5.

ELEMENTE DE ORGANOLOGIE A MAŞINILOR-UNELTE

LUCRAREA MU 17
ANSAMBLUL ARBORE PRINCIPAL-LAGĂRE

1. GENERALITĂŢI
Arborii din structura maşinilor-unelte se împart în două grupe: intermediari şi principali.
Arborii intermediari au rolul de a susţine elementele aflate în mişcare de rotaţie, de transmitere şi de
transformare a mişcării şi a momentului de torsiune. Arborii principali îndeplinesc, pe lângă funcţiile
precizate mai sus şi funcţia de susţinere şi antrenare a semifabricatului sau a sculei aşchietoare în
mişcare principală. Precizia de mişcare a acestui ansamblu determină, în mare măsură, precizia şi
calitatea suprafeţelor prelucrate şi a traiectoriei mişcării pe care o efectuează.
Arborii maşinilor-unelte sunt supuşi la solicitări compuse de încovoiere şi torsiune, datorate
îndeosebi, forţelor şi momentelor de aşchiere.
În general, ansamblul arbore principal –
lagăre este constituit din următoarele elemente (fig.
MU 17.1): arborele propriu-zis 1, lagărele radiale 2 şi
3, lagărul radial-axial 4, piuliţa 5 de reglare a
rulmenţilor, precum şi unele elemente specifice, şi
anume: de antrenare a arborelui, de etanşare, de
fixare a dispozitivului de prindere şi antrenare a
semifabricatului sau a sculei aşchietoare. La
realizarea oricărei maşini-unelte calculul şi
proiectarea ansamblului arbore principal – lagăre
reprezintă o etapă importantă, de aceasta depinzând
etapele ulterioare de execuţie, montaj şi întreţinere şi, Fig. MU 17.1. Ansamblu arbore principal-lagăre.
în final, precizia funcţională a acestuia.
La oricare maşină-unealtă, ansamblul arbore principal-lagăre trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
• transmiterea uniformă şi cât mai precisă a mişcării principale, fără jocuri radiale sau axiale;
• să fie suficient de rigid la solicitări statice şi dinamice, rigiditatea fiind determinată de
forma constructivă, cedările elastice ale arborelui şi lagărelor, mărimea şi direcţia rezultantei
forţelor de aşchiere, distanţa între lagăre, mărimea şi poziţia maselor montate pe arbore etc.;
• influenţa deformaţiilor termice şi a vibraţiilor să fie cât mai mică;
• la maşinile-unelte moderne ansamblul arbore principal-lagăr este montat într-o carcasă
separată de celelalte mecanisme ale lanţului cinematic principal;
• arborele să prezinte rezistenţă la uzura pe suprafeţele de lucru (de frecare, de prindere a
dispozitivului portpiesă sau portsculă);
• să asigure fixarea sigură şi rapidă a piesei sau sculei, având în vedere variaţia forţelor şi a
momentelor de aşchiere.
Forma constructivă a arborilor este influenţată de: numărul, dimensiunile şi poziţia elementelor
ce le susţine, modul de fixare sau de ghidare a acestora, tipul, dimensiunile şi poziţia lagărelor,
rigiditatea impusă, necesitatea de fixare şi reglare a lagărelor, tehnologia de prelucrare şi de montaj etc.
Arborii principali au o formă mai complexă decât arborii intermediari şi, care, depinde de tipul
maşinii-unelte. Arborii principali ai strungurilor, maşinilor de frezat, ai unor maşini de găurit, ai
maşinilor de alezat şi frezat, ai centrelor de prelucrare şi ai unor maşini de danturat sunt prevăzuţi cu
alezaj de trecere a semifabricatelor din bară (strunguri) sau pentru montarea şi acţionarea elementelor
196 ELEMENTE DE ORGANOLOGIE A MAŞINILOR-UNELTE

Fig. MU 17.2. Arborele principal al unei maşini de frezat:

AP - arbore principal; 1 - rulment radial - axial cu role pe două rânduri, de precizie, 2 – roată dinţată de antrenare;
3 - rulment radial cu bile; 4 - rulment radial cu role cilindrice pe un rând; 5 – pinolă.

