Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Test Zasistenti ZZiunie Z2019
Test Zasistenti ZZiunie Z2019
b) initiaza izolarea pacientului care prezinta semen ale unei boli transmisibile
a) directa
b) indirect
c) pasiva
5. Care din urmatoarele produsele biologice nu sunt considerate cu risc de infectie HIV, cu
conditia absentei sangelui vizibil:
a) LCR
b) urina
c) fecale
6. Atributiile persoanei accidentate in caz de accident prin expunere la sange sunt:
a) igiena mainilor
b) biroul de internari
c) nivelul sectiilor
c) transmiterea aeriana
a) 2 ore
b) 24 ore
c) 48 ore
b) cantitativ
15. Cea mai simpla metoda de suparaveghere a infectiilor asociate asistentei medicale este:
a) metoda active
b) metoda pasiva
b) asistenta sefa
c) medical currant
18. Persoana accidentata prin expunere la produse biologice trebuie sa se prezinte la medical
de medicina muncii pentru luarea in evident in termen de:
a) 24 ore
b) 48 ore
c) imediat
20. Vorbim despre focar de infectie asociata asistentei medicale atunci cand:
a) peste 50% din pacientii internati la nivelul sectiei prezinta semne de infectie
22. Atributiile persoanei accidentate prin expunere la produse biologice sunt, cu exceptia:
b) vaccinarea postexpunere
a) initiaza izolarea pacientului care prezinta semen ale unei boli transmisibile
c la locul de producere
d in aer liber
25. Lenjeria murdara se colecteaza si ambaleaza in asa fel incat sa fie cat mai putin manipulata
in scopul:
d toate
26. Verificarea lenjeriei murdare sa nu ramana obiecte taietoare-intepatoare sau alte deseuri
de acest tip intra in atributiile:
27. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata.Sortarea lenjeriei contaminate se face:
a pe tipuri de articole
d nu se sorteaza
a 24 ore
b 48 ore
a zilnic
b maxim 48 ore
c maxim 72 ore
d saptamanal
a lunar
b trimestrial
c semestrial
d anual
32. Calitatea serviciilor de spalatorie in spital este influentata de mai multi factori, cu exceptia:
igienizare a lenjeriei
35. Gasiti corespondenta intre categoria de deseu rezultat din activitatea medicala si codul
dedicat:
a 18 01 01 deseuri infectioase
36. Care din urmatoarele afirmatii nu este adevarata. Minimizarea cantitatii de deseuri implica:
38. Durata stocarii temporare a deseurilor medicale infectioase in incintele unitatilor medicale
este:
a 24 ore
b 48 ore
c deseurile periculoase se trateaza obligatoriu in unitatea sanitara care a generat acest tip de
41. Metodele folosite pentru eliminarea deseurilor medicale rezultate din activitatile medicale
sunt, cu exceptia:
a decontaminarea termica
b decontaminarea chimica
c incinerarea
d decontaminarea fizico-chimica
42. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate. Personalul implicat in sistemul de
gestionare a deseurilor medicale periculoase trebuie sa cunoasca:
deşeurilor medicale
c cantitatea zilnica estimativa a materialelor medicale care vor deveni deseuri periculoase
dupa utilizare
43. Gasiti corespondenta intre, deseurile rezultate din activitatea medicala si conditiile de
colectare a acestora:
b sapun chirurgucal
54. Spalarea simpla igienica a mainilor, urmata de dezinfectisa mainilor prin frecare cu un
antiseptic se face:
a. eficienţa dezinfectantului
60. Spalarea simpla igienica a mainilor, urmata de dezinfectisa mainilor prin frecare cu un
antiseptic se face:
c. transmiterea aeriana
tegumentelor
c ochii
66. Produsele biocide incadrate in grupa principala I tip de prod 2 sunt utilizate pentru:
a. dezinfectia suprafetelor
b. dezinfectia aerului
70. Caile de transmitere pentru care pot fi necesare maruri suplimentare de precautie sunt, cu
exceptia:
71. Faceti corespondenta intre nivelul de risc si indicatii, in ceea ce priveste spalarea si dezinfectia
mainilor:
73.Bronsita cronica:
a.infectia
b.alergia
c.factorii iritanti
c. cia
77.Intr-un stadiu avansat din bronsita cronica,se evidentiaza tabloul clinic de BPOC,care arata ca:
a.este constanta
b. este inconstanta
79. Cresterea presiunii partiale a bioxidului de carbon ,in sangele arterial din cadrul insuficientei
respiratorii cronice,are urmatoarele caracteristici :
b.este inconstanta
c. este constanta
a. treptat
b.brusc
c. variabil
a.dispneea
b.hipotensiunea arteriala
c.cianoza
a.fumatul
b.obezitatea
a.fumatul
a.insuficienta respiratorie
b.hipertensiunea arteriala
d.tahicardie,anxietate
e.turgescenta jugularelor
c.hematemeza
d.hematurie
a.25-35 resp./min
b. 15-25 resp/min
c.16-18 resp/min
d.30-35 resp/min
a. ortopneea
b.tahipneea
c.rinoreea
d.bradipneea
92. .Mijlocul cel mai eficient prin care se poate aprecia că un pacient are nevoie de O2 este:
a.fumatul
b.hipolipidemia
c.HTA
a. apare la mers
b. cedeaza la repaus
c. se accentueaza la repaus
a. localizare occipitala
a.hipertiroidie
b. hipotensiune arteriala
c.distonie neurovegetativa
100. EKG poate furniza informatii cu privire la :
b. dezechilibre hidroelectrolitice
a. afectiuni cardiace
b. afectiuni osteoarticulare
c. afectiuni renale
a. hipovolemie
b. hipervolemie
c. hiperhidratare
a. dispnee
b. edem
c. hepatomegalie
a. dispnee
c. hiperhidratare
a. cresterea in greutate
c. aparitia insomniilor
a. hiposodat
b. hipoglucidic
c. hipolipidic
108.Hipoxemia reprezinta :
a. hepatomegalie
b.frecvent edeme
c.splenomegalie
a. hiposodat ,hipolipidic,hipocaloric
b. hiposodat ,hiperlipidic,hipocaloric
c. hiposodat ,hipolipidic,hipercaloric
a. sub 1000 ml
b. sub 500ml
c. sub 100ml
a.20-40mg%
b.40-80mg%
c.10-20mg%
a.diabetul zaharat
a.glomerulonefrita
b.rinichi polichistic
c.afectiuni vasculare
a.retentie azotata
c. HTA
a.arterei radiale
b..artera pedioasa
c.vena jugulara
b. prin masca
a.administrarii diureticelor
b.varsaturilor
c.arsurilor
a.dispneea
b.tulburari de mobilitate
c.dificultatea de a se alimenta
a.ameteli,vajaituri in urechi
b. tegumente rosii,congestionate
c. cefalee puternica
d.HTA
a. astenie
b.ameteli
c.bradicardie
a.paloare tegumentara
b.hipertensiune arteriala
c.acufene
a.febra,frison
b.astenie
c.bradicardie
a.concentrat trombicitar
b.plasma
c.masa eritrocitara
a.plasma
b.masa eritrocitara
c.crioprecipitat
c.vitaminele B1,B6,B12
la nivelul:
a.manubriului sternului
b.humerusului
a. hematiile
b. leucocitele
c. hepatocitele
d. plachetele sanguine
e. miocitele
b.obezitatea
d.factori genetici
a.curativ
b.nutritiv
c.de substitutie
a. greata
b.varsaturi
d.alopecie
b. Proba Oilecker
c. Proba Blakemore
d. perforarea venei
secretati de:
a.glanda tiroida
b. glandele suprarenale
c.glanda hipofiza
prin :
b.scadere ponderala
c.cresterea T.A.
