document.adO ceanData = eval(JSO Ndata); ado.master({id: document.adO ceanData.pageId, server: 'mediapointro.adocean.

pl'
}); function adO cean_renderBanner(bannerId){ // console.log('loading:' + bannerId) var div_node =
document.getElementById(bannerId); var adO cean_divId = document.adO ceanData.formatIds[bannerId]; if (adO cean_divId ==
undefined) { return false; }; // console.log('O K:' + bannerId); div_node.id = adO cean_divId; ado.slave(adO cean_divId,
{myMaster: document.adO ceanData.pageId }); }

Login Cont nou Am uitat parola

Cauta in site

HOME ACTUALITATE REVISTA ARHIVĂ TIMP LIBER ABONAMENTE TRAVEL VIDEO

Hitiţii şi binevoitorii lor zei VIDEO HISTORIA

Autor: Irina-Maria Manea | 1344 vizualizări

Lumea zeilor hitiţi ne apare bogatã şi

deosebitã, ca de altfel tot ce ţine de
aceastã prea puţin studiatã culturã.
Spre deosebire de zeii babilonieni, zeii
hitiţilor cunosc o dezvoltare
ascendentã, devenind din fãpturi
infernale adevãraţi eroi. Teama faţã de
divinitate este uneori depãşitã de
simpatie, raporturile dintre oameni şi
zei fiind uneori ceva mai personale
decât la alte popoare.
Armata Română spre
Dacã adoptã divinitãţi strãine, acestea nu sunt decât Stalingrad
mãşti pentru fiinţele deja familiare. În texte, scribii
folosesc fie ideograma sumerianã a zeului, fie numele
sãu local, la care se adaugã denumirile dupã locurile
cultului sau ale sanctuarelor, ca de pildã acelea ale zeiţei Wants, cunoascutã în Asia Micã drept “zeiţa Soarelui din Ultimul 23 August pentru
Arinna”. În anumite tratate şi ritualuri divinitaţile prohitite nu sunt enumerate printre zeii garanţi, ci dupã funcţiile Ceausescu
lor: zeii Soarelui, zeii Furtunii, ipostazele zeiţei Ishtar, zeii Norocului. Mai existã şi zeii vagabonzi, cei cu origini
necunoscute dar care se pot rãzbuna dacã nu sunt cinstiţi. În panteonul hitit existã foarte multã confuzie. De ce?
Pentru cã scribii se folosesc de nenumãrate limbi şi dialecte şi se poate ajunge la un caz încâlcit de tipul
sanctuarului din apropierea Hattuşaş-ului. Yazili-Kaya. Cu toate acestea existã în ierarhia zeilor o transparenţã Povestea unor J.O. perfecte 1
puerilã, unde gãsim fiinţele principale ascunse sub o pleiadã de nume.

Pe peretele posterior al sanctuarului, reliefurile ne reprezintã douã procesiuni, cuna cu personaje feminine şi una cu
personaje masculine. Procesiunile sunt conduse de marele cuplu al zeilor. Zeiţa-mamã s-a pãstrat sub numele de
Cibele în Asia Micã, iar partenerul ei este zeul Furtunii. În Babilon pertenerul era Ninurta, zeul-geamnã, cãruia în HISTORIA PENTRU IPAD
Asia Micã îi corespundea zeul-Cerb, Rundas. Zeiţa Soarelui simbolizeazã regalitatea masculinã şi femininã. Zeul
Soarelui pare sã nu aibã vreo importanţã majorã. Marea Mamã Cibele corespunde Kupapei hitite, care trãia într-
ocomunitate de cult cu zeul-Cerb, care va fuziona cu cel al furtunii în ipostaza lui Iupier Dolichenus la romani.
Interesant este cã regele foloseşte epitetul “soarele meu”, bazat probabil pe o concepţie similarã cu cea a regelui
eretic Amenofis. Zeul Soarelui nu este caracteristic pentru credinţa popularã hititã. Cel reprezentativ e zeul
Furtunii, singurul zeu adus de indo-europenii din nord, denumit dupã numele hatti Taru sau numele luwit Dattasa
sau Tarhund. În basoreliefurile de la Yazili-Kaya este urcat pe doi zei ai munţilor, Namni şi Hazzi. Taurii îi trag
carul cãtre zeiţa-Mamã, iar lovindu-se de crestele munţilor se produc tunetele.

