate în munţii Retezat (peste 80) şi Parâng.
Dintre lacurile glaciare din Retezat, Bucura – situat la 2040 m altitudine – este cel mai
întins din ţară (10 ha), Zănoaga (29 m) şi Taul Negru (24,8 m) sunt cele mai adânci.
ÎnMunţiiParângexistămaipuţinelacuriglaciare-dintrecelemaisemnificativeamin-
tim: pe valea Slaveiului lacurile Slaveiul Verde, Cârja, Înghetat etc., iar pe valea Rosiile se
dezvoltă lacurile Mândra, Tăul fără Fund (cel mai întins din Parâng cu 3,7 ha), Luna ş.a.
4. Fauna şi flora
Flora şi fauna Văii Jiului prezintă elemente care fac din ea un centru de atracţie
turistică. În munţi predomină pădurile de răşinoase, între care cele mai frecvente sunt
cele de molid , dar şi pin, zîmbrul (Pinus cembra), jneapan, tisa etc. Pădurile de stejar
şi fag sunt şi ele ospitaliere; ele adapostesc numeroase păsări şi dau sălaş unor animale
precum: iepurele, lupul, vulpea, mistreţul, căprioara, ursul, capra neagră etc. În munţii
Retezat poate fi întâlnit şi vulturul bărbos, care nu se mai afla nicaieri în Europa.
Retezatul este renumit şi pentru bogatia florilor lui multicolore: primula cu flori
liliachii şi purpurii, ghintura albastră sau galbenă (se găseşte şi în Parâng), caltunul-
doamnei sau cerentelul, nu-ma-uita s.a. Se întâlnesc şi plante rare, unele ocrotite prin
lege, cum ar fi: floarea de colţ (Leontopodium alpinum), papucul-doamnei, sângele-
voinicului, copacul purtător de lalele etc.
Grija faţă de floră şi faună – unele dintre ele considerate monumente ale na-
turii – a dus la crearea Parcului Naţional Retezat din masivul cu acelaşi nume (cu o
suprafaţă de 13.000 ha). Înauntrul lui aceste ,,bijuterii ale naturii”sunt ocrotite de lege,
iar exploatările forestiere, păşunatul, vânatul şi pescuitul sunt interzise.
5. Solurile şi resursele naturale

BazinulValea Jiului este constituit dintr-un fundament cristalin şi depozite sedi-
mentare molasice de cuvertură. Fundamentul cristalin apare la zi pe rama bazinului,
fiind constituit din roci metamorfice, cu grad diferit de metamorfism, care aparţin atât
Autohtonului Danubian cât şi Pânzei Getice. Cristalinul Getic aflorează în rama de
nord-est şi parţial în cea de sud şi este reprezentat prin gnaise, micaşisturi cu ambele
mice, cuartite şi amfibolite. Cristalinul Danubian este dezvoltat în rama sudică şi parţi-
al în cea nordică şi este reprezentat prin gnaise, calcare cristaline, şisturi şi cuartite.
Lucrările geologice de prospectiune, explorare şi exploatare au pus în evidenţă
existenţa a 22 strate de cărbune, numerotate de la 0 la 21, caracterizate prin arii de răs-
pândire, grosime şi calitate variabilă (de la zonă la zonă şi de la strat la strat). Importanţă
economică prezintă stratele 3, 4, 5, 7, 8, 9, 13, 14, 15, 17, 18.
28
V. Populaţia, ocuparea şi nevoile sociale
Populaţia microregiunii Valea Jiului
Populaţia reprezintă un element esenţial al devenirii umane. De mărimea, dar şi
decalitateapopulaţieidepindtoateproceselesocio-economicedintr-unanumitspaţiu
social.
În anul 2005, populaţia Regiunii Vest era de 1.930.458 locuitori, reprezentând
8.92% din populaţia României. Regiunea Vest are cel mai mic număr al populaţiei
dintre toate cele 8 regiuni de dezvoltare.
ÎnceeacepriveştepopulaţiamicroregiuniiValeaJiuluiseobservăcăaceastaînsuma
la nivelul anului 2005, 146.464 locuitori. În cadrul analizei populaţiei, un loc aparte îl
arediscuţiareferitoarelagen.Dacătrebuiesăvorbimdespregenulpopulaţieiînmicro-
regiuneaValea Jiului observăm că este vorba despre o proporţie relativ uniformă între
cele 2 sexe (49.2% bărbaţi şi restul de 50.8% femei).
Dacă este să ne raportăm la populaţia judeţului Hunedoara, putem afirma că în
teritoriulsupusanalizei,microregiuneaValeaJiului,locuieşteaproximativotreimedin
populaţia întregului judeţ.
29
Ponderea este impresionantă şi în ceea ce priveşte populaţia RegiuniiVest,Valea
Jiului concentrând 7,5% din populaţia regiunii Vest .
Tabel 3. Populaţia pe sexe în Valea Jiului în anul 2005

Total (număr de persoane) Ponderea popula- Densitatea
ţiei masculine Populaţiei (locui-
Ambele sexe Masculin Feminin
(%) tori/ kmp)
Petroşani 44996 21780 23216 48.40 230.09
Lupeni 30511 15250 15261 49.98 392.53
Vulcan 29787 14679 15108 49.28 341.16
Uricani 10104 5061 5043 50.09 40.19
Petrila 25680 12652 13028 49.27 83.19
Aninoasa 5386 2638 2748 48.89 147.22
Valea Jiului 146464 72060 74404 49.20 153.02
Judeţul Hunedoara 480459 233719 249069 48,64 51,36
Regiunea Vest 1.930.458 931508 998950 48,25 51,75
De asemenea, în ceea ce priveşte indicatorul densitatea populaţiei calculat ca

număr de locuitori la km² de teritoriu se observă că media din Valea Jiului de 153
locuitori/km² este mult superioară mediei de la nivelul Regiunii Vest, dar şi celei de la
nivelul judeţului Hunedoara.
30
Pentru că naţionalităţile conlocuitoare din Valea Jiului au avut un aport foarte
importantîndezvoltareazonei,socotimcăestenecesarsăaducemîndiscuţieşicâteva
date şi lucruri cu privire la acest aspect. Naţionalităţile conlocuitoare dinValea Jiului şi-
au făcut simţită prezenţa după anul 1856 când au fost făcute colonizările cu populaţie
adusă de pe întreg teritoriul imperiului Austro-Ungar.
Într-un recensământ efectuat în 1870 se arată că din totalul de 12671 de locui-
tori existenţi înValea Jiului, 10.211 erau locuitori băştinaşi (de naţionalitate română),
1.163 erau de naţionalitate maghiară, 292 austrieci, 17 germani, 175 cehi, 709 italieni,
2 (femei) din România şi doi locuitori din afara Europei.
Astăzi,înmicroregiuneaValeaJiului,cetăţenidenaţionalitateromână,înprocent
predominant, convieţuiesc armonios cu maghiari, ucrainieni, germani, romi şi alte na-
ţionalităţi.
Tabel 4. Populaţia pe naţionalităţi în Valea Jiului în anul 2005

Români Sîrbi Germani Maghiari Romi Altele
Număr 133166 6 535 10801 1957 381
Procent 91.19% 0.00% 0.37% 7.40% 1.34% 0.26%

În ceea ce priveşte religia, populaţia majoritar română este de religie ortodoxă

(83,5%), urmată de populaţia de etnie maghiară de religie romano-catolică (5,54%).
Pondere importantă au, de asemenea, cetăţenii adepţi ai cultului penticostal (2,95%).
Tabel 5. Populaţia în funcţie de religie în Valea Jiului în anul 2005

Romano- Greco- Penticos-
Ortodocşi Baptişti Altele
Catolici Catolici tali
Număr 122.000 8.084 1.318 984 4.301 8.493
Procent 83.55% 5.54% 0.90% 0.67% 2.95% 5.82%
Analizând structura populaţiei pe grupe mari de vârstă, se constată că ponde-

rea populaţiei tinere (sub 14 ani) este mai mare la nivelul microregiunii Valea Jiului
(17,95%) faţă de nivelul judeţului (14,86%), în timp ce populaţia în vârstă de muncă
(15-64 ani) este de asemenea mai numeroasă la nivel de microregiune faţă de nivelul
judeţean (72,70% faţă de 71,11%).
Se observă, de asemenea, că la nivelul populaţiei de peste 65 de ani, valorile de la
nivel microregional sunt sub cele judeţene (9,35% faţă de 14,03%).
31
Tabel 6. Populaţia din Valea Jiului pe grupe mari de vârstă, 2005
Sub 14 ani 15-64 ani Peste 65 ani
Total Abso-
Absolut % Absolut % %
lut
Petroşani 44996 7223 16.05 33206 73.80 4567 10.15
Lupeni 30364 5251 17.29 22096 72.77 3017 9.94
Vulcan 29655 5571 18.79 21770 73.41 2314 7.80
Uricani 10039 2171 21.63 7265 72.37 603 6.01
Petrila 25661 4941 19.25 18103 70.55 2617 10.20
Aninoasa 4922 987 20.05 3433 69.75 502 10.20
Valea Jiului 145637 26144 17.95 105873 72.70 13620 9.35
71404 14,86 341675 71,11 67380 14,03
Judeţul Hunedoara 480459
Regiunea Vest 1930458 288049 14,92 1364965 70,7 277534 14,38
În ciuda acestei situaţii, din analiza populaţiei pe grupe de vârstă se observă

totuşi un proces de îmbătrânire demografică, datorat în principal scăderii natalităţii şi
creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 60 ani şi peste).
Efecteledemograficeşieconomicealeacesteievoluţiisevorvedeaîntimpşivorat-
ragedupăsineschimbărilaniveluldiferitelorsubpopulaţii(populaţiaşcolară,populaţia
de vârstă fertilă, populaţia în vârstă de muncă).
Tabel 7. Populaţia din Valea Jiului pe grupe de vârstă, 2005

Grupa de vârstă (ani)
Localitatea
0-4 5-9 10-14 15-19 20-24 25-29
Petroşani 2120 2306 2797 3697 3521 3573
Lupeni 1395 1694 2162 2790 2435 2338
Vulcan 1610 1804 2157 2728 2201 2349
Uricani 599 743 829 1024 871 830
Petrila 1356 1688 1897 2278 1852 2037
Aninoasa 270 325 392 465 354 344
Valea Jiului 7350 8560 10234 12982 11234 11471
Judeţul Hunedoara 20576 23417 27411 37575 32782 35777
Regiunea Vest 86408 93526 108115 152439 138612 152017
32
Localitatea
30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59
Petroşani 3650 4545 2960 3373 3350 2592
Lupeni 2463 3201 2168 2245 1822 1443
Vulcan 2741 3299 1929 2013 1889 1562
Uricani 863 960 703 705 590 414
Petrila 2188 2684 1680 1767 1494 1138
Aninoasa 416 503 312 324 278 237
Valea Jiului 12321 15192 9752 10427 9423 7386
Regiunea Vest 150805 162054 116033 143280 140926 120294

Localitatea 85 şi
60-64 65-69 70-74 75-79 80-84
peste
Petroşani 1945 1888 1317 872 355 135
Lupeni 1191 1243 986 501 228 59
Vulcan 1059 984 696 398 182 54
Uricani 305 228 197 110 49 19
Petrila 985 1063 783 466 220 85
Aninoasa 200 189 148 110 48 7
Valea Jiului 5685 5595 4127 2457 1082 359
Regiunea Vest 88505 96980 77357 57935 32418 12754
Toate localităţile componente ale Văii Jiului au cunoscut o scădere a populaţiei

în condiţiile în care realizăm o comparaţie între recensământul din 1992 şi ultimul
recensământ al populaţiei desfăşurat în anul 2002.
Astfel, populaţia Văii Jiului a scăzut cu aproximativ 20.000 de persoane, ceea
ce înseamnă o scădere de aproximativ 12,4%. Luate individual fiecare localitate
componentă a microregiunii a fost afectată de fenomenul reducerii populaţiei.
33
Oraşele cu cea mai mare reducere a populaţiei în perioada cuprinsă între cele 2
recensăminte sunt: Uricani (-20.4%), Petroşani (-14.2%) şi Vulcan (-13.%).
Alăturidescădereanatalităţiacestfenomenalreduceriipopulaţieidinoraşeledin
bazinulVăii Jiului trebuie pus şi pe seama constrângerilor de natură economică. Astfel,
în zonă au loc o serie de disponibilizări ca urmare a reduceri sau încetării activităţii
economice, fenomen care determină o serie de plecări sau mutări cu domiciliul din
localităţi supuse analizei
Tabel 8. Evoluţia populaţiei dinValea Jiului conform recensămintelor 1992-2002

Populaţia totală la
recensăminte Evoluţia Evoluţia
1992 2002 %
Petroşani 52390 45194 - 7196 - 14.2%
Lupeni 32853 30642 - 2211 - 6.7%
Vulcan 34524 29740 - 4784 - 13.8%
Uricani 12835 10227 - 2608 - 20.4%
Petrila 29302 25840 - 3462 - 11.9%
Aninoasa 5552 5106 - 446 - 8.1%
Valea Jiului 167456 146749 - 20707 - 12.4%
ÎnValea Jiului, la nivelul anului 2005, sporul natural a fost unul negativ, pe fondul
unui număr mai mare de decese raportat la numărul de născuţi vii. Cu toate acestea
există cîteva localităţi (Petrila, Uricani, Vulcan) în care în ultima perioadă avem de-
a face cu o creştere a numărului de nou născuţi şi cu un raport pozitiv raportat la
numărul deceselor.
Tabel 9. Sporul natural la nivelul microregiunii Valea Jiului, 2005

Rate (la 1.000 locuitori)
Născuţi vii Decese Spor natural
Petroşani 0.456 0.503 -0.047
Lupeni 0.233 0.322 -0.089
Vulcan 0.292 0.252 0.040
Uricani 0.092 0.085 0.007
Petrila 0.268 0.232 0.036
Aninoasa 0.057 0.067 -0.010
Valea Jiului 1.398 1.461 -0.063
34
Forţa de muncă
În cadrul discuţiei despre forţa de muncă, trebuiesc făcute căteva precizări leg-
ate de populaţia ocupată, care cuprinde toate persoanele de 15 ani şi peste, care au
desfăşuratoactivitateeconomicăproducătoaredebunurisauserviciidecelpuţinooră
în perioada de referinţă, în scopul obţinerii unor venituri sub formă de salarii, plată în
natură sau alte beneficii.
Întabeluldemaijosavemoprezentaresuccintăapersoanelorocupatepediferite
domenii de activitate la nivelul microregiunii Valea Jiului. Observăm astfel că între
2004 şi 2005, numărul persoanelor angajate a crescut în mai toate ramurile cu excepţia
anumitor sectoare în care s-a redus (industrie extractivă; energie electrică şi termică,
gaze şi apă; contsrucţii).
Tabel 10. Numărul de salariaţi din Valea Jiului pe sectoare economice
Nr. Crt. Activitatea economică Salariaţi 2004 Salariaţi 2005
1 Agricultura 26 180
2 Industrie, din care 18712 18264
- industrie extractivă 14235 13196
- industrie prelucrătoare, inclusiv prelucrarea lemnului 2539 3058
3 Energie electrică şi termică, gaze şi apă 1324 911
4 Construcţii 1857 1820
5 Comerţ 3770 4044
6 Transport, depozitare, poştă, comunicaţii 45 45
7 Activităţi financiare, bancare şi de asigurări 232 254
8 Administraţie publică 545 654
9 Învăţământ 2052 2482
10 Asistenţă socială 2064 2410
Total 28770 31064
35
De-a lungul timpului, o dată cu începerea procesului de restructurare a activităţii
miniere în Valea Jiului au fost derulate o serie de programe de crestere a gradului de
ocupare a forţei de muncă. Aceste programe derulate înValea Jiului începând cu anul
2001 s-au caracterizat prin următoarele tipuri de măsuri:
• prin cursuri de formare profesională;
• acordarea de alocaţii pentru şomerii care se încadrează înainte de expirarea
şomajului;
• încadrarea şomerilor peste 45 ani sau întreţinători unici de familie;
• stimularea mobilităţii forţei de muncă, din care: încadrarea într-o localitate la o
distanţă mai mare de 50 km faţă de domiciliu, încadrarea în altă localitate cu schimba-
rea domiciliului;
• încadrarea absolvenţilor din instituţiile de învăţământ;
• crearea de noi locuri de muncă prin creditarea întreprinderilor mici şi mijlocii;
• acordarea de servicii de consultanţă şi asistenţă pentru începerea unei activităţi
independente sau pentru iniţierea unei afaceri;
• ocuparea temporară a forţei de muncă în lucrări publice de interes comunitar,
din care: servicii de refacerea şi întretinerea infrastructurii, servicii de interes local.
În raportările statistice, judeţul Hunedoara figurează cu o rată a şomajului de 6,4%.

Referitor la microregiuneaValea Jiului, pentru care nu se calculează acest indica-
tor, mai elocvent în acest sens este rezultatul raportului dintre populaţia totală neocu-
pată şi populaţia activă totală, cifrat la peste 30%.
O bună parte a forţei de muncă este calificată în meserii specifice industriei min-
iere. O caracteristică distinctă a zonei este existenţa unei forţe de muncă ieftine, dar
necalificate, rezultată din disponibilizările masive din minerit.
36
Compania Naţională a Huilei Petroşani nu-şi poate realiza producţia de cărbune
chiar dacă această resursă exista în minele din Valea Jiului, dar oamenii sunt tot mai
puţini, iar utilajele insuficiente.
La ora actuală, la CNH mai lucrează mai puţin de 12.000 de angajati, faţă de
circa 50.000, câţi erau în 1996. Aceştia ar trebui să dea o productie de peste 3 milioane
de tone de cărbune, însă planul este greu de realizat din cauza unor factori cumulativi:
numărul insuficient de personal, forţa de muncă îmbătrânită, utilaje insuficiente şi
echipamentedeproastăcalitate,lacareseadaugăfactoriinaturalicareafecteazămunca
ortacilor, cele mai periculoase fiind focurile endogene.
Pentru forţa de muncă din Valea Jiului există posibilitatea de recalificare prin in-
termediul Agenţiei de Ocupare şi Formare – prin cursuri de calificare şi recalificare, dar
aceastatrebuiesăfieînmodobligatoriuînmeseriicerutedenouaorientareeconomică
a zonei, bazată pe dezvoltarea turismului, ca o alternativă la activitatea minieră.
Începând cu anul 2007 pentru minerii din Valea Jiului au apărut şanse de a lucra
în afara României, în meseria pe care o cunosc cel mai bine sau în construcţii. Astfel,
înValea Jiului îşi fac simţită prezenţa mai multe firme de plasare a forţei de muncă care
vorbesc despre contracte pentru mineri în Australia, SUA şi Canada. Din păcate până
în acest moment, astfel de iniţiative nu s-au materializat în contracte ferme.
VI. Sectorul Social

1. Educaţia
Pe teritoriul Văii Jiului, învăţământul preuniversitar este organizat în 26 de şcoli

generale, 28 de grădiniţe, 3 şcoli de arte şi meserii, 7 licee, al căror profil (teoretic,
informatică, economic) acoperă specificul real şi cel uman.
În municipiul Petroşani funcţionează Universitatea din Petroşani, care are în
componenţă: Facultatea de Mine, Facultatea de Inginerie Mecanică şi Electrică, Facul-
tatea de Ştiinţe, Colegiul Tehnic şi de Administraţie.
Universitatea din Petroşani are aproximativ 6000 de studenţi şi 200 de cadre
didactice, fiind considerată drept universitate de mărime medie. Universitatea are o
vechimede56deanişiestecontinuatoareaInstitutuluideMine,citadelaînvăţământului
superior minier din România.
La nivelul universităţii au fost încheiate o serie de parteneriate cu Universitatea
din Bucureşti, Unversitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” Bucureşti, Uni-
versitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară “Banatul”Timişoara - Proiectul
pilot de Dezvoltare durabilă “Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului”.
Universitateaestepreocupatădeomaibunărecunoaştereinternaţionalăşiînacest
37
sens cadrele didactice din Universitate s-au axat pe îndeplinirea obiectivelor specifice
programeloreuropene.Înprincipals-aurmăritpromovareamobilităţilorşiîncurajarea
cooperării universitare în aria Uniunii Europene (participantă la Programul Socrates-
Erasmus)
Pentru menţinerea şi lărgirea ariei de acţiune în cooperarea internaţională s-au
făcut demersuri pentru acorduri bilaterale cu Universităţi din Europa, precum şi de
contactare cu noi universităţi din spaţiul european.
Educaţia şi învăţământul din Valea Jiului reprezintă un puternic potenţial de
dezvoltare locală, insuficient orientat însă spre zona dezvoltării durabile, în special în
domeniile ecologiei şi reciclării, turismului şi mai ales al tehnologiilor informatice şi
comunicaţiilor.ConstruireauneireţeledeCentredeDezvoltareComunitarăfocalizată
în jurul instituţiilor de învăţământ reprezintă una dintre preocupările primăriilor.
Tabel 11. Număr unităţi de învăţământ din Valea Jiului, în anul şcolar 2005/2006
Şcoli din care:
Grădiniţe de copii cu învăţământ
Licee
gimnazial

Petroşani 8 10 4
Lupeni 4 3 2
Vulcan 4 6 1
Uricani 2 2 0
Petrila 8 7 1
Aninoasa 4 2 0
Valea Jiului 30 30 8
Înprocesuldeanalizăaoferteideformareprinsistemuleducaţionalseauînvedere
alăturidenumărulunităţilorşcolareşiurmătoareleaspecte:niveluldedotareaunităţilor
şcolare; populaţia şcolară; uprinderea elevilor pe diferitele tipuri de învăţământ.
Situaţia resurselor materiale ale unităţilor şcolare influenţează în mare măsura
calitatea ofertei, atât direct, cât şi indirect. Deşi există cabinete şcolare, laboratoare şi
ateliere şcolare în unităţile şcolare din toate localităţile Văii Jiului, nivelul de dotare
a atelierelor şi laboratoarelor şcolare nu este în concordanţa cu cerinţele pieţei, şi nu
permitdezvoltareadecompetenţelanivelulabsolvenţilor,astfelîncâtacestasăasigure
o inserţie profesională imediată.
38
Tabel 12. Dotările existente în structurile de educaţie din Valea Jiului
Săli de clase şi
Localitate Laboratoare Ateliere şcolare
cabinete şcolare
Petroşani 307 93 25
Lupeni 138 18 10
Vulcan 97 17 7
Uricani 40 5 2
Petrila 94 23 2
Aninoasa 18 2 1
Valea Jiului 694 158 47
Este de subliniat faptul că sunt necesare investiţii pentru dotarea cu centrale ter-
mice, mobilier şcolar şi echipamente IT, a instituţiilor de învăţământ.
Urmărind pe baza tabelului de mai jos evoluţia populaţiei şcolare în 2 ani
şcolariconsecutiviputemobservaouşoarăscădereapopulaţieişcolarelanivelulmicro-
regiunii. Astfel, în anul şcolar 2005-2006 aveam de-a face cu 27404 elevi cuprinşi în
sistemul educaţional, în timp ce la nivelul anului şcolar 2006-2007 au fost înregistraţi
27010 elevi.. Ponderea celor 2 sexe în categoria populaţiei cuprinse în sistemul
educaţional este distribuită relativ echilibrat în localităţiile Văii Jiului.
Tabel 13. Populaţia şcolară din Valea Jiului

în anul şcolar 2005-2006 în anul şcolar 2006-2007
Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin
Petroşani 9150 4826 4324 9542 4650 4892
Lupeni 6043 3179 2864 5507 2840 2667
Vulcan 5119 2680 2439 5213 2692 2521
Uricani 1756 839 917 1576 744 832
Petrila 4634 2346 2288 4489 2251 2238
Aninoasa 702 336 366 683 332 351
Valea Jiului 27404 14206 13198 27010 13509 13501

39
Consecinţă a evoluţiilor demografice din ultimii ani, caracterizate prin scăderea
populaţieişiprinamplificareamigraţieiexterne,populaţiaşcolarădinmaitoatenivelurile
educaţionale a înregistrat o reducere continuă.
Tabel 14. Populaţia şcolară din Valea Jiului pe tipuri de învăţământ în anul şcolar
2005-2006
Valea Jiului 2002 2003 2004 2005 Anul şcolar 2006-2007
Preşcolar 4232 4302 4167 4626 4073
Primar 8515 8565 8104 7125 6931
Gimnazial 9959 9393 8682 8234 7743
Liceal 5398 5555 5568 4442 5980
Învăţământprofesionalşitehnic 2213 2502 2624 1626 2408

Majoritatea elevilor din învăţământul primar şi gimnazialsuntînscrişiînşcolipub-

lice,sectorulprivatfiindîncănesemnificativîncomparaţiecucelelaltenivelurideeducaţie.
În anul şcolar 2006-2007, la nivelul învăţământului preşcolar se regăsesc cuprinşi 4073
copii, la nivelul învăţământului primar 6931 elevi, iar la nivel gimanzial 7743.
Învăţământulsecundarcarecuprindepopulaţiaşcolarăcuprinsăînînvăţământul
liceal şi cel profesional şi de ucenici, în anul şcolar 2006/2007, avem de-a face cu
mici creşteri faţă de anul 2005 - 30% creştere la învăţământul liceal şi 50% creştere
la învăţământul profesional şi tehnic. Astfel, în învăţământul liceal au fost cuprinşi
5980 elevi, iar în ceea ce priveşte învăţământul profesional şi de ucenici, în anul şcolar
2006/2007 au fost cuprinşi 2408 elevi.
Dacă este să vorbim despre domeniul infrastructurii de cercetare-dezvoltare la
nivelul microregiunii Valea Jiului trebuie menţionat Institutul Naţional pentru Secu-
ritate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă (INSEMEX) Petroşani. Acesta derulează o
seriedecercetăriştiintificeşiserviciidespecialitateîndomeniulsecurităţiişisănătătiiîn
muncă şi protecţiei mediului în condiţii profitabile pentru: cetăţeni - industrie - mediu
înconjurător. Institutul este de peste 50 de ani unic prin profilul de activitate, fiind în
acelasitimpunadintrecelemaiapreciateunităţidecercetare-dezvoltaredinRomânia.
De-a lungul perioadei de funcţionare la nivelul institutului s-au elaborat numer-
oase soluţii practice şi de succes în domeniul securităţii în minerit. Serviciile efectuate
cuprindtoatefazeleactivităţiidecercetare,delainvestigarepreliminarăpânălaimple-
mentare.
Institutul menţine contracte strânse cu companii, întreprinderi şi institute din
ţarăşistrăinătateînscopul derulării unor schimburi ştiinţifice şi tehnice în următoarele
domenii: securitate şi sănătate în muncă; tehnici şi tehnologii de extracţie în minerit;
ingineria mediului; certificare.
40
2. Sănătate
Asistenţamedicalăprimarăşiceamedicalăprofilactico-curativăapopulaţieieste
asigurată de către medici de familie şi medici specialişti din cadrul policlinicilor, Spi-
talului de Urgenţă Petroşani şi spitalelor municipale din Vulcan şi Lupeni. Există, de
asemenea, 34 de farmacii.
Numărul principalelor tipuri de unităţi sanitare, atât din fiecare localitate, cât şi
centralizate la nivelul microregiunii, existente în anul 2005, este prezentat în tabelul
următor.
Tabel 15. Număr unităţi sanitare cu capital majoritar de stat, în anul 2005
Cabinete
Policli- Ambu- Dispensare Cabinete
Spitale medicale Farmacii
nici latorii medicale stomatologice
individuale
Petroşani 1 1 1 22 3 18 17
Lupeni 0 1 1 14 1 5 5
Vulcan 1 1 1 10 2 5 4
Uricani 0 0 1 5 0 1 2
Petrila 1 1 28 10 2 4 5
Aninoasa 0 0 0 2 0 0 1
Valea
3 4 32 63 8 33 34
Jiului
Dacă din punct de vedere al numărului instituţiilor de îngrijire a sănătăţii,

situaţiaesterelativechilibratăînmicroregiune,infrastructuradesănătateestedestulde
slab dezvoltată în majoritatea cazurilor, necesitând investiţii pentru reabilitare, mod-
ernizare, extindere şi înlocuirea echipamentelor neperformante şi învechite.
Serviciile sociale
Cea mai acută problemă socială din microregiuneaValea Jiului o constituie lipsa
locurilor de muncă. Aici vor fi în continuare mari probleme sociale, deoarece în mo-
mentuldefaţăsectorulminieresteînplinprocesderestructurare,iarpentrupersonalul
disponibilizat nu există o alternativă reală, fapt ce face să crească continuu presiunea
socială.
Latoateacesteaseadaugăefectelenegativealelipseilocurilordemuncăcuspecific
de calificare pentru cei care se afla în căutarea unui loc de muncă. Din aceste cauze (în
modspecialdinlipsaalternativelorlocurilordemuncă)acrescut numărulpersoanelor
41
(familiilor)carebeneficiazădevenitminimgarantat,crescândgraduldedependenţăa
populaţiei de serviciile sociale existente, ceea ce determină cheltuieli tot mai mari la
nivelul bugetului local pentru servicii de asistenţă socială.
Totpeliniaproblemelorsocialeseînscrieşilipsamijloacelordetransportîncomun
adaptatepentrupersoanelecudizabilităţi,insuficienţanumăruluidecentredeocrotire
pentru minorii abuzaţi, a celor de consiliere pentru femeile abuzate şi maltratate, de
ocrotirepentrupersoanelevârstnice,lipsalocuinţelorsociale,alocuinţelorpentrutin-
eri, a celor pentru tinerii proveniţi din centre de plasament în vederea reinserţiei so-
ciale.
În microregiuneaValea Jiului, asistenţa socială reprezintă un sector de activitate
aflat continuu în atenţia administraţiilor publice din fiecare localitate. În Petroşani şi
Aninoasa funcţionează servicii publice locale de asistenţă socială, prin care sunt puse
la dispoziţie servicii sociale cu caracter primar (activitate de informare, de consiliere
şi monitorizare, prestaţii sociale indemnizaţii, ajutoare sociale, salarii pentru asistenţii
personali,alocaţiidesusţinere),careaudreptscopreducerea/limitareaunorsituaţiide
dificultate ori vulnerabilitate care pot duce la marginalizare sau excluziune socială.
Tabel 16. Servicii sociale la nivelul Văii Jiului

Cantine sociale Camine de bătrâni
Petroşani 1 0
Lupeni 0 1
Vulcan 2 0
Uricani 0 0
Petrila 3 1
Aninoasa 0 0
Valea Jiului 6 2
În Lupeni funcţionează un Complex de servicii sociale care cuprinde: centru de zi,

centru maternal, centru de consiliere şi 2 apartamente sociale.
În Petrila şi în Vulcan există un Complex de asistenţă socială în care se asigură
asistenţă copiilor cu probleme sociale deosebite.
Mai există, de asemenea, dar în număr şi capacitate insuficientă, organizaţii şi
fundaţii, centre de urgenţă, prin care se asigură, servicii sociale în regim de urgenţă:
adăpost temporar, hrană, asistenţă psihologică, îndrumare pentru femei şi copii, vic-
time ale violenţei, persoane vârstnice, persoane fără adăpost, precum şi alte persoane
ajunse din diferite motive în situaţii critice.
Cel mai crunt exemplu de probleme sociale cunoscut în toată Valea Jiului îl
42
întâlneşti în cartierul Micro 3 din Vulcan, supranumit „Dallas”. Aici locuiesc în jur
de 1.000 de familii. Blocurile-turn, de câte zece etaje, au fost ridicate în anul 1970
special pentru persoanele venite în zonă să muncească la mină. În prezent, lifturile nu
funcţionează, iar apa potabilă lipseşte pentru că oamenii nu au plătit facturile.
Totlaniveluliniţiativelordinsectorulserviciilorsocialetrebuieincluseşiiniţiativele
de la nivel guvernamental. Astfel, în perioada 2006-2009, se are în vedere continuarea
proiectuluideatenuareaimpactuluisocial,şisevaderulaProiectulderegeneraresocio-
economică a zonelor miniere, finanţat de Banca Mondială, care cuprinde:
• proiecte de infrastructură pentru venituri şi servicii sociale, şi care are o valoare
pe întreagă ramură minieră de 18 milioane dolari,
• proiecte de infrastructură municipală cu o valoare totală de 15 milioane dolari,
• granturi mici pentru persoanele dezavantajate din bazinele miniere: femei, tin-
eri, copii, bătrâni, în valoare de 3,1 milioane dolari.
VII. Infrastructura microregiunii Valea Jiului

1. Infrastructura de transport
În Valea Jiului, principalele artere rutiere sunt:

• DN 66 /E 79 Simeria- Petroşani – Târgu Jiu;
• DN 7 A Petroşani – Brezoi (pe Valea Oltului, drum practicabil doar vara);
• DN 66 A Livezeni – Câmpu lui Neag.
În ceea ce priveşte reţeaua totală de drumuri publice dinValea Jiului, aceasta
însumează 361 km, repartizaţi relativ unitar între localităţile componente ale microre-
giunii, având în vedere suprafaţa acestora.
Tabel 17. Drumurile publice, în microregiunea Valea Jiului , în anul 2005

Drumuri din care (km): Procent drumuri
publice
Cu îmbrăcăminţi modernizate din
Total (km) Modernizate
uşoare de asfalt total
inclusiv strazi
Petroşani 120 67 0 55.83%
Lupeni 58.65 34.39 20.58 58.64%
Vulcan 31.35 14.6 3 46.57%
Uricani 44 22 0 50.00%
Petrila 65 33 32 50.77%
Aninoasa 42 15 15 35.71%
Valea Jiului 361 185.99 70.58 51.52%
43
Din tabelul de mai sus se observă că din totalul drumurilor publice aproximativ
52% sunt drumuri clasificate ca fiind modernizate, însă menţinerea acestora implică
costuri şi eforturi mari.
Un proiect ambiţios la nivelul microregiunii din punct de vedere investiţional îl
constituie continuarea lucrărilor la drumul de acces Câmpu lui Neag - Herculane, o
lucraredemareamploare,careînacestăperioadăseconfruntăcuoseriedeprotestedin
parteaorganizaţiilorecologiste.Totuşi,acestproiectvaaveacarezultatdeschidereaVăii
Jiuluidinsprevest,reprezentândoşansăimportantăderedresareeconomicăazoneişi
un pas important spre dezvoltarea turismului în microregiune.
Lafeldeimportantpentrudezvoltareasocio-economicăazoneiesteşimodernizarea
drumuluinaţionaldintrePetroşanişiVoineasa,drumcareareoimportanţădeosebităîn
asigurareaaccesuluiînzonăşiasigurăomaibunălegăturăcuzonaRânmicu-Vâlcea–Pi-
teşti - Bucureşti. În plus, el poate contribui la dezvoltarea turismului din microregiune.
Deasemenea,accesulînmicroregiuneesteasiguratdeliniaferatăelectrificatălea-
gă Petroşani de Simeria pe linia principală Bucureşti-Arad-Budapesta.
Referitorlacăilerutieredenivelmicroregionalsepoateapreciacăexistăîncăoseriede
neajunsuri, care diminuează mult posibilităţile unei dezvoltări economice de amploare.
2. Reţeaua de utilităţi
În ceea ce priveşte discuţia despre reţele de utilităţi, vom face referire la o serie de
indicatori de măsurare ai accesului populaţiei la reţeaua de alimentare cu apă, reţeaua
de canalizare, reţeaua de distribuţie a gazului natural, reţeaua de încălzire centrală şi
reţeauadeelectricitateexistenteînValeaJiului.Deasemenea,vomfaceoseriederefer-
iri la problemele întâlnite în microregiune în ceea ce priveşte reţeaua de utilităţi.
Lungimea reţelei de alimentare cu apă a localităţilor dinValea Jiului în anul 2005
a fost de 255.5 km.
Tabel 18. Reţeua de distribuţie apă potabilă – la sfarsitul anului 2005

Lungimea totala simpla a retelei

de distribuţie a apei potabile (km)
Petroşani 85.5
Lupeni 66.1
Vulcan 48.3
Uricani 17,9
Petrila 38.1
Aninoasa 17.5
Valea Jiului 255.5
44
Din cauza problemelor sociale existente şi a imposibilităţii de a plăti apa, după
abrogarea Ordonanţei 41/2001, s-au acumulat datorii foarte mari la facturi şi s-a trecut
la debransarea rău-platnicilor de la reţeaua de apă potabilă, de cele mai multe ori, însă,
prin închiderea robinetului la nivel de scară de bloc şi efectuarea, în unele cazuri, a unor
branşamente separate pentru cei care au achitat sumele restante.
Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare dinValea Jiului este de 177.7 km
Tabel 19. Reţeua de canlizare – la sfarsitul anului 2005
Lungimea totală simplă a

conductelor de canalizare
Petroşani 56
Lupeni 46.9
Vulcan 46.6
Uricani 12,1
Petrila 23.2
Aninoasa 5
Valea Jiului 177.7
Înceeacepriveştesituaţialocuinţelordotatecuinstalaţieelectrică,observăm
că la nivelul localităţilor componente aleVăii Jiului, procentul de acoperire cu electrici-
tate a localităţilor variază între 85% în Lupeni şi 100% în Petroşani şi Petrila.
Tabel 20. Număr locuinţe în care se distribuie energie electrică

Total locuinţe ce sunt dotate cu
% din total locuinţe
instalaţie electrică
Petroşani 18085 100
Lupeni 10800 85.05
Vulcan 11580 92
Uricani 4346 93
Petrila 9906 100
Aninoasa 2107 98.9
Valea Jiului 56824 94,82
Nici furnizorul de energie electrică nu a scapat de datornici, însă în acest caz pro-
blema se rezolva mult mai uşor prin deconectarea de la reţeaua de electricitate a celor
branşaţi ilegal sau a celor cu datorii.
Tot la nivelul problemelor legate de reţelele de utilităţi trebuie discutată şi pro-
blema reţelei de termoficare. Mii de familii din Valea Jiului, din cauza problemelor
45
sociale cu care se confruntă, au decis să se debranşeze de la reţeaua de termoficare.
Reprezentantii societatii de termoficare susţin că 80% dintre cei care au renunţat la
sistemul de încălzire centralizat au făcut-o din cauza lipsei banilor. De vină au fost însă
şi retelele nereabilitate, prin care se pierdea agent termic, dar care trebuia suportat de
populaţie.
3. Infrastructura de afaceri
În anii `90, din nevoia de resurse financiare, unele dintre spaţiile fostelor plat-
forme industriale au fost închiriate / vândute altor societăţi comerciale, apărând astfel
în embrion primele afaceri/administrări de tip parc industrial.
În Valea Jiului, mai exact pe raza oraşului Petrila, îşi desfăşoară activitatea «Cen-
trul de afaceri» care oferă sprijin intreprinzătorilor.
Din informaţiile disponibile la nivelul anului 2006, acest centru de afaceri avea
14 contracte de incubare cu diferite situaţii ale afacerilor operaţionale, enumerate mai
jos:
• şase firme funcţionează în Centru,
• cinci firme folosesc spaţiile pentru a depozitare,
• o firmă şi-a închis activitatea în Centru,
• două firme nu au început activitatea în Centru, dar au contracte valide.
Majoritatea firmelor incubate aveau debite mari pentru chirie şi utilităţi. În perio-
ada Iunie-Iulie 2006, contractele de incubare vor fi reînnoite cu 12 firme.
Servicii oferite de Centrul de Afaceri Petrila:

- spaţii pentru desfăşurarea activităţii;
- acces la utilităţi;
- consultanţă în afaceri;
- servicii de secretariat;
- furnizare echipament anti-incendiu;
- lucrărideîntreţinereşireparaţiiaspaţiilorexterioarepuseladispoziţiabenefi-
ciarilor.
De asemenea, la Petroşani funcţionează Fundaţia pentru întreprinderi private
mici şi mijlocii (Petroşani, str. G-ral Vasile Milea, bl. 17, sc. II, ap. 11, parter).
Serviciile oferite sunt:
- consultanţă pentru afaceri;
- suport logistic;
- sesiuni de training;
- întocmire documentaţii pentru obţinere finanţări.
Chiar dacă în zonă nu funcţionează foarte multe structuri de afaceri, totuşi la

46
nivelul fiecărei comunităţii, au fost identificate o serie de zone/terenuri unde pot fi
atrase investiţii.
Mai mult se preconizează în viitor amenajarea de parcuri industriale sau zone in-
dustriale pe terenurile fostelor unităţi miniere închise, care vor fi ecologizate prin Proi-
ectul-pilot de închidere a minelor şi atenuare a impactului social (“Mining I”) finanţat
de BIRD. Existenţa unor astfel de spaţii organizate este o precondiţie pentru locali-
zarea în microregiune a unor investitori care să reprezinte soluţii viabile de redresare
economică
4. Reţeaua de telecomunicaţii
Din analiza elementelor care compun reţeaua de telecomunicaţii în Valea Jiului

regăsim33140deabonamenteradio,36489abonamentedeteleviziuneşi17244abon-
amente la telefonie. În ceea ce priveşte situaţia cluburilor de internet, în microregiune
funcţionează 14 astfel de locaţii.
Tabel 21. Reţeaua de telecomunicaţii, în anul 2005

Abonamente de Abonamente
Abonamente radio Cluburi internet
televiziune telefonice
Petroşani 9843 10476 8340 3
Lupeni 6193 7701 3580 3
Vulcan 11580 11000 2782 3
Uricani 2102 2117 1210 2
Petrila 2320 4054 1722 2
Aninoasa 1102 1141 610 1
Valea Jiului 33140 36489 17244 14
Accesul la Internet este caracterizat printr-un acces şi o utilizare limitate, atât la

nivelul gospodăriilor cât şi la nivelul firmelor. La capitolul folosirea tehnicii de calcul
în şcoli remarcăm nivelul relativ scăzut al dotării şcolilor. Folosirea tehnicii de calcul în
administraţie este relativ dezvoltată prin includerea administraţiilor publice locale în
programenaţionaledee-government.Înceeacepriveştefolosireatehniciidecalculîn
sectorul întreprinderilor, este vizibilă neadaptarea activităţii firmelor pentru folosirea
eficientă a tehnologiilor noi.
5. Unităţi de jandarmi, de poliţie şi de pompieri

47
În ceea ce priveşte instituţiile care au ca principal scop intervenţia în situaţii de
urgenţă, incendii, cutremure, căderi arbori, inundaţii, descarcerări, regăsim la nivelul
VăiiJiuluiurmătoareleinstituţii:pompieriDetaşamentuldePompieriPetroşani,Garda
nr. 2 de intervenţie Uricani; unităţi de jandarmi: Detaşament de jandarmi Petroşani,
Post Jandarmi Lupeni, Post de Jandarmi montani Parâng, Post de Jandarmi montani
Straja. De asemenea, avem de-a face cu Complexe Salvamont în Parang, Straja/Lupeni
şi Uricani. În microregiune funcţionează şi serviciul SMURD. În toate cele 6
unităţi teritorial-administrative există unităţi de poliţie.
Politia Comunitara
În scopul asigurării ordinii şi liniştii publice, precum şi pentru creşterea eficienţei
pazei obiectivelor şi a bunurilor aparţinând domeniului public şi privat al unităţilor
administrative teritoriale, s-a înfiinţat Poliţia Comunitară ca serviciu public de interes
local specializat.
La nivelul municipiului Petroşani, serviciul public Poliţia Comunitară s-a înfiinţat
prin Hotărârea Consiliului Local nr. 19/2005 în conformitate cu dispozitiile Legii nr.
371/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Poliţiei Comunitare şi ale
H.G.R. nr. 2295/2004 privind Regulamentul–cadru de organizare şi funcţionare al
Poliţiei Comunitare.
VIII. Activitatea economică

Înperceptiacolectivălanivelnaţional,minerituluicarboniferîiesteasociatăValea
Jiului. Cantonând în subsol cel mai mare zăcământ de huilă din România, zona a deve-
nit“interesantă”din punct de vedere economic abia în urma cu aproximativ 165 ani.
Valea Jiului, considerată ca fiind exponentul cel mai de seamă al industriei carbo-
niferedinRomânia,reprezintăastăziozonăcaracterizatădeserioaseproblemeecono-
mico-sociale.
Economia depresiunii Petroşani depinde încă puternic deindustria minierăceea
ce face ca şi celelalte sectoare să rămână subdezvoltate. După 1991, producţia de huilă
a crescut, aproape constant, până în anul 1997. Scăderea cererii de huilă, de la 7,1
milioane tone în anul 1997, la 3,7 milioane tone în anul 2001, datorită restructurării
industriei din România, a dus la restrângerea mineritului din Valea Jiului.
Cu toate că după anul 2001 au fost luate măsuri de stopare a scăderii producţiei,
anii 2003 şi 2005 evidenţiază reluarea tendinţei descrescătoare a producţiei. Perso-
nalul angajat în acest sector a cunoscut o reducere continuă, evoluţia descendentă
semnificativă înregistrându-se în perioada 1997-1999. După anul 2001 s-a optat pen-
tru o evoluţie descendent lină, corespunzătore cerinţelor de creştere a productivităii
48
muncii şi evitarea convulsiilor sociale majore. Dinamica producţiei de cărbune şi a
numărului de personal a condus la creşterea productivităţii fizice a muncii, însă insufi-
cient comparativ cu unităţile miniere similare din străinătate.
Viitorul industriei carbonifere în Valea Jiului, prin prisma estimărilor Compa-
niei Naţionale a Huilei (CNH), este definit de stagnarea producţiei de cărbune după
anul 2007, de reducerea constantă a numărului mediu de personal (până la 10.400
de salariaţi, în 2010), rezultând o creştere a productivităţii fizice a muncii până la 620
tone/persoană /an.
Continuarea efortului investiţional, în industria carboniferă dinValea Jiului, este
justificat, în primul rând, de faptul că există rezerve industriale de cărbune, în condiţiile
încarecompaniaarepiaţădedesfacereaproduselorsaledecărbunepestecapacitatea
de producţie actuală. CNH are în funcţiune tehnologia de producere a unor produse
superioare, competitive şi pe piaţa externă, destinate instalaţiilor cu ardere completă,
care se încadrează în normele ecologice.
Înplus,existăşiconsiderentedenaturainteresuluinaţional:pedeoparte,cererea
decărbunepepiaţainternaţionalesteîncreştere(impactuldatoratcreşteriiexplozivea
preţului la ţiţei, din ultima perioadă, putând determina schimburi majore în reconsi-
derarea poziţiei cărbunelui), iar pe de alt parte, importul de cărbune, în acest moment,
este dezavantajos, chiar şi la preţul de producţie al companiei, fără a avea în vedere
resursele valutare necesare şi condiţiile de transport necesare.
1. Scurt istoric al exploatării cărbunelui în Valea Jiului