d.scaderea apetitului
b.retard mental
a.sete intensa
b.diureza cuprinsa intre 3-15 l 24ore
c. glicemii >160mg%
b. crestere ponderala
c. diaree
d. bradicardie
a. puls rapid/neregulat
b.nervozitate
c.constipatie
d.exoftalmie
b.afectiuni renale
c. este obisnuita(80%)
b. tulburari pancreatice
c. colon iritabil
a. numarului de hematii
b. numarului de trombocite
c. formulei leucocitare
d. proteinei C reactive
a. poliglobulie esentiala
c. scleroze pulmonare
a.diabet insipid
c.pansament compresiv
a.bolnavii astenici
b. bolnavii anemici
c. bolnavii hipertensivi
b. intoxicatii cu barbiturice
c. infarct miocardic
e . diaree grava
a.venele epicraniene
b.vena jugulara
d. artera radiala
a. flebalgia
b. lombalgia
c. embolia gazoasa
164. in cazul unei injectii intramusculare pot aparea urmatoarele accidente cu exceptia:
a. hematomul
b. flebalgia
c. durere violenta
a.HTA medie
b. HTA esentiala
c. HTA esentiala
a. complicatii cardiace,coronariene
c. complicatii abdominale
a. vasoconstrictia arteriala
c. vasodilatatia arteriala
a. trombozei cerebrale
b. infarctului de mezenter
c. infarctul miocardic
a. diabetul zaharat
b. encefalopatia hipertensiva
c. hemoragia cerebrala
d. insuficienta cardiaca si insuficienta renala
171. Care din urmatoarele formulari sunt corecte ,cu referire la caracterele urinei ,cand
172. Examenul radiologic in ulcerul gastric releva prezenta nisei ulceroase ce prezinta
urmatoarele caractere:
-a. TGP,TGO,Bilirubina
-b.TGO,Amilazemie,GGT
-c.TGO,TGP,GGT
a.-hemoragie
b.-perforatie
c.-penetratie
d.-malignizare
a.-diabetul zaharat
b.-traumatismul
c.-alcoolul
d.-medicamentele
e.-infectiile
a.-infectii
b.-diabet zaharat
c.-ascita
d.-litiaza biliara
e.-peritonita
a.-febra
b-icter
c-durere
d.-scadere ponderala
e.-varsaturi
a.-hemoragia digestiva
b.-encefalopatia portala
c.-hipertensiunea portal
d.-hipertensiunea intracraniana
e.-ascita
180.Care dintre urmatoarele semen nu sunt caracteristice pentru boala de reflux gastro-esofagian:
a.-durere retrosternala
b.-pirozis
c.-hemoragie digestive
d.-regurgitatii acide
e.-pneumonia de aspiratie
a.-examene de sange
b.-examene de saliva
c.-ph-metrie esofagiana
d.-examen materii fecale
e.-examen LCR
a.-boala renala
b.-boala genital
c.-hemoragia digestiva
d.-colostomia
e.-ileostomia
a.-enurezis
b.-emfizem
c.-encoprezis
d.-melena
e.-hematemeza
b.- creşterea presiunii intra-abdominale (obezitate, sarcină , ascită , tumori abdominale gigante);
187. Pentru termenul de sindrom dispeptic se mai utilizează ca sinonim termenul de:
a.- indigestie.
b.-digestie groaie
c-meteorism
d.-inapetenta
a. sindromul hemiplegic
c. nevralgia sciatica
a. miopatia
b. miotonia
c. radiculitele
191. Sindromul de neuron motor periferic , cu tulburari de sensibilitate importanta , apare si în:
a. poliradiculonevrita
c. sindromul meningian
192. Arsurile de gradul I se produc datorita unor agenti termici care actioneaza:
a. timp scurt
c. timp îndelungat
a. hemoconcentratie
196. În caz ca socul a durat mult sau nu a fost tratat corectpot apare ca si complicatii :
a. insuficienta cardiaca
b. alterari renale cu albuminurie, glicozurie si hematurie
c. infectia arsurilor
a. soc hipovolemic
c. escare, intoxicatia centrilor nervosi cerebrali, urmata de confuzii, pierderi de cunostinta, paralizii
a. la locul accidentului
b. la dispensarul medical
200. Tratamentul în arsurile prin iradiere trebui sa vizeze dezactivarea radioactiva prin spalaturi
abundente cu:
a. apa si sapun
b. solutii antiseptice
c. boli cardiovasculare, neoplaziile, accidentele rutiere, boli psihice, sinuciderile etc.
a. masurile ce trebuie luate in focar pentru combaterea unei boli infectioase;
210.Vaccinoprofilaxia utilizeaza :
c. vaccinuri din culturi de germeni vii neatenuati, pentru eficienta sporita.
211.Anginele sunt :
a. odinofagia;
b. masuri de dezinfectie in focar de tip continuu si terminal, atat in colectivitati, cat si in locuinte ;
a. exantemul - macule de culoare rosie (pe fata, dupa urechi, gat);
c. hipotermie .
229.Interventiile asistentei medicale pentru diminuarea obstructiei cailor respiratorii, tusei, polipneei
constau in:
a. infectioasa, virala, ce evolueaza favorabil , cu adenopatii, eruptie micropapuloasa fugace si febra
inconstanta ;
a. aerogen;
c. digestiv.
a. poliadenopatia;
a. poliartrita;
b. purpura trombocitopenica si meningoencefalita;
a. simptomatic;
b. etiologic;
c. igienic .
a. fete;
b. baieti;
a. aerogena, prin picaturi din secretiile respiratorii expulzate prin tuse;
a. iernii;
b. primaverii;
c. verii.
a. fecal-orala;
c. parenterala.
239.Poliomielita face parte din categoria bolilor transmisibile :
c. tetanos .
a. copii;
c. tineri .
a. hematogena ;
c. aerogena .
b. varicela;
a. cuprinde protectia celor expusi prin masuri generale sau prin vaccinuri formolate;
248. Boala acuta ce apare sporadic sau epidemic in urma consumului de alimente contaminate cu diverse
bacterii se numeste:
a. rujeola;
a. spitalizarea;
b. varstnici;
c. barbati.
a. fiolele sunt etichetate si, atat denumirea cat si dozajul sa corespunda celor prescrise;
a. integritatea fiolei;
a. alcoolul;
b. toxice industriale;
c. medicamente hepatotrofice;
a. ciroza atrofica;
b. ciroza hipertrofica;
c. ciroza splenogena;
a. episodic;
b. cu carecter permanent;
c. nu apare icter;
a. stadiu compensat;
b. stadiul decompensat;
c. stadiul vascular;
260. In stadiul decompensat al cirozei hepatice apare :
a. ascita;
c. icter;
c. ingestia de medicamente;
a. etiologie alcoolica;
b. etiologie virala;
c. etiologie necunoscuta;
b. encefalopatia portala;
c. HTA;
a. rezervat;
b. in encefalopatia hepatoportala;
c. in insuficienta renala;
b. dispensarizarea indelungata;
c. interventia chirurgicala;
a. desodata;
b. hipersodata;
c. bogata in potasiu;
a. profilactic;
c. in hipersplenismul sever;
b. numai de necessitate;
a. izolarea bolnavului;
b. aerisirea camerei;
a. echilibrat ;
b. hiperhidratare;
c. parenteral si peros;
a. boli infectioase;
b. rupturi a ligamentelor
a. simple
c. lipsite de importanta
a. durerea
b. impotenta functionala
c. febra
c. orice entorsa
a. calmarea durerii
c. durere
281.Luxatia poate apare datorita unui traumatism:
a. violent
a. disjunctia
b. diastazis
c. deformarea regiunii
c. febra
c. nu este obligatoriu
c. daca reducerea luxatiei nu reuseste pe cale ortopedica (nesâ ngerâ nda) se va face pe cale chirurgicala
(sâ ngerâ nda)
287. Dupa o perioada de imobilizare în cazul unei luxatii tratamentul de recuperare balneo-fizio-
kinetoterapie este:
a. indicat
b. contraindicat
a. crup difteric
a. bronhoalveolite de deglutiție
b. crize de astm bronșic
c. cordul pulmonar acut
289.Cauzele de origine cardiacă din insuficiența respiratorie acută sunt urmă toarele, cu excepția:
a. astmul cardiac
a. edemul pulmonar acut
b. embolia pulmonară
c. hipertensiunea arterială
290.Dispneea din insuficiența respiratorie acută poate apă rea sub formă de:
a. tahipnee
a. bradipnee expiratorie
b. respirație Kussmaul
c. respirație Cheyne-Stokes
a. praful de casă
a. pulberile
b. ceața
c. factorii infecțioși
292. Tabloul clinic în starea de ră u astmatică este reprezentat de:
a. bronșită acută
b. emfizem pulmonar
c. bronșită cronică
d. astm bronșic
a. drenaj postural
a. aspirație bronșică
b. administrare de oxigen
c. spă lă tură bronșică
298.În edemul pulmonar acut se întâ lnesc urmă toarele manifestă ri clinice:
a. emisiunea de sâ nge
a. morfina