Mitologia hititã are şi un trickster simpatic. Zeul-copil Telipinu nu-i umbreşte doar o datã pe zeii supremi. La Yazili-
Kaia poartã numele de Sarma, iar în Cilicia de Santas. Este un ştrengar incorigibil. Uneori e extrem de
încãpãţânat, dezlãnţuind trãznete, alteori fuge de acasã şi adoarme în vie, de unde şi atribuţiile de zeu al vinului.
Întreaga vegetaţie depinde de acest zeu, care atunci când dispare o face sã se opreascã din creştere. Pentru a-l
potoli, zeii recurg la un vicleşug: când se întrunesc pentru a stabili destinul, se joacã un joc cu zaruri. Mânia lui
Telipinu trece dincolo de tabla de joc, , dar în acelaşi timp nu trece în natura care l-ar putea ascunde iar, ci se
îndreaptã spre infern. Telipinu se poate acum dedica rolului sãu de zeu al vegetaţiei.

Dupã cum am mai spus, pe lângã zeii principali mai avem şi o oaste întreagã de zei secundari: zeite ale Norocului,
zei ai Râurilor, Munţilor, Grânelor, Vânturilor. Nu e vorba neapãrat de vreun sincretism religios, ci mai degrabã de
sentimentul micimii umane şi de nevoia de a cere protecţie de la toate elementele naturale. Individualitatea zeilor
nu este deloc pronunţatã.

Din povestea cu Telipinu aflãm cã hitiţii credeau într-un infern cu 7 porţi, ca şi babilonienii. Urna în care este închisã
SPUNE-ŢI PĂREREA
mânia lui Telipinu nu provine de departe. În Anatolia morţii se îngroapã în urne de lut ars, iar Zeiţa-Mamã însãşi e
asimilatã cu urna mortuarã. Naşterea şi mormântul coincid. Zeul împãrãţiei morţilor poate fi considerat un zeu
solar al pãmântului. Hitiţii, ca şi multe alte popoare, au creat şi un paradis, ţara zeilor din ceruri. Nu se poate Ce a însemnat triumful Nadiei la Jocurile
spune dacã era vreo diferentã între zeii care locuiau în cer şi cei cãrora le erau rezervate templele. Hitiţii optau Olimpice de la Monreal 1976?
pentru libertatea zeilor, neavând cu ei raporturi strânse şi geloase ca în cazul evreilor cu Iahve. Libertatea zeilor
explicã şi o altã concepţie hazlie: dacã sunt rugaţi frumos, zeii strãini se pot muta în ţara hitiţilor. O bţinerea primei note de 10 din istoria
gimnasticii
La hitiţi întâlnim vechea concepţie indo-europeanã, dispãrutã la alte popoare din orient, dupã care un om nu poate Cel mai mare triumf al gimnasticii româneşti
trãi mai departe decât atunci când cadavrul sãu a fost devorat de flãcãarile purificatoare. Asa el poate deveni în lume
luminã. La Bogaz-Köi s-au gãsit urne cu cenuşã şi morminte cu cadavre chircite. Cadavrele regilor hitiţi erau
incinerate parţial, osemintele adunate şi învelite în pânze preţioase înainte de a fi îngropate în pãmânt. De ce O performanţă care a îndreptat atenţia către
forma mixtã? Se prea poate cã hitiţii nu voiau sã renunte la ideea renaşterii din pântecele mamei, dar se bizuiau şi România
forma mixtã? Se prea poate cã hitiţii nu voiau sã renunte la ideea renaşterii din pântecele mamei, dar se bizuiau şi România
pe puterea focului de a deschide calea spiritelor. În legendele mai noi din Asia Micã întâlnim rugul ca motiv ce se Nu ştiu
repetã. Zeul Santas şi apoi Dionysos se nasc din flãcãri. Dacã renunţã la rug, hitiţii pot totuşi dobândi viaţa veşnicã
prin moartea liber consimţitã. Mitul şarpelui Illujankas este grãitor. Acesta îi furã zeului Furtunii inima şi ochii. Zeul VOTEAZĂ
zãmisleşte un fiu care se va însura cu fiica şarpelui, soţia restituind socrului sãu cele furate. Zeul ucide şarpele, dar
şi fiul, ca sã-l poatã lua înapoi în cer. Avem aici concepţia morţii grãbite pentru a câştiga eternitatea.