Fig. MU 17.3. Arborele principal al Fig. MU 17.4. Arborele principal al unui centru de prelucrare vertical: - puterea
unei maşini de găurit cu montant. motorului electric 20 kW; - lagărul principal: rulment radial cu role cilindrice pe două
rânduri NN 3024 K, rulment axial radial cu bile 234424; - lagărul din spate NN 3020 K.
mecanismelor de strângere a semifabricatului sau a portsculei. Arborii principali ai maşinilor de
rectificat, ai maşinilor de rodat şi ai ferăstraielor cu disc sunt plini şi au o formă mai simplă.
Performanţele arborilor principali sunt determinate, în principal, de tipul lăgăruirii: cu rulmenţi
sau cu lagăre cu alunecare. Lagărele cu rulmenţi au o utilizare mai largă datorită avantajelor ce le
prezintă, şi anume: interschimbabilitate uşoară, gabarit axial redus, construcţie şi întreţinere mai
simple, pretensionare controlată, frecare redusă şi consum mic de lubrifiant. Principalele dezavantaje
sunt: dimensiuni radiale mari la acelaşi diametru de arbore, sensibilitate mai mare la suprasolicitări şi
şocuri, sunt mai puţin silenţioşi, capacitate redusă de amortizare a vibraţiilor. Pentru lăgăruirea
arborilor intermediari şi arborilor principali sunt folosite cu precădere următoarele tipuri de rulmenţi:
radiali cu bile pe un rând, radial-axiali cu bile pe două rânduri, cu role cilindrice pe un rând sau pe două
rânduri (simbol NN...K şi NNU...K), radial-axiali cu role conice pe un rând, radiali cu ace, axiali cu
bile sau cu role etc.[11, 94, 95].
MU 17. Ansamblul arbore principal-lagăre 197

Lagărele cu alunecare se folosesc la arborii principali ai maşinilor-unelte care lucrează la turaţii

mari şi sarcini reduse (unele maşini de rectificat) sau la turaţii mici şi sarcini foarte mari (unele
strunguri carusel). Se întâlnesc, în principal, două tipuri de lagăre: hidrodinamice (radiale sau axiale) şi
hidrostatice.
Pentru exemplificare, în fig. MU 17.2, MU 17.3 şi MU 17.4 sunt reprezentate ansambluri
arbore principal-lagăre utilizate la diferite maşini-unelte. Lagărele acestora conţin rulmenţi de tipul
celor menţionaţi mai sus. Specific fiecărui arbore principal este forma capătului acestuia,
determinată de necesitatea susţinerii dispozitivului pentru prinderea şi antrenarea semifabricatului
sau a sculei. Capetele arborilor principali ai maşinilor de frezat, de alezat şi frezat şi ai unor maşini
de găurit sunt prevăzute cu alezaj conic ISO (v. fig. MU 17.2) în care se introduce şi se strânge
portscula. Portscula este antrenată de două pene fixate prin şuruburi în locaşuri executate pe
suprafaţa frontală a arborelui. Prinderea portsculei este realizată cu o tijă ce trece prin alezajul
arborelui, cu piuliţă care se montează pe capătul arborelui sau cu şuruburi care se asamblează în
găuri filetate, executate pe suprafaţa frontală a arborelui.
Capetele arborilor maşinilor de găurit radiale (v. fig. MU 17.3), a celor de găurit cu montant
sau cu coloană au o formă mai simplă. Alezajul arborelui este conic pentru portscule cu con Morse.
Arborele principal AP, reprezentat în fig. MU 17.4, este lăgăruit în carcasă cu două grupe de rulmenţi
radial-axiali cu bile 1 şi 2 şi este antrenat cu o transmisie prin curea dinţată.
Capetele arborilor principali ai maşinilor de rectificat au forme diferite în funcţie de tipul
maşinii, de forma şi mărimea sculei abrazive. În fig. MU 17.5 este reprezentat ansamblul arbore
principal cu două lagăre cu rulmenţi radial-axiali cu bile, montaţi în O. Etanşarea rulmenţilor este
realizată fără contact între piuliţele 7 şi 8. Scula se fixează la capătul arborelui principal prin
intermediul unor bucşe distanţiere şi a unei piuliţe.
Forma şi dimensiunile capetelor arborilor principali sunt standardizate. La majoritatea
strungurilor normale şi la strungurile, paralele, revolver sau frontale cu comandă numerică, capătul
arborelui principal 1 (fig. MU 17.6) este prevăzut cu alezaj conic (con Morse) şi cu con de centrare
(STAS 7960/1-81). Arborele este lăgăruit în carcasă prin intermediul a două lagăre cu rulmenţi L1 şi L2.
Lagărul principal L1 este constituit din doi rulmenţi: un rulment radial cu role cilindrice pe două rânduri
şi un rulment axial-radial cu bile cu dublu efect. Lagărul L2, din spate, este prevăzut pentru a prelua
numai eforturi radiale. Prinderea universalului cu bacuri 2 se realizează cu patru şuruburi 3, iar
preluarea momentului de torsiune cu cepurile cilindrice de antrenare 4. La capătul din spate al arborelui
este prevăzut un motor hidraulic liniar 5 având construcţie adecvată realizării funcţiei de
strângere/desfacere a bacurilor mandrinei 2. Legătura dintre cele două elemente este realizată prin
intermediul tijei 6, care trece prin alezajul arborelui principal.
Pe baza celor prezentate rezultă câteva observaţii importante, şi anume:
• Tipul, construcţia şi ordonarea rulmenţilor în lagăre sunt determinate de mărimea şi direcţia
sarcinilor, de turaţia maximă a arborelui şi de modul în care se asigură rigiditatea impusă ansamblului;

