10.3-12 Departamentul pediatrie RED.

: 1

Facultatea de medicina general nr2 DATA: 22.05.20

USMF “Nicolae Testemiţanu” Pag. 1 /13

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

“NICOLAE TESTEMIŢANU”
FACULTATEA DE MEDICINĂ GENERALĂ NR 1

DEPARTAMENTUL DE PEDIATRIE

Elaborări metodice în domeniul neonatologiei anul V

medicină generală

Boala hemolitică a nou-născutului

CHIŞINĂU - 2020
 10.3-12 Departamentul pediatrie RED.: 1

Facultatea de medicina general nr2 DATA: 22.05.20

USMF “Nicolae Testemiţanu” Pag. 2 /13

Elaborările metodice au fost elaborate de către Colectivul De Autori:

1. Revenco Nineli – Dr. Hab. Şt. Med. Profesor Universitar

2. Crivceanschi Larisa - Dr. Hab. Şt. Med., Conferenţiar Universitar
3. Şoitu Marcela - Dr. Şt. Med., Conferenţiar Universitar
4. Oclanscaia Ludmila - Asistent Universitar

Aprobat La Şedinţa Departamentului Din 22.05.2020

Proces Verbal Nr. 12

Şef Departament Profesor Universitar Nineli Revenco

 10.3-12 Departamentul pediatrie RED.: 1

Facultatea de medicina general nr2 DATA: 22.05.20

USMF “Nicolae Testemiţanu” Pag. 3 /13

Elaborarea metodică

Elaborarea metodică pentru orele practice cu studenţii anului V , facultatea Medicină Generală la tema:
Hiperbilirubinemiile neonatale. Boala hemolitică a nou-născutului (eritroblastoza fetală). Definiţie,
etiopatogenia, diagnosticul, tratamentul.
Incompatibilitatea prin Rh. Definiţie, etiopatogenia, diagnosticul, tratamentul. Incopatibilitatea după
sistemul ABO. Definiţie, etiopatogenia, diagnosticul, tratamentul.
Hiperbilirubinemia la prematuri: definiţie, etiopatogenia, diagnosticul, tratamentul. Algoritmul de
diagnostic şi tratament a icterului neonatal

Durata lecţiei practice 5 ore

I Baza: Clinica Neonatologie-Lecții online
II Înzestrarea orelor practice: fise de observaţie a nou-născuţilor, probleme de situație cu
cazuri clinice virtuale, investigaţii de laborator, scheme, mulaje, manechine, filme.

DISTRIBUIREA TIMPULUI

N Denumirea etapei lecţiei practice Timpul în

minute
08.00-08.05 Partea întroductivă. Sala de studii. Prezenţa.
08.05-08.20 Aprecierea cunoştinţelor iniţiale, fundamentale ale studenţilor prin un 15 min.
iterogatoriu scurt, teste simple cu răspuns scurt, întrebări scurte.

08.20-08.50 Aprecierea pregătirii teoretice a studenţilor la subiectul zilei. Fiecare subiect 30 min.
09.00-09.15 va include: definiție, importanța, epidemiologie, etiologie, patogenie, tablou
clinic, diagnostic pozitiv și diferențial, principii de tratament, profilaxie,
supraveghere.
08.50-09.00 Pauză
09.15-09.35 Demonstrarea metodelor clasice de examinare a pacientului tematic de 20 min.
către professor pe mulaj
09.35-10.20 Lucrul sinestătător al studenţilor la patul bolnavului. Curaţia bolnavilor. 50 min.

( probleme de situație online).

10.20-10.35 Pauză

10.35-11.45 Prezentarea şi discuţia pacienţilor, foilor de observaţie, cazurilor clinice 70 min.

online. Se discută 2-4 pacienţi cu diferite forme clasice de boală la subiect.
Lucrul de sinestătător-alcătuirea planului de tratament al pacientului.
Etapa finală. În sala de studii-discuții online. Discuţii teoretice. Discuţia
particularităţilor fiecărui caz. Tratamentul la fiecare caz în parte, cu discuţia
paralel teoretică a principiilor tratamentului de fond conform
protocoalelor. Profilaxia bolii. Discuţia şi analiza greşelilor efectuate la
prezentarea cazului clinic.
 10.3-12 Departamentul pediatrie RED.: 1

Facultatea de medicina general nr2 DATA: 22.05.20

USMF “Nicolae Testemiţanu” Pag. 4 /13

11.45-12.00 Pauză

12.00-12.45 Lucrul individual al studentului. 45 min.

