4.

OPERAŢIONALIZAREA CONCEPTELOR DE
OFERTĂ ŞI CERERE

După ce parcurgeţi această temă veţi înţelege...

Cum poate fi exprimat răspunsul cantităţii la modificarea preţului în

termenii unei noţiuni numită „elasticitate”

Cum se poate aplica noţiunea de elasticitate în alte situaţii decât

răspunsul cantităţii cerute la modificarea preţului

Ce determină povara economică a unei taxe

Microeconomie: Operaţionalizarea conceptelor de ofertă şi cerere

4.1 Elasticitatea
Elasticitatea cererii faţă de preţ
Măsurarea elasticităţii faţă de preţ
Valorile elasticităţii şi modificarea veniturilor
Elasticităţi constante şi variabile ale curbei cererii
Factori de influenţă ai elasticităţii

4.2 Aplicaţii ale elasticităţii

Elasticitatea şi impactul taxelor
Elasticităţi şi problemele agricultorilor
 Microeconomie: Operaţionalizarea Conceptelor de Ofertă şi Cerere

4.1 ELASTICITATE

Analiza cererii şi ofertei scoate în evidenţă faptul că „planurile”

cumpărătorilor şi „planurile” vânzătorilor se modifică odată cu schimbarea
preţurilor. De aceea este util să se cunoască măsura în care se schimbă
aceste planuri ca răspuns la modificarea condiţiilor economice.

Elasticitate Măsura în care răspunde cantitatea cerută sau

oferită dintr-un bun la modificarea preţului
acelui bun sau la modificarea altor condiţii
economice.

Elasticitatea cererii faţă de preţ

Elasticitatea cererii Raportul modificării procentuale a cantităţii

faţă de preţ cerute dintr-un bun ca urmare a modificării
procentuale a preţului său, alte condiţii
rămânând neschimbate.

Venit Produsul dintre preţ şi cantitatea vândută.

Cerere elastică O situaţie în care cantitatea cerută se modifică

cu un procent mai mare decât preţul şi, prin
urmare, dacă preţul scade venitul total creşte.
(Figura 4.1 a)

Cerere inelastică O situaţie în care cantitatea cerută se modifică

cu un procent mai mic decât preţul şi, prin
urmare, dacă preţul scade venitul total scade.
(Figura 4.1 b)

Cerere cu elasticitate O situaţie în care preţul şi cantitatea cerută se

unitară modifică cu acelaşi procent şi, prin urmare,
dacă preţul scade venitul total nu se schimbă.
(Figura 4.1 c)
Microeconomie: Operaţionalizarea conceptelor de ofertă şi cerere

Figure 4.1 Cerere elastică, cerere inelastică şi cerere cu elasticitate

unitară
(a) Cerere elastică (b) Cerere inelastică

Venit = 50.000 lei x 300

Venit = 50.000 lei x 300 bucăţi = 15000000 lei

Preţ (mii lei)

Preţ (mi lei)

bucăţi = 15.000.000 lei

50 50

30 30

0 300 600 0 300 400 600

Cantitate Cantitate
Venit = 30.000 lei x 600 Venit = 30.000 lei x 400
bucăţi = 18.000.000 lei bucăţi = 12.000.000 lei

(c) Cerere cu elasticitate unitară

Venit = 50.000 x 300

bucăţi = 15.000.000 lei
Preţ (mii lei)

50

30

0 300 500
Cantitate
Venit = 30.000 lei x 500
bucăţi = 15.000.000 lei

(a) Cum preţul scade de la 50.000 lei la 30.000 lei, venitul creşte de la 15
milioane lei la 18 milioane lei. Aşadar, cererea pentru acel bun este elastică.
(b) Cum preţul scade de la 50.000 lei la 30.000 lei, venitul scade de la 15
milioane lei la 12 milioane lei. Aşadar, cererea pentru acel bun este
inelastică. (c) Cum preţul scade şi venitul nu se modifică, cererea are
elasticitate unitară.
 Microeconomie: Operaţionalizarea Conceptelor de Ofertă şi Cerere

Cerere perfect O situaţie în care curba cererii este o linie

inelastică verticală.

Cerere perfect elastică O situaţie în care curba cererii este o linie

orizontală.

Figura 4.2 Cerere perfect inelastică şi cerere perfect elastică

(a) Cerere perfect inelastică (b) Cerere perfect elastică

Preţ (mii lei)

Preţ (mii lei)

Cerere
Cerere
50

0 600 0
Cantitate Cantitate

Graficul (a) reprezintă o curbă a cererii care este o dreaptă verticală.

Indiferent de valoarea preţului, cantitatea cerută este 600 bucăţi. Aceasta
este o cerere perfect inelastică. Graficul (b) reprezintă o curbă a cererii
perfect elastică sub forma unei drepte orizontale. Peste preţul de 50.000 lei
nu se poate vinde nici o unitate dintr-un bun. La acest preţ ofertanţii pot
vinde oricât de mult dintr-un bun fără să reducă din preţ.