Diferitele divinitãţi sunt recunoscute dupã atributele lor. Zeul Furtunii e mereu însoţit de un zuluf spiralat. Zeii
Norocului sunt recunoscuţi dupã aripile verticale. Dar aripile nu sunt obligatorii. Zeul masculin din Bogaz-Köi nu Aboneaza-te la NEWSLETTER
poartã aripi, dar gestul cu mâna ridicatã şi degetele îndoite vrea sã spunã “noroc şi sãnãtate”. Unii zei ai Norocului
poartã veşminte ostãşeşti, pentru cã la antici rãzboiul este în funcţoe de noroc şi de capriciile zeilor. Zabab, vechiul Adresa de e-mail
zeu la jocului la babilonieni, devine zeul rãzboinic.

La serviciul divin, regele se îmbrãca cât mai asemãnãtor cu divinitatea. Rareori se ofereau libaţii unui singur zeu.
Regele purta de regulã mantie, cercei şi încãlţãminte. Cerceii par a cinsti zeiţa-Mamã (urechea era privitã drept
centrul raţiunii), încãlţãmintea pe zeul Furtunii. Mantia este semn de respect pentru zei. În majoritatea cazurilor,
regele purta aceeaşi tichie cu zeul, doar cã nu era prevãzutã cu insignele divinitãţii: scuturi duble pe care le gãsim
şi la cretani ca simboluri de cult. Când se numea “Soarele meu”, regele purta o calotã rotundã. Dacã zeul poartã
barbã, şi regele ţine seama de aceasta. Spre deosebire de omologii egipteni, hitiţii n-au purtat niciodatã peruci, ci
pãrul lung. Pieptãnat neted în jos. Cea mai însemnaţa insignã a rangului regesc este cârja, lituus prin analogie cu
bastonul augurilor romani, care se apucã de extremitatea inferioarã şi se ţine peste umãr. Cârja nu e doar o
insignã, ci şi o armã, o ghioagã. Este instrumentul lui Rundas, zeul-Cerb. Un alt simbol important, frecvent pe
sigilii, este vulturul, şi el armã a aceluiaşi zeu. Treptat locul vulturului bicefal a fost luat de soare, asa cum
denumirea de “labarnas” (omul iepurelui) pentru rege a fost înlocuitã cu cea de “soare”.

Un alt aspect demn de menţionat cu privire la religia hititã etse prezenţa jocului-oracol. La baza oracolului KIN stã
un vechi joc de rãzboi, asemãnãtor cu jocurile noastre de societate. Figurile jocului, care îi simbolizeazã pe rege şi
oastea sa, dominate de zeitãţi, ajung în locuri bune sau rele, ceea ce înseamnã prevestiri bune sau rele. Textele KIN
(cuvânt sumerian, verbul “a face”) menţioneazã rezultatele şi dacã sunt favorabile. Procesul acestea cultic, care
la vechii germani de pildã avea o aurã de mister, ajunge la hititţi o activitate de toate zilele. O racolul este
consultat în permanenţã. Tabla de joc este atributul zeiţei-Mamã, tab;ã similata uneori cu o tamburinã sau
oglindã. Zeiţa cu oglinda va deveni tovarãşa lui Iupiter Dolihenus, şi el zeu al oracolului. Zeiţa Jocului poate
apãrea cu tiarã şi vãl sau înarmatã. Zeiţa huritã Sausga şi cea hititã Kupapa sunt ambele posibile ipostaze ale
divinitãţii oraculare. S-ar putea chiar presupune cã zeiţa Tablei de Joc şi zeul-Cerb aveau legãturi de rege-
reginãîntre ei şi oameni se sãvârşeşte un schimb: omul oferã zeilor pâine, iar zeul îi oferã un semn al aprobãrii prin
figura de pe tablã. Preferabil sãnãtate şi prosperitate.