b. hipotensoarele
c. oxigenul
a. dispnee
b. tahicardie
c. hipotensiune arterială
d. turgeșcența jugularelor
302. Cauzele principale ale encefalopatiei hipertensive sunt hipertensiunea arterială din:
a. glomerulonefrita acută
a. insuficiența renală acută
b. toxemia gravidică
c. feocromocitomul
305. Simptomele și semnele din tamponada cardiacă sunt în raport cu etiologia tamponadei cardiace:
a. hipertensiune arterială , provovată de creșterea debitului cardiac
b. dispnee-polipnee,ortopnee
c. anxietate extremă
d. creșterea ariei matită ții cardiace
306. Cum se face respirația artificială ,, gură la gură ’’ conform formulei H.E.L.P.:
a. hiperextensia capului
b. eliberarea că ilor respiratorii superioare
c. luxarea mandibulei
d. pensarea nasului,insuflarea aerului
307.Aritmii atriale sunt tulbură ri de ritm ale inimii ,în care mecanismul de producere a acestora acționează
în atrii fie:
a. în nodul sinoatrial
b. în nodul sinuzal
c. într-un focar ectopic,situat în afara nodulului sinuzal
d. în nodulul atrio-ventricular
a. amețeli
b. dureri precordiale,jenă retrosternală
c. tulbură ri de auz
d. semne de excitație neuro-psihică
309.Extrasistolele ventriculare :
a. diabetul zaharat
b. bolile aparatului renal
c.bolile aparatului digestiv
d. tabagismul
a. prin obstrucție
b. prin ștrangulare
c. prin inflamații ale mucoasei
d. prin paralizia musculaturii intestinului
a. administrarea de lichide
b. administrarea de opiacee
c.instalarea unei sonde de aspirație nazogastrică
d. corectarea tulbură rilor hidroelectrolitice
a. esofag
b. duoden
c.faringe
d. jejunul proximal
a. greutate epigastrică
b. greață
c.amețeli
d. slă biciune,transpirații
316.Cauzele cele mai importante în apariția hemoragiei digestive superioare:
a. obnubilarea
b. starea de sopor
c.carus
d. letargia
319.Prevenirea și combaterea obstrucției că ilor aeriene , la un pacient în comă ,se face prin:
a. eroare dietetică
b. surmenaj,factori psihici
c.infecții,intoxicații
d. hipertensiune arterială
a. respirație Kussmaul
b. tulbură ri de cunoștință
c.deshidratare globală
d. mioză
a. metoclopramid,hemisuccinat de hidrocortizon
b. antibiotice
c.corectarea tulbulă rilor hidroelectolitice
d. antispastice
b. arsuri
d. meningite
326. Premergă tor eclampsiei apare adesea un sindrom neuromuscular de alarmă ,care constă în:
b. vă rsă turi
d. cefalee persistente
327. Urmă toarele simptome formează triada clasică în diabetul zaharat, cu exceptia:
a. polipnee
b. polifagie
c. poliurie
d. polidipsie
b. o modificare a respiraţiei;
b. inspir prelungit;
a. eriteme difuze
b. edem al feței,pleoapelor
c.edem laringian
d. urticarie
a. în camera anterioară
b. în cristalin
c.în corpul ciliar
d. în peretele globului
332.Simptomul principal din placenta previa este hemoragia uterină care are urmă toarele caractere:
a. sialoree
b. mioză
c.tahicardie
d. transpirații abundente
a. contracții voluntare
b. contracții bruște
c.contracții tonice,
d. contracții clonice
a. faza tonică
b. faza clonică
c. faza de rezoluție
d. faza tonico-clonică
a. menoragii
b. rectoragii
c.otoragii
d. metroragii
a. liniștit
b. senzație de arsură
c.disfagie
d. disfonie
a. manevre endoscopice
b. tentative nereușite de extragere a unui corp stră in
c.traumatism caloric sau coroziv al esofagului
d. plă gi penetrante sau perforații
341.Mă surile de urgență în cazul hemoragiilor traheobronșice sunt urmă toarele :
342.Ș ocul anafilactic cel mai frecvent survine în urmă toarele circumstanțe etiologice cu o excepție:
a. alergie medicamentoasă
b. înțepă tură de insectă
c.alergie alimentară
d. alergie la praf
a. fasciculații musculare
b. mioză
c.crampe musculare la grupele musculare mari
d. convulsii tonico-clonice
a. efort
b. emoții
c.mese copioase
d. administrarea de nitroglicerină
347.Cauzele determinante întâlnite în angorul pectoral sunt:
a. ateroscleroza coronariană
b. cardiopatii valvulare
c.coronarita reumatismală
d. tromboageita obliterantă
a. mobilitate normală
b. crepitații osoase
c.lipsa transmiterii mișcă rilor dincolo de fractură
d. întreruperea continuită ții unui os
a. echimozele
b. deformarea regiunii
c.scurtarea segmentului anatomic
d. mobilitate anormală
a. vedere dublă
b. lipsa auzului
c.lipsa vederii
d. lipsa totală a simțului mirosului
353.Contraindicațiile provocă rii de vă rsă turi :
a. în stă ri comatoase
b. la cardiaci
c.în intoxicații cu ciuperci
d. în convulsii
356.Regimul din ulcerul gastro-duodenal în perioada de liniște cuprinde urmă toarele alimente :
362.În hemoragiile digestive mici semnele clinice în general sunt absente dar pot apă rea uneori:
a. slă biciune
b. transpirații reci
c.hipertensiune arterială
d. lipotimie
a. bradicardie
b. amețeli
c.hipotensiune arterială
d. lipotimie
a. paloare intensă
b. polipnee
c.anxietate
d. toate ră spunsurile sunt greșite
a. 50-90 g uree
b. 60-90 g uree
c.60-100g uree
d. 50-100 g uree
366.Metodele de epurare extrarenală folosesc:
a. membrane naturale
b. membrane artificiale
c.hemofiltarea
d. plasmafereza
a. cefalee violentă
b. encefalită
c.sindrom meningian
d. L.C.R. hemoragic
a. pierderea cunoștinței
b. încă rcare traheo-bronșică
c.convulsii
d. tahicardie, hipotensiune
a. atropina
b. oxigenul
c. toxogoninul
d. că rbunele
a. lă crimare
b. furnică turi ale extremită ților
c. stare de agitație,confuzie,halucinații
d. comă cu mioză
a. faza de excitație
b. faza de încordare motorie
c. faza de comă metilică
d. faza de comă etilică
a. pierderea cunoștinței
b. tahicardie cu respitație agonică
c. cianoză , hipotermie
d. hipertensiune arterială
a. tulbură ri de respirație
b. boli congenitale de inimă
c. tulbură ri de ritm
d. boli endomiocardice
a. modifică ri de reflexe
b. redoare a cefei
c. simetrie de reflexe miostatice
d. sindrom piramidal egal sau inegal
a. tratament simptomatic
b. sâ ngerare abundentă
c. diureză osmotică cu manitol și furosemid
d. morfină pentru calmarea durerilor
382. Caracterul durerii din infarctul miocardic este descrisă de bolnavi ca:
a. o senzație de pirozis
b. o senzație de constricție
c. o senzație de presiune
d. o senzație de arsură
383.Cele mai importante cauzele ale H.D.S sunt boli ale esofagului cauzate de:
a. stenoză esofagiană
b. varice gastrice
c. sindromul Mallory-Weiss
d. diverticul esofagian
a. boala Crohn
b. neoplasme de perete intestinal
c. infarct mezenteric avansat
d. ocluzii intestinale
a. litiază reno-ureterală
b. tumori vezicale
c. pielonefrită
d. pionefroză
387.Obstacolele extravezicale și extrarenale din retenția acută de urină sunt date de:
a. atrofia fanerelor
b. edeme
c.hemoptizia
a. epistaxisul
b. gingivoragiile
a. acufene
b. fosfene
c.pirozis
a. renunţarea la fumat
a. afecţiuni cardiace
b. afecţiuni hematologice
c.afecţiuni osteoarticulare
a. hipovolemia
c. hipervolemia
a. antibiotice
c. antialgice
a. dispnee
b.edeme
c. hepatomegalie
c.hiperhidratare
b. hipertensiune arterială
a. creşterea în greutate
c. apariţia insomniilor
403. Regimul alimentar recomandat unui pacient cu insuficienţă cardiacă severă va fi:
a. hiposodat
b. hipoglucidic
c.hipolipidic
a. nitroglicerină
b. repaus
c. analgetice-antiinflamatorii nesteroidiene
b.dureri precordiale ce se ameliorează atunci câ nd pacientul stă în poziţie şezâ ndă cu toracele
aplecat anterior
a. stenoza mitrală
b. diabetul insipid
c. ateroscleroza
a. contraindicata, deoarece creste presiunea in alveole;
c. se administreaza numai dupa umidificare .