Fig. MU 17.5. Ansamblul arbore principal–lagăre al unei maşini de rectificat plan:

AP - arbore principal; S - piatră abrazivă de tip disc; 1 - inele distanţiere; 2 - capac de etanşare; 3 - carcasă; 4 - arc
elicoidal; 5 - bucşă; 6 - rulmenţi radial-axiali cu bile (două perechi montaţi în O); 7 - piuliţă de reglare; 8 - piuliţă
pentru reglare şi etanşare; 9 - roată de curea; 10 - piuliţă de fixare a roţii de curea.
198 ELEMENTE DE ORGANOLOGIE A MAŞINILOR-UNELTE

Fig. MU 17.6. Ansamblul arborele principal al strungului SP 630 CNC.

în general, rulmenţii cu role sunt utilizaţi pentru sarcini mari şi turaţii medii, iar rulmenţii cu bile pentru
sarcini mici sau medii şi turaţii mari.
• În zona în care se montează lagărele, carcasa prezintă o îngroşare pentru a asigura rigiditatea
necesară şi o diminuare a influenţei creşterii temperaturii lagărului.
• Pentru reglarea jocurilor radiale sau axiale din lagăre sunt prevăzute piuliţe de reglare cu
elemente de blocare pe arbore sau în carcasă. Existenţa prestrângerii în lagăre asigură o creştere a
rigidităţii statice şi dinamice a ansamblului arbore-lagăre.
• Arborii principali ai maşinilor de alezat şi frezat, de găurit şi ai unor maşini de frezat sunt
montaţi într-o pinolă, care este antrenată în mişcare de avans de un mecanism şurub-piuliţă sau pinion-
cremalieră (v. fig. MU 17.3). Arborele principal 1 (fig. MU 17.2) este antrenat în mişcare de rotaţie
prin intermediul unui angrenaj cilindric, care primeşte mişcare din cutia de viteze. Roata condusă 2 este
susţinută de rulmenţii radiali 3 şi 4, fixaţi în carcasă. Legătura între roata 2 şi arbore este realizată
printr-o asamblare cu caneluri care permite deplasarea axială a pinolei 5.
• Pentru etanşarea lagărelor şi arborilor se folosesc sisteme de etanşare mobile cu contact cu
elemente intermediare (inele de etanşare, manşete de rotaţie) şi fără contact (canale, inele de
centrifugare, labirint). Pătrunderea impurităţilor de orice fel în lagăr produce degradarea proprietăţilor
de ungere ale lubrifiantului, deteriorează căile de rulare ale rulmenţilor, micşorându-se astfel precizia şi
durata de funcţionare ale lagărului.

