Criza lecturii în școală, o problemă a educației care nu trebuie

ignorată

De ce nu mai citesc tinerii? De ce interesul pentru lectură și literatură este din ce în ce mai scăzut
în rândul generațiilor tinere? De ce pragurile bibliotecilor sunt din ce în ce mai rar călcate de
adolescenți, de elevi, în general? De ce vârsta celor care intră într-o librărie a crescut
semnificativ în ultimii ani, în timp ce numărul celor care răsfoiesc o carte într-o librărie a scăzut?
Întrebările acestea nu ni le punem doar noi. Fenomenul este extins și se manifestă în multe țări,
nu doar europene. Cultura scrisă nu mai atrage astăzi decât pe foarte puțini. Sondajele făcute în
ultimii ani în rândul adolescenților arată că marea majoritate nu citește nici măcar o carte pe an,
iar cei care citesc alocă foarte puține minute pe zi lecturii unei cărți. Timpul liber, în general, nu
și-l ocupă cu cititul cărților. Adolescenții preferă distracțiile, dar cel mai mult și mai îngrijorător,
o spun din ce în ce mai des și mai apăsat specialiștii în educație și psihologii, aceștia își ocupă o
bună parte din timpul liber, dacă nu tot, stând pe rețelele de socializare și pe internet.

Apetitul pentru lectură este în cădere liberă, iar lipsa de interes pentru cărți se
observă în mod îngrijorător în rezultatele din ce în ce mai slabe la examenele
naționale și în rata analfabetismului funcțional.

Pentru mulți tineri, lectura este o îndeletnicire greoaie, obositoare și lipsită de

atractivitate.

1. Cititul te face mai inteligent

Un studiu făcut de Universitatea Carnegie-Mellon, arată că cititul crește cantitatea de materie
albă din creier.
Autorii studiului mai sus-menționat au detectat o creștere și de 10 ori a cantității de informație
transferate între diversele părți ale creierului la copii studiați, comparativ cu lotul martor.
Mai mult s-a constata că, spre deosebire de alte activități umane care implică de obicei activarea
unei singure zone din creier (ex. centrul vorbirii), cititul implică activarea simultană a mai multor zone
cerebrale și comunicarea intensă între ele.
Practic, în fracțiuni de secundă, creierul nostru trebuie să recunoască formele (literele), să
stabilească corespondența între literă și sunetul corespunzător, să stabilească sensul cuvântului și
să-l încadreze în ideea generală a propoziției. Fiecare dintre aceste activități implicând activarea
câte unei zone cerebrale.

Cititul îmbunătățește memoria

Ca o completare a punctelor 1.) și 2.) cititul este și un exercițiu de memorie, ducând la dezvoltarea
acesteia, pentru că e evident că atunci când citim cu atenție despre un subiect, vom memora o
mulțime de detalii despre el.

 Cititul dezvoltă gândirea analitică

Spre deosebire de TV, unde avem o atitudine pasivă, cititul este un proces activ: urmărim firul
acțiunii, încercăm să înțelegem termenii din text, urmărim să discernem între ce este corect și ce nu
din acel text etc.
Toate acestea ne dezvoltă gândirea analitică, ne măresc capacitatea de a discrimina, de a face
legături și a înțelege fenomene complexe.

 Cititul reduce stresul mai mult decât orice altă

metodă
Cercetătorii de Universitatea din Sussex (Marea Britanie) au constatat că cititul este cea mai
bună metodă de a scăpa de stres. Șase minute petrecute lecturând ceva agreabil sunt suficiente
pentru a reduce stresul cu 68%.
Alte metode de a reduce stresul sunt:

 Ascultat muzică relaxantă: reduce stresul cu 61%;

 Relaxare în fața unei căni cu ceai: reduce stresul cu 54%;
 O plimbare pe jos: reduce stresul cu 42%.
 Doar 2,9% dintre români mai citesc. Suntem pe ultimul loc în Europa. Prin
parcuri nu mai miroase a cerneală proaspătă, tocmai ieșită din tipar, sau a
naftalină din biblioteca bunicii

1 din 5 români nu a citit niciodată o carte. Suntem pe penultimul loc din

Europa la citit.

În ultimii ani a apărut un nou tip de lectură – mai adaptată la realitatea virtuală în care trăim

– cărţile audio (audio book) şi cărţile electronice (ebook).