409 . Factorii de risc cei mai importanti ai cardiomiopatiei ischemice sint urmatorii :
a. stresurile emotionale;
b. hipertiroidismul;
c. dieta hiperlipidica;
b. citeva ore;
c. 1-2 zile;
a. sunt paroxistice;
418. Criza dureroasa din angina pectorala poate fi uneori insotita de urmatoarele :
b. palpitatii, transpiratii, paloare;
c. lipotimie, lipsa de aer, regurgitatii;
b. nu poate fi variabila;
a. nitroglicerina;
b. nitrit de amil;
c. oxigenoterapie;
c. administrarea de miofilin;
c. tratament anticoagulant;
c. persoane care in antecedentele familiale sau personale prezinta accidente vasculare cerebrale,cardiopatii ischemice;
424. In evolutia infarctului miocardic se deosebesc urmatoarele perioade :
a. prodromala, de debut;
427. Examenele de laborator in infarctul miocardic arata urmatoarele :
c. scaderea glicemiei;
a. mialgin;
c. nitroglicerina;
b. somnolenta;
a. cardiopatia ischemica;
b. hipertiroidia;
c. insuficienta mitrala;
b. bradicardie;
434. Tusea din insuficienta cardiaca stinga cronica are urmatoarele caracteristici :
c. au caracter coronarian;
a. stopul cardiac;
b. stopul respirator;
c. pierderea cunostintei;
b. controlul respiratiei;
441. La accidentatii fara cunostinta obstructia cailor aeriene se realizeaza frecvent prinurmatoarele :
b. fracturi de coloana;
443. Eficienta ventilatiei artificiale si a masajului cardiac extern se apreciaza prin urmatoarele:
a. decolorarea tegumentelor;
b. embolie grasoasa;
a. cauze toxice;
b. cauze infectioase;
446. Morfina nu este contraindicata in tratamentul edemului pulmonar acut lezional inurmatoarele situatii:
a. in intoxicatii;
b. la inecati;
c. la uremici;
a. astm bronsic;
c. hipertensiune arteriala;
448. In tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen, venesectia este contraindicata, inurmatoarele situatii :
b. morfina;
c. oxigenoterapia;
450. In edemul pulmonar acut la inecatii in apa de mare, sint contraindicate urmatoarele :
a. diureticele;
b. singerarea;
a. coronarita;
b. ateroscleroza coronariana;
a. incetarea cauzelor;
b. administrarea de nitroglicerina;
c. administrarea de miofilin;
a. citeva minute;
b. citeva ore;
c. 1 - 2 zile;
a. tusea seaca;
b. dispneea;
c. durerea;
b. restrictiv;
c. continuu;
456. Durerea din angina pectorala are urmatoarele caracteristici:
a. intravenos;
b. sublingual;
c. peros;
458. Singura medicatie cu actiune prompta in criza din angina pectorala este:
a. nitroglicerina;
b. propanolol;
c. nitropector;
b. inflamatia miocardului;
a. metoda de prevenire a infectiilor plagilor operatorii;
c. metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe piele , plagi , obiecte , plostiurinare;
a. o forma clinica a cardiopatiei ischemice, caracterizata prin crize dureroase paroxistice;
a. aortita luetica ;
b. coronarita reumatica ;
c. ateroscleroza 90 - 95 % .
a. leucocitoza ;
b. cresterea fibrinogenului ;
469. Angorul pectoral este un sindrom clinic care tradeaza o suferinta miocardica determinatade :
b. cardiopatiile valvulare;
c. hipertensiunea arteriala .
a. in umarul stang;
c. bradipnee.
b. pozitia trendelenburg ;
c. ventilatia mecanica.
475. La pacientii cu EPA ce au ca afectiuni de baza astm bronsic, AVC, BPOC, seadministreaza :
c. ambele.
c. mobilizare precoce.
b. HTA ;
c. gripa.
480. Manevrele prin care se poate obtine eliberarea cailor respiratorii se pot executa prin:
a. pastrarea cunostintei;
a. terapia socului, asfixiei, durerii si hipercoagulabilitatii ;
c. administrarea de solutii perfuzabile in cantitate cat mai mare.
a. la persoane obeze, diabetice,care prezinta un risc mare cardiovascular ;
c. la hipertensivi.
484. Bolanavii cu infarct miocardic de obicei :
b. nu au in antecedentele personale sau familiale accidente vasculare cerebrale, cardiopatiiischemice sau arterite ale
arterelor pelvine ;
c. apare in general la barbatii trecuti de 40 de ani, cu istorie de angina pectorala in ultimele luni sau ani.
a. preceda uneori,cu cateva ore instalarea infarctului;
b. se caracterizeaza prin accentuarea intensitatii duratei si frecventei acceselor dureroase la un vechi anginos.
c. de cele mai multe ori lipseste, debutul fiind brusc, brutal, adeseori in repaus sau somn.
a. anorexia
b. varsaturile
c. febra
d. diareea
a. hematiile;
c. monocitele;
d. trombocitele;
e. limfocitele
c. în cazul suspiciunii producerii opririi respiratorii prin aspirarea unui corp stră in;
491. Peritonita:
492. Diferentierea dintre o nisa gastrica maligna si una benigna se poate face prin:
a. Endoscopie cu biopsie
b. Ecografia abdominala
c. Tomografie computerizata cu contrast
493. Un pacient care primeste tratament anticoagulant oral trebuie atentionat privind urmă toarele, cu
excepția:
494. Prima masura pe care asistenta o va lua in momentul aparitiei unei complicatii survenite in timpul
transfuziei de sange este:
d) intrerupe transfuzia
e) administreaza oxigen
a. lipiodol
b. bariu sulfat
d. iopamiro
e. fă ră substanţă de contrast
a. pneumoperitoneu;
b. hemoperitoneu;
c. lichid de ascita.
498. Cele mai frecvente hemoragii "in doi timpi" sunt cele:
a. ale ficatului
b. ale pancreasului
c. ale splinei
499. Intr-o litiaza biliara coloratia icterica persistenta a sclerelor, mucoaselor si tegumentelor poate fi
data de:
500. Ingrijirea postoperatorie, dupa rezolvarea chirurgicala a unei ocluzii intestinale mecanice,consta in:
a) la apariţia gingivoragiilor
a. plastie
b. stomie
c. tomie
a. streptococci
b. stafilococi
c. gonococi
d. chlamidii
e. virusurile hepatitice
b) pansament compresiv;
c) compresiune la distanţă ;
d) aplicarea garoului;
507. Rectosigmoidoscopia reprezintă examenul endoscopic al segmentului terminal digestiv, care poate
avea:
a) scop explorator
b) scop terapeutic
c) ambele
508. Care din procedeele instrumentale enumerate mai jos ne informeaza mai amplu asupra formei
morfopatologice a colecistitei, starii organelor vecine, inclusiv a peritoneului:
a. ultrasonografia
b. tomografia computerizata
c. colecistocolangiografia transparietala
d. laparoscopia
e. colangiopancreatografia retrograde
a. cardiogen
b. hipovolemic
c. anafilactic
d. septic
510. Firele de sutură chirurgicală disponibile chirurgical sunt identificate pe baza caracteristicilor de mai
jos, cu excepţia:
c. volumul firului;
d. grosimea firului;
511. Urmatoarele afectiuni se pot transmite prin sange in timpul unei transfuzii, cu o exceptie:
a) luesul
b) malaria
a. hepatite
b. infarct miocardic
c. ocluzie intestinală
d. pneumonii
e. gastrite
515. Efectuarea puncţiei pleurale exploratorie poate determina urmă toarele accidente vitale:
d) anuria
a. roseata
b. caldura
c. ischemia
d. durerea
e. functio laesa
a) eritem;
b) flictene;
c) gangrene
518. Ce tip de pansament se va aplica in cazul unor plagi care prezinta secretii abundente? a. absorbant;
b. protector;
c. compresiv;
d. antiflogistic;
e. umed.