Referinţe: Margarete Riemschneider, “Lumea Hitiţilor”, Bucureşti, 1967.

ACUM LA CHIOŞCURI
PE ACEEASI TEMA: DE ACELASI AUTOR:
HIS TORIA, Nr. 128,
August 2012 -
Cine au fost hitiţii? A fi bãrbat în lumea greco-romanã
19 August 2012
De ce au renãscut cultele pãgâne in epoca contemporanã? Marea separaţie dintre lumea veche şi lumea nouã. De ce? Marţi, 20 noiembrie 1973.
În colţul din dreapta, sus,
10 lucruri de ştiut despre... Hitiţi Câteva curiozitãţi despre vechii romani
al paginii întâi, destinat
informaţiilor de la cel mai
COMENTARII înalt nivel, „Scînteia”
publică următorul
Comunicat: „Tovarăşul
PUBLICĂ UN COMENTARIU NOU Nicolae Ceauşescu,
secretar general al
Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului
de Stat al Republicii Socialiste România, a primit
S ubiect: luni după-amiază pe ziaristul John Pearson,
redactor-şef adjunct al revistei «Business Week» din
S.U.A. La primire a luat parte tovarăşul Cornel
Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv,
Comentariu:
secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, tovarăşul
Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu pentru
revista «Business Week».“

Vedeţi mai multe detalii

CĂRŢILE EDITURII HISTORIA

Salvare Previzualizare
GALERII FOTO Histo ria on Facebook
Like

19,415 people like Historia.

Bebelushu Anca Zzy Carvatchi Sebastian-nicolae

Sayonara

Facebook social plugin

VEZI TOATE BLOGURILE

Efectul Grexit-ului, sau cum se va

face euro 5,2 lei!
Laurenţiu Roşoiu

Balamuc naţional
Mălin Bot

Populism de dreapta-stânga
Grigore Cartianu

L-aţi fi votat pe Havel? Ce

candidat ne mai lipseşte şi
acum?
Moartea lui Havel ne-a amintit iar că "nu am avut
un Havel", dar şi că "nici dacă am fi avut un
Havel, nu l-am fi votat". Adevărul a publicat
comentarii mai ales la...

România, model de
austeritate! La ce ne
foloseşte?
Cancelarul Angela Merkel lăuda recent sacrificiile
României şi ale altor ţări non-euro, îndemnându-i
pe cetăţenii occidentali să respecte austeritatea
cumplită din...
 ABONEAZĂ-TE LA HISTORIA

RSS | Politica de confidentialitate Forum | Contact | Termeni si conditii | Redactia | Publicitate

© Toate drepturile rezervate Adevărul Holding 2011

Ştiri Femei Servicii Ştiinţă şi cultură Afaceri Aplicaţii mobile

Adevărul Click! pentru Femei AdevărulShop Historia Forbes Adevărul iPhone

Adevărul de seară Click! Sănătate AnuntExpres Dilema veche Adevărul iPad
Adevărul Spania Tango Coduri Poştale Ştiinţă şi tehnică
Adevărul Italia OK! Magazine Filmele Adevărul
Adevărul Europa Click! Poftă Bună
Adevărul Moldova
Click!
Blik
Blik Sekret
Suplimente
Foreign Policy
Caţavencii

Soluţie implementată de Tremend