ECONOMIE

Lect.univ.dr. Teodora I. BIȚOIU

Drd. Răzvan V. BALABAN
 Reguli
• Nu ne așezăm ca la cinema
• Uităm de telefoane pt 50 minute x 2
• Ne asumăm prezență activă
 Nevoi – raritate – alegere
• Nevoile umane sunt mereu mai mari
decât resursele disponibile.
• Resurse = factori de producţie
(pamânt La, muncă L şi capital K). Nevoi Raritate
• La (Land) = resurse naturale. nelimitate
• L (Labour) = capacitatea fizică şi
mentală a lucrătorilor de a produce
bunuri şi servicii.
• K (Capital) = bunuri ce nu satisfac în
mod direct nevoile umane: fabrici,
maşini, utilaje, echipamente folosite Alegere
pentru producţia altor bunuri. Capital
fix (participă la mai multe cicluri de
producţie) şi circulant (se consumă
integral într-un singur ciclu).
 Ce este economia?
• Economia = alegerea pe care societatea o face cu privire la alocarea resurselor limitate
pentru a produce bunuri şi servicii cu scopul de a satisface nevoi nelimitate.
• Macroeconomia – se ocupă cu studiul luării deciziei pentru economia ca întreg;
• Microeconomia – se ocupă cu studiul luării deciziei la nivelul indivizilor, gospodăriilor,
firmelor, industriilor sau la nivelul guvernului. Economia pozitivă vs. economia normativă
• Economia pozitivă („Ce este”) – analiză care se limitează la fapte ce pot fi verificate, fie ele
adevărate sau false: „Dacă rata şomajului la nivel naţional creşte la 8%, atunci rata şomajului
la tineri depășește 80%”.
• Economia normativă („Ce ar putea fi”) – analiză bazată pe judecăţi de valoare, care nu
include fapte verificabile: este nevoie, ar trebui, este rău, bine, mai important...
 Metoda grafică în economie
• Ceteris paribus – menţine toţi
ceilalţi factori neschimbaţi pentru a
nu afecta relaţia dintre două
variabile.
• Relaţia dintre variabile: directă sau
inversă.
 Funcţii
• rectilinii sau non-rectilinii;
• monotone sau nemonotone. Y ordonată

• Y = f(x), y var endogenă, x var exogenă. Sistem de

coordonate (axe
rectangulare)

O origine
X abscisă
 Întrebări
1. Explicaţi de ce atât ţările cu standard de viaţă ridicat cât şi cele cu standard de viaţă scăzut se confruntă cu problema rarităţii.
2. De ce banii nu sunt consideraţi capital în economie?
3. O teorie economică afirmă că o creştere a preţului combustibilului determină o scădere a vânzărilor, ceteris paribus. “Ceteris paribus” înseamnă:
a. Alţi factori relevanţi ca venitul cunsumatorilor trebuie să rămână constant;
b. Preţul combustibilului trebuie ajustat în funcţie de inflaţie;
c. Teoria este acceptată în mare, însă nu poate fi testată în mod adecvat;
d. Nevoia de combustibil a consumatorilor rămâne aceeaşi indiferent de preţ.

4. Care dintre următoarele afirmaţii este specifică economiei pozitive?

a. O rată a şomajului care depăşeşte 8% este bună pentru că determină o scădere a preţurilor;
b. O rată a şomajului de 7% este o problemă gravă;
c. Dacă rata generală a şomajului este de 7%, atunci rata şomajului la femei este în medie de 15%;
d. Şomajul este o problemă mult mai gravă decât inflaţia.

5. Când se doreşte ilustrarea grafică a unei relaţii inverse între variabile, dreapta/curba rezultată este:
a. Orizontală;
b. Verticală;
c. Crescătoare;
d. Descrescătoare.
 Funcţia de producţie
• Qx = f(k, L, Ld)
• Curba izocuantă = unul şi acelaşi nivel al
producţiei pentru asocieri diferite ale k şi
L k

• Convexă, descrescătoare, caracter

asimptotic faţă de cele două axe
• Aceeaşi producţie în creştere: izocuante
izomorfe şi paralele Q