Măsurarea elasticităţii cererii

Exemplul 1:

Se cunosc două preţuri pentru un pachet cu cafea: 75.000 lei şi 100.000 lei.
Diferenţa dintre cele două preţuri este 25.000 lei sau 0,25.
Folosind preţul iniţial ca numitor se obţine:

0,25/0,75 = 0,33
Microeconomie: Operaţionalizarea conceptelor de ofertă şi cerere

Presupunem că preţul iniţial a fost 100.000 lei/pachet şi a s-a înregistrat o

scădere de 25.000 lei. În acest caz, se foloseşte ca numitor 100.000 lei şi
este o scădere de:

0,25/1 = 0,25

Dacă nu se cunoaşte care a fost preţul iniţial, nu se poate spune dacă s-a
înregistrat o creştere sau o scădere de preţ înainte de a calcula modificarea
procentuală. Pentru a elimina acest neajuns, în calcularea modificării
preţului – atât pentru creşterile, cât şi pentru scăderile de preţuri – se
foloseşte ca numitor valoarea medie a modificării preţului (suma dintre
preţul iniţial şi preţul final împărţită la doi).

În acest caz: (0,75 + 1)/2 = 0,875

Folosind valoarea medie (0,875) ca numitor, modificarea procentuală a

preţului devine 0,25/0,875 = 0,285 – o modificare de 28,5% atât pentru o
creştere, cât şi pentru o scădere în zona unui preţ specificat.

Dacă P1 reprezintă preţul înainte de modificare

P2 reprezintă preţul după modificare,

(P2 - P1 )
Formula pentru calcularea valorii medii se scrie astfel:
(P1 + P2 )/2

Aceeaşi abordare se foloseşte pentru a defini modificarea procentuală a

cantităţii cerute ca rezultat al modificării unui preţ dat.
 Microeconomie: Operaţionalizarea Conceptelor de Ofertă şi Cerere

Presupunem că atunci când preţul este 100.000 lei/pachet, cantitatea cerută

este 1000 pachete/zi, iar când preţul este 75.000 lei/pachet cantitatea cerută
este 1500 pachete/zi. Folosind ca numitor comun în calculul modificării
procentuale a cantităţii valoarea medie se obţine:

(Q 2 - Q1 )
Modificarea procentuală a cantităţii =
(Q1 + Q 2 )/2

Aplicând această formulă în exemplul luat se presupune că fie o creştere a

cantităţii de la 1000 pachete/zi la 1500 pachete/zi, fie o descreştere de la
1500 pachete/zi la 1000 pachete/zi reprezintă o modificare de 40% a
cantităţii cerute.

(1500 − 1000)
Modificarea procentuală a cantităţii = = 0,40
(1500 + 1000) / 2

O formulă a elasticităţii ():

(Q 2 − Q1 ) /(Q1 + Q 2 ) Modificarea cantitatii (%)

= =
(P2 − P1 ) /(P1 + P2 ) Modificarea pretului (%)
Microeconomie: Operaţionalizarea conceptelor de ofertă şi cerere

Exemplul 2: O modificare a preţului unui pachet de cafea de la 100.000

lei la 75.000 lei provoacă o creştere a cantităţii cerute de la
1.000 pachete/zi la 1.500 pachete/zi. Care este elasticitatea
cererii de cafea?

Rezolvare:
P1 = preţul înainte de modificare = 100.000 lei/pachet
P2 = preţul după modificare = 75.000 lei/pachet
Q1= cantitatea înainte de modificare = 1.000 pachete/zi
Q2= cantitatea după modificare = 1.500 pachete/zi

(1.500 − 1.000) /(1.000 + 1.500)

= =
(75.000 − 100.000) /(100.000 + 75.000)

500 / 2.500
= =
− 25.000 / 175.000

0,2
= = - 1,4
0,143

Valorile elasticităţii şi modificarea venitului

Valoarea coeficientului de elasticitate (-1,4 în exemplul 2) arată că la fiecare

scădere cu 1% a preţului, cantitatea cerută creşte cu 1,4%. Deoarece curba
cererii are o pantă negativă, din formula coeficientului de elasticitate a
cererii rezultă o valoare negativă. Semnul minus arată că preţul şi cantitatea
cerută se modifică în sensuri diferite.
 Microeconomie: Operaţionalizarea Conceptelor de Ofertă şi Cerere

Figura 4.3: Variaţia elasticităţii de-a lungul unei curbe a cererii

reprezentată ca linie dreaptă
100
90  = -5.66

80
Preţ (mii lei)

70
Elastică Cerere
60

50

40
Punct de
. 30 elasticitate  = - 0.33
unitară
20
Inelastică
10

0
10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140
Cantitate

100
90 Venit total
Venit total (zeci mii lei)