b. tahicardie;
c. tahipnee;
a. Traumatisme
b. Tumori pancreatice
c. Medicamente
d. Alcool
a) sputa cu sange
d) varsatura cu sange
522. La un pacient cu HDS recoltarea unui set de analize in conditii de urgenta, va include in mod
obligatoriu si determinarea:
a. grupului sanguin
b. proteinemiei
c. glicemiei
523. La un pacient cu abdomen acut, la care diagnosticul nu s-a precizat inca, este contraindicat sa se
administreze:
a. barbiturice
b. antialgice
524. Pentru combaterea unor complicatii frecvente dupa interventiile chirurgicale pe tubul digestiv, in caz
de varsaturi, se iau urmatoarele masuri:
b.se instaleaza sonda de aspiratie pentru evacuarea stazei gastrice si se administreaza, dupa caz si
medicatie antiemetica
525. Cum se numeşte puncţia peritoneului prin care se extrage lichid din cavitatea abdominală :
a) paracenteză
b) laparotomie
c) celiotomie
d) laparoscopie
526. Care din urmă toarele sunt semne şi simptome de intoxicaţie atropinică :
b) tahicardia;
d) dilataţia pupilară
a) spută cu sâ nge;
b. continua si întrerupta
529. Care din procedeele de mai jos pot efectua hemostaza definitiva?
530. Semnele generale, comune tuturor hemoragiilor, includ urmă toarele, cu excepţia:
c. diaree
a) orele cele mai potrivite pentru recoltare sunt cele de seara sau cele de la inceputul frisoanelor;
b) daca este posibil, recoltarea se va face inainte de a administra bolnavului antibiotice sau chimioterapice;
c) dintre numerosii germeni care pot fi prezenti in sange, numai bacteriile si eventual virusii pot fi pusi in
evidenta prin hemocultura;
d) aceasta se executa cand se suspicioneaza prezenta unor germeni saprofiti in sangele circulant;
c) Compuşi fenolici
d) Tenside anionice
e) Tenside cationice
534. In cazul unui abdomen acut chirurgical, cu semne de peritonita instalate, interventia chirurgicala este
obligatoriu sa se practice in:
536. După tipul de acțiune a agentului vulnerant, plă gile pot fi:
a. mecanice
b. termice
c. iatrogene
a) administrarea de antialgice;
b) administrarea de antialergice;
c. furuncul al cefei;
540. Care din urmatoarele reprezinta medicamentul de electie in tratamentul socului anafilactic?
a) atropina
b) metoprololul
c) heparina
d) adrenalina
e) fibrinoliticele
541. Radioscopia toracică se face:
e. dimineaţa à jeun
a. numarul de leucocite
b hemoglobina
c. hematocritul
a) cefalee persistenta
c) greturi si varsaturi
545. Absența pulsului arterial și ră cirea extremită ților afectate sunt caracteristice:
b. tromboflebitelor
c. bolii varicoase
546. În cazul unui pacient politraumatizat, prioritatea în acordarea primului ajutor constă în:
548. Pierderea a 1000-1500 ml sâ nge (30% din volumul circulant sangvin) caracterizeaza:
550. Hematemeza:
a. reprezintă exteriorizarea prin vă rsă tură a hemoragiei produsa în tubul digestiv distal de unghiul Treitz;
a. vitamina K
b. vitamina C
c. vitamina B1
c) calmarea durerii
c. utilizată în concentrație 3%
557. Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafaţa corpului poate evolua astfel:
b) fă ră complicaţii;
a) stopul cardiac;
b) tulburarile de ritm;
c) fibrilatia ventriculara;
d) daca dupa 4-5 minute de masaj cardiac extern eficient, cordul nu-si reia bataile si nu avem posibilitatea
efectuarii EKG.
b) asigurarea hemostazei;
a) antibioterapie bacteriostatica;
b) antibioterapie bactericida;
d) administrarea de vasoconstrictoare;
562. Care din elementele de mai jos sunt caracteristice socului cardiogen:
c) umidificarea oxigenului;
d) introducerea sondei nazale pe o lungime egală cu distanţa dintre tragus şi fosa nazală ;
c) trismus;
d) hipotensiune;
e) relaxare musculara
d) pacientii in coma
a) natura bolii;
b) starea generala;
a) iatrogene;
b) intentionate;
c) accidentale;
d) penetrante.
a) necesita supraveghere;
572. Care dintre urmatoarele enzime este cea mai utila pentru diagnosticul pozitiv de sindrom coronarian
acut?
a) LDH;
b) TGP;
c) Troponina;
573. Care sunt cele mai frecvente simptome sugestive pentru diagnosticul de embolie pulmonara?
a) vertijul si palpitatiile;
b) tusea si expectoratia;
c) dispneea si cianoza;
d) dispneea si tusea.
574. Care dintre urmatoarele elemente sunt sugestive pentru diagnosticul de astm bronsic?
a) dispnee expiratorie;
b) Wheezing-ul;
c) expectoratia perlata;
575. Care dintre afirmatiile referitoare la durerea din IMA nu este adevarata?
a) pe canula nazala;
b) pe masca;
c) pe sonda Yankauer;
a. medicul curant
c. directorul de ingrijiri
c. distrugere a biofilmului
a. trebuie curatate
b. trebuie dezinfectate
c. trebuie uscate
a. cu indicatori biologici
b. cu indicatori fízico-chimici
c. cu teste de verificare a penetrarii aburului
582. Materialele ambalate in pungi de hartie- plastic au o durata de mentinere a sterilitatii de:
a. o luna
b. doua luni
c. 24 de ore
d. sase luni
a. teste de aeromicroflora
b. teste de sanitatie
c. teste de sterilitate
d. teste de screening
d. spalare cu apa sterila si sapun antiseptic, urmata de frecare cu antiseptic pe baza de alcooli
585. Solutia chimica utilizata pentru dezinfectia inalta a instrumentarului ce nu suporta autoclavare, este
valabila:
a. 72 ore
b. 24 ore
c. 48 ore
d. 7 zile
586. Procedurile de dezinfectie inalta se consemneaza in:
a. raportul de activitate
587. Care este durata mentinerii sterilitatii materialelor ambalate in casolete cu colier:
a. 48 ore de la sterilizare
b. 72 ore de la sterilizare
c. 24 ore de la sterilizare
588. Examenul radiologic in ulcerul gastric releva prezenta nisei ulceroase ce prezinta urmatoarele
caractere:
-a. TGP,TGO,Bilirubina
-b.TGO,Amilazemie,GGT
-c.TGO,TGP,GGT
a.-hemoragie
b.-perforatie
c.-penetratie
d.-malignizare
a.-diabetul zaharat
b.-traumatismul
c.-alcoolul
d.-medicamentele
e.-infectiile
a.-infectii
b.-diabet zaharat
c.-ascita
d.-litiaza biliara
e.-peritonita
b-icter
c-durere
d.-scadere ponderala
e.-varsaturi
a.-hemoragia digestiva
b.-encefalopatia portala
c.-hipertensiunea portal
d.-hipertensiunea intracraniana
e.-ascita
596.Care dintre urmatoarele semen nu sunt caracteristice pentru boala de reflux gastro-esofagian:
a.-durere retrosternala
b.-pirozis
c.-hemoragie digestive
d.-regurgitatii acide
e.-pneumonia de aspiratie
598.Examenele de laborator recomandate in afectiuni ale tubului digestive sunt urmatoarele cu exceptia:
a.-examene de sange
b.-examene de saliva
c.-ph-metrie esofagiana
e.-examen LCR
a.-boala renala
b.-boala genital
c.-hemoragia digestiva
d.-colostomia
e.-ileostomia
a.-enurezis
b.-emfizem
c.-encoprezis
d.-melena
e.-hematemeza
b.- creşterea presiunii intra-abdominale (obezitate, sarcină , ascită , tumori abdominale gigante);
b.-oprirea fumatului
603. Pentru termenul de sindrom dispeptic se mai utilizează ca sinonim termenul de:
a.- indigestie.