ValeaJiuluiesteunadintre“zonelecelemaiimportantealeexploatăriicărbunelui
din România, istoria sa stând sub zodia acestei resurse naturale, importanţa în planul
dezvoltării societăţii umane din acest spaţiu geografic”.
Valea Jiului intră în istorie la mijlocul secolului al XIX-lea, “o dată cu începutul
mineritului carbonifer, proces favorizat de impunerea cărbunelui ca sursă primară de
energie, în contextul dezvoltării revoluţiei industriale”.
Existenţa cărbunelui în subsolulVăii Jiului era cunoscută însă înainte de mijlocul
secolului al XIX-lea. Încă în anul 1782, mineralogul Benko Janos arata că a vazut ar-
zând cărbunii din aflorimente, iar în anul 1788, în încercarea de a opri trupele turceşti,
generalulaustriacLaudon,comandantulgranicerilor,aaprinscărbuniidintr-unaflori-
ment situat lângă localitatea Vulcan (pe Valea Arsului).
Primele lucrări de prospecţiune sunt executate în anul 1835, moment în care
este confirmată geologic existenţa cărbunilor. Începând cu anii 1840, fraţii Hoffman şi
Carol Maderspach (proprietari de mine din zona Rusca Montană) pun bazele primelor
exploatări rudimentare de cărbune, în zonele Petroşani, Vulcan şi Petrila.
Legea miniera austriacă din anul 1854 îi obliga pe micii întreprinzători să con-
stituie asociaţii. Astfel, apare“Uniunea Minieră din Vestul Ardealului”, care obţine, în
49
anii 1858-1859, primele concesiuni în Valea Jiului.
Ulterior, acestea vor fi vândute “Societăţii Anonime de Mine şi Furnale din Bra-
sov”. Aceasta este prima mare societate care va desfăşura activităţi înValea Jiului, într-o
perioadăde10anifiinddescoperiteşiconturatezăcămintebogateînzonelePetroşani,
Livezeni, Petrila.
Acestesuccese,caăoraliseadaugărezultatelelucrărilordecercetareşiprospecti-
une executate de statul austriac, au condus la concluzia că zăcămintele de cărbune din
subsolulVăii Jiului sunt importante, oferind un cadru propice dezvoltării activităţilor
de tip industrial.
Anul 1865 marchează începutul implicării viitorului stat român în mineritul din
Valea Jiului, prin lucrări de prospecţiune şi, ulterior, de deschidere. În anul 1867 încep
lucrările de deschidere a minei “Deak-Petrila” şi a minei Lonea, iar în anul 1872 se
lucra la săparea galeriilor din zonele Jieţ, Răscoala şi Salatruc. În anul 1869 sunt deschi-
se minele “Petroşani-Est” şi “Petroşani-Vest”. Explozia produsă în anul 1872 la mina
“Deak-Petrila”va avea repercusiuni negative asupra întregului minerit finanţat de stat
în Valea Jiului.
Astfel, în anul 1875, minele statului dinValea Jiului sunt scoase la vânzare, în anul
1879 fiind concesionate“Societăţii Braşoveana”, care îşi va menţine prezenţa în zonă
pâna în anul 1894. În această perioadă, în anul 1885 sunt deschise minele Aninoasa şi
Cimpa, iar în anul 1890 mina de la Dâlja.
În anul 1892 se constituie“Societatea Uricani - Valea Jiului”, care devine cea de-a
doua mare societate dinValea Jiului, zona de operare fiind zăcămintele de cărbune de
la Lupeni. Investiţii importante vor duce la deschiderea a şapte noi mine: Nord, Ştefan,
Victoria, Ileana, Carolina, Sud, Ella.
În anul 1895, “Societatea Salgotarjan” preia licenţele de exploatare şi minele
“Societăţii Braşoveana”. Astfel, ajunge să deţină concesiuni miniere în suprafaţă de
peste 3.400 ha, devenind cea mai puternică societate minieră din zonă (va continua
activitatea la minele Deak-Petrila, Petroşani-Est, Petroşani-Vest, Dâlja, Aninoasa şi vor
fi deschise minele Vest, Est şi Dr. Chorin din zona Vulcan).
În anul 1907, în conditiile crizei de cărbune pe care o traversa Imperiul austroun-
gar, statul maghiar reziliază contractul cu“Societatea Salgotarjan”şi preia conducerea
minelorcareîiaparţineau. În baza unui program elaborat anterior, imperiul finanţează
noi lucrari de explorare şi deschidere (în valoarea de aproape 16.000.000 coroane).
Astfel, în anul 1908 se redeschid galeriile principale de transport din zona Lonea, iar
în anul 1912 şi ulterior se construieste centrala electrică de la Petroşani, preparaţia
Petroşani-Nord, fabrica de caramidă şi cuptoarele de var. Toată această dezvoltare
organizatorică şi tehnică face din Valea Jiului una dintre cele mai importante zone
miniere ale Imperiului austro-ungar.
În toată perioada antebelică, producţia de cărbune din Valea Jiului cunoaşte o
creştere aproape continuă: 853 tone în anul 1868, 10.680 tone în anul 1870, 136.546
50
tone în anul 1880, 228.487 tone în anul 1890, 880.496 tone în anul 1900, 1.813.372
tone în anul 1910, 1.939.363 tone în anul 1914 (cu un maxim de 2.229.855 tone în
anul 1913).
Aceeaşi dinamică o înregistrează şi personalul angajat în activităţile miniere: 65
persoane în anul 1868, 300 persoane în anul 1870, 814 persoane în anul 1880, 1.400
persoane în anul 1890, 4.652 persoane în anul 1900, 9.855 persoane în anul 1910,
12.014 persoane în anul 1914.
În perioada interbelică, Valea Jiului va traversa, şi ea, aceleasi etape, cu aceleaşi
mari probleme caracteristice economiei româneşti, în general, şi ramurii miniere, în
special. După anul 1918, întregul minerit din Valea Jiului intră într-un proces de reor-
ganizare. În anul 1918, Consiliul de Miniştri hotărăşte trecerea “Minelor Statului Lo-
nea”în patrimoniul statului român. În anul 1925 se înfiinţează“Societatea Petroşani”
şi “Societatea Lupeni”, cu scopul de a continua exploatarea concesiunilor şi minelor
“Societăţii Salgotarjan” şi “Societăţii Uricani - Valea Jiului”.
Dacă pâna în anul 1928, activităţile miniere din zonă cunosc o dezvoltare
continuă (1.733.051 tone producţie, 13.269 angajaţi), Marea Criză economică impu-
ne restructurări. Astfel, în anul 1929 se închid minele Petroşani-Vest, Lonea I şi Lonea
II, în anul 1930 mina Victoria, în anul 1931 minele Dâlja, Vulcan-Vest, Vulcan-Est,
Vulcan-Dr.Chorin, iar în anul 1933 mina Victoria.
Dacă în primul deceniu interbelic, activitatea se desfăşura în 18 mine (Lonea I,
Lonea II, Lonea III, Petrila, Petroşani-Est, Petroşani-Vest, Dâlja, Salatruc, Aninoasa,
Vulcan-Est, Vulcan-Vest, Vulcan-Dr.Chorin, Valea Jiului de Sus, Lupeni-Est, Lupe-
ni-Stefan, Lupeni-Ileana, Lupeni-Victoria, Lupeni-Carolina), în anii ’30 întreaga ac-
tivitate din Valea Jiului se concentrează la doar şase mine: Lupeni, Aninoasa, Petrila,
Lonea, Salatruc, Petroşani-Est. Producţia de cărbune scade la doar 886.367 tone în
anul 1933, pentru a creşte însă la 1.497.211 tone în anul 1939 (cu un număr de 10.842
angajaţi).
Ca o consecinţă a participării ţării la cel de-al doilea război mondial, după“vârful”
de producţie din anul 1941 (4.826.720 tone), mineritul din Valea Jiului intră într-o pe-
rioada de declin, marcată de scăderea producţiei până la 1.813.269 tone în anul 1948.
În perioada statului socialist, politica de asigurare a independenţei energetice a
ţării, concretizată în obiectivul de atingere a unei producţii naţionale de cărbune de
100.000.000 tone/an, a avut efecte majore la nivelul bazinului Valea Jiului. Zona a cu-
noscutoexpansiuneeconomicăevidentă,prininvestiţiimasivefiindpuseînexploatare
toate perimetrele miniere identificate.
În paralel însă, în ciuda eforturilor de a dezvolta activităţile economice conexe,
Valea Jiului a devenit o mare aglomerare urbană (cu peste 140.000 locuitori,“legaţi”,
într-un fel sau altul, de activităţile miniere).
După anul 1990, întreaga activitate industrială din zonă a intrat într-un declin
accentuat, restructurarea mineritului consumând resurse financiare însemnate.
51
În prezent, pe raza administrativă a microregiunii mai funcţionează doar câteva
exploatăriminiere.Totuşi,pondereaproducţieiindustrialeseobţinetotdinactivitatea
de minerit.
În cadrul bazinului minier Valea Jiului au fost delimitate 14 perimetre miniere.
În prezent, 7 sunt în exploatare (Livezeni, Lonea, Lupeni, Paroşeni, Petrila, Uricani,
Vulcan), iar 7 sunt cu activitate de exploatare sistată, aflate în curs de conservare şi
închidere sau închise deja (Aninoasa, Bărbăteni, Câmpu lui Neag, Dâlja, Iscroni, Sala-
truc, Valea de Brazi).
Harta minelor din Valea Jiului
2. Perspective pentru sectorul minier
Conform înţelegerii cu Uniunea Europeană, din 2011 statul nu va mai avea voie
să subvenţioneze industria de minerit dinValea Jiului.Valoarea maximă a ajutorului de
stat care poate fi acordat în perioada 2007-2010 este de 1,1-1,2 miliarde de lei (aproxi-
mativ 350 milioane de euro).
Condiţiile din minerit din Valea Jiului sunt încă precare pentru că nu au fost
efectuate investiţii majore în utilaje, echipamentele fiind vechi de câţiva zeci de ani. In
plus, tinerii din zona manifestă dezinteres pentru această meserie.
In următorii trei ani statul ar trebui să investească 30 de milioane de euro pen-
tru retehnologizarea minelor, proces care va duce într-o viziune optimistă la creşterea
productivităţii.Totodată, prin aceste investiţii vor fi îmbunătăţite condiţiile de muncă,
iar salariile minerilor vor creşte.
52
CNH are datorii în valoare de 14.000 miliarde de lei vechi, adică de doua ori mai
mult decât cifra de afaceri anuală, iar compania se află în imposibilitatea de a-şi plăti
aceste datorii. O soluţie practicată şi la nivelul altor companii cu datorii la stat ar fi
ştergerea acestor datorii de catre stat. Înainte însă de a decide sunt necesare o serie de
discuţii între Ministerul Economiei şi Finanţelor, Consiliul Concurenţei şi CNH. Ade-
sea este invocat cazul Poloniei, unde s-a procedat astfel, iar acum sectorul său minier
s-a modernizat şi revigorat.
Producţia anuală a CNH este de aproximativ trei milioane de tone de huilă pe an,
existând posibilitatea măririi capacităţii de producţie la patru milioane de tone anual.
Actualelerezervedepăşesc300milioanedetonedehuilă,ceeaceasigurăcontinuitatea
exploatării timp de 80-100 de ani. Producţia CNH este livrată termocentralelor Mintia
şi Paroşeni, care folosesc huilă. O eventuală închidere a minelor din cadrul CNH ar de-
termina fie stoparea activităţii la cele două termocentrale fie importul masiv de huilă.
Restructurarea CNH trebuie să se petreacă în paralel cu restructurareaTermoelectrica.
Este clar că singura soluţie viabilă poate fi alipirea CNH la un complex energetic, care
va cuprinde, cel mai probabil, termocentralele Mintia şi Paroşeni.
În Valea Jiului trăiau, în 1990, circa 300.000 de oameni, iar CNH avea 55.000
de angajaţi, însă nu erau toţi mineri, deoarece compania se ocupă şi de administrarea
locuinţelor, şcolilor, spitalelor, alimentarea cu apă, energie electrică etc. Acum înValea
Jiului mai locuiesc aproximativ 145.000 de oameni, iar la CNH activează 11.700 de
mineri. Aceştia şi familiile lor, adica 60.000 de locuitori, sunt dependenţi de mineritul
din Valea Jiului.
3. Principalele ramuri economice
a. Agricultură
Datorită condiţiilor specifice de sol şi climă, agricultura este de subzistenţă, ne-

performantă,înspecialpentruautoconsum,orientatăspreobţinereaproducţieidepo-
rumb, cartofi de toamnă, sfeclă furajeră, legume şi fructe, fiind de importanţă strict
locală. Lipsa asocierii, precum şi slaba dotare tehnologică, nu duc la practicarea unei
agriculturieficiente.Preţurilescăzutepepiaţadeachiziţienuleoferăunrealcâştigşinu
oferăposibilitateadezvoltăriiacesteia.Existăosingurăfirmăcareactiveazăînacestdo-
meniu, în Aninoasa, şi are ca obiect de activitate cultivarea legumelor, a specialităţilor
horticole şi a produselor de seră.
Dintreocupaţiiletradiţionalealelocuitorilor,ceamaisemnificativăestecreşterea
animalelor,care,înprezent,începesăserevigorezeprinaccesareadefonduriînvederea
înfiinţării de ferme şi ameliorarea păşunilor şi fâneţelor.
Promovareaoferteideagroturismesteposibilăprinpensiunisauferme,existând
53
înacestsensinteresdinpartealocalnicilor,aceştiadispunânddeproprietăţipelângăDJ
664 A, drum în curs de modernizare prin Programul Phare 2001 CES - componenta de
investiţiiîninfrastructuramică.Interesulestematerializatpentruterenurilesilvicecare
reprezintă o oportunitate atât pentru zonă, cât şi ca dezvoltare turistică.
Teritoriul administrativ al microregiunii Valea Jiului cuprinde: teren arabil,
păşune, fânaţ, vii şi livezi, pădure, lacuri, alte folosinţe şi neproductiv.
Tabel 22. Efectivele de animale la nivelul anului 2005

Efectivele de animale 2005
Bovine 4803
Porcine 3560
Ovine 10473
Caprine 248
Cabaline 1124
Păsări 36759
Albine 921
Sursa: Birourile Cadastru Agricol de la cele 6 primării
b. Industrie
Principala activitate economică în Valea Jiului a fost exploatarea cărbunilor. În

timp, activitate extractivă s-a redus foarte mult, 7 exploatări miniere au fost trecute
în conservare sau şi-au încheiat activitatea. În paralel, a fost restrânsă corespunzător
şi activitatea firmelor de producere a utilajului minier şi a pieselor de schimb pentru
utilaj minier.
Anii 80-90 au fost marcaţi de o relativă diversificare a economiei locale, prin
apariţia unor unităţi ale industriei textile, alimentare, chimice sau de prelucrare a lem-
nului,caurmareapoliticiiacelorvremuridecreştereagraduluideocupareapopulaţiei,
şi în special a celei feminine.
În prezent, înValea Jiului, pe lângă continuarea activităţii miniere, îşi desfăşoară
activitatea firme având ca obiect de activitate: fabricarea utilajelor pentru extracţie şi
construcţii, confecţii metalice, lucrări şi instalaţii, prelucrarea maselor plastice, ex-
ploatarea şi prelucrarea lemnului, tâmplarie de aluminium, P.V.C. şi lemn stratifi-
cat, activităţi de radiocomunicaţii, producerea de echipamente electrice, construcţii,
confecţii,comerţ,producereaşicomercializareaproduseloralimentare,prestăriservicii.
Toate acestea însă nu ocupă forţa de muncă disponibilă, existentă în zonă.
În domeniul construcţiilor există potenţial pentru investiţii, precum şi resurse
54
umane calificate, investiţiile în acest domeniu fiind necesare şi oportune (se extind
şi se modernizează case de vacanţă, vile, pensiuni, locuinţe particulare, se amenajează
pieţe, parcuri, drumuri, alei). În prezent, în Valea Jiului activează peste 200 de firme
de profil.
Rezumând,industriaprelucrătoaredinValeaJiuluisecaracterizeazăprinexistenţa
unui personal calificat şi sectoare mici, dar valoroase (cum ar fi: prelucrarea lemnu-
lui, a textilelor, PVC-urilor şi industria alimentară), iar dezavantajele includ absenţa
unoraglomerărisectorialesubstanţiale,lipsaexperienţeimanagerialeşicomerciale,ac-
cesibilitatea la pieţe şi exploatarea limitată a tehnologiilor, şi lipsa investiţiilor străine.
Construcţiile este un sector economic care a profitat de programele de lucrări publice
orientate spre reconstrucţia infrastructurii fizice aVăii Jiului, putând juca un rol impor-
tant în crearea de locuri de muncă pentru minerii disponibilizaţi.
c. Comerţ şi servicii
ÎnValea Jiului se desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul (produse alimen-

tare, nealimentare, farmaceutice, diverse), există centre comerciale (Artima, Profi), ur-
mândsăînceapălucrăriledeconstrucţiepentrualtecentrecomercialegensupermarket
Vulcan (Penny Market, Mini Max), Lupeni, Uricani, Petroşani (Penny Market), iar în
sectorulserviciiloractiveazăfirmedetransport,telecomunicaţii,proiectareşiengineer-
ing,prelucrarealemnului,reparaţiielectro-casnice,producereaşidistribuireaenergiei
termice, servicii de telefonie, televiziune prin cablu şi internet, salubritate, cursuri de
schi, închiriere echipament sportiv, croitorie, frizerie, coafor, diverse.
Sectorulserviciiloresteimportantpentruocupareaforţeidemuncă,deşimultedin
activităţile dezvoltate în acest sector depind de industria minieră şi de sectoarele înru-
dite.Frumuseţeaşivarietatea cadrului natural, precumşi bogăţia elementelor cu cara-
cter cultural (artistic, arhitectural, etnografic şi istoric) conferă Văii Jiului un potenţial
turistic remarcabil. Dezavantajele ţin de deteriorarea mediului înconjurător provocat
de exploatarea minieră, infrastructura slab dezvoltată, calitatea limitată a facilităţilor
de cazare şi a serviciilor din turism şi inaccesibilitatea regiunii pentru turiştii din afara
zonelor.
Dezvoltarea activităţii din sectorul comercial se poate atribui procesului de pri-
vatizare şi investiţiilor din sectorul privat. Bazat pe acest sistem s-a dezvoltat reţeaua
comercială, ceea ce a determinat îmbunătăţirea distribuţiei teritoriale a unităţilor
comerţului cu amănuntul, mărirea suprafeţei comerciale şi utilizarea mai eficientă a
spaţiilor existente, iar pe de altă parte, a asigurat flexibilitatea relaţiilor cu furnizorii
industriali, creşterea concurenţei între comercianţi şi ameliorarea calităţii produselor
oferite populaţiei.
Un loc deosebit de important în domeniul comerţului va fi reprezentat de Com-
plexul ProEuropa din Vulcan, realizată în cadrul unui program Phare. Construcţia se
55
compune din două corpuri: corpul A cu o suprafaţă construită de 503,80 m², şi corpul
B în suprafaţă de 1.614,63 m².
d. Turismul şi obiectivele turistice

Microregiunea Valea Jiului are un bogat fond turistic care din nefericire până în
prezent nu a fost îndeajuns exploatat. Favorizată de relieful CarpaţilorTransilvăneni,
Valea Jiului oferă un cadru natural unic. Deşi în mod tradiţional această regiune nu este
consideratăodestinaţieturistică,existăcelpuţintreiargumentecaresusţincontrariul:
- Valea Jiului este principala poartă de intrare în Parcul Naţional Retezat şi acces
în m-ţii Parâng, Retezat şi Vîlcan;
- Valea Jiului este o regiune turistică accesibilă pentru toate buzunarele;
- Arealul turisticValea Jiului este o regiune relativ nedescoperită. Datorită locaţiei
geograficeşiacontextuluisocio-economic,regiunilemontaneşifondulforestiernuau
suferit efectele transformărilor antropice în aceeaşi măsură ca majoritatea staţiunilor
turisticenaţionaleşi/saueuropene.Princontrast,aicisemaipotdescoperiîncăpeşteri,
se pot face drumeţii netulburate de zgomotoasele convoaie mecanizate populate de
amatoriidepicnic,sepotexploratraseemontanevirgineşisepotdescoperistâncipen-
tru căţărat“necucerite”încă. Din punct de vedere al bogăţiei faunei: întreaga zonă este
“înnobilată” de prezenţa ursului brun, caprei negre, mistreţului şi lupului.
În tabelul de mai jos avem de-a face cu o imagine în ceea ce priveşte capacitatea
de cazare existentă înValea Jiului. Staţiunea Straja conduce detaşat în rândul locurilor
disponibile în cadrul structurilor de cazare cu aproximativ 3700 de locuri de cazare.
Tabel 23. Structurile de cazare de la nivelul microregiunii Valea Jiului
Locuri in unitatile Vile
Unităţi de cazare Hotel Cabane
de cazare turistice
144
(5 hoteluri + 3 cabane
+ 1 motel + 1 vilă turistică
Petroşani 1011 5 3 1
+ complex didactic ANEFS
+ complex didactic CSS
+ 132 case de vacanţă)
Lupeni 176 3696
59
Vulcan (55 cabane 380 - 55 3
+ 1 motel + 3 vile turistice)
9
Uricani (5 cabane 187 - 5 2
+ 1 motel + 1 complex turistic)
Petrila 2 44 0 2 0
Aninoasa 3 160 2 1 0
393
Valea (7 hoteluri + 3 moteluri + 1
5480 7 66 6
Jiului complex turistic + 2 complex
didactic + case de vacanţă
56
Principaleleobiectiveturisticealemicroregiuniisunt:MasivulParângcuzoneletu-
ristice Parâng şi Cheile Tăii, Masivul Vîlcan cu staţiunea turistică de interes local Straja
- Lupeni şi zona turistică Pasul Vulcan, Masivul Retezat cu zona turistică Cheile Buţii.
ZonaParângcuvederespremunţiiRetezat,VîlcanşiSebeş,areocreastătransversală
cu vârfuri de 2073,6 m - Parângul Mic; 2460 m - Cârja şi 2518 m - Parângul Mare, vârful
Bobea -1850 m. La poalele Munţilor Parâng se află vârful Rusu (1168 m).
În zona turistică Parâng există 7 pârtii de schi funcţionale, una nefuncţională şi o
pârtie de sanie; dintre acestea, 5 sunt prevăzute cu instalaţii de teleschi, iar două sunt
prevăzute şi cu instalaţie de nocturnă:
- partia SPRE SAIVANE, avand lungime de 600m şi dotata cu teleschi ;
- partia POIANA, avand lungime de 800m cu posibilitati de extindere la 900m
dotata cu echipament de nocturna şi dotata cu teleschi;
-partiaPILON17,avandlungimede400mdotatacuteleschişiechipamentdenocturna;
- partia TELESCHI , avand o lungime de 400m şi dotata cu teleschi;
- partia B, avand o lungime de 1200m şi dotata cu teleschi;
- partia TELESCAUN, avand o lungime de 2200 care deserveste telescaunul;
- partia EUROPARANG, avand lungime de 500m;
Accesul se face cu un telescaun pentru transport persoane pe traseul râul Maleia
- Releu TV cu lungime de 2232m.
În staţiune sunt 140 de construcţii pentru turism, dintre care cinci cabane mari,
restul fiind case de vacanţă private. Există şi clădiri cu funcţie de utilitate publică: o
staţie releu a televiziunii naţionale, o staţie meteorologică, staţii electrice. Marea ma-
joritate a construcţiilor sunt realizate în ultimii 8 ani.
Principalele forme de turism practicate sau care pot fi practicate aici sunt: tur-
ismul de recreere (de weekend) şi odihnă, incluzând drumeţii şi sejururi; turismul
sportiv - cu practicarea sporturilor de iarnă (speoturism, schi alpin, schi fond, snow-
boarding, sanie, alpinism etc.); practicarea unor sporturi extreme: zborul cu para-
panta, mountain-bike.
ZonaParângestenominalizatăînlistazoneloridentificatepentrudezvoltareado-
meniului schiabil şi practicarea altor sporturi de iarnă, cuprinse în cadrul Programului
naţional de dezvoltare a turismului Schi în România, aprobat prin Legea nr. 418/2006
privind modificarea şi completarea Legii nr. 526/2003.
În zona turistică Parâng se organizează concursuri, manifestări sportive, dintre
careamintim: FazaJudeţeanăpentruşcoligeneraleşiliceelaschialpin,FazaJudeţeană
pentru şcoli generale şi licee la sanie, Cupa Parâng, Cupa Telescaun, Cupa Memorial
Bacu, etc; de asemenea, există şcoli pentru schi alpin şi sanie (complex didactic-Clubul
Sportiv Şcolar Petroşani, complex didactic-ANEFS).
În partea de sud a oraşului Petrila se aflã o salbă de lacuri glaciare, accesibile pe

Valea Jieţului, din DN 7 A, la cca 11 km de localitatea Jieţ, trecând printr-o frumoasă
57
zonă peisajeră, prin cheile Jieţului, rezervaţie naturală de gradul IV, zonă în care se află
cabana Groapa Seacă, situată pe soseaua DN 7A la o altitudine de 1598 m, într-un
cadrupitoresc,înconjuratădepăduriadâncideconifere şifoioase,cuposibilităţideca-
zare de 33 locuri. Ea reprezintă ultimul punct de intrare în munţii Parâng. Continuând
drumul cu maşina se poate ajunge la Obârşia Lotrului, lacul de acumulare Vidraru şi
Voineasa şi mai departe în Rămnicu Valcea şi Sibiu.
Există, de asemenea o serie de alte structuri de cazare în această zonă, Cabana
Lunca Florii, Cabana de vânătoare Auşelul, Cabana Dâlja, Cabana Şureanu, principala
bază turistică a masivului şi punct de plecare spre Sebeş, Oaşa şi Cugir, Obârşia Lotrului
şi ansamblul de Cetăţi Dacice ce altădată apărau Sarmisegetuza Regia.
Zona Straja se înscrie ca o mare complexitate şi atractivitate peisagistică în struc-

tura şi valoarea potenţialului turistic, întrunind toate calităţile unei excelente staţiuni
de iarnă. Din punctul de vedere al localizării, zona este situată în inima Masivului Vîl-
can, la circa 20 km de Petroşani. Un număr de 176 de cabane şi pensiuni asigură cazarea
a aproximativ 3700 persoane. Complexul turistic este amplasat la o altitudine de 1380
m, vârful Straja având o înălţime de 1445 m. Suprafaţa schiabilă este de 40 ha.
Accesul în staţiune este asigurat cu telescaunul Straja care are o lungime de 2536
m, diferenţă de nivel de 593 m, durata transportului este de 24 de minute, capacitate
de transport este de 2 persoane pentru fiecare post, iar capacitate de transport pe oră
este de 410 persoane.
În staţiune funcţionează: un post montan de jandarmi, serviciul„Salvamont”care
utilizează în perioada de iarnă 4 salvatori montani zilnic şi asigură îngrijiri medicale în
perioada când se schiază.
Se pot practica sporturi de iarnă: schi alpin, schi fond, schi tură, schi extrem,
săniuş etc. Sporturile de iarnă sunt favorizate de domeniul schiabil care dispune de 7
pârtii de schi, situate pe terenul primăriei, inclusiv cele ce urmează a fi amenajate,
după cum urmează:
Tabel 24. Pârtii de schi în staţiunea Straja
Nr. Lungimea Grad de Diferenţa
Pârtia de schi omologate Nocturnă
Crt. pârtiei dificultate de nivel
1 Pârtia Constantinescu 1741,5 m Uşoară 364 m Da
2 Pârtia Lupului 519,0 m Dificilă 163 m Nu
3 Pârtia Mutu 1269,0 m Medie 320 m Da
4 Pârtia Sfântu Gheorghe 700 m Uşoară 144,5 m Nu
5 Platoul Soarelui (pentru începători) 405 m Uşoară 51 m Da
6 Pârtia Canal 1240 m Dificilă 180 m Nu
Medie 80%
7 Pârtia Telescaun 3200 m 593 m Nu
Dificilă 20%
Sursa: Primăria Lupeni
58
Cele 7 pârtii sunt deservite de un sistem de teleschiuri, omologate ISCIR, după
cum urmează:
Tabel 25. Deservirea cu instalaţii de teleschi a pârtiilor în staţiunea Straja

Denumirea Lungimea Diferenţa Durata Capacitate Program de
Pârtii deservite
instalaţiei traseului de nivel transp. persoane/h funcţionare
Lupului, Mutu,
Teleschiul nr. 1 Constantinescu,Platoul 519 m 163 m 4 min 675 9,00 – 2,00
Soarelui
Mutu, Lupului, Canal,

Teleschiul nr. 2 Platoul Soarelui, Con- 905 m 260 m 5 min 780 9,00 – 17,00
stantinescu
Constantinescu, Sf.
Teleschiul nr. 3 Gheorghe, Platoul 952 m 180 m 5 min 840 9,00 – 24,00
Soarelui
Teleschiul nr. 4 Sfântu Gheorghe 650 m 145 m 5 min 424 9,00 – 17,00
Constantinescu,Platoul
Teleschiul nr. 5 1260 m 198,6 m 4 min 600 9,00 – 24,00
Soarelui, Mutu
Platoul Soarelui, Con-

Teleschiul nr. 6 385 m 102 m 4 min 520 9,00 – 24,00
stantinescu
Sursa: Primăria Lupeni
Staţiunea dispune de şcoli de schi (S.C. Vest Week-end S.R.L, Salvamont Lupeni,
SC Comexim R SRL), trasee montane, activităţi diverse pentru petrecerea timpului
liber. În staţiune se organizează o serie de manifestări sportive mari: Cupa veteranilor
şi cupa energeticianului – manifestări de interes naţional, concursuri – Cupa Vodafo-
ne, Cupa Minerul, Cupa Comexim, Cupa Bamby, Serbările Zăpezii şi nedei – Nedeia
Sânzienelor.
Declarată în luna octombrie 2002 ca staţiune turistică de interes local, Staţiunea
Straja este cuprinsă în Programul Naţional de Dezvoltare aTurismului Montan‘Super-
schi în Carpaţi’ în etapa a II-a.
59
În partea de vest a Văii Jiului, în oraşul Uricani se urmăreşte amenajarea şi dez-
voltareaturismulînprofilteritorial,într-oviziunesistemică,şianume:staţiuneturistică
montană complexă, bivalentă (cu funcţionalitate vară – iarnă), pentru odihnă şi rec-
reere, sporturi de iarna, drumeţie montană, practicarea altor sporturi şi forme de tur-
60
ism specializat: Sarba-Campuşel în MunţiiVîlcan, complexe turistice montane: Cheile
Buţii (Munţii Retezat), Valea de Peşti, sate turistice: Câmpu lui Neag.
Relieful existent în zonaVăii Jiului permite efectuarea unor trasee turistice după
cum urmează:
a) Trasee în Munţii Retezat
- C.F.R. Pui - I.F. Murgusa - Cabana Baleia - Curmatura Gorovii - Mt. Lancita
- Saua Varful Mare - Saua Zanoagelor - Saua Pelegii - Varful Peleaga - Custura Bucurei
- Varful Bucura I - Saua Retezatului - Varful Retezat - Mt. Prelucele - Saua Muncel -
Valea Zlata - Cabana Gura Zlata;
- C.F.R. Jiu-Paroseni - Termocentrala Paroseni - Dealul Cumpana - Varful Piatra Za-
noaga - Varful Tulisa - Saua Tulisa - Curmatura Fagetel - Varful Lazarului - Varful Custura
- Saua Plaiului Mic - Saua Stanuletii Mici - Varful Piatra Iorgovanului - Saua Paltina;
- Cabana Pietrele - Culmea Lolaia - Varful Lolaia - Saua Lolaia - Varful Retezat;
- Cabana Pietrele - Valea Stanisoarei - Stinca la Bordulet - Saua Lolaia - Lacul
Stevia - Mt. Prelucele - Saua Muncel - Valea Zlata - Cabana Gura Zlata;
- Saua Retezatului - Lacul Portii - Lacul Bucura;
- Lacul Bucura - Saua Plaiului Mic - Cabana Buta - Catunul La Fanate - Valea
Marii - I.F. Buta - Campul Lui Neag;
- Lacul Bucura - Varful Peleaga - Saua Pelegii - Varful Papusa - Fereastra Custurii
- Varful Custura - Saua Tulisa – Uricani;
- Barajul Lacului Gura Apei - Platoul Rades-Zlata - Lacul Zanoaga - Stina Zanoa-
ga - Crucea Traznitului - Mt. Slaveiul - La Pintenul Slaveiului - Lacul Bucura.
b) Trasee în Munţii Parâng

- Petroşani - Valea Maleia - Cabana Rusu - Sub Teleferic - Stina Lui Stedie - Varful
Badea - Sub Varful Parangu Mic - Saua Gemanarea - Varful Parangu Mare - Varful
Coasta Lui Rus - Saua Piatra Taiata - Varful Papusa - Curmatura Oltetului;
- Motel Gambrinus (Iscroni) - Defileul Jiului La Strambuta - Gura Văii Polatistea
- Valea Cutreasa - Dealul Gemanarea - Izvorul Tecanu - Saua Gemanarea;
- Defileul Jiului La Strambuta - Sub Varful Pietrele Albe - Poiana Piatra Argelelor
- Stina Piatra Argelelor;
- C.F.R. Lainici - Dealul Babei - Poiana Piatra Argelelor - Stina Mormintul Florii
- Varful Parangu Mare - Saua Gruiu - Lacul Mindra - Stina Rosiile - Valea Jietului -
Cantonul Silvic Cotu Jietului;
- Cabana Peştera Muierii - Mt. Tancurile Plesii - Mt. Florile Albe - Cabana Rinca;
- Saua Piatra Taiata - Varful Coasta Lui Rus - Varful Iezerul Pietros - Varful Cio-
banu - Saua Groapa Seaca - Varful Scovarda - Saua Poiana Muierii.
c) Trasee în Munţii Vîlcan

- Motel Gambrinus (Iscroni) - Mt. Tarina Frasinului - Sub Varful Frunti - Mt.
61
Seciul Lui Burlic - Sub Varful Candetu - Sub Varful Dumitra - Pasul Vulcan - Varful
Straja - Sub Varful Coarnele - Sub Varful Sigleul Mare - Saua Dilma Cazuta - Mt. La
Noua Lemne - Varful Arcanu - Saua Nedeilor - Saua Groapa Nedeutii - Varful Oslea
- Saua La Suliti - Saua Alunu;
- Orasul Vulcan - Cabana Vulcan - Pasul Vulcan;
- Orasul Lupeni - Izvorul Rosia - Izvorul Ciurgau - Cabana Straja - Pasul Vulcan
- Sub Varful Zanoaga - Casa Buliga - Mt. Priporu Mare - Valea Vijoaia - Satul Pleja
- Popasul Turistic Bumbesti;
- Cabana Valea cu Pesti - Saua Dilma Cazuta - Valea Sohodol - Compl.Turistic
Bucium - Cheile Sohodol - Comuna Runcu;
- Cabana Campu Lui Neag - La Cariera - Mt. Testul Din Galbena - Stina Ras-
tovanu - Varful Arcanu - Dealul Stramba - Valea Stramba - Valea De Pesti - Barajul
Lacului Valea De Pesti - La Cariera - Cabana Campu Lui Neag;
- Comuna Tismana - Padurea De Castani Eroni - Dealul Gura Plaiului - Valea Bis-
tricioara - Sub Varful Podisului - Valea Frasinu - Valea Bistrita - Lacul Vija - Curmatura
Prisloapele Mici - Valea Prisloapele - Valea Garbova - Valea Scocul Jiului De Vest;
- Casa De Vanatoare Campusel - Valea Scocul Jiului De Vest - Pasul Jiu Cerna -
Saua La Suliti - Sub Varful Frumosu - Sub Varful Cioclovina - Manastirea Tismana.
d) Trasee în Munţii Şureanu

- Poiana Muierii - Sub Varful Salanele - Varful Lui Patru - Curmatura Surean
- Cabana Surean;
- Petrila (Taia) - Valea Taia - Cabana Lunca Florii - Mt. Brates - Curmatura Surean
- Cabana Surean - Catunul Prisaca - Cantonul Curmatura - Cantonul Carari - Satul
Loman - Comuna Sasciori;
- Comuna Pui - Sub Varful Magura - Satul Federi - Valea Ohaba (Ponor) - Varful
Rudii - Valea Orastia - Cabana Cetate (Gradistea De Munte) - Varful Godeanu - Mt.
Scarna - Cabana Prislop;
- Satul Gradistea De Munte (centru) - Dealul Frasinului - Poiana Omului - Pla-
toul Carstic Ponorici - Satul Federi - Sub Varful Magura - Comuna Pui.
Între companiile care desfăşoară activităţi de turism în zonă Văii Jiului trebuie
menţionată Compania de Turism Valea Jiului S.A. Petroşani, iar din cadrul acesteia
Centrul de Informare turistică Valea Jiului.
Acest centru a luat fiinţă în anul 2002 şi are ca obiect de activitate dezvoltarea
turismului din Valea Jiului. Acest centru are o bază de date cu informaţii pe care le
pune la dispoziţie turiştilor despre zonele turistice Parâng, Straja, Vîlcan, Retezat şi
Sureanu, despre posibilităţile de cazare, masă, cât şi despre programele turistice. Cen-
trul se adresează atât turiştilor individuali, cât şi grupurilor organizate, dar şi agenţiilor
turistice, care doresc mai multe informaţii despre această zonă.
62
Centrul, care se doreşte a fi o interfaţă între cabane şi turişti, dispune de informaţii
desprepreţurilepracticate,câtşidespreprogrameleturistice,atâtpentruceledesfârşit
de săptămână, pentru sejururi mai lungi, pentru grupuri organizate de copii sau pen-
sionari, cât şi despre programele de aventură sau despre posibilităţile de petrecere a
timpului liber în toate oraşele din microregiune.
4. Întreprinderile din Valea Jiului
Întreprinderea este o grupare de unități legale care se constituie ca o entitate

organizaţionalădeproducţiedebunuri,serviciicomercialesauserviciideinteressocial,
ce beneficiază de o autonomie de decizie, mai ales pentru asigurarea resurselor sale
curente.
O întreprindere se încadrează în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii - IMM
(micro, micăsaumijlocie) dacă îndeplineşte cumulativ pe doi ani consecutivi, cel puţin
două dintre condiţiile privitoare la numărul de personal angajat, cifra de afaceri şi val-
oarea activelor.
Tabel 26. Definiţia IMM în România 1
CONDIŢII NECESARE CLASA DE MĂRIME A IMM
PENTRU ÎNCADRAREA
ÎN IMM MICRO MICI MIJLOCII
Numărul de angajaţi sub 10 salariaţi 2

între 10 şi 49 între 50 şi 249
între 2 şi 10 milioane între 10 şi 50 milioane
Cifra de afaceri sub 2 milioane Euro
Euro Euro
între 2 şi 10 milioane
Active totale sub 2 milioane Euro între 2 şi 43 milioane Euro
Euro
1
. Conform Legii nr. 346/ iulie 2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprin-
derilor mici şi mijlocii (cu actualizările şi completările ulterioare).
2
. Ministerul Finanţelor Publice acceptă definiţia de microîntreprindere dacă există cel
puţin un angajat
În anul 2006, în microregiunea Valea Jiului îşi desfăşurau activitatea 2859 de

firmecareactivauînsectoareleeconomicedezvoltatelanivelulzonei.Dintreacestcom-
panii doar 7 sunt agenţi economici cu peste 250 de angajaţi. De asemenea, doar 53 de
agenţi economici pot fi încadraţi în categoria întreprinderi mijlocii, adică au peste 50
de angajaţi. La fel ca la nivelul Regiunii Vest şi în cadrul microregiunii Valea Jiului cea
mai mare pondere în cadrul agenţilor economici este reprezentată de microîntreprin-
deri.
63
Tabel 27. Întreprinderile din Valea Jiului în anul 2006
Localitatea Aninoasa Lupeni Petrila Petroşani Uricani Vulcan Total
Total firme 79 369 347 1426 156 482 2859
Firme mari 0 1 0 6 0 0 7
Firme mijlocii 4 9 4 28 1 7 53
Firme mici 6 24 17 102 4 38 191
Microintreprin-
28 145 128 624 72 187 1184
deri
Capital strain 1 10 1 31 4 8 55
Sursa: Lista firmelor din România, 2006
Tabelul de mai sus ne oferă informaţii şi despre agenţii economici străini care
s-au localizat în zonă. Din păcate avem de-a face cu un număr mic de agenţi economici
(55) care au capital străin, ele fiind concentrate la nivelul celor 3 municipii din micro-
regiune.
5. Investiţii locale
În toate localităţile Văii Jiului s-au obţinut finanţări externe pentru pregătirea
şi implementarea diferitelor proiecte, s-au făcut investiţii din bugetul local şi bugetul
de stat în învăţământ, drumuri, poduri, reabilitarea blocurilor de locuit, reţele de gaz,
reţele de canalizare în oraş şi în localităţile aparţinătoare.
Tot ca şi investiţie locală trebuie menţionată Reţeaua Electronică a Comunităţii
Locale (RECL) din Aninoasa, investiţie în valoare de jumătate de milion de dolari,
inaugurată în noiembrie 2005, care este centru pilot în programul de interes naţional
patronat de Ministerul Comunicaţiilor şiTehnologiei Informaţiilor şi finanţat de Banca
Mondială, “Economia bazată pe cunoaştere”.
Investiţiile realizate de IMM-uri au fost direcţionate spre prelucrarea lemnului,
tâmplărie metalică de aluminiu şi inox, tâmplărie de PVC şi lemn stratificat, produce-
reaşifabricareasticleipentrugeamtermopan,investiţiiînpanificaţie(achizitiedecup-
toare, extindere spatii de productie), investiţii în spaţii de producţie (renovare şi extin-
derespaţiupentruexecutareademobilierpentrulocuinţeşibirouri–canapele,fotoliişi
mobilădiversă,achiziţiadeautovehiculeîndomeniultransportuluiîncomun,investiţii
îndomeniulpielărieişimarochinăriei(pantofi,poşete,curele).Potenţialulinvestiţional
alVăii Jiului, definit prin proiectele depuse de mediul de afaceri privat din zonă pentru
a obţine granturi, este din păcate extrem de redus. Programele de creditare nu sunt ac-
cesatedatorităabsenţeiunorgaranţiilastandardelesolicitatedebănci,termenescurte
de restituire a creditelor, dobânzi greu de recuperat din profiturile limitate de piaţa de
desfacere.
64
6. Piaţa imobiliară
Vremurile în care apartamentele din oraşele situate în Valea Jiului erau scoase la
vânzare pentru cateva sute de lei sau contra unei lăzi de bere au trecut.
De la începutul anului 2005, preţurile apartamentelor şi terenurilor din zonă au
crescut, iar specialiştii imobiliari susţin că tendinţa se va menţine, mai mulţi oameni de
afaceri fiind interesaţi să investească în zonă.
Aşa cum se întâmplă mai în toate oraşele din România, la mare cautare sunt
locuinţeleşiterenurilesituateînzonelecentralealelocalităţilorşiînzonelecupotenţial
turistic, unde preţul pentru o casă a ajuns să depăşească 150.000 de euro.
În ceea ce priveşte terenul, metrul patrat situat în intravilan se tranzacţionează
cu preţuri cuprinse între 15 şi 30 de euro, dar poate chiar să urce dacă terenul oferă
anumite facilităţi. Referitor la preţurile la locuinţe, acestea au crescut în toate oraşele
din Valea Jiului şi sunt cuprinse în prezent între 10.000 şi 40.000 de euro, în funcţie de
etaj, zonă şi nu în ultimul rând de îmbunătăţirile de care dispune.
Aceste preţuri sunt însă valabile doar în cazul apartamentelor de bloc, costul de
achiziţie al unei case sau al unei vile sărind frecvent de 100.000 de euro.
7. Sectorul financiar (bănci, asigurări)
Sectorul bancar este bine dezvoltat la nivelul Văii Jiului, fiind prezente filiale /
sucursale ale principalelor banci de pe piata romaneasca.
De asemenea, este bine dezvoltat sectorul asigurarilor.
IX. Protecţia mediului înconjurător

1. Calitatea factorilor de mediu
Aerul atmosferic este unul dintre factorii de mediu greu de controlat, deoarece
poluanţii, odată ajunşi în atmosferă, se dispersează rapid şi nu mai pot fi practic captaţi
pentru a fi epuraţi – trataţi.
ÎnValeaJiului,poluareaatmosfereidincauzaevacuăriiînaeraproduselorgazoase
şi solide rezultate pe coşurile de fum ale unităţilor care produc agent termic, a cent-
ralelor termice care funcţionează în incintele unităţilor miniere şi a altor întreprinderi,
a focurilor izbucnite pe halde, a transportului auto etc. are efecte negative şi asupra
solului.Produselegazoaseevacuateînatmosferă,încontactcuapadaunaştereploilor
acide care conduc la fenomene de acidifiere a solului.
De regulă, solurile din perimetrulVăii Jiului sunt favorabile vegetaţiei forestiere,
cucondiţiaasigurăriiurmătoarelorcerinţe:apă,aeraţie,afânareşipreocupareapentru
65
acoperirea solurilor cu vegetaţie forestieră.
2. Gradul de poluare
Printre cei mai puternici factori poluanţi ai mediului sunt industria energetică
şi cea minieră. Acestea sunt răspunzătoare atât de poluarea aerului cât şi de poluarea
apelor şi a solului. Activitatea de preparare a substanţelor minerale utile, inclusiv a
cărbunilor, duce la ocuparea cu depozitarea sterilelor a unor mari suprafeţe.
În bazinul carbonifer Valea Jiului, exploatarea cărbunelui se realizează în subte-
ran, stratele de cărbune prezintă intercalaţii de argilă şi marnă, acestea, prin tăierea
mecanizată,fiindantrenateînproducţiadecărbune.Principalulimpurificatoralapelor
de mină îl constituie suspensiile argiloase rezultate din procesul de exploatare.
În cadrul restructurării sectorului minier, protecţia mediului reprezintă un obiec-
tiv deosebit de important. ÎnValea Jiului, în momentul de faţă, dată fiind restrângerea
de activitate în domeniul industriei miniere, se poate spune că poluarea mediului s-a
redus, în special pentru factorii de mediu aer şi apă.
Principalele surse de poluare sau degradare a solului sunt constituite din:
– ocuparea şi impermeabilizarea solului cu clădiri, incinte, drumuri de acces;
– deşeuri (industriale, toxice, periculoase, menajere);
– deformaţiile terenului din cauza exploatărilor subterane;
– emisiile de gaze şi pulberi;
– degradarea peisajului etc.
În urma activităţii economice desfăşurate la nivelul Văii Jiului, rezultă trei cat-
egorii de deşeuri:
– deşeuri industriale: rezultate în urma proceselor tehnologice şi a activităţilor
industriale desfăşurate de agenţii economici;
– deşeuri periculoase: sunt constituite din deşeurile de spital speciale, care cer o
atenţie aparte, atât la faza de colectare, cât şi la cea de tratare / eliminare;
–deşeurimenajere:suntreprezentatededeşeurilerezultateînurmaaltoractivităţi
decât cele industriale (casnice, comerţ etc.).
Degradareasolului,datoratăexploatărilorsubterane,poateapăreaînperimetrul
exploatărilor miniere amplasate pe teritoriul Văii Jiului.
Ca urmare a formei de relief depresionare, care înlesneşte stagnarea maselor de
aer poluat, a regimului pluvial activ tot timpul anului, a regimului eolian direcţionat
din zone cu industrii poluante, fără dotări pentru protecţia mediului, şi a obiectivelor
industriale existente în zonă efectele poluării asupra florei şi faunei din Valea Jiului se
manifestă printr-o serie de aspecte:
–decolorareafrunzişuluişipierdereaparţialăsauintegralăaaparatuluifoliar,ceea
ce duce la debilitate fiziologică, favorizând şi atacul unor dăunători biotici;
– scăderea procentajului de arbori nevătămaţi faţă de anul 1990, deci o dinamică
66
negativă care, pe termen lung, poate afecta întregul ecosistem din Valea Jiului;
– dinamica fenomenelor de defoliere este un fenomen deosebit de grav, având
drept consecinţă directă pieirea indivizilor;
– efectivele de vânat existente se situează sub cele normale, mediul în care trăiesc
fiind dereglat, iar una dintre cauze este şi poluarea mediului; singura specie care se
situeazăpestenivelulnormalsuntmistreţii,speciecaracterizatădeomarerezistenţăşi
adaptabilitate şi care este şi foarte prolifică;
–seestimeazăcăşipopulaţiasalmonicolăsesitueazăcumultsubpotenţialulreal;
afirmaţiaestebazatăpeexperienţapescariloramatori,neexistândevaluăricantitativeîn
acest sens.
Înzonă,unveritabilpoluantesteşifuninginearezultatăînspecialînperioadarece
a anului, în urma funcţionării centralelor pe cărbune. Disconfortul creat ar putea fi
definit ca o adevărată „psihoză“ a „granulelor negre“, a „zăpezii negre“.
Incidenţa îmbolnăvirilor prin diverse boli ale aparatului respirator în rândul
populaţiei dinValea Jiului se situează frecvent peste valorile medii înregistrate pe plan
naţional, iar principalele victime sunt copiii, care au sistemele de aspirare ale organis-
mului insuficient dezvoltate. Unele boli respiratorii acute ale copiilor se cronicizează,
putând duce la instalarea unor modificări patologice cu urmări grave. Efect indirect
al prezenţei poluanţilor atmosferici asupra colectivităţii infantile dinValea Jiului este
rahitismul,boalăcaracterizatăprintulburărialemetabolismuluifosfocalcic,prindeficit
devitaminaD2,unadintre fazele metabolismului normal al acestei vitamine având loc
sub influenţa radiaţiilor solare la nivelul pielii.
3. Riscuri
În cadrul riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă putem aminti:

- furtuni: la adăpostul masivelor muntoase se înregistrează o slabă circulaţie a
aerului (56,6 zile /an fără vânt); ultima furtună puternică însoţită de inundaţii a fost
în iunie 1999
- inundaţii: topirea bruscă a stratului de zăpadă (depusă în ianuarie şi februarie
în cantitate mare) şi scurgerile de pe versanţi conduc la creşterea bruscă a nivelurilor
râurilor cu depăşiri ale cotelor de apărare, care are ca rezultat, de regulă în perioada
aprilie–maiaanului,fenomenulproduceriiinundaţiilorpeperioadăscurtăcucantităţi
mari de apă, pe suprafeţele zonelor cu aşezări gospodăreşti din apropierea torenţilor,
pâraielor şi râurilor mici; nu au fost cazuri majore care să producă pagube importante
- cutremure: în Valea Jiului, ca în tot jud. Hunedoara, nu sunt zone cu risc seis-
mic
- alunecări de teren: pe zone restrânse, datorită infiltraţiilor de apă existente în
zonă
67
4. Zone verzi
Regia Naţională a Pădurilor a înaintat către Ministerul Mediului documentaţia
ştiinţificăcarejustificăextindereaariilorprotejatedinDefileulJiului.Astfel,osuprafaţă
de 11.127 de hectare din judeţele Gorj şi Hunedoara ar putea fi declarată Parc Naţio-
nal, aria de protecţie specială fiind de aproape 5.000 de hectare.
În Defileul Jiului există zone de păduri pe versantii abrupti. Dacă aceşti copaci
ar fi tăiaţi ar fi un dezastru, întreg muntele s-ar putea prăbuşi în urma alunecărilor de
teren.
Interesante din punctul de vedere al reţelei europene Natura 2000 sunt şi tipurile
de pădure care se găsesc în Defileu, cum ar fi cele de anin negru şi frasin.
Bogaţia formelor de vegetaţie se remarcă prin păduri de fag şi conifere, păşuni
montane şi de deal. Fauna se individualizează prin specii de interes cinegetic (urs, ca-
prior, mistreţ) şi piscicol (păstrav, lipan) în râurile montane.
Munţii adăpostesc 22 lacuri glaciare mai importante şi peste 20 lacuri mai mici şi
ochiuri de apă. Aici se află Peştera Muierii, declarată monument al naturii, precum şi
o rezervaţie geologică şi botanică în zona Lacului Gâlcescu. Aici îşi află obârşia Lotrul,
format din pâraiele Gâlcescu şi Iezer. El curge spre Brezoi şi se varsă în Olt.
Tot de aici izvorăşte Jietul, de origine glaciară, care îşi poartă apele prin cheile cu
acelaşi nume, pe o lungime de 5,5 km.
Aceşti munţi oferă condiţii ideale pentru practicarea drumeţiilor şi a schiului de
performanţă.
Parcul Naţional Retezat

Parcul Naţional Retezat a fost creat în 1935, fiind primul parc naţional din Româ-
nia şi este destinat conservării frumuseţilor acestor munţi şi a florei endemice de aici.
Altitudinile variază între 794 m şi 2509 m (vf. Peleaga).
Prin felul în care este aşezat masivul Accesul în Parcul Naţional Retezat este ac-
cesibil din două direcţii, Depresiunea Haţegului şi Valea Jiului.
Accesul pe calea ferată este posibil către Haţeg din Subcetate (gară, trenuri ac-
celerate), Ohaba de Sub Piatra (haltă, tren personal) şi Petroşani (gară, tren rapid sau
accelerat). Calea ferată către Clopotiva este puţin circulată. Din Petroşani către Lupeni
şi Uricani trenurile circulă rar.
Retezatul este renumit prin diversitatea floristică, adăpostind aproximativ 1190
specii de plante superioare din cele peste 3450 cunoscute în Romania. Existenţa aici
a mai bine de o treime din flora României este unul din motivele pentru care a fost
declarat Parc Naţional. La acestea se adaugă un număr mare de specii inferioare.
Parcul Naţional Retezat, datorită habitatelor sale foarte diverse, naturale, sau
puţinmodificatedeintervenţiaumană,adăposteşteofaunădeosebitdebogatăatâtîn
ceea ce priveşte numărul de specii, cât şi în numărul mare de exemplare care alcătuiesc
68
populaţiile acestor specii.
„Ofertaturistică”aparculuiestereprezentatădepatrimoniulturisticînansamblul
său cuprinzând o serie de componente materiale, dar şi imateriale, în măsură să recon-
fortezeturistul,să-isatisfacămotivaţiadeplasăriişidorinţadeadobândinoicunoştinţe.
Componenta naturală este, în general, de importanţă deosebită în aprecierea calităţii
ofertei turistice a unui teritoriu.
Printre resursele turistice naturale, menţionăm:
• contrastulhipsometricşimorfologicdintredepresiuneaHaţeguluişimasivul
Retezat (cu relieful alpin, cizelat de procese glaciare şi de cele periglaciare actuale);
• valoarea turistică a văilor pitoreşti ale Râului Bărbat, Râului Alb, Sălaşului,
Sibişelului, Râului Mare ş.a. care debuşează din catenele înalte ale munţilor Retezat-
Ţarcu;
• urmeleglaciaţieipleistocene,cucircurişivăiglaciare,cucrestedepeste2300m;
• varietatea florei şi faunei din Retezat;
• ariile protejate:
o P.N. Retezat
o Rezervaţia Gemenele
o Faţa Fetii
o rezervaţia de zimbri din pădurea Slivuţ
o Poiana cu narcise de la Sălaşu de Sus
o rezervaţia floristică din vârful Poienii (Ohaba de sub Piatră) pentru ocrotirea
asociaţiei vegetale de stâncărie
o rezervaţiapaleontologicădinarealulŢuştea-Răchitova,cuuneledincelemai
bogate depozite fosilifere de dinozauri din lume
• formele carstice de suprafaţă şi de adâncime (exo- şi endocarstul) situate
primul pe dreapta râului Paroş între localităţile Baru şi Cioclovina, al doilea pe stânga
aceluiaşi râu în zona Crivadia-Băniţa, iar al treilea, mai restrâns, în marginea munţilor
Retezat la sud de localitatea Peştera;
• Parcul Natural Grădiştea de Munte – Cioclovina, care cuprinde satele Federi
– Fizeşti, unde se situează complexul carstic Ohaba-Ponor, continuat spre nord-est cu
complexul Cetăţilor dacice;
• RezervaţiilespeologicePeştera,ŞuraMare(perazasatuluiOhaba-Ponor),sau
Tecuri (sat Petros) şi staţiunea de larice (Larix decidua) de la sud de satul Peştera.
• Aria naturala protejată Piatra Crinului din Munţii Parâng este nomi-
nalizata prin Legea nr. 5/2000 în categoria rezervatii şi monumente naturale. Planta
potentilla haynaldiana este cuprinsă în Lista speciilor de flora şi fauna periclitate şi
protejate prin Hotarârea Consiliului Judeţean nr. 13/1997 privind regimul de ocrotire
şi administrare a ariilor protejate, rezervatiilor şi a monumentelor naturii din judeţul
Hunedoara.
• Aria naturală protejată Piatra Crinului este încadrată conform Legii
69
462/2001 la categoria a IV- a IUNC ( Uniunea Internaţională pentru Conservarea
Naturii).
Dintre resusele turistice antropice, menţionăm următoarele:

• zona Ţării Haţegului păstrează urme ale vremurilor îndepărtate, de la
staţiunile omului primitiv (peşterile Cioclovina Uscată, Bordu Mare, ş.a), la vestigile
civilizaţieidacice(Băniţa),aleceleidaco-romane(Sarmizegetusa,etc)şipânălaurmele
activităţilor populaţiei protoromâneşti (Haţeg, Ponor), şi la arhitectonica civilizaţiei
feudalehaţegane.Cuuneleamenajăriadecvate,oparteavestigilordescoperitepoatefi
prezentată chiar pe locul unde a fost identificată;
• reprezentative,caobiectivecupotenţialridicatdeatracţieturistică,suntînde-
osebi construcţiile monumentale, fie de tipul fortificaţiilor, fie din categoria unităţilor
de habitat, ori a celor cu funcţionalitate socială (lăcaşuri de cult, clădiri publice, etc.),
cu o mare densitate în zonă şi aparţinând diverselor epoci istorice;
• dintrevestigiledacicesemenţioneazăcetateadelaBăniţa,construităpedealul
Bolii, cu scopul de a controla accesul dinspre sud pe valea Jiului şi prin pasul Vîlcan
către complexul de fortificaţii din munţii Orăştiei, din care cetatea făcea parte ca avan-
post de rezistenţă pentru eventualele atacuri venite de la sud de Carpaţi;
• prin importanţa lor istorică deosebită, dar şi prin dimensiunea fizică şi
calitativăsedetaşeazăvestigilearheologicealecapitaleiDacieiromane–ColoniaUlpia
Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, întemeiată deTraian după cucerirea Daciei de
către romani (106-110 e.n.). Situl se întinde pe 100 ha, din care 32 ha reprezintă vestig-
ile oraşului propriu-zis şi se află în regim de ocrotire şi conservare, iar în restul suprafeţei
fiinddiseminateconstrucţiiextra-muros.Săpăturis-aufăcutnumaipe5ha,daracestea
au scos la iveală vestigii deosebit de valoroase precum: palatul Augustalilor, Forum-ul,
amfiteatrul,termeleromane,numeroasetemple,necropole,mausolee,uneleamplasate
în afara zidurilor, în apropierea villae-lor suburbane.
• Rămăşiţe ale unor aşezări romane din categoriile„villae rusticae”,„vicus”, sau
„pages”se regăsesc şi în localităţile: Breazova, Peşteana, Ostrov, Râu de Mori, Clopo-
tiva, Hobiţa-Grădişte, Râu Bărbat, Pui, Fărcădinu de Sus, etc.
• Bisericile medievale, unele de incină fortificată sunt reprezentate de biserica
din Densuş, construită în secolul al XIII-lea cu materiale extrase din ruinele Sarmizege-
tusei romane, este una din cele mai vechi şi originale biserici din ţară, de formă pătrată,
cu arhitectură neregulată şi acoperiş din piatră, ce reflectă influenţa stilului romanic
târziu şi mai posedă fragmente de picturi murale. Biserica Prislop, din Silvaşu de Sus
a fost construită la 1564 de domniţa Zamfira, fiica lui Moise Vodă, domnitor al Ţării
Româneşti; este un remarcabil locaş de cult şi de cultură românească, care, în ciuda
vicistitudinilor istorice, continuă să fie un spaţiu al asceziei, aici funcţionând şi un
seminar teologic ortodox.
70
X. Cultura şi activităţile recreative
1. Infrastructura culturală
În microregiunea Valea Jiului, cultura poartă amprenta condiţiilor speciale şi

aparte ale acestei zone. În devenirea sa, este rezultată din interacţiunea datinilor şi
tradiţiilor şi obiceiurilor populaţiei eterogene care a lucrat şi continuă să lucreze aici. O
dată cu începerea mineritului carbonifer, pe aceste meleaguri au trăit la un loc românii
localnici – momârlanii, românii veniţi din alte zone ale ţării, unguri, germani, polonezi,
cehi, italieni, austrieci, etc.
În anii socialismului s-a produs o estompare a manifestărilor culturale specifice, a
obiceiurilor şi tradiţiilor.
În prezent se încearcă redescoperirea şi punerea în valoare a culturii, indifer-
ent de forma sa: muzică, pictură, literatură, fotografie, folclor, etc. Ca omagiu adus
personalităţilor locale ori naţionale, lăcaşe de cultură sau educaţie le poartă numele:
Şcoala Generală Teodora Lucaciu din Vulcan, Şcoala Generală„Carmen Sylva”, Şcoala
Generală „I.G.Duca”, Liceul teoretic „Mihai Eminescu” din Petroşani, Grupul şcolar
„Constantin Brâncuşi” din Petrila, etc.
Ca instituţii culturale, există de Teatrul I.D. Sârbu Petroşani, Muzeul Mineritului,
Galeria de Artă din Lupeni înfiinţată de Asociaţia Culturală „Iosif Tellmann”, Case de
cultură, Cămine culturale, Cluburi ale Sindicatelor, biblioteci.
În anul 2005, în reţeaua bibliotecilor, au funcţionat, la nivelul microregiunii Valea
Jiului 22 untăţi, care deţin peste 680.000 volume de cărţi şi reviste. Numărul de utilizatori
ai acestor unităţi a fost de aproximativ 35.000 persoane.
Tabel. 28 Numărul şi activitatea bibliotecilor în Valea Jiului, 2005

Numărul bibliotecilor Numărul volumelor Numărul utilizatorilor
Regiunea / Judeţul
existente existente (activi)
Petroşani 3 516299 30921
Lupeni 6 85329 1720
Vulcan 7 25587 550
Uricani 3 32269 827
Petrila 1 10272 317
Aninoasa 2 17063 370
Valea Jiului 22 686819 34705

71
Microregiuneasecaracterizeazăprintr-ointensăviaţăculturalăşispirituală,deo-
sebit de importante fiind tradiţiile şi evenimentele culturale. Reţeaua instituţiilor de
spectacol existente în Valea Jiului a cuprins, în anul 2005, 8 unităţi: 2 muzee, 2 teatre,
3 cinematografe, 6 centre culturale.
Tabel. 29 Numărul stucturilor culturale din Vela Jiului

Centre / Case
Muzee Teatre Cinematografe
de cultură
Petroşani 1 1 1 1
Lupeni 0 0 1 1
Vulcan 0 0 1 1
Uricani 2 0 1 nefuncţional 1
Petrila 1 1 0 1
Aninoasa 0 0 0 2
3 + 1 nefunc-
Valea Jiului 4 2 6
tional
În continuare sunt prezentate câteva date privind unităţile cultural-artistice rep-

rezentative existente în microregiunea Valea Jiului şi activitatea acestora.
Muzeul Mineritului
CladireacareadăposteşteastăziMuzeulMinerituluidinPetroşaniafostconstruită
în anul 1920 servind ca sediu (primul sediu) al S.A.R. Petroşani. Colectia Muzeului
are în componenţă aproximativ 1500 de piese cu caracter minier constând în: utilaje,
unelte, îmbrăcăminte specifică. Programul de vizitare este zilnic.
Teatrul ,,I.D.Sîrbu”
Situat în Petroşani acest teatru a fost înfiinţat în 1948, în deschiderea pri-
mei stagiuni prezentându-se piesa ,,O scrisoare pierdută”de I.L. Caragiale. După 1970
funcţionează într-un sediu nou. Aici au activat o perioadă actorii emeriţi: Miluţa Gheo-
rghiu şi Ana Colda.
Monumentul ,,Lupeni ‘29”

Este amplasat în parcul din vecinatatea spitalului oraşului Lupeni, fiind reali-
zat din bronz şi piatră. Ca simbolistică, acest monument marchează jertfele minerilor
în timpul grevei din 1929.
Statuia Minerului din Vulcan – este realizată în memoria minerilor care au murit
în accidente de mină.
72
Monumentul soldatului necunoscut de la Şcoala Teodora Lucaciu
Crucea de sub vârful Straja (Munţii Vîlcan), realizată din metal, înaltă de 18,5
m a fost ridicată după 1992 de către E.M Vulcan şi S.C. Comexim S.R.L. Lupeni în
amintireaeroilorcăzuţiînceledouărăzboaiemondialeşiacelorcareşi-aupierdutviaţa
pe munte.
Schitul ,,Înălţarea Sf. Cruci” din Straja construit cu sprijinul domnului Parau
Emil, şi sfinţit la data de 23 octombrie 1999.
De asemenea, mai amintim: Schitul Sf. Nicolae din Vulcan, dar şi Galeria de
arta din Lupeni, unde artiştii locali îşi expun lucrarile.
Liridendrum Tullipifera (Pomul cu lalele) declarat monument al naturii, este

situat pe DN 66 în zona Iscroni. Acest pom a fost adus în anul 1880 de la Paris de către
Anna Margarette Madespach, dar originea acestuia este America de Nord.
Monumentul de pe Muntele Tulişa este singurul monument din ţară care se află
situat la altitudinea de 1782 m, monument ridicat în anul 2005, în cinstea eroilor care
aucontribuitlaspargereafrontuluiaustro-ungar,eliberândArdealuldesubdominaţia
austro-ungară. Localnicii dar şi locuitorii Văii Jiului se adună pe muntele Tulişa şi
sărbătoresc Nedeea de pe MunteleTulişa care include depunerea de coroane la acest
monumentşiomagiereaeroilorneamului,dupăcareaceastasecontinuăcuunprogram
cultural artistic susţinut de solişti de muzică populară şi uşoară.
2. Activitatea organizaţiilor nonguvernamentale
În fiecare localitate din Valea Jiului, există ONG-uri, asociaţii, fundaţii, cluburi
sportive, care reprezintă societatea civilă organizată de la nivelul microregiunii. .
Cea mai semnificativă structură asociativă s-a realizat în Valea Jiului în anul
2002, prin constituirea Asociaţiei Valea Jiului, între autorităţi publice locale şi so-
cietatea civilă.
Rezultatul acestei asocieri este tot un ONG, asociaţia fiind o organizaţie negu-
vernamentală, apolitică şi non profit cu misiunea asumată prin libera asociere de a
contribui semnificativ şi neîntârziat la dezvoltarea economică durabilă a regiunii ge-
ografice cunoscută sub numele Valea Jiului şi implicit la creşterea nivelului de trai al
comunităţilor locale.
AsociaţiaValeaJiuluiaredreptscopidentificarea,promovareaşisprijinireaperma-
nentăaproiectelorcevizeazăcadrulgeneralcomunalcomunităţii,evaluareaşimonitori-
zareaprogramuluidecreştereeconomicăprinatragerearesurselorfinanciarecarevizează
73
dezvoltareaunitarăaVăiiJiuluişistabilireaunorpriorităţicaresăconducălaobţinereade
rezultate palpabile în plan social şi la ridicarea nivelui de trai al populaţiei.
Constituirea acestei asociaţii a fost de bun augur şi a funcţionat bine în primii 2
ani, reuşind să obţină finanţări externe de valori nu foarte mari, dar suficiente pentru
amenajarea sediului, dotarea cu mobilier şi tehnică de calcul. Pe parcurs însă, interesul
membrilor fondatori a scăzut, în special al sectorului privat şi al societăţii civile.
De asemenea, trebuie menţionată Asociaţia de Dezvoltare Durabilă Valea Jiu-
lui, care reprezintă o structură asociativă doar la nivelul autorităţilor locale din micro-
regiune. Această organizaţie are misiunea asumată prin liberă asociere, de a contribui
semnificativşineîntârziatladezvoltareaeconomicădurabilăamicroregiuniiValeaJiu-
lui şi implicit la creşterea nivelului de trai al comunităţilor locale.
Membrii fondatori ai asociaţiei sunt: municipiul Petroşani, oraşul Petrila, oraşul
Aninoasa, municipiul Vulcan, municipiul Lupeni, oraşul Uricani. Scopul asociaţiei
este identificarea, promovarea şi sprijinirea permanentă a proiectelor care vizează ca-
drulgeneralcomunalcomunităţii,evaluareaşimonitorizareaprogramuluidecreştere
economică prin atragerea resurselor financiare care vizează dezvoltarea unitară şi
durabilă a Văii Jiului, şi stabilirea unor priorităţi care să conducă la obţinerea de rezul-
tate palpabile în plan social şi în ridicarea nivelui de trai al populaţiei.
3. Activitatea cultural-sportivă
De-a lungul anilor, în microregiunea Valea Jiului au fost înfiinţate şi au derulat

activităţicultural-artisticeoseriedegrupurivocal-instrumentale,ansambluridedansu-
ri cum ar fi: Grupul vocal folcloric „Doruleţ”, Grupul „Color”, Grupul „Stacatto”,
Grupul „Astral”, „Ansamblul de dansuri - Uricani”, Ansamblul de dansuri populare “
Parângul” al Casei de Cultură a Studenţilor.
Activitatea acestor grupuri a adus numeroase premii, prin participarea la di-
verse festivaluri, spectacole, emisiuni televizate şi concursuri („Cântarea României”,
Sărbătoarea Tineretului de la Costeşti, festivalul Tineretului de la Drobeta Turnu Sev-
erin), etc.
74
Dintre oamenii de valoare ai Văii Jiului, s-au impus personalităţi marcante, ale
căror nume se rostesc cu deosebită mândrie atât în ţară, cât şi în străinatate. Dintre cei
mai cunoscuţi îi menţionăm aici pe:
Teodora Lucaciu – artistă din România de valoare internaţională. Soprana Teo-
dora Lucaciu a câştigat numeroase premii: în 1957 în Franţa laToulouse obţine Marele
Premiu; în acelaşi an la Concursul Internaţional de la Moscova îşi adjudecă Marele
Premiu cu Medalia de Aur.
Dafinel Duinea – născut la Băileşti, dar stabilit ulterior la Vulcan, Dafinel Duinea
este cunoscut scriitor, sculptor, pictor şi grafician. A participat la numeroase expoziţii
internaţionale: Dresda, Freiburg,Weimar (1973), Budapesta (1976), Milano, Lisabona
(1981) etc. Ca o recunoaştere internaţională a fost primit ca membru al ,,Asociaţiei
Artiştilor Nordici” din Suedia şi al ,,Asociaţiei de ex-libris” din Japonia.
Pius Brînzeu – renumit medic, cu numeroase contribuţii în domeniul medicinii,
este autorul unei bogate şi valoroase literaturi de specialitate, din care amintim un
volum intitulat ,,Boala varicoasă”, carte de referinţă pentru patologia varicoasă.
Iosif Tellmann – renumit pictor, galeria de arta din Lupeni îi poartă numele.
Elena Merişoreanu – cunoscută şi iubită cântăreaţă de muzică populară.
În ceea ce priveşte activitatea sportiva se remarcă cluburile care activează în
sporturi precum: fotbal, popice, atletism, şah, tirul cu arcul şi navomodelism. În
cele ce urmează vom trece în revistă activităţile sportive din fiecare unitate teritorial-
administrativă.
Aninoasa
Clubul Sportiv Minerul Aninoasa are un număr de 110 de sportivi legitimaţi
la următoarele secţii: fotbal, tir cu arcul şi navomodelisti. Echipa de tir cu arcul este
una dintre cele mai puternice din ţară, având în palmares numeroase titluri naţionale
şi internaţionale. De asemenea, mai este o echipa de fotbal care activeaza în divizia
judeţeană (divizia D).
Secţia de navomodele a fost înfiinţată în anul 1955. Din anul 2001, ca urmare
a desfiinţării CS Jiul Petroşani, secţia de navomodelism a trecut sub culorile Clubului
SportivMinerulAninoasa.Încursulanilorsportiviinavomodeliştiaucâştigatpeste300
titluri de campioni, au doborât zeci de recorduri la concursurile naţionale, participând
chiar la concursuri internaţionale cu rezultate notabile.
Oraşul dispune de un complex sportiv, dotat cu bază de antrenament pentru
echipa de tir cu arcul şi Stadionul de fotbal Minerul Aninoasa, aparţinând acum de
Consiliul Local.
ÎnoraşfuncţioneazăClubulOrăşenesccareareosalădespectacole,obibliotecăşi
o discotecă (discoteca VIVA), clubul aparţinând de Consiliul Local Aninoasa.
Lupeni
75
În municipiul Lupeni funcţionează CS Minerul Lupeni. Acesta are o secţie de
fotbal, iar echipa Fc Minerul Lupeni evoluează în Liga 2.
Petrila
În oraşul Petrila există două stadioane: Petrila cu o suprafaţă de 12.750m şi Lo-
nea cu 14.300m. De asemenea, trebuie menţionată popicăria cu terenurile aferente:
Popicărie Preparatorul - 600m şi Popicărie Jiul - 600m.
Petroşani
Dacă este să vorbim de construcţii şi amenajari sportive în municipiul Petroşani
trebuie menţionate următoarele: 2 stadioane cu o capacitate de 18.000 locuri, sala de
sport polivalentă cu 210 locuri, bazin de înot acoperit, 6 terenuri de sport amenajate
(inclusiv în incintele şcolare), 5 spaţii de joacă amenajate şi 2 parcuri.
Cluburile şi echipele sportive de la nivel local sunt: Clubul Jiul Petroşani cu secţiile
fotbal şi atletism; Clubul Ştiinţa Petroşani cu secţiile schi, rugby; Clubul Sportiv Şcolar
Petroşani cu secţiile: gimnastică artistică, aerobic, lupte libere, handbal fete, schi alpin,
sanie, radioamatorism; Clubul Sportiv de Karate MASIBO Petroşani; Club de şah.
De remarcat este obţinerea de locuri fruntaşe a elevilor Clubului Sportiv Şcolar
Petroşani la Concursul naţional de gimnastică aerobică.
Echipa de fotbal Jiul Petroşani activează în acest sezon în divizia B de fotbal.
Alte sporturi care pot fi practicate în localitate şi împrejurimi sunt: mountain
bike, călărie pe trasee alpine, turism cinegetic, zbor cu parapanta.
Vulcan
MunicipiulVulcan,areotradiţiefoartemareîncceacepriveşteactivitateasportivă.
De-a lungul anilor şi până în prezent fotbalul a fost principala atracţie pe plan sportiv
în localitate. Aici au activat două cluburi: AS Paroşeni (divizia B) şi Minerul Vulcan
(divizia C). Există două baze sportive cu două stadioane, tribune, iar pe stadionul cen-
tral din Vulcan există şi o pistă de atletism. Acum mai activează doar Minerul Vulcan,
în liga a III-a.
Pe de altă parte la nivelul municipiului figurează cu rezultate extraordinare secţia
de popice, secţia de box şi nu în ultimul rând secţia de atletism, toate acestea obţinând
medaliidecamioninaţionali,vicecampioninaţionali,precumşialterezultatenotabile
pe plan internaţional.
Uricani
Oraşul Uricani are o bogată tradiţie în ceea ce priveşte activitatea sportivă. Pe raza
oraşului Uricani activează un club sportiv Asociaţia Club Sportiv Minerul Uricani, iar
echipa de fotbal Minerul Uricani activează în divizia C dispunând de o baza sportivă
care cuprinde un stadion cu 2 tribune şi o pistă de atletism.
76
De asemenea, oraşul Uricani dispune de o sală de sport modernă amplasată în
incinta Şcolii Generale Nr.2 Uricani cu un număr de 50 locuri unde se practică diverse
sporturi: handbal, fotbal, baschet, tenis şi arte marţiale.
4. Agenda culturală a microregiunii Valea Jiului
ÎnmicroregiuneaValeaJiuluisedesfăşoarămanifestăriculturale,cudiverseocazii.
În continuare vom face o scurtă trecere în revistă a principalelor evenimente culturale
din fiecare localitate componentă a microregiunii.
Aninoasa
Începând cu anul 2005 în oraşul Aninoasa s-a lansat o nouă manifestare culturală
de amploare intitulată “Zilele Culturii Aninoşene”. Manifestarea cuprinde o suită de
acţiuni cultural-artistice: spectacole în aer liber susţinute de Teatrul de Stradă Deva,
diferite simpozioane privind ativitatea culturală din oras, dealungul timpului,“Nedeia
Tulipanului” şi lansări de carte.
De asemenea, în fiecare an de ziua Înălţării Domnului în oraşul Aninoasa se
sărbătoreşte Nedeia Tulipanului. Evenimentul este un prilej pentru localnici, dar şi
pentru locuitorii Văii Jiului să se întâlnească lângă Pomul cu Lalele cu datinile şi obi-
ceiurile strămoşeşti ale acestor meleaguri.
Aninoasa este an de an, începand din 1992 capitala muzicii uşoare pentru cei
mici, deoarece aici, în orăşelul dintre dealuri se întâlnesc în prag de vară copiii Văii
Jiului spre a da aripi cântecului în cadrul festivalului “VOCI DE COPII” (aflat în 2007
la ediţia cu numărul XV).
Lupeni
În municipiul Lupeni se desfăşoară următoarele tipuri de activităţi culturale: Ne-
deia Sânzienelor - luna Iunie; Ziua Minerului - 6 August când are loc comemorarea
evenimentelor petrecute în municipiul Lupeni în anul 1929; Toamna Lupeneană 14
- 20 Septembrie care cuprinde manifestari cultural artistice, prezentări de materiale
pentrufiecaredomeniudeactivitatecuprinseînprogram,colocvii,concertdefanfară,
discotecă în aer liber, întreceri sportive, demonstraţii competiţionale.
Petrila
În oraşul Petrila se organizează diferite manifestări culturale ocazionale, cum ar fi:
Festivalul “Cristal de armindeni”; Memorialul “I.D.Sarbu”; Memorialul folcloric “Gicu
Popa”; Memorialul sportiv“Dan Cocor”; Zilele oraşului Petrila; manifestări legate de
sărbătorile de iarnă (piţărăi, crai, brunduşi, steaua etc); obiceiuri tradiţionale locale
(măsuratul oilor, nedeile momârlăneşti, etc); Festivalul“Om Rău”- care are loc în luna
iulie (trei zile) şi este o iniţiativă privată.
77
Petroşani
În municipiul Petroşani principalele evenimente socio-culturale sunt: Festivalul
InternaţionaldeFolclorşiZilelemunicipiuluiPetroşani,acţiunicaresedesfăşoarăanu-
al;Festivaluldemuzicăuşoară“CânteculAdâncului”;Saloaneledeprimavarăşitoamnă
ale artei petroşănene; Tabere de creaţie artistică (Universitatea de vară); Expoziţii de
numismatică; Expoziţii de caricaturi; Expoziţii de artă plastică şi icoane pe sticlă.
Uricani
ÎnoraşulUricaniprincipaleleevenimentesocio-culturalesunt:ZileleoraşuluiUri-
cani, Nedeea Uricăneană de pe Muntele Tulişa, Ziua Eroilor Neamului, manifestări
legate de sărbătorile de iarnă-vară, precum Pomul de iarnă, măsuratul oilor etc.
Vulcan
MunicipiulVulcangăzduieştenumeroasemanifestărisocio-culturale,evenimente
străns legate de tradiţia, obiceiurile şi datinile oamenilor din zona Vulcanului. Putem
enumera aici următoarele: Nedeia Paroşeniului, Nedeia momârlănească Dealu Babii,
Festivaldemuzicăuşoarăpentrucopiişitineret,NedeiaVulcăneană,Sărbătoareaetniei
romilor din România. În cadrul acestor acţiuni au loc spectacole, întreceri sportive,
manifestări artistice şi multe alte evenimente în care sunt implicaţi cetăţenii municip-
iului Vulcan.
5. Mass-media
Principalii reprezentanţi ai mass-media dinValea Jiului sunt:Televiziunea Parâng

acopera întregul areal al Văii Jiului, cu reportaje din zona; One TV; Radio RCN; Gaze-
ta Văii Jiului (cotidian); Matinal (cotidian); Opinia (săptămânal); Săptămâna
Văii Jiului (săptămânal); Curierul Văii Jiului (săptămânal); Valea Jiului (săptămânal);
Unda de şoc (săptămânal); Ecoul Văii Jiului (săptămânal); Pulsul Văii Jiului
(săptămânal); Opinia cetăţeanului (săptămânal); Mesager (publicaţia Consiliului Lo-
cal şi a Primăriei Municipiului Petroşani, săptămânal); Preţul Exact (săptămânal de
mică publicitate de interes judeţean).
6. Zone de agrement
Zona de agrement„Brăiţa”, zonă care se situează la baza Staţiunii Turistice„Stra-

ja”, la staţia de pornire a telescaunului care asigură transportul pe cablu, poate asigura
creşterea interesului agenţilor economici de a investi în turism. Această zonă dispune
de spaţii de parcare, spaţii pentru alimentaţie publică şi de cazare, cu posibilităţi de
78
dezvoltareaacestoractivităţi.Amenajareaacesteizonevadaposibilitateacelorcareau
investitdejaînturism(înaceastăzonă)să-şidezvolteafacerileşisecreeazăoportunităţi
de apariţie a noi investitori.
Dintre structurile turistice existent în oraşul Aninoasa se pot aminti: Motel Gam-
brinus, Motel Gui, Cabana Anena.
Zona de agrement „Pasul Vîlcan” – peste 80 locuri de cazare şi diferite trasee
turistice montane – se află situată în partea sudică a localităţii la aproximativ 7 km,
de oraş, accesul făcându-se de la DN66 A, pe DJ 664, drum betonat pe o porţiune
de aproximativ 3 km. În prezent în zona de agrement Pasul Vulcan sunt construite pe
terenuriconcesionate56casedevacanţă,caresuntracordatelareţeauadeelectricitate,
apă potabilă fiind asigurată prin reţeaua locală de apă (izvoare captate şi amenajate),
sisteme de încălzire proprii prin centrale de încălzire pe combustibil solid.
Zona de agrement Cabana Căprişoara”– cabana este amplasată la aproximativ 3
km de localitate, accesul făcându-se din DN 66 A, pe drumul DJ 665.
Zona de agrement „Brazi”, este amplasată faţă de DN 66 A, la aproximativ 1
Km, accesul făcându-se de pe acest drum pe strada Pinului.
MasivulRetezatoferăcondiţiideodihnăşirecreere,reprezentativeînacestsensfi-
ind: Pensiunea“Retezat”, aflată în Câmpul lui Neag, lângă pârâul Răchiţei, la cota 855
altitudine; complexul turistic “Cheile Buţii”; Cabana “Câmpuşel” (1.180 m), situată la
22 km de Uricani, cabana se află în apropierea Cheilor Scorotei; Motel“Valea de Peşti”,
constituie o perlă turistică a locului, la 8 km de oraşul Uricani.
TeritoriuladministrativaloraşuluiPetrilaareunbogatfondturisticîncăneexploa-
tat. La sud se află o salbă de lacuri glaciare, accesibile pe valea Jietului, din DN 7 A,
la cca 11 km de localitatea Jiet, trecând printr-o frumoasă zonă peisajeră, prin cheile
Jietului, rezervaţie naturală de gradul IV.
Lacul Valea de Peşti (42 ha) a fost construit în 1972 – serveşte la alimentarea cu
apă a localităţilor din Valea Jiului. Este situat în munţii Vîlcan într-un cadru natural
deosebit.
Cabanelemontaneşicaseledeodihnăsuntdeosebitdeatrăgătoareşiospitaliere,
ospitalitateafiindtrăsătura principală a oamenilor de aici. În cadrul complexelor Straja
(Munţii Vîlcan), Rusu şi I.E.F.S. (Munţii Parâng) şi Râuşor (Munţii Retezat) există nu-
meroase pârtii de schi şi dotări necesare practicării acestui sport (telescaun şi teleschi).
Dintre cabanele care deţin terenuri de sport amintim: Rusu (tenis, popicărie),
Căprişoara şi Cheile Buţii (handbal şi tenis), Straja (tenis) şi Arcaşu din Aninoasa (tir cu
arcul). În zona lacului şi motelului Valea de Peşti se poate practica pescuitul sportiv.
Ca o concluzie a celor prezentate, putem spune că Valea Jiului este o cetate cu
imense ziduri de piatră, cu climă temperată şi ploi abundente, adăpostind numeroase
frumuseţi şi bogaţii, un adevarat rai pentru turişti, pentru pescarii şi vânatorii sportivi,
pentru iubitorii naturii.
79
XI. Administraţia publică locală
1. Structura Administraţiei Publice Locale
În anexa 1 a acestui document se regăsesc organigramele cu aparatul de speciali-

tate al primăriilor şi a serviciilor din subordinea Consiliilor Locale ale celor 6 instituţii
promotoare ale proiectului. De asemenea, sunt prezentate listele cu membrii Consili-
ilor Locale din cele 6 comunităţi
2. Cooperare intra-judeţeană, intra-regională, naţională şi interna-

ţională
În baza bunelor relaţii care există între localităţile din Valea Jiului există o serie
de acorduri de parteneriat în vederea derulării de proiecte de interes comun. Astfel,
vom aminti aici de exemplu: Acord de parteneriat dintre Petroşani şi Lupeni, la nivel
deConsiliulocal,învedereaimplementăriiproiectului“Ecologizareazonelormontane
din Valea Jiului, Straja-Lupeni şi Parâng-Petroşani”.
Tot în această categorie pot fi incluse şi acordurile de asociere dintre Consiliul
Judeţean Hunedoara şi consiliile locale dinValea Jiului în vederea derulării proiectului
“Sistem Integrat de management al deşeurilor în judeţul Hunedoara”.
Astfel de parteneriate interne sunt însă încheiate şi individual, de exemplu, acord
de parteneriat între Consiliului local Petroşani şi Consiliul Judeţean Hunedoara în ve-
derea implementării proiectului“Infrastructură pentru turism durabil în zona Parâng-
Petroşani”
Municipiul Lupeni este, de asemenea, foarte activ din punctul de vedere al
parteneriatelor, atât pe plan intern, cât şi pe plan internaţional. Astfel, există un proi-
ect în parteneriat cu Consiliul Judeţean Hunedoara intitulat„Modernizare DJ 664A:
Lupeni – Zona de agrement Straja, km 1+000 – 9+300”, depus în cadrul programului
Phare 2001 Coeziune Economică şi Socială – infrastructura mică (proiect în curs de
implementare,solicitantConsiliulJudeţeanHunedoara,partenerPrimăriaMunicipiu-
lui Lupeni).
Un alt proiect derulat în parteneriat care are parteneri din microregiunea Valea
Jiului este proiectul „Educaţie pentru toţi şi pentru comunitate” – program Phare
2005/017-553.01.01.02 – Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate. Acesta
este un parteneriat între Inspectoratul Şcolar al Judeţului Hunedoara, Consiliul
JudeţeanHunedoara,CasaCorpuluiDidactic,CentrulJudeţeandeResurseşiasistenţă
Educaţională, Asociaţia „Sprijiniţi Copiii” Alba Iulia, Instituţia Prefectului Judeţul
Hunedoara, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Hunedoara,
80
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Hunedoara, Primăria
Municipiului Deva, Primăria Municipiului Hunedoara, Primăria Municipiului Lu-
peni, Primăria Municipiului Orăştie, Primăria Municipiului Vulcan, Primăria Oraşului
Călan, Primăria Comunei Sântămărie Orlea.
Foarte important la nivelul comunităţilor din microregiunea Valea Jiului este
proiectul de parteneriat între cele 6 oraşe, pentru proiectul“Sistem informatic pentru
colectarea taxelor în 6 oraşe dinValea Jiului”, finanţat de Ministerul Finanţelor Publice
prin împrumut de la Banca Mondială.
De asemenea, Municipiul Petroşani şi Municipiul Lupeni sunt membre ale
Asociaţiei Municipiilor din Romania AMR - înfiinţată în anul 1990 sub denumirea de
Federaţia Municipiilor din Romania, care a funcţionat încă de la început ca o asociaţie
pentru autorităţile locale.
Municipiul Petroşani, împreună cu alte oraşe din Valea Jiului, face parte din
Asociaţia internaţională T.E.M.A. (Transnational European Municipalitie’s Associa-
tion) alături de comunităţi din state membre ale Uniunii Europene, precum Austria,
Italia, Ungaria şi Slovenia. Cu ocazia întâlnirilor în cadrul asociaţiei au fost făcute
prezentări ale municipiului, dar şi a oportunităţilor existente în zonă.
În ceea ce priveşte capitolul de oraşe înfrăţite, trebuie spus că municipiul
Petroşani este înfrăţit cu oraşulVapalota din Ungaria. Program comun stabilit de cele
2 localităţi pentru anul 2007 este prezentat mai jos:
- Ziua Culturii Vânătoreşti la Vapalota;
- ProiecteuropeandecolaborareAsociaţiaIrisVapalota–AsociaţiaFemeipen-
tru Democraţie Petroşani;
- Târg Internaţional VAR-EXPO Vapalota;
- Tabere reciproce Petroşani – Vapalota;
- Zilele municipiului Petroşani şi ale oraşului Vapalota;
- Semimaraton Vapalota;
- Întâlniri reprezentanţi ai societăţii civile din cele două oraşe înfrăţite (de ex-
emplu: Asociaţia Media, Asociaţia de Cruce Roşie, Asociaţii de pensionari);
- Legături de înfrăţire între instituţii de învăţământ de profil asemănător;
- Colaborări între cele două muzee ale mineritului;
- Promovarea imaginii oraşelor înfrăţite;
- Colaborăriîndiferitedomeniideactivitate(educaţie-învăţământ,afaceri,tur-
ism) alături de Vapalota, şi cu celelalte comunităţi din T.E.M.A..
De asemenea, trebuie menţionate înfrăţirile dintre localităţile Petroşani – Nova
Zagora din Bulgaria şi Petroşani – Ponte Nelle Alpi, din Italia. Aceasta din urmă
legăturăinternaţionalăaredreptscop construirea,laPetroşani,aunuiCentrulmedical
pentru copii (Fundatia “Policino”–Italia).
În ceea ce priveşte relaţiile externe, între Primăria Municipiului Lupeni şi Guver-
nul Landului Niederösterreich din Austria există un protocol de colaborare, încheiat
81
în 16.05.2003, cu activităţi anuale desfăşurate în baza unor programe anuale stabilite
cu ocazia intâlnirilor bilaterale care au loc în fiecare an. Activităţi desfăşurate până în
prezent sunt:
• Schimburi anuale de tineri – tineri din Lupeni participă anual la diferite
acţiuni în Austria şi tineri din Austria participă la diferite acţiuni în Lupeni;
• Colaborări şi schimburi de experienţă între Serviciul Salvamont din Landul
Niederösterreich şi Serviciul Public Salvamont Lupeni;
• Activităţi de mountain-bike pe raza municipiului Lupeni şi în împrejurimi
– experţi din Landul Niederösterreich (prof. Herbert Lackner) au elaborat un concept
referitor la circuitele de mountain-bike în zonă, în perioada 04.08.2007-12.08.2007 a
avut loc turul Transsilvanische Alpen / MTB Tour, pe traseul Sibiu - Păltiniş – Obârşia
Lotrului – Lupeni – Valea Mare – Herculane;
• Colaborare dintre Crucea Roşie din Landul Niederösterreich şi Crucea Roşie
din Lupeni;
• Dezvoltarea domeniului schiabil în Staţiunea Turistică Straja – Experţi din
Austria Inferioară (domnul Robert Apschner) au elaborat un Master plan pentru trans-
formarea Staţiunii Turistice Straja în staţiune de interes internaţional;
• Ecologizarea refugiului din Parcul Naţional Retezat – montarea de panouri
fotovoltaice;
• Proiect în parteneriat în cadrul Programului INTERREG – Reţeaua micilor
Oraşe, parteneri: Lower Austria – Austria, Stollberg – Germania, Lupeni – România,
Livadia – Grecia, Agnita – România, Rrashbull – Albania, Băniţa – România, Katundi
I RI – Albania, Sala – Slovacia, Gjegjan – Albania, Struga – Macedonia, Stockerau
– Austria.
3. Politica de taxe
LaServiciiledeImpoziteşiTaxedincadrulprimăriilordinValeaJiuluifunctionează
un INFOCHIOŞC, care oferă facilităţi de informare atât pentru persoane fizice, cât şi
pentru persoane juridice.
Datoriile catre bugetul local se pot plăti şi prin intermediul cardurilor la casieria
Serviciilor de Impozite şi Taxe, se pot consulta şi efectua plăţi on - line, utilizând pag-
inile de INTERNET ale Serviciilor de Impozite şi Taxe. Utilizarea INFOCHIOŞC-
ului şi a paginilor de INTERNET pentru informare, respectiv plata, necesită înscrierea
ca utilizator a Sistemului E-Tax.
82
PARTEA III. ANALIZA SWOT A MICROREGIUNII
VALEA JIULUI
1. Metodologia de realizare a analizei SWOT
Analiza SWOT reprezintă o analiză a punctelor tari, a punctelor slabe, a oportu-

nităţilor şi a ameninţărilor care a fost creată şi utilizată de întreprinderi ca instrument
de formulare a strategiilor.
Acestinstrumentfaceposibilăanalizarearapidăapunctelorstrategicecheie,pre-
cum şi identificarea alternativelor strategice. Astăzi, analiza SWOT este aplicată în ca-
drul analizei teritoriului şi este utilizată ca instrument pentru facilitarea planificării în
cadrul administraţiilor publice.
ÎnaintedeaîncepeoanalizăSWOTesteabsolutnecesarăprezentareauneidescri-
eriacadruluigeneralal situaţiei existente pentru ca în cadrul discuţiilor toţi participan-
ţii să aibă o “bază comună”.
Această etapă preliminară reprezintă un element fundamental din moment ce,
de cele mai multe ori, persoanele active de la nivel comunităţii dispun de o informare
asimetrică şi au viziuni diferite asupra temelor de dezvoltare.
Tehnica SWOT de discuţie/analiză şi cercetare se bazează pe metoda“brainstor-
ming”-ului, care s-ar traduce printr-o discuţie între persoanele implicate în activitatea
de elaborare a strategiei.
Analiza SWOT se bazează pe următoarele elemente: puncte tari, puncte slabe,
oportunităţi şi ameninţări.
Ce înseamnă un punct tare pentru o comunitate? Aceasta este o întrebare fun-
damentala la care trebuie să se răspundă. Dintr-o analiză a indicatorilor comunităţii
pot rezulta o întreagă gamă de puncte tari. Acestea pot fi“puncte tari-grele (hard)”şi
“puncte tari-uşoare (soft)”. Dacă, în mod normal, primele se identifică destul de repe-
de, celelalte se conturează prin discuţii ulteriore sau din activităţi de cercetare.
Al doilea parametru îl reprezintă punctele slabe. Aflate la polul opus faţă de pun-
ctele tari, acestea reprezintă slăbiciunile cadrului local. Şi în cazul analizei punctelor
slabeesteposibilsăfacemdistincţiaîntre“puncteslabe-grele”şi“puncteslabe-uşoare.
Al treilea parametru se referă la zona oportunităţilor. Acestea pot fi studiate şi
discutate doar dacă o alegere preliminară a fost proiectată. In acest stadiu, se impune o
nouă descriere, mult mai clară persoanelor implicate.
Ar putea exista probleme în cadrul analizei dacă punctele tari şi oportunităţile se
suprapun. Există o diferenţă clară între aceşti doi parametri. O regulă simplă, dar folo-
sitoare pentru o analiză SWOT corectă, este aceea de a verifica dacă există o distincţie
clară între punctele tari şi oportunităţi.
Ameninţările includ implicaţiile negative ale măsurilor adoptate. Analiza
83
oportunităţilor şi a ameninţărilor implică un melanj al efectelor interne şi externe ale
politicii. Efectele externe pot genera într-un fel ameninţări.
În analiza SWOT nu exista o corespondenta exclusiva intre puncte tari şi
oportunităţi, pe de o parte, şi puncte slabe şi ameninţări pe de alta parte. Uneori, unele
elemente de forţa pot conduce la ameninţaţi într-un scenariu “ după politică”.
Puncteletarişipuncteleslabesuntconcepte“statice”,bazatepeparametriidescriptiviai
unei zone, într-o perioadă determinată de timp = CEEA CE EXISTĂ.
Oportunităţile şi ameninţările au în vedere viitorul, şi se referă la alegerile pe care le au
de făcut persoanele implicate în procesul de planificare = CEEA CE VA FI.
Cel mai puternic mesaj transmis de analiza SWOT este acela că, indiferent de acţiunile
stabilite, procesul decizional ar trebui să includă următoarele elemente:
• construieşte pe Punctele Tari,
• elimină Punctele Slabe,
• exploatează Oportunităţile,
• îndepărtează Ameninţările.
2. Analiza SWOT a microregiunii Valea Jiului