12.45-13.00 Test control. Concluzii. 15 min.
13.00-13.10 Instrucţiuni pentru pregătirea următoarei teme. 5 min.
270 min

Metodologia petrecerii lecţiei practice:

1. Prin apelul studenţilor se apreciază frecvenţa. După apel se evaluează gradul de pregătire
teoretică de bază a studentului către seminar.
2. Se discută etapele principale ale ontogenezei, particularităţile morfo-funcţionale ale bolii
hemolitice.
3. Se analizează principalele simptome şi sindroame întîlnite la nou-născutul diagnosticat
cu boala hemolitică.
4. După aprecierea cunoştinţelor de bază la temă, urmează lucrul practic la patul bolnavului
(cazuri clinice online) ce include discuţia asupra anamnezei sarcinii, particularităţilor de
examinare a nou/născutului. Profesorul demonstrează practic particularităţile folosirii
metodelor clasice de examinare. Împreună se discută.
5. După încadrarea studenţilor în metodologia examinării unui nou-născut, profesorul
repartizează studenţii pentru lucrul sinestătător cu cazurile clinice (1 - 2 cazuri clinice la
pacient).
6. După curaţia pacienţilor ( cazuri clinice online) studenţii fac concluzia asupra nou-
născutului.
7. La sfârşitul lecţiei practice profesorul face încheierea, evaluează pregătirea teoretică şi
practică a studenţilor la tema respectivă şi fixează lucrul pentru acasă.

Actualitatea temei: Boala hemolitică a nou-născutului – maladie datorată conflictului

imunologic (izoimunizarea) în urma incompatibilităţii embrionului şi mamei prin Rh sau după
sistemul ABO . Izoimunizarea se petrece în urma pasajului feto-matern al hematiilor fetale
care conțin antigenul D. BHNN se manifestă nu doar prin anemie hemolitică şi consecinţele
ei, dar provoacă și o mulțime de complicații (riscul crescut de infecţii, dereglarea proceselor
de adaptare neuroendocrină ş. a.). În prezent boala hemolitică a nou-născutului a devenit din
ce în ce mai rară, datorită măsurilor profilactice, cum ar fi administrarea de imunoglobulină
anti-Rh la începutul trimestrului al III-lea de sarcină și perioada imediat postpartum.

Scopul şi sarcinile: Studentul trebuie să poată diagnostica BHNN, să diferențieze boala

hemolitică apărută dupa conflictul Rh și ABO sau alte forme de icter să indice corect
tratamentul în dependenţă de formele clinice

Studentul trebuie să cunoască:

1. Definiția BHNN. Etiologia. Clasificara

 10.3-12 Departamentul pediatrie RED.: 1

Facultatea de medicina general nr2 DATA: 22.05.20

USMF “Nicolae Testemiţanu” Pag. 5 /13

:
2. BHNN mecanismul incompatibilităţii în sistemul ABO (grupa de sînge). Patogeneza.
Formele clinice. Diagnosticul pre- şi postnatal. Diagnosticul diferențial
3. BHNN Rh –confict. Patogeneza. Formele clinice. Diagnosticul pre- şi postnatal.
4. Investigațiile paraclinice în BHNN.
5. Diagnosticul diferențial în BHNN.
6. Rolul diagnosticului prenatal în BHNN.
7. Rolul diagnosticului postnatal în BHNN.
8. Metodele de tratament pre- şi post natal. Exanguinotransfuzia, indicaţii, alegerea grupei de
sînge şi Rh factor al donatorului.
9. Complicaţiile exanguinotransfuziei.
10. Metodele conservative de tratament. Fototerapia : indicaţii, complicaţii.
11. Folosirea imunoglobulinelor. Anamneza BHNN. Profilaxia specifică
12. Complicații tardive în BHNN.
13. Stadializarea icterului după Kramer

Studentul trebuie să fie capabil:

1. Să colecteze anamneza şi să o analizeze;

2. Să efectueze un examen clinic-fizic al nou-născutului.
3. Să identifice simptomele clinice specifice;
4. Să indice un plan de investigaţii şi să comenteze rezultatele analizelor de laborator primite;
5. Să formuleze diagnosticul clinic;
6. Să facă diagnosticul diferențial;
7. Să indice tratamentul corepunzător.
8. Să aplice metoda de tratament- exsanguinotransfuzia.
9. Să numească criteriile de spitalizare și externare în icterul neonatal.
10. Să cunoască formula de calcul pentru fototerpie.
11. Să cunoască formula de calcul pentru exsanguinotransfuzie
12. Să supravegheze pacienții cu icter hemolitic în staționar
13. Să determine gradul icterului după Kramer