b.-digestie groaie
c-meteorism
d.-inapetenta
a.-gastrita
b.-ulcerul gastric
d.-colopatia functionala
e.-ulcerul duodenal
d.angina eritematoasa
606.Examenul coprologic consta in urmatoarele investigatii ale materiilor fecale,cu exceptia:
a.macroscopic
b.microscopic
c.biochimie
d.bacteriologic
e.scintigrafic
c.ecografia abdominala
d.explorari endoscopice
e. inspectia,palparea,percutia abdomenului
a.afectiuni digestive
b.afectiuni renale
d.glosodinia
e. disfagia
610.Sughitul poate avea drept cause:
b.boli respiratorii
d.tumori esofagiene
e. nu are cauza
a. hemoperitoneul
d. insuficienta cardiaca
a. ocluzia intestinala
c.coma hepatica
a. coma hepatica
b.refuzul explorarii
c.trombocitopenia
b.decubit dorsal
e.Trendelemburg
a. paine de grau
b.mamaliga
c.pilaf de orez
d.branzeturi
a.disfagia
b.pruritul
c.febra
d.disuria
e.telekinezia
a.scaderea valorilor hb si ht
b.hematemeza
c.rectoragie
d.melena
e.tahicardie
b.CT abdominall
c.EDS
d.echo abdomen
b.distensie abdominala
b.ocluzia intestinala
c.hemoragia
d.icterul mecanic
e.megacolonul toxic
a.hemoragia
b.perforatia
c.malignizarea
d.stenoza
e.penetratia
624.Cum se numeste punctia peritoneului prin care se extrage lichid din cavitatea peritoniala:
a.paracenteza
b.laparotomie
c.celiotomie
d.laparoscopie
e.paracecala
aThieman
b.Petzer
c.Einhorn
d.ub Faucher
e.Foley
626.Tratamentul ulcerului duodenal presupune administrarea de:
a. furosemid
b.anticolinergice
d.acidifiante sangvine
e.transfuzii de plasma
a .cailor biliare
b.pancreasului
c.co9lecistului
d.ficatului
e.rinichiului
a. repaos la pat
c.infectiile intercurente
d.predispozitia familiala
a. omeprazol
b.gaviscon
c.metoclopramid
d.nitropector
e.alte alcaline
632.In care afectiune cresc nivelul amilazelor atat in sange cat si in urina:
a. pancreatita acuta
b.colecistita cronica
c.cancerul hepatic
d. ulcerul bulbar
e. infectiile urinare
a.irigografia
b.radiografia abdominala
c.EDS cu biopsie
d.Rectoscopia
a. IMA
d.HTA
a.hematochezie
b.hematemeza
c.hemoptizie
d.hematosialoree
a.decubit ventral
b.decubit dorsal
c.ulcerul de gamba
a. calea parenterala
b.calea orala
c.calea respiratorie
d.calea rectala
b.mascheaza simptomatologia
d.tulburari de transit
643.Volvulusul intestinal se traduce prin:
644.Hematemeza reprezinta:
a.varsatura cu sange
b.sputa cu sange
c.urina cu sange
d.scaunul cu sange
d. durere in bara
b.starea generala
c.febra
d.cefalee
b. în hipocondrul stâ ng
d. in abdomenul inferior
b. deshidratare severã
b. tulburã ri de coagulare
c. in trombocitopenii
658. Disfagia
c. apare initial pentru alimente solide nemestecate si ulterior pentru alimente semisolide si lichide
a. alcoolul
d.alimentele solide
c. hematemezã
663. Regimul alimentar al unei paciente internate pentru colecistita acuta litiazica include:
664. Unui pacient cu hemoragie digestiva superioara ,asistenta medicala Îi va administra o dieta :
b. hodro-lacto-zaharata calde
c. hipoglucidica ,hipocalorica
c. varsaturi bilioase
a. colecistita;
b. ulcerul gastric;
c. litiaza biliara.
a.hemoragie digestiva
b.hemoragie nazala
a. hipertensiunea arterială
b. obezitatea
c. predispoziţia ereditară
a. un reflex osteo-tendinos
b. un reflex vegetativ
c. un reflex cutanat
a. jena respiratorie
b. refularea lichidelor pe nas
c. paralizia muşchiului stemocleidomastoidian şi trapez
a. amiotrofia limbii
b. tulbură ri de formare a bolului alimentar
c. tulbură ri de fonaţie
a. electrocardiografică
b. electroencefalografică
c. electromiografică
a. nu înţelege ce i se spune
b. nu înţelege ceea ce este scris
c. nu înţelege cuvâ ntul vorbit
a. pierderea conştientei
b. mişcă ri neaşteptate ale membrelor inferioare
c. contracţii musculare urmate de relaxare
a. contractura musculară
b. diminuarea forţei musculare
c. rigiditate vasculară
a. incapacitatea de a scrie
b. incapacitatea de a efectua calcule
c. pierderea vocii
a. capacitatea de a scrie
b. incapacitatea de a citi
c. incapacitatea de a scrie selectiv
a. amauroza = orbire
b. ambliopie = diminuarea acuită ţii vizuale
c. scotom = pierderea parţială a câ mpului vizual
a. tulbură ri de gust
b. halucinaţii olfactive
c. halucinaţii vizuale
a. migrena
b. cefalee nevrotică
c. durere de cap (cefalee)
a. febră
b. antecedente heredocolaterale
c. traumatisme
a. mişcarea de pendulare
b. mişcarea de numă rare a banilor
c. mişcarea de întors ceasul
a. mişcarea de pedalare
b. mişcarea de batere a mă surilor muzicale
c. mişcarea de balansare
a. psihogen
b. endocrin
c. renal
709. Scă derea bruscă a valorilor TA la pacient cu ATS avansată conduce la:
a. tremură tura
b. rigiditate
c. mers încet cu paşi mici
a. tulbură ri oculare
b. tulbură ri vestibulare
c. tulbură ri motorii
a. tumori cerebrale
b. acumulare în exces de LCR
c. edem cerebral generalizat
a. epistaxis
b. criza convulsivă generalizată
c. deficit motor
a. relaxare sfincteriană
b. incontinenţă de fecale
c. muşcarea limbii
a. pierderea conştientei
b. risc de accidente
c. alterarea percepţiei senzitive şi senzoriale
a. vasodilatatoare
b. anticoagulante
c. hemostatice
a. vertij
b. cefalee occipitală
c. valori tensionale crescute
a. consumul de neurotoxice
b. suprimarea tratamentului dacă nu mai face crize o lună de zile
c. reducerea dozelor fă ră recomandare medicală
a. pe calea genitală
b. transplancentar
c. la naştere
a. că derea ploapelor
b. privirea saşie
c. vederea dublă
a. electrocardiografica
b. electroencefalografica
c. electromiografica
a. tulbură ri neurologice
b. tulbură ri psihice
c. tulbură ri senzitivo-senzoriale
a. pacientul va fi sedat
b. pacientul trebuie să fie cu scalpul curat
c. poziţia pacientului va fi în ortostatism
742. Poziţia pacientului pentru puncţia lombară este:
a. decubit lateral;
b. şezâ nd
c. copii sunt ţinuţi pe genunchii asistentei medicale
a. apă şi să pun
b. tinctură de iod
c. alcool sanitar
746. Asistenta medicală comprimă după efectuarea puncţiei locul de elecţie cu:
a. o compresă sterilă
b. un tampon de vată
c. o compresă nesterilă
a. steril
b. nesteril
c. îl depune în sacul colector
a. salon
b. sala de operaţii
c. domiciliul pacienţilor
a. da
b. nu
c. da, numai în cazul HTA
d. numai dacă pacientul acceptă
a. la apariţia gigivoragiilor
b. la apariţia episoadelor de epistaxis
c. câ nd LCR-ul este sanguinolent
a. tumori cerebrale
b. acumulare in exces de LCR
c. apă distilată edem cerebral generalizat
756. In planul de îngrijire pentru un pacient cu hemoragie cerebrală , asistenta îşi va fixa ca obiective:
760. Reeducarea tulbură rilor de vorbire de tip afazic se poate efectua prin:
a. menţinerea ortostatismului
b. poziţia şezâ nd
c. mers
a. igienă personală