2. SCOPUL LUCRĂRII
Scopul lucrării constă în cunoaşterea din punct de vedere constructiv şi a modului de reglare a
mai multor ansambluri arbore principal-lagăre, şi anume: al strungului normal SN 400, al maşinii de
găurit GP 45 NC, al unei maşini de frezat prin copiere a firmei KOPP, al unei maşini de găurit adânc,
al unui strung carusel, al strungului automat revolver SARO 25 şi varianta de arbore principal integrat
al unei maşini de rectificat interior. Se vor analiza modul în care sunt realizate gruparea, montarea şi
reglarea rulmenţilor în lagăre, poziţia şi asamblarea roţilor dinţate sau a roţilor de curea şi a cuplajelor
pe arbore, forma capătului arborelui, strângerea/desfacerea şi antrenarea dispozitivului portpiesă sau
portsculă, ungerea şi etanşarea rulmenţilor etc. Se vor identifica asemănările şi deosebirile principale
ale acestora. Pentru aceasta se au în vedere: direcţia şi mărimea forţelor de aşchiere, turaţia maximă a
arborelui, modul în care se realizează antrenarea arborelui, prinderea şi antrenarea piesei sau sculei,
puterea motorului electric principal. Folosind simbolurile de reprezentare a rulmenţilor în schemele
cinematice (STAS 1543-80) se întocmeşte schema de lăgăruire a fiecărui ansamblu studiat şi se vor
indica tipul şi principalele caracteristici ale fiecărui rulment utilizat. De asemenea, fiecare rulment va fi
identificat în documentaţia tehnică a maşinii şi în catalog. Tipul rulmenţilor şi aranjarea lor în lagăre
indică modul în care por fi preluate forţele care solicită ansamblul arbore-lagăre: greutatea
semifabricatului sau a sculei, forţele de aşchiere, forţele de inerţie, forţele din mecanismele de
antrenare a arborelui.
 MU 17. Ansamblul arbore principal-lagăre

Fig. MU 17.7. Arborele principal al strungului SN 400.

• Puterea motorului electric principal: 100 kW;

• Turaţia maximă: 185 rot-min;
• Momentul maxim: 125 kNm;
• Masa maximă a piesei: 200 t;
• Ungerea rulmenţilor cu ulei;
• Rulmentul din faţă: FAG NNU49/800SK.M.SP;
• Rulmenţii din spate: FAG NNU49/670SK.M.SP
cu role cilindrice pe două rânduri, doi rulmenţi
axiali cu role cu dimensiunile 460×620×130.

Fig. MU 17.8. Ansamblul arbore principal-lagăre al maşinii de găurit adânc DH 1400-20.