Întrebări pentru pregătirea individuală la seminar:

 10.3-12 Departamentul pediatrie RED.: 1

Facultatea de medicina general nr2 DATA: 22.05.20

USMF “Nicolae Testemiţanu” Pag. 6 /13

:
1. Particularităţile schimbului bilirubinei la nou-născut.
2. Care grupe de sînge cunoaşteţi?
3. Enumeraţi formele clinice ale BHNN.
4. Particularităţile clinice ale formei edemice.
5. Particularităţile clinice ale formei icterice.
6. Particularităţile clinice ale formei anemice.
7. Factorii de risc care pot duce la afectarea SNC în BHNN.
8. Fazele şi particularităţile clinice ale icerului nuclear.
9. Metodele de diagnosticul şi diagnosticul diferențial al BHNN.
10.Metodele și principiile de tratament a BHNN.
11. Metodele contemporane de profilaxie a BHNN.
12. Complicații tardive în BHNN.

Întrebările pentru examen la tema dată:

1. BHNN după Rh factor. Etiologie. Patogenie. Forme clinice.

2. BHNN după Rh factor. Diagnosticul pre- şi postnatal. Metodele de tratament.
3. BHNN, datorită incompatibilităţii după sistemul ABO. Patogeneza. Formele clinice.
4. BHNN, datorită incompatibilităţii după sistemul ABO Diagnostic. Tratament. Complicaţii.
Profilaxia.
5. Factorii de risc care pot duce la afectarea SNC în BHNN.
6. Numiți formula de calcul pentru exsanguinotransfuzie și tehnica efectuării.
7. Care sunt indicațiile pentru efectuarea exsanguinitransfuziei?
8. Numiți formula de calcul pentru fototerapie,explicați rolul ei în tratament.
9. Care sunt indicațiile pentru efectuarea fototerapiei?
8. Enumerați criteriile de spitalizare și externare în icterul neonatal.
9.Icterului nuclear- manifestările clinice, incidența, prognosticul și cauzele potențial
prevenibile
10. În ce constă terapia cu imunoglobuline anti-D ?
11 .Care sunt complicațiile BHNN prin izoimunizare Rh factor?
12. Care este prognosticul pacienților ce au dezvoltat boala hemolitică?

Testare la temа : Boala hemolitică a nou-născutului

 10.3-12 Departamentul pediatrie RED.: 1

Facultatea de medicina general nr2 DATA: 22.05.20

USMF “Nicolae Testemiţanu” Pag. 7 /13

:
CS
1.Selectaţi afirmaţia adevărată pentru hiperbilirubinemia "fiziologică" neonatală:
a) Apariţia icterului la a III zi de viaţă
b) Nivelul bilirubinei în cordonul ombilical este egal cu 40 mcmol/l
c) Predomină bilirubina directă
d) Creşterea bilirubinei pe oră - 5-6 mcmol/l
e) Anemie în sângele periferic

2 Indicaţiile catre exsanguinotransfuziei în boala hemolitică neonatală:

a) Culoarea icterică a tegumentelor în primele ore de viaţă
b) Leucocitoza
c) Creşterea pe oră a bilirubinei mai putin de 6 mcmol/l/oră
d) Bilirubina ombilicală mai mare de 85 mcmol/l
e) Bilirubina ombilicală mai mica de 60 mcmol /l

3.Indicaţi afirmaţia corectă referitor la cauza icterului din prima zi după naştere:
a) Defectele enzimatice ale eritrocitelor
b) Alimentaţie la sân
c) Incompatibilitatea după Rh factor
d) Hipertireoidism
e) Icter fiziologic

4.Care din factori provoaca icterul patologic la nou nascuti in primele 24 ore
a) Imaturitatea ficatului la nou-născuţi
b) Intestinul steril la nou-născuţi
c) Transfuzie placento-fetală
d) Activitate înaltă a β-glucoronidazei în peretele intestinal la nou-născuţi
e) Incompatibilitatea Rh/factor

5.Alegeţi cauza apariţiei icterului la nou-născuţi în prima zi de viaţă?