DOMENIUL
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
• Poziţia geografică asigură (posibilităţi de • Zonă monoindustrială

legăturăşitrafic)conexiunidirectecucelelalte • Lipsa locurilor de muncă
localităţi şi zone ale ţării • Migraţia forţei de muncă
• Tradiţia industrială a microregiunii • Lipsa terenurilor pentru investiţii viitoare
• Infrastructura de transport dezvoltată • Inexistenţa unui plan zonal de dezvoltare
• Forţă de muncă disponibilă şi ieftină pentru Valea Jiului
• Existenţa utilităţilor atât în zonele rezi- • Declinul industriei miniere
denţiale, cât şi în cele industriale • Existenţa unor problema mari de mediu
• Gradul ridicat de urbanizare a microre- : situri poluate, structuri industriale nedez-
giunii afectate
• Existenţa tuturor tipurilor de instituţii de • Lipsa locuinţelor sau proiectelor reziden-
învăţământ ţiale noi
• Administraţii publice locale active cu • Infrastructură de turism slab dezvoltată
mare experienţă în relaţii de cooperare şi • Slaba dotare cu utilităţi a zonelor peri-
implementareaproiectelorcufinanţaredinferice
fonduri comunitare • Slabă calitate a transportului în comun
• Existenţa unor structuri de afaceri (incu- • Slabă dezvoltare economică
bator) • Slabă promovare a zonei
• Grad ridicat al populaţiei active, cu • Lipsa unor instituţii de asistenţă socială
vârstă de muncă (15-64 ani)
84
• Existenţa unor meşteri populari capabili • Lipsa terenurilor cu potenţial agricol,
sătransmităcunoştinţelelortinerilor,tradi- care să poată oferi resurse pentru activităţi
ţii şi obiceiuri specifice economice alternative
• Infrastructură sanitară dezvoltată • Venituri scăzute ale populaţiei din micro-
• Industria mineritului şi activităţile regiune
conexe • Număr în creştere de persoane care bene-
• Zone protejate cu suprafeţe întinse (re ficiază de venitul minim garantat
zervaţii naturale, parcuri): Defileul Jiului • Număr insuficient de centre de ocrotire
şi Retezat pentruanumitecategoriicuprobleme(mi-
• Capital natural de valoare deosebită din nori abuzaţi, femei abuzate, tineri instituţi-
punctdevedereal:genofondului,biodiver onalizaţi, persoane în vârstă)
sităţii, peisajului, resurselor de apă, având • Număr redus de IMM-uri
un important rol în asigurarea echilibrului • Numeroase situri industriale abandonate
ecologic în zonele de deal şi de munte • Slaba colaborare cu operatorii de turism
• Existenţa mai multor cursuri de apă în • Număr redus de resurse umane spe
microregiune cializate în domeniul turismului
• Potenţial turistic exploatabil pe întreaga • Lipsa unui depozit de deşeuri ecologice la
perioadă a anului nivelul microregiunii
• Posibilitatea practicării diverselor forme • Inexistenţa unor acţiuni concertate pen-
de turism: turismul de recreere (de week- tru promovarea turismului în zonă
end) şi odihnă, turismul sportiv, sporturi • Implicare redusă a cercetării ştiinţifice în
extreme industrie
• Bază didactică uzată fizic şi moral, atât
la nivelul infrastructurii (clădiri, spaţii de
învăţământ, ateliere, laboratoare, etc.), cât
şi la nivelul dotărilor specifice
• Menţinerea unor programe şcolare insufi-
cient adaptate la cerinţele pieţei muncii
• Lipsă parteneriate public-privat
• Slaba manifestare a voluntariatului
• Lipsă resurse financiare, spaţii, logistică
pentru ONG
• Lipsă programe de instruire a sectorului
ONG în managementul organizaţional şi
în scrierea cererilor de finanţare
85
OPORTUNITATI AMENINTARI
• Accesul României la Fondurile Structu- • Dependenţa de explotarea cărbunelui

rale şi de Coeziune ale Uniunii Europene • Probleme sociale datorate lipsei locurilor
• Finalizarea drumului de legătură Valea de muncă
Jiului – Băile Herculane • Lipsa unor programe de reorientare
• Dezvoltarea învăţământului la distanţă profesională coerente care reduce atracti
şi a cursurilor de perfecţionare la locul de vitatea zonei pentru investitori
muncă • Insuficienta folosire a oportunităţilor
• Conservarea şi valorificarea ariilor natu- acordate turismului
rale protejate din microregiune în vederea • Ofertele de produse turistice ale microre-
exploatării acestora ca atracţii turistice giunii nu sunt competitive şi nici cunoscu-
• Potenţial de dezvoltare a unor partene- te la nivel internaţional
riate / asocieri între unităţi administra- • Inexistenţa unor structuri care să
tiv-teritoriale cu interese comune pentru intervină în situaţii de urgenţă
dezvoltarea turismului • Scăderea nivelului de trai
• Existenţa de finanţări disponibile pentru • Migraţia forţei de muncă spre alte zone
proiectele de mediu • Degradarea şi poluarea mediului natural
• Resurse naturale care pot genera noi ac- • Creşterea ratei şomajului
tivităţi economice: lemn, fructe de pădure, • Pierderea specificului zonei, a tradiţiilor
cuarţ, etc. şi obiceiurilor
• Existenţa unor structuri de afaceri şi • Concurenţă din partea altor zone indus-
atragerea unor investitori strategici triale
• Dezvoltarea turismului de nişă (industri- • Continuarea tendinţelor de declin demo-
al, montan, de aventură) grafic
• Forţă de muncă ieftină şi calificată
• Posibilitatea acordării de facilităţi fiscale
pentru investitori prin hotărâri ale consili-
ilor locale
• Existenţa programelor de măsuri active
de combatere a şomajului
• Existenţa Centrului de reconversie şi
recalificare profesională
• Bursa locurilor de muncă
• Existenţa de ONG care desfăşoară activi-
tăţi legate sprijinirea persoanelor aflate în
dificultate
• Programe de recalificare pentru cei dor-
nici de angrenare pe piaţa muncii
86
PARTEA IV. STRATEGIA DE DEZVOLTARE SOCIO-
ECONOMICĂ A MICROREGIUNII VALEA JIULUI
1. Introducere
Punctul de plecare al elaborării Strategiei microregiuniiValea Jiului pentru perio-

ada2007-2013îlreprezintădocumentelestrategiceelaboratelanivelregional,judeţean
şi local.
AvândînvederecontextulîncareesteimplementatproiectulStrategVest,înstabi-
lireaaxelorstrategicedeintervenţies-aluatînconsiderarefaptulcăRomâniaesteparte
integrantă a Uniunii Europene şi beneficiază de o serie de instrumente de reducere a
disparităţilor de dezvoltare.
Structurapartenerialăimplicatăînelaborareadocumentuluistrategicalmicrore-
giunii Valea Jiului este prezentată în figura de mai jos.
Structura logică a documentului strategic elaborat la nivelul microregiuniiValea

Jiului este prezentată în figura următoare.
87
2. Obiectivul general
Strategiadedezvoltareamicroregiuniiesterezultatulcumulataleforturilortutu-
roractorilorrelevanţideoareceareînvedereidentificareaproblemelorlocuitorilordin
Valea Jiului, dar şi efortul autorităţilor locale de a gestiona în cel mai eficient mod cu
putinţă resursele materiale disponibile în scopul dezvoltării socio-economice.
Obiectiv general
Transformarea oraşelor din bazinul carbonifer al Văii Jiului în zone favo-

rabile dezvoltării economice prin înlocuirea dependenţei acestora de industria
minieră.
3. Obiectivele specifice
Pentruatingereaobiectivuluigeneralaufostidentificateoseriedeobiectivespe-
cifice care vizează:
• Creşterea gradului de ocupare a populaţiei din Valea Jiului;
•Diversificareaactivităţiloreconomiceşiatragereadenoiinvestiţiiantreprenoriale;
•Atragereadeinvestitii in scopul construirii/modernizarii şi reabilitarii infrastruc-
turii din microregiune;
• Promovarea şi prezentarea Văii Jiului ca o destinaţie turistică atractivă şi
accesibilă;
88
•Protecţiamediuluiînconjurătorprinacţiuniîndreptateasupraprincipalelorsur-
se de poluare.
Aceste obiective vor fi realizate într-un orizont de timp de 7-10 ani prin imple-
mentarea de proiecte de dezvoltare, beneficiare de finanţări din fonduri comunitare.
Grafic,legăturadintreobiectivulgeneralşiobiectivelespecificeesteredatăînfig-
ura de mai jos.
4. Axele prioritare şi domeniile de intervenţie
Priorităţile prevăzute în Strategia microregiuniiValea Jiului sunt compatibile cu

domeniile de intervenţie stabilite în cadrul Programului Operaţional Regional şi a Pro-
gramelorOperaţionaleSectoriale:CreştereaCompetitivităţiiEconomice,Infrastructu-
ra deTransport, Infrastructura de Mediu, Dezvoltarea Resurselor Umane, Dezvoltarea
Capacităţii Administrative.
Axe prioritare şi domeniile de intervenţie identificate în Strategia Microregiunii
Valea Jiului au fost corelate cu Planul de Dezvoltare Regională al Regiunii Vest pentru
perioada 2007-2013 şi cu Strategia de Dezvoltare a Judeţului Hunedoara 2007-2013.
De asemenea, observaţiile primite din partea comunităţilor au ţinut cont de strategi-
ile de dezvoltare locale elaborate sau în curs de elaborare la nivelul fiecărei localităţi
componentă a microregiunii Valea Jiului.
CaurmareaanalizeipartenerialerealizatelanivelulmicroregiuniiValeaJiului,pen-
tru perioada 2007–2013, au fost identificate următoarele 5 axe prioritare strategice:
89
• Dezvoltarea resurselor umane;
• Diversificarea activităţilor economice;
• Dezvoltarea infrastucturii la nivelul microregiunii;
• Dezvoltarea zonei ca atracţie turistică regională şi naţională;
• Protecţia mediului înconjurător.
Axa prioritară 1: DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE
Domeniuldeintervenţie1.1.Adaptareapopulaţieiactivedinmicroregiunelano-
ile cerinţe ale mediului de afaceri
- derularea unor programe de calificare/recalificare în meseriile necesare noilor
ramuri economice dezvoltate în microregiune;
-adaptareaprogrameipentruinvatamantullicealşiuniversitar,lanouaviziunecu
privire la dezvoltarea zonei;
-sprijinireamobilităţiigeograficeşiamobilităţiiocupaţionaleapersoanelordinValeaJiului;
-creştereaadaptabilităţiiresurselorumanecareformeazăpopulaţiaactivălacere-
rea de pe piaţa forţei de muncă din mircoregiune;
- formarea şi dezvoltarea de abilităţi manageriale;
- dezvoltarea spiritului şi culturii antreprenoriale încă din sistemul de învăţământ
preuniversitar şi universitar, în parteneriat cu mediul de afaceri;
- dezvoltarea simţului civic şi implicarea populaţiei în proiectelor derulate de
administraţiile publice de la nivelul microregiunii.
Axa prioritară 2: DIVERSIFICAREA ACTIVITĂŢILOR ECONO-

MICE
Domeniul de intervenţie 2.1. Revitalizarea activităţii Companiei Naţionale a Huilei

-reconsiderareaperimetrelordeexploatare,învedereaconcentrăriiextracţieipe
zonele cele mai productive;
-optimizareanumăruluidepersonalşiasalarizăriiacestuia,astfelîncâtexploatările
să funcţioneze eficient;
- reabilitarea şi retehnologizarea minelor ramase in exploatare;
-modernizareainstalatiilorutilizateînactivitateadeexploatareazăcămintelorde
cărbune.
Domeniul de intervenţie 2.2. Dezvoltarea activităţilor productive alternative

- crearea unui parc industrial la nivelul microregiunii;
- redarea în circuitul economic a fostelor situri industriale;
-Reutilizareaspaţiilor,activelorşiasuprafeţelordeterendevenitedisponibileînurma
90
închiderii minelor.
Domeniuldeintervenţie2.3.Valorificareaînsenseconomicaresurselorexistente
în zonă
-inventariereaterenurilordisponibilepentruderulareaunorproiecteeconomice
de investiţii de către agenţi economici români şi / sau străini;
- dezvoltarea spiritului anteprenorial prin apelul la servicii de consultanta – in-
struire pentru domenii noi precum: agricultură, creşterea animalelor, produse bio;
- sprijinirea intreprinzatorilor in prelucrarea lemnului, ciupercilor şi fructelor de
padure – resurse naturale oferite de zonă.
Axa prioritară 3: DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII LA NIVE-

LUL MICROREGIUNII
Domeniul de intervenţie 3.1. Infrastructura de transport

- finalizarea drumului Câmpul lui Neag – Băile Herculane;
- reabilitarea drumului de acces DN7A Petroşani-Voineasa;
- continuarea procesului de modernizare a drumurilor, aleilor şi trotuarelor.
Domeniul de intervenţie 3.2. Reţelele de utilităţi

- îmbunatatirea conditiilor de trai prin refacerea fondului locativ şi a serviciilor
de utilităţi;
-întocmireadestudii de fezabilitate pentru dezvoltarea în comun a unor proiecte
de dezvoltarea a diferitelor reţele de utilităţi;
- modernizarea sistemelor de iluminat public stradal.
Axa prioritară 4: DEZVOLTAREA ZONEI CA ATRACŢIE TURIS-

TICĂ REGIONALĂ ŞI NAŢIONALĂ
Domeniul de intervenţie 4.1. Valorificarea potenţialului turistic

-refacereainfrastructuriirutieredeaccesspreobiectiveleturisticedinmicroregiune;
-reabilitareaspaţiilordecazareexistenteşiamenjareaaltoranoilaunnivelcalitativcât
mai înalt;
- amenajarea şi / extinderea arealelor propice pentru practicarea sporturilor de
iarnă:pârtiideschi,instalaţiidetransportpecablupentrupersoane,instalareadeechipa-
mentepentruproducereazăpeziiartificiale,instalareaechipamentelorpentruilumina-
tul nocturn al pârtiilor de schi, omologarea pârtiilor;
-amenajareaunorobiectiveturisticenaturalepentruactivităţituristice:lacuri,peşteri,
formaţiuni geologice, chei, cascade, cascade;
91
-amenajareaunorobiectiveturisticeînperimetrelefostelorexploatăriminiere(muzeu
al mineritului);
- dezvoltarea unui parc de distracţie tematic la nivelul microregiunii.
Domeniul de intervenţie 4.2. Asigurarea de servicii şi oferte turistice competitive

-formareaprofesionalaaforteidemuncainvedereaasigurariiserviciilorspecifice;
- constituirea unor trasee şi circuite turistice care să devină tradiţionale;
- încurajarea firmelor din domeniul turismului în vederea obţinerii certificatelor de
calitate;
- amenajarea de noi posturi SALVAMONT şi refugii montane;
- realizarea de studii de oportunitate pentru realizarea unor instalaţii pe cablu tip
telegondolă;
-valorificareaprinturismacreaţieiartizanale,ameşteşugurilorpopulare,aarhitec-
turii populare şi a manifestărilor folclorice.
Domeniul de intervenţie 4.3. Activităţi de promovare a zonei

- promovarea unei imagini pozitive a microregiunii pentru atragerea turiştilor,
operatorilor de tursm şi a investiţiilor;
- realizarea de panouri, broşuri, pliante, cataloage pentru principalele obiective
turistice existente la nivel de microregiune;
- amenajarea unui traseu turistic tematic, de exemplu“Drumul Momârlanilor”, cu
accent pe reţete culinare tradiţionale, artizanat, izvoare cu apă microbiologic pură;
-dezvoltareaunui/unorpunct(e)deinformareturisticăşiîntreţinereauneipagini
de internet a microregiunii ca mijloace de promovare turistică a zonei;
Axa prioritară 5: PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
Domeniul de intervenţie 5.1. Rezolvarea problemelor sectoriale de mediu
- satisfacerea cerinţelor de apă ale populaţiei urbane şi din zonele rurale;

- reducerea emisiilor de COV rezultate din activităţile industrie (termocentrale);
-gestiuneaintegratăadeşeurilor(colectare,transport,depozitareşireciclare)lanivel
microregional;
- dezvoltarea economică durabilă a exploataţiilor forestiere;
- definirea reţelei microregionale a ariilor protejate de tip„Natura 2000”şi stabilirea pla-
nurilor de gestiune;
-reabilitareaecologicăaterenurilordinzoneleafectatedeactivităţieconomiceintense.
5. Planul de acţiuni
92
ScopulPlanuluideacţiuniestedeatraduceobiectivelestrategiceenumeratemai
sus şi general valabile pentru localităţile dinValea Jiului în propuneri practice de pro-
iecte care să fie implementate. Ce deosebeşte Valea Jiului de alte regiuni?
• Dependenţa ei aproape totală de industria minieră în creşterea sa istorică şi via-

bilitatea ei economică;
• Concentrarea unui număr atât de mare de şomeri relativ tineri într-o economie
creată artificial;
• Starea precara a infrastructurii care a crescut odată cu industria minieră, inclusiv
condiţiile de locuit, deteriorarea mediului provocată de industria minieră şi ruinele
provenite din închiderea minelor;
• Inaccesibilitatea Văii Jiului faţă de lumea exterioară;
• Absenţa activităţilor economice substanţiale care depind sau nu sunt legate de
exploatarea cărbunelui;
Faptul că o proporţie mare din oamenii care au lucrat în industria minieră erau
imigranţi, a eliminat modelele tradiţionale de viaţă ale comunităţii locale - de exem-
plu predominanţa clădirilor înalte cu multe apartamente şi absenţa unei economii de
subzistenţă bazate pe proprietatea asupra pământului;
În aceste condiţii principalele grupe de actiuni identificate în cadrul discuţiilor

grupului de lucru sunt:
Stimularea creării de locuri de muncă şi dezvoltarea sectorului privat în Valea Jiului printr-un
Grupa 1:
pachet de stimulente şi investiţii.
Atragerea de investiţii în sectorul privat din regiune, mai ales, dar nu exclusiv, din alte părţi ale
Grupa 2:
ţării.
Sprijinirea şi întărirea activităţii sectoriale – mai ales axate pe turism, agricultură, construcţii,
Grupa 3:
industria manufacturieră şi serviciile asociate acesteia, şi producţia cu baze tehnologice.
Implicarea comunităţii locale în dezvoltarea regiunii prin modificarea propriilor lor percepţii
Grupa 4: negative, prin transformarea imaginii regiunii şi oferirea oamenilor a resurselor şi calificărilor
necesare care să le permită să-şi creeze singuri noi oportunităţi.
Transformarea mediului fizic şi natural dintr într-unul care să susţină o economie diversificată
Grupa 5:
şi o bună calitate a vieţii.
Promovarea şi marketingul Văii Jiului şi a fondurilor sale fixe pe plan local, regional, naţional şi
Grupa 6:
internaţional.
Fiecare grupa reflectă necesităţile Văii Jiului pentru dezvoltare şi oferă ţeluri posibil de atins în
termen scurt către care se orientează toate acţiunile. Mai precis, fiecare grupă a fost concretizată
într-un grup de acţiuni pornind din cele şase teme principale.
Vom prezenta acum aceste propuneri sub forma unor acţiuni detailate. În rezumat ele
sunt:
93
Transformarea oraşului Petroşani într-un nucleu de dezvoltare
Acestpachetcuprindeoseriedeacţiunidesprijinireadezvoltăriisectoruluiprivat,con-
centrateasupraoraşuluiPetroşanicaprincipalulpunctdecreştereamicroregiunii.Mu-
nicipiul Petroşani are cea mai bună infrastructură, servicii şi facilităţi din Valea Jiului,
având totodată şi cea mai diversificată economie. Prezenţa Universităţii în oraş consti-
tuie un alt motiv pentru ca oraşul Petroşani să devină un centru al creşterii economice.
Sprijinul acordat va fi complex din punct de vedere tehnic şi de înaltă calitate.
A1 Sprijin pentru crearea de noi afaceri printr-o serie de stimulente şi instru-

mente.
A2 Concentrarea atenţiei asupra dezvoltării IMM-urilor cu un real potenţial de

creştere.
A3 Investiţii într-un Parc de afaceri care să ofere facilităţi pentru un incubator de

afaceri, un spaţiu flexibil pentru servicii şi servicii integrate de suport.
A4 Dezvoltarea unui Parc tehnologic care să sprijine şi să dezvolte afacer-

ile cu un grad înalt tehnologic, care să beneficieze de expertiza din cadrul
Universităţii. Iniţial, atenţia va fi concentrată asupra colectării expertizei,
ideilor, cunoştinţelor şi fondurilor, în timp ce, cu timpul, idea unui Parc teh-
nologic se va transforma din aceea a unui centru„virtual” într-un centru de
afaceri cu baze tehnologice.
A5 O campanie susţinută de promovare a regiunii şi atragere de noi afaceri şi

investiţii.
A6 Sprijin îndreptat în mod special spre crearea unui sector axat pe turism şi dez-
voltarea sectoarelor existente, cum sunt construcţiile şi agricultura.
Aplicareaacestuipachetdemăsuridesprijinvanecesitaimplicareaderesurseumaneşi
materiale importante. Comunitatile vor juca un rol esenţial în coordonarea acţiunilor
şi asigurarea expertizei adecvate pentru conducerea acestui proces.
Asigurarea angajării şi capacitării comunităţii locale – Iniţiativa de regenerare a

Văii Jiului
94
Un al doilea pachet de acţiuni se orientează asupra regenerării comunităţiilor şi in-
clude:
A7 RecrutareaşiformareaaşasefacilitatoridinrândurileComunităţiilocalepentru
coordonareaacţiunilorcomunităţiiînvedereaconduceriiunuiproiectdemon-
strativiniţial.Acest proiect va utiliza oamenii locului pentru modernizarea unei
proprietăţi neocupate şi transformarea ei într-un loc de cazare şi de acţiuni ale
comunităţii locale.
A8 Iniţiative care sunt proiectate şi axate asupra foştilor minieri, femeilor şi tin-
erilor. Aceste iniţiative au ca scop să-i informeze mai bine pe oameni asupra
sprijinului pus la dispoziţia acestor grupuri diferite de persoane şi structurarea
acestui sprijin după nevoile lor speciale. Tipurile de sprijin includ asistenţa
pentruînceperea de noi afaceri, formarea profesională în activităţi care asigură
independenţa oamenilor, formarea profesională în tehnică şi pentru anumite
sectoare, informare, consultanţă şi orientare.
A9 Un program de renovare a locuinţelor pentru îmbunătăţirea fondului loca-

tiv prin utilizarea oamenilor care locuiesc acolo pentru lucrări de demolare a
construcţiilor şi/sau modernizare, după necesităţi. Scopul este cel de a crea o
comunitate durabilă în care oamenii să simtă că aparţin acelei regiuni şi că sunt
mândri de aceasta. O acţiune înrudită va fi formarea profesională a rezidenţilor
înîntreţinerealocuinţelorşicaadministratori.Scopulesterenovarealocuinţelor
pe o bază necomercială printr-un program de acţiuni de auto-ajutor bazat pe
comunitatea locală.
Iniţiativa de Regenerare a Comunităţii din microregiunea Valea Jiului va fi aplicată cu

ajutoruloamenilorlocului.Expertizadesprijinpentrudezvoltareaşiaplicareaacesteia
va avea loc în fiecare oraş din Valea Jiului şi aceşti experţi vor fi o parte a comunităţii
pe care o susţin. Cel mai bun mod de a încuraja acţiunile pornite din comunitate este
prinputereaexemplului.Proiecteledemonstrativevorjucaunrolimportantînaceastă
iniţiativă. Propunem, de exemplu, ca primul proiect care se întreprinde să fie moderni-
zareaşiamenajareaunuiblocînfiecareoraşpentruademonstracumsepotîmbunătăţi
locuinţele şi crea un centru al comunităţii ca un punct focal pentru iniţiativa de regen-
erare.
Îmbunătăţirea mediului şi a infrastructurii prin investiţii publice
Acest program de acţiuni va completa iniţiativele de regenerare pentru Petroşani şi

comunitatealocalăpropuseîn cadrul acţiunilor A1 până la A9.Ele vor crea oportunităţi
pentru angajarea forţei de muncă şi dezvoltarea calificărilor la foştii minieri şi tineri,
95
maialesînlegăturăcurenovarealocuinţelor,dezvoltareainfrastructuriişiîmbunătăţirea
şi refacerea mediului.
A10 Există o nevoie disperată pentru un sistem de gestionare a deşeurilor în Valea

Jiului. Acest proiect va avea drept rezultat crearea unui sistem de gestionare a
deşeurilor pentru întreagaVale a Jiului, conform cu standardele europene şi în
concordanţă cu direcţiile de dezvoltare ale acesteia.
A11 Îmbunătăţirea calităţii infrastructurii de servicii publice.
A12 Îmbunăţăţirea şi refacerea mediului înconjurator – practic nu se poate disocia

dezvoltareaVăii Jiului, în special ca destinaţie turistică, de ecologizarea zonei.
Crearea unui sector de turism pentru stimularea creşterii economice şi a ocupării

forţei de muncă
Strategiastabileşteţeluldedezvoltareaturismuluiîntr-unsectoreconomicimportant
caresăaducăocontribuţiemajorălaactivitateaproductivăşiocupareaforţeidemuncă
în economiaVăii Jiului. Aceasta va necesita organizarea activităţilor turistice existente
şiaparticipanţilorîntr-oabordarecoordonată.Vanecesitadeasemeneaoplanificareşi
o implementare specializată şi de calitate a planului de dezvoltare.
Acţiunile de întreprins în cadrul acestui obiectiv cuprind:
A13 Organizarea unui site de Internet al potenţialului turistic din Valea Jiului
A14 Dezvoltarea / modernizarea complexelor turistice din Valea Jiului.
A15 Program de dezvoltare a oraşelor Petroşani şi Uricani ca fiind„porţi de intrare”

pentru turismul din Valea Jiului.
A16 Dezvoltarea infrastructurii necesară activităţilor turistice.
A17 Dezvoltarea de programe pentru turism şi a IMM-urile din turism.
A18 Programdedezvoltareacalificărilorprofesionalepentruîntreprinderileturistice
şi serviciile asociate acestora.
A 19 Identificarea posibilităţilor pentru dezvoltarea unui circuit turistic tematic la

nivelul microregiunii
96
Acţiunile complementare în cadrul obiectivelor de dezvoltare a sectorului de formare
profesională şi a sectorului privat vor asigura capacitatea oamenilor de a profita de pe
urma noilor oportunităţi de afaceri şi de ocupare a forţei de muncă.
Investiţii în calificarea profesională pentru a satisface condiţiile economice în

schimbare
Necesitateadeaformacalificărileprofesionalealeoamenilorcaresălepermităsăbene-
ficiezedepeurmanoiloroportunităţistrăbatecaunfirlogictoateobiectivelestrategiei.
Un sistem flexibil şi adaptabil de aplicare va trebui să fie organizat, prin oferirea unei
gamelargideprogramedecalificareprofesională.Restructurareamajorăaeconomiei
va necesita un nou set de calificări pentru populaţia activă.Va fi de asemenea necesar
unsistemsubstanţialmultmaiflexibildeimplementareaformăriiprofesionale.Activi-
tatea de formare profesională se va axa pe:
A20 Formarea formatorilor şi a facilitatorilor din rândurile comunităţii.
A21 Dezvoltarea unui Centru de învăţare virtuală în cele şase oraşe din vale.
A22 Formarea capacităţii de a aplica programe de formare profesională care să le

permităoamenilorsă-şigăseascăsingurisoluţiideocupare,îndomeniultehnic,
sectorial şi învăţământul general.
A23 Unprogramdestimulentepentruformareaprofesionalăadresatfoştilorminieri
şi tinerilor care intră pe piaţa muncii.
A24 O schemă de stimulente pentru calificare a profesională a femeilor.
Pentru predarea formării profesionale se va utiliza capacitatea existentă a regiunii,

sprijinită de asistenţă tehnică la nevoie. Rolul comunitatilor locale în acţiune este de a
coordonaaceastădezvoltareşideaasiguradotareasistemuluidepredarecucelenecesare
pentru formarea profesională şi la timpul potrivit, locul, viteza şi cantitatea necesare.
Promovarea unei imagini pozitive a microregiunii pentru atragerea investiţiilor şi

formarea încrederii comunităţii locale
Întreaga strategie şi acţiunile trebuie să fie promovate şi prezentate pe piaţă. Aceasta

înseamnă promovarea în rândurile comunităţii locale – pentru o mai bună informare,
promovare,încurajareaparticipării,dezvoltareaniveluluidecunoştinţeşiacapacităţii
deînţelegereastrategieişiplanuluideacţiuni.Aceastaînseamnădeasemeneapromo-
varea sprijinului oferit sectorului privat, oamenilor de afaceri existenţi, noilor afaceri
97
potenţiale care se vor înfiinţa, întreprinzătorilor locali ca şi oamenilor şi societăţilor din
afara regiunii,inclusiv investitorilor, afacerilor şi donatorilor. În cele din urmă, regiunea
vatrebuisăseprezintesingurăpepiaţăşisă-şipromovezeactivităţilefaţădevizitatoriişi
investitorii potenţiali din plan regional, naţional şi, în cele din urmă, internaţional.
Propunerile specifice de acţiuni includ:
A25 O campanie de informare şi promovare în rândurile comunităţii locale şi a oa-

menilor de afaceri
A26 Coordonarea marketingului regional şi dezvoltarea campaniei.

6. Portofoliul de proiecte şi identificarea surselor de finanţare
Un portofoliu de proiecte bune, însoţit de co-finanţarea adecvată sunt esenţiale

pentru a asigura absorbţia efectivă a Instrumentelor Structurale disponibile pentru
România începând cu 1 ianuarie 2007. În acest sens, etapa de pregătire de proiecte
trebuie să înceapă anterior lansării ghidurilor solicitantului.
În portofoliu de proiecte al microregiuniiValea Jiului figurează în acest moment
următoarele proiecte:
Sursa de finanţare
Titlul Valoarea
proiectului (EURO) Programul
operaţional Axa prioritara Domeniul de intervenţie
Realizarea infras- Programul Axa Prioritară 2: 2.1. Reabilitarea şi modernizarea
10.000.000
tructurii drumului Operaţional Îmbunătăţirea reţelei de
Dealu Babii-Merişor Regional infrastructurii drumuri judeţene, străzi urbane
(DJ 666) regionale şi – inclusiv construcţia / reabilitarea
locale de trans- şoselelor de centură
port
Modernizare DJ Programul Axa Prioritară 2: 2.1. Reabilitarea şi modernizarea
2.000.000
664: Vulcan – limita Operaţional Îmbunătăţirea reţelei de
judeţ Gorj Regional infrastructurii drumuri judeţene, străzi urbane
regionale şi locale – inclusiv construcţia / reabilitarea
de transport şoselelor de centură
Modernizarea zonei Programul Axa Prioritară 5.2. Crearea, dezvoltarea, moderniza-
20.000.000
Pasul Vulcan Operaţional 5: Dezvoltarea rea infrastructurii
Regional durabilă şi de turism pentru valorificarea
promovarea resurselor naturale şi creşterea calităţii
turismului serviciilor turistice
98
Realizarea“Aventura Programul Axa Prioritară 5.2. Crearea, dezvoltarea, moderniza-
600.000
Parc” în Aninoasa Operaţional 5: Dezvoltarea rea infrastructurii
Regional durabilă şi de turism pentru valorificarea
promovarea resurselor naturale şi creşterea calităţii
turismului serviciilor turistice
Modernizare Spital Programul Axa Prioritară 3: 3.1. Reabilitarea / Modernizarea /
1,000,000
Lupeni Operaţional Îmbunătăţirea Echiparea infrastructurii serviciilor de
Regional infrastructurii sănătate
sociale
Reabilitarestaţiunea Programul Axa Prioritară 5.2. Crearea, dezvoltarea, moderniza-
3,000,000
Turistică Straja, Operaţional 5: Dezvoltarea rea infrastructurii
amenajare zona de Regional durabilă şi de turism pentru valorificarea
agrement Brăiţa şi promovarea resurselor naturale şi creşterea calităţii
căi de acces (Lupeni) turismului serviciilor turistice
Reabilitare DJ 709F Programul Axa Prioritară 2: 2.1. Reabilitarea şi modernizarea
4,484,000
şi infrastructura Operaţional Îmbunătăţirea reţelei de
rutieră areal Parâng Regional infrastructurii drumuri judeţene, străzi urbane
(Petroşani) regionale şi locale – inclusiv construcţia / reabilitarea
Infrastructura pen- Programul Axa Prioritară Extinderea / modernizarea sistemelor
10,556,000
tru turism durabil în Operaţional 1: Extinderea şi de apă / apă uzată
zonaturisticăParâng Sectorial de modernizarea
(Petroşani) Mediu sistemelordeapăşi
apă uzată
Reabilitare străzi Programul Axa Prioritară 2: 2.1. Reabilitarea şi modernizarea
6,000,000
orăşeneşti (Uricani) Operaţional Îmbunătăţirea reţelei de
Regional infrastructurii drumuri judeţene, străzi urbane
regionale şi locale – inclusiv construcţia / reabilitarea
Reabilitarea,moder- Programul Axa Prioritară 3: 3.1. Reabilitarea / Modernizarea /
500,000
nizarea şi echiparea Operaţional Îmbunătăţirea Echiparea infrastructurii serviciilor de
ambulatoriului Regional infrastructurii sănătate
de specialitate al sociale
Spitalului de Boli
Cronice Petrila
Reabilitarea şi Programul Axa Prioritară 2: 2.1. Reabilitarea şi modernizarea
2,500,000
modernizareareţelei Operaţional Îmbunătăţirea reţelei de
de străzi urbane şi Regional infrastructurii de drumuri judeţene, străzi urbane
drumuri în munici- transport region- – inclusiv construcţia / reabilitarea
piul Lupeni ale şi locale şoselelor de centură
Reabilitare şi Programul Axa Prioritară 3: 3.1. Reabilitarea / Modernizarea /
700,000
modernizare Uni- Operaţional Îmbunătăţirea Echiparea infrastructurii serviciilor de
tate de Asistenţă Regional infrastructurii sănătate
Medico-Socială sociale
Uricani
99
Restaurarea Programul Axa prioritară 5.1. – Restaurarea şi valorificarea
2,000,000
Palatului Cultural Operaţional 5: Dezvoltarea durabilă a patrimoniului cultural,
“Minerul” Lupeni Regional durabilă a turis- crearea şi modernizarea infrastructu-
mului regional rilor conexe
şi local
Modernizare Programul Axa prioritară 5.1. – Restaurarea şi valorificarea
2,650,000
(ramforsare) str. Operaţional 5: Dezvoltarea durabilă a patrimoniului cultural,
Republicii Petrila, Regional durabilă a turis- crearea şi modernizarea infrastructu-
oraşul Petrila mului regional rilor conexe
şi local
Extinderecanalizare Programul Axa Prioritară Extinderea / modernizarea sistemelor
3,030,000
menajeră în oraşul Operaţional 1: Extinderea şi de apă / apă uzată
Petrila Sectorial de modernizarea
Mediu sistemelordeapăşi
apă uzată
Reabilitare şcoli şi Programul Axa Prioritară 3: 3.4. Reabilitarea / modernizarea /
2,500,000
grădiniţe în oraşul Operaţional Îmbunătăţirea dezvoltarea
Uricani Regional infrastructurii infrastructuriieducaţionalepreuniver-
sociale sitare, universitare şi a infrastructurii
pentru
formare profesională continuă
Realizare Programul Axa Prioritară 5.2. Crearea, dezvoltarea, moderniza-
16,000,000
infrastructură Operaţional 5: Dezvoltarea rea infrastructurii
şi dezvoltarea Regional durabilă şi de turism pentru valorificarea
turismului montan promovarea resurselor naturale şi creşterea calităţii
în zona Câmpuşel turismului serviciilor
- Sârba turistice
100
PARTEA V. TRADUCEREA UNUI REZUMAT AL
DOCUMENTULUI ÎN 4 LIMBI STRĂINE
1. Versiunea rezumatului în limba engleză
THE STRATEGY FOR DEVELOPMENT

OF THE VALEA JIULUI MICROREGION
PART I. INTRODUCTION
Theproject„LocalstrategiesforglobalopportunitiesandforanEuropeanfutureofthe
localcommunitiesfromtheWesternRomania:improvementoftheelaborationandimplemen-
tationcapacityforthesocial-economicallocaldevelopmentstrategiesintheWesternRegion”.
StrategVest is a project won and implemented by the Regional Development
Agency West Region and the Center for Rural Assistance. The project is financed by
the European Union by Phare 2004 Program, Civil Society Component.
The general objective of the„StrategVest”project was to support the adoption
of thecommunity aquis in the field of the social-economical development by reinforc-
ing the capacity of elaborating development strategies within the local communities
from the Western Region.
AtthelevelofthelocalecommunitiesintheWesternRegion,theprojectregarded
particularly the communities turned recently in towns, generally small communities
and rural areas.The project encouraged more communities to come together in a mi-
croregionandtodevelopanintegratedstrategybringingouttheexistentresourcesand
to think integrated about the problems regarding the respective microregion.
The development place of the project is: Western Region, Arad, Caraş-Severin,
Hunedoara,Timişcounties,differentlocalitiesfromthesecounties,forthepresentsitu-
ation Valea Jiului microregion: Aninoasa, Lupeni, Petrila, Petroşani, Uricani, Vulcan.
The direct beneficiaries of the StrategVest project are :
- Local public administrations of the 4 local communities chosen to be helped
for elaborating strategies (Town Halls, Local Councils, Microregions):
■ ValeaJiuluimicroregionfromHunedoaracounty–themicroregionisconsist-
ing of 6 communities : Petroşani, Petrila, Aninoasa, Vulcan, Lupeni, Uricani
■ Timis-Torontal microregion from Timiş county: the microregion is con-
sisting of 14 communities: Deta, Gătaia, Ciacova, Birda, Banloc, Denta,
Giera, Ghilad, Jebel, Jamu Mare, Liebling, Pădureni, Voiteg, Moraviţa
■ Santana microregion from Arad county – the microregion is consisting
101
of din 7 communities: Sântana,Curtici, Pâncota, Olari, Zimand, Zărand,
Şimand
■ The locality Anina
- Other local partners and institutions, local leaders
- Local promoters
- The inhabitants of the 28 winning communities
The project’s implementation period was 13 months.The contract
was signed on November 1st, 2006 and will end on November 30, 2007.
PART II. THE SOCIAL-ECONOMICAL ANALYSIS OF VALEA

JIULUI MICROREGION
4. Precise demarcation of the territory
Located along the Carpathian Mountains, Valea Jiului is the gate to the Retezat
National Park and to other Carpathian destinations, being surrounded by the Parâng
group and Retezat group mountains.The most important river traversingValea Jiului
microregion is Jiul, having as tributaries Jiul de Vest and Jiul de Est, having located
along the consisting localities of the microregion.
The access in the depression is possible:
- from South through the Jiu`s Defile from Târgu Jiu,
- from North on the national road DN 66 from Simeria,
- in the future from West, through Cheile Buţii from Herculane.
The microregion is triangle-shaped, oriented towards VSV- ENE and a length of
approximately 60 km, between the localities Câmpa-Răscoala at the East and
Campul lui Neag at West. The width decreases to 9 km, along the localities Petrila and
Livezeni, to 1,5 km at Câmpul lui Neag.
Valea Jiului is a microregion consisting of 3 municipalities: Petroşani, Lupeni,
Vulcan and 3 towns: Petrila, Uricani, Aninoasa, with a total population of 149.582
inhabitants. Administratively, the localities from Valea Jiului are consisting of other
smaller localities: Petrila has as belonging localities Lonea, Cimpa, Jieţ, Răscoala and
Tirici; Petroşani with the belonging localities Dâlja Mare, Dâlja Mică, Peştera Bolii,
Slătinioara; Lupeni; Aninoasa with the belonging locality Iscroni; Vulcan with the
belonging localities Dealul Babii and Paroseni; Uricani with the belonging localities
Campul lui Neag and Valea de Brazi.
102
Figure 1. The map of Valea Jiului microregion
5. Surface of the microregion
Bythetype,fullnessandeconomical,socialandpoliticalconsequencesofthe
activitiesdevelopedhere,theminingregionValeaJiuluioccupiedandstillcontinuesto
occupyadistinctivepositionatnationallevel.Thesurfaceoftheterritoryconsideredto
be analyzed in this document is 1.281 km².
6. Climate
Theregion’sclimateistemperate-continental,havingweakinfluencesoftheMed-
iterranean currents, the medium yearly temperature being 6-8º C.The climate is harsh,
but not excessive, winters are not very frosty (never registering a temperature of -
30°C) but summers are generally cool.
7. Population of Valea Jiului microregion
Regarding the population of Valea Jiului microregion, it can be observed that in

year2005,thepopulationconsistedof146.026inhabitants,dividedrelativelyregularly
between the two genders (49.2% male and the rest of 50.8% women). Reporting to the
population of Hunedoara county, it can be affirmed that in the analyzed territory are
living approximately third of the entire county’s population.The share is also impress-
ing regarding the population of the Western Region, Valea Jiului concentrating 7,5%
of the region’s population.
103
Aswell,regardingtheindicatorthepopulation’sdensitycalculatedasnumber
of inhabitants on km² of territory it can be observed that the average fromValea Jiului,
of 153 inhabitants/km² is net superior to the average of theWestern Region and of the
level of Hunedoara county.
Table 1. Population divided on gender in Valea Jiului in year 2005

Total (number of persons) Density of
Share of
population
male popu-
Both genders Male Female (inhabitants/
lation (%)
km2)
Petroşani 44996 21780 23216 48.40 230.09
Lupeni 30511 15250 15261 49.98 392.53
Vulcan 29787 14679 15108 49.28 341.16
Uricani 10104 5061 5043 50.09 40.19
Petrila 25680 12652 13028 49.27 83.19
Aninoasa 4948 2419 2529 48.89 147.22
Valea Jiului 146026 71841 74185 49.20 153.02
Hunedoara County 480459 233719 249069 48,64 51,36
Western Region 1.930.458 931508 998950 48,25 51,75
Source: Department of Statistics, Hunedoara county, 2005
5. Working force
An important part of the working force is qualified in professions specific to min-

ing industry. There can be found fair price but not qualified working force, resulted
from the massive dismisses from the mining sector.
In statistics, Hunedoara county appears with a rate of unemployment of 6,4%.
RegardingValea Jiului microregion, where this indicator will not be calculated, much
significant for this is the result of the ratio between the total unoccupied population
and the total active population, resulted at over 30%.
During the time, once the process of restructuring the mining activity in Valea
Jiului has started, there have been developed a series of programs for increasing the
degree of employing the working force.
6. Education
On the territory of Valea Jiului, the preuniversitary education is organized in 26

generalschools,28kindergartens,3schoolsofartsandprofessions,and7highschools
104
with profiles (theoretical, informatics, economics) covering both specifics.
In municipe Petroşani is functioning the University of Petroşani, consisting of:
The Faculty of Mining, The Faculty of Electrical and Mechanical Engineering, The
Faculty of Sciences, Technical and Management College.
It is important to highlight the fact that in the educational institutes there are
necessarysomeinvestments for heating stations, school furniture and IT equipments.
Regarding the field of research-development infrastructure in Valea Jiului mi-
croregion, it has to be mentioned The National Institute for Mining Security and
Protection against Explosions (INSEMEX) from Petroşani, where are developing
a series of scientific researches and specialty services in the field of labor security and
health and environmental protection.
7. Health
The primary and the preventing-healing medical assistance of the population is

providedbyfamilymedicaldoctorsandspecialistmedicaldoctorsworkinginPoliclin-
ics, at the Emergency Hospital of Petroşani and at the hospitals from the muncipalities
Vulcan and Lupeni. There also are 34 pharmacies in the entire microregion.
Regarding from the point of view of the number of health care institutions, the
situation in the microregion is relatively stable, the health care structure on the whole
is,inmostofthecases,weaklydeveloped,needinginvestmentsforrehabilitation,mod-
ernization,expansionandreplacementofthenon-efficientandoutdatedequipments.
8. Social services
The most acute social problem in the Valea Jiului microregion is represented by
the lack of working places. Here, there will be further on important social issues, be-
causeinthepresenttheminingsectorisrestructuring,andforthedismissedpersonnel
there is no real option, driving to a continuously increasing social pressure.
In Valea Jiului microregion, social assistance represents a field of activity be-
ing permanently in the attention of the public administrations from each locality. In
PetroşaniandAninoasatherearefunctioninglocalpublicservicesforsocialassistance,
offeringsocialserviceshavingprimarycharacteristics,havingaspurposereducing/lim-
iting some situations of difficulty or vulnerability, leading to marginalization or social
exclusion.
In Lupeni is functioning a Centre of social services consisting of: day care centre,
mother care centre, counseling centre and 2 social apartments. In Petrila and inVulcan
there is a Centre of social assistance, providing assistance to children having major
social difficulties.
There are also some organizations and foundations, but in insufficient number
105
andcapacityandsomeemergencycenters,providingsocialservicesinemergencysitu-
ations.
9. Infrastructure for transportation
Regarding total network of public roads from Valea Jiului, this totalizes 361 km,
distributedrelativelyequalbetweenthecomponentlocalitiesofthemicroregion,con-
sidering their surface.
Table 2. Public roads, in Valea Jiului microregion , in year 2005

Public
Of which (km):
Roads
With soft asphalt Share modernized
Total (km)
Modernized covers roads of total
inclusive
streets
Petroşani 120 67 0 55.83%
Lupeni 58.65 34.39 20.58 58.64%
Vulcan 31.35 14.6 3 46.57%
Uricani 44 22 0 50.00%
Petrila 65 33 32 50.77%
Aninoasa 42 15 15 35.71%
Valea Jiului 361 185.99 70.58 51.52%
Anambitiousprojectfortheinvestmentsinthemicroregionisrepresentedbythe
continuity of the works at the access road Câmpu lui Neag – Herculane. Following this
project, Valea Jiului (Jiului Valley) will be opened from Western side, representing an
important chance for economical recovery of the area and an important step towards
the development of the tourism in the region.
10. Network of utilities
The length of the water feeding network of the localities fromValea Jiului in year
2005 was 255.5 km. The total simple length of the sewerage pipes from Valea Jiului
is 177.7 km
Regarding the situation of the homes having electrical power, at the level of the
constitutive localities of Valea Jiului, the percent of localities covered with electricity
varies between 85% in Lupeni and 100% in Petroşani and Petrila.
106
Table 3. Utilities network in the Valea Jiului microregion
Total simple length
Total simple length Total homes
of the drinking water % of total
of the sewerage pipes having electrical
distribution network homes
(km) power
(km)
Petroşani 85.5 56 18085 100
Lupeni 66.1 46.9 10800 85.05
Vulcan 48.3 46.6 11580 92
Uricani 17,9 12,1 4346 93
Petrila 38.1 23.2 9906 100
Aninoasa 17.5 5 2107 98.9
Valea
255.5 177.7 56824 94,82
Jiului
11. Economical activity
In the collective perception at national level,Valea Jiului is associated to the coal-

bearing mining. Hiding in subsoil the most important pitcoal deposit from România,
theareabecame“interesting”fromaneconomicpointofviewonlywithapproximately
165 years ago.
The economy of Petroşani depression is still strongly dependent of the mining
industry, as a consequence, the other sectors remaining undeveloped.
In the present, on the administrative area of the microregion are still function-
ing only few mining exploitations. Although, the industrial’s population share is still
obtained of mining. In the mining basin of Valea Jiului there have been delimited 14
mining perimeters. In the present, 7 are still in exploitation (Livezeni, Lonea, Lupeni,
Paroseni, Petrila, Uricani,Vulcan), and 7 have the exploitation activity suspended, are
in course of conservation and closing or already closed (Aninoasa, Bărbăteni, Câmpu
lui Neag, Dâlja, Iscroni, Salatruc, Valea de Brazi).
The future of the coal-bearing industry inValea Jiului, seen from the perspective
of the National Pitcoal Company (CNH) estimations, is defined by the stagnation
of the coal production after year 2007, by the constant reduction of the personnel’s
medium number (to 10.400 employees, in 2010), resulting an increase of the physical
productivity of the labor to 620 tones/persons /year.
Regarding the main economical branches, the situation looks as it follows:
a) Agriculture
107
Due to the specific soil and climate conditions, the agriculture is one of suste-
nance,obtainingnoperformances,especiallyforselfconsume.Practicingtheagrarian
tourism is possible because of the existing pensions or ranches in the microregion.
Among the traditional occupations of the inhabitants, the most important is rais-
inganimals,occupationthatis,inthepresent,startingtochangebyaccessingoffounds
in order to establish farms and to improve the pastures and hay fields.
b) Industry
In the present, in Valea Jiului, besides the continuation of the mining activ-
ity, there are some companies having as object of activity : manufacturing the equip-
ments for extraction and constructions, metallic manufactures, works and installa-
tions, processing of plastics, exploitation and processing of wood, aluminum, P.V.C.
andstratifiedwoodcarpentry,activitiesofradio-communications,producingelectrical
equipments,constructions,ready-madeclothes,commerce,producingandsellingof
food products, services.
c) Constructions
In the field of constructions there is potential for investments, as well as qualified

working force, the investments in this field being necessary and opportune (holi-
day homes, villas, pensions, private homes are extending and modernizing, markets,
parks, alleys, roads are arranged).
d) Commerce
Thedevelopment of the activity in the commercial sector can be explained by the

privatization process and to the investments from the private sector.The commercial
network has developed on the basis of this system, leading to the improvement of the
territorydistributionof the commerce units by detail, to the increasing of the commer-
cial surface and to the improved use of the existing spaces, and on the other hand, has
ensured the flexibility of the relationships with the industrial suppliers, to the increase
of the competition among the sellers and the improvement of the product’quality for
the population.
e) Services