80
70

60

50

40

30
20

10

0
10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140
Cantitate
Microeconomie: Operaţionalizarea conceptelor de ofertă şi cerere

Aceste grafice arată modul în care variază elasticitatea de-a lungul unei
curbe a cererii reprezentată printr-o linie dreaptă. La cantităţi mai mici
cererea este elastică. De exemplu, pe primul grafic, în zona cuprinsă între 10
şi 20 bucăţi, coeficientul de elasticitate a cererii este 5,66. La 50 de bucăţi –
la jumătatea curbei cererii – este atins un punct de elasticitate unitară. De
aici până la 100 de bucăţi, cererea este inelastică. În zona cuprinsă între 70
şi 80 bucăţi, coeficientul de elasticitate este 0,33. Din al doilea grafic reiese
că venitul total creşte în zona cererii elastice şi scade în zona cererii
inelastice. Venitul total atinge o valoare maximă în punctul de elasticitate
unitară.

Figura 4.4 O curbă a cererii cu elasticitate constantă

(10 − 12.5) /(10 + 12.5)
= = -1
(10 − 8) /(10 + 8)
10
Preţ (mii lei)

(20 − 25) /(20 + 25)

= = -1
(5 − 4) /(5 + 4)
5

0 50 100
Cantitate

Această curbă a cererii are elasticitate unitară în orice punct este măsurată.
În mod obişnuit, curbele cererii cu elasticitate constantă sunt folosite pentru
a estima elasticitatea cererii.

Factori de influenţă ai elasticităţii

De ce elasticitatea cererii pentru anumite bunuri este mare, iar elasticitatea

cererii pentru alte bunuri este mică?

Accesul la bunuri substituibile (cererea pentru un bun tinde să fie

mai elastică faţă de preţ cu cât bunul este definit mai exact);
 Microeconomie: Operaţionalizarea Conceptelor de Ofertă şi Cerere

Accesul la bunuri complementare (dacă un bun este un complement

minor al unui bun important, cererea pentru el tinde să fie inelastică.
De exemplu, uleiul de motor şi benzina;

Ponderea cheltuielii pentru un bun în bugetul unei persoane. De

exemplu, cum cheltuiala pentru cumpărarea chibriturilor are o
pondere neînsemnată în bugetul unui individ, cererea pentru
chimbrituri este inelastică;

Orizontul de timp. Adesea, cererea pentru un bun sau pentru un

serviciu este mai puţin elastică pe termen scurt decât pe termen lung.
De exemplu, cantitatea cerută pentru combustibil de încălzit nu
scade pe termen scurt, chiar dacă preţul acestuia creşte, dar, pe
termen lung, oamenii găsesc metode prin care să diminueze
cheltuielile cu încălzirea (o izolare mai bună a ferestrelor, utilizarea
robineţilor termostataţi, etc.).

Alte elasticităţi

Elasticitatea cererii Raportul modificării procentuale a cantităţii

faţă de venit cerute dintr-un bun ca urmare a modificării
venitului consumatorilor, celelalte condiţii
rămânând neschimbate.

(Q 2 − Q1 ) /(Q1 + Q 2 ) Q(%)
Elasticitatea cererii faţă de venit = =
(V2 − V1 ) /(V1 + V2 ) V(%)

Elasticitatea cererii faţă de venit este legată de conceptele de bunuri normale

şi bunuri inferioare.

În cazul unui bun normal, o creştere a venitului determină o creştere a

cererii pentru bunul respectiv. Deoarece venitul şi cererea se schimbă în
acelaşi sens, elasticitatea cererii faţă de venit în cazul unui bun normal are o
valoare pozitivă.

În cazul unui bun inferior, o creştere a venitului determină o scădere a

cererii pentru bunul respective. Deoarece venitul şi cererea se schimbă în
Microeconomie: Operaţionalizarea conceptelor de ofertă şi cerere

sensuri diferite, elasticitatea cererii faţă de venit în cazul unui bun inferior
are o valoare negativă.

Elasticitatea Raportul modificării procentuale a cantităţii

încrucişată a cererii cerute dintr-un bun ca urmare a modificării
procentuale a preţului pentru alte bunuri,
celelalte condiţii rămânând neschimbate.

Elasticitatea încrucişată a cererii este legaă de conceptele de bunuri

substituibile şi bunuri compelementare.

Cum salata verde şi varza sunt bunuri substituibile, o creştere a preţului

salatei verzi determină o creştere a cantităţii cerute de varză. Elasticitatea
cererii în acest caz este pozitivă.

Cum uleiul de motor şi benzina sunt bunuri complementare, o creştere a

preţului benzinei determină o scădere a cantităţii cerute de ulei de motor.
Elasticitatea cererii în acest caz este negativă.