a) Boala Mincovschii-Şofar
b) Galactozemia
c) Atrezia coledocului
d) Incompatibilitatea după sistemul ABO
e) Hipotiroidism

6.Selectaţi ce este corect pentru icterul cauzat de laptele matern?

a) Apare după 3 zile de viaţă
b) Se caracterizează printr-un nivel mărit al bilirubinei conjugate
c) Este legat de cantitatea mărită în lapte a glucuronidazei
d) Dispare la administrarea dozelor mărite de phenobarbital
e) Este legat de nivelul mărit a pregnandiolului în lapte

10.3-12 Departamentul pediatrie RED.: 1

Facultatea de medicina general nr2 DATA: 22.05.20

 10.3-12 Departamentul pediatrie RED.: 1

Facultatea de medicina general nr2 DATA: 22.05.20

USMF “Nicolae Testemiţanu” Pag. 8 /13

:
USMF “Nicolae Testemiţanu” Pag. 7/13

:
7.Selectaţi în ce caz boala hemolitică a nou-născuţilor nu este caracteristic
a) Incompatibilitate ABO
b) Incompatibilitate Rh factor
c) Antigen Rh rar întâlnite
d) Antigene sistem Liuteran
e) Sepsis neonatal

Complement multiplu

1.Indicaţi semnele caracteristice pentru icterul fiziologic neonatal:

a) Apariţia lui după 24 ore de viaţă
b) Viteza creşterii a bilirubinei pe oră –mai mic de 6 mcmol/l
c) Voluţie ondulatorie
d) Durata icterului mai mult de 2 luni
e) Nivelul bilirubinei la sfârşitul I zile de viaţă mai puţin de 80 mcmol/l

2.Selectaţi care din indicii enumeraţi mai jos confirmă prezenţa bolii hemolitice a nou-
născutului?
a) Anemie cu reticulocitoză
b) Acidoza metabolică
c) Hipoglicemia
d) Icter din primele ore de viaţă
e) Hepatosplenomegalia

3.Marcaţi semnele caracteristice pentru forma edematoasă a bolii hemolitice a nou-

născutului?
a) Hepatosplenomegalia
b) Icter din prima oră de viaţă
c) De obicei se dezvoltă după sistemul ABO
d) Anemie pronunţată
e) Dereglări pronunţate ale sistemului cardio-vascular

4.Indicaţi complicaţiile exsanguinotransfuziei în boala hemolitică a nou-născutului:

a) Enterocolita ulcero-necrotică
b) Embolia
c) Dereglări de electroliţi
d) Policitemia
e) Stop cardiac cu edem pulmonar

5. In ce cazuri din cele enumerate este hepatosplenomegalie la nou nascut:

a) Rujeola conginitala
b) Toxoplazmoza congenitala
c) Forma edemica a bolii hemolitice
d) Sindromul bilei groase
e) Sindromul Jilbert
 10.3-12 Departamentul pediatrie RED.: 1

Facultatea de medicina general nr2 DATA: 22.05.20

USMF “Nicolae Testemiţanu” Pag. 9 /13

10.3-12 Departamentul pediatrie RED.: 1

Facultatea de medicina general nr2 DATA: 22.05.20

USMF “Nicolae Testemiţanu” Pag. 8 /13

6. Marcaţi cu ce se asociază Icterul în prima zi de viaţă la nou-născut:

a) Enzimodeficit eritrocitar
b) Alimentaţia naturală
c) Incompatibilitatea în sistemul ABO
d) Hipotiroidism
e) Incompatibilitatea Rh factor

7. Semnele hemoragiei acute a nou nascut

a) Paliditatea accentuate
b) Tahicardie
c) Pulsul in norma
d) Puls slab
e) Semnul petei albe mai mult de 3sec.

Problem de situație Nr. 1:

 10.3-12 Departamentul pediatrie RED.: 1

Facultatea de medicina general nr2 DATA: 22.05.20

USMF “Nicolae Testemiţanu” Pag. 10 /13

:
Băiat, SIII, N I. În antecedente mama a suportat doua avorturi medicamentoase. Mama-
Rh -, tata- Rh +. Pe parcursul sarcinii s-a determinat creșterea titrului Rh-anticorpilor până la
1:60. Copilul s-a născut la termen. Masa la naștere 3250 g. Primul țipăt s-a inițiat după
aspirarea conținutului din căile respiratorii superioare.A fost transferat în secția de nou-
născuți după 2 ore de la naștere.
La 6 ore de viață se determină: colorația în galben a tegumentelor, paliditate, acrocianoză,
hipotonie, hiporeflexie. Auscultativ, în pulmoni respirație puierilă, FR 50 r/min. Zgomotele
cardiace diminuate, suflu sistolic fin la apex. FCC – 148 b/min. Ficatul + 4 cm sub rebordul
costal, splina + 3 cm sub rebordul costal. Pastozitate generalizată a tegumentelor. Grupa de
sânge a mamei AB (II) Rh -, a fătului : O(I) Rh+. Bilirubina la naștere din ombelic 40 mml/l.
Peste 6 ore starea generală cu agravare: apatie, hopotonie și hiporeflexie marcată, accentuarea
ictericității tegumentelor. Bilirubina totală din sânge- 102 mmol/l. Hemoglobina după 6 ore de
viață – 120 g/l.

Întrebări:

1. Care este diagnosticul?

2. Care sunt factorii declanțsatori ai bolii?
3. Principiile de alimentare a copilului în maternitate.
4. Care metode suplimentare de diagnostic sunt necesare?
5. Este nevoie de consultația altor specialiști?
6. Indicați tratamentul. Sunt indicații pentru efectuarea exsanguinotransfuziei?
7. Descrieți cum se efectuează exsanguinotransfuzia?
8. Care sunt metodele alternative de detoxifiere a organismului?
9. Sunt indicate vaccinele profilactice?
10. Cu ce patologie este necesar de a diferenția această maladie?
11. Enumerați complicațiile posibile ale bolii.

Problema de situație Nr. 2:

Băiețel, născut la 38 de săptămâni, Sarcină III, Naștere I. Sarcinile anterioare sau încheiat
cu avortul medical, fără complicații. Mama are grupa de sânge O (I) Rh + pozitiv, tatăl său
grupa AB (IV) Rh negativ. În timpul sarcinii titrul de anticorpi Rh nu s-a efectuat. Masa la
naștere 3250 gr. Copilul a țipat imediat după naștere. Grupa de sânge a copilului A (II) Rh
pozitiv.
La 4 ore de viață, s-a observat colorarea icterică a pielii, o creștere a palorii, acrocianoză,
hipotensiune musculară, hiporeflexie. Marginea inferioară a ficatului este cu 4 cm sub arcul
costal, polul inferior al splinei este cu 3 cm sub arcul costal. Bilirubină din sânge total 70
mmol / L . Copilul a fost plasat la o sursă de fototerapie.
După 6 ore, starea copilului s-a agravat: a devenit mai letargic, hipotensiunea musculară,
hiporeflexia a crescut, icterul s-a intensificat pe fundalul palorii pielii. Concentrația bilirubinei
totale în sânge a atins 180 mmol / L, cea conjugată 60 mmol/l. S-a decis tansferul în secția de
reanimare. La internare, Bilirubina 220 mmol/l.
 10.3-12 Departamentul pediatrie RED.: 1

Facultatea de medicina general nr2 DATA: 22.05.20

USMF “Nicolae Testemiţanu” Pag. 11 /13

:
Întrebări:

1.Stabiliți un diagnosticul.
2. Ce factori au contribuit la dezvoltarea bolii?
3. Schițați principiile alimentării unui copil în maternitate.
4. Ce metode de cercetare suplimentare sunt necesare?
5. Este nevoie de consultația altor specialiști?
6. Prescrieți tratamentul. Există indicii pentru transfuzia de sânge?
7. Care sunt metodele alternative de detoxifiere chirurgicală?
8. Pot fi administrate vaccinări preventive?
9. Cu ce boli este necesară diferențierea acestei patologii?
10. Enumerați posibilele complicații ale acestei boli.