Thesectorofservicesisimportantforoccupyingtheworkingforce,althoughmany
of the activities developed in this sector are depending of the mining industry and of
the related branches.
108
f ) Tourism
The microregion Valea Jiului has a very wealthy touristic but not sufficiently ex-
ploited until now. Promoted by the Transilvanian Carpaths relief, Valea Jiului offers a
unique natural area.
The main touristic objectives of the microregion are:The Parâng Massif with the
touristic areas Parâng and Cheile Tăii, The Vîlcan Massif, with the local interest tour-
istic resort Straja - Lupeni and the touristic area Vulcan Pass, The Retezat Massif with
the touristic area Cheile Buţii.
In the mountain resorts Parâng and Straja winter sports can be practiced: alpine
skiing, long distance skiing, tour skiing, extreme skiing, sledging, and during the sum-
mer virgin mountain routes can be explored and rocks for climbing can be discovered.
There are numerous mountain routes on the 4 versants surrounding the Valea Jiului
microregion.
Parâng Area, having view to the Retezat mountains, Vîlcan şi Sebeş, having a
transversal comb with peaks of 2073,6 m - Parângul Mic; 2460 m - Cârja şi 2518 m
- Parângul Mare, Bobea Peak -1850 m. At the foot of the Parâng Mountains there is
located Rusu Peak (1168 m).
In the touristic area Parâng there are 7 ski tracks functioning, one not function-
ing and a track for sledging. Five of them have climbing installation, and two have also
nocturne installation.
The access is made using an wire-suspended chair for persons transportation, on
the route Maleia river - TV relay, having a length of 2232m. The resort consists of 140
constructionsfortourism,fivebeinglargechalets,therestbeingholidayhouses.There
also are buildings of public utility: a relay station of the national television, a meteoro-
logical station, electric stations. Most of the constructions are built in the last 8 years.
Straja area is inscribed as a large complexity and scenery attraction in the struc-
ture and value of the touristic potential, fulfilling all the qualities of an excellent win-
ter resort, being located in the heart of Vulcan Massif, at approximately 20 km of
Petroşani. A number of 176 chalets and pensions are accommodating approximately
3700 persons. The resort is located at an altitude of 1380 m, Straja comb having a
height of 1445 m. The surface available for skiing is 40 ha.
The access in the resort is provided with the Straja wire-suspended chair , having
the length of 2536 m, level difference of 593 m, duration of the transportation = 24
minutes,capacityoftransportation=2persons,capacityoftransportationinonehour
= 410 persons, serving the “Telescaun” track.
In the resort there are also functioning: a mountain gendarme station, the „Sal-
vamont”service, using, during wintertime, 4 mountain savers every day and ensuring
medical care in the skiing period.
109
12. The companies from Valea Jiului
In year 2006, in the microregion of Valea Jiului there have been 2859 companies
in activity, functioning in the economical sectors developed at the area’s level. Among
these companies, only 7 are economical agents having over 250 employees. Also, only
53economicalagentscanbeincludedinthecategoryofmediumcompanies,meaning
that they have over 50 employees. Similarly to theWestern Region, inside theValea Jiu-
luimicroregionthemostimportantshareamongtheeconomicalagentsisrepresented
by micro-companies.
Table 4. The companies in Valea Jiului in year 2006
Locality Aninoasa Lupeni Petrila Petroşani Uricani Vulcan Total
Total companies 79 369 347 1426 156 482 2859
Large companies 0 1 0 6 0 0 7
Middle companies 4 9 4 28 1 7 53
Small companies 6 24 17 102 4 38 191
Micro-companies 28 145 128 624 72 187 1184
Foreign capital 1 10 1 31 4 8 55
Source: List of companies from România, 2006
The table above is also offering information regarding the foreign economical
agents located in the area. Unfortunately, there are a small number of economical
agents (55) having foreign capital, being concentrated at the level of the 3 municipali-
ties from the microregion.
13. Real-estates market
From the beginning of 2005, the prices of the apartments and lands in the are
have raised, and the real-estate specialists are sustaining that the tendency will main-
tain, more businessmen being interested to make investments in the area.
Asitregardstheland,thesquaremeterlocatedwithinthebuilt-upareaissoldwith
prices between 15 and 30 Euros, but it can be raised if the land is offering facillities.
Regarding the prices for homes, these have raised in all the cities located inValea Jiului
and have the present value between 10.000 and 40.000 Euros, function of floor, area
and also considering the improvements.
Thesepricesareonlyvalidforapartmentslocatedinblocksofflats,theacquisition
cost for a house or a villa being frequently over 100.000 Euros.
14. The quality of the environmental factors

110
In Valea Jiului, the quality of the environmental factors is influenced by the eco-
nomical development specific to the microregion. For example, the quality of the air
isinfluencedbytheevacuationofthegaseousandsolidproductsresultedonthesmoke
chimneys of the units producing heating agent, of the thermal centrals functioning
inside the mining units and other factories.
As a rule, the soils from the perimeter of Valea Jiului are favorable to the forest
vegetation, with the condition of ensuring the following requirements: water, airing,
breaking up and the interest for covering the soils with forest vegetation.
15. Culture and entertaining activities
In theValea Jiului microregion, the culture has the mark of the special and differ-
ent conditions of this area. In its development, it is resulted from the interaction of the
customs,traditionsandhabitsoftheheterogeneouspopulationhavingworkedandstill
working here.The microregion is characterized by an intense cultural and spiritual life,
the traditions and cultural events being very important.
Noteworthy personalities have imposed among the valuable men ofValea Jiului,
who’s names are told with outstanding pride in the country and also abroad. From the
most well known, we are mentioning: Teodora Lucaciu (soprano), Dafinel Duinea
(writer, sculpturer, painter and graphician),Pius Brînzeu (doctor), IosifTellmann (pain-
ter), Elena Merişoreanu (folklore music singer).
PART III. SWOT ANALYSIS OF VALEA JIULUI

MICROREGION
1. Methods of elaborating the SWOT analysis
SWOT analysis represents an analysis of the strong points, of the weak points ,
of the opportunities and threats, created and used by enterprises as an instrument of
expressing the strategies.
This instrument gives the possibility of the quick analysis of the strategic key
points, as well as the identification of the strategic alternatives. Nowadays, SWOT
analysis is applied in the analysis of the territory and is used as an instrument for facili-
tating the planning inside the public administrations.
SWOTtechniqueofdiscussion/analysisandresearchisbasedonthe“brainstorm-
ing”method, which can be translated as a discussion between the persons involved in
the activity of elaborating the strategy.
SWOT analysis is based on the following elements: strong points, weak points,
111
opportunities and threats.
In the SWOT analysis there is not an exclusive correspondence between strong
points and opportunities, on one hand, and weak points and threats on the other.
Sometimes, some elements of force can drive to threatened, in a script“according to
politics”.
Strong points and weak points are“static”concepts, based on the descriptive pa-
rameters of an region, in a determined period of time = WHAT EXIST.
Theopportunitiesandthreatsareconcerningthefuture,regardingthechoiceswhich
are to be made by the persons involved in the planning process = WHAT WILL BE.
ThestrongestmessagesentbytheSWOTanalysisisthatindifferentlyoftheestab-
lished actions, the decisional process should includ the following elements:
• Build on Strong Points,

• Eliminate Weak Points,
• Exploit Opportunities,
• Remove Threats.
112
2. SWOT analysis of Valea Jiului microregion
FIELD
STRONG POINTS WEAK POINTS
• The geographic position ensures (possibilities of connec- • One-industry region
tion and traffic) direct connections with the other localities • Shortage of employment places
and areas of the country • Working force migration
• The industrial tradition of the microregion • Deficiency of lands for future investments
• Developed transport infrastructure • Absence of a regional development plane forValea Jiului
• Available and cheap working force • Decline of mining industry
• Existing utilities in the residential areas, as well as in the • Existence of worse environmental problems : polluted
industrial ones areas, industrial structures not dismantled
• High degree of urbanization of the microregion • Deficiency of homes or new residential projects
• Existence of all types education institutions • Weakly developed tourism infrastructure
• Active local pubic administrations, having important • Shortage of utilities in the peripheral areas
experience in the relations with the projects with financing • Low quality of the public transportation
from community founds • Poor economical development
• Existence of business structures (incubator) • Insufficient promotion of the region
• High degree of active population, having working age • Absence of some social care institutions
(15-64 years) • Shortage of the lands having agrarian potential, offering
• Existence of some popular craftsmen, able to transmit resources for alternative economical activities
their knowledge, traditions and specific habits to the young • Low incomes of the population in the microregion
people • Increasing number of persons receiving the minimal
• Developed sanitary infrastructure guaranteed income
• Mining industry and connected activities • Insufficient number of protection centers for some
• Large protected areas (natural reservations, parks): Jiului categorieswithproblems(abusedminors,abusedwomen,
narrow path and Retezat young people in institutions)
• Outstanding natural capital, from the point of view of the • Reduced number of Small and Middle Companies
:geno-found,biodiversity,landscape,waterresources,play- • Weak cooperation with the tourism cooperation
ing an important role in ensuring the ecologic equilibrium • Reduced number of human resources specialized in
in the hill and mountain areas tourism
• Existence of more river courses in the microregion • Absence of a deposit for ecological refuse in the
• Re-qualification programs for those willing to join the microregion
labor market
OPPORTUNITIES THREATS
• Romania’s access to the Structural and Cohesion Founds • Dependence of the coal exploitation
of the European Union • Social problems due to the absence of working places
• Finalization of the connection road Valea Jiului – Băile • Absence of some coherent programs for professional
Herculane reorientation, having as consequence the diminution of
• Development of the education at distance and of the the region’s attraction for investment companies
• Insufficient use of the opportunities for tourism
improvement curses at the place of work
• The offers for touristic products of the microregion are
• Conserving and capitalization of the protected natural
neither competitive, nor known in foreign countries
areas in the microregion in order to be exploited as touristic
• Absence of some structures to intervene in emergency
attractions situations
• Developing potential for some partnerships/associations • Waning of the living standard
betweenadministrative-territorialunits,havingjointinterests • Migration of the working force towards other regions
for the development of the tourism • Degradation and pollution of the natural environment
•Existenceofavailablefinancingfortheenvironmentalprojects • Increase of the unemployment rate
• Natural resources able to generate new economical activi- • Loose of the region’s specific, traditions and habits
ties: wood, wild fruits, quartz, etc.
• Involving some strategic investment companies
• Development of the secondary tourism (industrial, moun-
tain, adventure)
• Cheap and qualified working force
113
PART IV. THE SOCIAL-ECONOMICAL
DEVELOPMENT STRATEGY OF
VALEA JIULUI MICROREGION
1. Introduction
The starting point for elaboratingThe Strategy ofValea Jiului microregion for the
period 2007-2013 is represented by the strategic documents elaborated regionally, in
the county and locally.
Considering the context where the project StrategVest is implemented, in the
establishment of the strategic axis for intervention it was taken into consideration the
fact that România is an integrant part of the European Union and is enjoying a series
of instruments for reducing the development disparities.
Thepartnershipstructureinvolvedintheelaborationofthestrategicdocumentof
Valea Jiului microregion is presented in the following figure.
The logical structure of the strategic document elaborated in the Valea Jiului
microregion is presented in the following figure.
114
2. General objective
The development strategy of the microregion represents the join result of the all
relevant parts’effort since it is considering the identification of theValea Jiului inhabi-
tants’problems, as well as the effort of the local authorities to manage as efficiently as it
is possible the available material resources for the social-economical development.
General objective
Transformation of the cities located in the coal-bearing area of Valea Jiului in

regionsfavorabletotheeconomicdevelopmentbyreplacingtheirdependenceofthe
mining industry.
3. Specific objectives

In order to achieve the general objective, there has been identified a series of
specific objectives regarding:
• The increase of the occupation degree of the population in Valea Jiului;
• The diversifying of the economic activities and the involvement of new invest-
ment companies;
•The involvement of investments in order to build/modernize and rehabilitation
of the infrastructure in the microregion;
•The promoting and presentation ofValea Jiului as a touristic destination, attrac-
tive and accessible;
•The protection of the environment by acting against the main sources of pollu-
tion.
These objectives will be accomplished in a period of 7-10 years by means of the
115
implementation of development projects, benefiting by financing from community
founds.
Graphic,theconnectionbetweenthegeneralobjectiveandthespecificobjectives
is given by the figure below.
4. Priority axis and intervention domains
The priorities stipulated in the Strategy of Valea Jiului microregion are compat-
ible with the intervention domains settled within the Regional Operational Program
andtheSectorialOperationalPrograms:IncreasingtheEconomicalCompetitiveness,
Infrastructure ofTransportation, Infrastructure of Environment, Development of Hu-
man Resources, Development of the Managerial Capacity.
The priority axes and the intervention domains identified in the strategy of Valea
Jiului microregion have been correlated with the Regional Development Plane of the
Western Region for the period 2007-2013 and with the Development Strategy of
Hunedoara county for the period 2007-2013. Also, the observations received from the
communitiesconsideredthelocaldevelopmentstrategieselaboratedorbeingincourse
of elaboration for each locality compounding the Valea Jiului microregion.
116
Following the partnership analysis accomplished at the level of the Valea Jiului
microregion, for the period 2007–2013, there have been identified the following 5
strategic priority axis:
• Development of human resources;
• Diversifying of the economical activities ;
• Development of the infrastructure within the microregion;
• Development of the region as regional and national touristic attraction;
• Protection of the environment.
Priority axis 1: DEVELOPMENT OF HUMAN RESOURCES
Domain of intervention 1.1.Adaptation of the active within the microregion to

the new requirements of the business environment
-Developingsomequalification/re-qualificationprogramsintheprofessionnec-
essary to the new economical branches developed in the microregion;
- Adapting the curriculum subjects of high-schools and universities to the new
vision regarding the development of the area;
-Helpingthegeographicmobilityandtheoccupationalmobilityofthepersonsfrom
Valea Jiului;
-Increasingtheadaptabilityofhumanresourcesformingtheactivepopulationto
the demand from the labor market within the microregion;
- Forming and developing managerial abilities;
- Developing the management spirit and culture as early as the high-school and
university education system, in partnership with the business environment;
- Developing the civic sense and involving the population in the projects devel-
oped by the public administrations within the microregion.
Priority axis 2: DIVERSIFICATION OF ECONOMICAL ACTIVITIES
Domainofintervention2.1.NewdevelopmentoftheNationalPitcoalCompany’s
activity
-Reconsideringtheexploitationperimetersinordertoconcentratetheextraction
on the most productive areas;
- Optimization of the personnel number and its payment, so that the exploitation
shall function efficiently;
-Rehabilitationandapplyingnewtechnologiestotheminesremainedinexploitation;
- Modernizing the installations used in the exploitation activity of the coal deposit.
Domain of intervention 2.2. Development of the alternative production activities

- Starting up an industrial park within the microregion;
117
- Restoring to the economic circuit of the former industrial sites;
-Reuseofthespaces,activesandlandsurfacesavailablefollowingthemines’closing.
Domain of intervention 2.3. Development the existing resources in the area for
the economy
- Inventorying the available lands in order to carry on some economical invest-
ment projects by the Romanian and / or foreign economical companies;
- Developing the managerial spirit by using consultancy services – instruction for
new fields as : agriculture, rearing, ecological products;
-Supportingtheentrepreneursinprocessingthewood,themushroomsandwild
fruits – natural resources offered from the region’s nature.
Priority axis 3: DEVELOPMENT OF THE INFRASTRUCTURE WITHIN

THE MICROREGION
Domain of intervention 3.1. Infrastructure of transportation

- Finalizing the road Câmpul lui Neag – Băile Herculane;
- Rehabilitation of the access road DN7A Petroşani-Voineasa;
- Continuing the modernization process of the roads, alleys and sidewalks.
Domain of intervention 3.2.Utilities networks

- Improvement of the living standard by rebuilding the living spaces and the utili-
ties services;
- Elaboration of feasibility studies in order to joinly develop some projects of de-
veloping different utilities networks;
- Modernization of the street public illumination networks.
Priority axis 4: DEVELOPMENT OF THE AREA AS REGIONAL AND NA-

TIONAL TOURISTIC ATTRACTION
Domain of intervention 4.1. Developing the touristic potential

- Rehabilitation of the road infrastructure for the access to the touristic objectives in
the microregion;
-Rehabilitationoftheexistingaccommodationspacesandbuildingnewones,ofhighest
quality;
- Fitting out and extension of the areas appropriate for practicing winter sports:
skitracks,cabletransportinstallationsforpersons,installingequipmentsforproducing
artificial snow, installing the equipments for night illumination of the ski tracks;
-Establishingsomenaturaltouristicobjectivesfortouristicactivities:lakes,caves,geo-
logical formations, gorges, cascades;
118
-Establishingsometouristicobjectivesintheareasoftheformerminingexploitations
(a museum of mining);
- Developing of a theme park within the microregion.
Domain of intervention 4.2. Ensuring competitive services and touristic offers

- Professional forming of the working force in order to ensure the specific serv-
ices;
- Elaborating some touristic routes and circuits that will become traditional;
- Encouraging the companies acting in the field of tourism to obtain the quality cer-
tificates;
- Establishing new SALVAMONT stations and mountain shelters;
-Developingbytourismthehandicraftcreation,ofthepopularcrafts,ofthepopu-
lar architecture and of the folklore representations.
Domain of intervention 4.3. Activities for the region’s promotion

- Promoting a positive image of the microregion for attracting the tourists, tour-
ism operators and the investments;
-Elaboratingbrochures,folders,cataloguesforthemaintouristicobjectivesexist-
ent within the microregion;
-Developinga/some touristic information point and maintenance of a web page
regarding the microregion, as means of touristic promotion of the area;
Priority axis 5: ENVIRONMENTAL PROTECTION
5.1.Solving the sectorial environmental problems
- Satisfying the water requirements of the urban and rural population;

- Reducing the COV emissions resulted from the industrial activities (thermal
centrals);
-Managingwhollythewaste(collecting,transport,storageandrecycling)withinthe
microregion;
- Lasting economical development of the forests exploitations;
-Definingthemicroregionalnetworksoftheprotectedareasas„Natura2000”andestab-
lishing the management plans;
-Ecologicalrehabilitationofthelandslocatedintheareasaffectedofintenseeconomi-
cal activities.
7. Plan of actions
The scope of the Plan of actions is to transform the above mentioned strategic
119
objectives and generally valid for the localities fromValea Jiului in practical proposals
of projects to be implemented.
What is differentiating Valea Jiului from other regions?
• Its almost total dependence of the mining industry in its historical increase and
economical viability;
• The concentration of such a large number of young unemployed people in an
economy created artificially;
•Theinfrastructure’sbadcondition,depreciatingtogetherwiththeminingindus-
try, including the living conditions, depreciation of the environment provoked by the
mining industry and the ruins resulting from closing the mines;
• The inaccessibility of Valea Jiului from the outside world;
• The absence of main economical activities not depending or not involving the
coal’s exploitation;
The fact that a large proportion of the people who have worked in the mining
industry were immigrants has eliminated the traditional life models of the local com-
munity - for example the predominance of high buildings, having many apartments,
and the absence of an subsistence economy based on the ownership on the land;
Considering these conditions, the main groups of actions identified during the
discussions of the working group are:
Stimulation of creating new places of work and developing of the private sector within Valea
Group 1:
Jiului using a package of stimulants and investments.
Attraction of investments in the private field of the region, especially, but not exclusively, from
Group 2:
other parts of the country.
Supporting and improving the sectorial activity – especially based on agriculture, construc-
Group 3: tions, tourism, manufacture industry and the associated services, and the production with
technological bases.
Involvement of the local community in the region’s development by changing their own nega-
Group 4: tiveperceptions,transformingtheregion’simageandofferingtopeoplethenecessaryresources
and qualifications, allowing them to create by themselves new opportunities.
Transformation of the physical and natural environment in one able to sustain a diversified
Group 5:
economy and a good quality of life.
Promoting and marketing of Valea Jiului and of its fixed founds on local, regional, national and
Group 6:
international plan.
Each group is reflecting the necessities ofValea Jiului in order to develop and of-
fers goals possible to reach in a short term period, towards all the actions are oriented.
More precisely, each group was concretized by a group of actions starting from the six
main themes.
120
Furtheron,wewillpresenttheseproposalsasdetailedactions.Resumed,theyare
the following:
Transformation of Petroşani town in a development nucleus
Thispackageofactionscontainsaseriesofactionsinordertosupportthedevelop-
ment of the private field, concentrated on Petroşani town as main point for the region’s
improvement. The city of Petroşani has the best infrastructure, services and facilities
from, having also the most diversified economy.The existence of the University in the
town represents another reason for Petroşani to become a center of the economical
increase. The given support will be technically complex and of high quality.
A1 Supportforthedevelopmentofnewbusinessesbyaseriesofincentives
and instruments.
A2 Concentration on the development of the small and middle compa-

nies, having a real increasing potential.
A3 InvestmentsinaBusinessPark,offeringfacilitiesforabusinessincuba-
tor, a flexible space for services and integrated support services.
A4 DevelopmentofaTechnologicalPark,supportinganddevelopingthe
businesseswithahighdegreeoftechnology,benefitingoftheUniversi-
ty expertise. Initially, the attention will be concentrated on collecting
the expertise, ideas, knowledge and founds, meanwhile, in time, the
idea of a Technologic Park will be transformed from that of a„virtual”
center in a business center with technological bases.
A5 A sustained campaign of promoting the region and attracting new

businesses and investments.
A6 Support oriented especially towards the creation of a field based on

tourismandonthedevelopmentoftheexistingfields,astheconstruc-
tions and the agriculture.
The applying of this package of support measures will need the involvement of
importanthumanresources and materials.The communities will play an essential role
in the coordination of the actions and in ensuring the adequate expertise in order to
manage this process.
121
Ensuring the involvement and stimulation of the local community – The ini-
tiative of regenerating Valea Jiului
A second package of actions is oriented on the community’s regeneration and

includes:
A7 Recruiting and forming six facilitators within the local community for co-
ordinating the communities’ actions, in order to conduct an initial project.
This project will use the local people to modernize an unoccupied property
and to transform it in a place for accommodation and actions of the local
community.
A8 Initiatives being projected and straightened on the former miners, women

andyoungpeople.Theseinitiativeshaveaspurposetoinformthepeoplebet-
ter regarding the support given to these different groups of persons and the
structure of this support on their special needs. The types of support include:
the assistance for starting new businesses, professional forming in activities
ensuringthepeople’sindependence,professionalformingintechniqueandfor
some fields, information, consultancy and orientation.
A9 A program of renovating the homes in order to improve the living conditions,

usingthepeopleresidingthereforworksofdemolitiontheconstructionsand/
or modernization, on necessities.The purpose is to create a durable commu-
nity, where people are feeling they belong to that region and that they are
proud of that. A similar action will be the professional forming of the residing
peopleinthehome’smaintenanceandasmanagers.Thepurposeistorenovate
thehomesonanon-commercialbasis,usingaprogramofself-helpingactions
based on the local community.
The Initiative of Regenerating the Community in the microregion Valea Jiului

will be applied using the local people.The support expertise for its development and
applying will take place in each town located in Valea Jiului and these experts will be
considered as a part of the community they are sustaining.The best way to encourage
the actions started from the community is the power of example.The demonstrative
projects will play an important role in this initiative. For example, the first project to be
appliedweproposetobethemodernizationandarrangementofablockofflatsineach
town in order to demonstrate how it is possible to improve the homes and to create a
center of the community as a focus point for the regeneration initiative.
122
Improvement of the environment and of the infrastructure using public invest-
ments
This program of actions will complete the regeneration initiatives for Petroşani
and the local community proposed during the actions A1 to A9. They will create op-
portunities for the employment of the working force and for the skills development at
theformerminersandyoungpeople,especiallyregardingtherenovationofhomes,the
developmentofthe infrastructureandtheimprovementandrepairingoftheenviron-
ment.
A10 There is a desperate need for a system of waste management in Valea Jiului.
This project will have as result creation of a waste management system for the
entire Valea Jiului, according to the European standards and in accordance
with its development directions.
A11 Improving the quality of the public services infrastructure.
A12 Improving and repairing the environment – practically, the development of

Valea Jiului can not be dissociated of the area’s cleaning, especially as touristic
destination.
Creating a sector of tourism in order to stimulate the economical growth and

to occupy the working force
Thestrategyisestablishing the purpose of tourism development in an important

economical sector, bringing a major contribution to the productive activity and to oc-
cupying the working force in Valea Jiului’s economy. This will need the organizing of
the existent touristic activities and of the participants in a coordinated approach. It will
alsoneedaplanningandaspecializedandqualityimplementationofthedevelopment
plane.
The following actions have to be undertaken during this objective:
A13 Organizing a web site regarding the touristic potential of Valea Jiului
A14 Development / modernize the touristic resorts of Valea Jiului.
123
A15 Development program of Petroşani town as an „entrance gate”for the tour-
ism within Valea Jiului.
A16 Development of the infrastructure necessary to the touristic activities.
A17 Development of programs for tourism and for the small and middle compa-
nies from the tourism field.
A18 Development program for the professional qualifications for the touristic
companies and the services associated.
Thecomplementaryactionscontainedinthedevelopmentobjectivesofthepro-
fessional forming sector and of the private sector will ensure the people’s capacity to
benefit from the new business opportunities and of occupying the working force.
Investments in professional trainings in order to satisfy the economical con-

ditions in change
The necessity of forming professional qualifications for the people, in order to

allow them to benefit from the new opportunities is present as a logical thread in all
thestrategies’objectives.Therehavetobeorganizedaflexibleandadaptableapplying
system, by offering a wide range of professional training programs.The major restruc-
turing of the economy will need a new set of qualifications for the active population. It
will also be necessary a much flexible system in order to implement the professional
training. The professional training activity will be based on:
A19 Forming the formators and the facilitators from the community people.
A20 Development of a virtual learning center in the six towns within the valley.
A21 Formingthecapacityofapplyingprofessionalformingprograms,allowingto
people to find themselves alone occupation sollutions, in technical, sectorial
field and in the general education.
A22 A program of incentives for the professional formation addressed to the for-
mer miners and to the young people entering on the labor market.
124
A23 A scheme of incentives for the women’s professional qualification.
For teaching the professional formation it will be used the existing capacity of the
region, supported with technical assistance, if it is necessary. The role played by the
local communities in the action is to coordinate this development and to ensure the
endowing of the teaching system with the necessary tools for the professional forma-
tion, at the appropriate time, place, speed and necessary quantity.
Promoting a positive image of the region in order to attract the investments

and to form the confidence of the local community
The entire strategy, as well as the actions has to be promoted and presented on
the market. This means the promoting in local communities – for a better informing,
promoting,encouragingtheparticipation,developmentoftheknowledgelevelandof
theunderstandingcapacityofthestrategyandplanofactions.Thisalsomeansthepro-
motionofthesupportgiventotheprivatefield,totheexistentbusinessmen,tothenew
possiblebusinessesthataregoingtobeestablished,tothelocalentrepreneursaswellas
tothepeopleandcompaniesoutsidetheregion,inclusivetotheinvestmentcompanies,
businesses and donors. At last, the region will have to present itself on the market on
its own and to promote the activities in front of the visitors and possible investment
companies from regional, national and, at last, international level.
The specific proposals for actions include:
A24 An information and promoting campaign for the local community and busi-
nessmen
A25 Coordination of the campaign’s regional marketing and development.
125
2. Versiunea rezumatului în limba franceză:
STRATÉGIE DE DÉVELOPPEMENT DURABLE

DE LA MICRORÉGION DE LA VALLEE DU JIU
Iere PARTIE. INTRODUCTION

Le projet «Stratégies locales pour des opportunités globales et pour un futur
européen des communautés locales à l’Ouest de la Roumanie: renforcer la capacité
d’élaboreretimplémenterlesstratégiesdedévelopemmentsocialetéconomiqueàniveau
local dans la Région de L’ouest».
StrategVest est un projet gagné et implémenté par l’Agence de Développement
Régional de l’Ouest et par le Centre d’Assistance Rurale. Le projet est financé par
L’Union Européenne, par Le Programme Phare 2004, la composante Société Civile.
L’objectif général du projet «StrategVest» a été de soutenir l’adoption de l’aquis
communautaire dans le domaine du développement social et économique en ren-
forçant la capacité d’élaborer des stratégies de développement au sein des commu-
nautés locales de la Région de l’Ouest.
Au niveau des communautés locales de la Région de l’Ouest, ce projet s’est ad-
dresséenparticulierauxcommunautésdevenuesdesvillesrécemment,engénéralaux
communautésdedimensionsréduitesetsituéesdansl’environnementrural.Leprojeta
encouragéplusieurescommunautésdes’associerauseind’unemicrorégionetdedével-
opperunestratégieintégréequimetteenvaleurlesressourcesexistantesetdejugerles
problèmes spécifiques à la microrégion en cause d’une manière intégrée.
Le lieu de développement du projet est: La Région de l’Ouest, les départements
d’Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş, des différentes localités de ces départe-
ments, dans ce cas la microrégion Valea Jiului: Aninoasa, Lupeni, Petrila, Petroşani,
Uricani,Vulcan.
Les bénéficiaires directs du projet StrategVest sont:
- les administrations publiques locales des 4 communautés locales choisies pour
recevoir aide à elaborer des stratégies (mairies, conseils locaux, microrégion s):
■ la microrégion Valea Jiului du département de Hunedoara – la microrégion est
formée de 6 communautés: Petroşani, Petrila, Aninoasa, Vulcan, Lupeni, Uricani

■ la microrégion Timis-Torontal du département de Timiş: la microrégion est
formée de 14 communautés: Deta, Gătaia, Ciacova, Birda, Banloc, Denta, Giera, Ghi-
lad, Jebel, Jamu Mare, Liebling, Pădureni, Voiteg, Moraviţa
126
■ la microrégion Santana du département d’Arad est formée de 7 communautés:
Sântana,Curtici, Pâncota, Olari, Zimand, Zărand, Şimand

■ la localité Anina
- d’autres partenaires locaux, instutions leaders locaux

- les promoteurs locaux
- les habitants des 28 de communautés gagnantes
La durée d’implémentation du projet a été de 13 mois. Le contrat a été signé le 1er
novembre 2006 et sera terminé le 30 novembre 2007.
II-eme PARTIE. ANALYSE SOCIALE ET ÉCONO-

MIQUE DE LA MICRORÉGION DE VALEA JIULUI
1. Délimitation précise du territoire
Située au long des montagnes Carpates, Valea Jiului est la porte vers le Parc
National Retezat et vers d’autres destinations montagneuses, étant entourée par les
montagnes de la groupe Parâng et de la groupe Retezat. La rivière la plus importante
qui traverse la microrégion Valea Jiului est Jiu, dont les affluents sont Le Jiu de l’Ouest
et le Jiu de l’Est, au cours desquels sont situées les localités composant la microrégion.
L’accès dans la microrégion est fait:
- du sud vers le Defilé du Jiu Târgu Jiu,
- du nord sur la route nationaleDN 66 d’envers Simeria,
- de l’ouest par Cheile Buţii d’envers Herculane.
La microrégion a une forme triangulaire orientée vers Ouest Sud Ouest- Est Nord
Est et une longueur d’environ 60 km, entre les localités Câmpa-Răscoala à l’est et Cam-
pul lui Neag à l’ouest. Sa largeur diminue de 9 km, près des localités Petrila et Livezeni,
jusqu’à 1,5 km à Câmpul lui Neag.
Valea Jiului est une microrégion formée de 3 municipes: Petroşani, Lupeni, Vul-
can et 3 villes: Petrila, Uricani, Aninoasa, ayant une population totale de 149.582 hab-
itants. Du point de vue administratif, les localités de Valea Jiului incluent d’autres
localités plus petites: Petrila a les localités appartenantes Lonea, Cimpa, Jieţ, Răscoala
and Tirici; Petroşani a les localités Dâlja Mare, Dâlja Mică, Peştera Bolii, Slătinioara;
Lupeni; Aninoasa a la localite Iscroni; Vulcan a les localités Dealul Babii et Paroseni;
Uricani a les localités Campul lui Neag et Valea de Brazi.
Figure 1. La carte de la microrégion Valea Jiului
2. La surface de la microrégion
127
Par la nature, ampleur et les implications économiques, sociales et politiques des
activités,lebassinminierValeaJiuluiaoccupéetcontinued’enoccuperunepositiondis-
tincte au niveau national.Tout le territoire analysé dans ce document est de 1.281 km².
3. Le climat
Le climat de cette zone este tempéré continental, ayant des faibles influences des
courrants méditerannéens; la moyenne annuale de la température est de 6-8º C. Le cli-
mat est dur mais pas excessif, les hivers ne sont pas tres froids (on n’a jamais enregistré
des températures sous -30°C), en échange les étés sont en général frais.
4. La population de la microrégion Valea Jiului
En ce qui concerne la population de Valea Jiului il se remarque qu’elle atteignait

au niveau de l’année 2005, 146.026 habitants, divisés d’une manière uniforme entre
les 2 sexes (49.2% hommes et 50.8% femmes). şi on fait un rapport avec la population
du département Hunedoara, on peut affirmer qu’environ une tries de la population de
toutledépartementvitdansleterritoireanalysé.Laproportionestaussiimpressionante
en ce qui concerne la Région de l’Ouest, puisque Valea Jiului concentre 7,5% de la
population de la région.
De même, en ce qui concerne la densité de la population calculée en tant que
nombre d’habitants sur km² de territoire, on observe que la moyenne de Valea Jiului
de153habitants/km²estbeaucoupsupérieureàlamoyenneauniveaudelaRégionde
l’Ouest et au niveau du département de Hunedoara.
Tableau 1. Population par sexes dans Valea Jiului en 2005

Densité de la
Total (nombre de personnes) Pourcentagede
population
la population
(habitant/
Deux sexes Masculin Féminin masculine (%)
km2)
Petroşani 44996 21780 23216 48.40 230.09
Lupeni 30511 15250 15261 49.98 392.53
Vulcan 29787 14679 15108 49.28 341.16
Uricani 10104 5061 5043 50.09 40.19
Petrila 25680 12652 13028 49.27 83.19
Aninoasa 4948 2419 2529 48.89 147.22
128
Valea Jiului 146026 71841 74185 49.20 153.02
Département
480459 233719 249069 48,64 51,36
Hunedoara
Région de l’Ouest 1.930.458 931508 998950 48,25 51,75
Source: Direction Départementale de Statistique Hunedoara, 2005
5. L’emploi
Unepartieimportantedupersonnelemployéestequalifiédansdesmétiersspéci-
fiques à l’industrie minière. Il y a du personnel no pas coûteux mai non pas qualifié, à
la suite des disponibilisations signifiantes dans l’industrie.
Dans les rapports statistiques, le département Hunedoara figure avec un taux du
chômage de 6,4%. Concernant la microrégionValea Jiului, pour laquelle cet exposant
n’est pas calculé, le résultat du rapport de plus de 30% entre la population totale en
chômage et la population active totale est plus éloquent.
Au long du temps, avec le processus de restructuration de l’activité minière en
ValeaJiului,unesériedeprogrammespouraugmenterledegréd’occupationdel’emploi
a été développée.
6. L’éducation
Sur le territoire deValea Jiului, l’enseignement préuniversitaire est organisé en 26

écolesgénérales,28pre-maternelles,3écolesd’artetvocationnelles,7lyceesdontleprofil
(théorique, informatique, économique) couvre les sujets scientifique et humaniste.
L’Université Petroşani fonctionne dans le municipe Petroşani, qui inclut: La Fa-
cultédeMines,LaFaculté d’Ingenierie Mécanique et Electrique, la Faculté de Sciences,
129
le Collège Technique et d’Administration.
Ilestàsoulignerquedesinvestissementssontnécessairespouréquipperlesinsti-
tutionsd’enseignementavecdescentralesthermiques,dumobilieretdesequipements
IT.
S’il faut discuter du domaine de l’infrastructure de recherche et développement
au niveau de la microrégion Valea Jiului il faut mentionner L’Institut National pour
la Sécurité Minière et la Protection contre les Explosions (INSEMEX) Petroşani.
Il déroule une série de recherches scientifiques et des services de spécialité dans le do-
maine de la sécurité et santé, de l’emploi et de la protection de l’environnement.
7. Santé
L’assistance médicale primaire, profilactique et curative de la population est as-

surée par des médicins de famille et des médicins spécialistes dans le cadre des polycli-
niques, de L’Hôpital d’Urgence Petroşani et des hôpitaux municipaux deVulcan et de
Lupeni. Il y a aussi 34 pharmacies au niveau de la microrégion .
Si du point de vue du nombre des institutions de santé, la situation est relative-
ment équilibrée dans la microrégion , l’infrastructure de santé dans son ensemble est
asez faible dans la majorité des cas, car il n’y a pas des investissements pour reconvertir,
moderniser, étendre et remplacer les équipements vieillis et non-performants.
8.Services sociaux
Le plus important problème social dans la microrégion Valea Jiului est le manque
d’emplois. Des graves problèmes sociaux existeront encore ici, car à présent le secteur
minierestenpleinprocessusderestructuration,etlepersonneldisponibilisén’aaucune
alternative réelle, ce qui fait accroître la pression sociale.
Dans la microrégion Valea Jiului, l’assistance sociale est un secteur d’activité qui
estenpermanencedansl’attentiondesadministrationspubliquesdechaquelocalité.A
PetroşanietAninoasailyaadesservicespubliqueslocauxd’assistancesociale,quimettent
offrentdesservicessociauxprimairesdontlebutetderéduire/limiterlessituationsdedif-
ficultéoudevulnerabilitéquipeuvententraînerlamarginalisationoul’exclusionsociale.
A Lupeni fonctionne un Complexe de services sociaux qui inclut: unn centre de
jour, un centre maternel, un centre d’orientation et 2 appartements sociaux. A Petrila
et à Vulcan il existe un Complexe d’assistance sociale qui assure d’assistance pour les
enfants qui ont des problèmes sociaux graves.
Il y a aussi des organisations et fondations, des centres d’urgence assurant des
services sociaux d’urgence, mais leur nombre et capacité sont insuffisants.
9. L’infrastructure de transport
130
En ce qui concerne le réseau total de routes publiques de Valea Jiului, il a 361 km
en total, repartis d’une manière unitaire entre les localités composantes de la microré-
gion , tenant compte de leur surface.
Tableau 2. Routes publiques dans la microrégion Valea Jiului en 2005

Routes publiques don’t (km): Proportion des
Total (km) En asphalte routes modernisées
Modernisees du total
rues incluses
Petroşani 120 67 0 55.83%
Lupeni 58.65 34.39 20.58 58.64%
Vulcan 31.35 14.6 3 46.57%
Uricani 44 22 0 50.00%
Petrila 65 33 32 50.77%
Aninoasa 42 15 15 35.71%
Vallée du Jiu 361 185.99 70.58 51.52%
Source: Direction Departementale de Statistique Hunedoara, 2005
Unprojetambitieuxauniveaudelamacrorégiondepointdevued’investissements
est la continuation des travaux à la route d’accès Câmpu lui Neag – Herculane. Ce pro-
jet aura comme résultat l’ouverture deValea Jiului du côté de l’ouest, étant une chance
importantederedressementéconomiqueetunpasimportantversledéveloppementdu
tourisme dans la microrégion .
10.Le réseau d’utilités
La longuer du réseau d’alimentation avec de l’eau des localités deValea Jiului en

2005 a été de 255.5 km. La longueur totale simple des conduits d’égout deValea Jiului
est de 177.7 km
En ce qui concerne la situation des bâtiments ayant des installations électriques,
onobservequ’auniveaudeslocalitésdeValeaJiului,lepourcentaged’accèsàl’électricité
des localités varie entre 85% à Lupeni et 100% à Petroşani et Petrila.
Tableau 3. Le réseau d’utilités dans la microrégion Valea Jiului

Longueur totale simple Longueur totale Total bâtiments % du
du réseau d’eau potable simple des conduits ayant des installa- total bâti-
(km) d’égout (km) tions électriques ments
131
Petroşani
85.5 56 18085 100
Lupeni
66.1 46.9 10800 85.05
Vulcan
48.3 46.6 11580 92
Uricani
17,9 12,1 4346 93
Petrila
38.1 23.2 9906 100
Aninoasa
17.5 5 2107 98.9
Vallée du Jiu
255.5 177.7 56824 94,82
Source: Direction Départementale de Statistique Hunedoara, 2005
11. L’activité économique
Dans la perception collective à niveau national, Valea Jiului est associée à

l’extraction du charbon. Puisque la zone abrite le plus grand gisement d’houille de la
Roumanie,elleestseulement devenue « intéressante » de point de vue économique il
y a environ 165 ans.
L’économie de la depression Petroşani dépend encore fortement de l’industrie
minière, les autres secteurs restant ainsi sous-développés.
Aprésent,surleterritoireadministratifdelamicrorégionfonctionnentjustement
quelquesexploitationsminières.Pourtant,lepourcentagedelaproductionindustrielle
résulte toujours de l’activité minière. Dans le bassin minier de Valea Jiului ont été
délimités 14 zones minières. A présent, 7 sont exploittées (Livezeni, Lonea, Lupeni,
Paroseni, Petrila, Uricani, Vulcan) et 7 ont l’activité d’exploitation interrompue, en
cours de conservation ou déjà fermées (Aninoasa, Bărbăteni, Câmpu lui Neag, Dâlja,
Iscroni, Salatruc, Valea de Brazi).
Le futur de l’industrie de l’houille en Valea Jiului, selon les estimations de La
Compagnie Nationale de L’Houille (CNH), est défini par la stagnation de la produc-
tiondecharbonaprès2007,parlaréductionconstantedunombremoyendupersonnel
(jusqu’à 10.400 salariés en 2010), d’où résulte une augmentation de la productivité
physique de l’emploi de jusqu’à 620 tones/personne /an.
Encequiconcernelesprincipalesbrancheséconomiques,lasituationestcommesuit:
a) L’agriculture
En tenant compte des conditions du sol et du climat, l’agriculture est de subsist-

ance,sansperformances,pourlapropreconsommationenspécial.L’agrotourismeest
possible grâce aux pensions ou aux exploitations agricoles de la microrégion .
Parmilesoccupationstraditionnellesdeshabitants,laplussignifianteestl’élevage
desanimaux,quiàprésentsedeveloppegrâceauxfondsenvuedeconstituerdesfermes
132
et par l’amélioration des pâturages.
b) L’industrie
A présent, à part de l‘activité minière, il y a aussi en Valea Jiului des sociétés dont
l’objetd’activitéest:lafabricationdesoutilsd’extractionsetdeconstructions,desman-
ufacturesmétaliques,destravauxetd’installations,lefaçonnagedesmassesplastiques,
l’exploitation et façonnage du bois, la menuiserie en alluminium, PVC et bois stratifié,
des activités de radiocommunications, la production d’équipements électriques, des
constructions,lecommerce,laproductionetventedesproduitsalimentaires,lapresta-
tion des services.
c) Les constructions (ingénierie civile)
Ilexistedupotentield’investissementdanslesecteurdesconstructions,demême
quedesressourceshumainesqualifiées,lesinvestissementsdanscedomaineétantneces-
sairesetopportunes(extensionetmodernisationdesmaisonsdevacances,desvillas,des
pensions, des maisons privées, l’amménagement des marchés, parcs, rues, allées).
d) Le commerce
Ledéveloppementdel’activitédu secteurcommercial peutêtreattribuéauproc-

essus de privatisation et des investissements du secteur privé. Le réseau commercial
s’est developpé sur ce système, ce qui a engendré l’amélioration de la distribution ter-
ritoriale des unites du commerce en detail, l’augmentation de la surface commerciale
et l’utilisation plus efficace des espaces existants, et d’autre part, a assuré la flexibilite
desrelationsaveclesfurnisseursindustriels,l’accroissementdelaconcurrenceentreles
commerciants et l’amélioration de la qualité des produits offerts à la population.
e) Les services
Lesecteurdesservicesestimportantpourl’emploi,bienqu’unegrandepartiedes
activitésdeveloppéesdanscesecteurdépendentdel’industrieminièreetdessecteurs
apparentés.
f ) Le tourisme
La microrégion deValea Jiului a une base touristique riche, qui n’est pas exploitée
suffisammentjusqu’àpresent.EtantfavoriséeparlereliefdesCarpatesdeTransylvanie,
133
Valea Jiului offre un cadre naturel unique.
Les principaux objectifs touristiques de la microrégion sont: Le massif Parâng
avec ses zones touristiques Parâng et Cheile Tăii, le Massif Vîlcan qui inclut le centre
touristique d’interet local Straja - Lupeni et le centre touristique PasulVulcan, le massif
Retezat avec le centre touristique Cheile Buţii.
Dessportsd’hiverpeuventêtrepratiquésdanslesstationsmontagnéesParânget
Straja: dus ski alpin, ski fond, ski, ski extrême, luge, et pendant l’été on peut explorer
des itinéraires montagneux virgines et des roches pour grimper. Il y a des nombreux
itinéraires montagneux sur les 4 versants qui entourent la microrégion Valea Jiului.
La zone Parâng qui s’ouvre vers les montagnes Retezat, Vîlcan et Sebeş, qui con-
tient une crête transversale de sommets de 2073,6 m - Parângul Mic; 2460 m - Cârja et
2518 m - Parângul Mare, le sommet Bobea -1850 m. Au pied des Montagnes Parâng se
trouve le sommet Rusu (1168 m).
Danslazonetouristique de Parâng il existe 7 pistes de ski fonctionnelles, unepiste
qui n’est pas en fonction et une piste de luges. 5 d’entre eux sont prevus d’installation
de téléski, et deux sont prevus d’une installation de nocturne.
L’accèsestfaitpartéléchaisepourtransporterdespersonnes,surl’itinérairerivière
Maleia - Relés TV, dont la longueur est de 2232m. Il y a 140 des constructions pour
le tourisme dans la station, dont cinq challets grands et des maisons de vacances. Il y
a aussi des maisons qui fonctionnent en tant qu’utilité publique: une centre relé de la
télévisionnationale,uncentremétéorologiqueetdescentresélectriques.Laplupartdes
constructions ont été faits les 8 dernières années.
LazoneStrajas’inscritentantquegrandecomplexitéetattractivitépéisagistique
au cadre de la structure et valeur du potentiel touristique, care elle comprend toutes
les qualités d’une excellente station d’hiver; elle este située au centre du MassifVulcan,
à une distance d’environ 20 km de Petroşani. Un nombre de 176 challets et pensions
assure le logement d’environ 3700 personnes. Le complexe touristique est situé à une
altitude de 1380 m, le sommet Straja ayant une hauteur de1445 m. La surface skaible
est de 40 ha.
L’accès dans la station est assuré par la telechaise de Straja dont la longueur est de
2536 m, la différence de niveau de 593 m, la durée du transport = 24 min, capacité du
transport=2personnes,capacitédetransportparheure=410personnes,pourlapiste
Telescaun.
Danslastationfonctionnent:unpostemontagnedegendarmes,leservice«Salva-
mont»quifaitappelàtroissauveursdemontagneparjourpendantl’hiveretassuredes
services medicaux pendant la saison de ski.
12. Les entreprises de Valea Jiului
En 2006, dans la microrégion Valea Jiului fonctionnaient 2859 sociétés, dans les
134
secteurséconomiquesdéveloppésauniveaudelazone.Decessociétés,7sontdesagents
économiquesavecplusde250employés.Demême,seulement53agentséconomiques
peuvent être encadrés dans la catégorie d’entreprises moyennes, qui ont plus de 50
employés. De la même sorte qu’au niveau de la Région de l’Ouest, dans la microrégion
ValeaJiuluilepourcentageleplusélevédesagentséconomiquesestreprésentéparles
petites entreprises.
Tableau 4. Les entreprises dans la microrégion Valea Jiului en 2006

Localité Aninoasa Lupeni Petrila Petroşani Uricani Vulcan Total
Total sociétés 79 369 347 1426 156 482 2859
Grandes entreprises 0 1 0 6 0 0 7
Moyennesentreprises 4 9 4 28 1 7 53
Petites entreprises 6 24 17 102 4 38 191
PMEs 28 145 128 624 72 187 1184
Capital étranger 1 10 1 31 4 8 55
Source: Liste des sociétés en Roumanie, 2006
Letableauci-dessusnousoffreaussidesinformationssurlesagentséconomiques
étrangersquisesontlocalisésdanscettezone.Malheureusement,nousavonsunnom-
breréduitd’agentséconomiques(55)dontlecapitalestétranger,etquisontconcentrés
au niveau des 3 municipes de la microrégion .
13. Le marché immobillier