Mai jos ai câteva sfaturi pentru a reuși să îți încurajezi copilul să citească:

1. Fiecare copil trebuie să aibă o mică bibliotecă proprie în camera sa.

2. Copiii trebuie felicitați de fiecare dată când citesc.
3. Cărțile trebuie să fie plasate în bibliotecă la nivelul la care copilul ajunge singur să le ia.
4. Vizitele în librării dau, de obicei, roade: copiii trebuie lăsați să ia cărțile de pe raft, să le deschidă, să le
frunzărească.
5. Dă-i ocazia să-ți povestească ce a citit și să îți “explice” ceea ce tu “nu ai înțeles”.
6. Lăsați copilul să aleagă cartea pe care o va citi.
7. Încurajați cititul cu voce tare, chiar însoțit de gesturi ample.
8. Alegeți cărți cu coperți cartonate și cu ilustrații viu colorate.
9. Cântați împreună de câte ori aveți ocazia pe parcursul poveștilor.
10. Încurajați descrierea personajelor preferate și lăsați copilul să vă indice cu degetul personajul preferat.

Ce este bine să eviţi:

Înainte de a-ţi prezenta modalitaţile care au efect în încurajarea adolescenţilor de a citi, iata ce NU
funcţionează:
 Presiunea, cicălirea. Încurajează-l să citească, dar nu-l bate la cap.
 Critica temelor abordate în lectură. Îi poţi explica ce te deranjează în anumite tipuri de
materiale după ce le citeşti tu însuţi, dar fă tot posibilul să eviţi să-i interzici unele surse de
lectură. Încearcă să accepţi diferenţele de opinie ca atare.
  Evită lauda excesivă la adresa cititului. Dacă îl surprinzi citind poţi arăta interes, dar nu face
prea mare tam-tam pe această temă. Deoarece e important ca adolescentul să simtă că citeşte
pentru propria plăcere şi nu pentru a te mulţumi sau a-ţi câştiga ţie aprecierea.
Modalităţi de încurajare a adolescenţilor să citească:
 Oferă-i un exemplu personal: arată-i că citeşti de plăcere;

 Pune-i la dispoziţie, în casă, materiale de citit cât mai variate. Lasa-i la îndemană cărţi,
reviste şi ziare. Fii atent la ce dispare ca să-ţi dai seama cam ce domenii îl interesează;
 Oferă-i ocazia să-şi aleagă singur cărţile. Când sunteţi împreună în oraş, opreşte-te printr-o
librărie şi mergeţi separat pentru a vă alege din domeniile preferate. Un card cadou de la un
magazin de cărţi e, de asemenea, o modalitate de a-i spune: “tu alegi”;
 Foloseşte-te de interesele personale ale copilului. Caută carţi sau articole care au ca teme
hobby-urile, formaţiile de muzică, emisiunile tv sau echipele sportive preferate;
 Priveşte plăcerea de a citi ca o valoare în sine. Aproape tot ceea ce citesc tinerii, incluzând
bancurile sau benzile desenate, le dezvoltă abilităţile de a citi;

Ce prezintă interes pentru un adolescent: faptul că prin citit ar putea:

 Să devină expert în orice subiect care îl atrage, de la sport, monezi, motoare, maşini sau
orice altceva.
 Să trăiască periculos. Prin lectură adolescenţii pot împărtăşi provocările, temerile, deprinderile
celor despre care citesc fără niciun risc.
 Să se amuze serios. Mulţi adolescenţi vor fi foarte încântaţi să stea jos cu cartea comedianţilor
favoriţi în mână, o colecţie de glume sau benzi desenate sau cu o revistă de umor.
 Să cunoască lumea. Fără a pleca din cameră, adolescenţii pot vizita locurile care îi
fascinează.
 Să călătorească în timp. Temele istorice sau de science fiction îl poartă pe cititor prin diverse
perioade de timp.
 Să-şi folosească creierul. Adolescenţii pot fi fascinaţi de rezolvarea unui mister dintr-un roman
poliţist, sau intuind intenţiile unui personaj negativ ori găsind soluţia ieşirii dintr-o situaţie
periculoasă.
 Să obţină sfaturi în mod gratuit. Numeroase romane prezintă personaje la vârsta
adolescenţei care se confruntă cu probleme şi presiuni similar cu cele cu care se confruntă el.
 Să descopere noi interese. Citind, adolescenţii pot dezvolta interes pentru un subiect despre
care nu ştiau nimic înainte.
 Să găsească o cauză. Adolescenţii pot face lucruri măreţe pe o temă care contează pentru ei.
 Să evadeze. Ei pot astfel scăpa de tensiune, de zgomote sau de plictiseală, evandând într-o
carte.