Problema de situație Nr.3

Copilul T, băiețel. Născut în Spital raional unde nu este medic Neonatolog. Termenul
de gestație - 39 de săptămâni, cu masa la naștere: 3820 gr, talia 50 cm. Apgar 8/8 p. Grupa de
sânge a mamei B(III) Rh – (negativ), tata – grupa O (I) Rh +. În anamneză două avorturi
medicamentoase.
Copilul s-a născut cu circulară dublă de cordon. Imediat după naștere, bebelusul a fost
pozitionat la sânul mamei, a tolerat alimentația. Grupa de sânge a copilului O (I) Rh+. La 24 h
de la nastere se observa colorația icterică a tegumentelor: colorarea intensă a regiunii capului,
toracelui, abdomenului, membrelor superioare și inferioare. Nivelul bilirubinei totale din
ombelic la naștere a fost 74 mmol/l. Copilul a fost plasat la fototerapie. În dinamică nu s-a
prelevat bilirubina. După 24 de ore de viață, starea generală a copilului se agravează, Copilul
devine apatic, somnolent, se detemină hipertonus generalizat, reflexul de sugere este
diminuata. Bilirubina totală 450 mmol/l, bilurina conjugate 115 mmol/l. S-a solicitat
intervenția serviciului AVIASAN pentru a transporta de urgență copilul în secția de
reanimare. La internare, peste 4 ore, Bilirubina totală 600 mmol/l.

Întrebări:

1. Stabiliți diagnosticul.
1. Stabiliți diferențele dintre icterul fiziologic și patologic.
2. Care sunt valorile normale ale birirubinei?
3. Care sunt criteriile de stabilire a diagnosticului de hiperbilirubinemie?
4. Care sunt posibilile cauze ale creșterii bilirubinei?
5. Sunt necesare investigatii adăugătoare?
6. Care este tactica de urgență în acest caz?

Problema de situație Nr.4

 10.3-12 Departamentul pediatrie RED.: 1

Facultatea de medicina general nr2 DATA: 22.05.20

USMF “Nicolae Testemiţanu” Pag. 12 /13

:
Băieţel, prima zi de viaţă , naşterea naturală, prima naștere, sarcina a doua, TG 38
săptămâini. Perioada alichidiană a durat 3 h, masa 3300 , talia 51cm, scor Apgar 6/7 p.. Din
anamneză se cunoaşte că mama are 25 ani, are grupa de singe O(I) Rh pozitiv, prima sarcină cu 3
ani în urmă s-a terminat cu avort medicamentos fără complicaţii, sarcina curentă a decurs cu
toxicoză în primul trimestru. La examenul medical al gravidei mama nu s-a prezentat regulat.
Imediat după naștere, copilul este pus la sânul mamei, suge activ. Copilul se întinde la
examinare, reflexele neonatale se declanșează. Tegumentele curate, roze. Auscultativ în pulmoni,
respirație puierilă, raluri absente. Zgomotele cardiace ritmice, sonore, suflu fin la apex. Ficatul
+2 cm sub rebordul costal. Bilirubina din ombelic 60 mmol/l. Peste 8 ore de la naștere, starea
generală se agravează, apare colorarea tegumentelor și sclerelor în galben. Copilul refuză
alimentația, devine somnolent.
 Bilirubina indirectă175mmol/l
 Hb în sîngele periferic 149g/l

Întrebări:

1.Stabiliți un diagnostic.
2. Ce factori au contribuit la dezvoltarea patologiei?
3. Ce metode de cercetare suplimentare sunt necesare?
4. Este nevoie de consultul altor specialiști?
5. Prescrieți tratamentul. Există indicii pentru transfuzia de sânge înlocuitor?
6. Descrieți tehnicile de înlocuire a transfuziei de sânge.
7. Copilului îi pot fi administrate vaccinurile?
8. Cu ce boli este necesară diferențierea acestei patologii?
9. Enumerați posibilele complicații ale acestei boli.

Literatura recomandată:
 10.3-12 Departamentul pediatrie RED.: 1

Facultatea de medicina general nr2 DATA: 22.05.20

USMF “Nicolae Testemiţanu” Pag. 13 /13

:
1. Oxford Ghid Practic de Neonatologie.Grenville Fox, Nicholas Hoque, Timothy Watts.
Editor in limba româna M.Stamatin, A. Avasiloaiei. Bucuresti. Hipocrate,2018
2. Algoritmi Neonatali. Sub redacţia prof.univ.P.Stratulat, prof.dr. M.Stamatin. Chişinau,
2010.
3. Neonatologia. ŞabalovN.P. Moscova. T. I-II, 2016
4. Neonatologia. Recomandari practice. Roos R., Henteli-Boroviceni O., Procitte H.
Traducere in limba rusa Covali S.N, Suslin E.V., Sevcenco P.V. Moscova, 2011.
5. Manual Urgenţe neonatale. P.Stratulat, M.Stamatin, 2009
5. Protocoale clinice nationale neonatale sub redactia Larisa Crivceanschii 2020
6. Nelson Textbook Of Pediatrics,Twenty-First Edition, Elsevier Inc., 2020