Dès le début de 2005, les prix des appartements et terrains dans cette zone ont
augmentéetlesspécialistessoutiennentquecettetendanceseramainenue,unnombre
plus grand de gens d’affaires étant intéressés d’y investir.
En ce qui concerne les terrains, le mètre quarré dans les zones habitées est trans-
actioné à des prix entre 15 et 30 euro, mais il peut croître şi le terrain offre certaines
facilités. Concernant les prix des bâtiments, ils ont augmenté dans toutes les villes de
Valea Jiului est à présent varient entre 10.000 et 40.000 euros, selon l’étage, la zone
mais aussi selon les améliorations.
Ces prix sont pourtant valables seulementspour les blocs, pendant que le prix
d’une maison ou d’une villa dépasse souvent 100.000 euro.
14. La qualité des facteurs de l’environnement
EnValeaJiului,laqualitédesfacteursd’environnementestinfluencéeparledével-
oppementdéveloppementéconomiquespécifiqueàlarégion.Parexemple,laqualité
135
de l’air est influencée par les évacuations des produits gaseux et solides émanés par les
cheminéesdesunitésquiproduisentdel’agentthermique,descentralesthermiquesqui
fonctionnent dans les unités minières et d’autres entreprises.
D’habitude, les sols dans la Vallée du Jiu sont propices à la végétation forestiere,
à condition d’assurer les demandes suivantes: de l’eau, l’aération, l’ameublement et le
couvrage du sol avec de la végétation forestiere.
15. La culture et les loisirs
Dans la microrégionValea Jiului, la culture garde l’ampreinte des conditions spé-

ciales de cette zone. Son évolution résulte de l’interaction des traditions et coûtumes
d’une population hétérogene qui a travaillé ici et continue d’y travailler.
La microrégion se caractérise par une vie culturelle et spirituelle intense, les tradi-
tions et les evenements culturels étant tres importants.
DespersonnalitésmarcantessesontimposéesparmilesgensvaleureuxdelaVallée
duJiu,desnomsdesquels nous sommes fiers ici de même qu’à l’etranger. Parmi les plus
renommés sont:Teodora Lucaciu(soprano), Dafinel Duinea (ecrivain, sculpteur, pein-
tre et graphician),Pius Brînzeu (médecin), IosifTellmann (peintre), Elena Merişoreanu
(chanteuse de folklore).
III-eme PARTIE. ANALYSE SWOT

DE LA MICRORÉGION DE VALEA JIULUI
1. La méthodologie pour réaliser l’analyse SWOT
L’analyse SWOT représente une analyse des points forts et faibles, des opportu-
nitésetdesmenances,quiaétécrééeetutiliséepardesentreprisesentantqu’instrument
pour formuler des stratégies.
Cetinstrumentpermetd’analyserrapidementlespointsstratégiquesclé,demême
que d’identifier des alternatives stratégiques. Aujourd’hui, l’analyse SWOT s’applique
danslecadredel’analyse duterritoireet est utilisée entant qu’instrumentpour faciliter
la planification au sein des institutions publiques.
La technique SWOT de discussion/d’analyse et recherche est fondée sur la méth-
ode du “brainstorming”, qui se traduit par une discussion entre les personnes impli-
quées dans l’élaboration de la stratégie.
L’analyse SWOT est basée sur les élements suivants: points forts, points faibles,
opportunités et menaces.
136
Dans l’analyse SWOT il n’y a pas de correspondance exclusive entre les points
forts et les opportunités, d’une part, et entre les points faibles et les menaces d’autre
part.Parfoiscertainsélémentsdeforcepeuventengendrerdesmenacesdansunscénar-
io « selon politique ».
Lespointsfortsetfaiblessontdesconcepts« statiques »,baséessurlesparamètres
descriptifs d’une zone, dans une période déterminée = CE QUI EXISTE.
Les opportunités et les menaces envisagent le futur et font reférence aux choix à
faire par les personnes impliquées dans le planning = CE QUI SERA.
Le message le plus fort transmis par l’analyse SWOT est que, malgré les actions
établies, le processus décisionnel devrait inclure les éléments suivants:
• construit sur les Points Forts,

• élimine les Points faibles,
• exploite les Opportunites,
• écarte les Menaces.
2. L’analyse SWOT de la microrégion de la Vallée du Jiu
DOMAINE
POINTS FORTS POINTS FAIBLES
• la position géographique assure (des possi- • Zone monoindustrielle
bilites de connexion et traffic) des connexions • le manque d’emploi
directes avec les autres localités et zones du pays • la migration de la force de travail
• La tradition industrielle de la microrégion • Le manque des terrains pour des futurs inves-
• L’infrastructure de transport développée tissements
• L’emploi disponible et pas cher • Le manque d’un plan de développement pour
• l’existance des utilités autant dans les zones la Vallée du Jiu
résidentielles et dans les zones industrielles • Le declin de l’industrie minière
• Le degré élevé d’urbanisme de la microrégion • L’existance d’un grand problème d’environne-
• l’existance de tous les types d’institutions ment: des sites pollués, des structures industriel-
d’enseignement les non pas fermées
• Des administrations publiques locales actives • Le manque de logements ou projets résidentiels
ayant une vaste expérience dans les relations de nouveaux
cooperation et pour implémenter des projets de • L’infrastructure de tourisme développée
financement des fonds communautaires faiblement
• L’existance des structures d’affaires (incubateur) • Utilités modestes dans les zones de péripherie
• Degre eleve de la population active, age de • La qualité réduite du transport en commun
travail (15-64 ans) • Le développement économique faible
• L’existance des artisans qui peuvent transmettre • la promotion réduite de la zone
leurs connaissances, traditions et coutumes aux • le manque de certaines institutions d’assistance
jeunes sociale
137
• Infrastructure sanitaire développée • Le manque des terrains à potentiel agricole,
• L’industrie minière et les activités jointes qui pourraient offrir des ressources aux activi-
• des zones protégées étendues (réservations natu- tés économiques alternatives
relles, parcs): Le défilé du Jiu et Retezat • Les revenus réduits de la population dans la
• le capital naturel valeureux de point de vue: du microrégion
geno fonds, de la biodiversité, du peisage, des • nombre accru de personnes qui bénéficient
ressources d’eau, ayant un rôle important pour du revenu minimum garanti
assurer l’équilibre écologique dans les zones des • Nombre insuffisant de centres de protection
collines et montagnes des certaines catégories (mineurs et femmes
• L’existance de plusieurs cours d’eau dans la abusés, jeunes desinstitutionalisés)
microrégion • Nombre réduit de PME-s
• Des programmes de récalification pour ceux qui • La collaboration faible aves les opérateurs de
veulent s’impliquer au marché de l’emploi tourisme
• Le nombre réduit de ressources humaines
spécialisés en tourisme
• Le manque d’un dépôt de déchets écologi-
ques au niveau de la microrégion
OPPORTUNITES MENACES
• L’accès de la Roumanie aux Fonds Structurels et • La dépendance de l’extraction du charbon
de Cohésion de L’Union Européenne • Des problèmes sociaux à cause du manque
• La finalisation de la route de connexion Valea des emplois
Jiului – Băile Herculane • Le manque des programmes d’orientation
• Le développement de l’enseignement à distance professionnelle cohérentes, qui réduisent
et des cours de perfectionnement au lieu d’emploi l’attractivité pour les investisseurs
• la conservation et valorisation des zones natu- • L’usage insuffisant des opportunités accordées
relles protegées de la microrégion en vue de les au tourisme
exploiter en tant qu’attractions touristiques • Les offres de produits touristiques de la mi-
• Potentiel de développement de parteneriats/asso- crorégion ne sont pas competitives et connues
ciations entre des unités administratives et territo- internationalement
riales ayant des intérêts communs pour développer • L’inexistance des structures qui interviennent
le tourisme en cas d’urgence
• L’existance d’un financement disponible pour les • La réduction du niveau de vie
projets d’environnement • La migration de la force de travail vers
• Ressources naturelles qui peuvent engendrer des d’autres zones
nouvelles activités économiques: bois, fruits de • La dégradation et pollution de l’environne-
bois, quartz etc. ment naturel
• Attirer des investisseurs stratégiques • L’augmentation du taux du chômage
• Développer le tourisme de niche (industriel, de • La perte du spécifique de la zone, des tradi-
montagne, d’aventure) tions et des coûtumes
• L’emploi pas cher et qualifie
IV-eme PARTIE. LA STRATÉGIE

138
DE DÉVELOPPEMENT DE LA
MICRORÉGION DE LA VALLÉE DU JIU
1. Introduction
Le point de départ pour élaborer la Stratégie de la microrégion de laVallée du Jiu

pourlapériode2007-2013sontlesdocumentsstratégiquesélaborésàniveaunational,
régional, départemental et local.
EntenantcompteducontexteouestimplementéleprojetStrategVest,pourétab-
lir les directions stratégiques d’intervention, on a considéré le fait que Roumanie fait
part de L’Union Européenne et bénéficie d’une série d’instruments pour réduire les
disparités de développement.
Lastructuredeparteneriatimpliquéedansl’élaborationdudocumentstratégique
de la microrégion de la Vallée du Jiu est présentée dans la figure ci-dessous.
Lastructurelogiquedudocumentstratégiqueélaboréauniveaudelamicrorégion
de la Vallée du Jiu est présentée dans la figure suivante.
2. L’objectif général
Lastratégiededéveloppementdelamicrorégionestleresultatcumulédesefforts
detouslesacteursrelevantsparcequ’elletientcomptedel’identificationdesproblèmes
deshabitantsdelaValléeduJiu,maisaussideseffortsdesautoritéslocalesdegérerdela
manièrelaplusefficacelesressourcesmatériellesdisponiblesenvuedudéveloppement
social et économique.
L’objectif général
Transformer les villes du bassin de charbon de la Vallée du Jiu dans des zones
favorables au développement économique, en remplaçant leur dépendance de
l’industrie minière.
3. Les objectifs spécifiques

Pour atteindre l’objectif général, on a identifié une série d’obiectifs spécifiques
qui visent:
• d’accroître le degré d’occupation de la population de la Vallée du Jiu;
•Diversifierlesactivitéséconomiquesetattirerdenouveauxinvestissementsdes
entrepreneurs;
• attirer d’investissements en vue de construire/moderniser et rehabiliter
l'infrastructure de la microrégion ;
• Promouvoir et présenter laVallée du Jiu comme une destination touristique at-
trayante et accessible;
139
•protégerl'environnementpardesactionsvisantlessourcesprincipalesdepollution.
Ces objectifs seront finalisés dans une période de 7-10 ans, en implémentant des
projetsdedéveloppement,bénéficiairesdesfinancementsdesfondscommunautaires.
Du point de vue graphique, la connection entre l’objectif général et les objectifs

spécifiques est représentée dans la figure ci-dessous.
4. Les axes prioritaires et les domaines d’intervention
LesprioritésprévuesdanslaStratégiedelamicrorégionValeaJiuluisontcompati-
bles avec les domaines d’intervention établis dans le cadre du Programme Régional et
desProgrammesOpérationnels par Secteurs: Accroître la compétitivité économique,
l’infrastructure de transport, l’infrastructure d’environnment, le développement des
ressources humaines, le développement de la capacité administrative.
On a correllé des axes prioritaires et les domaines d’intervention identifiés dans la
Stratégie de la Microrégion Valea Jiului avec le Plan de Développement Regional de la
Régiondel’Ouestpourlapériode2007-2013,etaveclaStratégiedeDéveloppementdu
DépartementdeHunedoara2007-2013.Demême,lesobservationsreçuesdelapartdes
Les Conseils
locaux des 6
Les Conseils localités
locaux des 6
L’Associati
on de localités L’Université
Developpem Petroşani
L’Associati ent Durable
on de de la Vallée L’Université
Developpem Petroşani
ent Durable
de la Vallée Stratégie de la
microrégion de la
L’équippe La Direction
Vallée du Jiu
de projet: Stratégie de la Départemen
ADR Vest, tale de
CAR, expert microrégion de la Statistique
L’équippe local
La DirectionHunedoara
Vallée du Jiu
de projet: Départemen
ADR Vest, tale de
CAR, expert Statistique
local L’Agence Hunedoara
Des
Nationale partenaires
des Zones économiques
Minières et sociaux
L’Agence Des
Nationale partenaires
des Zones économiques
Minières et sociaux
communautésonttenucomptedesstratégieslocalesdedéveloppemmentélaboréesouen
O b j e c ti f g é n é r a l
cours dêtre élaborées au niveau de chaque localité de la microrégion Valea Jiului.
O b j e c ti f s s p é c i f i q u e s
O b j e c ti f g é n é r a l
Axes stratégiques
O b jD
e cotm
i fas i ns epsé d
c ’iifni qteurevse n ti o n
Axes stratégiques O p é e r a ti o n s
D o m a i n e s d ’ i n te r v e n ti o n
O p é e r a ti o n s
140
Suiteàl’analysepartenerialeréaliséeauniveaudelamicrorégionValeaJiului,pour
la période 2007–2013, on a identifié les 5 axes prioritaires stratégiques suivantes:
• Le développement des ressources humaines;
• la diversification des activités économiques;
• Le développement de l’infrastructure au niveau de la microrégion ;
• Le développement de la zone en tant qu’attraction touristique régionale et
nationale;
• la protection de l’environnement.
L’axe prioritaire 1: LE DÉVELOPPEMENT DES RESSOURCES HU-

MAINES
Ledomained’intervention1.1.Adapterlapopulationactivedelamicrorégionaux
nouvelles tendances de l’environnement d’affaires
-deroulerdesprogrammesdequalification/requalificationpourlesmétiersnéces-
saires aux nouvelles branches économiques développées dans la microrégion ;
- adapter le curriculum pour l’ensegneiment lycéel et universitaire à la nouvelle
vision concernant le développement de la zone;
-soutenirlamobilité géographiqueetlamobilité occupationnelledespersonnesde
Valea Jiului;
-accroîtrel’adaptabilitédesressourceshumainesquiformentlapopulationactive
à la demande sur le marché de l’emploi de la microrégion ;
- former et developper des aptitudes manageriales;
-développerl’espritetlacultureentreprenorielleàpartirdusystèmed’enseignement
préuniversitaire et universitaire, en parteneriat avec l’environnement d’affiaires ;
- développer l’esprit civique et impliquer la population dans des projets deroulés
par les administrations publiques au niveau de la microrégion .
L’axe prioritaire 2: LA DIVERSIFICATION DES ACTIVITES
ÉCONOMIQUES
141
Le domaine d’intervention 2.1.Revitaliser l’activité de la Compagnie Nationale
de l’Houille
- reconsiderer les périmètres d’exploitation, en vue de concentrer l’extraction sur
les zones les plus productives;
- optimiser le nombre du personnel et leur salaires de façon que les exploitations
fonctionnent de manière efficace;
- rehabiliter et re-technologiser les mines toujours en exploitation;
-moderniserlesinstallationsfourniesdansl’activitéd’exploitationdesgisements
de charbon.
Le domaine d’intervention 2.2. Développer les activités productives alternatives

- créer un parcours industriel au niveau de la microrégion ;
- remettre dans le circuit économique les anciens sites industriels;
-Reutiliserlesespacesactifsetlessurfacesdeterraindevenuesdisponiblesaprèsavoir
fermé les mines.
Le domaine d’intervention 2.3. Valoriser du point de vue économique les res-

sources de la zone
-fairel’inventairedesterrainsdisponiblespourderoulerdesprojetséconomiques
d’investissements par des agents économiques roumains et/ou etrangers;
-développerl’espritentreprenorielenfaisantappelàdesservicesdeconsultanceet
formationpourdesdomainesnouveaux,telque:l’agriculture,l’élevage,lesproduitsbio;
- soutenir les entrepreneurs pour usiner le bois, les champignons et les fruits de
bois - des ressources naturelles de la zone.
L’axe prioritaire 3: LE DÉVELOPPEMENT DE L’INFRASTRUCTURE AU

NIVEAU DE LA MICRORÉGION ;
Le domaine d’intervention 3.1. L’infrastructure de transport

- finaliser la route Câmpul lui Neag – Băile Herculane;
- rehabiliter la route d’accès DN7A Petroşani-Voineasa;
- continuer le processus de modernisation des rues, allées et trottoirs.
Le domaine d’intervention 3.2 Les réseaux d’utilités

-améliorerlesconditionsdevieenredressantlefondslocatifetlesservicesd’utilités;
- rédiger des études de faisabilité pour développer en commun des projets de
développement des divers reseaux d’utilités;
- moderniser les systèmes d’illumination publique.
L’axe prioritaire 4: LE DÉVELOPPEMENT DE LA ZONE EN TANT
QU’ATTRACTION TOURISTIQUE REGIONALE ET NATIONALE;
142
Le domaine d’intervention 4.1 Valoriser le potentiel touristique
-refairel’infrastructureroutièred’accèsverslesobjectifstouristiquesdelamicrorégion;
-rehabiliterlesespacesdeslogementsexistantsetaménagerd’autresdontleniveaude
qualite soit plus haut;
- aménager et / ou élargir les zones favorables aux sport d’hiver: pistesdeski,instal-
lationsdetransportparcablespourlespersonnes,installerdeséquipementspourfairedelaneige
artificielle, installer des équipements pour l’illumination des pistes de ski;
-aménagerdesobjectifstouristiquesnaturelspourdesactivitéstouristiques:deslacs,
des grottes, formations geologiques, des quais, des cascades;
-aménagerdesobjectifstouristiquesdanslespérimètresdesanciennesexploitations
minières (musée minier);
- développer un parc de loisirs thématique au niveau de la microrégion .
Ledomained’intervention4.2Assurerdesservicesetdesoffrestouristiquescompétitifs
- la formation professionnelle de la force d’emploi en vue d’assurer les services
spécifiques;
- constituer des routes et circuits touristiques qui deviennent traditionnelles;
- encourager les sociétés de tourisme d’obtenir des certificats de qualité;
- aménager des nouveaux postes SALVAMONT et des refuges montanés;
-valoriserparletourismelacréationetlesmétiersartisanaux,l’architecturepopu-
laire et les évènements folkfloriques.
Le domaine d’intervention 4.3 Activité pour promouvoir la zone

- promouvoir une image positive de la microrégion pour attirer des touristes, des
opérateurs de tourisme et des investisseurs;
-réaliserdesbrochures,desdépliants,descataloguesdesprincipauxobjectifstour-
istiques au niveau de la microrégion ;
- développer un/des point(s) d’informations touristiques et maintenir une page
d’internet de la microrégion , en tant que moyens de promouvoir la zone;
L’axe prioritaire 5: LA PROTECTION DE L’ENVIRONNEMENT
Le domaine d’intervention 5.1.Résoudre les problèmes sectorielles

d’environnement
- satisfaire les demandes d’eau de la population urbaine et des zones rurales;

-réduirelesémissionsdeCOVrésulteesdesactivitésindustrielles(centralesthermiques);
-lagestionintegréedesdéchets(collection,transport,dépositageetrecyclage)auniveau
microrégion al;
- développement économique durable des exploitations des forêts;
-définirleréseaumicrorégionaldeszonesprotégéesdetype« Natura2000 »etétablirdes
143
plans de gestion;
-Rehabiliterécologiquementlesterrainsdeszonesaffectéespardesactivitéséconomiques
intenses.
5. Le plan d’actions
Le but du plan d’actions est de traduire les objectifs stratégiques énumérés ci-
dessus et en général valables pour les localités deValea Jiului dans des propositions de
projets pratiques à implémenter.
En quoi est Valea Jiului différente d’autres regions?
•Sadépendancepresquetotaledel’industrieminière,danssacroissancehistoriqueet
son viabilité économique;
•Laconcentrationd’unnombreşiélevédechômeursassezjeunesdansuneéconomie
créée de manière artificielle;
•l’étatprécairedel’infrastructurequis’estaccruavecl’industrieminière,yinclusles
conditionsd’habitat,ladéteriorationdel’environnementàcausedel’industrieminièreet
les ruines des mines;
• l‘inaccessibilité de la Vallée du Jiu au monde extérieur;
•l’absencedesactivitéséconomiquessubstantiellesquidépendentounesontpasliéesà
l’exploitation du charbon;
Parcequ’unegrandepartiedesgensquionttravaillédansl’industrieminièreétaientdes
immigrants, on a éliminé les modèles de vie traditionnelles de la communauté locale,
parexemplelaprédominancedesbâtimentsayantungrandnombred’appartements,et
l’absence d’une économie de subsistance basée sur la propriété du sol;
Danscesconditions,lesgroupesprincipalesd’actionsidentifiéesaucadredesdis-
cussions du groupe de travail sont:
Groupe 1: Stimuer la création d’emploi et développer le secteur privé en Valea Jiului par un paquet de
stimulants et d’investissements.
Groupe 2: Attirer des investissements dans le secteur prive de la region, surtout mais pas exclusivement
d’autres parts du pays.
Groupe 3: Soutenir l’activité sectorielle – sourtout concentrée sur l’agriculture, les constructions, le tou-
risme,l’industriemanufacturièreetlesservicesassociés,laproductionàbasestechnologiques.
Groupe 4: Impliquer la communauté locale pour développer la region, en modifiant leurs propres per-
ceptionsnégatives, en transformant l’image de la région et en offrant aux jeunes les ressources
et qualifications nécessaires, afin qu’ils peuvent se crééer des opportunités.
Groupe 5: Transformer l’environnement physique et naturel dans un cadre qui soutienne une économie
diversifiée et une bonne qualité de la vie.
Groupe 6: Promotion et marketing de la Vallée du Jiu et de ses fonds fixes sur le plan local, régional,
national et international.
ChaquegroupereflètelesnécessitésdedéveloppementdeLaValléeduJiuetoffre
desbutspossiblesàterme court, visés par toutes les actions. Plus précisement, chaque
144
groupe a été concretisée dans un groupe d’actions à partir des six thèmes principaux.
Nousallonsprésentercespropositionssouslaformed’actionsdétaillées.Comme
synthèse, elles sont:
Transformer la ville de Petroşani dans un noyau de développement
Ce paquet d’actionsinclut une série d’actions pour soutenir le développement du sec-

teur privé, concentrées sur la ville de Petroşani en tant que point principal de dévelop-
pement de la microrégion. La ville Petroşani a les meilleurs services, facilités et infra-
structure de Valea Jiului, de même que l’économie la plus diversifiée . La présence de
L’Unviersité dans la ville est une autre raison pour laquelle la ville de Petroşani soit un
centre de la croissance économique. Le support sera complexe de point de vue tech-
nique et de grande qualité.
A1 Supportpourcréerdenouvellesaffairesparunesériedestimulantsetinstruments.
A2 Concentrerl’attentionsurledéveloppementdesPME-sayantunpotentielde
croissance reel.
A3 Investissementsdansunparcd’affairesquioffredesfacilitéspourunincubateur
d’affaires, un espace flexible aux services et aux services intégrés de support.
A4 Développerunparctechnologiquequisoutienneetdéveloppelesaffairesay-
antunhautdegrétechnologique,quibénéficientdel’expertisedel’Université.
Au début, l’attention sera payée à la collection de l’expertise, des idées, des
connaissances et des fonds, puis l’idée d’un parc technologique deviendra,
d’un centre « virtuel », un centre d’affaires à bases technologiques.
A5 Un campagne soutenu pour promouvoir la région et attirer des affaires et des

investissements nouveaux.
A6 Supportspécialpourcreerunsecteurconcentrésurletourismeetpourdével-
opper les secteurs existants, comme les constructions et l’agriculture.
Pourappliquercepaquetdemesuresdesupport,ilseranécessaired’impliquerdesres-
sourceshumainesetmatériellesimportantes.Lescommunautésaurontunrôleessentiel
pourcoordonnerlesactionsetassurerl’expertiseappropriéepourdirigerceprocessus.
145
Assurer l’emploi et la capacité de la communauté locale – L’initiative de la Vallée
du Jiu
Un deuxième paquet d’actions vise de regénérer les communautés et inlcut:
A7 Le recrutement et la formation de six facilitateurs de la Communauté locale

pour coordonner les actions de la communauté, en vue de conduire un pro-
jet démonstratif initial. Ce projet ferra appel aux gens locaux pour modern-
iser une propriété libre et pour la transformer dans un lieu de logement et
d’actions de la communauté locale.
A8 Des initiatives conçues et concentrées sur les anciens mineurs, les femmes et
les jeunes. Le but de ces initiatives est de mieux informer les jeunes sur le sup-
port disponible et de structurer ce support selon leurs besoins speciaux. Les
types de soutien incluent l’assistance pour commencer des affaires, la forma-
tionprofessionnelledansdesactivitésassurantl’indépendance,laformation
professionnelletechniqueetl’information,laconsultanceetorientationpour
certains secteurs.
A9 Un programme pour renouveler les habitats et améliorer le fonds locatif, en

faisant appel aux gens qui y habitent pour les travaux de démolition, des con-
structions et/ou pour les moderniser, selon les besoins. Le but est de créer une
communauté durable où les gens sentent qu’ils appartiennent à cette region
etqu’ilsensontfiers.Uneactionapparentéeseralaformationprofessionnelle
des résidents pour maintenir les habitats et en tant que gérants. Le but est de
renouvelerleshabitatssurunebasenonpascommerciale,parunprogramme
d’actions d’aide propre, basé sur la communauté locale.
L’initiative pour regénérer la communauté de la microrégion de la Vallée du Jiu sera

appliquéeàl’aidedela communauté locale. L’expertise de support pour la developper
et l’appliquer aura lieu dans chaque ville de la Vallée du Jiu et ces experts seront une
partie de la communauté impliquée. Le meilleur moyen d’encourager les actions de la
communauté est à l’aide de l’exemple. Les projets démonstratifs auront un rôle impor-
tant dans cette initiative. Nous proposons par exemple que le premier projet initié soit
la modernisation et l’aménagement d’un bloc dans chaque ville, pour démontrer les
moyens d’améliorer les habitats et pour créer un centre de la communauté, un point
local pour l’initiative de regénération.
Améliorer l’environnement et l’infrastructure par des investissements publiques

146
Ce programme d’actions sera completé par les initiatives pour Petroşani et pour la
communauté locale, suggérées dans le cadre des actions A1 jusqu’à A9. Elle vont créer
des opportunités pour l’emploi et pour le développement des qualifications des an-
ciens mineurs, surtout concernant la renovation des habitats, le développement de
l’infrastructure et l’amélioration et reconstruction de l’environnement.
A10 Il existe un besoin urgent d’un système d’administration des déchets dans la
Vallée du Jiu. Ce projet aura comme résultat la creation d’un système pour
gérer les déchets dans toute la Vallée du Jiu, conformément aux standards
européens et conformément à ces directions de développement.
A11 Améliorer la qualité de l’infrastructure de services publics.
A12 Améliorer et refaire l’environnement – en fait on ne peut pas dissocier laVallée

du Jiu, en spécial en tant que destination de tourisme, de l’action d’écologie
de la zone.
Créer un secteur de tourisme pour stimuler la croissance économique et

l’oocupation
Lastratégieetablitlebutdedéveloppementdutourismedansunsecteuréconomique
important, qui contribue d’une manière importante à l’activité productive et à
l’occupation dans l’économie de la Vallée du Jiu. Elle nécessitera d’organiser les ac-
tivités de tourisme existantes et les participants dans une approche coordinnée. Elle
nécessitera aussi une planification et une implémentation spécialisée et de qualité du
plan de développement.
Les actions à entreprendre au cadre de cet objectif incluent:
A13 L’organisation d’un site Internet pour le potentiel de tourisme de laVallée du Jiu
A14 Développer / moderniser les centres de tourisme de la Vallée du Jiu.
A15 Un programme de développement de la ville de Petroşani dans une « porte

d’accès » pour le tourisme dans la Vallée du Jiu.
A16 Développer l’infrastructure nécessaire aux activités touristiques.
147
A17 Développer des programmes de tourisme et des PME-s en tourisme.
A18 Unprogrammededéveloppementdesqualificationsprofessionnellespourles
entreprises touristiques et les services associés.
Lesactionscomplémentairesauseindesobjectifsdedéveloppementdusecteurforma-
tion professionnelle et du secteur privé assureront la capacité des gens de profiter des
nouvelles opportunités d’affaires et d’occupation.
Investissement dans la qualification professionnelle, pour satisfaire aux conditions

économiques en transformation
La nécessité de former les qualifications professionnelles des gens, qui leur permet-
tent de bénéficier des nouvelles opportunités, fait le parcours de tous les objectifs de
la stratégie . Il faudra organiser un système flexible et organisé, en offrant une large
gammedeprogrammesdequalificationprofessionnelle.Suiteàlarestructurationma-
jeure de l’économie, il faudra créer une groupe nouvelle de qualifications de la pop-
ulation active. Il sera aussi nécessaire d’avoir un système beacoup plus flexible pour
implémenterlaformationprofessionnelle.L’activitedeformationprofessionnellesera
concentree sur:
A19 La formation des formateurs et des facilitateurs au sein de la communauté.
A20 Le développement d’un Centre d’apprentissage virtuel dans les six villes de la
Vallée.
A21 Formerlacapacitéd’appliquerdesprogrammesdeformationprofessionnelle
qui permettent aux gens de trouver eux-mêmes des solutions d’occupation
dans le domaine technique, sectoriel et de l’enseignement général.
A22 Un programme de stimulants por la formation professionnelle, addressé aux

anciens mineurs et aux jeunes qui entrent sur le marché du travail.
A23 Un schéma de stimulants pour la qualification professionnelle des femmes.
Pour enseigner la formation professionnelle, on utilise la capacité de la région et

l’assistancetechnique,şibesoin.Lerôledescommunautéslocalesdansl’actionestdeco-
ordonnercedéveloppementetd’assurercequiestnécessaireausystèmed’ensiegnement
pour la formation professionnelle, au bon moment, à l’endroit, à la vitesse et dans la
148
mesure appropriés.
Promouvoir une image positive de la région pour attirer des investissements et

pour la confiance de la communauté locale;
Toute la stratégie et les actions doivent être promues et présentées sur le marché. Cela
signifie la promotion au niveau de la communauté locale – pour mieux informer, pro-
mouvoir,encouragerlaparticipation,développerleniveaudesconnaisancesetlacapac-
ité de comprehension de la stratégie et du plan d’actions. Ainsi, le support du secteur
privé est aussi promu, de même que les gens d’affaires existants, les nouvelles affaires
potentielles,lesentrepreneurslocauxetlesgensetsociétésendehorsdelarégion,yin-
cluslesinvestisseurs,lesaffairesetlesdonneurs.Finalementlarégiondevraseprésenter
seulesurlemarchéetpromouvoirsesactivitésenverslespossiblesvisiteursetinvestis-
seurs au plan régional, national et international.
Les porpositions spécifiques d’actions incluent:
A24 campagne d’information des gens et de promotion au niveau local et parmi

les gens d’affaires
A25 Coordonner le marketing régional et développer le campagne.
3. Versiunea rezumatului în limba italiană

149
STRATEGIA DI SVILUPPO DUREVOLE
DELLA MICROREGIONE VALEA JIULUI
PRIMA PARTE. INTRODUZIONE

Ilprogetto”Strategie”localiperopportunitàglobalieperunfuturoeuropeodellecomu-
nitàlocalidell’OvestdellaRomania:consolidarelecapacitàdielaborazioneed’implemen-
tazionedellestrategiedisvilupposocio-economicoallivellolocalenellaRegioneOvest“.
StrategVest è un progetto vinto ed implementato dell’Agenzia per Sviluppo Re-
gionale Ovest e del Centro di Assistenza Rurale . Il progetto è finanziato dell’Unione
Europea attraverso Il Programma Phare 2004 , Componente La Società Civile.
L’obiettivo generale del progetto „StrategVest” è stato quello di sostenere la
sceltadell’acquiscomunitarionelcampodellosvilupposocio-economicopermezzodel
consolidare delle capacità di elaborazione delle strategie di sviluppo nelle comu-
nità locali della Regione Ovest.
Al livello delle comunità locali della Regione Ovest , il progetto şi è rivolto in par-
ticolare alle comunità diventate nell’ultimo periodo delle città , in generale comunità
dipiccoledimensioniezonerurali.Ilprogettohasostenutopiùcomunitàperassociarsi
nell’ambito di una microregione e di sviluppare una strategia integrata per far valere le
risorse esitenti e di ragionare sui problemi esistenti nella rispettiva microregione.
Il luogo di svolgimento del progetto è : la Regione Ovest , i distretti di Arad,
Caraş-Severin, Hunedoara,Timiş, diverse località di questi distretti, nel nostro caso la
microregione Valea Jiului : Aninoasa, Lupeni , Petrila , Petroşani , Uricani, Vulcan.
I beneficiari diretti del progetto StrategVest sono:
- le amministrazioni pubbliche locali dalle 4 comunità locali scelte per essere aiu-
tate di elaborare delle strategie ( municipi, consigli locali , microregioni) :
■ la microregioneValea Jiului dal distretto di Hunedoara – la microregione è costi-
tuita da 6 comunità: Petroşani, Petrila, Aninoasa, Vulcan, Lupeni, Uricani
■ la microregione Timiş-Torontal dal distretto di Timiş: la microregione è costi-
tuita da 14 comunità: Deta, Gătaia, Ciacova, Birda, Banloc, Denta, Giera, Ghilad,
Jebel, Jamu Mare, Liebling, Pădureni, Voiteg, Moraviţa
■ la microregione Santana dal distretto di Arad – la microregione è costituita da
7 comunità: Sântana,Curtici, Pâncota, Olari, Zimand, Zărand, Şimand
■ la località Anina
- altri partner locali ed istituzioni, i leader locali
- i promotori locali
- gli abitanti delle 28 comunità vincenti
Il progetto ha avuto un periodo d’implemento di 13 mesi. Il contratto è stato
firmato il 1 novembre 2006 e sarà concluso il 30 novembre 2007.
SECONDA PARTE. ANALISI SOCIO–ECONOMICA
150
DELLA MICROREGIONE VALEA JIULUI
1. Il delimitare esatto del territorio
Collocata lungo alla catena delle montagne Carpaţi, Valea Jiului è la porta verso
ilGiardinoNazionaleRetezateversoaltredestinazioni carpatiche,essendocircondata
delle montagne del gruppo Parâng e del gruppo Retezat. Il più importante fiume che
attraversa la microregioneValea Jiului è il fiume Jiul, che ha come affluenti Jiul deVest
e Jiul de Est, sul lungo di essi trovandosi le località che compongono la microregione.
L’accesso in depressione şi fa :
- dal sud attraverso il Varco del Jiu da Târgu Jiu,
- dal nord sulla strada nazionale DN 66 da Simeria,
- in prospettiva dall’ovest attraverso Le Gole Buţii da Herculane.
La microregione ha una forma triangolare orientata verso OSO-ENE ed una lung-
hezza di circa 60 km, tra le località Câmpa-Răscoala all’est ed il Campul lui Neag
all’ovest. La larghezza scende da 9 km, di fronte delle località Petrila e Livezeni, fino a
1,5 km nel Campul lui Neag .
Valea Jiului è una microregione costituita da 3 municipi: Petroşani, Lupeni, Vul-
can e 3 città: Petrila, Uricani, Aninoasa, con una popolazione totale di 149.582 ab-
itanti . Amministrativo, le località di Valea Jiului hanno come componenti altre lo-
calità più piccole: Petrila ha come località appartenenti Lonea, Cimpa, Jieţ, Răscoala
e Tirici; Petroşani con località appartenenti Dâlja Mare, Dâlja Mică, Peştera Bolii,
Slătinioara; Lupeni; Aninoasa con località appartenente Iscroni; Vulcan con località
appartenenti Dealul Babii e Paroseni; Uricani con località appartenenti Campul lui
Neag e Valea de Brazi.
Figura 1. Carta geografica della microregione Valea Jiului
2. Superficie della microregione
Per la natura, l’ampiezza ed i coinvolgimenti economici, sociali e politici delle
attività svolte, il bacino minerario Valea Jiului ha occupato, e continua ancora di oc-
cupare una posizione distinta al livello nazionale. Il complesso del territorio presso per
analisi nel ambito di questo documento è di 1.281 km².
3. Clima
Ilclimadellazonaè temperato-continentale,conminimeinfluenzedeglicorrenti
mediterranei, la temperatura media annuale essendo di 6-8º C. Il clima è ruvido , però
non eccessivo, gli inverni non tanto freddolosi ( non sono stati mai registrati -30°C),
in cambio le estati sono in generale fresche.
151
4. Popolazione della microregione Valea Jiului
In quello che riguarda la popolazione della microregioneValea Jiului şi nota che
questa riunisce al livello dell’anno 2005 , 146.026 abitanti, divisi quasì uguale tra i 2
sessi (49.2% maschi ed il resto di 50.8% femmine). Se dobbiamo rapportarci alla popo-
lazione del distretto di Hunedoara, possiamo affermare che nel territorio sottomes-
so all’analisi abitano circa una terza parte dalla popolazione dell’intero distretto. La
ponderazioneèimpressionanteedinquellocheriguardalapopolazionedellaRegione
Ovest, Valea Jiului concentra il 7,5% dalla popolazione della regione.
Altrettanto, in quello che riguarda l’indicatore della densità della popolazione
calcolato come numero di abitanti sul km² di territorio şi nota che la media di Valea
Jiului di 153 abitanti/km² supera con tanto la media dal livello della Regione Ovest e
dal livello del distretto di Hunedoara.
Tabella 1. Popolazione sui sessi in Valea Jiului nell’anno 2005

Totale (numero di persone) Valore della Densità della
Popolazione Popolazione
Ambedue sessi Maschile Femminile
maschile (%) (abitanti/ kmp)
Petroşani 44996 21780 23216 48.40 230.09
Lupeni 30511 15250 15261 49.98 392.53
Vulcan 29787 14679 15108 49.28 341.16
Uricani 10104 5061 5043 50.09 40.19
Petrila 25680 12652 13028 49.27 83.19
Aninoasa 4948 2419 2529 48.89 147.22
Valea Jiului 146026 71841 74185 49.20 153.02
Dist. di
480459 233719 249069 48,64 51,36
Hunedoara
Regione Ovest 1.930.458 931508 998950 48,25 51,75
Fonte: Direzione Distrettuale di Statistica Hunedoara, 2005
5. Mano d’opera
Unagrandepartedellamanod’operaèqualificataneimestieriperl’industriamin-
eraria . Esiste la mano d’opera a prezzo basso però non qualificata , risultata dai licen-
ziamenti massicci dal minerario.
Nei rapporti statistici , il distretto di Hunedoara viene registrato con una percen-
tuale della disoccupazione di 6,4%. In quello che riguarda la microregioneValea Jiului,
per quale non şi calcola questo indicatore, più eloquente in questo senso è il risultato
delrapportotralapopolazionetotaledisoccupataelapopolazioneattivatotale,super-
ando il 30%.
Nelpercorsodeltempo,all’iniziodelprocedimentodiristrutturazionedell’attività
mineraria inValea Jiului è stato svolta una serie di programmi per la crescita del grado
152
d’occupazione della mano d’opera.
6. Educazione
Sul territorio di Valea Jiului, l’educazione preuniversitario viene organizzato in

26 scuole generali, 28 giardini d’infanzia , 3 scole d’arte e mestieri, 7 licei, con i profili
(teoretico, infomatico, economico ) che coprono il specifico reale ed umano.
Nel municipio Petroşani funziona l’Università di Petroşani, che contiente: La
Facoltà Miniera, La Facoltà d’Ingegneria Meccanica ed Elletrica, la Facoltà di Scienze,
Il Collegio Tecnico e d’ Amministrazione.
Èdasottolineareil fatto che sono necessari investimenti per il dotare con impianti
termici, mobilia scolastica ed attrezzature IT, le istituzioni d’insegnamento .
Se dobbiamo parlare del ramo della infrastruttura di ricerca-sviluppo al livello
della microregione Valea Jiului deve essere ricordato l’Istituto Nazionale per la Se-
curità Mineraria e per la Protezione Antiesplosiva (INSEMEX) Petroşani. Questa
svolgeunaseriediricerchescientificheediservizidispecialitànelcampodellasecurità
e della sanità in lavoro e la protezione del medio .
7. Salute
L’assistenza medica e quella profilattica – curativa della popolazione viene assi-

curata dai medici di famiglia e dai medici specialisti dagli ambulatori, dall’Ospedale
d’Urgenza Petroşani e dagli ospedali comunali di Vulcan e di Lupeni. Esiste , altret-
tanto, al livello della microregione 34 farmacie.
Sèdalpuntodivistadelnumerodelleistituzionicurativedellasalute,lasituazione
è relativo equilibrata in microregione , l’infrastruttura di salute nel suo complesso è
153
abbastanzapocosviluppatanellamaggioranzadeicasi,conunbisognod’investimenti
per riabilitare, rinovare, estendere e sostituire le attrezzature invecchiate.
8. Servizi sociali
Il più grave problema sociale dalla microregione Valea Jiului è costituita dalla
mancanza dei posti di lavoro. Qui saranno ancora grandi problemi sociali , perche in
questomomentoilsettoreminerarioşitrovainpienoprocedimentodiristrutturazione,
e per il personale licenziato non esiste un’altra alternativa reale, fatto che fa crescere di
continuo la pressione sociale.
NellamicroregioneValeaJiului,l’assistenzasocialerappresentaunsettored’attività
cheşitrovanell’attenzionedelleamministrazionipubblichedaognilocalità.InPetroşani
eAninoasafunzionanoiservizipubblicilocalid’assistenzasociale,attraversoqualesono
disponibili servizi sociali con carattere primario che hanno come scopo il ridurre / il
limitaredellesituazionididifficoltàovulnerabilitàchepossonoportareallamarginaliz-
zazione o all’esclusione sociale.
In Lupeni funziona un Complesso di servizi sociali che contiene: un centro di
giorno , un centro maternale, un centro per consigliere e 2 appartamenti sociali. In
Petrila ed in Vulcan esiste un Complesso di assistenza sociale dove viene assicurata
l’assistenza per i bambini con problemi sociali diversi.
Esistono, altrettanto , però in numero e capacità insufficienti , organizzazioni e
fondazioni , centri d’urgenza , attraverso quale si assicurano, i servizi sociali in regime
d’urgenza.
9. Infrastruttura di trasporto
In quello che riguarda la rete totale di strade pubbliche di Valea Jiului, questa
contiene 361 km, divisi quasi uguale tra le località che costituiscono la microregione ,
tenendo conto della superficie di queste .
Tabell 2. Strade Pubbliche , nella microregione Valea Jiului ,dell’anno 2005

Strade
Tra quale (km): Percentuale strade
pubbliche
Totale (km) Con rivestiture modernizzate dal
Modernizzate totale
Incluso le strade leggiere d’asfalto
Petroşani 120 67 0 55.83%
Lupeni 58.65 34.39 20.58 58.64%
Vulcan 31.35 14.6 3 46.57%
Uricani 44 22 0 50.00%
Petrila 65 33 32 50.77%
154
Aninoasa 42 15 15 35.71%
Valea Jiului 361 185.99 70.58 51.52%
Un progetto ambizioso al livello della microregione dal punto di vista dell’inves-
timento viene costituito dalla continuazione dei lavori sulla strada d’accesso Câmpul
lui Neag – Herculane. Questo progetto avrà come risultato l’apertura di Valea Jiului
daovest,rappresentandoun’opportunitàimportantedelraddrizzarereeconomicodella
zona ed un passo importante verso lo sviluppo del turismo nella microregione.
10. Rete delle utilità
La lunghezza della rete d’alimentazione con acqua della località Valea Jiului
nell’anno 2005 è stata di 255.5 km. La lunghezza totale semplice dei condotti di fog-
natura della Valea Jiului è di 177.7 km
In quello che riguarda la situazione delle abitazioni dotati con impianto elettrico,
notiamocheallivellodellelocalitàcheformanoValeaJiului,lapercentualedicopertura
con elettricità delle località varia tra 85% in Lupeni e 100% in Petroşani e Petrila.
Tabella 3. Rete delle utilità dalla microregione Valea Jiului

Lunghezza totale Totale abita-
Lunghezza totale %dal totale
semplice della rete di zioni dotati
semplice dei condotti delle abita-
distribuzione dell’ac- con impianto
di fognatura (km) zioni
qua potabile (km) elettrico
Petroşani 85.5 56 18085 100
Lupeni 66.1 46.9 10800 85.05
Vulcan 48.3 46.6 11580 92
Uricani 17,9 12,1 4346 93
Petrila 38.1 23.2 9906 100
Aninoasa 17.5 5 2107 98.9
Valea Jiului 255.5 177.7 56824 94,82
11. Attività economica
Nel percepire collettivo al livello nazionale , al minerario carfonifero viene asso-

ciataValea Jiului . Detenendo nel sottosuoloil più grande giacimento di carbone dalla
Romania,lazonaèdiventata„interessante”dal punto divista economico soltanto circa
165 anni prima.
155
L’economiadelladepressionePetroşanidipendeancorafortemente dall’industria
mineraria per quale motivo gli altri settori sono rimasti sottosviluppati .
Inpresente,nell’aria amministrativa della microregione stanno funzionando an-
cora soltanto qualche sfruttamenti minerari. Nonostante , la ponderazione della pro-
duzione industriale şi ottiene lo stesso dell’attività mineraria. Nell’ambito del bacino
minerario Valea Jiului sono stati delimitati 14 perimetri minerari. In presente, 7 sono
in sfruttamento (Livezeni, Lonea, Lupeni, Paroseni, Petrila, Uricani, Vulcan), ed altri
7 sono con attività di sfruttamento interrotta , in corso del conservare e di chiusura o
gia sono stati chiusi (Aninoasa, Bărbăteni, Câmpu lui Neag, Dâlja, Iscroni, Salatruc,
Valea de Brazi).
Il futuro dell’industria carfonifera in Valea Jiului , attraverso le valutazioni della
Compagnia Nazionale del Carbone (CNH), viene definito del stagnare della produzi-
onedicarbonedopol’anno2007,delridurreconstantedelnumeromediodidipendenti
( fino a 10.400 di dipendenti, in 2010), risultando una crescita della produttività fisica
del lavoro fino a 620 tonnellate/dipendente /anno.
Riguardanteiprincipaliramieconomici,lasituazioneşipresentadopocomesegue:
a) Agricoltura
Grazie alle condizioni specifiche di suolo e clima , l’agricotura è di sussistenza ,

senza performance , specialmente per autoconsumo . L’esercitare dell’agroturismo è
possibile grazie alle pensioni o alle fattorie esisti in microregione.
Fra le occupazioni tradizionali degli abitanti, la più significativa è la crescita degli
animali , quale, in presente , comincia a rinforzarsi attraverso l’accesso ai fondi per la
fondazione di fattorie ed il miglioramento dei pascoli e delle fienaie .
b) Industria
In presente , in Valea Jiului , accanto alla continuazione dell’attività mineraria,

svolgonoleattivitàdelleimpresechehannocomeoggettod’attività:produzionedelle
attrezzature per estrazione e per costruzioni , confezioni metalliche , lavori ed impi-
anti, lavorazione delle masse plastiche , sfruttamento e lavorazione del legno , rami di
alluminio, P.V.C. e legno stratificato , attività di radiocomunicazioni, produzione di
attrezzature elletriche , costruzioni , confezioni , commercio , produzione e commer-
cializzazione dei prodotti alimentari , il prestare di servizi.
c) Costruzioni
Nelcampodellecostruzioniesiste potenzialepergliinvestimenti,anchelerisorse
umanequalificate,gliinvestimentiinquestocampoeseendononecessariedopportuni
156
( şi estendono e şi modernizzano case di vacanza , ville , pensioni , abitazioni privati , şi
sistemano mercati , giardini , strade, viali ) .
d) Commercio
Lo sviluppo dell’attività dal settore commerciale può essere atribuito al processo

di privatizzazione ed agli investimenti dal settore privato. Basarsi su questo sistema şi
è sviluppata la rete commerciale , fatto che ha determinato il miglioramento della dis-
tribuzioneterritorialedelleunitàdelcommercioaldettaglio,l’aumentodellasuperficie
commerciale e l’utilizzo più efficace degli spazi esistenti , però ha assicurato anche la
flessibilità delle relazioni con i fornitori industriali , la crescita della concorrenza tra i
commercianti ed il miglioramento della qualità dei prodotti offerti alla popolazione. .
e) Servizi
Ilsettoredeiservizièimportanteperricoprirelamanod’operabenché,moltedelle
attività sviluppate in questo settore dipendono della industria mineraria e dei settori
imparentati.
f ) Turismo
La microregione Valea Jiului ha un ricco fondo turistico non tanto sfruttato fino
adesso . Favoreggiata dal rilievo dei Carpazi della Transilvania , la Valea Jiului offre un
quandro naturale unico .
I principali obiettivi turistici della microregione sono : il Massiccio Parâng con
le zone turistiche Parâng e le Gole Tăii, il Massiccio Vîlcan con la stazione turistica
d’interesse locale Straja - Lupeni e la zona turistica il PassoVulcan, il Massiccio Retezat
con la zona turistica le Gole Buţii.
Nelle stazioni di montagna Parâng e Straja possono essere praticati degli sport
invernali: sci alpino, sci da fondo , sci di pista, schi estremo, slittare, e per il periodo
estivo possono essere sfruttate vie della montagna vergini e şi possono scoprire roccie
per arrambicarsi . Esistono diverse vie di montagna sui 4 versanti che circondano la
microregione Valea Jiului.
La Zona Parâng con la vista verso le montagne Retezat, Vîlcan e Sebeş, con una
vette trasversale con le cime di 2073,6 m - Parângul Mic; 2460 m - Cârja e 2518 m
- Parângul Mare, la cima Bobea -1850 m. Ai lembi delle Montagne Parâng şi trova la
cima Rusu (1168 m).
Nella zona turistica Parâng esistono 7 sciovie funzionali, una non funzionale ed
una per slittare . Tra tutte queste , 5 sono previste con impianti di scipass , e due sono
157
previste anche con impianto di notturna .
L’accesso şi fa con lo scipass sulla sedia per il trasporto di persone sulle vie del
fiume Maleia - Relè TV con una lunghezza di 2232 m. In stazione sono 140 costruzi-
oni per turismo, tra quale cinque capanne grandi, il resto essendono case per vacanza.
Esistono anche costruzioni con funzione d’utilizzo pubblico : una stazione relè della
televisionenazionale,unastazionemeteorologica, stazionielettriche.Lamaggioranza
delle costruzioni sono realizzate negli ultimi 8 anni .
La Zona Straja s’iscrive come una grande complessità ed attratività paesaggistica

nella struttura e nel valore del potenziale turistico, con tutte le qualità di un’eccellente
stazione invernale , è situata nel cuore del MassiccioVulcan, a circa 20 km da Petroşani.
Un numero di 176 capanne e di pensioni assicurano la sistemazione di circa 3700 per-
sone. Il complesso tursitico è collocato ad un’altitudine di 1380 m, la cima Straja con
un’altezza di 1445 m. La superficie sciabile è di 40 ha.
L’accessoinstazione viene assicurato con lo scipass sulla sedia Straja quale ha una
lunghezza di 2536 m, differenza di livello di 593 m, la durata del trasporto = 24 min,
capacità di trasporto = 2 persone, capacità di trasporto per ogni ora = 410 persone, sta
alla disposizione della pista Scipass.
In stazione funzionano: un posto di carabinieri di montagna, il servizio „Salva-
mont”che utilizza nel periodo invernale 4 salvatori di montagna ogni giorno ed assi-
curano il curare medicale nel periodo in quale şi scia.
12. Aziende di Valea Jiului