b. activită ţi manuale diverse
c. îmbrăcat-dezbră cat
766. Pentru mobilizarea pasivă a membrului superior poziţia pacientului în pat este:
a. de decubit dorsal
b. Trendeleburg
c. de decubit lateral
a. tulburari oculare
b. tulburari vestibulare
c. tulburari motorii
768. Pacientul începe să manifeste o respiraţie Cheyne-Stokes; acest tip de respiraţie este explicat astfel:
a. epistaxis
b. criza convulsiva generalizata
c. deficit motor
770. Care din urmă toarele va fi acţiunea prioritară câ nd Ioana va avea o altă criză , în timp ce urmă reşte un
program la TV în holul secţiei:
771. Care din urmă toarele arată ordinea corectă a etapelor crizelor de epilepsie:
a. complicaţii pulmonare
774. Pregatirea psihica a pacientului privind efectuarea tehnicii imobilizarii unei fracturii presupune :
775. In cazul aplicarii unui aparat gipsat durerea poate fi cauzata de:
a. expectoraţie seroasă ;
b. respiraţie în poziţie verticală a corpului;
a. vilent
b. mai putin violent
c. hipotermie
782. Rolul asistentei medicale in asigurarea confortului bolnavilor imobilizati consta in:
a. membrelor inferioare
b. membrelor superioare
a. articulare (hidartroza)
b. vasculare (lezarea axului vascular)
786.Complicatiile ce pot aparea in ingrijirea unui bolnav cu fractura, imobilizat la pat sunt:
a. escarele
b. embolia pulmonara
c. diabet zaharat
787. In cazul unui bolnav de 59 ani, cu fractura de col femural operata, urmatoarele interventii vor fi
aplicate de asistenta medicala:
c. septicemia postoperatorie
791. Care sunt sarcinile asistentei medicale referitor la efectuarea analizelor de laborator necesare unei
intervenţii chirurgicale:
a. sindrom inflamator;
b. febră ;
c. greata si varasaturi
793. Care din urmă toarele probleme vor face parte din planul de îngrijire întocmit de asistentă , unui
pacient imobilizat la pat cu o afecţiune locomotorie:
a. potenţial de complicaţii;
b. deficit de autoîngrijire;
c. durere.
a. episod inflamator;
b. migrarea durerii de la o articulaţie la alta.
a. plasma
b. sange
c. puroi
a. entorsa
b. luxatie
c. plaga
797. Înainte de a însoţi pacientul la blocul operator asistentul medical se asigură ca acesta:
a. şi-a îndepă rtat proteza dentară
b. şi-a îndepă rtat bijuteriile şi lacul de unghii
798. In cazul unei fracturi la nivelul bazinului , urmatoarel variante sunt corecte:
c. escare
a. genunchiului
b. cotului
c. soldului
a. de a diminua durerile
b. de a mentine axarea corecta a membrului
c. de a evita complicatiile pe care le poate provoca miscarea in focar a unui fragement osos
rupt
a. necroze
b. paralizii
807. Conditiile care stau la baza efectuarii unui bun pansament sunt:
a. hemoragia interna
b. hemoragia arteriala
c. hemoragia externa
d. hemoragia exteriorizata
a. Toate arterele din corp au ca origine doua trunchiuri principale: artera aorta si
artera pulmonara
b. vena femurala impreuna cu venele iliace comune formeaza vean cava inferioara
812.. Înainte de a însoţi pacientul la blocul operator asistentul medical se asigură ca acesta:
a. şi-a îndepă rtat proteza dentară
b. şi-a îndepă rtat bijuteriile şi lacul de unghii
a. artroscopie
b. examen radioscopic pulmonar
817. Domnul B. are aparat gipsat la membrul inferior stâ ng. Care dintre urmă toarele semene
relevă apariţia unor complicaţii infecţioase sub aparatul gipsat?
a. edemul, impotenţa funcţională şi cianoza degetelor;
b. senzaţia de fierbinţeală a anumitor zone sub gips şi miros neplăcut;
c. ragadă.
822. Imobilizarea prin bandaj Dessault este tehnica de imobilizare provizorie cel mai des folosită
pentru:
a. leziunile claviculei şi umă rului
b. pentru fracturile braţului
c. fracturile antebrațului
825. La un pacient cu dificultate de a se îmbrăca şi dezbră ca, unul din obiectivele de îngrijire propuse, se
referă la posibilitatea de a se îmbră ca şi dezbră ca singur, într-un termen dat. Asistenta medicală intervine
în acest scop, prin:
827. La bolnavii imobilizati la pat timp îndelungat pot aparea ca si complicatii urmatoarele, cu exceptia:
a. pneumonii hipostatice;
b. tromboze ale membrelor inferioare;
c. hipertensiune, tahicardie.
828. În timpul tratamentului cu anticoagulante pot apă rea urmă toarele manifestă ri clinice:
a. epistaxisul;
b. gingivoragiile;
a. suprimarea alimentației
b. clisma evacuatorie
c. spă larea tegumentelor
d. raderea pilozită ții
c. condiţiile de mediu.
c. tremură turi.
832. Complicatiile de mai jos care sunt mai frecvente în fracturile deschise comparativ cu cele închise sunt:
a. flexia si extensia
b. înclinarea cubitala si deviaţia radiala
c. abducţia si aducția
a. biceps femural
b. semi -tendinos
c. semi-membranos
a. articulaţia mediocarpiana
b. articulaţia radio-carpiana
842. Apariţia la un bolnav imobilizat la pat postoperator a dispneei, cianozei, tahicardiei, febrei, junghiului
toracic, sugerează asistentei medicale:
a. o embolie pulmonară ;
b. o atelectazie pulmonară ;
c. un abces subfrenic;
843. În prima oră după anestezia generală , obiectivele planului de îngrijire sunt urmă toarele:
a. monitorizarea funcţiilor vitale din 15 în 15 minute;
b. supravegherea aspectului pansamentului;
a. 2 articulatii
b. 3 articulatii
c. o articulatie unica
a. sindrom inflamator;
b. vă rsă turi;
c. ameţeli;
d. febră ;
c. atitudinea vicioasă
848. Osteomielita
849. Plaga:
c. Voletul costal reprezinta un segment stabil al peretelui toracic, aparut ca urmare a fracturilor
costale multiple
851.In prezența unui aparat gipsat asistenta își propune urmă toarele, cu excepția:
c. nediferentierii celulare
853.Unde aplicam garoul in cazul unei plagi in treimea medie a coapsei drepte din care tasneste sangele
rosu aprins in jet continuu:
a. deasupra plagii
b. dedesubtul plagii
854. Dupa terminarea perioadei de imobilizare indelungata la pat, reluarea activitatii se face prin:
a. deformarilor articulare
b. pozitiei vicioase ale membrelor si coloanei vertebrale
c. complicatiilor respiratorii
d. mers tarsit,propulsiv
c. prezenta parezelor
d. dificultatea de a se ridica
a. artoza genunchiului
b. artroza cotului
c. artroza umarului
860. Imobilizarea prin bandaj Dessault este tehnica de imobilizare provizorie cel mai des
folosită pentru:
a. leziunile claviculei şi umă rului
b. pentru fracturile braţului
c. fracturile antebrațului
861. Valabilitatea sâ ngelui integral este de:
a. 21 zile
b. 3 zile
c. 14 zile
c. este un os al antebratului
a. dureri locale
b. inflamarea picorului, mai ales in zona calcaiului
865. Pregă tirea pacientului pentru intervenţie chirurgicală ortopedică corectivă este o mă sură de
profilaxie:
a. primară ;
b. secundară ;
c. terţiară .