199
200 ELEMENTE DE ORGANOLOGIE A MAŞINILOR-UNELTE

3. DESCRIEREA UNOR ANSAMBLURI ARBORE PRINCIPAL - LAGĂRE

Ansamblul arbore principal - lagăre al strungului normal SN 400 (fig. MU 17.7) este format din
arborele 1, rulmentul 2 cu role cilindrice pe două rânduri şi alezaj conic (NN 30 K), rulmenţii 3 radial-
axiali cu bile montaţi în X, roţile dinţate 4 şi 5 pentru antrenarea arborelui, semicuplajul mobil 6,
piuliţa de prindere 7 a universalului cu bacuri (nereprezentat) şi piuliţele 8, 9 şi 10 pentru reglarea şi
prestrângerea rulmenţilor. Rulmenţii se ung cu ulei sub presiune, capetele conductelor de ungere fiind
introduse în racordurile 11 şi 12, fixate, la rândul lor, în carcasa păpuşii fixe.
Pentru reglarea jocului funcţional al rulmenţilor din lagăre se procedează astfel:
- se slăbeşte şurubul de blocare 13 şi se roteşte piuliţa 8, care va deplasa inelul interior al
rulmentului 2 spre dreapta pe suprafaţa conică a arborelui principal, după care piuliţa se blochează;
- se slăbeşte şurubul 14 şi se roteşte piuliţa 9 pentru a regla jocul axial al rulmenţilor 3, după
care piuliţa se blochează.
Arborele principal 1 poate fi demontat din carcasă, fără rulmenţi, dacă se scot piuliţa 9 şi
inelele de siguranţă 15 şi 16. Reglajul rulmentului din faţă nu se modifică.
Ansamblul arbore principal-lagăre al maşinii de frezat KOPP (fig. 2 din anexa lucrării),
existent pe standul din laborator, se caracterizează prin rigiditate ridicată. Arborele principal are
diametru mare şi lungime relativ mică. Pentru lăgăruire se folosesc doi rulmenţi radiali (2 şi 3) cu role
cilindrice pe două rânduri (NN 3020 K) şi doi rulmenţi axiali cu bile (51120). Şi în acest caz pentru
reglarea rulmenţilor se folosesc piuliţe filetate (7, 8). Strângerea portsculei în alezajul conic ISO 50 al
arborelui principal se face manual prin intermediul tijei filetate (4). Etanşarea lagărului principal (din
faţă) este realizată cu inel elastic de etanşare (6), la fel ca şi pentru etanşarea pinolei.
Ansamblul arbore-lagăre reprezentat în fig. MU 17.8 este prevăzut cu doi rulmenţi radial-axiali
cu role pe două rânduri şi o pereche de rulmenţi axiali, la capătul din spate. Pe capătul din faţă al
arborelui este montat un platou pentru prinderea semifabricatului (arbori lungi în trepte).
Strungurile verticale, maşinile de frezat plan şi cele de rectificat plan cu masă rotativă sunt
prevăzute cu platou cu mişcare de rotaţie în plan orizontal. La strunguri mişcarea respectivă este
principală sau de avans circular, iar la maşinile de frezat şi la maşinile de rectificat este mişcare de
avans circular. La cele trei tipuri de maşini-unelte, turaţiile platoului sunt corespunzător diferite,
precum şi forţele care solicită arborele de antrenare a platoului.
În fig. MU 17.9 este reprezentat ansamblul arbore principal-lagăre al unui strung carusel.
Forţele axiale sunt preluate de cei doi rulmenţi axiali cu bile, iar cele radiale de rulmentul radial cu
role cilindrice pe două rânduri fiind descărcate în batiu. Arborele principal susţine şi antrenează
platoul, mişcarea fiind primită din lanţul cinematic principal prin pinion şi coroană dinţată.

Caracteristici: diametrul platoului 1500 mm; domeniul de turaţii DPT: 18...100 rot/min; puterea motorului electric de
antrenare P = 40 kW; rulmentul radial-axial cu role pe două rânduri NN 30 K/SP; rulmenţi axiali cu bile cu simplu
efect: 511 şi 512.
Fig. MU 17.9. Lăgăruirea arborelui principal al unui strung carusel de mărime mijlocie.
MU 17. Ansamblul arbore principal-lagăre 201

Fig. MU 17.10. Ansamblul arbore principal-lagăre al strungului SARO 25:

1 - bucşă elastică, 2 - bucşă de ghidare, 3 - arbore tubular, 4 - bucşă elastică prestrânsă pentru avansarea
semifabricatului, 5 - ţeavă de tragere a bucşei de strângere, 6 - element de reazem, 7 - bridă articulată, 8 - manşon,
9 - bucşă deplasabilă axial, 10, 11 – pârghii articulate, CT1 – came cilindrice pentru avansarea semifabricatului,
respectiv strângerea bucşei elastice 1.
În fig. MU 17.10 este reprezentat ansamblul arbore principal–lagăre al strungului automat
revolver SARO 25. Elementele şi mecanismele componente asigură lăgăruirea şi antrenarea
(transmisii prin lanţ) în mişcare de rotaţie a arborelui principal, alimentarea (cu bucşă elastică
prestrânsă) cu semifabricat din bară pentru piesa următoare, strângerea şi antrenarea
semifabricatului (bucşă elastică), inversarea sensului de rotaţie (cuplaje cu fricţiune), transmiterea
mişcării de rotaţie în lanţul cinematic de filetare, realizarea prin sisteme mecanice a funcţiilor de
strângere/desfacere şi de avansare a semifabricatului. Arborele se roteşte în sens dreapta pentru
prelucrări de strunjire şi în sens stânga pentru filetare (cu tarodul, cu filiera sau frezare).
La unele maşini-unelte, ungerea rulmenţilor se face cu unsoare sau cu ulei, în funcţie de care
este realizată etanşarea acestora. Se folosesc unsori pe bază de litiu, de sodiu şi calciu. Temperatura
admisibilă în funcţionare este de 110...120C. Unsoarea se înlocuieşte periodic, cantitatea necesară
depinde de mărimea lagărului şi se determină pe baza următoarei relaţii empirice: G = 0,005  D B,
în g, în care D reprezintă diametrul exterior al rulmentului, iar B – lăţimea sau înălţimea rulmentului.
Maşinile-unelte destinate prelucrărilor cu viteze mari de aşchiere (nas > 25000 rot/min) sunt
prevăzute cu ansambluri arbore principal-lagăre în construcţie integrată (AP-R), la care rotorul (R)
motorului electric de acţionare este arborele principal propriu-zis. Aceste construcţii prezintă unele
avantaje, şi anume: • eliminarea forţelor exterioare care solicită arborele principal din mecanismul de
antrenare (angrenaj cilindric, transmisie prin curele) a acestuia; • folosirea unor sisteme de etanşare
performante, adecvate regimului de funcţionare la turaţii înalte şi într-un domeniu de reglare mare;
• îmbunătăţirea comportării statice, dinamice şi termice prin adoptarea unor soluţii de lăgăruire cu
rulmenţi de precizie, având în vedere rigiditatea statică, temperatura lagărului şi amortizarea vibraţiilor
în condiţii create de valorile ridicate ale turaţiei arborelui principal; • ungerea şi răcirea ansamblului
AP-R, cu sisteme proprii, în condiţii controlate riguros şi astfel, menţinerea temperaturii acestuia la
valoare constantă; • lubrifiantul, prin natura sa şi modul de distribuire, influenţează comportarea statică,
termică şi dinamică a lagărelor.
În fig. MU 17.11 este reprezentat ansamblul AP-R al unei maşini de rectificat interior,
caracterizat prin gabarit redus şi turaţie înaltă. Carcasa 1 este prevăzută pe lungimea acesteia cu un
canal elicoidal prin care circulă mediul de răcire a ansamblului.
Astfel de ansambluri, având construcţii specifice, se folosesc la: strunguri, maşini de găurit,
maşini de frezat, centre de prelucrare, maşini de rectificat interior. Forma constructivă a capătului
arborelui principal asigură prinderea şi strângerea piesei sau a sculei prin intermediul unor dispozitive
sau portscule normalizate. Acestea sunt indicate în documentaţia tehnică a maşinii sau a firmei
producătoare de ansambluri AP-R [110].
202 ELEMENTE DE ORGANOLOGIE A MAŞINILOR-UNELTE

Fig. MU 17.11. Arbore principal în construcţie integrată:

1 – carcasă, 2 – stator, 3 – rotor fixat pe arborele principal 4, 5, 6 – lagărele arborelui principal - rulmenţi radial-axiali cu
bile, 7 – bucşă de susţinere a lagărului din spate, 8 – arc elicoidal, 9 – bucşă, 10 – portsculă, 11, 12 – canale pentru ungere.
Ansamblul AP-R, reprezentat în fig. 3 din anexa lucrării, este realizat în mai multe variante
constructive, cu turaţii în domeniul 5000...50000 rot/min, pentru maşini de frezat şi pentru maşini
de găurit. Motorul electric este de curent alternativ cu reglare continuă a turaţiei prin varierea
frecvenţei tensiunii de alimentare. Arborele principal este lăgăruit cu două perechi de rulmenţi
radial-axiali cu contact oblic, cu bile ceramice. Pentru a asigura rigiditatea impusă ansamblului,
acesta este prevăzut cu elemente de prestrângere a rulmenţilor (ex. forţă de 60 daN). În alezajul
arborelui principal există un sistem de strângere mecanic a portsculei, cu bile, cu tijă de tragere şi
arcuri disc. Pentru deblocarea portsculei se foloseşte un motor hidraulic liniar.