Nell’anno 2006, nella microregione Valea Jiului svolgevano delle attività 2859
aziende che attivavano nei settori economici sviluppati al livello della zona.Tra queste
aziende soltanto 7 sono agenti economici con più di 250 dipendenti. Altrettanto ,
soltanto53diagentieconomicipossonoessereinquadratinellacategoriadelleaziende
medie, cioè hanno più di 50 dipendenti. Lo stesso come al livello della Regione Ovest
anche nell’ambito della microregione Valea Jiului la più grande ponderazione tra gli
agenti economici viene rappresentata dalle microimprese.
Tabella 4. Le aziende dalla Valea Jiului nell’anno 2006

Località Aninoasa Lupeni Petrila Petroşani Uricani Vulcan Totale
Totale aziende 79 369 347 1426 156 482 2859
Aziende grandi 0 1 0 6 0 0 7
Aziende medie 4 9 4 28 1 7 53
Aziende piccole 6 24 17 102 4 38 191
Microimprese 28 145 128 624 72 187 1184
158
Capitale straniero 1 10 1 31 4 8 55
Fonte:L’elenco delle aziende dalla Romania, 2006
Latabelladisopracioffreinformazionianchesugliagentieconomicistranieri che
şi sono localizzati in zona . Per sfortuna abbiamo un numero basso di agenti economici
(55) che hanno capitale straniero , essendono concentrati al livello dei 3 municipi della
microregione .
13. Mercato immobiliare

Dall’inizio dell’anno 2005, i prezzi degli appartamenti e dei terreni della zona
sono aumentati , e gli specialisti immobiliari sostengono che la tendenza şi mantiene ,
più uomini d’affari essendono interessati per fare degli investimenti in zona .
In quello che riguarda il terreno, il metro quadrato collocato nello spazio costru-
ibile viene venduto con prezzi tra 15 e 30 euro, però può crescere se il terrreno offre
delle facilità. Riguardante ai prezzi delle abitazioni , questi hanno cresciuto in tutte le
città dellaValea Jiului e variano adesso tra 10.000 e 40.000 euro, in funzione del livello
, della zona ed anche degli miglioramenti portati.
Questi prezzi sono ancora validi soltanto nel caso degli appartamenti dei palazzi ,
il costo d’acquisto di una casa o di una villa arrivando a 100.000 euro.
14. Qualità dei fattori di medio
NellaValea Jiului, la qualità dei fattori di medio viene determinata dallo sviluppo
economicospecificodellamicroregione.Peresempio,laqualitàdell’ariaèdeterminata
dall’evacuazionideiprodottigassosiesolidirisultatisulleciminieredelleunitàchepro-
duccono agente termico, degli impianti termici che funzionano nelle unità minerarie
ed in altre imprese.
Di solito, i suoli dal perimetro di Valea Jiului sono favorevoli alla vegetazione
forestale , con la condizione dell’assicurare delle seguenti richieste: acqua, aerazione,
dissodamentoelapreoccupazioneperlacoperturadeisuoliconvegetazioneforestale.
15. Cultura ed attività di svago
NellamicroregioneValeaJiului,laculturaportal’improntadellecondizionispeci-
fici di questa zona.Il suo diventare , è stato risultato dall’interazione delle usanze, delle
tradizioniedegliabitudinidellapopolazioneeterogeneaqualehalavoratoecontinua
di lavorare qui . La microregione viene caratterizzata d’una intensa vita culturale e
spirituale, molto importanti essendono le tradizioni e gli eventi culturali .
Tra la gente di valore di Valea Jiului, şi sono imposte le personalità marcanti, che
159
sonoconosciutenelpaese,peròancheall’estero.Traipiùconosciutiricordiamo:Teodora
Lucaciu (soprano), Dafinel Duinea (scrittore, scultore, pittore e grafologo),Pius Brînzeu
(medico), Iosif Tellmann (pittore), Elena Merişoreanu (cantante di musica popolare).
LA TERZA PARTE. ANALISI SWOT DELLA MICRO-
REGIONE VALEA JIULUI
1. Metodologia di realizzo dell’analisi SWOT
L’analisiSWOTrappresentaun’analisideipuntiforti,delleopportunitàedelleminaccie
,qualevienecreataedutilizzatadelleimpresecomestrumentonelformularedellestrategie.
Questo strumento fa possibile l’analisi veloce dei punti strategici chiave , an-
che l’identificazione delle strategie alternative . Oggi, l’analisi SWOT viene applicata
nell’ambito dell’analisi del territorio ed è utilizzata come strumento per facilitare il
pianificare nell’ambito delle amministrazioni pubbliche .
La tecnica SWOT per conversazione/analisi e per ricerca şi fonda sul metodo
“brainstorming”-ului, tradotto come una conversazione tra le persone coinvolte
nell’attività d’ elaborazione della strategia.
L’analisi SWOT è fondata sugli seguenti elementi: punti forti, punti deboli ,
oportunità e minaccie.
Nell’analisi SWOT non esiste una corrispondenza esclusiva tra i punti forti e le
opportunità, ed anche tra i punti deboli e le minaccie . Avvolte , qualche elementi di
forza possono condurre alle minaccie in uno scenario“ della politica”.
I punti forti ed i punti deboli sono concepiti“statici”, fondati sui parametri descrit-
tivi di una zona, in un periodo determinato di tempo = QUELLO CHE ESISTE.
Le opportunità e le minaccie tengono conto del futuro, e fanno riferimento alle
scelte che devono farle personalmente coinvolte nel processo del pianificare = QUEL-
LO CHE SARÀ.
Il più forte messaggio trasmesso dell’analisi SWOT è quello che , indifferente delle
azioni stabilite , il processo decisionale dovrebbe includere i seguenti elementi :
• costruisce in base ai Punti Forti,
• elimina I Punti Deboli ,
• sfrutta le Opportunità,
• allontana le Minaccie.
2.Analisi SWOT della microregione Valea Jiului

RAMO
160
PUNTI FORTI PUNTI DEBOLI
• La posizione geografica assicura (posibilità di • Zona monoindustriale
collegamento e di traffico ) connessioni dirette • Mancanza di lavoro
con le altre località e zone del paese • Migrazione della mano d’opera
• La tradizione della microregione • Mancanza dei terreni per futuri investimenti
• L’infrastruttura di trasporto sviluppata • Nonesistenza di un piano zonale di sviluppo per
• Mano d’opera disponibile a prezzo basso Valea Jiului
• L’esistenza delle utilità tanto nelle zone residen- • Il declino dell’industria mineraria
• L’esistenza di grandi problemi di medio :struttu-
ziali quanto in quelle industriali
re industriali nondisaffettate
• Il grado alto d’urbanizzazione della microregione
• La mancanza delle abitazioni o dei progetti
• L’esistenza di tutti i tipi di istituzioni d’insegnameno residenziali nuovi
• Le amministrazioni pubbliche locali attive con • Infrastruttura di turismo poco sviluppata
grande esperienza nelle relazioni di collaborazio- • Scarsa dotazione con utilità delle zone perife-
ne e l’implementazione dei progetti con finanzia- riche
mento dai fondi comunitari. • Scarsa qualità del trasporto in comune
• L’esistenza delle strutture d’affari • Scarso sviluppo economico
• Grado alto della popolazione attiva, con l’età di • Scarso promuovere della zona
lavoro (15-64 anni) • La mancanza delle istituzioni d’assistenza
• L’esistenza degli artigiani popolari in grado di sociale
trasmettere le loro conoscenze ai giovani, tradizi- • La mancaza dei terreni con potenziale agricolo,
oni ed abitudini specifici che potrebbero offrire risorse per le attività eco-
• Infrastruttura sanitaria sviluppata nomiche alternative
• L’industria mineraria e le attività connesse • Redditi bassi della popolazione dalla microregione
• Zone protette con superficie stese (riserve natu- • Numero in crescita di persone che hanno il
rali, giardini):il Varco di Jiu e di Retezat reddito minimo garantito
• Capitale naturale con valore distinto dal punto • Numero insufficiente di centri di protezione per
di vista: del genofondo, della biodiversità, del pa- varie categorie con problemi (minorenni abusati,
esaggio , delle risorse d’acqua, con un importante donne abusate)
ruolo nell’assicurare dell’equilibrio ecologico • Numero ridotto d’Imprese Piccole e Medie
nelle zone di collina e di montagna • Scarsa collaborazione con gli operatori di turismo
• L’esisteza dei corsi d’acque in microregione • Numero ridotto di risorse umane specializzate
• Programmi di riqualificazione per le persone nel settore del turismo
che vogliono entrare sul mercato di lavoro • La mancanza di un deposito di residui ecologici
al livello della microregione
OPPORTUNITÀ MINACCIE
• L’accesso della Romania ai Fondi Strutturali e di • Dipendenza dallo sfruttamento del carbone
Coesione dell’ Unione Europea • Problemi sociali dovuti per la mancanza del lavoro
• La finalità della strada di collegamento Valea • La mancaza dei programmi di riorientazione
Jiului – Băile Herculane professionale coerente che riducce l’attratività
• Lo sviluppo dell’istruzione alla distanza e dei della zona per investitori
corsi di perfezionamento al posto di lavoro • L’insufficiente utilizzo delle opportunità per il
• Il conservare ed il valorizzare delle superficie turismo
naturali protette dalla microregione in quello che • Le offerte di prodotti turistici della microregio-
riguarda lo sfruttamento di esse come attrazioni ne non sono competitive e ne anche conosciute al
turistiche livello internazionale
161
• Potenziale per sviluppo delle associazioni tra • L’inesistenza delle strutture che potrebbero
le unità amministrative-territoriale con interessi intervenire in situazioni d’urgenza
comuni per lo sviluppo del turismo • Scarso livello della vita
• L’esistenza di finaziatori disponibili per i pro- • La migrazione della mano d’opera verso altre
getti di medio zone
• Risorse naturali che possono procreare nuove • La degradazione e l’inquinamento del medio
attività economiche : legno, frutti di bosco , naturale
quarzo,ecc. • Crescita della percentuale della disoccupazione
• Attirare gli investitori strategici • La perdita del specifico della zona , delle tradi-
• Lo sviluppo del turismo di nicchia(industriale, zioni e degli abitudini
di montagna, d’avventura)
• Mano d’opera a prezzi bassi e qualificata
QUARTA PARTE. STRATEGIA DI SVILUPPO DELLA

MICROREGIONE VALEA JIULUI
1. Introduzione
Il punto di partenza nell’elaborazione della Strategia della microregione Valea

Jiuluiperilperiodo 2007-2013 vienerappresentatodaidocumentistrategicielaborati
al livello regionale , distrettuale e locale.
TenendocontodelcontestoinqualeèimplementatoilprogettoStrategVest,nello
stabilire delle assi strategici d’intervento viene considerato il fatto che la Romania fa
parte integrante dell’Unione Europea e sfrutta una serie di strumenti per ridurre le
mancanze per sviluppo.
La struttura associativa coinvolta nell’elaborarzione del documento strategico
della microregione viene presentata nella figura in basso.
Lastrutturalogicadeldocumentostrategicoelaboratoallivellodellamicroregione
Valea Jiului viene rappresentata nella figura che segue.
2. Obiettivo generale
La strategia di sviluppo della microregione è il risultato cumulato degli sforzi dei
tutti attori rilevanti perche tiene conto dell’identificazione dei problemi degli abitanti
diValea Jiului , però anche lo sforzo delle autorità locali per amministrare il meglio pos-
sibile le risorse materiali disponibili nel scopo dello sviluppo socio-economico.
Obiettivo generale
162
La trasformazione delle città nel bacino carbonifero di Valea Jiului in zone
favorevoli per lo sviluppo economico attraverso il sostituire della loro dipendenza
dell’industria mineraria.
3. Obiettivi specifici
Perarrivareall’obiettivogeneraleèstataidentificataunaseriedi obiettivispecifici
che riguardano:
• La crescita del grado di lavoro della popolazione di Valea Jiului;
• La diversità delle attività economiche e l’attrazione dei nuovi investimenti im-
prenditoriali;
• L’attrazione degli investimenti nel scopo della costruzione/rimodernamento e
della riabilitazione dell’infrastruttura dalla microregione;
• Promuovere e presentareValea Jiului come una destinazione turistica attraente
ed accessibile;
• La protezione del medio attraverso le azioni rivolte verso le principale fonti
d’inquinamento.
Questi obiettivi saranno utilizzati in un periodo di tempo di 7-10 anni attraverso
l’implementazione di progetti di sviluppo , con finanziamenti dai fondi comunitari.
Graficamenteilcollegamentotral’obiettivogeneraleegliobiettivispecificiviene
rappresentato nella figura in basso.
4. Gli assi prioritari ed i campi d’intervento
LeprioritàprevistenellaStrategiadellamicroregioneValeaJiuluisonocompatibili
con i campi d’intervento stabiliti nell’ambito del Programma Operazionale Region-
ale e dei Programmi Operazionali Settoriali : Crescita della Competitività Economica,
Infrastruttura di Trasporto , Infrastruttura di Medio , Sviluppo delle Risorse Umani ,
Sviluppo della Capacità Amministrativa.
Gli assi prioritari ed i campi d’intervento identificati nella Strategia della Microre-
gioneValea Jiului sono stati correlati con il Piano di Sviluppo Regionale della Regione
Ovest per il periodo 2007-2013 e con la Strategia di Sviluppo del Distretto Hunedoara
2007-2013. Altrettanto , le osservazioni ricevute dalla parte delle comunità hanno te-
nutocontodellestrategiedisviluppolocalielaborateoincorsod’elaborazione allivello
di ogni località componente della microregione Valea Jiului.
Comeconseguenzadell’analisiassociativarealizzataallivellodellamicroregione
Valea Jiului , per il periodo 2007-2013, sono state identificati gli seguenti 5 assi prio-
ritari strategici:
• Lo sviluppo delle risorse umani;
• La diversità delle attività economiche;
• Lo sviluppo dell’infrastruttura al livello della microregione ;
• Lo sviluppo della zona come attrazione turistica regionale e nazionale;
• La protezione del medio circonstante.
163
L’asse prioritario 1: LO SVILUPPO DELLE RISORSE UMANI
Ilcampod’intervento1.1.L’adattamentodellapopolazioneattivadallamicroregi-
one alle nuove richieste del medio d’affari
-losvolgimentodeiprogrammidiqualificzione/riqualificazioneneimestierinec-
essari per i nouvi rami economici sviluppati in microregione;
- l’adattamento del programma per l’insegnamento liceale ed universitario , alla
nuova visione riguardante lo sviluppo della zona;
-ilsostegnodellamobilitàgeograficaedellamobilitàoccupazionaledellepersonedi
Valea Jiului;
- la crescita dell’adattamento delle risorse umani che formano la popolazione at-
tiva alla richiesta del mercato della mano d’opera dalla microregione;
- la formazione ed lo sviluppo delle abilità manageriali;
- lo sviluppo dello spirito e della cultura imprenditoriale sin dall’sistema
d’insegnamentopreuniversitarioeduniversitario,inassociazioneconilmediod’affari;
Consigli
Locali delle 6
località
componenti
Associazione Università
di Sviluppo Petroşani
Durevole
Valea Jiului
Strategie di
Sviluppo della
microregione
La squadra di Valea Jiului Direzione
progetto : Distrettuale di
ADR Ovest . Statistica
CAR esperto Hunedoara
locale
Agenzia Parteneri
Nazionale Soci
delle Zone economici e
Minerarie sociali
- lo sviluppo del senso civico ed il coinvolgimento della popolazione nei progetti

svolti dalle amministrazioni pubbliche al livello della microregione.
O b i e tt i v o G e n e r a l e
O b i e tt i v i S p e c i f i c i
Assi Strategici
C a m p i d ’ I n te r v e n t o
O pe r a z io n i
164
L’asse prioritario 2: LA DIVERSITÀ DELLE ATTIVITÀ ECONOMICHE
Il campo d’intervento 2.1.Il rivitalizzare dell’attività della Compagnia Nazionale

del Carbone
- riconsiderazione dei parametri di sfruttamento, per il concentramento
dell’estrazione sulle zone più produttive;
- l’ottimizzazione del numero di dipendenti e della loro retribuzione , in modo
che gli sfruttamenti possono funzionare efficiente;
- la riabilitazione ed il ritecnologizzare delle miniere rimaste in sfruttamento;
- il rimodernamento degli impianti utilizzati nell’attività di sfruttamento dei gi-
acimenti di carbone.
Campo d’intervento 2.2. Lo sviluppo delle attività produttive alternative

- la creazione d’un giardino industriale al livello della microregione;
- il ridare nel circuito economico dei ex-posti industriali;
- il riutilizzo degli spazi , degli attivi e delle superficie di terreno diventati disponibili in
seguito alla chiusura delle miniere.
Campo d’intervento 2.3. La valorizzazione in senso economico delle risorse esist-

enti in zona
- l’inventariare dei terreni disponibili per lo svolgimento di progetti economici
d’investimenti dagli agenti economici romeni e/o stranieri;
- lo sviluppo dello spirito imprenditoriale attraverso l’appello ai servizi di consu-
lenza – istruzione per i nuovi campi : agricoltura, crescita degli animali , prodotti bio;
- il sostegno delle imprese nella lavorazione del legno, dei funghi e dei frutti di
bosco – risorse naturali offerte dalla zona.
L’asse prioritario 3: LO SVILUPPO DELL’INFRASTRUTTURA AL LIVEL-
165
LO DELLA MICROREGIONE
Campo d’intervento 3.1. L’infrastruttura di trasporto

- la finalità della strada Câmpul lui Neag – Băile Herculane;
- la riabilitazione della strada d’accesso DN7A Petroşani-Voineasa;
- la continuazione del procedimento di rimodernamento delle strade, dei viali e
dei marciapiedi .
Campo d’intervento 3.2. Le reti d’utilità

- il miglioramento delle condizioni di vita attraverso la ricostruzione del fondo
locativo e dei servizi d’utilità;
- l’elaborazione di studi di realizzo per lo sviluppo in comune di progetti per lo
sviluppo delle diverse reti d’utilità;
- il rimodernamento dei sistemi d’illuminazione pubblica stradale .
L’asse prioritario 4: LO SVILUPPO DELLA ZONA COME ATTRAZIONE

TURISTICA REGIONALE E NAZIONALE
Campo d’intervento 4.1. La valorizzazione del potenziale turistico

-ilrifaredell’infrastrutturastradaled’accessoversogliobiettivituristicidallamicrore-
gione;
-lariabilitazionedeglispazidisistemazioneesistentielasistemazionedeglialtrinuoviad
un livello qualitativo più alto possibile;
- la sistemazione e / l’estensione degli areali favorevoli per la pratica degli sport
invernali:sciovie,impiantiditrasportosulcavoperpersone,l’installazionedelleattrezzature
per la produzione della neve artificiale, l’installazione delle attrezzature per l’illumina-
zione notturna delle sciovie;
-lasistemazioned’obiettivituristicinaturaliperattivitàturistiche:laghi,grotte,forma-
zioni geologiche, golle, cascate;
-Lasistemazioned’obiettivituristicineiperimetridegliex-sfruttamentiminerari(mu-
seo dell’estrazione);
- Lo sviluppo d’un giardino per divertimento tematico al livello della microregione.
Campo d’intervento 4.2. l’Assicurazione di servizi ed offerte turistiche competi-

tivi
- La formazione professionale della mano d’opera per l’assicurazione dei sevizi
specifici;
- La costituzione dei tragitti e dei circuiti turistici che possono diventare tradizionali;
-Incoraggiarelesocietàdalcampodelturismoperl’ottenimentodeicertificatidiqual-
ità;
166
- La sistemazione di nuovi posti di SALVAMONTE e di rifugi di montagna;
- La valorificazzione attraverso il turismo della creazione artigianale, dei mestieri
popolari, dell’architettura popolare e dei manifesti folcloristici.
Campo d’intervento 4.3. Attività per promuovere la zona

- Il promuovere di un’immagine positiva della microregione per attirare i turisti,
gli operatori di turismo e gli investimenti;
- La realizzazione di brossure, depliant, cataloghi per gli principali obiettivi turis-
tici esistenti al livello della microregione;
- Lo sviluppo di uno/ più punto( i) d’informazione turistica e di mantenimento
d’una pagina di internet della microregione come mezzi di promozione turistica della
zona;
L’asse prioritario 5: LA PROTEZIONE DEL MEDIO AMBIENTE
Campo d’intervento 5.1.Il risolvere dei problemi settoriali di medio

- Il soddisfare delle richieste d’acqua della popolazione urbana e delle zone rurali;
- Il ridurre delle emissioni di COV risultati dalle attività d’industria(termica);
- La gestione integratA delle scorie (colletare , trasporto, deposito e reciclo ) al livello
microregionale;
- Lo sviluppo economico durabile degli sfruttamenti forestali ;
-Ladefinizionedellaretemicroregionaledellesuperficieprotettedeltipo„Natura2000”e
lo stabilire dei piani di gestione;
-Lareabilitazioneecologicadeiterrenidallezoneaffettatediattivitàeconomichein-
tense.
5. Piano d’azioni
Il scopo del Piano d’azioni è quello di tradurre gli obettivi strategici nominati so-
pra e generalmente validi per le località diValea Jiului in proposte pratiche di progetti
da implementare.
Che fa distinguere Valea Jiului da altre regioni ?
•Lasuadipendenzaquasitotaleperl’industriaminerarianellasuacrescitastoricae
nella sua viabilità economica;
•Laconcentrazioned’unnumerocosigrandedidisoccupatirelativogiovaniinuna
economia creata in modo artificiale;
•Lostatoprecariodell’infrastrutturacheècresciutonellostessotempoconl’industria
mineraria, incluso le condizioni d’abitazione , il deterioramento del medio provocato
dall’industria mineraria e le rovine provenute dalla chiusura delle miniere;
• Inaccessibilità di Valea Jiului in quello che riguarda il mondo esterno;
167
•Lamancanzadelleattivitàeconomichesostanzialechedipendonoosonocollegate
allo sfruttamento del carbone;
Il fatto che una grande parte della gente che ha lavorato nell’industria mineraria
erano immigranti , ha eliminato i modi tradizionali di vita delle comunità locali – per
esempiolapredominanzadegliedificialticontantiappartamentielamancanzad’una
economia di sussistenza basata sulla proprietà della terra;
In queste condizioni i principali gruppi d’azioni identificati nell’ambito delle con-

versazioni del gruppo di lavoro sono :
Gruppo 1: Il stimolare della fondazione dei posti di lavoro e lo sviluppo del settore privato in Valea
Jiului per mezzo di un pacchetto di stimolanti ed investimenti .
Gruppo 2: Attirare degli investimenti nel settore privato della regione , specialmente , però non esclu-
sivo , da altre parti del paese .
Gruppo 3: Il sostegno ed il rinforzo dell’attività settoriale – specialmente quelle dall’agricoltura ,
costruzioni , turismo, industria manifatturiera e servizi associati ad essa , ed anche la
produzione con basi tecnologiche.
Gruppo 4: Il coinvolgimento della comunità locale nello sviluppo della regione per il cambiamento
delle proprie percezioni negative, per la trasformazione dell’immagine della regione e
l’offrire alla gente delle risorse e delle qualificazioni necessari che possono permetterli di
crearsi da soli nuove opportunità.
Gruppo 5: La trasformazione del medio fisico e naturale in uno che puo sostenere un’economia diversi-
ficata ed una buona qualità della vita.
Gruppo 6: Il promuovere ed il marketing di Valea Jiului ed i suoi fondi fissi sul piano locale, regionale ,
nazionale ed internazionale.
Ogni gruppo fa riflettere le necessità diValea Jiului per sviluppo ed offre obbiet-
tivi possibili da raggiungere in poco tempo verso di quale puo orietare tutte le azioni.
Più preciso , ogni gruppo è stato concretizzato in un gruppo d’azioni partendo da quei
sei temi principali.
Presentiamoadessoquestepropostesottolaformad’azionidettagliate.Inpoche
parole loro sono :
La trasformazione della città Petroşani in un nucleo di sviluppo
Questo pacchetto d’azioni include una serie d’azioni per il sostegno dello sviluppo del
settoreprivato,concentratesopralacittàPetroşanicomeilprincipalepuntodicrescita
della microregione. La presenza dell’Università in città costituisce un altro motivo per
quale la città Petroşani puo diventare un centro della crescita economica. Il sostegno
accordato sará complesso dal punto di vista tecnico e qualitativo.
168
A1 Sostegno per il fondare delle nuove azioni con una serie di stimolanti e stru-
menti.
A2 La concentrazione dell’attenzione verso lo sviluppo delle Imprese Piccole e

Medie con un reale potenziale di crescita.
A3 Gli investimenti in un Parco d’affari che può offrire delle facilità per
un’incubatrice d’affari, uno spazio flessibile per servizi e servizi integrati di
supporto .
A4 Lo sviluppo d’un Parco tecnologico quale può sostenere e sviluppare gli af-
fari con un grado alto tecnologico , per usufruire la perizia dell’ambito
dell’Università. Inizialmente , l’attenzione sará concentrata verso il colettare
della perizia , delle idee, delle conoscenze e dei fondi , e col passare del tempo ,
l’idea d’un Parco tecnologico sará trasformata da quella di un centro„virtuale”
in un centro d’affare con basi tecnologiche.
A5 Unacompagniasostenutadallapromovazionedellaregioneedell’attrazione
degli nuovi affari ed investimenti.
A6 Ilsostegnoindirizzatospecialmenteversolafondazionediunsettorebassato
sul turismo e sullo sviluppo dei settori esistenti , come sono le costruzioni e
l’agricoltura.
L’applicazionediquestopacchettodimisuredisostegnonecessitàilcoinvolgimentodi
risorse umani e materiali importanti . Le comunità avranno un ruolo essenziale nella
coordinazione delle azioni e nell’assicurazione delle perizie adeguate per la guida di
questo processo.
L’assicurazione dell’impegno e della capacità della comunità locale – Iniziativa di

rigenerazione di Valea Jiului
Un seconodo pacchetto d’azioni viene orietato verso la rigenerazione delle comunità

ed include:
169
A7 Il reclutamento e la formazione di sei facilitatori dalla Comunità locale per
la coordinazione delle azioni della comunità per la direzione d’un progetto
dimmostrativo iniziale. Questo progetto utilizzerá la gente della zona per il
rimodernamento di una proprietà nonabitata e la sua trasformazione in un
posto di sistemazione e d’ azioni della comunità locale.
A8 Iniziative che sono progettate e centrate verso gli ex-minatori , le donne ed i

giovani. Queste iniziative hanno come scopo il migliore informare della gente
soprailsostegnomessoalladisposizionediquestigruppidiversidipersoneela
strutturazionedelsostegnoinbasealleloronecessitàspeciali.Itipidisostegno
includonol’assistenzaperl’iniziodinuoviaffari,perlaformazioneprofessionale
inattivitàcheassicuranol’indipendenzadellagente,laformazioneprofessionale
in tecnica e per determinati settori , informare, consulenza ed orientamento .
A9 Unprogrammadirinnovamentodelleabitazioniperilmiglioramentodelfon-
dolocativoattraversol’utilizzodellagentecheabitalìperlavorididemolizione
dellecostruzionie/orimodernamento,inbaseallenecessità.Loscopoèquello
di creare una comunità durabile in quale la gente puo sentire che appartiene
a quella regione e che è orgoliosa di essa. Un’azione imparentata sará la for-
mazioneprofessionaledeiresidentinelmantenimentodelleabitazioniecome
amministratori . Lo scopo è il rinnovamento delle abitazioni su una base non-
commerciale per mezzo di un programma d’azioni di auto-aiuto basato sulla
comunità locale.
L’iniziativa di Rigenerazione della Comunità dalla microregione Valea Jiului sará ap-
plicata con l’aiuto della gente della zona . La valutazione di sostegno per lo sviluppo e
la sua aplicazione verrá fatta in ogni città di Valea Jiului e questi esperti saranno una
parte della comunità che stanno sostenerla. Il miglior modo per incoraggiare le azioni
iniziate dalla comunità è ill potere del esempio. I progetti dimmostrativi avranno un
ruolo importante in questa iniziativa. Diciamo che , per esempio , il primo progetto
che sará iniziato di essere quello del rimodernamento e dell’allestimento di un edificio
inognicittàperdimostrarecomepossonoesseremigliorateleabitazioniepercreareun
centro della comunità come un punto focale per l’iniziativa di rigenerazione.
Il miglioramento del medio e dell’infrastruttura per mezzo degli investimenti

pubblici
Questo programma d’azioni completterà le iniziative di rigenerazione per Petroşani

e per la comunità locale proposte nell’ambito delle azioni . Loro fonderanno delle
opportunità per l’assunzione della mano d’opera e per lo sviluppo delle qualificazioni
degli ex-minatori e dei giovani, sopratutto riguardante il rinnovamento delle abitazi-
170
one, lo sviluppo dell’infrastrutta ed il miglioramento ed il rifare del medio.
A10 Esiste un bisogno disperato per un sistema di gestione delle scorie per l’intera
Valea Jiului . Questo progetto avrá come risultato la creazione di un sistema
di gestione delle scorie per l’intera Valea Jiului, in conformità con le norme
europee ed in concordanza con le direzioni di sviluppo suo.
A11 Il miglioramento della qualità dell’infrastruttura di servizi pubblici.
A12 Il miglioramento ed il rifare del medio ambiente – non şi può dissociare lo

sviluppo diValea Jiului, specialmente come destinazione turistica , d’ecologia
della zona.
La creazione di un settore di turismo per la stimolazione della crescita economica
e dell’assunzione della mano d’opera
La strategia stabilisce l’obbiettivo di sviluppo del turismo in un settore economico im-

portanteperportareunacontribuzionemaggioreall’attivitàproduttivael’assunzione
dellamanod’operanell’economiadiValeaJiului.Questaavrábisognodell’organizzare
delleattivitàturisticheesistentiedeipartecipantiinun’accostamentocoordinato.Avrá
bisogno anche di una pianificazione ed un’implementazione specializzata e di qualità
del piano di sviluppo.
Le azioni da intraprendere nell’ambito di questo obiettivo includono:
A13 La fondazione di uno site di Internet del potenziale turistico di Valea Jiului
A14 Lo sviluppo / il rimodernamento dei complessi turistici di Valea Jiului.
A15 Programma di sviluppo della città Petroşani in una„porta per entrare”per il

turismo diValea Jiului.
A16 Lo sviluppo dell’infrastruttura necessaria per le attività turistiche.
A17 Lo sviluppo di programmi per turismo e d’Imprese Piccole e Medie del turismo.
A18 Programma di sviluppo delle qualificazioni professionali per le imprese turis-

tiche e per i servizi assiciati con esse.
171
Leazionicomplemetarinell’ambitodegliobiettividisviluppodelsettorediformazione
professionaleedelsettoreprivatoassicurerannolacapacitàdellagentediapproffitarein
seguito delle nuove opportunità d’affari e d’occupare la mano d’opera.
Investimenti nella qualificazione professionale per soddisfare le condizioni eco-

nomiche in cambiamento
La necessità di formare le qualificazioni professionali della gente con quale possono

ottenerenuoveopportunità,percorretuttigliobiettividellastrategia.Unsistemaflessi-
bile ed adottabile d’applicare dovra essere organizzato , per mezzo dell’offerta di una
gammavastadiprogrammidiqualificazioneprofessionale.Laristruttrazionemaggiore
dell’economia avrá bisogno di un nuovo set di qualificazioni per la popolazione attiva.
Saránecessarioancheunsistemasostanzialemoltopiùflessibiled’implemetazionedella
formazione professioanle. L’attività di formazione professionale sará centrata sulla:
A19 Formazione dei formatori e dei facilitatori fra la gente della comunità.
A20 Sviluppo di un Centro d’insegnamento virtuale in quelle sei città dalla valle.
A21 Formazionedellacapacitàd’applicareiprogrammidiformazioneprofession-
ale quale può permettere alla gente di trovarsi da soli soluzioni di lavoro , nel
campo tecnico , settoriale e nell’insegnamento generale.
A22 Unprogrammadistimolantiperlaformazioneprofessionaleindirizzataverso
gli ex-ministri ed i giovani che entrano sul mercato di lavoro.
A23 Una schema di stimolanti per la qualificazione professionale delle donne.
La promozione di un’immagine positiva della regione per l’attrazione degli inves-

timenti e per la formazione della fiducia della comunità locale
L’interastrategiaedleazionidevonoesserepromosseepresentatesulmercato.Questo
vuol dire che la promozione nella comunità locale – per una migliore informazione,
promovazione,lastimolazionedellapartecipazione,losviluppodellivellodellecono-
scenzeedellecapacitàdicomprenderelastrategiaedilpianod’azioni.Questovuoldire
anche la promovazione del sostegno offerto per il settore privato, agli uomini d’affari
esistenti, agli nuovi affari potenziali che şi fonderanno, agli intraprendenti locali cosi
172
come alla gente ed alle società che şi trovano fuori della regioni , incluso agli investitori
, aglia affari ed alle donazioni . Alla fine, la regione dovrá presentarsi da sola sul mercato
e promuoversi le attività per i visitatori e gli investitori potenziali dal piano regionale,
nazionale ed internazionale.
Le proposte specifiche d’azioni includono:
A24 Una compagnia per informare e promuovere nella comunità locale e tra gli
uomini d’affari.
A25 La coordinazione del maketing regionale e lo sviluppo della compagnia.
4. Versiunea rezumatului în limba germană
DAUERHAFTE STRATEGIE DES

MIKROGEBIETS JIUTAL
I TEIL. EINFÜHRUNG
DasProjekt,,LokaleStrategienfürglobaleOpportunitätenundeineeuropeische
ZukunftderlokalenGesellschaftenausWestenRumäniens:dieVerstärkungderAusar-
beitungs-undAnwendungsfähigkeitdersozio-ökonomischenEntwicklungsstrategien
auf lokalniveau im westgebiet.“
Strateg Vest ist ein Projekt von der agentur für Regionalentwicklung im Westen
und dem Zentrum für ländliche Assistenz. Das Projekt wurde von der EU finanziert
durch das Phare Programm 2004, teil der Zivilgesellschaft.
Allgemeines Ziel des Strateg Vest war die Unterstutzung von Benutzung der
gesellschaftlichen,,aquis”imBereichdersozio-ökonomischenEntwicklungdurchdie
Verstärkung der Fähigkeit Entwicklungsstrategien ausarbeiten innerhalb der loka-
len Gesellschaften des Westgebiets.
Auf dem Niveau der lokalen Gemeinschaften desWestgebietes hat sich das Pro-
jektbesondersandenGemeinschaftendieletztensStädtegewordenwarengerichtet,
KleingemeinschaftenundländlicheGebietenimallgemeinen.DasProjekthatmehrere
Gesellschaften ermutigt Mitglieder eines Mikrogebiets zu werden und dadurch eine
integrierteStrategieentwickeln,dievorliegendenRessourcenzuverwertenundauch
integriert an den vorhandenen Problemen zu denken.
173
Abwicklungsplatz des Projektes ist: dieWestregion, Kreise:Arad, Caraş-Severin,
Hunedoara,Timiş,einige Ortschaften dieser Kreisen nämlich die Mikroregion Schiltal:
Aninoasa, Lupeni, Petrila, Petroşani, Uricani,Vulcan.
Directen Nußnießer des Projektes sind:
-DieöffentlichenOrtsverwaltungenausden4Lokalgemeinschaftendiewurden
geholfendieseStrategienauszuarbeiten(Rathäuser,RätedesKreises,Mikroregionen):
■ Die Mikroregion Schiltal aus Hunedoara Kreis – sie besteht aus 6 Gemeinschaf-
ten: Petroşani, Petrila, Aninoasa, Vulcan, Lupeni, Uricani
■ Die Mikroregion Timis-Torontal aus Timis Kreis, sie enthält 14 Gemeinschaf-
ten: Deta, Gătaia, Ciacova, Birda, Banloc, Denta, Giera, Ghilad, Jebel, Jamu Mare,
Liebling, Pădureni, Voiteg, Moraviţa
■ Die Mikroregion Santana Kreis Arad – sie enthält 7 Gemeinschaften:
Sântana,Curtici, Pâncota, Olari, Zimand, Zărand, Şimand
■ Ortschaft Anina
- Andere Ortspartner und Institutionen, Ortsführer
- Ortsanreger
- Die Bewohner der 28 Gemeinschaften die haben gewinnen
Das Orojekt hatte ein Erfüllungsdauer von 13 Monaten. DerVertrag wurde am 1.
November 2006 unterschrieben und er wird am 30 November 2007 abgeschlossen.
II. TEIL. SOZIOÖKONOMISCHE ANALAYSE DES MIKROGE-

BIETS VALEA JIULUI
1. Die klare Abgrenzung des Gebiets
Längs der Kette von Karpaten gelegt, ist Jiu Tal ,,das Tor” zu dem Nationalpark
RetezatundanderemKarpatenbestimmungsort,vonParâng-undRetezatbergenum-
gegeben. Der wichtigste Fluss der durch die MikroregionValea Jiului fliesst ist der Jiu,
mit den NebenflüssenWesten-Jiul und Osten-Jiu, auf deren Ufer sich die Ortschaften
der Mikroregion befinden.
Der Eintritt zu der Depression erweist sich als möglich wie folgt:
- Vom Süden durch den Jiu-Engpass aus Târgu Jiu,
- Vom Norden auf dem Nationalweg DN 66 kommend aus Simeria,
- Die Westen-Perspektive durch Cheile Buţii aus Heculane.
Die Mikroregion ist dreieckförmig gerichtet nachWSW-ONO und sie ist ungefähr 60
kmlangzwischenCâmpa-RăscoalaimOstenundCâmpulluiNeagimWesten.SeineBreite
verkleinert sich von 9 km neben Petrila und Livezeni bis 15 km im Câmpul lui Neag.
Valea Jiului ist eine Mikroregion die enthält 3 Munizipien este: Petroşani, Lu-
peni,Vulcan und drei Städte: Petrila, Uricani, Aninoasa, mit einer Gesamtbevölkerung
174
von149.582Bewohnerrn.VerwaltungsmässigbestehendieOrtschaftenausValeaJiului
auch aus kleineren Ortschaften: der Petrila gehören Lonea, Cimpa, Jieţ, Răscoala şi
Tirici; der Petroşani mit den gehörigen Ortschaften Dâlja Mare, Dâlja Mică, Peştera
Bolii, Slătinioara; Lupeni; Aninoasa mit Iscroni; Vulcan mit Dealul Babii und Parose-
ni; Uricani mit Câmpul lui Neag und Valea de Brazi.
Bild 1. Landkarte der Mikroregion Valea Jiului
2.Oberfläche der Mikroregion
DurchArt,GrösseunddieökonomischensozialenundpolitischenImplikationen
derhierentwickeltenTätigkeiten,hatderBergbeckenValeaJiuluieineunterscheiden-
de Stelle auf internationalem Niveau eingenommen und es bleibt auch weiter so. Die
Gesamtoberfläche die hier analysiert wurde enthält 1.281 km².
3. Klima
DasKlimadesGebietesist ein Kontinentalklima, beeinflusst von den Mittelmeer-

strömungen, die jährliche Mitteltemperatur steigt bis 6-8°C. Das Klima ist streng, aber
nicht übermäßig, die Winter sind nicht sehr kalt ( nie unter -30°C) aber die Sommer
sind oft kühl.
4. Bevölkerung der Mikroregion Valea Jiului
Die Bevölkerung der Mikroregion Valea Jiului fasste im Jahr 2005 146.026
Bewohner zusammen auf Geschlecht gleichmäßig geteilt (49.2% Männer und der
Rest Frauen ). Im Kreis Hunedoara auf dem analysierten Gebiet wohnen ungefähr ein
Drittel der Bevölkerung des Kreises. Der Zahl der Bewohner ist groß auch in derWest-
gebiet, Valea Jiului zahlt 7,5% der Bevolkerung des Gebiets..
Der Dichte der Bevölkerung betreffend, wenn man das Zahl der Bewohner auf
km² betrachtet, sieht man, dass der Durchschnitt aus dem Jiutal von 153 Bewohnern/
km² sei, d.h. viel über den Durchschnitt des Niveaus auf dem Westgebiet und des
Kreises Hunedoara.
Tabelle 1.Geschlecht der Bevölkerung aus Valea Jiului im Jahre 2005
175
(Gesamtpersonenzahl) Maskuline
Bevölkerungsdichte
Bevölkerung
(Bewohner/ kmp)
Beide Geschlächter Maskulin Feminin (%)
Petroşani 44996 21780 23216 48.40 230.09
Lupeni 30511 15250 15261 49.98 392.53
Vulcan 29787 14679 15108 49.28 341.16
Uricani 10104 5061 5043 50.09 40.19
Petrila 25680 12652 13028 49.27 83.19
Aninoasa 4948 2419 2529 48.89 147.22
Jiutal 146026 71841 74185 49.20 153.02
Kreis
480459 233719 249069 48,64 51,36
Hunedoara
Westgebiet 1.930.458 931508 998950 48,25 51,75
Quelle:Kreisdirektion von Statistik Sursa: Hunedoara, 2005
5. Arbeitskraft
Die meisten Arbeiter sind qualifiziert fuer Berufe aus dem Bereich der Bergindus-
trie.Es gibt auch eine billige Arbeitskraft aber unqualifizierte, die entsteht als Folge der
massiven Abbau des Bergbauwesen.
DieStatistikenstellen eine Arbeitslosigkeitrate von 6,4% im Hunedoara Kreis dar.
Dem KleingebietValea Jiului betreffend, eloquent sei das Ergebnis desVerhältnisses
zwischenderBevölkerungdienichtarbeitetunddieGesamtbevoelkerungdiearbeitet
auf etwa 30%.
De-a lungul timpului, o dată cu începerea procesului de restructurare a activităţii
miniere în Valea Jiului au fost derulate o serie de programe de crestere a gradului de
ocupare a fortei de munca.
6. Erziehung
InValeaJiuluigibtes26AllgemeineSchulen,28Kindergarten,3Fachsculen/Beruf-
schulen, 7 Lyzeen mit theoretischem, ökonomischem und informatischem Profil.
Im Munizipium Petroşani gibt es eine Universität, die folgende Fakultäten be-
herbergt: Bergbaufakultät, Fakultät für mechanische Ingenieure und Ingenieure im
Bereich der Elektrizität, dieWissenschaftsfakultat, das technische Kollegium und der
Verwaltung.
Esistzuunterstreichen,dassmaneinigeInvestitionenbrauchtfürdieAusstattung
176
mit Kraftwerken, Schuleeinrichtung und IT Ausrüstung in der Schulen.
Der Forschungs- und Entwicklungsinfrastruktur betreffend inValea Jiului muss
man das Nationalinstitut für Sicherheit des Baubergwesens und Gegenexplosion
Schutz (INSEMEX) Petroşani. Das Institut macht Forschungen Fachdienste im Bere-
ich der Arbeitssicherheit, der Gesundheit und des Umweltschutzes.
7. Gesundheit
Die primare ärztliche Assistenz und die heil-profilaktische Assistenz der Bev-
ölkerung ist gesichert von Hausärzte und Fachärzte der Polikliniken und des Unfal-
lkrankenhauses aus Petroşani und der Munizipalkrankenhäuser aus Vulcan und Lu-
peni. Es gibt auch 34 Apotheken in dieser Kleinstadt.
DennesgenugHeilnstitutionengibt,istdieSituationimKleingebietausgegliechen,
dieInfrastruktur im Gesundheitswesen im allgemeinenistetwaschwachentwickeltin
fast allen Fälle und deshalb brauct man Investitionen für die Rehabilitation, die Mod-
ernisation,dieAusbauungundErsetzungderveralteteundnichtleistetenAusrüstung.
8. Sozialdienste
Das grösste Sozialproblem des Kleingebiets Valea Jiului ist der Mangel von Ar-
beitsplätzen. DasführtweiterdennderzeitwirdderBergwerkzweignochneugestaltet
und für die Leute die abgebaut wurden gibt es keine reale Alternative, so dass die
Sozialdruck steigt immer noch.
Im Kleingebiet Valea Jiului, repräsentiert die Sozialassistenz eine Tätig-
keitsabteilung, die immer in der Aufmerksamkeit der öffentlichenVerwaltungen jed-
er Ortschaft steht. In Petroşani und Aninoasa functionieren öffentliche Dienste der
Sozialassistenz,durchdenenstelltmanzurVerfügungSozialdienstemitPrimarcharak-
terdiefolgendesZielhaben:dieVerkleinerungeinigenSchwierigkeitssituationen,die
zum Sozialausschluss fuehren koennten.
In Lupeni funktioniert ein Komplex von Sozialdienste der enthält: ein Tagszen-
trum, ein maternales Zentrum, ein Ratzentrum und 2 Sozialwohnungen. In Petrila
und in Vulcan befindet sich ein Komplex von Sozialassistenz, wo man die Kinder mit
aussergewöhnlichen Sozialprobleme hilft.
Es gibt auch wenige Organisationen und Stiftungen, Urgenzzentren die Sozial-
dienste als Urgenzen versichern.
9. Transportinfrastruktur
DemTotalstrassennetz der öffentlichenWege ausValea Jiului betreffend sie be-

trägt361km,geteiltgleichmäßigzwischendenbestehendenOrtschaftenderKleinre-
177
gion, in Anbetracht derjenigen Oberfläche.
Tabelle 2. Öffentliche Wege im Valea Jiului Gebiet im Jahre 2005

Öffentliche
daraus (km):
Wege Prozent modernisierte
Mit leichten
Total (km) Modernisiert Wege aus dem Total
Asphaltausrüstungen
Petroşani 120 67 0 55.83%

Lupeni 58.65 34.39 20.58 58.64%
Vulcan 31.35 14.6 3 46.57%
Uricani 44 22 0 50.00%
Petrila 65 33 32 50.77%
Aninoasa 42 15 15 35.71%
Valea Jiului 361 185.99 70.58 51.52%
Quelle: Kreisdirektion von Statistik Hunedoara, 2005
Ein ehrgeiziges Projekt am Niveau des Kleingebiets auf investitionellem Stand-

punkt ist dieWeiterführung der Arbeiten an der Zufahrtstrasse Câmpu lui Neag – Her-
culane.DiesesProjektwerdealsErgebnisdieEröffnungdesSchiltalvomWestenhaben
unddieseisteinewichtigeChancevonökonomischenAufrichtungdesGebietsundein
wichtiger Schritt zu der Entwicklung des Tourismus in dem Kleingebiet.
10. Der Nutznetz
Die Länge der Wasserversorgung der Ortschaften aus Valea Jiului im Jahre 2005
war 255.5 km. Die Gesamtlänge der Kanalisationsrohre aus Valea Jiului ist 177.7 km
In Anbetracht der Situation der Wohnungen mit elektrischer Anlage ausgerüs-
tet bemerkt man, dass in der Ortschaften aus Valea Jiului das Prozet des elektrischen
Zudecken variert zwischen 85% in Lupeni und 100% in Petroşani und Petrila.
Tabelle 3. Nutzennetz im Kleingebiet Valea Jiului