O L
 Costurile de producţie
• Curba izocost = unul şi acelaşi nivel al
costurilor k
• Descrescătoare, rectilinie
• Intersecţiile cu axele: unul şi acelaşi cost
exprimat în unităţile unui singur factor Z
• Deplasarea – paralelă sau nu (cine
O L
modifică costurile?)
 Întrebări
1. De cine este dată panta izocuantelor?
a. Caracterul izomorf şi paralel;
b. Rata marginală de substituţie;
c. Deplasarea curbelor;
d. Deplasarea de-a lungul curbelor.
2. Care dintre proprietăţile de mai jos aparţin factorilor de producţie?
a. Divizibilitatea;
b. Complementaritatea;
c. Substituibilitatea;
d. Toate trei.
 Funcţia cererii
• Legea cererii – relaţie inversă între preţul bunului şi cantitatea pe care
consumatorii sunt dispuşi să o achiziţioneze într-o perioadă de timp, ceteris
paribus.
• Reprezentare grafică – curbă descrescătoare (bunuri ordinare), curbă
crescătoare (bunuri speciale Giffen & Veblen)
 Elasticitatea cererii
= modificarea relativă a cantităţii
Q i
cerute în funcţie de influenţa unui  
anumit factor. Q i
Coeficientul de elasticitate
măsoară viteza de reacţie a cantităţii  i  Cerere perfect elastică

cerute la schimbarea unui factor

(preţ, venit, timp), ceteris paribus. i  0 Cerere perfect inelastică

 i  (0,1) Cerere inelastică

 i 1 Elasticitate unitară

 i 1 Cerere elastică
 Px Elasticitatea faţă de preţ
Cerere inelastică = modificarea
cantităţii cerute este inferioară
modificării preţului

ε<1

ε>1
45° Elasticitate perfectă = variaţia nulă a preţului
ε= 

Cerere elastică = modificarea

cantităţii cerute este
ε=0 Elasticitate unitară = variaţia preţului echivalentă
superioară modificării
cu variaţia cantităţii cerute
preţului

Inelasticitate perfectă = variaţia infintă a preţului

O Qx
 Utilitatea
=capacitatea reală/presupusă a unui bun de a satisface o nevoie.
Utilitatea economică = satisfacţia resimţită de un individ în urma
consumului unui bun.
Utilitatea marginală=preţuirea ultimei cantităţi consumate dintr-un
bun; sporul satisfacţiei resimţite prin consumarea unei cantităţi
suplimentare dintr-un bun economic.
Curba de indiferenţă (isoutilitate)=combinaţiile de bunuri de la care
consumatorul speră să obţină acelaşi nivel de satisfacţie.
 Întrebări
1. Dacă o creştere a preţului biletului de metrou reduce venitul total al Metrorex
atunci cererea (faţă de preţ) este:
a. Elastică;
b. Inelastică;
c. Elastic-unitară;
d. Perfect elastică.
2. Să presupunem că săptămâna aceasta ai fost la 2 filme. Utilitatea totală câştigată
este de 100 de unităţi. La cel de-al 3lea film văzut utilitatea totală devine 110.
Care este utilitatea marginală a celui de-al 3-lea film vizionat? Ce se va întâmpla
cu utilitatea totală şi marginală pentru un al 4-lea film în aceeaşi săptămână?
 Oferta
= cantitatea dintr-un bun pe care producătorii şi ofertanţii doresc şi
pot să o prezinte spre vânzare, într-o perioadă considerată, ceteris
paribus.
Curba ofertei – crescătoare, cantitatea oferită creşte odată cu
creşterea preţului bunului.
Modificarea preţului => deplasarea de-a lungul curbei
Modificarea altor factori (nr. ofertanţi, tehnologia, preţul resurselor,
taxe şi subvenţii, aşteptări ale producătorilor, preţurile altor bunuri
produse) => deplasarea curbei la dreapta/stânga
 Echilibrul pieţei
P
Exces de ofertă
D S

E
Cea mai bună
alocare şi utilizare a
resurselor – situaţie
Exces de cerere ideală

Q
 Întrebări
1. Care afirmaţie este adevărată?
a. Creşterea cererii, în condiţiile unei oferte neschimbate, va creşte preţul şi
cantitatea de echilibru;
b. Creşterea ofertei, în condiţiile unei cereri neschimbate, va scădea preţul şi
cantitatea de echilibru;
c. Scăderea ofertei, în condiţiile unei cereri neschimbate, va scădea preţul de
echilibru şi va creşte cantitatea de echilibru;
d. Toate sunt adevărate.