4. INDICAŢII PENTRU EFECTUAREA LUCRĂRII

Unele din ansamblurile arbore principal - lagăre prezentate mai sus vor fi studiate la maşinile –
unelte respective, şi anume: strungul SN 400, maşina de găurit G 40, standul cu arborele maşinii de
frezat KOPP, respectiv strungul SARO 25. În prima parte a lucrării se studiază cele patru ansambluri
arbore principal-lagăre din punct de vedere constructiv (forma arborelui, lagărele utilizate, poziţia
roţilor de antrenare) şi funcţional (antrenarea, reglarea rulmenţilor, ungerea şi etanşarea lagărelor) şi se
identifică elementele specifice pentru prinderea şi antrenarea semifabricatului, a portsculei, respectiv a
semifabricatului din bară calibrată. În continuare, se vor întocmi schema de lăgăruire a arborelui
principal al strungului SN 400 şi schema cinematică a arborelui principal şi a sistemului de fixare a
portsculei la maşina de găurit G 40. Pentru notarea rulmenţilor se vor folosi cataloage de rulmenţi ale
firmelor producătoare din ţară [95] sau din străinătate[94].
Ansamblul arbore principal - lagăre al maşinii de frezat KOPP se află în carcasa de susţinere a
mecanismelor lanţului cinematic principal. La acest ansamblu se vor regla efectiv cele trei lagăre cu
rulmenţi radiali şi axiali. Pe baza notaţiilor de pe fig. 2 din anexa lucrării, rulmenţii respectivi se vor
identifica şi în cataloage de unde se extrag date de bază, şi anume: dimensiunile principale, capacitatea
dinamică şi capacitatea statică, masa, precizia dimensională şi de rotaţie.

5. CONŢINUTUL REFERATULUI
a. Notarea şi indicarea rolului funcţional ale elementelor ansamblului arbore principal-lagăre
al unui strung normal. Tipul şi simbolul rulmenţilor [94]. Reprezentarea forţele care solicită arborele
în cazul aplicării a două procedee tehnologice: strunjire conică exterioară, strunjire plană şi simultan
găurire; se va explica modul cum sunt preluate de lagăre forţele şi momentele de aşchiere.
b. Schema cinematică a ansamblului arbore principal - lagăre al strungului SARO 25.
Elementele componente şi funcţionarea sistemului de avansare şi strângere a semifabricatului din
bară (nereprezentat în fig. MU 17.10).
c. Etapele de montare/demontare şi de reglare ale lagărelor arborelui principal (fig. 2 din
anexa lucrării) al maşinii de frezat KOPP. Date din catalog pentru rulmenţii arborelui principal
studiat. Explicarea modului cum se efectuează strângerea şi antrenarea portsculei.
d. Denumirea şi rolul funcţional al elementelor din componenţa ansamblului arbore integrat,
reprezentat în fig. 3 din anexa lucrării.
MU 17. Ansamblul arbore principal-lagăre 203

Anexa MU 17
Catedra de MSP Student________________
Lucrarea MU 17
____________________
Laboratorul ANSAMBLUL ARBORE
Anul_____ Grupa_______
MAŞINI-UNELTE PRINCIPAL - LAGĂRE
Data___________
a. Indicarea rolului funcțional pentru elementelor componente notate. Tipul şi notarea rulmenţilor.
Reprezentarea forţelor şi momentelor care solicită ansamblul arbore-lagăre.

1 3 4
2

5 6
Fig. 1.
b. Etapele de montare/demontare şi de reglare ale lagărelor arborelui principal al maşinii de frezat KOPP.
Tipul rulmenţilor notaţi pe fig. 2. Cum se efectuează strângerea şi antrenarea portsculei

Fig. 2.

c. Rolul funcţional al elementelor şi mecanismelor din componenţa ansamblurilor reprezentate în fig. 3

2 6 7 3 4 5

Fig. 3.
204 ELEMENTE DE ORGANOLOGIE A MAŞINILOR-UNELTE