Gesamtlänge der Gesamtlänge der Gesamt Wohnun-
% din total
Trinkwasser Vertei- Kanalisations-rohre gen ausgerüstet mit
locuinţe
lungsnetz (km) (km) elektrischer Anlage
Petroşani 85.5 56 18085 100
Lupeni 66.1 46.9 10800 85.05
Vulcan 48.3 46.6 11580 92
178
Uricani 17,9 12,1 4346 93
Petrila 38.1 23.2 9906 100
Aninoasa 17.5 5 2107 98.9
Valea Jiului 255.5 177.7 56824 94,82
Quelle: Kreisdirektion von Statistik Hunedoara, 2005
11. Ökonomische Tätigkeit

InderallgemeinePerzeptionaufNationalniveauValeaJiuluiistgleichKohlenberg-
bauarbeiten.KantonierendimSouterraindergrößteSteinkohlelagerungRumäniens
wurde das Gebiet ,, interessant” im okonomischen Sinne vor 165 Jahren.
DieWirtschaft der Depression Petroşani hängt noch stark von der Bergbauarbei-
terindustrie, das bedeutet die anderen Abteilungen bleiben unterentwickelt.
Gegenwärtig im Gebiet funktionieren nur einige Bergbauen.Trotzdem das Ge-
wichtderindustrialenProduktionerhältmanausderBergbauarbeit.ImBergbaubassin
ValeaJiuluiwurden14Bergwerkszonenbegrenzt.7davonbefindensichgegenwärtig
in Förderung (Livezeni, Lonea, Lupeni, Paroseni, Petrila, Uricani, Vulcan), und andere
7 habenihreFörderungsistiert,werdenbaldgeschlossenodersindschongeschlossen
(Aninoasa, Bărbăteni, Câmpu lui Neag, Dâlja, Iscroni, Salatruc, Valea de Brazi).
DieZukunftderKohlenindustrieausValeaJiului,schätztdieNationalgesellschaft
der Steinkohle-CNH, ist gleich Stockung der Kohlenproduktion nach 2007, die Ver-
kleinerung der Mittelpersonalzahl ( bis 10.400 Angestellten in 2010), daraus folgt eine
Steigerung der physischen Produktion bis 620 Tonen/Personen/Jahr.
In Anbetracht der wichtigsten Wirtschaftszweigen, bemerkt man folgendes:
a) Die Landwirtschaft
179
DankderspezifischenBodens-undWitterungsverhältnisse,istdieLandwirtschaft
eineUnterhaltslandwirtschaft,ohneHochleistungenhauptsächlichfürdenSelbstver-
brauch.DasVertreibendesAgrotourismusistmöglichdankderPensionenundFarmen
der Kleinlandschaft.
AusdertraditionellenBeschäftigungenderBewohner,diewichtigsteistdieZucht,
die gegenwärtig gut geht, durch die Fondserhaltung um Fermen zu gründen und die
Weiden zu verbessern.
b) Die Industrie
In Valea Jiului, neben der Fortsetzung der Bergbauarbeiten entfaltet heute ihre
TätigkeitFirmendiealsTätigkeitsobjekt dieFertigungderFörderungs-undBaugeräte;
metalleneAusfertigungen,Installationen,dieAusarbeitungderKunststoffe,dieAusbe-
utung und Umarbeitung des Holzes, Aluminium- Schichtholz- und PVC-Tischlerei,
Radioverbindungstätigkeiten,dieHerstellungvonelektrischenAusstattungen,dieBa-
uindustrie, die Bekleidungsindustrie, der Handel, die Herstellung und derVerkaufen
von Nahrungsmitteln, die Diensleistungen haben
c) Die Bauindustrie
Im Bereich der Bauindustrie gibt es das Potential um zu investieren und auch ge-
lehrtemenschlicheRessourcen,dieInvestitionenindiesemBereichsindjetztnötigund
opportun(manmodernisiertundweitetFerienhäuser,Villen,Pensionen,Privathäuser
aus, man legt Marktplätze, Parks,Wege, Aleen aus).
d) Der Handel
Die Entwicklung der Tätigkeit in der Handelsabteilung ist des Privatisierung-
sprozessesundderInvestitionenderPrivatabteilungschuldig.Soentwickeltesichder
Handelsnetz, der führte zurVerbesserung der teritorialenVerteilung der Kleinhande-
leinheiten,zurVergrößerungderHandelsflächeunddieerfolgreichereBenutzungder
schon vorliegenden Räumen und andererseits hat er die Flexibilität der Beziehungen
mit den industrialen Lieferanten, die Erhöhung der Konkurrenz zwischen verschie-
denenHandelsleuteunddieVerbesserungderQualitätderProduktenderBevölkerung
bestimmt gesichert.
e) Dienste
Die Diensteabteilung ist für die Besetzung der Arbeitskraft wichtig, auch wenn
viele hier entwickeltenTätigkeiten von dem Bergbauwesen und der ähnlichen Abtei-
lungen hängen .
f ) Der Tourismus
Das KleingebietValea Jiului hat ein reicher touridtischen Hintergrund bis heute
180
nochnichtgenugausgenutzt.VondensiebenbürgischenKarpatenbegünstigt,bietet
Valea Jiului eine einzigartige Landschaft.
Die wichtigsten Sehenswürdigkeiten des Kleingebiets sind: der Gebirgsstock
Parâng mit den touristischen Zonen Parâng şi Cheile Tăii, der Gebirgsstock Vîlcan
mit dem von lokalem Interesse Kurort Straja-Lupeni und die touristische Zone Pasul
Vulcan, das Retezat Massiv mit der touristischen Zone Cheile Buţii.
In den Gebirgskurorten Parâng und Straja kann man Wintersporten treiben und
zwar: Alpenschi, Hintergrundschi, Tourschi, Außenschi, Rodeln. Im Sommer kann
man unerforschte Gebirgsrouten und kann man Kletterfelsensen entdecken. Es gibt
viele Gebirgsrouten auf den 4 Versanten die das Kleingebiet Valea Jiului umgeben.
Die Parâng Zone mit Ansicht den Bergen Retezat, Vîlcan und Sebeş zu, mit
einem transversalen Bergenkamm mit dem Gipfel Parângul Mic-2073,6 m hoch, -
2460 m hoch- Cârja und 2518 m hoch - Parângul Mare, Bobea Gipfel -1850 m hoch.
Am Bergenfuß der Parâng befindet sich der Rusu Gipfel (1168 m).
Im Parâng Gebiet gibt es 7 funktionelle Schibahnen, eine die nicht mehr funkti-
oniert und eine Rodelbahn. 5 daraus sind mitTeleskianlage ausgestattet und 2 andere
mit Flutlichtanlage.
Mantritt miteinemPersonensessellifteinvondemMaleia-Fluß–Fernseherrelais
auf einer Länge von 2232m. In der Kurort befindet sich im ganzen 140 Gebäude dem
Tourismus bestimmt, daraus 5 große Hütten und der Rest sind Ferienhäuser. Es gibt
auchGebäudedemöffentlichenNutzenbestimmt:eineRelaisstationdesNationalfer-
nsehenseinemeteorologische Station, elektrische Station. Die meisten Gebäude von
hier wurden in den letzten 8 Jahren errichtet.
Das Straja Gebiet mit einer komplexen und attraktiven Landschaft zählt man
zu den ausgezeicnetenWinterorten und liegt inmitten desVulcan-Massivs um 20km
von Masivului Vulcan.176 Hütten und Pensionen versichern die Einquartierung von
ungefähr 3700 Leute. Der touristischen Komplex liegt auf 1300m Höhe. Der Straja
Gipfel ist 1445m hoch. Die Schipiste umfasst 40 ha
Der Zutritt im Erholungsgebiet ist möglich durch den Straja Sessellift, der 2536m
hat, mit einer Niveaudifferenz von 593m, dieTransportdauer = 24 min, 410 Personen
pro Stunde, der die Schibahn Telescaun ( Sessellift ) bedient.
ImErhohlungsgebietisteinberglichesGendarmenstation,,Salvamont“genannt
tätig, wo im Winter 4 berglichen Retter arbeiten und sie leisten taglich die erste Hilfe
wenn man schieht..
12. Die Betriebe aus Valea Jiului
181
Im Jahre 2006 im Kleingebiet Valea Jiului waren 2859 Firmen in den ökonomi-
schen Abteilungen örtlich entwickelt tätig. Daraus nur 7 sind Wirtschaftsorganisati-
onen mit mehr als 250 Angestellten. Daraus nur 53 Wirtschaftsorganisationen kann
man in der Kategorie der mittleren Unternehmen zahlen, denn sie mehr als 50 Anges-
tellten haben.Wie bei dem Westgebiet auch in dem Kleingebiet Valea Jiului sind die
meisten Wirtschaftsorganisationen Kleinunternehmen.
Tabel 4. Unternehmen aus Valea Jiului im Jahre 2006

Ortschaft Aninoasa Lupeni Petrila Petroşani Uricani Vulcan Total
Total Firmen 79 369 347 1426 156 482 2859
Grosse Firmen 0 1 0 6 0 0 7
Mittlere Firmen 4 9 4 28 1 7 53
Kleine Firmen 6 24 17 102 4 38 191
Kleinbetriebe 28 145 128 624 72 187 1184
Capital strain 1 10 1 31 4 8 55
Quelle: Liste mit Firmen aus Rumaenien, 2006
Die obengezeichneteTabelle gibt uns Informationen über fremdenWirtschaft-

sorganisationen die in der Nähe tätig sind. Leider ist es die Rede über wenige Wirt-
schaftsorganisationen-55mitfremdenKapital.Siebedienendie3Munizipienausdem
Gebiet.
13. Das Immobilienhandel
Schon auf dem Anfang des Jahres 2005, waren die Preise der Gebäuden und Ge-
lände aus der Umgebung hoch und die Immobilienexperten meinen, dass dieseTen-
denz sich erhaltet, denn viele Geschäftsleute darin investieren möchten.
Das Quadratmeter inmitten einer Ortschaft verkauft man für 15 bis
30 EURO, oder viel mehr,wenn das Gelände einige Erleuchterungen bietet.
DerWohnungspreise betreffend, diese sind gewachsen in alle Städte des JiuTals und
oszillieren gegenwärtig zwischen 10.000 und 40.000 Euro, vom Stock und Zone ab-
hängend und nicht letztens von ihren Verbesserungen.
Aber diese Preise sind gültig nur für dieWohnungen im Hochhäuser, für ein Haus
oder eine Villa bezahlt man oft mehr als 100.000 Euro .
14. Die Qualität der Umweltfaktoren

In dem Jiu Tal ist die Qualität der Umweltfaktoren von der wirtschaftlichen En-
182
twicklung des Gebietes. Zum Beispiel die Qualität der Luft ist von der Abgasen der
Werken,diedasthermischeAgenserzeugen,derWärmekraftwerkendieinnerhalbder
Bergbaueinheiten und der anderen Werke.
Gewöhnlich sind die Boden aus dem Jiu Tal der Waldvegetation günstig, unter
derBedingungderVersicherungfolgendenBedürfnisse:Wasser,Luft,gedüngterBoden
und die Beschäftigung der Aufforstung der Boden.
15. Die Kultur und die Freizeitbeschäftigungen

In dem Kleingebiet Jiu Tal, trägt die Kultur den Abdruck der eigenartigen Be-
dingungen der Zone, die aus der Mischung von Bräuchen und Sitten der heterogener
Bevölkerung, die hier arbeitet hat und noch arbeitet werde. Das Kleingebiet führt ein
reiches geistliches und kulturelles Leben, sehr wichtig sind hier die Bräuche und die
kulturellen Ereignisse.
Aus den Wertleute des Jiu Tal kann man große Persönlichkeiten erwähnen, die
nahmhaft im Land sind, aber auch im Ausland. Die bekanntesten sind:Teodora Luca-
ciu (Sopransängerin), Dafinel Duinea (Schriftsteller, Bildhauer, Maler und Grafiker),
Pius Brînzeu (Arzt), Iosif Tellmann (Maler), Elena Merişoreanu (Volksmusiksängerin).
III. TEIL. SWOTANALYSE DES KLEINGEBIETS JIU TAL

1. Die Leistungsmethodologie der SWOT Analyse
Die SWOT Analyse bedeutet eine Analyse der starken Punkten, der schwachen
Punkten, der Opportunitäten und Drohungen, geschafft und benutzt von mehreren
Betrieben als Instrument der Formulierung von Strategien.
Dieses Instrument ermöglicht die schnelle Analyse der strategischen Schlüssel-
punkte,sowiedieIdentifizierungderstrategischenAlternativen.Heutzutageanwendet
man diese Analyse um das Gebiet zu analysieren und ist ein Instrument, das die Pla-
nung der öffentlichen Verwaltung erleichtert.
Die Analyse- und Forschungstechnik SWOT beruht aus der “brainstorming”
Methode und zwar eine Diskussion zwischen die Leute, die in der Ausarbeitung der
Strategie impliziert sind.
Die SWOT Analyse beruht sich auf folgenden Elemente: starke Punkte, schwache
Punkte, Opportunitäten und Bedrohungen.
Inmitten der SWOT Analyse gibt es keine exklusive Korrespondenz zwischen
starkePunkteundOpportunitäteneinerseitsundschwachePunkteundBedrohungen
andererseits.ManchmaleinigestarkeElementenkönnenzurBedrohungenführenin-
mitten eines ,, nach der Politik “ Szenariums.
DiestarkenundschwachenPunktesind,,statische“Konzepte,dieaufbeschreiben-
183
den Parameter eines Gebiets beruhen, in einer präzise Zeitperiode = WAS ES GIBT
Die Opportunitäten und Bedrohungen berücksichtigen die Zukunft und sie be-
ruhen auf denWahlen, die die Leute die imVerfahren impliziert sind machen müssen
= DAS WAS WIRD
Die stärkeste Botschaft der SWOT Analyse ist, dass ungeachtet der festgelegten
Tätigkeiten, musste das Dezisionalprozess folgende Elemente einschliessen:
• Bau auf den Schwerpunkte
• Eliminier die Schwachpunkten
• Nutz die Opportunitäten aus
• Entferne die Bedrohungen
2. SWOT Analyse des Kleingebiets Jiu Tal

BEREICH
STARKE PUNKTE SCHWACHE PUNKTE
• Die geografische Lage versichert (Verbindungs- • Monoindustrielles Gebiet
undVerkehrsmöglichkeiten) direkteVerbindungen • Arbeitslosigkeit
zu den anderen Ortschaften und Zonen des Landes • Arbeitskraftwanderung
• Die wirtschaftlicheTradition des Kleingebiets • Mangel der Gelände für zukunftliche Investitionen
• Die entwickelte Infrastruktur des Transports • Kein ländlicher Entwicklungsplan für den Jiu Tal
• Billige und freie Arbeitskraft • Untergang der Baubergindustrie
• Die Existenz der Nutzlichkeiten in den Residenz- • Große Umweltprobleme: verschmutzte Orte,
zonen und industriellen Zonen industrielle schmutzige Räume
• Der erhöhte Urbanisierungsgrad des Kleingebiets • Mangel der Wohnungen oder der neuen Residen-
• Die Existenz aller Unterrichtstypen zprojekten
• Aktive öffentliche Lokalverwaltungen mit großer • Schwachentwickelte Tourismusinfrastruktur
Erfahrung in den Zusammenarbeitsbeziehungen • Schwache Ausstattung mit Nutzlichkeiten im
unddieAnwendungderProjektenmitFinanzierung Vorstädte
aus der EG-Fonds • Prekäre Qualität der Stadtverkehrsmitteln
• Die Existenz einiger Geschäftspläne (Inkubator) • Schwache Wirtschaftsentwicklung
• Erhöhter Grad der aktiven Bevölkerung mit Arbe- • Schwache Beförderung des Gebiets
itsalter (15-64 Jahre) • Keine Institutionen von Sozialassistenz
• Die Existenz einer Volkshandwerker die den • Mangel der Gelände mit landwirtschaftlichem
JungenihreKenntnisse,eigentümlicheBräucheund Potenzial,dieRessourcenfüralternativenWirtschaft-
Sitten mitteilen stätigkeiten bieten
• Entwickelte Sanitätsinfrastruktur • Niedrige Einkünfte der Bevölkerung des Kleingebiets
• DieBaubergindustrieunddieVerbindungstätigkeiten • Weitererwachsender Zahl der Personen, die die
• Beschützte Zonen mit großen OberflächeNatursc- kleinsten Enkuenfte bekommen
hutzgebiete, Parks): Defileul Jiului und Retezat • Nicht genuge Schutzzentren fuer folgende Kate-
• Ungeschätztes natürliches Kapital von dem gorien (mißbrauchte Kinder, mißbrauchte Frauen,
Standpunkt des Genofonds, der Biodiversität, der institutionalisierte Jungen)
Landschaft, derWasserressourcen aus, mit einer wi- • Wenige IMM
chtiger Rolle bei derVersicherung der ökologischen • Schwache Mitarbeit mit denTourismusoperatoren
Gleichgewicht im Gebirge und auf den Hügeln • Kleiner Zahl von menschlichen Ressourcen im
• Mehrere Läufe im Kleingebiet Tourismus
• Wiederqualifizierungskursen für diejenigen die • Kein Lager von ökologischen Abfälle im Kleingebiet
arbeiten möchten
184
GELEGENHEITEN BEDROHUNGEN
• Zutritt Rumäniens zu den strukturellen Fonds • Abhängigkeit von der Kohlenförderung
und der Kohäsion der EU • Sozialprobleme wegen der Arbeitslosigkeit
• Die Beendung der Verbindungsweg Jiu Tal-Her- •MangeleinigerzusammenhängendenProgramevon
cules Bad Fachabwechselung, das die Investitoren beseitigen
• Entwicklung der Fernschulwesen und der Fortbil- • Mangelhafte Benutzung der Gelegenheiten für den
dungskurse am Arbeitsplatz Tourismus
• Aufbewahrung und Verwertung der geschutzten • Die Angebote von touristischen Produkte der
Naturgebiete aus dem Kleingebiet und dieser Ver- Mikroregion sind weder wettbewerbsfähig noch
wandlung in Sehenswürdigkeiten weltberühmt
• Potenzial der Beschliessung einigen Zusammen- • Mangel einer Strukturen, die im Notfall intervenieren
schlussezwischenterritorial-verwaltendenEinheiten • Die Verschlechterung des Lebensniveau
mit Gemeininteresse für die Entwicklung des • Die Wanderung der Arbeitskraft nach anderen
Tourismus Bereichen
•VerfügbareFinanzierungenfürdieUmweltprojekten •Verfall der Umwelt und die Umweltverschmutzung
•NatürlicheRessourcendieneueWirtschaftstätigkei- • Steigerung der Chomeurenanzahl
te erzeugen konnten: Holz, Wildfrüchte, Quarz, u.a. • Der Verlust des Kennzeichen, der Sitten und der
• Die Anziehung einer strategischen Investitoren Bräuchen des Gebietes
Die Entwicklung der Nischetourismus (industriel-
len, Gebirgstourismus, Abenteuertourismus)
• Billige und gelehrte Arbeitskraft
IV. TEIL. SOZIO-ÖKONOMISCHE ENTWICKLUNGS-

STRATEGIE DER MIKROREGION JIU TAL
1. Einführung
Der Abgangspunkt für die Erarbeitung der Strategie der Mikroregion Jiu Tal für
2007-2013 sind die strategischen Dokumente auf regionalem, kreislichem und loka-
lem Niveau gearbeitet.
In Anbetracht des Kontexten in dem das Projekt Strateg Vest implementiert ist,
für die Festlegung der strategischen Interventionsachsen berucksichtigte man, dass
Rumänien Teil der EU ist und es erfreut sich der Instrumente für die Verringerung der
Entwicklungsdissonanzen.
DiePartnerschaftstrukturdieinderErarbeitungdiesesstrategischenDokumentes
der Mikroregion Jiu Tal wurde unten dargestellt:
DielogischeStrukturdesstrategischenDokumentesaufdemNiveauderMikrore-
gion Jiu Tal earbeitet werde hier dargestellt:
2. Das Großziel
Die Entwicklungsstrategie der Mikroregion ist das Ergebnis aller Leute die mit-
185
gearbeitet haben, denn sein Zweck die Identifizierung von Problemen der Bewohner
aus dem JiuTal ist, aber auch die Bemühung der Ortsbehörde die materiellen Ressour-
cen zu verwalten und das zu der sozio-ökonomischen Entwicklung zu führen.
Großziel
Die Verwandlung der Städte aus dem Kohlenbecken aus dem Jiu Tal in Zonen der
Wirtschaftsentwicklung günstig, durch die Ergänzung derjenigen Abhängigkeit von
der Bergbauindustrie
3. Teilziele
Um das großziel zu erreichen, nennen wir folgende Teilziele die verfolgen:

• Die Steigerung des Zahls der Bewohner aus dem Jiu Tal, die tätig sind
•DieDiversifizierungderökonomischenTätigkeitenundneueunternehmlichen
Investitionen
• Die Anziehung von Investitionen für die Modernisierung und die Rehabilitie-
rung der Infrastruktur aus der Mikroregion ;
• Die Förderung und die Darstellung des Jiu Tal als attraktive und zugängliche
Sehenswürdigkeit
• Die Umweltschutz durch Verfahren gegen Veschmutzungsfaktoren
Diese Ziele werden erreicht in 7-10 Jahren durch die Anwendung von den En-
twicklungsprojekte, die europäische Fonds bekommen haben.
4. Die Prioritätsachsen und die Interventionsbereiche
Die Prioritäten in der Strategie der Mikroregion Jiu Tal vorgesehen sind gleich
mit den Interventionsbereichen in dem operationellen Regionalprogramm und den
operationellen Kreisprogramme festgesetzt sind: die Steigerung der ökonomischen
Wettbewerb,dieTransportinfrastruktur,dieUmweltinfrastruktur,dieEntwicklungder
menschlichen Ressourcen, die Entwicklung der Verwaltungsfähigkeit.
Die Prioritatsachsen und die Interventionsbereiche in der Strategie der Mikrore-
gion Valea Jiului schon gennant wurden mit dem Plan der Regionalentwicklung der
Westenregionfür2007-2013undmitderEntwicklungsstrategiedesKreisesHunedoa-
ra 2007-2013 korreliert. Die Anmerkungen von der Gesellschaften berückdichtigten
die lokalen Entwicklungsstrategien die schon erarbeitet wurden oder in der Zukunft
erarbeitet werden auf Niveau jeder Ortschaft der Mikroregion Jiu Tal.
186
Als Folge der Partnerschaftsanalyse fuer 2007-2013 in der Mikroregion Jiu Tal
gemacht, man kann folgende 5 strategischen Prioritaetsachsen nennen:
Die Entwicklung der menschlichen Ressourcen
• Die Diversifizierung von oekonomischen Tätigkeiten
• Die Entwicklung der Infrastruktur in der Mikroregion
• Die Entwicklung der Zone als regionale und nationale Sehenswuerdigkeit
• Die Umweltschutz
Prioritaetsachse 1: DIE ENTWICKLUNG VON MENSCHLICHEN RES-

SOURCEN
Interventionsbereich 1.1.Die Anpassung der taetigen Bevoelkerung aus der Mi-

kroregion zu den neuen Beduerfnissen des Geschaeftsbereiches
- Die Abwicklung einer Qualifizierungsprogramme fuer die Berufe die die neu
entfaltene oekonomische Zweigen verlangen
- Adaptation des Curriculums fuer Lyzeen und Fakultaeten zu der neuen Vision
der Entwicklungs des Gebiets betreffend
-DieUnterstuetzungdergeografischeundberuflicheBeweglichkeitderLeuteausdem
Jiu Tal
-DieSteigerungderAnpassungsfaehigkeitdermenschlichenRessourcendiediebe-
rufstaetigeBevoelkerungbildetzudenBeduerfnissenvondemArbeitsplatzmarktausder
Mikroregion
- Bildung und Entwicklung von fuehrenden Fertigkeiten
-EntwicklungdesunternehmendenGeistundKulturschonvonderSchulezusammen
mit dem Geschaeftsbereich
- Die Entwicklung von dem staatsangehoerigen Sinn und die Mitarbeitung der
Bevoelkerung in den von der Ortsverwaltungen der Mikroregion abgewickelen Pro-
jekten.
Prioritaetsachse 2: DIVERSIFIZIERUNG VON OEKONOMISCHEN TAE-

TIGKEITEN
Interventionsbereich2.1.RevitaliesierungderTaetigkeitderNationalgesellschaft
der Steinkohle
-WiederaufrechnungderFoerderungszonen,umsichaufdieproduktivenZonen
zu konzentrieren
- Die Optimisierung vom Personenzahl und dieser Lohnen, als dass die Foerde-
rungen gut funktionieren koennen
- Die Rehabilitierung und Wiedertechnologisierung der Gruben die noch offen
bleiben
187
- Die Modernisierung der Ausstattungen zur Erarbeitung von Kohlen benutzt
Interventionsbereich 2.2.Die Entwicklung der alternativen und produktivenTa-

etigkeiten
- Die Schaffung eines industriellen Parks in der Mikroregion
- Die Wiederaufnahme gewesenen industriellen Plaetze in der Oekonomie
-WiederbenutzungderPlaetzeundGelaende,dienachderStillegungderGrubenver-
fuegbar wurden
Domeniuldeintervenţie2.3.Valorificareaînsenseconomicaresurselorexistente
în zonă
-inventariereaterenurilordisponibilepentruderulareaunorproiecteeconomice
de investiţii de către agenţi economici români şi / sau străini;
- dezvoltarea spiritului anteprenorial prin apelul la servicii de consultanta – in-
struire pentru domenii noi precum: agricultură, creşterea animalelor, produse bio;
- sprijinirea intreprinzatorilor in prelucrarea lemnului, ciupercilor şi fructelor de
padure – resurse naturale oferite de zonă.
Axa prioritară 3: DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII LA NIVELUL MI-

CROREGIUNII
Domeniul de intervenţie 3.1. Infrastructura de transport

- finalizarea drumului Câmpul lui Neag – Băile Herculane;
- reabilitarea drumului de acces DN7A Petroşani-Voineasa;
- continuarea procesului de modernizare a drumurilor, aleilor şi trotuarelor.
Interventionsbereich 3.2. Nutznetze

- Die Verbesserung der Lebensbedingungen durch der Abrechnung des Woh-
nungsfonds und der Nutzdienste
-MoeglichkeitsstudienfuerdieZusammenentwicklungeinigerEntwicklungspro-
jekte der Nutznetzen.
- Die Modernisierung der Strassenbeleuchtung
Prioritaetsachse 4. DIE ENTWICKLUNG DER ZONE ALS REGIONALE

UND NATIONALE SEHENSWUERDIGKEIT
Interventionsbereich 4.1. Die Auswertung des touristischen Potentials

-DieWiederaufstellungderStrasseninfrastrukturvonZutrittderSehenswuerdigkeiten
aus der Mikroregion
-RehabilitierungderbestehendenEinquartierraumeunddieHerrichtungdereinigen
die noch qualitativ sind
188
- Die Ausstattung der Umgebungen fuer dasTreiben der Wintersporten : Schipisten,
KabeltransportanlagenfuerPersonen,dieVerlegungvonAusruestungenfuerdieHer-
stellungderkuenstlichenSchnee,dieVerlegungvonAusruestungenderNachtbeleuch-
tung der Skipisten
-AnlegungeinigernatuerlichenSehenswuerdigkeitenfuertouristischeTaetigkei-
ten:Seen,Hoehlen,geologieschenFormen,Wasserfallen,KlammenAnlegungeiniger
Sehenswuerdigkeiten auf der Stelle einer Gruben ( Bergwerkmuseum)
- Errichtung eines thematischen Unterhaltungspark in der Mikroregion
Interventionsbereich4.2.WettbewerbsfaehigetouristischeDiensteundAngebote
- die Fachausbildung der Arbeitskraft fuer dieVersicherung der spezifischen Di-
enste
- Bau einer touristischenRouten die traditionell werden
- Die Unterstutzung der Firmen aus dem touristischen Bereich um die Qualitaetss-
cheine zu bekommen
- Die Errichtung von neuen Bergwachtstationen und Bergschutzhuetten
-DieVerwertungderKunstgewerbestuecke,derVolkshandwerke,derVolksarchitektur
und der Volksmanifestationen.
Interventionsbereich 4.3. Taetigkeiten von Foerderung der Zone

- Foerderung eines positiven Bildes der Mikroregion um die Touristen, die Tour-
ismusoperatoren und die Investitionen zu anziehen
-Broschuere,Werbeschriften,VerzeichnissemitderSehenswuerdigkeitenausder
Mikroregion
- Die Entwicklung einigen Bueros von touristischen Erkundigungen und die Ero-
Ortsräte der
6
Ortschaften
aus dem Jiu
Verband Tal
von Die
dauerhaften Universität
Entwicklung Petroşani
aus dem Jiu
Die
Entwicklung
strategie
Projektteam: Kreisdirekti
derMikroreg
ADR Vest, on von
ion Jiu Tal
CAR, Lokal Statistik
expert Hunedoara
Die Ökonomisch
Nationalage e und
ntur der soziale
Bergbauzon Partner
e
effnung einer Internetseite der Mikroregion
189
G r o ß z iel
T eilz iele
Strategische Achsen
I n te r v e n ti o n s b e r e i c h e
Operationen
Prioritaetsachse 5 DIE UMWELTSCHUTZ
Interventionsbereich 5.1. Die Loesung der Umweltkreisproblemen
- die Deckung desWasserbedarfs der Bevoelkerung aus der Staedten und Doer-
fern
- die Verkleinerung der COV Ausstrahlung die folgen aus den Waermekraftwer-
ken
- dieVerwaltung der Abfaelle ( Sammlung,Transport, Ablagerung und Recycling) in
der Mikroregion
- die dauerhafte oekonomische Entwicklung der Waldausbeutung
-dieDefinierungderMikroregionalnetzderbeschuetztenUmgebungenwie,,Natura
2000” und die Festsetzung der Verwaltungsplaene
-oekologischeRehabilitierungderGelaendeausderZonenmitintensivenoekonomi-
schen Taetigkeiten
5. Handlungsplaene
Der Zweck des Handlungsplans ist dieser derVerwandlung der obengennanten

strategischenZielederOrtschaftenausdemJiuTalinpraktischeProjektvorstellungen,
die realisiert werden koennen.
Woraus besteht der Unterschied zwischen Jiu Tal und andere Regionen:
• - Seine Abhaengigkeit von der Bergbauindustrie
•-EinsehrgrossesZahlvonChomeurendiemeistenjungineinerkuenstlichenWirt-
schaftDerprekaereZustandderInfrastrukturdergleichzeitigmitderBaubergindustrie
gewachsenist,einschliesslichdieWohnbediengungen,dieVerseuchungderUmweltunddie
Ruinen die die Abschliessung der Gruben provoziert haben,
• - Unakzessibilitţet des Jiu Tals gegen seiner Aussenwelt;
•-DerMangelderoekonomischenTaetigkeitendievonderKohlenfoerderungerzeu-
190
gen oder nicht;
•-DieTatsachedasss,einegrosseMengevonLeutedieinderBaubergindustriear-
beitetenImigrantenwaren,hatdietraditionellenLebensbediengungenderOrtsgesellschaft
beseitigt-zumBeispieldieVorherrschaftderHochhausermitvielenWohnungenundder
Mangel einer Uberlebensoekonomie, die auf der Erdeeigentum unterstuetzt;
• Die wichtigstenTaetigkeitsgruppen die man inmitten der Arbeitsgruppe iden-

tifiziert hat sind:
1 Gruppe: Die Foerderung der Erschaffung neuer Arbeitsplaetze und die Entwicklung des Privatbe-
reiches in dem Jiu Tal durch Investitionen und Ansporn
2 Gruppe: Die Anziehung in dem Privatbereich von Investitionen, aber nicht nur aus andere Land-
gebieten.
3 Gruppe: Die Unterstuetzung und Verstaerkung der Taetigkeitsabteilung – hauptsaechlch auf
der Landwirtschaft, der Bauindustrie, des Tourismus, der Handarbeitindustrie und die
Produktion mit technologischer Hintergrund basiert
4 Gruppe: Die Verwicklung der Ortsgesellschaft in der Gebietsentwicklung durch das Wechsel
eigenennegativenWahrnehmungen,durchdieUmformungdesGebietsussehensunddas
Anbieten der noetigen Ressourcen und Qualifizierungen fuer die Menschen, die denen
erlauben sich selbst einige Gelegenheiten zu erschaffen
5 Gruppe: Die Umformung der physischen Umwelt in einer die diversifizierte Wirtschaft und eine
gute Lebensqualitaet unterstuetzt
6 Gruppe: Die Unterstuetzung und der Marketing des Jiu Tals und seiner festen Fonds auf lokaler,
regionaler, nationaler und internationaler Ebene
Jede Gruppe wiederspiegelt die Beduerfnisse des JiuTals sich zu entwickeln und
bietet Ziele an, die man in kurzer Zeit in Erfuellung bringen koennen. Jede Gruppe
war veranschaulicht von den 6 Haupthemen ausgehend.
WeiterstellenwirdieseVorschlaegevoralsdetaillierteTaetigkeiten:diesewaeren:
Die Verwandlung der Stadt Petroşani in einem Entwicklungskern
DieseTaetigkeitenbestehenauseinigeUnterstuetzungstaetigkeitenderEntwicklung
in dem Privatbereich in der Stadt Petroşani als wichtigsten Erhoehungspunkt der
191
Mikroregion. Die Stadt Petroşani hat die besten Infrastruktur und Dienste aus dem Jiu
Tal, und gleichzeitig die dieversifizierte Wirtschaft. Die Universitaet der Stadt bildet
ein anderer Grund um die Stadt ein wichtigsten Wirtschaftszentrum zu werden. Die
Unterstuetzung werde komplex und qualitativ sein technisch gemaess.
A1 UnterstuetzungfuerdieEroeffnungvonneuenGeschaeftedurchInstrumente
und Ansporne.
A2 Die Konzentration gegen der Entwicklung der IMM mit Wachsenpotential.
A3 Investierungen in einem Geschaeftspark der Erleichterungen fuer ein ,,Ge-

schaefts inkubator” bietet, ein flexibler Raum fuer Dienste und Dienste der
Unterlage integriert.
A4 DieEntwicklungeinemtechnologischenParks,dasdieGeschaeftemiteinem
hoehentechnologischenNiveauunterstuetztundentwickelt,dassichvonder
Expertise der Universitaet erfreuen. Am Angang wurde man der Sammlung
der Expertise, den Ideen und den Fonds Aufmerksamkeit schenken und da-
nach werde diese Idee des technologischen Parks von einem ,, virtuellen“ in
einem Geschaeftszentrum mit technologischen Grundlagen.
A5 EineunterstuetzteBefoerderungskampagnedesGebietesundAnzehenneuen
Geschaefte und Investitionen.
Die Gewährleistung der Anstellung und Befähigung der lokalen Geminschaft- Re-
generiegungsinitiative des Jiu Tales
Ein zweites Packet von Handlungen orientiert sich zur Regenerierung der Gemein-
schaften und beinhaltet:
A7 Die Wahl und Schulung von sechs Unterstützern aus den Reihen der loka-
len Gemeinschaft für die Koordinierung der Handlungen der Gemeinschaft
zwecksderLeitungeinesursprünglichendemonstrativenProjekts.DiesesPro-
jekt wird die Einheimischen dafür verwenden, um einen unbesetzen Besitz
zu modernisieren und diesen in einen Platz zur Herberge und zur Entfaltung
von Handlungen der lokalen Gemeinschaft umzuwandeln.
A8 Initiativen,welchefürgeweseneBergleute,FrauenundJugendlicheentworfen
wuden und sich auf diese konzentrieren.
192
DieseInitiativenhabendenZweck,dieseMenschenüberdieUnterstützung,welchediesen
verschiedenenPersonengruppenzurVerfügunggestelltwird,zuinformierenunddieStruk-
turierungdieserUnterstützunggemäßdenspeziellenBedürfnisen.DieArtenderUnter-
stützungbeinhaltendieHilfebeimBeginnneuerGeschäfte,profesionelleBildunginTätig-
keiten,welchedieUnabhängigkeitderMenschengewährleisten,profesionelleBildungin
der Technik und Informierung Beratung und Orientierung in einigen Bereichen.
A9 Ein Renovierungsprogram zurVerbesserung desWohnfonds, durch dieVer-
wendungderMenschen,welchedortwohnen,fürAbreißarbeitenderGebäude
und/oder für Modernisierung, gemäß den Notwendigkeiten. Der Zweck ist
einebeständige Gemeinschaft zu erschaffen, in der die Menschen fühlen sol-
len, dass sie dieser Gegend angehören und auf diese Gegend stolz sind. Eine
ähnliche Aktion wird die profesionelle Bildung der Einheimischen als Ver-
walter sein und betreffend die Instandhaltung der Wohnungen. Der Zweck
ist die Renovierung der Wohnungen auf nichtkomerzieller Basis, durch ein
Programm von Hilfsaktionen, welches auf der lokalen Gemeinschaft beruht.
Die Regenerierungsinitiative der Gemeinschaft aus der Mikroregion, JiuTal,

wirdmitderHilfederlokalenBevölkerungdurchgeführt.DasUnterstützungsguthaben
zu ihrer Entwicklung und Durchführung wird in jeder Stadt aus dem Jiu Tal stattfind-
en und die Experten werden ein Teil der Gemeinschaft sein, welche sie unterstützen.
Die beste Art zur Ermunterung der Aktionen, welche in der Gemeinschaft begonnen
wurden, ist die Kraft des Beispiels. Wir schlagen zum Beispiel vor, dass das erste Pro-
jekt,welchesbegonnenwirddieModernisierungundAustattungeinesWohnblocksin
jederStadtseinsoll,umzubeweisen,wiedieWohnungenaufgebessertwerdenkönnen
und um ein Zentrum der Gemeinschaft zu erschaffen, welches ein Brennpunkt der
Regenerierungsinitiative werden soll.
Die Verbesserung der Umgebung und der Infrastruktur durch öffentliche Inves-
tionen
Dieses Programm von Aktionen wird die Regenerierungsinitiativen für Petroşani und
für die lokale Gemeinschaft, welche im Rahmen der Aktionen A1 und A9 vorgeschla-
genwurden,ergänzen.SiewerdenGeleganheitenbitenzurAnstellungderArbeitskraft
und zur Entwicklung der Schulungen von gewesenen Bergleuten und Jugendlichen,
ganz besonders im Zusammenhang mit der Renovierung der Wohnungen, der Ent-
wicklung der Infrastruktur und der Verbesserung und Erneuerung der Umgebung.
193
A10 EsgibteineunbedingteNotwendigkeitfüreinSystemzurAbfuhrderAbfälleim
Jiu Tal. Dieses Projekt wird als Ergebnis, die Erschaffung eines Abfuhrsystems
vonAbfällenfürdasganzeJiuTalhaben,gemäßdeneuropäischenNormenund
in Überseinstimmung mit den Entwicklungsregelungen dieses Tales.
A11 Die Qualitätsverbesserung der Infrastruktur von öffentlichen Dienstleistun-

gen.
A12 DieVerbesserung und Erholung der Umwelt – man kann die Entwicklung des
JiuTales, als tourististisches Reiseziel, praktisch nicht von der Ökologisierung
der Zone trennen.
Das Erschaffen eines Tourismussektors zur Anregung des ökonomischen Wachs-

tums und zur Anstellung der Arbeitskraft
DieStrategielegtdasEntwiklungszieldesTourismusalseinenwichtigenökonomischen
Sektor fest, welcher einen massiven Beitrag zur produktivenTätigkeit und zur Anstel-
lung der Arbeitskraft in der Ökonomie des Jiu Tales bringen soll. Der Tourismus hat
dieOrganisierung,durcheinekoordinierteAngehung,dervorhandenentouristischen
Veranstaltungen und der Teilnehmer nötig. Gleichfals wird der Tourismus auch eine
spezialisierteundqualitativePlanungundDurchführungdesEntwicklungsvorhabens
benötigen.
DieAktionen,welcheimRahmendiesesVorhabensunternommenwerdensollen,umfassen:
A13 Die Organisierung einer Internetseite mit dem touristischen Potenzial aus
dem Jiu Tal.
A14 Die Entwicklung/Modernisierung der touristischen Anlagen aus dem JiuTal.
A15 Entwicklungsprogramm der Stadt Petroşani zu einem„Eingangstor”für den

Toursismus aus dem Jiu Tal.
A16 Die Entwicklung der Infrastruktur, welche für die touristischenVeranstaltun-

gen nötig ist.
194
A17 Die Entwicklung vonTourismusprogrammen und der und Betriebe imTour-
ismus.
A18 Programm zur Entwicklung der profesionellen Schulung für die touristichen
Betriebe und den mit diesen verbundenen Dienstleistungen.
Die komplememtären Aktionen im Rahmen der Entwicklungsziele des Bereichs pro-

fesionellerSchulungunddesprivatenBereichswerdendieBefähigungderMenschen
gewährleisten,damitsiedieneuenGelegenheitenfürGeschäfteundfürdieAnstellung
von Arbeitskraft ausnutzen.
Investitionen für die profesionelle Schulung, um den verändernden ökonomischen
Bedingungen zu entsprechen
DieNotwendigkeit,zurGestaltungderprofesionellenSchulungderMenschen,welche
ihnen erlaubt die neuen Gelegenheiten zu nutzen, durchzieht alle Ziele der Strategie
wieeinlogischerFaden.EinflexiblesundanpassungsfähigesAnwendungssystemwird
organisiertwerdenmüssen,umeinbreitesSpektrumvonSchulungsprogrammenan-
bieten zu können. Die wichtigste Neustrukturierung der Ökonomie wird ein neues
Schulungsset für die aktive Bevölkeung benötigen. Auch ein inhaltsreiches und viel
flexibleres Durchführungssystem der profesionelle Schulung wird benötigt.
Die Tätigkeit der profesionellen Schulung wird sich konzentreiren auf:
A19 Die Schulung der Ausbilder und der Unterstützer aus den Reihen der Ge-
meinschaft.
A20 Die Entwicklung eines Lernzentrums in den sechs Städten aus dem Tal.
A21 DieBildungderBefähigungprofesionelleSchulungprogrammeanzuwenden,
welchedenMenschenerlaubensollsichselbstBeschäftigungslösungenzufind-
en,imtechnischenBereich,bereichsbezogenundimallgemeinenLehrwesen.
A22 Ein Anregungsprogramm zur profesionellen Schulung, welches sich an die

gewesenenBergleuteundJugendlicherichtet,diedenArbeitsmarktbetreten.
A23 An Anregungsschema für die profesionelle Schulung der Frauen.
Zur Unterrichtung von profesioneller Schulung wird die vorhandene Befähigung der
Regionverwendet,welchewennesnötigistmittechnischenBeistandunterstütztwird.
195
Die Rolle der lokalen Gemeinschaften in dieser Aktion ist jene, diese Entwicklung zu
koordinieren und die Ausstattung des Unterrichtssystems rechtzeitig, am Ort, mit an-
gemessenerGeschwindigkeitundbenötigterMengemitdemNötigenzurprofesionel-
len Schulung zu versichern.
Die Förderung eines positiven Bildes der Region zur Anziehung von Investitionen
und zum Aufbau des Vertrauens der lokalen Gemeinschaften
DieganzeStrategieunddieAktionenmüssenaufdemMarktgefördertundvorgestellt
werden. Dies beudetet die Förderung in den Reihen der lokalen Bevölkerung- für
einebessereInformiereung,Fördeung,Teilnahmeanregung,EntwicklungdesWissen-
sniveaus und derVerständnissfähigkeit der Strategie und des Aktionsplans. Dies be-
deutetauchdieFörderungderUnterstützungwelchedemprivatenBereichangeboten
wird, den vorhandenen Geschäftsleuten, den potentiellen neuen Geschäften welche
gergündet werden, den lokalen Betrienbsleuten sowie auch den Menschen und Ges-
ellschaftenaußerhalbderRegion,inklusivedenInvestitoren,denGeschäftenundden
Spendern. Schließlich wird die Region sich selbst auf dem Markt vorstelklen müssen
undihreTätigkeitenvordenBesuchernunddenpotentiellenInvestitoren,vonregion-
alem, nationalem und schließlich internationalem Plan, förden müssen.
Die spezifischen Aktionsvorschläge umfassen:
A24 Eine Informierungs- und Förderungskampagne in den Reihen der lokalen

Bevölkerung und der Geschäftsleute
A25 Die Koordinierung des lokalen Marketings und die Entwicklung der Kam-
pagne.
Anexa 1.
Anexa 2.
196
197
198
199
200
201
202
203
204
205
206
207
208
209
210
211
212
213
214
215
216
217
218
219
220
221
222
223
224
225
226
227
228
229
230
231
232
233
234
235
236
237
238
239
240
241
242
243
244
245

Strategie Valea Jiului

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategie Valea Jiului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STRATEGIA

Echipa locală de lucru: Manuela Bogdan, Adrian Cătană, Florica-Maria

1. Mesaj comun din partea celor 6 primari din Valea Jiului

II. Scurta prezentare a proiectului StrategVest

PARTEA II. ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ A MI-

III. Prezentarea microregiunii Valea Jiului şi a poziţiei geografice

1. Delimitarea clară a teritoriului

V. Populaţia, ocuparea şi nevoile sociale

1. Populaţia microregiunii Valea Jiului

VI. Sectorul Social

VII. Infrastructura microregiunii Valea Jiului

VIII. Activitatea economică

1. Scurt istoric al exploatării cărbunelui în Valea Jiului

IX. Protecţia mediului înconjurător

1. Calitatea factorilor de mediu

X. Cultura şi activităţile recreative

XI. Administraţia publică locală

1. Structura Administraţiei Publice Locale

1. Metodologia de realizare a analizei SWOT

PARTEA IV. STRATEGIA DE DEZVOLTARE SOCIO-

PARTEA V. TRADUCEREA UNUI REZUMAT AL DO-

1. Variantă rezumat în limba englează

Anexa 1. Organigramele celor 6 localităţi componente ale microre-

1. Mesaj comun din partea celor 6 primari din Valea Jiului

Programul de Guvernare adoptat în decembrie 2004 conţine tot ca prioritate, dez-

Întărirea capacităţii de a elabora strategii de dezvoltare în rândurile comunităţilor

Având în vedere natura comună a problemelor esenţiale cu care se confruntă cele 6

DĂNUŢ BUHĂESCU ODAGIU

Politica actuală a Uniunii Europene pune un accent deosebit pe dezvoltarea locală

Pentru a putea beneficia de astfel de finanţări nerambursabile este absolut necesară

Proiectul StrategVest a oferit oportunitatea pentru cele 6 comunităţi componente ale

Obiectivul general al proiectului„StrategVest”este de a sprijini adoptarea aquis-

din 6 comunităţi: Petroşani, Petrila, Aninoasa, Vulcan, Lupeni, Uricani

comunităţi: Sântana, Curtici, Pâncota, Olari, Zimand, Zărand, Şimand

- alţi parteneri locali şi instituţii, lideri locali

9. Rezultatele urmărite sunt:

- transferul de competenţe şi aptitudini în domeniul eleborării şi implementării

III. Prezentarea microregiunii Valea Jiului şi a poziţiei

1. Delimitarea clară a teritoriului

2. Suprafaţăagricolă 8151 4439 7715 6579 2538 1904 31326

3. Păduri ha 10249 3765 20532 17000 4253 1216 57015

Tabel 2. Suprafaţa microregiunii Valea Jiului, 2005

1. Suprafaţă totală km² 1.281

2. Suprafaţă agricolă 31326 31.59%

3. Păduri ha 57015 57.50%

IV. Cadrul natural

5. Solurile şi resursele naturale

Tabel 3. Populaţia pe sexe în Valea Jiului în anul 2005

De asemenea, în ceea ce priveşte indicatorul densitatea populaţiei calculat ca

Tabel 4. Populaţia pe naţionalităţi în Valea Jiului în anul 2005

Procent 91.19% 0.00% 0.37% 7.40% 1.34% 0.26%

În ceea ce priveşte religia, populaţia majoritar română este de religie ortodoxă

Tabel 5. Populaţia în funcţie de religie în Valea Jiului în anul 2005

Analizând structura populaţiei pe grupe mari de vârstă, se constată că ponde-

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Hunedoara, 2005

În ciuda acestei situaţii, din analiza populaţiei pe grupe de vârstă se observă

Tabel 7. Populaţia din Valea Jiului pe grupe de vârstă, 2005

Lupeni 1395 1694 2162 2790 2435 2338

Vulcan 1610 1804 2157 2728 2201 2349

Uricani 599 743 829 1024 871 830

Petrila 1356 1688 1897 2278 1852 2037

Aninoasa 270 325 392 465 354 344

Valea Jiului 7350 8560 10234 12982 11234 11471

Judeţul Hunedoara 20576 23417 27411 37575 32782 35777