Elasticitatea ofertei Raportul modificării procentuale a cantităţii

faţă de preţ oferite dintr-un bun ca urmare a modificării
procentuale a preţului, celelalte condiţii
rămânând neschimbate.

Figure 4.5 Calcularea elasticităţii ofertei faţă de preţ

Această figură foloseşte patru exemple pentru a arăta cum se calculează

elasticitatea ofertei. Elasticitatea ofertei faţă de preţ este reprezentată pentru
două zone de pe fiecare dintre cele două curbe. Prima curbă a ofertei (O1)
este o linie dreaptă care trece prin originea sistemului de axe şi are
elasticitate 1. A doua curbă a ofertei (O2) este elastică pentru cantităţi mici
şi inelastică pentru cantităţi mari.
 Microeconomie: Operaţionalizarea Conceptelor de Ofertă şi Cerere

100
S1 =
(50 − 40) /( 40 + 50) =1
90
(100.000 − 80.000) /(80.000 + 100.000)
80
Preţ (mii lei)

70  = 0,41
60

50 (90 − 80) /(80 + 90)

S2 (80.000 − 60.000) /(60.000 + 80.000)
40

30 =1

20
(30 − 20) /( 20 + 30)
10 =
3,4 ( 22.500 − 20.000) /( 20.000 + 22.500)

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130

Cantitate

4.2 APLICAŢII ALE ELASTICITĂŢII

Elasticitatea şi impactul taxelor

Impactul unei taxe Cine suportă povara economică a unei taxe.

Figura 4.6: Impactul unei taxe pe benzină

O1 şi C reprezintă cererea de benzină înainte de impunerea unei taxe. Preţul

de echilibru este iniţial 20.0000 lei/litru. O taxă de 10.000 lei/litru
deplasează curba ofertei la O2. Pentru a furniza consumatorilor aceeaşi
cantitate ca şi înainte de introducerea taxei preţul ar trebui să crească la
30.000 lei/litru. Totodată, datorită creşterii preţului, cantitatea de benzină
cerută de consumatori scade. În noul punct de echilibru (E2), preţul creşte
doar la 29.000 lei/litru. Astfel, cumpărătorii plătesc 9.000 lei/litru de
Microeconomie: Operaţionalizarea conceptelor de ofertă şi cerere

benzină sub forma taxei, iar vânzătorii plătesc 1.000 lei/litru ca taxă. În
acest exemplu, cumpărătorii suportă cea mai mare parte a taxei întrucât
cererea de benzină este mai elastică decât oferta de benzină

40.000
Preţul plătit, inclusiv O2
taxa, creşte la 29.000
lei
Preţ (lei/litru)

30.000
E2 O1

E1
20.000
Preţul de echilibru
înainte de
introducerea taxei
10.000
Preţul primit după C
achitarea taxei scade
la 19.000 lei

50.000 100.000 150.000 200.000

Benzină (litri/zi)

Figura 4.7 Impactul unei taxe asupra chiriilor percepute pentru

închirierea locuinţelor

Această figură arată impactul introducerii unei taxe pe o piaţă unde oferta
este mai puţin elastică decât cererea. Iniţial, chiria de echilibru este 3
milioane lei/lună. Introducerea unei taxe de 1 milion lei/lună pentru fiecare
locuinţă închiriată determină deplasarea curbei ofertei în poziţia O2. Noul
echilibru pe piaţă este E2. În cele din urmă, proprietarii de locuinţe suportă
cea mai mare parte din povara taxei – chiria creşte numai la 3,25 milioane
lei. Dacă proprietarii ar încerca să transfere asupra chiriaşilor o parte mai
mare din povara taxei, numărul chiriaşilor s-ar diminua şi mai mult.
 Microeconomie: Operaţionalizarea Conceptelor de Ofertă şi Cerere

5
O2
Chiria plătită creşte
la 3,25 mil. lei
O1
E2

Chiria (milioane lei/lună) Chiria de echilibru

înainte de
introducerea taxei
3

Taxă
E1
C

Chiria netă
încasată scade la
2,25 mil. lei
0 1000 2000 3000 4000
Locuinţe închiriate

Figura 4.8 Elasticitatea cererii pentru produsele agricole

Graficele arată că pentru multe produse agricole cererea este inelastică.

Atunci când cererea este inelastică, o deplasare mică fie a curbei cererii, fie
a curbei ofertei poate provoca o modificare relativ mare a preţului.
Microeconomie: Operaţionalizarea conceptelor de ofertă şi cerere

Piaţa A
8
Cerere

Preţ (mii lei)

4

O1 O2

0 3 6 9 12
Cantitate (mii tone)

Piaţa B

8
Cerere

6
Preţ (mii lei)

O1 O2

0 3 6 9 12
Cantitate (mii tone)