c. se administreaza sedative.
a. un semn obiectiv;
b. un semn subiectiv
870. Hemoragia:
b. plă gi inflamate;
c. arsuri;
d. plă gi infectate
872.Pseudartroza reprezinta :
a. o reducere imperfecta
b. neconsolidarea definitiva a fracturii
c. consolidarea fracturii dupa 3-6 luniD. toate variantele de mai sus sunt corecte
876. Primul gest terapeutic, atunci câ nd diferentierea dintre coma hipoglicemica si coma
diabetica este greu de facut, consta în:
a. administrarea de 20 - 30 ml glucoza hipertonica
b. recoltarea probelor de laborator
c. administrarea i.v. a 20 Ul insulina rapida
879.In coma diabetica se pot administra soluţii hipertonice de glucoza 20% tamponata cu insulina
atunci câ nd:
a. apar primele semne de constiinta
b. se înregistreaza cresterea rezervei alcaline
c. glicemia a scazut sub 300 mg%
886.Cauza asa-numitei "sâ ngerari în propriile tesuturi" în cadrul socului traumatic este:
a. vasodilatatia la locul de actiune a agentului traumatic
b. vasodilatatia masiva la locul actiunii agentului traumatic dar si la distanta
c. hemoragia intratisulara
905. Protectia asistentului medical pentru riscurile ce decurg din practica profesionala se
realizeza de catre:
a. fiecare asistent medical prin societatile de asigurari
b. angajator, prin societatile de asigurari
c. nu este necesara protectiaasistentului medical
907.Alegerile pentru organele de conducere ale Ordinului Asistentilor Medicali din Româ nia, la
nivel natioanal, judetean, al municipiului Bucuresti se organizeaza:
a. o data la 2 ani
b. o data la 3 ani
c. o data la 4 ani
909.Biroul Executiv al Ordinului Asistentilor Medicali din Româ nia este alcatuit din:
a. presedinte, 3 vicepresedinti, un secretar
b. presedinte, 2 vicepresedinti, un secretar
c. presedinte, 4 vicepresedinti, un secretar
910.Care din agentii patogeni (bacterii, virusuri, protozoare, fungi) pot produce
infectii asociate asistentei medicale
a. nici unul;
b. toti;
c. numai bacteriile.
915.In cazul unui pacient cu colica biliara cu varsaturi incoercibile, acestea pot fi combatute prin
administrare de:
a. plegomazin fiole
b. torecan tablete
c. emetiral supozitoare.
925.Coma diabetica este totdeauna precedata de o faza prodromala caracterizata clinic prin:
a. polipnee cu halena acetonica
b. anorexie totala însotita de greturi, varsaturi
c. deshidratare totala
926.Pe lâ nga cele trei semne majore, pacientul cu coma diabetica mai poate prezenta:
a. dureri abdominale
b. senzatie de foame
c. halena acetonica
931.Masurile de ordin general care trebuiesc întreprinse in cazul socului traumatic sunt:
a. înlaturarea factorului socogen
b. administrarea de lichide per os
c. aprecierea rapida a starii functiilor vitale
945.Hipoglicemia usoara este caracterizata prin transpiratii profuze, ameteli, astenie, foame
exagerata. Aceste fenomene credeaza dupa:
a. ingestia de glucide
b. administrare de ser fiziologic
c. administrare de glucoza
956. ln cadrul Precautiunilor Universale este considerat factorul de risc contactul tegumentelor si
mucoaselor cu urmatoarele produse :
a. lichid amniotic, lichid peritoneal, LCR, lichid sinovial;
b. sperma si secretii vaginale;
c. sputa, secretii nazofaringiene .
960.Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor , cel mai important mod de prevenire a
contaminarii cu agenti microbieni, se efectueaza :
a. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor;
b. dupa scoaterea manusilor de protectie ;
c. numai la intrarea in serviciu .
964.Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor , cel mai important mod de prevenire a
contaminarii cu agenti microbieni, se efectueaza :
966.In cadrul Precautiunilor Universale este considerat factorul de risc contactul tegumentelor si
mucoaselor cu urmatoarele produse :
a. lichid amniotic, lichid peritoneal, LCR, lichid sinovial;
b. sperma si secretii vaginale;
c. sputa, secretii nazofaringiene .
A. în primele 24 ore;
B. în primele 48 ore;
C. în primele 7 zile;
D. în primele 72 ore;
E. nu se efectuează.
972. În diabetul zaharat la copil, confirmarea caracterului autoimun se realizează prin determinarea:
A. anticorpilor anti-insulină ;
B. hemoglobinei glicozilate;
D. peptidului C;
E. insulinei şi peptiduluiC
E. administrare de glucagon.
D.reducerea sedentarismului;
977.În caz de febra la copilul sub 3 luni, trebuie să ținem cont ca la aceasta vâ rsta copilul este expus la
infecții materno-fetale, germenii cel mai frecvent întâlniți fiind urmă torii CU EXCEPTIA :
A. Streptococ grup B
B. Streptococ grup A
C. E.coli
D. Enterococi
E. Listeria monocytogenes
978. În caz de febra la copilul peste 3 ani tratamentul de prima intentie este :
B. Acetaminofen
C. Ibuprofen
D. Acid acetilsalicilic
E. Antiinflamatorii steroidiene
979. La copilul intre 3 si 36 de luni in caz de febra ră u tolerata sau cu semne de gravitate fă ră punct de
plecare clinic , antibioterapia de prima intentie consta in :
A. Aminoglicozid
B. Flurochinolona
E. Penicilinamine
980 .In caz de febra la copilul sub 3 luni, trebuie sa tinem cont ca la aceasta virsta copilul este expus la
infectii materno-fetale, germenii cel mai frecvent intalniti fiind urmatorii CU EXCEPTIA :
A. Streptococ grup B
B. E.coli
C. Enterococi
D. Piocianic
E. Listeria monocytogenes
981. Referitor la diagnosticul clinic al pielonefritei la copil, acesta se bazeaza pe urmatoarele semne CU
EXCEPTIA:
A. Febra
B. Dureri lombare ( inconstante, cu atit mai frecvente cu cit copilul este mai mare)
C. Hematurie macroscopica
982. Examenul complementar de prima intentie intr-o suspiciune de infectie urinara la copil este:
B. Ionograma urinara
C. Bandeleta urinara
D. Urocultura
E. Cistografia retrograda
B. Antibioterapie
C. Leucocitoza
D. Leucopenie
E. VSH crescut
A. Tratament antibiotic
C. Tratament antiparazitar
D. Tratament simptomatic
E. Tratament cu citostatice
C. Dispnee expiratorie
D. Dispnee inspiratorie
E. Wheezing
986 .În angina copilului cu test de diagnostic rapid pozitiv se inițiază tratament cu:
A. Antivirale
B. Antifungice
C. Bronhodilatatoare
B. hepatită reactivă
C. glomerulonefrită
D. abces retrofarngian
E. adenoflegmon
A. Prin spirometrie
A. Dispnee inspiratorie
B. Tuse productivă
C. Rinoree muco-purulentă
E. Dispnee expiratorie
A. Exogeni
B. Endogeni
C. Genetici
D. Poluare la domiciliu
E. Poluare atmosferică
A. Sub 1 noapte/lună
C. Sub 1 zi/semestru
D. Permanente
A. Astmul sever
B. Astmul intermitent
C. Astmul la efort
D. Astmul ușor
E. Faringită
993 .Astmul bronșic persistent sever la copiii sub 36 luni se caracterizează prin:
B. Însuficiență cardiacă
A. Rotavirus
B. Virus gripal
C. Arbovirus
D. CMV
A. Tahicardie
C. Hipotensiune arterial
D. Oligurie
E. Colaps
A. Sete puternică
B. Oligurie
C. Tulbură ri neurologice
D. Febră
C. Prematuritatea
D. Deshidratare mai mare sau egală cu 5% în caz de eşec al rehidrată rii orale
A. Giardia
B. Entamoeba hystolytica
C. Cryptosporidium hominis
D. CMV E. Salmonella
1000. Care din afirmaţiile referitoare la perioadele de alimentaţie ale copilului este corectă :