"... si fata de sateni cauta sa-si arate greutatea pe care i-o dadea simtamantul bogatiei.

Pe ulita umbla cu
pasi mai mari si genunchii indoiti.Vorbea mai apasat cu oamenii si vesnic numai de pamant si de avere.I
se parea ca chiar casele si gradinile il priveau acuma altfel mai supuse si mai zambitoare."

"de-abia acum intelese Ion ca cu pamantul trebuie sa primeasca si pe Ana si ca fara ea n-ar fi dobandit
niciodata averea [...] Ion se gandi deodata :"Adica ce-ar fi oare daca as lua pe Florica si am fugi amandoi
in lume sa scap de uratenia asta ? " [...] Dar tot atat de repede ii venira in minte pamanturile si adauga cu
dispret : "Si sa raman tot calic pentru o muiere ? ... apai sa nu ma trasneasca Dumnezeu din senin" "

"din clipa cand Vasile Baciu ... ii fagaduise tot,Ion fu cuprins deodata de o betie de fericire si incredere"

"nu-i fusese draga Ana [...] iubise pe Florica si ... simtea ca tot o mai iubeste.Purta in suflet rasul ei
cald,buzele ei pline si umede,obrajii ei fragezi ca piersica,ochii ei albastri ca cerul de primavara.Dar
Florica era mai saraca decat dansul,iar Ana avea locuri si case si vite multe..."

Vasile Baciu il numeste sarantoc,hot facandu-l pe Ion sa simta ca "fiece vorba il impungea in inima cu
deosebire fiind cauzea tot satul."

Zenobia : Stia bine ca baiatul cand e vorba de munca nu leneveste ca Glanetasu”

’’Ion cuprinde tot locul cantarindu-l.Simtea o placere atat de mare vazandu-si pamantul incat ii venea sa
cada in genunchi si sa-l imbratiseze.Ii se parea mai frumos fiindca era al lui … rupse un smoc de fire si le
mototoli patimas in palme”

’’glasul pamantului patrundea navalnic in sufletul flacaului ca o chemare coplesindu-l.Se simtea mic si
slab cat un vierme pe care il calci in picioare […] suspina prelung umilit si infricosat in fata uriasului:Cat
pamant Doamne […] Brazda culcata …umplandu-i inima deodata cu o mandrie de stapan.Si atunci se
vazu crescand din ce in ce mai mare […] Se simtea atat de puternic incat sa domneasca peste tot
cuprinsul […] fiinta lui arde de dorul de a avea pamant cat mai mult”

”iubirea pamantului l-a stapanit de mic copil vesnic a pizmuit pe cei bogati si vesnic s-a inarmat intr-o
hotarare patimasa : Trebuie sa aiba pamant mult. Trebuie ! De pe atunci pamantul i-a fost drag ca o
mama…”

”cand a umblat la scoala … a fost cel mai iubit elev al invatatorului Herdelea … fiindca baiatul era silitor si
cuminte”

”munca ii era draga oricat ar fi fost de aspra ca o ravna ispititoare”

” ”Uite pentru cine rabd ocari si sudalmi” … dar deodata isi reveni si-si zise aspru: ”Ma molesesc ca o
baba neroada parca n-as mai fi in stare sa ma scutur de calicie… las’ ca-i buna Anuta ! As fi o natafleata sa
dau cu piciorul norocului pentru niste vorbe…” ”

”ii pieri din suflet toata framantarea vazand pe Florica […] mangaind-o din ochi spuse: ”In inima mea insa
tot tu ai ramas craiasa” […] fara sa mai scoata o vorba o lua in brate o stranse sa o inabuse si o saruta cu
o patima salbatica” ”

Vasile Baciu : ”Cum a fost dansul in tinerete asa e feciorul Glanetasului azi.II vrea averea”

”dojana preotului ii sfichiuia ca un bici de foc … ii ardea obrajii si tot sufletul de rusine si de necaz […]
cand rachiul ii amorti de tot simtirea se lauda ca n-are sa se lase pana nu va lua pe Ana de nevasta”
”toata istetimea lui nu plateste o ceapa degerata daca nu are pamant mult mult”

”ii venea sa turbeze gandindu-se ca pamanturile lui Vasile Baciu vor inmulti averea lui George,iar el va
ramane tot calic mai rau chiar decat o sluga”

”dragostea nu ajunge in viata.Dragostea e numai adaosul.Altceva trebuie sa fie temelia.Si indata ce zicea
asa se pomenea cu gandurile dupa Ana”

”lacrimile Anei i-au incoltit in inima o incredere noua … ”De acuma nu-mi pasa de nimic” … din clipa
aceea se simti un alt om mai puternic mai indraznet gata sa infrunte toata lumea”

”trecea deseori pe langa pamanturile lui Vasile Baciu.Le cantarea din ochi,se uita daca sunt bine lucrate si
se supara cand vedea ca nu sunt toate cum trebuie.Se simtea stapanul lor si-si facea planurile …”

”Ion e mai sprinten mai osos mai siret”

”Apai toata dragostea lui zbura iar acasa alintand pamanturile fara de care viata lui intreaga n-ar mai
avea niciun rost ”toata asta nu platesc cat o ceapa degerata” se gandi dansul …dar vazand de acum
numai pamantul aspru si totusi ademenitor ca o taranca voinica si frumoasa a carei imbratisare iti
zdrobeste oasele”

” ”Las-o sa bata zdravan ca i se cade” adauga Ion cu un ranjet rautacios care ii innegri toata fata”

”acuma stapan al tuturor pamanturilor ravnea sa le vada si sa le mangaie ca pe niste ibovnice

credincioase […] dorea sa simta lutul sub picioare ,sa i se agate de opinci ,sa-i soarba mirosul […]
pamantul se inchina in fata lui ,tot pamantul si tot era al lui,numai al lui […] isi infipse bine picioarele in el
si parca pamatul se clatina in fata lui”